PROIECT TEHNIC

CONSOLIDARE SI REPARATII CAPITALE

SUPRATRAVERSARE CONDUCTA ADUCTIUNE APA RAU
SIRET POD ROTUNDA, JUDETUL IASI

BENEFICIAR

: S.C. APAVITAL S.A.

ELABORATOR

: S.C. POD-PROIECT S.R.L. IAI

FAZA

: PROIECT TEHNIC

- 2011 Pag 1

CUPRINS
A. PIESE SCRISE:
1.

DATE GENERALE .................................................................................................................. 4

1.1. Denumire obiectiv de investitii........................................................................................... 4
1.2. Amplasamentul: .................................................................................................................. 4
1.3. Titularul investitiei: ............................................................................................................ 4
1.4. Beneficiarul investitiei:....................................................................................................... 4
1.5. Elaboratorul studiului de fezabilitate:................................................................................. 4
2. INFORMATII GENERALE PRIVIND PROIECTUL ............................................................. 5
2.1. Situatia actuala si informatii despre entitatea responsabila cu implementarea proiectului .... 5
2.2. Descrierea investitiei .............................................................................................................. 5
2.3. Scurt istoric al constructiei.Descrierea structurii podului ...................................................... 6
3. DEFECTE SI DEGRADARI CONSTATATE ....................................................................... 10
3.1. Defecte si degradari constatate la nivelul elementelor principale de rezistenta ale
suprastructurii .............................................................................................................................. 10
4. DATE TEHNICE ALE INVESTITIEI ................................................................................... 15
4.1. Zona si amplasamentul ........................................................................................................ 15
4.2. Statutul juridic al terenului care urmeaz s fie ocupat ....................................................... 15
4.3. Studii efectuate (topografice, hidrologice si geotehnice) ..................................................... 15
2. Determinarea caracteristicilor de scurgere a apelor in regim modificat ............................... 22
3. Dimensionarea hidraulica a podului .......................................................................................... 22
a) Afuiere generala se calculeaza cu relatia: ........................................................................... 23
4.4. Prezentarea proiectului ......................................................................................................... 24
4.5. Categoria de importanta a constructiei ................................................................................. 26
4.6. Organizarea de santier .......................................................................................................... 28
4.7. Cai de acces .......................................................................................................................... 29
4.8. Trasarea lucrarilor ................................................................................................................ 29
4.9. Protejarea lucrarilor executate si a materialelor din santier ................................................. 30
4.10. Masurarea lucrarilor ........................................................................................................... 30
4.11. Laboratoarele contractantului si testele care cad in sarcina sa ........................................... 31
4.12. Curatenia in santier............................................................................................................. 31
4.13. Servicii sanitare .................................................................................................................. 31
5. MEMORIU TEHNIC DESCRIEREA LUCRARII ............................................................ 32
6. TEHNOLOGII DE EXECUTIE.................................................................................................. 38
7. PROTECIA MUNCII ............................................................................................................... 38
8. RECOMANDRI PRIVIND PROTECIA MEDIULUI .......................................................... 39
9. OBLIGAII PENTRU BENEFICIAR, PROIECTANT SI EXECUTANT ............................... 40
10. REFERINE ............................................................................................................................. 44
Pag 2

COLECTIV ELABORARE
EF PROIECT
Dr. ing. Comisu Cristian-Claudiu ____________________
PROIECTANT
ing. Ghebac Alin

____________________

PROIECTANTI DE SPECIALITATE

ing. Grosu Adrian

____________________

ing. Hritcu Bogdan

____________________

ing. Cazacu Andrei

____________________

ing. Ghebac Marius

____________________

ing. Agache Ovidiu

____________________

ing. Badulet Razvan

____________________

Director General,
Prof. dr. ing. Comisu Cristian-Claudiu

Pag 3

1. DATE GENERALE
1.1. Denumire obiectiv de investitii
CONSOLIDARE SI REPARATII CAPITALE SUPRATRAVERSARE CONDUCTA
ADUCTIUNE APA RAU SIRET POD ROTUNDA , JUD. IASI.

1.2. Amplasamentul:

Judetul:

NEAMT

Localitatea:

ROTUNDA

Obstacolul traversat:

RAUL SIRET

1.3. Titularul investitiei:

S.C. APAVITAL S.A.

1.4. Beneficiarul investitiei:

S.C. APAVITAL S.A.

1.5. Elaboratorul studiului de fezabilitate:

S.C. POD-PROIECT S.R.L. IASI

Pag 4

2. INFORMATII GENERALE PRIVIND PROIECTUL

2.1. Situatia actuala si informatii despre entitatea responsabila cu

implementarea proiectului
S.C. APAVITAL S.A. analiznd starea supratraversarilor conducte apa aflate n
administrare, a stabilit ca prioritate consolidarea si reparatia capitala supratraversare
conducte aductiune apa rau Siret pod Rotunda, judetul Neamt, cat si reconstituirea
pe toata lungimea initiala a acesteia utilizandu-se si culeea respectiv pila dinspre
Adjudeni , construite in anul 1911 si distruse in timpul celui de-al doilea razboi
mondial.
Alcatuirea structurii supratraversarii Rotunda si dimensiunile generale au fost
stabilite prin masuratori in amplasamentul supratraversarii in urma inspectiei tehnice
efectuate in vederea intocmirii Proiectului Tehnic (P.th.).
In apropierea localitatii Rotunda, o conducta de aductiune a apei din sursa
Timisesti supratraveseaza raul Siret, pe un pod metalic din grinzi cu zabrele.

2.2. Descrierea investitiei

Supratraversarea are urmatoarele caracteristici:
Tipul traversarii:
- Dupa structura de
Conducta metalica rigidizata cu o structura
rezistenta:
spatial metalica din grinzi cu zabrele
- Dupa modul de executie :
Structura metalica prefabricate tronsonata si
asamblata in amplasament
- Numarul de deschideri si
3 x 31.86 m
lungimea lor:
- Latimea partii carosabile
1.20 m
- Latimea grinzii principale
6.00 m
Pag 5

- Lungimea podului:

104.78

2.3. Scurt istoric al constructiei.Descrierea structurii podului

Podul de traversare peste Siret , langa Rotunda , a firului nr. 1 Timisesti
Iasi de alimentare cu apa a fost construit in anii 1909-1910 cu profile de otel livrate
de intreprinderea austriaca Marthahute. Executia lucrarilor de montare a conductei
Dn=600 mm de alimentare cu apa a oraselor Roman, Targu-Frumos, Podu-Iloaiei si
Iasi , a fost inceputa de catre firma vieneza Union Baugesellschaft, in anul 1907
si a fost terminata la sfarsitul anului 1910. In proiectul initial al aductiunii de apa
Timisesti-Iasi, intocmit de catre inginerul hidrolog englez W.H.Lindley intre anii
1897-1906 (traseu care coincide cu cel al noilor fire 2 si 3 construite in 1970-1972),
nu era prevazut pod de traversare peste Siret, ci subtraversarea albiei prin sifonare,
amplasata mai spre amonte, langa Scheia. Ministerul Lucrarilor Publice a hotarat
insa construirea unui pod care, pe langa traversarea conductei, sa asigure si
circulatia vehicolelor si a oamenilor. A fost o decizie dictata probabil de interese
economice de grup pe cheltuiala publica, deoarece o mare parte din lucrarile
executate atunci la podul de la Rotunda nu au asigurat conditii bune de supraveghere
in exploatare a conductei, vehicule nu au circulat niciodata pe pod, iar pietoni doar
pe perioade scurte , in conditii precare.
Podul a fost proiectat cu 5 deschideri a cate 32.66 m fiecare intre axele
reazemelor; s-au executat culeele, pilele si circa 50m din tunelul de traversare pe
malul stang, dar suprastructura metalica nu a fost executata decat pe primele 3
deschideri dinspre Rotunda, stare in care se afla si acum.
In 20 august 1944 primele 2 deschideri dinspre Iasi ale podului au fost
distruse de catre trupele romane in retragere, prin dinamitarea pilei de beton le
sustinea. Conducta cazuta in albie odata cu podul, a fost repusa in functiune la
sfarsitul lui semptembrie 1944 pe un esafodaj provizoriu din lemn de catre salariatii
intreprinderii de exploatare. Acest esafodaj nu a rezistat decat pana in martie 1945,
cand a fost rasturnat de gheturi. Refacut in mai 1945, esafodajul din lemn a durat
pana in 1947-1948 cand au fost reconstruite pila dinamitata si tablierul din otel.
Pe deschiderile reconstruite cu materialele recuperate din structura metalica
cazuta in apa precum si de alte lucrari, podul a rezultat cu defecte de executie, mai
ales in ce priveste imbinarile nituite incorect. Din spusele localnicilor rezulta ca pe
pod a existat o punte de circulatie din dulapi de lemn, acum inlocuita cu una din
tabla.
Alcatuirea structurii supratraversarii si dimensiunile generale au fost
stabilite prin masuratori in amplasamentul podului in urma inspectiei tehnice
efectuate .
Pag 6

2.3.1. Structura de rezistenta

Structura de rezisten a podului este realizat din grinzi principale cu zbrele,
din oel, simplu rezemate pe culee i pe pile masive din beton simplu . Cele 2 grinzi
principale cu zbrele ale fiecrei deschideri sunt legate ntre ele cu o contravntuire
orizontal longitudinal cu diagonale ncruciate la nivelul tlpilor inferioare, cu
antretoaze puternice cu inim plin la nivelul tlpilor superioare i cu diafragme
transversale cu zbrele (contravntuiri verticale) n fiecare panou, compuse dintr-un
cerc cu diametrul de 2m prin care trece conducta de ap, prins cu o inim de
antretoaz i cu diagonale de ambele tlpi ale celor 2 grinzi principale.
Imbinrile elementelor sunt nituite n noduri prin intermediul unor gusee cu
grosimea de 15mm n planele grinzilor principale i de 8mm n plan transversal.
2.3.2. Suprastructura metalica
Grinzile principale au nlimea de 3540mm ntre feele exterioare ale
cornierelor tlpilor, deschiderea de 31,86m i sunt distanate la 3800mm interax.
Fiecare grind este compus din 9 panouri, are tlpile cu seciunea variabil n
form de T compuse dintr-o inim din tabl groas 400mm/15mm, corniere
2L100.100.10 i 0...3 platbenzi 300x10, montanii alctuii din cte 2 corniere
aezate n cruce i diagonalele compuse din profile U, descendente, ncruciate n
cele 3 panouri de mijloc.
Reazemele fixe ale grinzilor principale sunt realizate cu balansiere i cilindru
de articulaie d=120mm, iar cele mobile cu balansiere, cilindru de articulaie i 4
rulouri d=80mm. Plcile de reazem au dimensiuni de 360mm/600mm i nervuri
pentru preluarea forelor orizontale.
Contravntuirea longitudinal de la nivelul tlpilor interioare este realizat cu
diagonale din profile T cu dimensiunile 120.120.12 - 90.90.9 i montani din
corniere 2L80.80.8 - 70.70.8.
Antretoazele podului sunt aezate mai jos cu 250mm fa de faa superioar a
cornierelor tlpilor superioare ale grinzilor principale i au console de 800mm de
ambele pri . Ele au inima nalt de 500mm, groas de 8 mm i tlpile din 2L
90.90.10. Pe zona mijlocie inima antretoazei se continu printre cornierelc tlpii
inferioare pn la cercul prin care trece conducta.
Diafragmele transversale sunt constituite din diagonale 2L70.70.8 i cte un
cerc cu d=2m din 2L 90.90.8 prin care trece conducta.
Pag 7

Conducta de ap este realizat din tronsoane de oel cu diametrul exterior D=

820mm, grosimea de 8mm, mbinate ntre ele cu mufe etanate cu plumb. Ea
reazem pe ei din 1L90.90.8 prinse cu cte 3 popi din 2L70.70.8, articulate de
sfertul inferior al cercurilor diafragmelor.
La partea superioara a suprastructurii metalice a fost amenajata o cale
pietonala cu latimea de 1.20m, destinata exclusiv accesului si circulatiei
personalului de intretinere a conductei de aductiunei a apei. Calea propriu-zisa este
alcatuita dintr-un tronson de tabla striata cu latimea de 1.20 m , rezemat pe 1
lonjeron longitudinal si talpa superioara a grinzii metalice principale. Parapetul
metalic este ancorat prin intermediul stalpilor metalici de partea superioara a grinzii
principale.
2.3.3. Infrastructura din beton
Culeele i pilele podului sunt realizate masive din beton simplu C12/15 i au
cuzineii de rezemare a grinzilor realizai din blocuri de piatr natural tip gresie.
Culeele au baza elevaiei cu dimensiuni de 600cm/300cm i bancheta cuzineilor
lat de 90cm. Pilele au la baza elevaiei dimensiunile 610cm/l70cm.
2.3.4. Rampe de acces
Constructia initiala a supratraversarii prevedea existenta unor rampe de acces
care asigura accesul facil al personalului de intretinere pe structura metalica. In
momentul efectuarii prezentei vizite in teren, aceste rampe nu mai exista in spatele
culeelor, accesul personalului de intretinere pe structura metalica facandu-se pe o
scara metalica improvizata doar in spatele culeei Adjudeni. In spatele culeei
Rotunda aceasta scara lipseste.
In ceea ce priveste culeea dezafectata dinspre Rotunda, in spatele acesteia se
observa lipsa unui sfert de con pereat.
2.3.5. Albia cursului de apa
In zona supratraversarii pod Rotunda, albia raului Siret nu este regularizata.
In albie, in amplasamentul supratraversarii, se gasesc capetele pilotilor pilelor si a
culeelor a vechei supratraversari din lemn, care favorizeaza prezentele depuneri
aluvionare si dezvoltarea unei vegetatii abundente.

Pag 8

Prezenta depunerilor aluvionare au deviat albia cursului spre culeea Rotunda,

au blocat deschiderea Adjudeni, scurgerea apelor se face in acest moment numai
prin deschiderea centrala si deschiderea dinspre Rotunda.
In amplasamentul podului , se constata existenta unei protectii a malului
Rotunda, realizata din bocuri din beton, dar care in acest moment este puternic
degradat. Observatiile vizuale efectuate asupra rampelor de acces, indica inundarea
periodica a terasamentelor de pe malul Rotunda datorita lipsei unor constructii de
protectie corespunzatoare.

Pag 9

3. DEFECTE SI DEGRADARI CONSTATATE

Pentru stabilirea starii tehnice a podului a fost efectuata o deplasare in

amplasamentul supratraversarii Pod Rotunda, unde au fost facute masuratori ale
elementelor de constructive si observatii asupra defectelor si degradarilor existente
la urmatoarele nivele:
La elementele principale de rezistenta ale suprastructurii;
La elementele de rezistenta ce sustin calea;
La infrastructuri (pile si culeei);
La albie si rampe de acces;
La calea podului , trotuare si parapete.

3.1. Defecte si degradari constatate la nivelul elementelor principale

de rezistenta ale suprastructurii
Dup 90 de ani de exploatare apeductul de la Rotunda se prezint acceptabil din
punct de vedere tehnic, pentru o construcie cu o asemenea vrst, avariat prin
dinamitare i inut nevopsit multe decenii. Defectele principale constau n
coroziune generalizat a elementelor metalice, n mbinri nituite greit executate cu
ocazia reconstruciei din 1947-1948 a celor 2 deschideri dinamitate (guri umplute
cu sudur, nituri cu capul aplatizat, n aer, crestat, asimetric sau fr cap), precum i
n fisurarea pe toat nlimea a cuzinetului amonte de pe pila (reazemul
intermediar) dinspre Roman.
Structura de rezisten a podului este realizat din grinzi principale cu zbrele,
din oel, simplu rezemate pe culee i pe pile masive din beton simplu . Cele 2 grinzi
principale cu zbrele ale fiecrei deschideri sunt legate ntre ele cu o contravntuire
orizontal longitudinal cu diagonale ncruciate la nivelul tlpilor inferioare, cu
antretoaze puternice cu inim plin la nivelul tlpilor superioare i cu diafragme
transversale cu zbrele (contravntuiri verticale) n fiecare panou, compuse dintr-un
cerc cu diametrul de 2m prin care trece conducta de ap, prins cu o inim de
antretoaz i cu diagonale de ambele tlpi ale celor 2 grinzi principale.
Pag 10

La nivelul structurii de rezistenta a suprastructurii a fost constatata prezenta

urmatoarelor tipuri de degradare:
- Coroziunea metalului in puncte de profunzime si intre piesele componente ale
structurii de rezistenta;
Au ruginit complet i sunt rupte unele din barele longitudinale de legtur ntre
cercurile- diafragm precum i prile inferioare ale unora din aceste cercuri ale
deschiderii marginale dinspre Adjudeni, unde cilindrul care nchidea conducta a fost
nlturat acum civa ani; aceste bare trebuie nlocuite. Imposibil este ndeprtarea
total a ruginii dintre platbenzile suprapuse ale tlpilor grinzilor principale, care n
unele zone atinge 8mm grosime, curbnd platbanda exterioar n sens transversal. In
cele 2 deschideri dinamitate n 1944 exist guri umplute cu sudur, puternic
corodate.
- Lipsa protectiei anticorozive sau degradarea celei existente (culoare
neuniforma, matari, exfolieri, pete de rugina, scurgeri de oxizi de fier pe suprafata
elementului)
- Neetansietati intre elementele structurii sau intre piese ale lementelor
sructurale.
- Reducerea pronuntata a sectiunii elementelor datorita coroziunii metalului.
Dezvoltarea acestor procese de degradare , in special a procesului de coroziune
la nivelul tuturor elementelor care alcatuiesc structura metalica, este favorizata de
scurgerile masive de apa din conducta de aductiune, care se scurg direct pe talpa
inferioara a grinzilor principale si pe contravantuirile orizontale inclinate l apartea
inferioara a structurii de rezistenta.
3.1.1. Defecte si degradari constatate la nivelul elementelor infrastructurii , al
aparatelor de reazem si al rampelor de acces
La nivelul aparatelor de reazem, al infrastructurilor si al rampelor de acces au
fost constate urmtoarele defecte si degradri:
- Aparate de reazem nglobate n praf i murdrie, conducnd la funcionarea
necorespunztoare a acestora.
- Beton cu aspect friabil i/sau zone din beton exfoliat in bancheta de rezemare
si elevaia infrastructurilor.
Degradrile pilei dinspre Adjudeni. Defectul cel mai grav const n fisurarea
cuzinetului amonte pe toat nlimea. Cauza o constituie golurile de sub colurile
cuzinetului de dimensiuni mari, circa 20cm lime, 10cm nlime i 20 cm
profunzime, formate att prin carbonatarea stratului de mortar de poz cu var utilizat
Pag 11

la reparaia din 1947, ct i, mai probabil, prin putrezirea unor buci de lemn puse
acolo n acelai scop. Si n elevaia pilei, pe faa dinspre Rotunda , betonul este
dislocat pe o profunzime de cca 15 cm, de la centrul feei, nclinat ctre aval spre
baz, probabil de ctre grinda czut de pe pil n 1944 . Capitelul pilei este dislocat
spre flancul amonte .
Pila dinspre Rotunda reconstruit n 1947, n locul celei dinamitate n 1944
prezinta deasemeni zone de beton degradat prin carbonatare, segregat, cuiburi de
pietri, si caverne, aceste degradari intalnidu-se si la pila si culeea dezafectata
dinspre Adjudeni, construite in anul 1909 ramase nefolosite pana in prezent.
In spatele culeei dezafectate Adjudeni se poate observa lipsa sfertului de con
din aval.
Defecte de suprafa ale feei vzute - culoare neuniform, pete negre,
impuriti, pete de rugin, aspect prfuit, imperfeciuni geometrice, aspect
macroporos, agregate la suprafa.
- Deteriorarea aparatelor de reazem.
- Dislocarea unei margini din bancheta cuzineilor, amenajarea
necorespunztoare a acesteia.
- Lipsa dispozitivelor de protecie la aciuni antiseismice.
- Lipsa scarilor de acces de la nivelul terenului pana la partea superioara a
grinzii principale
3.1.2. Defecte si degradari constatate la nivelul elementelor care sustin calea
Calea pe pod asigura exclusiv accesul si circulaia pe structura metalica,
personalului de intretinere a conductei. Calea este alctuita din tronsoane de tabla
striata, avnd limea de 1,20 m, sprijinite pe talpa superioara a grinzii principlae si
pe un lonjeron superioar rezemat pe antretoazele metalice.
La nivelul elementelor care susin calea a fost constatata prezenta urmtoarelor
4 tipuri procese de degradare:
- Coroziunea metalului n puncte de profunzime i ntre piesele componente
ale structurii de rezistenta;
- Lipsa proteciei anticorozive sau degradarea celei existente (culoarea
neuniform, matri, exfolieri, pete de rugin, scurgeri de oxizi de fier pe suprafaa
elementului).
- Neetanieti ntre elementele structurii sau ntre piese ale elementelor
structurale.
- Reducerea pronunat a seciunii elementelor datorit coroziunii metalului.

Pag 12

3.1.3. Defecte si degradari constatate la nivelul albiei

La nivelul albiei au fost constatate urmtoarele defecte si degradri:
- Degradri ale malurilor i modificri de albie - ruperea malurilor,
modificarea n plan a traseului cursului apei, depuneri de material solid, prezena
unor obstacole in amplasamentul podului.
- Degradarea (subsplarea, deformarea) sau distrugerea parial a lucrrilor de
aprare sau dirijare a malului Rotunda.
- Lipsa lucrrilor de aprare de maluri i/sau pentru dirijare a apelor sau
necorelarea acestora cu alte amenajri.
- Lipsa sau degradarea lucrrilor de protecie a taluzurilor si a scrilor de
acces.
- Modificri ale regimului hidraulic, coborrea etiajului n zona podului,
adncirea talvegului.
3.1.4. Defecte si degradari constatate la nivelul caii pe pod
La nivelul caii pe pod au fost constate urmtoarele defecte si degradri:
- Coroziunea avansat a stlpului metalic al parapetului n zona de contact cu
betonul, fixarea necorespunztoare a parapetului de siguran i/sau numr
insuficient de uruburi de ndire.
- Parapet cu geometrie general necorespunztoare n plan vertical i/sau
orizontal, sistem de protecie degradat (mtuit, pete de rugin, exfolieri, etc.).
- Lipsa sau degradarea parapetului de siguran i/sau a unor panouri din
parapetul podului.
- Rosturi grav deteriorate, blocarea deplasrii n zona rostului.
3.1.5. Defecte si degradari constatate la nivelul conductei de aductiune a apei
Conducta de aductiune a apei prezinta zone extinse de pe care protectia a fost
degradata, zone putenic corodate, vane, robineti si conducte de preaplin degradate.
Aceasta este acoperit cu un strat gros, uniform, de rugin n prima deschidere,
unde cilindrul cu care era mbrcat meninea o umiditate permanent din apa ieit
prin mufele neetane. In celelalte 2 deschideri conducta este corodat neuniform, n
general mai puin dect n deschiderea dinspre Adjudeni. Se observ multe coturi pe
care le are conducta n urma nlocuirii unor poriuni degradate cu manoane noi.
Aceste coturi diminueaz viteza apei prin conduct i o ncovoaie n planul de
curbur. Pe alocuri suspendarea conductei s-a efectuat cu tirani n dreptul cercurilor
Pag 13

degradate prin coroziune pe deschiderea dinspre Adjudeni i n unele locuri unde

picioarele de susinere a eii conductei s-au deplasat n sensul axei podului,
nemaisusinnd conducta. Aceti tirani rezolv stabilitatea conductei n plan
vertical, dar nu i n plan orizontal, n timpul vnturilor puternice i seismelor. De
aceea se impune fixarea conductei i n plan orizontal cu nite bare rigide sau cu
tirani prentini orizontali , care s o lege de nodurile vecine ale structurii metalice
de susinere.

In urma analizei tehnico-economice efectuate de beneficiar S.C. APAVITAL

S.A. sa adoptat varianta optima din punct de vedere tehnic si economic din cele
doua prezentate de catre S.C. POD-PROIECT. S.R.L. in cadrul Studiului de
Fezabilitate, si anume :
Scenariul II Lucrari de consolidare si reparatii capitale efectuate la nivelul
infrastructurii din beton , suprastructurii metalice, albiei si reconstituirea
supratraversarii inspre Rotunda , prin sprijinirea conductei pe o suprastructura
metalica identica cu cea existenta rezemata pe pila si culeea nefolosita.
In cadrul lucrarilor, va fi necesara constructia temporara a unei organizari de
santier si a unui drum de acces pe un mal si pe altul in amplasamentul aductiunii.

Pag 14

4. DATE TEHNICE ALE INVESTITIEI

4.1. Zona si amplasamentul

Supratraversarea peste Siret, a firului nr.1 Timisesti Iasi de alimentare cu apa
a oraselor Roman, Targu Frumos, Podu-Iloaiei si Iasi este situate in extravilanul
comunelor Tamaseni si Doljesti, din Judetul Neamt

4.2. Statutul juridic al terenului care urmeaz s fie ocupat

Obiectivul este proprietate publica a Judetului Iasi, in administrarea S.C.
Apavital S.A., a Statului roman in administrarea A.N. Apele Romane
Administrarea Bazinala de Apa Siret Bacau si la dispozitia Comisiei Locale de
Aplicare a Fondului Funciar a Comunei Tamaseni.
La execuia lucrrilor de reabilitare a supratraversarii peste raul Siret propus
prin prezentul Studiu de Fezabilitate, nu sunt necesare ocuparea de noi suprafee de
teren, proiectarea fcndu-se pe amplasamentul existent a supratraversarii, nefiind
afectate reelele electrice, telefonice, etc din zon.
Vor fi ocupate temporar cca. 1000 m2 de teren. Suprafata de teren va fi ocupata
de organizatia de santier numai pe durata desfasurarii lucrarilor de reparatii si
consolidare, urmand sa fie repusa in circuit in conditiile initiale, imediat dupa
terminarea acestor lucrari.

4.3. Studii efectuate (topografice, hidrologice si geotehnice)

Au fost efectuate studii topografice, hidrologice, geotehnice si incercari
nedestructive asupra structurii de rezistenta.

Pag 15

Studii topografice
Studiile topografice s-au intocmit in urma masuratorilor efectuate pe teren de
o parte si de alta a podului pe cca. 500 m.
Ridicarile topo s-au realizat cu ajutorul statiei totale de tip Leica TS027s
R400.
Studiu geotehnic
Prezentul studiu geotehnic are n vedere condiiile de teren ale amplasamentului
situat n aduciunea rului Siret pod Rotunda.
1.Elemente de alctuire i funcional ale construciei
La solicitarea beneficiarului, SC POD PROIECT SRL, s-a elaborat prezentul
Studiu geotehnic.
Beneficiarul a solicitat prin tema de proiectare consolidare i repaii capitale
supratraversare conduct aduciune ap ru Siret pod Rotunda.
2. Consideraii generale asupra zonei amplasamentului.
Amplasamentul se afl, sub aspect geologico-tectonic, geomorfologic i
climato-meteorologic, n cadrul natural specific zonei rului Siret.
Relieful este rezultatul actiunii factorilor morfogenetici interni (roca,
structura, tectonica) si externi (clima, ape, vegetatie, fauna, activitatea omului). De
aceea, n zona amplasamentului pot fi identificate tipuri de relief structural,
sculptural si de acumulare.
La suprafa se gsete un complex argilos n amestec cu nisip alctuit din
prafuri nisipoase argiloase, argile nisipoase i argile cu nisip n baz.
Clima
Pozitia localitii Neam intins spre vest de muntii Carpati, iar spre nord si
est de culmi si dealuri subcarpatice cu rol de obstacol in calea maselor de aer
subpolar sau continental, face ca factorii climatogeni sa prezinte particularitati
specifice, datorita caracterului de adapost, altitudinii si orientarii reliefului.
Temperatura medie anuala a aerului este de 6 - 8o C. Luna cu temperatura
medie cea mai coborata este ianuarie (- 4 6o C), iar luna cu temperatura cea mai
ridicata este iulie (16 - 18o C), rezultand o amplitudine termica medie anuala de
23,3oC, care ne arata ca pe zona amplasamentului climatul este temperat-continental
moderat. Iernile nu sunt prea reci.

Precipitatiile atmosferice inregistreaza o cantitate medie anuala de 672,0

mm. Cele mai multe ploi cad la sfarsitul primaverii si la inceputul verii, insumand
44% din cantitatea anuala.
Pag 16

Amplasamentul beneficieaza de o panz de apa freatica bogata, cu debite

masurate prin pompari din foraje cuprinse intre 13,60 l/s si 21,00 l/s, care
indeplineste toate conditiile unei ape potabile de foarte buna calitate, cu gust placut
si nepoluata. Stratul acvifer se gaseste in zona la 8-15 m adancime.
Clasa de importan a construciei : clasa II - construcii de importan deosebit
(tab 5.1 din P 100/92 si 4.2 din P100/2006);
coeficientul de importan = 1,20 (pentru construcii din clasa II de importan
tab.5.2 din P 100/92);
factorul de importanta I = 1,2 (pentru construcii din clasa II de importan
tab.4.2 din P 100/2006);
zona seismic de calcul : zona E (pentru jud. Neamt, conform P 100./92);
coeficientul seismic corespunztor amplasamentului ag = 0,20g (conf. P100 1/
2006);
perioada de col : Tc = 0,7 sec (pentru jud. Neamt, conform P 100./92)
Grupa construciei este A2 a,c (construcii curente, executate ntre 1941 i
1963, cu structura pe perei portani - conf. tab.11.2 din P 100/92).
Regimul climato-meteorologic, specific zonei geografice n care se plaseaz
amplasamentul, impune ncadrarea lui, sub aspectul proiectrii i asigurrii
construciilor, n zona C - conform STAS 10101/20-92 i STAS 10101/92. De
asemenea, conform STAS 6054-77, adncimea maxim de nghe pentru zona
amplasamentului este de 0.90m.
3. Observaii, investigaii de teren i documentare.
Observaiile i investigaiile de teren au avut n vedere stabilirea naturii
pmnturilor din structura amplasamentului, a strii fizice i a rezistenei lor precum
i verificarea influienei pe care o are realizarea imobilului asupra stabilitii zonei
amplasamentului. n acest sens s-a efectuat un foraj manual, de patru oli, care s-a
extins n adncime pe 10.0 m.
Pe durata prospectrii au fost prelevate probe necesare pentru stabilirea:
compoziiei granulometrice, caracteristicilor de plasticitate i consisten, umiditii
naturale i a caracteristicilor de stare fizic i n corelare cu acestea au fost
determinai i parametri rezistenei la forfecare.
Inspectarea vizual a situaiei din teren permite formularea urmtoarelor
observaii:
*
amplasamentul imobilului prezint diferene de nivel mici i are stabilitatea
asigurat.
*
amplasamentul se situeaz n zon construibil, la construciile existente
nesemnalndu-se deteriorri sau deficiene ce ar putea fi puse pe seama condiiilor
de fundare;
Pag 17

La ntocmirea studiului s-au avut n vedere :

"Ghidul privind modul de ntocmire i verificare a documentaiilor geotehnice
pentru construcii", indicative GT 035/2007
Normativul P7/2000.
"Specificaie tehnic privind refacerea prin obturare i etanare a contactului
teren- infrastructur pentru construcii de locuine, social culturale i industriale"
indicativ ST 015 97.
Normativ pentru proiectarea structurilor de fundare direct" NP 112 - 04
4.Stratificaia terenului i caracteristici ale stratului de fundare.
4.1. Stratificaia terenului, poziia apei subterane.
In baza observaiilor de teren, a rezultatelor determinrilor de laborator i a
interpretrii acestora s-a ntocmit profilul pentru forajul executat, plana SG2
Terenul din amplasament, pe adncimea de extindere a lucrrilor de
prospectare, are urmtoarea stratificaie:
sol vegetal de natur prfoas, n amestec cu pietri i nisip, cu frecvente rdcini,
pe o grosime de 0,10 0,20m;
praf nisipos argilos, galben-cafeniu, cu plasticitate mic, plastic consistent, umed, cu
grosimea 4,00m;
balast pna la adncimea de 10,00m;
n forajul executat s-a depistat prezena apei subterane la adncimea de
4,00m.

4.2 Caracteristici ale stratului de fundare.

innd seama de fia de stratificaie a forajului efectuat, stratul de fundare este
situat la 2,00m sub zona de afluire maxim
Fundaiile se vor ncastra n stratul de balast minim 0,20m.
. Pe probele prelevate determinrile efectuate, au condus la urmtoarele
rezultate:
umiditate natural,caracteristici de plasticitate i consisten:
umiditate - w = (26% 28%);
greuti volumice, porozitate, indicele porilor, grad de umiditate:
greutatea volumic n stare natural - =(16,8 17.2 kN/m3);
greutatea volumic n stare uscat-d =(15.12 15.26kN/m3);
parametrii rezistenei la forfecare, estimai conform STAS 3300/1-85.
- unghi de frecare interioar - = 10o-12o;
coeziune - c = 8 - 10 KPa;
Pag 18

5. Condiii de fundare,concluzii i recomandri

5.1.Adncime minim de fundare, Capacitatea portant a stratului de
fundare.
Stratul de fundare este situat la 2,00m sub zona de afluire maxim.
Fundaiile se vor ncastra n stratul de balast minim 0,20m.
Calculul presiunilor caracteristice ale portanei stratului de fundare, parcurs
conform STAS 3300/2-85, conduce la urmtoarele valori:
la S.L.D;
ppl= 180 kPa
la S.L.C.P.
pcr = 270 KPa
5.2. - Stabilirea Categoriei geotehnice
Factori avui n vedere
Condiii de teren
Apa subteran
Clasificarea
construciei
categoria de importan
Vecinti
Riscul geotehnic

Corelare
Teren bun
puncte
cu epuismente
dup
Normal
puncte
Fr riscuri
punct
REDUS
puncte

2
1 punct
3
1
7

Pentru zona seismic C se adaug la punctaj 1 punct rezultnd 8 puncte.

Rezult: Categoria geotehnic 1.
5.3. Concluzii i recomandri.
Condiiile de teren, caracteristicile de stare fizic i comportare mecanic ale
stratului de fundare, prezena apei,caracteristicile de alctuire constructiv ale
imobilului, impun urmtoarele recomandri referitoare la proiectarea i realizarea
sistemului de fundare:
*
Proiectarea i reabilitarea fundaiilor se va face n conformitate cu
prescripiile din normativ NP 112 04 i cu respectarea criteriilor privind calculul
terenului la stri limit - STAS 3300/2-85.
*
La realizarea umpluturilor, indiferent de destinaia lor i natura materialului
utilizat, se va asigura la punerea n oper un grad minim de compactare de 98%. In
acest sens se vor respecta prevederile din normativele C 169-88 i C29-86.
Umpluturile se vor executa cu pmntul existent n zon rezultat n urma spturilor.
Pag 19

*
n conformitate cu prevederile indicatorului Ts 1981, pmnturile n care se
vor executa spturi se ncadreaz n urmtoarele categorii de teren:
- sol vegetal, poziia 9 din Ts, sptur manual - teren mijlociu, sptur
mecanic - teren categoria I;
- argil prfoas, poziia 21 din Ts, sptur manual - teren tare, sptur
mecanic - teren categoria II;
*
La proiectarea se vor avea n vedere precizrile privind ncadrarea
amplasamentului referitor la adncimea maxim de nghe, seismicitatea i
evaluarea aciunilor din vnt i zpad.
Amplasamentul are stabilitatea general asigurat, nu prezint hrube sau semne ale
altor accidente subterane.
- Realizarea lucrrilor de sptur si de execuie a consolidrii fundaiilor
se va face cu respectarea prevederilor normativului C169-88 i a normelor de
tehnica securitii muncii n mod deosebit cele din Regulamentul privind protecia i
igiena muncii n construcii, aprobat de MLPAT cu ordinul 9/N/15.03.1993.
*
Atacarea lucrrilor se va face numai dup obinerea tuturor avizelor privind
disponibilizarea amplasamentului de eventuale utiliti subterane, dac este cazul.
*
Condiiile privind apa subteran nu impun prevederea unor epuismente
pentru realizarea fundaiilor.
*
Pe durata execuiei i exploatrii construciei, se va asigura o ealonare
corespunztoare a lucrrilor de sptur, turnare a betoanelor, realizare a
umpluturilor i o bun preluare i evacuare a apelor pluviale i de folosin.
*
Executantul prezentului referat va fi solicitat n orice situaie considerat de
beneficiar ca necesar.
Studiu hidrologic

Calcul hidraulic in regim modificat

1. Date generale
n conformitate cu prevederile STAS 4273-83 si STAS 4068-87 podul se
ncadreaza n clasa a II-a de importanta si se dimensioneaza hidraulic la debitele cu
urmatoarele probabilitati de depasire:
c
Q1%
= pentru conditii normale de exploatare (debit de calcul);
v
Q0.1%
= pentru conditii speciale de exploatare (debit de verificare).

Conform Studiului hidrologic cu nr.9546/I.L./20.04.2011 intocmit de A.N. Apele

Pag 20

Romane , Administratia Bazinala de Apa Siret, debitele maxime cu diferite

probabilitati de depasire au fost stabilite la urmatoarele valori :
Principalele elementele determinate pentru raul Siret in dreptul podului Rotunda
sunt urmatoarele:
- Suprafata bazinului de receptie (F) = 6639 km2;
- Lungimea cursului de apa 326 km ;
- Altitudinea medie a bazinului hidrografic 487 m ;
- Panta generala a raului - 1
- Debitele maxime cu diferite probabilitati de depasire pe raul Siret in
dreptul podului Rotunda sunt:
3
Qmax 0.1% = 2870 m /sec
3
Qmax1% = 1670 m /sec
Valorile debitelor maxime nu includ sporul de siguranta si se refera la regimul
natural de scurgere;
Rezulta:
3
Q0.1% = 1,2 2870 = 3444 m /sec.
Panta hidraulica i = 0.01 % ;
Coeficientul de rugozitate a albiei n = 0,033.
Din tabelul de calcul al debuseului si din ntocmirea cheii limnimetrice pentru
sectiunea albiei rului Siret n amplasamentul podului, rezulta urmatoarele elemente
hidraulice :
Tabel. 1. Calculul debuseului
NIV. APA
188.20
188.28

A(m)
1144.430
1202.650

P(m)
680.920
682.180

R(m)
1.681
1.763

i
0.0010
0.0010

n
0.033
0.033

C
33.03
33.29

0.041
0.042

v (m/s)
1.35
1.40

Q(mc/s)
1549.72
1681.21

1. Nivelul de evacuare a debitului de calcul cu asigurarea de Q1% este:

NA1% = 188.27 m
2. Nivelul de evacuare a debitului de verificare cu asigurarea de Q0.1% INUNDA .

Calculul de dimensionare hidraulica s-a facut in conformitate cu prevederile

Normativului privind proiectarea hidraulica a podurilor si podetelor, indicativ PD
95-2002.

Pag 21

2. Determinarea caracteristicilor de scurgere a apelor in regim modificat

3

m
a) Pentru debitul de calcul Qc 1670
1%

sec

- aria sectiunii de scurgere a albiei: A1% = 1192.86m2

- viteza medie de curgere VM = V1% = 1.40 m/sec
v
b) Pentru debitul de verificare Q0.1%
3444

m3
sec

INUNDA
3. Dimensionarea hidraulica a podului
3.1. Calculul coeficientului de afuiere generala
Pentru lumina podului de L = 179.20 m se calculeaza coeficientul de afuiere
generala cu relatia :
E

VMP
VML

in care:
vmp viteza medie a apei in albia minora in sectiunea podului inainte de
producerea afuierilor
vMP

c
Q1%
1670
m

1.44
Amp 1.00 1156.46
sec

Conform Normativ pentru proiectarea hidraulica a podurilor si podetelor,

indicativ P. D. 95-2002, pentru poduri cu cinci deschideri, se va lua = e
reprezentnd influenta contractiei.
Coeficientul de reducere a ariei fiind : = 1.00
Amp aria sectiunii de scurgere in albia minora in sectiunea podului inainte de
producerea afuierilor
A

mp

1192.86 36.4 1156.46m2

vmL viteza medie in regim natural in albia minora, calculate numai pe latimea
acoperita de pod (intre fetele culeilor).
v

mL

mL 1621.95 1.40 m
A
1156.46
sec
mp
Pag 22

in care:
Q

m3
Q Q
1670 48.05 1621.95
mL
1%
obstr.
sec

Debitul obturat de prezenta culeilor se calculeaza cu relatia:

Qobst. vobstr. A p 1.32 36.40 48.05

m3
sec

Viteza medie de scurgere a apelor la debitul obturat se calculeaza cu relatia:

vobstr.

1
1 23
1
m
h obstr. i 2
1.740,666 0, 0010,5 1.32
n
0, 033
sec

Adancimea medie a apelor pe zona obstruata de prezenta culeilor se

calculeaza cu relatia:
h obstr.

Ap
Bobst

36.40
1.74 m
20.94

c
Pentru debitul Q1%
coeficientul de afuiere generala are valoarea:

E1%

vMP 1.44

1.03 1.40
vML 1.40

ntruct valoarea coeficientului E de afuiere generala se recomanda sa nu

depaseasca 1,4 1,5, pentru evitarea unor constructii de aparare si dirijare
costisitoare, rezulta ca lumina podului proiectat (L = 179.20 m) este
corespunzatoare.
3.2. Calculul afuierilor
Afuierile n zona podului se calculeaza n scopul verificarii adncimii de
fundare a culeelor, a lucrarilor de aparare a malurilor, de consolidare a albiei si de
dirijare a apelor.
Afuierea maxima totala este alcatuita din afuierea generala si afuierea locala.
c
Pentru debitul cu asigurarea 1% - Q1%

a) Afuiere generala se calculeaza cu relatia:

hmax = 8.72m
Pag 23

h af. max= E x hmax= 1.03 x 8.72 = 8.98 m

af g. max = h af. max hmax = 8.98 8.72 = 0.26 m
b) Afuierea locala
Viteza medie de antrenare Va = 3,60 m/sec (conform tabel 6.II.a pentru patul albie
din bolovanis mijlociu)
Vmp = 1.44 m/sec < Va = 3.60 m/sec
2V V 2
af l = 2.42 x kf x k x b a
Va gxb

unde:
kf = 1,00; k = 1,00; b = 1,00; g = 9,81 m/sec2
2 1.40
af l = 2.42 x 1.00 x 1.00 x 1.00 x

3.60

3.602 3

= 2.07
9.811

c) Afuierea totala maxima

af tot. max = af g. max + af l = 0.26 + 2.07 = 2.33 m
3.3. Calculul suprainaltarilor de nivel (Remuul)
c
a) Pentru debitul cu asigurarea 1% - Q1%

2
vmp
vm2

2 g

2.072 1.962
0, 01 m
2 9,81

4.4. Prezentarea proiectului

Proiectul cuprinde doua parti partea scrisa si partea desenata.
A. Partea scrisa a proiectului cuprinde:
- Tema de proiectare
- Descrierea generala a lucrarilor inclusiv Memoriu tehnic
- Graficul general de executie a lucrarilor
- Categoria de importanta a constructiei
Pag 24

- Program de control pe santier

- Program de urmarire a comportarii in timp
- Documentatie economica
- Documentatie de licitatie
- Caiete de sarcini
B. Partea desenata a proiectului
Partea desenata a proiectului cuprinde planuri, sectiuni, vederi si detalii
privind solutiile tehnice adoptate.
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.
18.
19.
20.
21.
22.
23.
24.
25.
26.
27.
28.
29.
30.
31.
32.
33.
34.
35.

PLAN INCADRAE IN ZONA

STUDIU TOPOGRAFIC
PROFIL LONGITUDINAL
PLAN DE SITUATIE
VEDERE LONGITUDINALA
SECTIUNE LONGITUDINALA.
SECTIUNE TRANSVERSALA CULEE C1
SECTIUNE TRANSVERSALA CULEE C2
SECTIUNE TRANSVERSALA PILA P2
SECTIUNE TRANSVERSALA PILA P3
PLAN COFRAJ CULEE C1
PLAN ARMARE CULEE C1
PLAN COFRAJ/ARMARE CULEE C2
PLAN COFRAJ PILA P1
PLAN ARMARE PILA P1
PLAN COFRAJ PILA P2
PLAN ARMARE PILA P2
PLAN COFRAJ PILA P3
PLAN ARMARE PILA P3
PLAN COFRAJ PILA P4
PLAN ARMARE PILA P4
DISPOZITIE GENERALA STRUCTURA METALICA
DETALII DE UZINARE GRINDA PRINCIPALA CU ZABRELE
DETALII DE UZINARE CONTRAVANTUIRI TALPA INFERIOARA
DETALII DE UZINARE ANTRETOAZA TALPA INFERIOARA
DETALII DE UZINARE ELEMENTE DE SUSTINERE CONDUCTA
DETALIU REFACERE TROTUAR DE SERVICIU
DETALIU SCARA DE ACCES METALICA
DETALIU SFERT DE CON
DETALIU PARAPET PIETONAL PE DESCHIDEREA EXISTENTA
DETALIU PARAPET PIETONAL PE DESCHIDEREA PROIECTATA
DETALIU PARAPET PIETONAL PE CULEE
DETALIU APARAT DE REAZEM NEOPREN
DETALIU GABIOANE
DETALIU CALIBRARE ALBIE

Pag 25

4.5. Categoria de importanta a constructiei

CATEGORIEI DE IMPORTANTA A CONSTRUCTIEI
conform Ordinului M.L.P.A.T. nr.31/N din 2 oct.1995
Beneficiar : S.C. APAVITAL S.A.
Adresa constructiei: CONDUCTA ADUCTIUNE APA RAU SIRET
POD ROTUNDA , JUD. NEAMT.
.
SCURTA PREZENTARE A OBIECTIVULUI
-

Dupa schema statica a

suprastructurii
Dupa structura de
rezistenta:
Dupa modul de executie :

Grinda simplu rezemata

Conducta metalica rigidizata cu o structura spatial

metalica din grinzi cu zabrele
Structura metalica prefabricate tronsonata si asamblata
in amplasament
(3 x 31.86 )+(2x40.80)m

Numarul de deschideri si
lungimea lor:
Latimea partii carosabile
Latimea grinzii principale
Lungimea totala a
suprastructurii:
Lungimea totala a podului

1.25 m
6.00 m
31.86+0.80+31.86+0.80+31.86+1.30+40.80+1.00+40.
80=181.08 m
7.80+0.62+181.08+0.45+3.40=193.35 m

CATEGORIA DE IMPORTANTA : NORMALA (C)

DETERMINAREA PUNCTAJULUI ACORDAT: 16 pct
Nr.

Factorul
k(n)

determinant
P(n)

Criterii asociate
p(i)
P(ii) p(iii)

1.

2.

3.

4.

5.

6.

3
Pag 26

Total

16

FACTORII DETERMINANTI SI CRITERIILE ASOCIATE PENTRU

STABILIREA CATEGORIEI DE IMPORTANTA A CONSTRUCTIILOR
Nr.
crt.

1.

2.

3.

4.

5.

6.

Factorii
determinani

Criterii asociate

Importanta
vitala

i. oameni implicai direct in cazul unor disfunctii

ale constructiei
ii. oameni implicai indirect in cazul unor disfunctii
ale construciei
iii.caracterul evolutiv al efectelor periculoase in cazul
unor disfunctii ale constructiei

Importanta
socio-economica
si culturala

i. mrimea comunitatii care apeleaz la functiunile

constructiei si/sau valoare a bunurilor adapostite
de constructie.
ii. ponderea pe care functiunile constructiei o au in
comunitatea respectiva.
iii. natura si importanta funciilor respective.

Implicarea
ecologica

Necesitatea
luarii in considerare
a duratei de
utilizare(existenta)

Necesitatea
adaptrii la
condiiile locale de
teren si de mediu.

Volumul de munca
si de materiale
necesare

i. msura in care realizarea si exploatarea

construciei intervine in perturbarea mediului
natural si a mediului construit.
ii. gradul de influenta nefavorabila asupra mediului
natural si construit.
iii. rolul activ in protejarea/refacerea mediului natural
si construit.
i. durata de utilizare preconizata.
ii. msura de utilizare in care performantele alcatuirilor constructive depind de cunoaterea evoluiei
aciunilor (solicitrilor) pe durata de utilizare.
iii. masura in care performantele functionale depind
evolutia cerintelor pe durata de utilizare.
i. masura in care asigurarea solutiilor constructive,
dependenta de conditiile de teren si de mediu.
ii. masura in care conditiile locale de teren si de
mediu evolueaza defavorabil in timp.
iii. masura in care conditiile locale de teren si de
mediu determina activitati/masuri deosebite pentru
exploatarea construciei.
i. ponderea volumului de munca si de materiale
nglobate.
ii. volumul si complexitatea activitatilor necesare
pentru mentinerea performantelor constructiei pe
durata de existenta a acesteia.
iii.activitati deosebite in exploatarea constructiei
impuse de functiunile acesteia.
Pag 27

Nivelul apreciat al influentei criteriului

Punctajul p(i)

- Inexistent

- Redus

- Mediu

- Apreciabil

- Ridicat

Categoria de importanta a construciei

- Excepionala (A)

Grupa de valori
a punctajului total

> 30

- Deosebita

(B)

18 ... 29

- Normala

(C)

6....17

- Redusa

(D)

<5

4.6. Organizarea de santier

Organizarea de santier cuprinde compartimentul tehnic si administrativ al
santierului, platforme de depozitare si de lucru, depozit de carburanti, si ateliere

Pag 28

mecanice de intretinere a utilajelor. Organizarea de santier se supune strict regulilor

de protectie a muncii si de protectie impotriva incendiilor.
Organizarea de antier (grupul social + baza de producie) se va amplasa ntro zon de comun acord cu beneficiarul, fiind asigurate cile de acces, sursele de ap,
energie electric, etc., pentru necesitile antierului.
Lucrrile de organizare de antier necesare executrii lucrrilor de reparaii si
consolidare vor cuprinde: construcii i instalaii ale antreprenorului care s permit
satisfacerea obligaiilor i relaiilor cu beneficiarul, precum i cele privind controlul
execuiei.
Constructorul va rspunde de protecia tuturor bunurilor mobile i imobile
aflate n zona de lucru mpotriva fumului, efectului substanelor chimice,
materialelor bituminoase, a combustibililor i lubrifianilor.
Constructorul va trebui s respecte, la toate instalaiile i utilajele folosite,
limitele noxelor prevzute n normativele n vigoare la data execuiei. Nivelul de
zgomot pentru utilaje nu trebuie s depeasc 55 dB.
n privina instalaiilor care sunt n zona podului, dac tehnologiile de
constructiea acestuia o reclam, acestea vor fi mutate provizoriu pn la terminarea
execuiei lucrrilor.
n cazul producerii unor daune la diverse instalaii sau bunuri, constructorul
trebuie s anune beneficiarii acestor instalaii i va lua msuri pentru repararea de
urgen pe cheltuiala sa a daunelor produse.
Semnalizarea antierului se va realiza conform normelor n vigoare innd
cont de condiiile n care se realizeaz lucrrile de reparaii si consolidri.
Execuia lucrrilor se va face cu respectarea exigenelor de calitate prevzute
n caietele de sarcini i n standardele i normativele n vigoare n Romnia.

4.7. Cai de acces

Organizarea de santier se va amplasa cat mai aproape de lucrare si asigura
accesul direct si facil atat al muncitorilor, utilajelor si mijloacelor de transport
proprii, cat si a mijloacelor de interventie rapida in caz de urgenta.
Caile de acces provizorii se vor amplasa astfel incat sa nu se intersecteze cu
traseele retelelor de utilitati care urmeaza sau au fost deja deviate din
amplasamentul lucrarii.

4.8. Trasarea lucrarilor

Trasarea lucrarilor se va face cu convocarea tuturor factorilor implicati in
realizarea investitiei: beneficiar, proiectant, constructor.
In baza coordonatelor (bornelor de reper) predate de proiectant, trasarea se va
face prin materializarea punctelor caracteristice pentru fiecare element constructiv al
Pag 29

podului nou (infrastructura, suprastructura, cota caii pe pod, limita rampe de acces,
casiuri de descarcare).

4.9. Protejarea lucrarilor executate si a materialelor din santier

Caietele de sarcini cuprinse in documentatie prevad toate etapele in care este
necesara protejarea lucrarilor de executie si a materialelor din santier. In organizarea
de santier vor fi construite incinte si platforme de depozitare acoperite, destinate
special pentru protejarea materialelor.
Se indica in mod expres aplicarea unor masuri speciale de protejare in
urmatoarele cazuri:
1. Protejarea colacilor de armatura si a armaturilor fasonate impotriva
ruginirii, prin depozitare in incinte acoperite;
2. Protejarea impotriva ruginirii, prin depozitare in incinte acoperite, a
panourilor de parapet pietonal si de siguranta pe pod si pe rampele de acces;
3. Protejarea corespunzatoare a betonului turnat pe timp friguros sau la
temperaturi foarte ridicate;

4.10. Masurarea lucrarilor

Cantitatile stabilite in lista de cantitati cuprind valori estimative si deci nu vor
fi considerate drept valori definitive pentru lucrarile de constructii-montaj ce
urmeaza a fi executate de Contractant in indeplinirea obligatiilor sale contractuale.
Responsabilul tehnic cu executia lucrarilor va determina prin masuratori
cantitatile exacte pentru fiecare categorie de lucrari executata de Contractant si
acestea vor fi cele platite in conformitate cu prevederile din contract. Atunci cand
Responsabilul solicita masurarea oricarei parti a lucrarii el va notifica in timp util
despe aceasta Contractantului si i-i va solicita sa participe sau sa-si trimita un agent
calificat care sa-l reprezinte la aceste masuratori.
Contractorul sau agentul sau vor asista Responsabilul de proiect in efectuarea
acestor masuratori si va furniza toate detaliile cerute de acesta. In cazul in care
Contractorul nu va participa sau va omite sa-si trimita reprezentantul, masuratorile
facute de responsabilul de proiect sau aprobate de acesta, vor fi obligatorii pentru
Contractant.
Lucrarile trebuie masurate si evaluate net, fara taxe vamale generale sau
locale, exceptand cazurile cand in contract se specifica altfel.

Pag 30

4.11. Laboratoarele contractantului si testele care cad in sarcina

sa
Laboratoarele contractantului (ofertantului) si testele care cad in sarcina sa
sunt precizate in caietele de sarcini din documentatia tehnica de executie.

4.12. Curatenia in santier

Curatenia in santier este obligatorie si poate constitui un motiv de oprire a
lucrarilor de constructii daca acestea influienteaza in mod negativ conditiile de
mediu sau calitatea lucrarilor executate.

4.13. Servicii sanitare

In organizarea de santier si in amplasamentul lucrarii se vor asigura conditii
de igiena si curatenie conforme cu normele in domeniu.

Pag 31

5. MEMORIU TEHNIC DESCRIEREA LUCRARII

In cadrul Studiului de fezabilitate u fost analizate 2 scenarii de executie a
lucrarilor pentru a oferi posibilitatea beneficiarului SC APAVITAL SA, ca in
functie de resursele financiare disponibile in cadrul strategiei pe termen mediu si
lung adoptata pentru intretinerea in teritoriu a retelei de conducte de aductiune a
apelor, sa fie adoptata varianta optima tehnic si economic.
Scenariul I Lucrari de consolidare si reparatii capitale efectuate la nivelul
infrastructurii din beton , suprastructurii metalice si albiei.
Scenariul II Lucrari de consolidare si reparatii capitale efectuate la nivelul
infrastructurii din beton , suprastructurii metalice, albiei si reconstituirea
supratraversarii inspre Rotunda , prin sprijinirea conductei pe o suprastructura
metalica identica cu cea existenta rezemata pe pila si culeea nefolosita.
In urma analizei tehnice si economice a celor 2 scenarii, se adopta solutia
optima de consolidare si reparatii capitale efectuate la nivelul infrastructurii
din beton , suprastructurii metalice, albiei si reconstituirea supratraversarii
inspre Rotunda , prin sprijinirea conductei pe o suprastructura metalica
identica cu cea existenta rezemata pe pila si culeea nefolosita adica
SCENARIUL II.
Scenariul II Lucrari de consolidare si reparatii capitale efectuate la nivelul
infrastructurii din beton , suprastructurii metalice, albiei si reconstituirea
supratraversarii inspre Rotunda , prin sprijinirea conductei pe o suprastructura metalica identica cu cea existenta rezemata pe pila si culeea nefolosita.
In cadrul proiectului tehnic , denumirile infrastructurilor din beton se vor
modifica astfel: Culeea Rotunda va deveni Culeea C1, fiind urmata numaratoarea
inspre Adjudeni cu pilele P1, P2, P3(rezultata din demolarea culeei Adjudeni) ,P4, si
culeea C2.
Pag 32

In Scenariul II lucrarile de reparatii capitale si consolidare se vor efectua in

urmatoarea ordine tehnologica:

I. Lucrari de reparatii capitale la nivelul infrastructurii din beton

Structura de rezistenta a infrastructurii supratraversarii existente este
alcatuita din doua culei si doua pile masive realizate din beton simplu C12/15 i au
cuzineii de rezemare a grinzilor realizai din blocuri de piatr natural tip gresie .
Culeele au baza elevaiei cu dimensiuni de 600cm/300cm i bancheta
cuzineilor lat de 90cm. Pilele au la baza elevaiei dimensiunile 610cm/l70cm.
La nivelul infrastructurilor din beton si anume ( Culeea C1 , Pila P1 si Pila
P2 ) se vor efectua urmatoarele lucrari de reparatii capitale:
1. Se executa subzidirea blocurilor de fundatie a culeelor si pilelor.
Subzidirea fundatiilor se executa cu grosimea de 0,50 m, din beton de clasa C
25/30 armat cu PC52. Legatura dintre subzidire si betonul din culeea existenta se
asigura prin intermediul conectorilor metalici montati in esichier la 0,50 m distanta,
in gauri forate.
2. Se executa camasuirea elevatiilor pilelor si fetei exterioare a culeei pana
la cota de rezemare.
Camasuirea elevatiei se executa cu grosimea de 0,25 m, din beton de clasa C
20/25 armat cu otel PC52 , OB37, si cu plasa sudata tip Buzau, 100x100x6.
Legatura dintre camasuiala si betonul din culeea existenta se asigura prin
intermediul conectorilor metalici montati in esichier la 0,50 m distanta, in gauri
forate.
3.
Se executa reparatii locale la nivelul elevatiilor din beton a culeei
Rotunda
Se demoleaza manual cu spitul si ciocanul sau mecanizat cu ciocanul
rotopercutor, suprafetele degradate de beton din spatele culeelor dupa un contur
geometric regulat, care depaseste cu minim 15 cm in orice punct, suprafata
degradata. Se va executa mai intai un sant cu dimensiunile 33 cm dupa conturul
suprafete degradate, dupa care demolarea betonului continua rapid in interiorul
suprafetei astfel delimitate.
Suprafata de beton decopertata se va curata cu un jet de apa sub presiune.
Dupa aplicarea unei amorse de lapte de ciment, se va executa manual
acoperirea cu beton de clasa C20/25, in doua straturi suprapuse, de minim 3 cm
grosime fiecare.
Pag 33

Suprafata reparata se va finisa cu un strat superior de mortar de ciment M100,

ajungand la aceeasi cuta si culoare cu suprafata adiacenta.
Se va asigura protejarea suprafetei reparate impotriva variatiilor de
temperature si accesului direct al apelor pluvial, pentru o durata de minim 7 zile.
4. Curatirea si repararea locala a banchetelor de rezemare
infrastructurilor sin scopul asigurarea scurgerii rapide a apelor pluvial.

5. Torcretarea in varianta uscata a elevatiei culeei Rotunda

Torcretarea elementelor reparate de infrastructura se executa in scopul
protejarii acestora impotriva actiunii agresive a agentilor chimici atmosferici,
sporirea capacitatii portante, si pentru sporirea duratei normate de exploatare cu
minim 15 ani.
Torcretarea se va executa pe lateralele culeelor, in spatele acestora, si in
partea din fata in continuarea camasuelii, de la cota de rezemare pana la partea
superioara a zidului de garda. Torcretul va fi aplicat intr-un singur strat nearmat,
avand o grosime de 4 cm, dupa o prealabila operatie de inchidere a fisurilor si
crapaturilor.
6.
Lucrari de protectie impotriva afuierilor.
La pila P1 , ce se afla in mijlocul albiei, fiind afectata de afuiere se vor
executa lucrari de protectie din gabioane si anrocamente.
Se vor realiza lucrari de protectie din anrocamente si la celelalte elemente de
infrastructura.
7. Lucrari de interventie si reparatii la Pila P3 (rezultata din demolarea culeei
Adjudeni)
Executia unui esafosaj pentru rezemarea provizorie a suprastructurii
marginale dinpre Adjudeni.
Demolarea zidului de garda si a aripilor pana la nivelul cuzinetilor .
Refacerea banchetei de rezemare , inlocuirea cuzinetilor si constructia
banchetei de rezemare noii supratructuri metalice ce urmeaza a fi montata,
practic culeea devene o pila.
Subzidirea fundatiei si camasuirea noii pile, proaspat formate.
8. Lucrari de interventie si reparatii la Pila P4.
Refacerea banchetei de rezemare si inlocuirea cuzinetilor necesare rezemarii
noii supratructuri metalice ce urmeaza a fi montata.
Subzidirea fundatiei si camasuirea pilei.

Pag 34

9. Lucrari de interventie si reparatii la Culeea C2

Refacerea banchetei de rezemare si inlocuirea cuzinetilor necesare rezemarii noii
supratructuri metalice ce urmeaza a fi montata.
Executia unor operatii de inchidere a fisurilor cu lapte de ciment amestecat cu
rasini epoxidice.
Torcretarea elementelor reparate de infrastructura se executa in scopul
protejarii acestora impotriva actiunii agresive a agentilor chimici atmosferici,
sporirea capacitatii portante, si pentru sporirea duratei normate de exploatare cu
minim 15 ani.

II. Lucrari de reparatii la nivelul suprastructurii metalice

Suprastructura metalica asigura sutinerea conductelor de aductiune deasupra
albiei raului Siret. Structura de rezistenta metalica prezinta elemente puternic
corodate, care pot pune in pericol capacitatea portanta structural.
La nivelul structurii de rezistenta metalice existente se vor efectua
urmatoarele lucrari de reparatii capital sau inlocuire a elementelor metalice puternic
degradate:

1. Se curata manual, cu perii de sarma, toate elementele componente care

compun suprastructurii , pana la luciu metalic:
Talpa superioara si inferioara a grinzilor principale metalice;
Antretoazele metalice;
Contravantuirile verticale, drepte si inclinate;
Contravantuirile orizontale, drepte si inclinate, de la nivelul talpilor inferioare ale
grinzilor principale;
Panourile din tabla striata ce asigura trecerea pe pod.
In cazul in care se constata reducerea pronuntata a sectiunii elementelor
datorita coroziunii metalice, functie de pozitia lor, se decupeaza portiunile afectate,
si se inlocuiesc cu tronsoane noi, prin sudura.
2. Se verifica fiecare inadire nituita in scopul identificarii inadirilor slabite,
care a permis infiltrarea apelor intre elementele imbinate.
In cazul identificarii unor inadiri degradate, fie se inlocuiesc individual
niturile degradate, fie se consolideaza intreaga inadire.
3. Se monteaza prin sudura, panouri din tabla striata pe cealalta jumatate a
sectiunii transversale, pentru a asigura inca un fir de circulatie pietonala.
Pag 35

4. Se monteaza panouri din parapet metalic atat pe cel existent cat si pe

noul fir de circulatie pietonala;
5. Se executa sablarea intregii suprastructuri metalice in scopul
indepartarii totale a proceselor de coroziune.
6. Se executa protectia anticoroziva a fiecarei piese metalice
Aceasta se realizeaza prin aplicarea unui strat de grund, peste care se aplica doua
straturi suprapuse de vopsea speciala anticoroziva.
7. Montarea pe pozitie a noii suprastructuri metalice
Pe celelate doua deschideri noi, se va monta o suprastructura metalica
aproximativ identica cu cea existenta, diferenta facand-o lungimea si numarul de
module din care este alcatuita. Lungimea noilor deschideri este de 2x40.80 m iar
asamblarea confectiilor metalice este facuta prin sudura si nu prin nituire.
Fiecare deschidere va fi impartita in 3 tronsoane , care vor fi executate in uzina si
transportate in amplasamentul podului, urmand apoi a fi montate si asaamblate pe
pozitie cu ajutorul sudurii.
III. Lucrari de reparatii la nivelul aparatelor de reazem si al rampelor de
acces
1. Se efectueaza lucrari de curatare a aparatelor de reazem metalice, atat
fixe xat si mobile se se verifica buna functionare a lor.
Se efectueaza lucrari de curatare, de vopsire si ungere cu vaselina a fiecarui
aparat de reazem metalice, de pe fiecare element de infrastructura, si se verifica
buna functionare a lor.
Se vor monta 8 noi aparate de reazem din neopren, necesare rezemarii noii
suprastructuri pe cele doua deschideri dinspre Adjudeni.
2. Se executa in spatele a culeei C1 o scara metalice de acces pe pod .
Scara de acces se va executa din metal si va fi prevazuta cu parapet de
siguranta care sa asigure accesul facil al pietonilor si al personalului de intretinere,
de la nivelul terenului ,pe structura metalica.
Dupa executia ei se vor proteja imotriva coroziunii prin aplicarea a doua
straturi de vopsea si un strat de grund.
In spatele culeei C2 se va consolida sfertul de con existent si se va reface cel
care lispseste.
Pag 36

Se construieste o scara de acces din beton, pe taluzul sfertului de con,

prevazut cu parapet metalic, care sa faca accesul facil pe suprastructura a
personalului de intretinere si al pietonilor.
IV. Lucrari de reparatii la nivelul albiei

1. Se indeparteaza capetele pilotilor ramasi din constructia vechiului pod din

lemn;
2. Se indeparteaza vegetatia si depunerile aluvionare din albia raului siret
in amplasamentul podului, pe o lungime de 50 m in aval si amonte acestuia;
3. Executia unor lucrari de protectie a malurilor prin pererea malurilor.
Se executa o taluzare a malurilor cu beton pereat, clasa 30/37 pe ambele maluri
, 30 m in amonte si 15 m aval; Lucrarile de protectie sunt protejate cu grinzi de
capat din beton de clasa C30/37.
Se va continua taluzarea cu anrocamente , 15 m in aval, pana la intalnirea cu
pragul de fund incastrat in malurile siretului.
4. Se va executa un prag de fund din anrocamente la 30 m in aval de pod.
Rolul lui este de a stopa fenomenul de afuiere , si de a pastra talvegul la cota
existenta. Dimensiunile pragului de fund este de 8.50m latime cu o inaltime medie
de 2.0 m , dispus pe o lungime de 85m, fiind incastrat minim 3m in maluri.

V. Lucrari de reparatii capitale a conductelor metalice de

aductiune a apei
Conductele de aductiune a apei prezinta zone extinde de pe care protectia a
fost degradata, zone putenic corodate, vane, robineti si conducte de preaplin
degradate.
Se vor aplica urmatoarele lucrari de reparatii capitale:
1. Inlocuirea pe toata lungimea supratraversarii existente a conductei
metalice, si montarea uneia noi din otel cu Dn 800mm pe suprastructura noua.
2. Aplicarea protectiei anticorozive pe intreaga lungime a conductei,
formata dintr-un strat de grund si doua straturi de vopsea.
3. Executia protectiei cu vata minerala si invelis de tabla a conductei pe
toata lungimea a acesteia.

Pag 37

6. TEHNOLOGII DE EXECUTIE
Fiecare tip de lucrare s-a prevazut a se executa cu utilaje specifice.
In cea mai mare parte operatiile se vor executa mecanizat avand in vedere si
cantitatile de lucrari foarte mari de executat.
Lucrarile manuale se vor executa numai pentru corectii sau in zonele in care nu
este asigurat accesul utilajelor mecanice.

7. PROTECIA MUNCII
La execuia lucrrilor se va respecta Legea 90/1996 privind protecia muncii.
Lucrrile de protecia muncii pe perioada execuiei sunt prevzute n normele
de deviz fcnd parte din tehnologia de execuie.
Semnalizarea zonei de lucru se va face conform normelor legale. Lucrrile de
semnalizare i costul acestora cad n sarcina antreprenorului. Zonele de lucru
deschise spre execuie vor fi obligatoriu iluminate corespunztor.
Modificrile intervenite n circulaie vor fi semnalizate cu semne de circulaie
corespunztoare, obinerea autorizaiilor necesare cznd n sarcina constructorului.
Constructorul va respecta n organizarea proceselor de lucru, normele de
protecia muncii n vigoare n Romnia la data execuiei.
La executarea lucrrilor in prezenta documentaie se va tine seama de
legislaia de protecie a muncii in viguare si anume:
1. Norme de protecia muncii specifice activitii de construcii montaj pentru
construcii feroviare, rutiere i navale aprobate conform Ordinului nr. 9/25.06.1992
de Ministerul Transporturilor i Telecomunicaiilor.
2. Regulamentul privind protecia si igiena muncii in construcii, elaborat de
IPC-SA publicat in BC 5-6-7-8/1993.
3. Norme tehnice cu caracter metodologic privind cercetarea si evidenta
accidentelor de munca si a bolilor profesionale.
4. Ordinul Ministerul Transporturilor i Telecomunicaiilor nr. 8/1982 privind
aprobarea Normelor de protecie a muncii in activitatea de intretinere a drumurilor
Pag 38

5. Ordinul Ministerul Transporturilor i Telecomunicaiilor.. nr. 17/1984 privind

aprobarea Normelor de igiena muncii si acordarea primului ajutor in caz de
accident, specifice transporturilor si telecomunicaiilor
6. Ordinul Ministerul Transporturilor i Telecomunicaiilor.. nr. 411/08.06.2000
privind aprobarea Normelor metodologice privind condiiile de nchidere a
circulaiei rutiere sau de instituire a restriciilor, in vederea executrii de lucrri in
zona drumurilor publice publicat in MO nr. 397/24.08.2000 si broura.
In afara acestora se mai fac urmtoarele precizri asupra:
7. Respectarea cu strictee a precizrilor din planurile de execuie, precum si cele
din cartile tehnice ale utilajelor aflate in dotarea antierului sau nchiriate;
8. Instruirii personalului muncitor la angajare, schimbarea locului de munca si
zilnic, asupra operaiilor ce urmeaz a se executa in ziua respectiva;
9. Obligativitatea folosirii echipamentului de protecie: cati, ochelari de
protecie, palmare, cizme de cauciuc, etc.
10. Interzicerea circulaiei persoanelor strine in zona de lucru pe timpul
execuiei lucrrilor.

8. RECOMANDRI PRIVIND PROTECIA MEDIULUI

Lucrrile de reabilitare propuse satisfac reglementrile de mediu naionale
(Legea 137/1995 privind protecia mediului ; Ordinul 44/1998 pentru aprobarea
Normelor privind protecia mediului ca urmare a impactului drum-mediu
nconjurtor) precum i cerinele legislaiei Europene n domeniul mediului.
La executarea lucrrilor se vor lua toate msurile privind protecia mediului
nconjurtor. Depozitarea combustibililor, a materialelor de construcie, precum i
ntreinerea curent a utilajelor se vor face n locuri special amenajate ce nu vor
permite mprtierea materialelor, combustibililor, lubrifianilor i a reziduurilor la
ntmplare.

Pag 39

9. OBLIGAII PENTRU BENEFICIAR, PROIECTANT SI

EXECUTANT
Obligaii pentru beneficiar, proiectant si executant sunt stabilite in
conformitate cu prevederile Legii nr. 10/1995 privind calitatea in constructii.

Obligaiile beneficiarului
1. Obinerea acordurilor si a avizelor prevzute de lege.
2. Asigurarea verificrii execuiei corecte a lucrariilor de construcii prin
dirigini de specialitate sau ageni economici de consultanta specializai, pe tot
parcursul lucrrilor.
3. Stabilirea nivelului calitativ ce trebuie realizat prin proiectare si executie pe
baza reglementarilor tehnice, precum si a studiilor si cercetrilor efectuate.
4. Asigurarea recepiei lucrrilor de construcii la terminarea lucrrilor si la
expirarea perioadei de garanie.
5. Participarea la controalele impuse de programul de control.
6. Acionarea in vederea solutionarii neconformitatilor, a defectelor aprute pe
parcursul execuiei lucrrilor, precum si a deficientelor proiectelor.
7. Asigurarea receptiei lucrarilor de constructii la terminarea lucrarilor si la
expirarea perioadei d garantie;
8. Intocmirea cartii tehnice a constructiei, pastrarea si completarea la zi a aceteia
si in cazul instrainarii constructiei, predarii cartii tehnice noului proprietar;
9. Efectuarea, daca este cazul, de lucrari de reconstituire, consolidare etc,
precum si de lucrari de reparatii, numai pe baza de proiecte intocmite de catre
persoane fizice sau persoane juridice autorizate si verificate conform legii;
10. Sesizarea, in termen de 24 ore, a Inspectiei de stat in constructii, lucrari
publice, urbanism si amenajarea teritoriului zonal, in cazul unor accidente tehnice la
constructia in exploatare.

Pag 40

Obligaiile proiectantului
1. Prezentarea proiectului elaborat in fata verificatorului de proiecte atestat,
stabilit de catre beneficiar, precum si solutionare neconformitatilor si
neconcordantelor semnalate;
2. Precizarea prin proiect a categoriei de importanta a construciei.
3. Asigurarea prin proiecte si detalii de execuie a nivelului de calitate
corespunztor cerinelor, cu respectarea reglementarilor tehnice si a clauzelor
contractuale.
3. Elaborarea caietelor de sarcini, a instruciunilor tehnice privind execuia
lucrrilor, exploatarea, intretinerea si reparaiile, precum si, dup caz, a proiectelor
de urmrire privind comportarea in timp a construciilor.
4. Stabilirea prin proiect a fazelor de execuie determinate pentru lucrrile
aferente cerinelor si participarea pe antier la verificrile de calitate legate de
acestea.
5. Stabilirea modului de tratare a defectelor aprute in execuie, din vina
proiectantului, la construciile la care trebuie sa asigure nivelul de calitate
corespunztor cerinelor, precum si urmrirea aplicrii pe antier a soluiilor
adoptate.
6. Participarea la ntocmirea cartii tehnice a constructiei si la recepia lucrrilor
executate. Conform H.G. 273/14.06.1994, art. 9, proiectantull va preciza comisiei de
receptie, la incheierea procesului verbal de receptie la terminarea lucrarilor, raportul
de autor.
7. Participarea pe santier la verificarile de calitate legate de fazele de executie
determinate, stabilite prin programul de urmarire a lucrarilor pe santier, anexat la
proiect;
Obligaiile executantului
1. Sesizarea investitorilor asupra neconformitatilor si a neconcordantelor
constatate in proiecte, in vederea solutionarii.
2. Incepera executiei lucrarilor numai dupa ce contructia a fost autorizata si
proiectul verificat de catre verificatorul d eproiecte atestat;
3. Asigurarea nivelului de calitate corespunzator cerintelor printr-un sistem
propriu de calitate, conceput si realizat prin personalul propriu, cu responsabili
tehnici cu executia, atestati;
4. Convocarea factorilor care trebuie sa participe la verificarea lucrarilor ajunse
Pag 41

in faze determinante ale execuiei si asigurarea condiiilor necesare efecturii

acestora, in scopul obinerii acordului de continuare a lucrrilor.
3. Soluionarea neconformitatilor, a defectelor si a neconcordantelor aprute in
fazele de execuie, numai pe baza soluiilor stabilite de proiectant cu acordul
investitorului.
4. Utilizarea in execuia lucrrilor numai a produselor si a procedeelor prevzute
in proiect, certificate sau pentru care exista agremente tehnice.
5. Respectarea proiectelor si a detaliilor de execuie pentru realizarea nivelului
de calitate corespunztor cerinelor.
6. Sesizarea in termen de 24 ore a Inspectoratului de stat in construcii in cazul
producerii unor accidente tehnice in timpul execuiei lucariilor de construciimontaj.
7. Supunerea la recepie numai a construciilor care corespund cerinelor de
calitate si pentru care a predat investitorului documentele necesare ntocmirii cartii
tehnice a constructiei.
8. Aducerea la ndeplinire, la termenele stabilite, a masurilor dispuse prin actele
de control sau prin documentele de recepie a lucrrilor de construcii.
9. Remedierea pe propria cheltuiala, a defectelor calitative aprute din vina sa,
att in perioada de execuie, cat si in perioada de garanie stabilita conform legii.
10. Stabilirea rspunderilor tuturor participanilor la procesul de producie
factori de rspundere, colaboratori, subcontractanti in conformitate cu sistemul
propriu de asigurare a calitatii adoptat si cu prevederile legale in viguare.
- solutionarea neconformitatilor, a defectelor si a neconcordantelor aparute in
fazele de executie, numai pe baza solutiilor stabilite de proiectant cu acordul
beneficiarului;
- utilizarea in executia lucrarilor numai a produselor si a procedeelor prevazute
in proiect, certificate, sau pentru care exista agremente tehnice, care conduc la
realizarea cerintelor, precum si gestionarea probelor-martor;
- inlocuirea produselor si procedeelor prevazute in proiect, cu atele care
indeplinesc conditiile precizate, se va face numai pe baza solutiilor stabilite de
proiectant cu acordul beneficiarului;
- respectarea prevederilor din proiect pentru realizarea nivelului de calitate
corespunzator cerintelor;
- sesizarea, in termen de 24 de ore, a Inspectiei de stat in constructii, lucrari
publice, urmabism si amenajarea teritoriului zonal, in cazul producerii unor
accidente tehnice in timpul executiei lucrarilor;
- suprapunerea la receptie a constructiei, numai cand aceasta corespunde
Pag 42

cerintelor de calitate si cand a predat beneficiarului documentele necesare intormirii

cartii tehnice a constructiei;
- aducerea la indeplinire, in termenele stabiite, a masurilor dispuse prin actele de
control sau prin documentele de receptie a lucrarilor de constructii;
- remedierea, pe propria cheltuiala, a defectelor calitative aparute din vina sa,
atat in perioada de executie, cat si in perioada de garantie stabilita potrivit legii;
- stabilirea raspunderilor tuturor participantilor la procesul de productie factori
de raspunde, colaboratori, subcontractanti in conformitate cu sistemul propriu de
asigurare a calitatii adoptat si cu prevenirile legale in vigoare.

Pag 43

10. REFERINE
Standardele si normativele avute in vedere la elaborarea documentaiei sunt
urmtoarele:
SR EN 2061:2002/A2:2005
2 SR EN 524-1:2003
1

3 SR EN 524-2:2003
4 SR EN 524-4:2003
5 SR EN 524-5:2003
6
7

SR EN 524-6:2003
SR EN 1504-1:2006
SR EN 1504-2:2005**)

8
SR EN 1504-3:2006**)
9

10

SR EN 1504-4:2005**)
SR EN 1504-5:2005**)

11
SR EN 1504-6:2007**)
12
13

SR EN 1504-7:2007**)

Beton. Partea 1: Specificatie, performanta, productie si

conformitate
Teci de band de oel pentru cabluri de precomprimare.
Metode de ncercare. Partea 1: Determinarea formei
i dimensiunilor
Teci
de band de oel pentru cabluri de precomprimare.
Metode de ncercare. Partea 2: Determinarea
comportrii
la flexiune
Teci
de band
de oel pentru cabluri de precomprimare.
Metode de ncercare. Partea 4: Determinarea
Teci
de band
de oel
pentru cabluri de precomprimare.
rezistenei
la sarcini
laterale
Metode de ncercare. Partea 5: Determinarea
rezistenei
Teci
de banda
la traciune
de otel pentru cabluri de precomprimare.
Metode de ncercare. Partea 6: Determinarea etanseitatii
(determinarea pierderii de apa)
Produse i sisteme pentru protecia i repararea
structurilor de beton. Definiii, condiii, control de calitate i
evaluarea conformitii. Partea 1: Definiii
Produse si sisteme pentru protectia si repararea
structurilor de beton. Definitii, conditii, control de calitate si
evaluarea conformitatii. Partea 2: Sisteme de protectie de
suprafata pentru beton
Produse si sisteme pentru protectia si repararea
structurilor de beton. Definitii, conditii, control de calitate si
evaluarea conformitatii. Partea 3: Reparatie structurala si
nestructurala
Produse si sisteme pentru protectia si repararea
structurilor de beton. Definitii, conditii, control de calitate si
evaluarea conformitatii. Partea 4: Lipire structurala
Produse si sisteme pentru protectia si repararea
structurilor de beton. Definitii, conditii, controlul calitatii si
evaluarea conformitatii. Partea 5: Produse de injectie n
beton
Produse si sisteme pentru protectia si repararea
structurilor de beton. Definitii, conditii, control de calitate si
evaluarea conformitatii. Partea 6:Ancorarea armaturii
Produse si sisteme pentru protectia si repararea
structurilor de beton. Definitii, conditii, control de calitate si
evaluarea conformitatii. Partea 7:Protectia armaturii
impotriva coroziunii

Pag 44

SR EN 1504-8:2006
14
15

SR EN 1991-1-3:2005

16 SR EN 1991-1-5:2004
17

SR EN 1991-2:2004

18 SR EN 1992-2:2006
19 SR EN 1998-2:2006
20 SR EN 1998-5:2004
21 SR EN 12271:2007**)
22 SR EN 12352:2006**)
23 SR EN 12368:2006**)

Produse si sisteme pentru protectia si repararea

structurilor de beton. Definitii, conditii, control de calitate si
evaluarea conformitatii. Partea 8: Controlul de calitate si
evaluarea conformitatii
Eurocod 1: Actiuni asupra structurilor. Partea 1-3:
Actiuni generale. ncarcari date de zapada
Eurocod 1: Actiuni asupra structurilor. Partea 1-5: Actiuni
generale. Actiuni termice
Eurocod 1: Aciuni asupra structurilor. Partea 2: Aciuni din
trafic la poduri
Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Partea 2:
Poduri de beton -Proiectare i prevederi constructive
Eurocod 8: Proiectarea structurilor pentru rezistena la
cutremur. Partea 2: Poduri
Eurocod 8: Proiectarea structurilor pentru rezistenta la
cutremur. Partea 5: Fundatii, structuri de sustinere si
aspecte
geotehnice
Tratamente
bituminoase. Cerinte
Echipament pentru dirijarea traficului. Dispozitive luminoase de
avertizare si de securitate
Echipament pentru dirijarea traficului. Semafoare

Semnalizare rutiera verticala. Indicatoare rutiere cu mesaj

24 SR EN 12966-1:2006**) variabil. Partea 1: Standard de produs
Semnalizare rutier vertical. Indicatoare rutiere cu mesaj
SR EN 12966-2:2006
25
variabil. Partea 2: ncercare iniial de tip

31

Semnalizare rutier vertical. Indicatoare rutiere cu mesaj

variabil. Partea 3: Controlul produciei n fabric
Agregate pentru amestecuri bituminoase si pentru finisarea
SR EN
13043:2003/AC:2004**) suprafetelor utilizate la constructia soselelor,a aeroporturilor
si a altor zone cu trafic.
Lucrari de drumuri. Imbracaminti bituminoase cilindrate
SR 174-1
executate la cald. Conditii tehnice de calitate.
Imbracaminti bituminoase cilindrate executate la cald.
SR 174-2
Conditii tehnice pentru punerea in opera a mixturilor asfaltice
si receptia lucrarilor executate.
SR EN 13108-1:2006**) Mixturi asfaltice. Specificaii pentru materiale. Partea 1:
Betoane asfaltice
SR EN 13108-2:2006**) Mixturi asfaltice. Specificaii pentru materiale. Partea 2:
Betoane asfaltice pentru straturi foarte subiri

32

SR EN 13108-3:2006**) Mixturi asfaltice. Specificaii pentru materiale. Partea 3:

Betoane asfaltice suple

33

SR EN 13108-4:2006**) Mixturi asfaltice. Specificaii pentru materiale. Partea 4: Mixturi

asfaltice tip Hot Rolled Asphalt

34

SR EN 13108-5:2006**) Mixturi asfaltice. Specificaii pentru materiale. Partea 5:

Beton asfaltic cu coninut ridicat de mastic

35

SR EN 13108-6:2006**) Mixturi asfaltice. Specificaii pentru materiale. Partea 6: Asfalt

turnat rutier

36

SR EN 13108-7:2006**) Mixturi asfaltice. Specificaii pentru materiale. Partea 7:

Betoane asfaltice drenante

26 SR EN 12966-3:2006
27
28
29
30

37 SR EN 13108-20:2006

Mixturi asfaltice. Specificaii pentru materiale. Partea 20:

Procedur pentru ncercarea de tip
Pag 45

38 SR EN 13108-21:2006
SR EN 13256:2001/AC
39 :2004**)
SR EN
40 13369:2004/A1:2006

Mixturi asfaltice. Specificaii pentru materiale. Partea

21: Controlul produciei n fabric
Geotextile si produse nrudite. Caracteristici impuse pentru
utilizarea n constructia de tunele si structuri subteran
Reguli comune pentru produse prefabricate de beton

Foi flexibile pentru hidroizolaii. Hidroizolarea podurilor i a

altor suprafee de beton circulate de vehicule. Pregtirea
epruvetelor
Produse i sisteme pentru protecia si repararea structurilor de
SR EN 13412:2007
beton. Metode de ncercri. Determinarea modulului de
42
elasticitate la compresiune
Semnalizare rutiera verticala. Semnalizare temporara.
SR
EN
13422:2006
43
Mijloace de semnalizare mobile. Conuri de dirijare si
stlpi de dirijare
i produse nrudite. Rezistena mbinrilor
SR EN ISO 13426-2:2005 Geotextile
44
structurale interne. Partea 2: Geocompozite
41

45

SR EN 13375:2006

SR EN ISO 13433:2007 GeosIntetice. Incercare de perforare dinamica (incercare prin

caderea unui con)
SR EN 13479:2005**)

46
47
48
49
50

SR EN 13577:2007
SR EN 13579:2004
SR EN 13596:2006
SR EN 13653:2006

51

SR EN 13808:2005

52

SR EN 14487-2:2007
SR EN 14691:2005

53
54

SR EN 14692:2005

INTOCMIT,
ing. Alin GHEBAC

Materiale pentru sudare. Standard general de produs

pentru metale de adaos si fluxuri pentru sudarea prin topire
a materialelor metalice
Atac chimic asupra betonului. Determinarea continutului
de dioxid de carbon agresiv din apa
Produse i sisteme pentru protecia i repararea structurilor
de beton. Metode de ncercri. ncercarea de uscare pentru
impregnare hidrofob
Foi flexibile pentru hidroizolaii. Hidroizolarea podurilor i a
altor suprafee de beton circulate de vehicule.
Determinarea
aderenei
Foi
flexibile pentru
hidroizolaii. Hidroizolarea podurilor i a
altor suprafee de beton circulate de vehicule. Determinarea
rezistenei la forfecare
Bitum si lianti bituminosi.Cadrul specificatiilor pentru emulsiile
cationice de bitum
Beton torcretat. Partea 2: Executie
Foi flexibile pentru hidroizolaii. Hidroizolaii pentru poduri de
beton i alte suprafee de beton circulate de autovehicule.
Determinarea compatibilitii prin condiionare termic
Foi flexibile pentru hidroizolatii. Hidroizolarea podurilor si a
altor suprafete de beton circulate de vehicule. Determinarea
rezistentei la compactare a stratului bituminos

VERIFICAT,
Dr. ing. Cristian Claudiu Comisu

Pag 46

Pag 47