Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
MEMORIU DE PREZENTARE
pentru proiectul
Exemplar 1/1
- 2012-
CUPRINS
I. DENUMIREA PROIECTULUI:
P.T. nr. 849/2011: „Punerea în siguranţă a conductei de transport gaze naturale Dn 800x45bar Şendreni –
Siliştea – Bucureşti , Etapa I – Zona I : SCV Afumaţi – Robinet R9S Sineşti , L=8,645 km
II. TITULAR
Prezenta documentaţie analizează impactul generat de realizarea proiectului " Punerea în siguranţă a
conductei de transport gaze naturale Dn 800x45bar Şendreni – Siliştea – Bucureşti , Etapa I – Zona I: SCV Afumaţi
– Robinet R9S Sineşti , L=8,645 km ", întocmit de S.N.T.G.N.-,,TRANSGAZ” S.A. MEDIAS – Departamentul
Proiectare şi Cercetare.
Lucrările privind punerea în siguranţă a conductei de transport gaze naturale Dn 800x45bar Şendreni –
Siliştea – Bucureşti , Etapa I – Zona I se vor executa în zone extravilane astfel:
- în partea de vest a judeţului Ialomiţa pe raza comunei Sineşti;
- în partea de est a judeţului Ilfov pe raza comunelor Găneasa, Petăchioaia şi Afumaţi.
Elaborarea proiectului " Punerea în siguranţă a conductei de transport gaze naturale Dn 800x45bar
Şendreni – Siliştea – Bucureşti , Etapa I – Zona I : SCV Afumaţi – Robinet R9S Sineşti , L=8,645 km " s-a efectuat
în conformitate cu prevederile Normelor Tehnice nr. 1220/2006 pentru "Proiectarea şi execuţia conductelor de
alimentare din amonte şi de transport gaze naturale".
Traseul evită în general zonele construibile, intravilanul localităţilor, şi asigură în mare parte executarea
mecanizată a lucrărilor de construcţii-montaj.
La alegerea amplasamentului obiectivelor proiectate s-au avut în vedere următoarele:
- amplasamentul propus să afecteze cât mai puţin terenurile agricole;
- necesitatea de amenajări minime ale terenului în raport cu alte variante posibile;
- considerente tehnico - economice şi constructive, precum şi posibilităţi de supraveghere a conductei în
timpul exploatării;
- impact minim asupra mediului înconjurător (cu toate componentele sale);
- evitarea pe cât posibil a zonelor construite şi construibile;
Diametrul conductei de transport gaze naturale proiectate este de Dn 800 (Ø32”), conform SR EN 10208-
2/2009.
Grosimea peretelui ţevii pentru conducta proiectată Dn 800 este de 10,00 mm pentru clasa 2 de locaţie , 11
mm pentru clasa 3 de locaţie, 14,2 mm pentru clasa 4 de locaţie, conform SR EN 10208-2+AC/2009, din material
oţel L 360 NB.
Grosimea de perete a materialului tubular s-a stabilit pe bază de calcul, în funcţie de debitul maxim de gaze
care se poate transporta prin conductă, de presiunea de operare la care este exploatată conducta, precum şi în
funcţie de încadrarea traseului conductei în clase de locaţie conform Normelor Tehnice NT 1220 -2006.
Pentru schimbările de direcţie ale conductei, atât în plan orizontal cât şi în plan vertical, se vor utiliza curbe
obţinute prin încălzire la cald (CMF). Dimensiunile peretelui ţevii pentru curbe proiectate Dn 800 este s = 14,2 mm
pentru clasele 2 şi 3 de locaţie şi s = 17,5 mm pentru clasa 4 de locaţie, conform SR EN 10208-2 /2009, din
material oţel L 360 NB.
In calcule s-a utilizat Sistemul Internaţional de Unităţi de Măsura S.I.
Astfel, în urma calculelor de dimensionare , au rezultat următoarele diametre, lungimi şi grosimi de perete
pentru ţevi:
► pentru traseul de conductă încadrat în clasa 2 de locaţie se va utiliza ţeavă sudată elicoidal
813mm x 10 mm, material L.360 NB (X.52 după API), conform SR EN 10208-2/2009, L = 7928 m;
► pentru traseul de conductă încadrat în clasa 3 de locaţie se va utiliza ţeavă sudată elicoidal
813mm x 11 mm, material L.360 NB (X.52 după API), conform SR EN 10208-2/2009, L = 37 m ;
► pentru traseul de conductă încadrat în clasa 4 de locaţie se va utiliza ţeavă sudată elicoidal
813mm x 14,2 mm, material L.360 NB (X.52 după API), conform SR EN 10208-2/2009, L = 680 m;
► la subtraversarea hidrocanalelor, se va utiliza ţeavă sudată elicoidal 813 mm x 11 mm, material
L.360 NB (X.52 după API), conform SR EN 10208-2/2009, care se va betona sub talveg, grosimea
betonului fiind de 13 cm. Lungimea totală a ţevii betonate este L = 8 m ;
► la subtraversarea râului Mostiştea prin foraj orizontal dirijat se va utiliza ţeavă sudată elicoidal 813 x
14,2 mm, material L.360 NB (X.52 după API), conform SR EN 10208-2/2009. Lungimea totală a
subtraversării este L = 420 m;
► la schimbările de direcţie, atât în plan vertical, cât şi în plan orizontal, se vor folosi curbe obţinute prin
încălzire la cald, utilizând încălzirea inelară-zonală prin curenţi de medie frecvenţă, confecţionate din
ţeavă sudată elicoidal : 813 x 14,2 mm, având Rc = 7 m, pentru clasele 2 şi 3 de locaţie şi 813 x
17,5 mm, având Rc = 6 m, pentru clasa 4 de locaţie, executate din ţeavă din oţel, material L 360 NB,
conform SR EN 10208-2/2009. Lungimea totală a ţevii pentru curbe este L = 31,72 m.
Notă: calculul grosimii de perete pentru curbele îndoite la cald s-a făcut conform normelor de proiectare.
Materialele utilizate la realizarea conductelor vor fi însoţite de certificate de inspecţie tip 3.1 sau raport de
inspecţie tip 3.2 conform SR EN 10.204 şi declaraţii de conformitate respectând prevederile SR EN 45.014.
Traversările pâraielor, văilor şi a canalelor se vor realiza subteran cu conductă betonată, în funcţie de
condiţiile locale din teren, acestea urmând a fi detaliate la proiectele de execuţie.
Traversarea pârâul (balta) Mostiştea se va realiza prin foraj orizontal dirijat, forajul având lungimea de 420
m;
Pentru traseul conductei încadrat în clasa 4 de locaţie se vor lua următoarele măsuri suplimentare de
siguranţă:
a) controlul integral al corpului ţevii, inclusiv sudurile de fabricaţie, prin metode nedistructive;
b) controlul integral al sudurilor realizate în şantier, prin radiaţii penetrante sau ultrasunete;
c) proba de rezistenţă se realizează cu apă la presiune de 1,4 x Pmax;
d) izolaţie de tip foarte întărită sau întărită în funcţie de sistemul de izolare;
e) în funcţie de situaţia din teren, se iau măsuri suplimentare de drenare a curenţilor de dispersie.
Protecţia împotriva coroziunii exterioare a conductei de transport gaze naturale îngropate, se va executa
prin izolarea anticorozivă cu materiale aplicate prin extrudare (polietilenă extrudată) de tip întărită pe intreg traseul
conductei.
La subtraversare căilor de comunicaţii (drumuri, căi ferate, a apelor şi a canalelor de desecare) izolaţia
conductei va fi de tip întărită în cazul sistemului de izolare cu materiale aplicate prin extrudare (polietilenă
extrudată), şi de tip foarte întărită în cazul utilizării benzilor termocontractil la curbe.
Părţile aeriene ale instalaţiilor se vor proteja împotriva coroziunii exterioare prin vopsire cu un strat
de grund şi două straturi de vopsea email.
Protecţia anticorozivă a conductei de transport gaze naturale se va realiza cu ajutorul unor SPC – uri, staţii
de protecţie catodică existente pe traseul conductei .
Toate măsurile de protecţie anticorozivă a conductei se prevăd a fi corelate cu factorii locali de mediu
incluzând efectele mecanice ale solului asupra izolaţiei, posibilitatea riscului datorat intervenţiei unei terţe părţi,
precum şi a reglementărilor internaţionale privitoare la exploatarea conductelor ce transportă fluide periculoase
(explozive).
Menţionăm că conducta nu intersectează şi nici nu se află în apropierea zonelor de interes SITE
Natura 2000.
În conformitate cu prevederile Normelor Tehnice pentru proiectarea şi execuţia conductelor de alimentare din
amonte şi de transport gaze naturale aprobate prin Decizia preşedintelui A.N.R.E. nr. 1220/2006 art. 5.22÷5.33 şi
Anexa nr. 4e, lăţimea culoarului de lucru pentru montajul conductei Dn 800 este de 21 m în terenuri agricole şi
neproductive.
Pentru punerea în siguranţă a conductei de transport gaze naturale Dn 800 x 45 bar Şendreni – Siliştea –
Bucureşti Etapa I - Zona 1 : Robinet R 9 S Sineşti (km 164 + 242) - Nod Afumaţi (km 172 + 711), L = 8.645 m, se
vor executa următoarele lucrări:
Înlocuirea tronsonului de conductă situat între Robinet R 9 S Sineşti (km 164 + 242) – Nod Afumaţi
(km 172 + 711), în lungime de 8.645 m (lungime rezultată în urma măsurătorilor topografice),
necesită realizarea următoarele lucrări :
- Tronsonul de conductă situat între robinetul R 9 S Sineşti şi nodul Afumaţi va fi dezafectat;
- Primele două tronsoane debitate la capetele conductei ce se va dezafecta (la robinetul R 9 S Sineşti şi
nodul Afumaţi) vor fi tăiate cu un dispozitiv de tăiere în sistem antiex;
- Următoarele tronsoane ale conductei vor fi tăiate cu sudură oxiacetilenică lângă sudurile circulare;
- Conducta dezafectată se va tronsona pe lungimi de cca. 10 m;
- Materialul tubular dezafectat de pe tronsoanele înlocuite se va transporta şi depozita într-o locaţie
desemnată de către beneficiar;
- După examinarea vizuală a tronsoanelor de ţeavă depozitate, cele corespunzătoare (fără defecte), vor
fi transportate la o unitate specializată pentru lucrări de investigaţii şi probe, în vederea reutilizării
acesteia;
- Materialul tubular va putea fi reutilizat în cadrul programului de reparare a celorlate tronsoane, necesar
a fi schimbate, între S.C.V. Jugureanu şi S.C.V. Urziceni (nu face obiectul prezentului proiect);
- Se va înlocui tronsonul de conductă dezafectat pe acelaşi traseu, mai puţin următoarele zone :
o traversarea pârâului Mostiştea, între km 0 + 260 şi km 0 + 680, pe o lungime de 420 m;
o între forajul orizontal dirijat la traversarea pârâului Mostiştea şi colţul pădurii, între km 0 + 680
şi km 1 + 171, pe o lungime de 491 m;
o în dreptul pădurii, la intersecţia cu conducta Dn 500, între km 2 + 564 şi km 2 + 682, pe o
lungime de 118 m;
o înainte de intrarea în pădure şi subtraversarea Hc 3, între km 7 + 703 şi km 7 + 753, pe o
lungime de 50 m;
o la ieşirea din pădure şi subtraversarea Hc 4 şi intersecţia cu conducta Dn 500, între km 7 +
796 şi km 8 + 021, pe o lungime de 225 m;
- lansarea conductei proiectate se va realiza în acelaşi şanţ din care a fost scoasă conducta existentă;
- firul conductei proiectate se va realiza pe marginea şanţului, fiind sprijinit pe suporţi, iar lansarea ei în
şanţ se va realiza cu ajutorul a trei lansatoare având 20 to, ţinând cont de raza elastică a conductei (R e
= 900 m), lansarea realizându-se în fir continuu;
- Datorită interconectării de la Sineşti între conductele de transport gaze naturale 20” Şendreni –
Bucureşti şi 32” Şendreni – Siliştea – Butimanu (între robinetul R 2 pe conducta 32” şi robinetul R
12 pe conducta 20”), pe perioada lucrărilor gazele vor circula pe conducta 20”;
- Cuplarea în conducta existentă în zona Sineşti se va realiza aval faţă de robinetul de secţionare R 9 S
Sineşti şi interconectarea Dn 300 prin intermediul robinetului R 15 cu conducta de transport gaze
naturale Dn 500 x 45 bar Şendreni – Bucureşti;
- Se va monta la distanţa de 2 metri faţă de gardul împrejmuirii robinetului un ştuţ cu o flanşă
multifuncţională Dn 200 pentru introducerea unui balon de obturare a gazelor remanente;
- Ca şi coş de evacuare a gazelor, se va folosi descărcătorul de presiune r 3, montat pe ocolitorul
robinetului de secţionare R 9 S de pe conducta Dn 800 x 45 bar Şendreni – Siliştea – Bucureşti;
- La supratraversarea pârâului Mostiştea se vor executa următoarele lucrări :
o Conducta de transport gaze naturale 32” Şendreni – Siliştea – Butimanu va fi demontată de
pe suporţi;
o Conducta de transport gaze naturale 20” Şendreni – Bucureşti se va reabilita prin curăţirea
şi vopsirea conductei, precum şi înlocuirea aparatelor de reazem izolante;
o Conducta 32” Şendreni – Siliştea – Butimanu proiectată va subtraversa pârâul (balta)
Mostiştea prin foraj orizontal dirijat, în lungime de 420 m;
- Pe traseul ei, conducta va subtraversa Hc 1, având adâncimea de cca. 0,4 m, din fir, din raza elastică;
- Conducta proiectată va intersecta (subtraversa) conducta de transport gaze naturale 20” Şendreni –
Bucureşti din fir, din raza elastică, pe o lungime de 132 m;
- Conducta proiectată va subtraversa un canal de desecare (HC 2) cu o adâncime de 4,4 m, cu
conductă betonată în lungime de 8 m, şi patru curbe de 300;
- De asemenea, va subtraversa două canale (HC 3 şi HC 4) cu adâncimea de 0,6 m, fiecare din fir, din
raza elastică, fiecare traversare având lungimea de 75,3 m;
- Conducta proiectată va intersecta (subtraversa) conducta de transport gaze naturale 20” Şendreni –
Bucureşti din fir, din raza elastică, pe o lungime de 129 m;
- Conducta proiectată va intersecta (supratraversa) conducta de distribuţie gaze naturale 4”, racordul
la S.R.M. Pioneer;
- Cuplarea în conducta existentă în zona nod Afumaţi se va realiza amonte faţă de robinetul de
secţionare R 9 A de pe conducta Dn 800 x 45 bar Şendreni – Siliştea – Bucureşti, şi R 1 de pe
conducta Dn 800 x 45 bar Şendreni – Siliştea – Butimanu;
- Se va monta la distanţa de 2 metri faţă de gardul S.C.V. Afumaţi un ştuţ cu o flanşă multifuncţională Dn
200 pentru introducerea unui balon de obturare a gazelor remanente;
- Ca şi coşuri de evacuare a gazelor, se vor folosi : descărcătorul de presiune r1, montat pe ocolitorul
robinetului de secţionare R 1 de pe conducta Dn 800 x 45 bar Şendreni – Siliştea – Butimanu şi
descărcătorul de presiune r2, montat pe ocolitorul robinetului de secţionare R 9 A de pe conducta Dn
800 x 45 bar Şendreni – Siliştea – Bucureşti;
Materialul tubular pentru reparaţia conductei de transport gaze naturale Dn 800 x 45 bar Şendreni – Siliştea
– Bucureşti va fi L 360 NB (X 52 conform API), conform SR EN 10208-2/2009, grosimea peretelui ţevii a fost
stabilită prin dimensionare, în funcţie de clasa de locaţie a conductei.
Se vor folosi curbe CMF Dn 800, din material L 360 NB, conform SR EN 10208-2/2009, în funcţie de clasa
de locaţie a conductei.
Conducta de transport gaze naturale Dn 800 x 45 bar x 8,645 km între SCV Afumaţi – Robinet R9S Sineşti
se va monta îngropat, la adâncimea de 1,1 m faţă de generatoarea superioară.
De la kilometrul „0” până la kilometrul „8 + 645” conducta de transport gaze naturale Dn 800 x 4,5 MPa,
traversează următoarele obstacole:
canale;
apă cadastrală;
conducte de transport şi distribuţie;
antene de irigaţii.
În urma studiilor geotehnice efectuate pe traseul conductei, a adâncimilor, a lăţimilor şi a configuraţiilor malurilor
canalelor, a prevederilor STAS-ului 9312 „Subtraversări de căi ferate şi drumuri cu conducte în afara localităţilor”, a
avizelor şi acordurilor administraţiilor (beneficiarilor) obstacolelor menţionate mai sus, precum şi din considerente
de securitate, tehnice, de exploatare , economice şi de protecţie a mediului înconjurător, toate obstacolele vor fi
traversate în soluţie subterană.
Toate tronsoanele de conductă din zonele de traversare subterană a căilor de comunicaţie şi a canalelor de
apă sunt încadrate în clasa 2, 3 şi 4 de locaţie, în următoarele condiţii de calitate:
Ţeava utilizată pentru porţiunile drepte - 813 x 10 mm pentru clasa 2 de locaţie, 813 x 11 mm
pentru clasa 3 de locaţie şi 813 x 14,2 mm pentru clasa 4 de locaţie, ţeavă din oţel, material L
360 NB, conf. SR EN 10208-2+AC/2009;
Ţeava utilizată pentru curbe - 813 x 14,2 mm pentru clasele 2 şi 3 de locaţie şi 813 x 17,5 mm
pentru clasa 4 de locaţie, ţeavă din oţel, material L 360 NB, conf. SR EN 10208-2 /2009;
Toate îmbinările sudate vor fi examinate , cu RP sau US;
Tronsoanele de traversare vor fi supuse probei de rezistenţă hidraulică (5,6 MPa) înainte de
montarea în poziţie definitivă (curbele şi alte confecţii vor fi probate în atelier).
Traversări canale
Subtraversare canale
- săparea mecanizată cu excavatorul conform planurilor de săpătură în şanţ deschis cu malurile
înclinate;
- pregătirea platformei de lucru având dimensiunea de 50 x 5 m, prevăzute cu plăci prefabricate din
beton;
- îmbinarea pe mal a tronsoanelor de ţeavă izolate şi betonate în staţie, inclusiv a curbelor;
- gamagrafierea sudurilor executate pe şantier;
- completarea izolaţiei la îmbinările sudate;
- executarea probei hidraulice timp de 6 ore cu 1,4 x 45 bar;
- evacuarea apei din conductă în vidanje;
- verificarea izolaţiei cu izotestul cu scântei înainte de lansare;
- lansarea în şanţ a tronsonului de traversare prin intermediul lansatoarelor sau cu căruciorul;
- întregirea cu firul liniar al conductei (sudură, izolaţie);
- efectuarea probei de etanşeitate de 24 ore cu aer la 45 bar ce se va face odată cu firul liniar;
- astuparea şanţului şi refacerea malurilor prin compactarea pământului;
- în cazul canalelor la care s-au desfăcut digurile, se vor reface digurile, se va compacta pământul şi se
va îmbrăca taluzul cu pământ vegetal, după care se va semăna gazon.
Punctele de subtraversare a canalelor sunt redate în planurile de situaţie, iar tehnologia de execuţie şi
montaj în desenele de detaliu.
Conform studiului hidrologic întocmit de S.C. SNIF Proiect S.A. Târgovişte, afuierea locală la pila traversării,
în secţiunea de traversare, este de 1,66 m, afuierea generală maximă este zero, iar afuierea totală este de 1,66 m.
Subtraversarea se va realiza în sistem foraj dirijat, lungimea acestuia fiind de 420 m, conducta fiind
conform condiţiilor clasei 4 de locaţie, NT 1220/2006 “Norme tehnice pentru proiectarea şi execuţia conductelor de
alimentare din amonte şi de transport gaze naturale”.
Conducta se va realiza din ţeava Φ 813 x 14,2 mm, ţeavă sudată elicoidal conform SR EN 10208 – 2 /
2009, şi va fi alcătuită din material L 360 NB.
Raza elastică a conductei proiectate în sistemul foraj dirijat este de R = 1100 m.
Toate sudurile vor fi gamagrafiate 100% iar corpul ţevii va fi controlat integral cu ultrasunete.
Conducta va fi izolata cu polietilenă extrudată întărită de tip N-v cu grosimea de 3,7 mm, peste care se vor
aplica 5 straturi cu suprapunere de 50% răşini epoxidice armate cu fibră de sticlă cu grosimea de 5 mm.
Adâncimea de pozare a conductei sub talvegul râului Mostiştea este de minim – 4,0 m, măsurată până la
generatoarea superioară.
Probele subtraversării se vor realiza astfel:
- proba de rezistenta cu apă la 63 bar, durata de 6 ore.
- proba de etanşeitate se va realiza cu aer la 45 bar, la întregirea tronsoanelor, durata de 24 ore.
După montajul conductei se va verifica in mod obligatoriu continuitatea izolaţiei.
Forajul orizontal se va efectua de către firme specializate autorizate de A.N.R.E. Bucureşti şi S.N.T.G.N.
Transgaz S.A. Mediaş.
Forajul direcţional dirijat utilizează principiul injecţiei sub înaltă presiune a fluidelor de foraj concomitent cu
rotirea mecanică a sculei de foraj (sapei).
Precizia de pozare a conductei prin foraj va fi asigurată prin localizarea electromagnetică permanentă a
sapei.
În mod obligatoriu, proiectantul va fi convocat la faţa locului înainte şi după tragere, pentru a testa calitatea
lucrării.
1. Verificarea profilului terenului pe axul forajului cu staţia totala Leica seria 400.
2. Întocmirea reţelei de picheţi pentru desfăşurarea cablului de detecţie: Utilajul 100 tone forţă este dotat cu
sistemul de detecţie Paratrack2 ce necesită desfăşurarea unui cablu izolat (secţiune 5mmp) pe suprafaţa
terenului în zona dintre utilaj şi pârâul Mostiştea, respectiv zona dintre pârâu şi punctul de lansare a
conductei. Pe acest cablu se transmit date seriale necesare la localizarea emiţătorului aflat în motorul de
foraj. Astfel se poate localiza exact adâncimea, poziţia în axa longitudinală şi înclinaţia capului de forare.
3. Executarea forajului pilot
Dintr-o groapă de poziţie se forează cu un utilaj de forare prin introducerea prăjinilor in sol, urmărind cu
precizie traseul forajului. Urmărirea se face cu sistemul de detecţie. Utilajul de forare dirijabil realizează cu
ajutorul unei suspensii de forare prin jet de înaltă presiune un tunel. Suspensia de forare (amestec de apă,
bentonită şi aditiv) dislocă pământul, transportă materialul dislocat în gropi, susţine microtunelul şi reduce
frecarea; în mod uzual această suspensie din bentonită are greutatea specifică de 1,1÷1,2 t/mc, în cazul nostru
aceasta suspensie s-a proiectat la o greutate specifică de 1,18 t/mc. Bentonita are în compoziţia sa, argilă
montmorillonitică care are un grad de impermeabilitate foarte ridicat, iar după un timp relativ scurt aceasta se
întăreşte.
Diametrul motorului de foraj: 200mm
Lungime prăjina de foraj: 8m
Diametru prăjină: 125mm
Viteza de avansare: 1m/min
4. Dublarea în lungime a coloanei de foraj.
5. Lărgirea găurii forate.
În urma forajului pilot rezultă gaura forată la diametrul de 200 mm. În vederea tragerii conductei de
diametru 813 mm se va lărgi în trepte gaura până la diametrul de 1200 mm cu un regim de foraj precis
determinat astfel încât la fiecare unitate de volum de detritus să introducem 4 unităţi volum suspensie foraj:
- prima lărgire: diametrul: 400mm, viteza de foraj 1,6 m/min;
- lărgirea a doua: d = 600 mm, v = 1,3 m/min;
- lărgirea a treia: d = 800 mm , v = 0,9 m/min;
- lărgirea a patra: d = 1000 mm, v = 0,7 m/min;
- lărgirea a 5-a: d = 1200 mm, v = 0,6 m/min
Punerea în siguranţă a conductei de transport gaze naturale Ø32” Şendreni – Siliştea – Bucureşti constă în
înlocuirea tronsoanelor de conductă necorespunzătoare şi utilizarea în continuare a celor corespunzătoare.
Lucrările se vor face etapizat, în etapa I se va interveni în zonele Nod Afumaţi – robinet R2(R9S) Sinesti.
Conducta de transport gaze naturale Ø32” Şendreni – Siliştea – Bucureşti a fost pusă în funcţiune, pe
tronsoane, în anii 1989 şi 1990 şi are o lungime de 180,7 km. Ea a fost destinată transportării gazelor provenite din
import către Bucureşti, pentru satisfacerea nevoilor tot mai mari de gaze ale municipiului.
Construită într-un ritm extrem de alert de către TAGCSP Ploieşti ( CIPROM Ploieşti) şi într-o perioadă în
care calitatea materialelor nu era cea mai bună, conucta a avut multe probleme în exploatare, care au culminat cu
exploziile de la Batogu din 1998 şi 2002, apoi cu cele din 20.04.2009 de la Jugureanu şi Sineşti şi cea din
05.04.2010 de la Sineşti – Lilieci.
Toate exploziile au condus la formarea unor cratere de dimensiuni apreciabile, cu lungimi cuprinse între 15
şi 25 m, lăţimi între 8 şi 4 m, respectiv adâncimi de 3 ÷ 5 m, precum şi împrăştierea unor fragmente ale tubulaturii
de oţel sparte pe o rază cuprinsă între 50 şi 100 m, iar la Lilieci şi cu afectarea vegetaţiei pe o rază de circa 80m,
datorită incendiului produs. Ele s-au soldat de asemenea cu pierderi foarte mari de gaze: 1,5 mil. mc la Jugureanu,
1 mil. mc la Sineşti, 0,8 mil. mc la Lilieci, la care se adaugă pierderile economice ale utilizatorilor. Din fericire
accidentele nu sau soldat cu rănirea s-au afectarea sănătăţii vreunei persoane.
Potrivit rapoartelor de expertiză întocmite de către institutul ICEM Bucureşti accidentele(exploziile) de la
Batogu din anul 1997 şi 2002 s-au datorat unor defecte superficiale locale produse prin coroziune.
În anul 2007 pe această conductă a fost efectuată o inspecţie cu pig MFL pentru depistarea defectelor de
tip lipsă de material produse prin coroziune, urmate în 2009 de o inspecţie efectuată cu un pig AFD pentru
depistarea defectelor de tip laminare(exfoliere) posibil a fi în materialul tubular. În anul 2010 au fost finalizate toate
lucrările de remediere a defectelor cu lipsă de material > 40% şi a defectelor de laminare depistate cu ocazia celor
două inspecţii. Toate defectele de coroziune < 40% s-au protejat prin realizarea sistemului de protecţie catodică.
Rapoartele de expertiză a accidentelor(exploziile) de la Jugureanu, Sineşti şi Lilieci din anii 2009 şi 2010
efectuate de către U.P.G. Ploieşti au evidenţiat alte cauze care au determinat accidentele, şi anume:
Cauza principală a accidentului a fost existenţa în materialul ţevii care a cedat a unor defecte produse în
cursul fabricării benzii laminate din care aceasta a fost realizată. Defectele au avut caracterul unor fisuri sau unor
zone de decoeziune, localizate aleatoriu, probabil în locurile în care materialul utilizat pentru obţinerea benzii a avut
segregaţii importante de impurităţi şi/sau incluziuni, cu extindere mare şi dispunere în plane paralele cu direcţia de
laminare.
Cauza secundară – dar de importanţă majoră, deoarece a determinat scăderea semnificativă a duratei de
viaţă a ţevii implicate în producerea accidentului – a constituit-o structura metalografică necorespunzătoare a benzii
laminate folosite la fabricarea acestei ţevi, caracterizată prin rezistenţă mecanică şi duritate ridicată, dar prin
tenacitate foarte scăzută şi înclinaţie accentuată către ruperea fragilă.
Mecanismul de declanşare a accidentelor a fost cel descris şi demonstrat în rapoarte prin simulare
numerică: sub acţiunea solicitărilor mecanice ale ţevilor, în principal a fluctuaţiilor presiuni gazelor transportate prin
acestea, defectele de laminare de tip fisură s-au extins lent în cursul exploatării ţevilor şi au atins dimensiunile
critice, la care, în condiţiile de tenacitate scăzută ale oţelului ţevilor, s-a produs propagarea instabilă a acestora şi
cedarea ţevilor prin rupere fragilă.
Producerea accidentelor nu a fost determinată de:
a) Tehnologiile de fabricare şi sudare elicoidală a ţevilor;
b) Tehnologiile de montare şi sudare a tubulaturii conductei;
c) Operarea necorespunzătoare a conductei;
d) Realizarea şi exploatarea necorespunzătoare a sistemului de protecţie anticorosivă a conductei.
Analizând cele de mai sus, se constată că pe tot traseul conductei Ø32” Şendreni – Siliştea –
Bucureşti există o probabilitate ridicată ca astfel de defecte de material să existe în foarte multe din ţevile
utilizate la executarea conductei, fapt care conduce la un risc mărit în exploatare.
Deoarece depistarea ţevilor cu defecte de fabricaţie este dificilă, iar nivelul de risc al conductei care
conţine astfel de ţevi este inacceptabil, apare ca necesitate urgentă punerea în siguranţă a conductei prin
înlocuirea în prima etapă a tronsoanelor de conductă construite în 1990 deoarece toate accidentele tehnice
care au avut loc s-au produs pe tronsoane construite în această perioadă.
Încadrarea obiectivului de investiţii în zonă este prezentată în pl. nr 849-00, respectiv în planurile de situaţie
tronson I şi II pl. nr. 849-01/02.
Amplasamentul lucrărilor de investiţii proiectate în vederea execuţiei conductei de transport gaze naturale
Dn 800 x 45 bar, Şendreni – Siliştea – Bucureşti , Etapa I – Zona I : SCV Afumaţi – Robinet R9S Sineşti, se află pe
teritoriul administrativ al comunei Sineşti, judeţul Ialomiţa şi pe teritoriul administrativ al comunelor
Afumaţi,Petrăchioaia şi Găneasa judeţul Ilfov.
Menţionăm că amplasamentul conductei t.g.n. Dn 800 care se înlocuieşte, s-a proiectat în extravilanul
comunelor Sineşti,judeţul Ialomiţa şi Afumaţi,Petrăchioaia şi Găneasa judeţul Ilfov.
S-au respectat distanţele de siguranţă între conducta t.g.n. Dn 800 şi obiectivele din zonă (căi de
comunicaţie, CF, LEA, fibră optică de telecomunicaţii, canalizare, alte tipuri de instalaţii, etc.) conform normativelor
şi legislaţiei în vigoare.
Pentru realizarea proiectului, amplasat pe teritoriul judeţelor Ialomiţa şi Ilfov se vor ocupa temporar sau
definitiv următoarele suprafeţele de teren :
Formele fizice a elementelor necesare executării lucrării sunt prezentate în următoarele planşe:
III.5. Elementele specifice caracteristice proiectului propus sunt prezentate după cum
urmează:
Toate materialele, armăturile, confecţiile şi accesoriile utilizate la execuţia conductei, vor corespunde
standardelor şi normelor de fabricaţie şi vor fi însoţite de certificate de calitate care se vor păstra (arhiva) pentru a fi
incluse în CARTEA TEHNICĂ A CONSTRUCŢIEI.
La recepţia materialelor se va verifica corespondenţa cu certificatele de calitate însoţitoare.
Materialele care nu corespund calitativ nu vor fi folosite la executarea lucrării.
Orice înlocuire sau schimbare de material se va putea face numai cu acordul scris al proiectantului general
şi al beneficiarului.
Toate materialele, armăturile, confecţiile şi accesoriile utilizate vor fi depozitate corespunzător pe toată
durata execuţiei, pentru a se evita deteriorarea, degradarea sau risipa, după cum urmează:
Proiectarea ,,Punerea în siguranţă a conductei de transport gaze naturale Dn 800x45bar Şendreni – Siliştea
– Bucureşti , Etapa I – Zona I : SCV Afumaţi – Robinet R9S Sineşti , L=8,645 km s-a efectuat în conformitate cu
prevederile Normelor Tehnice nr. 1220/2006 pentru "Proiectarea şi execuţia conductelor de alimentare din amonte
şi de transport gaze naturale".
Traseul evită în general zonele construibile, intravilanul localităţilor, şi asigură în mare parte executarea
mecanizată a lucrărilor de construcţii-montaj.
Modul de execuţie a şanţului (manual sau mecanizat) în vederea montării conductei s-a stabilit în funcţie
de natura terenului, volumul terasamentelor, precum şi de dotarea constructorului, astfel:
manual, în zonele unde montarea conductei se realizează la distanţă mică faţă de alte conducte de
gaze, de canalizare sau instalaţii subterane, de telecomunicaţii şi electrice existente, în zonele de
apropiere şi intersecţie cu căile de comunicaţie, precum şi în locurile unde nu este posibil accesul
utilajelor de săpat.
mecanizat, cu excavator rotativ şi excavator tip Castor, în zonele unde este posibil accesul acestora,
precum şi pentru lucrările care necesită volume mari de dislocări de pământ.
Subtraversările drumurilor comunale şi judeţene se vor executa conform STAS 9312-87, fiind prevăzute
tuburi de protecţie, răsuflători şi prize de potenţial.
Terasamentele necesare montării tuburilor de protecţie se vor realiza prin foraj orizontal la drumurile
modernizate, iar la drumurile nemodernizate prin săpătură în şanţ deschis.
Traversările pâraielor, văilor şi a canalelor se vor realiza subteran cu conductă betonată, pentru protejarea
izolaţiei, în funcţie de condiţiile locale din teren, acestea urmând a fi detaliate la proiectele de execuţie.
Forajul direcţional dirijat utilizează principiul injecţiei sub înaltă presiune a fluidelor de foraj concomitent cu
rotirea mecanică a sculei de foraj (sapei).
Precizia de pozare a conductei prin foraj va fi asigurată prin localizarea electromagnetică permanentă a
sapei.
Dintr-o groapă de poziţie se forează cu un utilaj de forare prin introducerea prăjinilor in sol, urmărind cu
precizie traseul forajului. Urmărirea se face cu sistemul de detecţie. Utilajul de forare dirijabil realizează cu ajutorul
unei suspensii de forare prin jet de înaltă presiune un tunel. Suspensia de forare (amestec de apă, bentonită şi
aditiv) dislocă pământul, transportă materialul dislocat în gropi, susţine microtunelul şi reduce frecarea;in mod uzual
aceasta suspensie din bentonita are greutatea specifica de 1,1-1,2 t/mc, in cazul nostru aceasta suspensie s-a
proiectat la o greutate specifica de 1,18 t/mc. Bentonita are in compoziţia sa, argila montmorillonitica care are un
grad de impermeabilitate foarte ridicat, iar după un timp relativ scurt aceasta se întăreşte.
Fluidul de foraj consta in amestecarea energica a bentonitei cu apa respectând proporţia de 26 kg de
Bentonita (tip HD - FT 28 / 2008 provenind dintr-un mineral prezent in natura „Bentonita” care nu este modificat
chimic si care, potrivit legislaţiei in vigoare, nu face parte din categoria substanţelor si preparatelor chimice
periculoase.) cu 1000 litri apa. Amestecarea se face in instalaţia speciala de barbotaj cu bazin de 12000 litri, (6000
litri barbotaj si 6000 pentru recirculare).
Bentonita are în compoziţia sa argilă montmorilonitică care are un grad de implementare foarte ridicat, iar
după untimp relativ scurt aceasta se întăreşte.
La stabilirea adâncimii şanţului se va ţine cont de faptul că montarea conductei în poziţie definitivă va fi sub
adâncimea de îngheţ, respectiv la o adâncime de 1,10 m măsurată de la suprafaţa solului la generatoarea
superioară a conductei, cu excepţia subtraversărilor căilor de comunicaţie, cazuri în care aceasta se va monta la o
adâncime de cel puţin 1,50 m.
De asemenea, adâncimea de montaj a conductei va fi diferită de la un caz la altul, dar nu mai mică de 1,10
m până la generatoarea ei superioară, în situaţiile în care aceasta intersectează alte conducte şi instalaţii subterane
(cursuri de ape, conducte de apă, canale, etc).
Protecţia anticorozivă a conductelor de gaze a fost prevăzută a se realiza în acord cu standardele
internaţionale în domeniu prin realizarea unei protecţii pasive (izolaţia exterioară a conductei) utilizându-se sistemul
de izolare cu materiale aplicate prin extrudare (polietilenă extrudată);
Realizarea proiectului se va face cu respectarea distanţelor de siguranţă între conducta de transport gaze
naturale şi obiectivele existente în zonă, conform normativele şi legislaţiei în vigoare.
III.5.13. Alte activităţi care pot apărea ca urmare a proiectului (de exemplu, extragerea de
agregate, asigurarea unor noi surse de apă, surse sau linii de transport al energiei,
creşterea numărului de locuinţe, eliminarea apelor uzate şi a deşeurilor);
Nu este cazul
Proiectul se va executa în baza Autorizaţilor de Construire care vor fi emise de Consiliul Judeţean Ilfov şi
de Consiliul Judeţean Ialomiţa.
Prin Certificatul de Urbanism nr. 203/19.12.2011 emis de Consiliul Judeţean Ilfov se prevede obţinerea
următoarelor avize şi acorduri:
- Acord Mediu;
- Aviz Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare;
- Aviz I.T.R.S.V;
- Acordurile administratorulor drumurilor afectate (primăriile comunelor)
- Acord propritari
- Aviz Apele Române
Prin Certificatul de Urbanism nr. 34/12.10.2011 emis de Consiliul Judeţean Ialomiţa se prevede obţinerea
următoarelor avize şi acorduri:
- Acord Mediu;
- Aviz alimentare cu apă(primăria Sinesti);
- Aviz Apele Române
- Acord propritari
Amplasamentul lucrărilor de investiţii proiectate în vederea execuţiei conductei de transport gaze naturale
Dn 800 x 45 bar, Şendreni – Siliştea – Bucureşti , Etapa I – Zona I : SCV Afumaţi – Robinet R9S Sineşti, se află pe
teritoriul administrativ al comunei Sineşti, in vestul judeţul Ialomiţa şi pe teritoriul administrativ al comunelor
Afumaţi,Petrăchioaia şi Găneasa la estul judeţul Ilfov.
Menţionăm că amplasamentul conductei t.g.n. Dn 800 care se înlocuieşte, s-a proiectat în extravilanul
comunelor Sineşti,judeţul Ialomiţa şi Afumaţi,Petrăchioaia şi Găneasa judeţul Ilfov.
S-au respectat distanţele de siguranţă între conducta t.g.n. Dn 800 şi obiectivele din zonă (căi de
comunicaţie, CF, LEA, fibră optică de telecomunicaţii, canalizare, alte tipuri de instalaţii, etc.) conform normativelor
şi legislaţiei în vigoare.
Gabaritele şi gradul de ocupare a terenului se încadrează conform normativelor de proiectare.
Distanţa de siguranţă între conducta t.g.n. Dn800, încadrată în clasa a 4-a de locaţie şi orice tip de clădire,
va fi de 6 m stg/dr. faţă de axul conductei, iar distanţa de siguranţă între cond. t.g.n. Dn 800, încadrată în clasa a 2-
a şi a 3-a de locaţie şi orice tip de clădire, va fi de 20 m stg/dr. faţă de axul conductei.
III.6.1. Distanţa faţă de graniţe pentru proiectele care cad sub incidenţa Convenţiei privind
evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontieră, adoptată la Espoo la
25 februarie 1991, ratificată prin Legea nr. 22/2001;
- Nu este cazul.
III.6.2. Hărţi, fotografii ale amplasamentului care pot oferi informaţii privind caracteristicile
fizice ale mediului, atât naturale, cât şi artificiale şi alte informaţii privind:
Se prezintă următoarele fotografii din zonă:
Foto 1 : zona robinet R2 Sineşti
Foto 2 : zona traversare râu Mostiştea
Foto 5 : zona HC 2
Foto 6 : zona Găneasa
III.6.2.4. Detalii privind orice variantă de amplasament care a fost luată în considerare.
- Nu este cazul
Amplasamentul conductei de gaze a fost analizat din punct de vedere al protecţiei mediului având în
vedere următoarele aspecte:
- prevederile legale in România privind protecţia speciilor periclitate, desemnarea siturilor Natura 2000, a
rezervaţiilor naturale;
- condiţii climatice;
- reducerea impactului asupra rezervaţiilor naturale şi a zonelor de protecţie specială, ţinând cont de
existenţa siturilor Natura 2000 şi a altor rezervaţii naturale in apropierea culoarului conductei sau
intersectate de acesta;
- surse de poluare a solului şi zone contaminate;
- alunecări de teren, zone mlăştinoase;
- surse de alimentare cu apă pentru populaţie;
- evitarea afectării siturilor arheologice, a monumentelor naturii, monumentelor istorice şi altor obiective de
interes public;
- evitarea afectării aşezărilor umane şi a demolărilor de locuinţe;
- accesul în zonă şi realizarea de drumuri noi sau consolidarea acestora;
- existenţa, pentru organizarea de şantier, a facilităţilor de alimentare cu apă şi epurare a apelor uzate.
III.7.1. Impactul asupra populaţiei sănătăţii umane, faunei şi florei, solului, folosinţelor,
bunurilor materiale, calităţii şi regimului cantitativ al apei, calităţii aerului, climei, zgomotelor şi
vibraţiilor, peisajului şi mediului vizual, patrimoniului istoric şi cultural şi asupra interacţiunilor
dintre aceste elemente. Natura impactului (adică impactul direct, indirect, secundar, cumulativ,
pe termen scurt, mediu şi lung, permanent şi temporar, pozitiv şi negativ);
- Natura impactului
În urma analizei realizate pentru stabilirea impactului asupra componentelor de mediu se poate aprecia că
nu există efecte permanente, lucrările desfăşurate vor avea un efect temporar redus şi reversibil asupra
factorilor de mediu.
Efectele negative produse ca urmare a realizării proiectului asupra calităţii mediului se pot produce doar in
cazuri accidentale.
Proiectul analizat face parte din domeniul de transport al gazelor naturale. Din analiza impactului asupra
fiecărei componente de mediu se poate aprecia că realizarea proiectului prezintă un impact redus din punct de
vedere al poluǎrii mediului ambiant.
Pentru siguranţa în exploatare a conductei în secţiunile de traversare au fost intocmite studii geotehnice şi
studii hidrologice prin care s-au determinat nivelele maxime pentru debite de calcul si de verificare ale cursurilor de
apă şi a afuierilor generale.
După execuţia lucrărilor, malurile cursurilor de apă vor fi refăcute la starea iniţială.
Pe parcursul execuţiei lucrărilor, constructorul şi beneficiarul au obligativitatea de a asigura scurgerea liberă
a apelor. Depozitarea de materiale, deşeuri, sau staţionarea utilajelor in albia apelor curgǎtoare este interzisă.
Pe perioada lucrărilor de construcţii – montaj impactul asupra aerului este reprezentat de gazele de ardere
din motoarele autovehiculelor şi utilajelor utilizate, de emisiile nesemnificative de COV provenite de la vopsirea
robinetelor şi armăturilor.
În vederea diminuării emisiilor de gaze de ardere, pe durata pauzelor se vor opri motoarele de la utilaje
şi/sau autoutilitare.
Pentru diminuarea impactului asupra factorului de mediu aer se propune verificarea tehnică riguroasă a
motoarelor autovehiculelor si utilajelor necesare realizării proiectului.
Proiectul tehnic prevede ca verificarea calităţii la execuţia construcţiilor să fie obligatorie şi să se efectueaze
de către investitori prin diriginţii de şantier sau prin agenţii economici de consultanţă specializaţi.
Antreprenorii i au următoarele obligativităţi:
− asigurarea nivelului de calitate corespunzător cerinţelor într-un sistem propriu de calitate conceput si
realizat prin personal propriu, cu responsabili tehnici atestaţi;
− utilizarea în execuţia lucrărilor numai a produselor şi echipamentelor prevăzute in proiect;
− respectarea detaliilor de execuţie.
Amplasarea conductei fiind în exteriorul siturilor Natura 2000, se consideră că impactul asupra faunei şi florei
este redus la minim.
Pe perioada execuţiei conductei sunt prevăzute pentru protecţia solului/subsolului următoarele lucrări:
− operaţia de săpare a şanţului pentru montarea conductelor se va executa corelat cu fluxul general al
lucrărilor de montaj a conductei pentru reducerea duratei de menţinere deschisă a sanţului în vederea evitării
surpărilor, umplerilor cu apă, infiltraţiilor în straturile inferioare, alunecărilor de teren;
− stratul vegetal va fi depozitat separat în vederea utilizǎrii lui la refacerea terenului la terminarea lucrărilor;
− după pozarea conductei, umplutura sanţului se va compacta corespunzător pentru a evita infiltrarea apelor
de precipitaţii, prin roca nisipoasă in sanţul conductei.
Activităţile social – economice nu sunt influenţate de realizarea proiectului şi nu sunt necesare măsuri de
reducere a impactului.
Având în vedere că nu există impact asupra populaţiei din localităţile învecinate produs de realizarea
proiectului, nu sunt necesare măsuri speciale de reducere a impactului
Nu este cazul.
Nr.
ACTIVITATE POLUANŢI OBSERVAŢII
crt.
Transportul materialului Compuşi organici volatili
1 Nivele variabile funcţie de trafic
tubular (autovehicule grele) Oxizi de Carbon
Săparea mecanizată a Compuşi organici volatili
2 Nu se pot estima
şanţului Oxizi de Carbon
Gazele reziduale rezultate din
Îmbinarea ţevilor prin procesul de sudură vor fi
3 Oxizi de Carbon
sudură electrică cantităţi mici şi se răspândesc
imediat în atmosferă
La cuplarea conductei cu cea existentă, precum şi în timpul exploatării, în cazul în care au loc remedieri ale
defecţiunilor apărute accidental se poate evacua în atmosferă o cantitate relativ mică de gaze
naturale.Componentele gazului ce se transportă prin conductă, sunt elemente nepoluante şi au viteza de difuziune
mare în aer atmosferic (=0,554, a=1).
Metanul nu este un poluant în sine. În timpul exploatării, la refulările tehnologice precum şi în cazul în
care au loc remedieri ale defecţiunilor au loc evacuări în atmosferă (emisii) de metan. Aceste cantităţi sunt relativ
reduse şi cu frecvenţă scăzută de apariţie.
Utilajele implicate ìn realizarea lucrării au revizia tehnică efectuat şi nu prezintă o posibilă sursă majoră de
poluare. În vederea diminuării emisiilor de gaze de ardere, pe durata pauzelor se vor opri motoarele de la utilaje
şi/sau autoutilitare.
Funcţionarea vehiculelor se face cu utilizarea de motoare termice care au fost aprobate pentru funcţionare
pe teritoriul României, fără a fi necesare prevederea suplimentară de instalaţii de reţinere a
Poluanţilor.
- sursele de radiaţii;
- amenajările şi dotările pentru protecţia împotriva radiaţiilor.
În procesul de control al calităţii sudurilor electrice executate pentru îmbinarea ţevilor se va folosi metoda
de gamagrafiere.
Gradul radiaţilor este scăzut, încadrându-se în limitele admise şi nu sunt necesare măsuri suplimentare de
protecţie în afara celor luate de laboratorul specializat. În procesul de transport gaze naturale nu se produc şi nici
nu se folosesc radiaţii.
Clima în judeţul Ialomiţa este excesiv continentală în nord şi vest şi mai moderată în în partea de sud-est,
fiind caracterizată printr-o amplitudine termică medie anuală de 25,1°C ; maxima absolută a atins valori de 41,4°C
(în august 1951 la Călăraşi), iar minima absolută - 30°C (în 8 ianuarie 1938 la Călăraşi, precum şi în anul 1942 la
Griviţa). Teritoriul judeţului se află sub influenţa maselor de aer estice-continentale, vestice-oceanice şi sudice-
mediteraneene, materializate în vânturi aspre din nord-est (Crivăţul), uscate din sud-est (Austrul, care provoacă
adesea îndelungate perioade de secetă) şi dinspre sud-est (Băltăreţul). Clima este influenţată şi de precipitaţiile
scăzute neuniforme şi cu diferenţe mari de la un anotimp la altul, atingând în medie anual 400-500 mm, cantitate
insuficientă pentru cultura plantelor.
În judeţul Ilfov clima prezintă un caracter temperat, fiind continentală excesivă în zona de stepă din sud şi
est şi mai moderată în cea de silvostepă din nord şi vest. Temperatura medie anuală oscilează între 11°C în sud şi
10°C în nord, în luna ianuarie - 3°C şi - 4°C, iar în iulie 22°C şi 23°C. Maxima absolută a înregistrat 44°C, în 1951,
la valea Argovei, iar minima absolută a coborât până la – 35°C, în 1942, la Snagov. Iarna sunt viscole şi înzăpeziri
în estul judeţului, iar verile sunt secetoase. Pe câmpia Burnasului radiaţia solară este mai puternică, favorizând
cultura viţei de vie. Vântul caracteristic este Crivăţul (din nord-est), ce provoacă uscăciune vara şi viscole în timpul
iernii, iar în zona de luncă în timpul primăverii se resimte influenţa Băltăreţului.
În judeţul Ialomiţa, solurile, în general zonale, variază între solurile bălane şi cernoziomuri levigate moderat.
Cele mai răspândite, în partea centrală şi de est, sunt cernoziomurile carbonatice; urmează apoi solurile aluviale pe
luncile Dunării şi Ialomiţei şi, în sfârşit, cernoziomurile freatice şi umede şi cernoziomurile levigate slab şi moderat,
aflate în partea de vest a judeţului.
În judeţul Ilfov solurile sunt variate : predomină cele brun-roşcate podzolite, răspândite îndeosebi în partea
centrală şi de nord-vest. Urmează apoi, spre sud, dispuse zonal, cernoziomurile levigate puternic, cernoziomurile
levigate moderat şi slab şi cernoziomurile carbonatice. Pe lunci sunt soluri aluviale şi local lăcovişti şi sărături.
IV.7. Protecţia aşezărilor umane şi a altor obiective de interes public:
. Organizarea de şantier va intra în sarcina antrepenorului care va stabilii soluţiile cele mai avantajoase,
precum şi locaţia de amplasare – cu acceptul invertitorului.
IX.3. Alte piese desenate, stabilite de autoritatea publică pentru protecţia mediului.
X (Nord) Y (Est)
342112.675 608630.298
341007.998 608255.728
340062.213 607243.085
339984.062 607118.561
339445.18 606550.482
338233.374 604825.924
337047.882 603150.726
337004.673 603102.377
336932.805 602987.566
336900.952 602946.121
336800.33 602861.82
336389.00 602409.157
b) numele şi codul ariei naturale protejate de interes comunitar;
d) se va preciza dacă proiectul propus nu are legătură directă cu sau nu este necesar
pentru managementul conservării ariei naturale protejate de interes comunitar;
Semnătura şi ştampila:
Întocmit: