Sunteți pe pagina 1din 20

- sediul social: loc. Luna, str. Fabricii nr. 1, jud.

Cluj;
- nr. RC: J 12/787/1993; CIF/CUI: RO 3402886;
- tel: 0744 574 228

MEMORIU TEHNIC
PENTRU ACORD DE MEDIU
proiect:

EXPLOATAREA AGREGATELOR MINERALE DIN ALBIA MINORĂ A RÂULUI ARIEŞ


- BALASTIERA LUNA AVAL -
amplasament: râul Arieş, sat Luna, com. Luna, jud. Cluj

Titular de investitie/ beneficiar:


S. C. SPEDITION S.R.L.

adm. Horea HADA -------------------------

Proiectantul lucrărilor:
S.C. CLARISSAN S.R.L.CLUJ

adm: Cornel DIŢA--------------

- tel: 0731 318 878;0740 134 982

1
BORDEROU
pag

I. Denumirea proiectului………………………………………………………………………..... 3
II. Titular ………………………………………………………………………………………….. 3
III. Descrierea proiectului………………………………………………………………………... 4
IV. Surse de poluanti si instalatii pentru retinerea, evacuarea si dispersia poluantilor in
mediu ……………………………………………………………………………………………… 14
4.1. Protectia calitatii apelor…………………………………………………………………… 14
4.2. Protectia aerului…………………………………………………………………………….. 15
4.3. Protectia impotriva zgomotului si vibratiilor……………………………………………… 16
4.4. Protectia impotriva radiatiilor……………………………………………………………… 16
4.5. Protectia solului si a subsolului…………………………………………………………… 17
4.6. Protectia ecosistemelor terestre si acvatice…………………………………………….. 17
4.7. Protectia asezarilor umane si a altor obiective de interes public……………………… 18
4.8. Gospodarirea deseurilor generate pe amplasament……………………………………. 19
4.9. Gospodarirea substantelor si preparatelor chimice periculoase……………………… 19
V. Prevederi pentru monitorizarea mediului…………………………………………………... 20
VI. Justificarea incadrarii proiectului in prevederile altor acte normative nationale care
transpun legislatia comunitara …………………………………………………………………… 20
VII. Lucrari necesare organizarii de santier…………………………………………………… 20
VIII. Lucrari de refacere a amplasamentului la finalizarea investitiei, in caz de accidente
si/sau la incetarea ativităţii................................................................................................... 21

IX. Anexe scrise:

- Certificat de inregistrare ORC a firmei SPEDITION S.R.L


- Decizia etapei de evaluare iniţială nr. 187/19.05.2015-APM Cluj
- Certificat de urbanism nr. nr. 10/07.04.2015- Primăria Com. Luna, jud. Cluj
- Anexe la CU nr. 10/07.04.2015
- Contract de închiriere albie minoră nr. 3506 I / 2014 - ABA Mureș
- Avizul GA nr. 131/03.06.2015 - Administraţia Bazinală de Apă Mureş
- Acord utilizare drumuri locale - Primăria Com. Luna, jud. Cluj

- Piese desenate
1. Planul de incadrare in zona a obiectivului
2. fisa perimetrului temporar de exploatare
3. Planul de situatie

2
I. Denumirea proiectului:

 EXPLOATAREA AGREGATELOR MINERALE DIN ALBIA MINORĂ A RÂULUI ARIEŞ - BALASTIERA


LUNA - AVAL.
 Activitatea propusă are codul CAEN 0812 - extracţia nisipului şi pietrişului - si se încadrează în anexa
2 la HG 445/2009 (Lista proiectelor pentru care trebuie stabilită necesitatea efectuării evaluării
impactului asupra mediului) poziţia 2 c ”extracția mineralelor prin dragare fluvială sau marină”.

II. Titular

 denumirea : S. C. SPEDITION SRL;


 sediul social: localitatea Luna, str. Fabricii nr.1, jud. Cluj;
 nr. RC: J 12/787/1993; CIF/CUI: RO 3402886;
 reprezentant: adm. Horea HADA;
 tel: 0744 574 228

3
III. Descrierea proiectului:

3.1. Rezumatul proiectului şi justificarea necesităţii acestuia

3.1.1. Situaţia existentă: amplasamentul propus este reprezentat un tronson al albiei minore a r. Arieș
pe care se află un grup de trei insule aluvionare formate din agregate minerale cu legătură submersă
între ele având următoarele caracteristici dimensionale:

specificație insulă Lungime Laţime Grosime Suprafaţă Volum


-m - -m- medie - m- -mp- agregate -mc-
insula 1(aval) 70 10-30 2,00 900 1 800
insula 2 (mediană spre mal stâng) 140 15-30 2,50 2 200 5 500
insula 3 (amonte mal drept) 125 10-30 2,50 2 800 7 000

- Volumul total de agregate minerale = 14 300 mc.

 Agregatele minerale care alcătuiesc insulele din cadrul amplasamentului sunt reprezentate de nisip și
pietriș cu granulație medie de 0-70 mm, rareori apărând elemente cu dimensiuni mai mari (bolovani).
 Acumulările aluvionare au o influenţă negativă asupra regimului hidrodinamic al râului Arieş
constituind obstacole importante care împiedică scurgerea liberă a debitelor şi favorizează eroziunile
laterale astfel încât, sunt necesare lucrări pt. stoparea acestor fenomene reprezentate de decolmatarea
albiei prin exploatarea agregatelor minerale.

3.1.2. Situaţia proiectată:


 Proiectul prevede executarea lucrărilor de excavare necesare extragerii agregatelor minerale
cantonate în albia minoră a râului Arieş corelat cu decolmatarea albiei și optimizarea parametrilor de
curgere a apei. Agregatele minerale extrase se vor valorifica prin prin livrare în stare brută sau
prelucrată la terţi cu activitate în domeniul construcţiilor. Prelucrarea agregatelor minerale exploatate se
va realiza în stația de sortare-spălare a beneficiarului situată la cca 800 m amonte față de
amplasament, pe malul drept al r. Arieș. Stația de sortare -spălare este un obiectiv reglementat separat
din punct de vedere a protecției mediului și gospodăririi apelor.
 Lucrările de exploatare a agregatelor minerale se vor desfășura în cadrul unui perimetru de
exploatare delimitat de următoarele puncte de coordonate STEREO 70:

nr pct Coordonate STEREO 70


x y
1 555 786 418 043
2 555 878 418 059
3 555 977 417 902
4 555 886 417 855

 Caracteristici dimensionale:
- Lungime = 200 m
- Lăţime = 95-101 m
- Suprafaţa = 18 918 mp (rotunjit = 0,019 kmp)
- Volum total de agregate minerale = 14 300 mc
- Perimetrul de exploatare în care se vor desfășura lucrările este situat în albia minoră a râului Arieș în
cadrul perimetrului cu suprafaţa de 21 062,0 mp închiriat beneficiarului de către ANAR-ABA Mureş prin
contractul nr. 3506 I/2014 (anexat).

4
3.1.3. Necesitatea si utilitatea proiectului:
 Realizarea proiectului propus prezintă o deosebită importanţă pentru S. C. SPEDITION S.R.L în
vederea desfăşurării activităţii sale de bază şi a îndeplinirii dezideratelor economice .
 Din punct de vedere al utilităţii publice, realizarea proiectului va conduce la:
- decolmatarea albiei minore a râului Arieş concomitent cu majorarea secţiunii acesteia, fapt care
va conduce la reducerea eroziunilor active exercitate de apă asupra malurilor şi a terenurilor
riverane învecinate;
- introducerea resurselor naturale locale în circuitul economic;
- contribuţii financiare la bugetul local şi naţional;
- Planse – se anexează ca material grafic.

3.2. Elemente specifice caracteristice proiectului propus:

3.2.1. Profilul si capacitatea de productie


 Activitatea care se va desfăşura pe amplasamentul propus este "extractia nisipului şi pietrişului - cod
CAEN 0812" .

 Capacitatea de producţie programată :


- Total = 14 300 mc, din care:
- trim I contractual = 3 000 mc;
- trim II contractual = 4 000 mc ;
- trim III contractual = 4 000 mc ;
- trim IV contractual = 3 300 mc ;

 Notă: esalonarea prezentată este făcută pentru un an an contractual care va începe de la data
autorizării activităţii conform prevederilor legislative în vigoare.

 Timpul de funcţionare: având în vedere regenerarea anuală a depozitelor aluvionare pe seama


debitelor solide aduse de râul Arieş, funcţionarea obiectivului este preconizată pe timp de cca. cinci ani.
- Programul de lucru: 8 ore/zi, 5 zile/săptămână, 250 zile/an

3.2.2. Descrierea fluxului tehnologic şi a procesului de producţie; produse şi subproduse


obţinute

- Procesul tehnologic de exploatare - constă în excavarea agregatelor minerale în fîşii longitudinale


extrase în ordine dinspre firul apei spre malul stâng sau drept, după caz, cu înaintare din aval înspre
amonte, folosindu-se un excavator cu capacitatea cupei de 1,25 mc.
- excavatorul se va poziţiona în avalul fîşiei dinspre firul apei şi va lucra în retragere, cu front unic, până
la exploatarea completă a acestei fâşii, după care se va deplasa în avalul fâşiei următoare, reîncepând
excavarea.
- fîşiile de exploatare vor avea lăţimea de 5-6 m, în funcţie de raza de excavare a utilajelor folosite şi de
condiţiile concrete din teren.
- materialul excavat se va încărca direct în mijloace auto fiind transportat la punctele de utilizare fără a
se forma depozite temporare sau de lungă durată în albia minoră a râului sau pe malul apei.

5
- Accesul la punctul de exploatare din albia minoră a r. Arieș:
– se va face pe două rampe tehnologice provizorii care se vor amenaja una la la malul stâng iar
cealaltă la malul drept al râului Arieș. Rampele tehnologice provizorii se vor racorda la drumurile de
exploatare existente iar la terminarea exploatării agregatelor minerale se vor excava în retragere astfel
încât, albia râului să fie degajată de orice obstacol.

- Transportul
- materialul excavat se va transporta la stația de sortare -spălare a beneficiarului situată în amonte față
de perimetrul de exploatare cu cca 800 m, cu autobasculante prevăzute cu bene etanșe care vor fi
vehiculate pe drumul aflat pe malul drept al r. Arieș sau după caz, pe drumul situat pe malul stâng al
râului.
Drumurile locale ( de exploatare) folosite pentru transport vor fi întreţinute corespunzător prin forţe
proprii şi se vor utiliza în baza acordului Primăriei com. Luna, jud. Cluj.

 Dotări tehnice necesare:


- excavator = 2 buc ;
- autoîncărcător frontal = 1buc
- autobasculante = 6 buc

 Alte prevederi:
- conditii tehnice specifice prevăzute la exploatare; protejerea malurilor:
- se vor respecta zonele de protecţie ale malurilor cu lăţimea min = 10 m. În zonele de protecţie nu
se admit nici un fel de lucrări, excavaţii, depozite de agregate minerale sau de alte materiale.
- exploatarea agregatelor nu va depăşi limita perimetrului de exploatare avizat;
- în adâncime nu se va depăşi nivelul talvegului natural;
- adîncimea maximă de exploatare va fi cuprinsă între 2,0 m şi 2,50 m.
- Se va acorda o deosebită atenţie respectării adâncimii maxime de exploatare care se va
urmări prin măsurători topografice periodice realizate de pe reperi ficşi.

- lucrări de regularizare a albiei ce se impun ca urmare a exploatării balastului:


- la finalizarea lucrărilor de exploatare, se va degaja albia minoră de eventualul material rămas
neexploatat astfel încât, acesta să nu constituie un obstacol în scurgerea apei.
- în punctele de acces în perimetrul de exploatare (în zonele rampelor de acces), malurile se vor
taluza la un unghi apropiat de unghiul natural; linia superioară a malurilor se va delimita în aceste
puncte prin plantare de butaşi de salcie în scopul consolidării şi a reintegrării în peisaj.

- Produse şi subproduse obţinute:


- produse: nisip şi pietriş în cantitate de 14 300 mc/an.
- subproduse: nu se obţin.

6
3.3. Materiile prime, energia si combustibilii utilizati,
cu modul de asigurare a acestora

3.3.1. Materii prime:


 Materia primă este reprezentată de agregatele minerale (nisip şi pietriş) cantonate în limitele
perimetrului propus, în volum total de 14 300 mc.

3.3.2. Materii auxiliare- ca materii auxiliare în procesul de producţie se vor utiliza:


- uleiuri minerale hidraulice şi de ungere pentru efectuarea completărilor necesare funcţionării optime a
utilajelor folosite;
- piese de schimb diverse necesare pentru efectuarea loco a unor reparaţii la utilaje.

- Necesarul de uleiuri minerale folosite pentru completare:

Utilaje nr Consum specific Timp med. Consum total de ulei


utilaje l ulei/100 ore de funcţionare/ utilaj
hidraulic de ungere
hidraulic de ungere ore/ lună ore/ an lună an lună an
excavator 2 8 5,0 100 1 000 16,0 160,0 10,0 100,0
autoîncărcător 1 8 5,0 100 1 000 8,0 80,0 5,0 50,0
autobasculanta 6 0 5,0 100 6 000 0 0 30,0 300,0
Total 24,0 240,0 45,0 450,0

Consum total ulei hidraulic + de ungere:


- lunar = 24,0 l + 45,0 l = 69,0 l ≈ 70 l/lună
- anual = 240,0 l + 450,0 l = 690,0 l ≈ 700 l /an
- Piese de schimb: se vor asigura piesele de schimb uzuale, necesare pentru diferite reparaţii/inlocuiri
care se pot efectua loco. Depozitatea acestor piese se va face în loc special amenajat aflat în incinta
stației de sortare-spălare a beneficiarului situată in amonte cu cca 800 m față de amplasament.

3.3.3. Combustibilii: sunt reprezentaţi de motorina folosită pentru alimentarea utilajelor de excavare şi
transport.
 Consumurile specifice de combustibil sunt următoarele:

den. utilaj nr consum orar combustibil/utilaj Consum orar total


utilaje
l/oră l/oră
excavator 2 12 24,0
autoâncărcător 1 12 12,0
autobasculanta 6 12 72,0
Total 108,0 l ≈ 110 l/ oră

3.3.4. Modul de alimentare cu combustibili și uleiuri


 Alimentarea utilajelor cu combustibili se va face în incinta stației de sortare-spălare a beneficiarului
situată la cca 800 m amonte față de amplasamentulu perimetrului de exploatare unde este amenajat
corespunzător un punct de alimentare cu combustibili aprovizionat pe baze contractuale de un
distribuitor autorizat. Utilajele vor fi deplasate pt. alimentare când este necesar pe drumul local situat pe

7
malul drept al r. Arieș care leagă amplasamentul perimetrului de exploatare cu incinta stației de sortare-
spălare.

 Punctul de alimentare cu combustibili din incinta stației de sortare-spălare este amenajat


corespunzător, fiind format dintr-un rezervor de stocare montat pe platformă betonată și prevăzut cu
cuvă și tăvi de retenție.
 Incinta stației de sortare-spălare este un obiectiv reglementat separat din punct de vedere al protecției
mediului și gospodăririi apelor.
 Pe amplasamentul perimetrului de exploatare sau în apropiere (pe maluri) nu se va face alimentarea
utilajelor cu combustibili sau schimburi/completari de uleiuri.
 Schimburile de uleiuri vor fi făcute în perioadele de revizii generale şi reparaţii capitale când utilajele
se vor deplasa la unităţi specializate.

3.3.5. Racordarea la retelele utilitare existente in zona;


 În imediata vecinătate a amplasamentului nu sunt reţele edilitare.
- alimentarea cu apă tehnologică: nu este necesară; prelucrarea nisipului și pietrișului se va face în
stația de sortare-spălare care este un obiectiv reglementat separat;
- alimentarea cu apă potabilă: va fi făcută prin consum individual de apă îmbuteliată.
- evacuarea apelor uzate - din activitate nu rezultă ape uzate.
- evacuarea apelor pluviale: apele pluviale se vor infiltra în teren şi se vor evapora în mod
natural. Partial, aceste ape se vor scurge liber în râul Arieş.
- energie electrică: nu este necesară;
- energie termică: nu este necesară;
- telefonie: se va utiliza sistemul de telefonie mobilă.

3.3.6. Descrierea lucrarilor de refacere a amplasamentului in zona afectata de executia


investitiei

 La terminarea exploatării agregatelor minerale se vor executa următoarele lucrări:


- la finalizarea lucrărilor de exploatare, se va degaja albia minoră de eventualul material rămas
neexploatat astfel încât, acesta să nu constituie un obstacol în scurgerea apei.
- în punctele de acces în perimetrul de exploatare (în zonele rampelor de acces), malurile se vor taluza
la un unghi apropiat de unghiul natural; linia superioară a malurilor se va delimita în aceste puncte prin
plantare de butaşi de salcie în scopul consolidării şi a reintegrării în peisaj.
- se vor evacua toate deseurile de pe amplasament;

3.3.7. Cai noi de acces sau schimbari ale celor existente;


 Se vor utiliza drumurile locale existente pe malurile r. Arieș care se vor întreţine corespunzător
vehiculării utilajelor de transport. Nu se vor utiliza şi nu se vor amenaja alte drumuri de acces.

3.3.8. Resursele naturale folosite in constructie si functionare;


 Resursele naturale folosite sunt reprezentate de nisipul şi pietrişul aluvionar cantonat în albia minoră
a râului Arieş care se va extrage prin lucrări de excavare.

3.3.9. Metode folosite in constructie – se va aplica metoda specifică de exploatare, constând în


excavarea nisipului şi pietrişului în fâşii longitudinale extrase în ordine de la firul apei spre malul stâng
sau drept, după caz, cu înaintare din aval înspre amonte.
8
3.3.10. Planul de executie - se anexează ca material grafic (plan de situaţie)

3.3.11. Relatia cu alte proiecte existente sau planificate- proiectul propus nu se cumulează cu alte
proiecte.

3.3.12. Detalii privind alternativele care au fost luate in considerare;


 Pentru implementarea proiectului, beneficiarul a studiat următoarele alternative:

- alternativa 0 - proiectul să nu se execute, fapt care ar conduce pe de-o parte la imposibilitatea


desfășurării obiectului său de activitate cu repercusiuni economice asupra firmei şi pe de altă parte, nu
ar avea loc optimizarea parametrilor hidrodinamici ai scurgerii debitelor râului Arieş având ca rezultat
continuarea şi intensificarea eroziunilor de mal existente şi degradarea terenurilor riverane învecinate;
- alternativa 1: implementarea proiectului pe un alt amplasament.
- Această alternativă prezintă dificultăţi datorită condiţiilor naturale care nu oferă oriunde posibilităţi de
dezvoltare a proiectelor de acest gen. Pe râul Arieş, această alternativă s-a dovedit neviabilă deoarece
în zonă nu sunt alte amplasamente favorabile iar cele identificate sunt situate la distanţe mari, prezintă
condiţii dificile de acces sau sunt în exploatarea altor operatori economici.
- alternativa 2: implementarea proiectului pe amplasamentul prezentat, datorită următoarelor motive:
- amplasamentul are o poziţie izolată iar din punct de vedere al gospodăririi apelor sunt necesare lucrări
de decolmatare a albiei minore în scopul stopării efectelor erozionale exercitate de r. Arieș asupra
malurilor și a terenurilor riverane;
- depozitele aluvionare sunt situate într-o zonă de depunere a râului Arieş astfel încât, regenerarea
anuală a resurselor conduce la posibilitatea desfăşurării activităţii pe termen de cca. cinci ani;
- există posibilitatea realizării unor accese simple şi durabile care să fie executate cu un minim de
lucrări şi care să nu deranjeze vecinătăţile;
- tronsonul de albie propus nu intră sub incidenţa unor restricţii cum ar fi: apropiere de un pod,
apropiere de construcţii hidrotehnice, regim de arie protejată, etc
- distanţa faţă de punctele principale de desfacere preconizate este de cca 5-10 km situaţie care
favorizează implementarea proiectului pe amplasamentul propus deoarece distanţa redusă de transport
permite ca tot materialul extras să fie transportat în vederea livrării. Pe amplasamentul propus nu va
mai fi nevoie de amenajarea unor spaţii de depozitare, fapt foarte avantajos din toate punctele de
vedere, inclusiv al protecţiei mediului.

3.3.13. Alte activitati care pot apărea ca urmare a proiectului: nu este cazul.

3.3.14. Alte autorizatii cerute pentru proiect.


 Se vor solicita toate avizele/autorizaţiile specificate în Certificatului de Urbanism nr. 10/07.04.2015
emis de Primăria Com. Luna, jud. Cluj, astfel:
- avizul de gospodărire a apelor – este emis Avizul GA nr. 131/03.06.2015 de către Administraţia
Bazinală de Apă Mureş.
- avizul/acordul deţinătorului drumului local de acces (Primăria Com. Luna)
- permisul de exploatare - emitent ANRM
- autorizaţia de construire
 După obţinerea permisului de exploatare se vor solicita următoarele autorizaţii:
9
- autorizatie de gospodărire a apelor
- autorizaţie de mediu

3.4. Localizarea proiectului:

3.4.1. Localizare: amplasamentul perimetrului de exploatare se află în albia minoră a râului Arieş, fiind
situat din punct de vedere administrativ - teritorial în raza comunei Luna, jud. Cluj.
- Accesul: se realizează pe ambele maluri pe drumuri de exploatare amenajate anterior. Drumul
existent pe malul drept conduce direct in incinta statiei de sortare- spălare a beneficiarului situată la cca
800 m în amonte față de amplasament iar drumul de pe malul stâng conduce tot in această incintă prin
traversarea r. Arieș pe un pod tehnologic amenajat în amonte cu cca 1,5 km față de amplasament.
- Adresa obiectivului: sat Luna, com. Luna, FN, jud. Cluj.

3.4.2. Folosintele actuale si planificate ale terenului atat pe amplasament, cat si pe zone
adiacente acestuia, politici de zonare si de folosire a terenului;

 Conform Certificatului de Urbanism nr. 10/07.04.2015 emis de Primăria Com. Luna amplasamentul
propus este situat în extravilanul com. Luna în albia minoră a râului Arieș având folosința actuală de
teren liber de construcții iar în zona se pot executa lucrări de exploatare a balastului fiind interzise
oricare alte construcții.
 Folosirea albiei minore în scopul exploatării agregatelor minerale este reglementată de către
administratorul AN Apele Române - ABA Mureş prin Avizul GA nr. 131/03.06.2015.
 Certificatul de Urbanism nr. nr. 10/07.04.2015 emis de Primăria Com. Luna nu specifică nicio restricţie
de natură urbanistică privitoare la realizarea proiectului propus.

- Bilanţul terenurilor:

- existent: albie minoră = 21 062 mp, din care: perimetrul de exploatare = 18 918 mp
- propus: albie minoră = 21 062 mp

3.4.3. Arealele sensibile:


 Conform Deciziei etapei de evaluare iniţială nr. 187/19.05.2015, proiectul propus nu intră sub
incidenţa art. 28 din OUG nr. 57/2007 cu modif. ulterioare privind regimul ariilor protejate, conservarea
habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice.

3.4.3. Detalii privind orice varianta de amplasament care a fost luata in considerare :

 Alternativele luate în considerare sunt specificate la pct.3.3.12.


 În urma analizei acestora, a rezultat faptul că amplasamentul prezentat este varianta optimă din toate
punctele de vedere pt. implementarea proiectului.

10
3.5. Caracteristicile impactului potential

 Analiza aspectelor de mediu relevă următoarele:

- Populaţia – ca orice investiţie cu caracter productiv, realizarea proiectului va avea un efect benefic
asupra comunităţii materializat prin aport financiar la bugetul local, ajutor material şi tehnic la
întreţinerea unor drumuri comunale şi la alte lucrări edilitar- gospodăreşti, etc. Totodată există
posibilitatea efectuării unor angajări din rândul forţei de muncă locale.
De asemenea, tot ca efect benefic al proiectului, trebuie considerat şi faptul că de amenajarea
drumurilor locale utilizate ca drumuri tehnologice vor profita şi proprietarii terenurilor agricole din zonă
care le vor utiliza fară restricţii.

- Fauna şi vegetația - implementarea proiectului nu va avea efecte semnificative asupra faunei şi


vegetaţiei existente în vecinătatea amplasamentului deoarece fauna este formată din specii comune cu
mare putere de regenerare (nevertebrate, insecte, rozătoare etc) iar vegetația este reprezentată de
asociaţii spontane şi tufărişuri specifice terenurilor neproductive care nu prezintă mare importanţă.
 Fauna acvatică reprezentată în principal de nevertebrate acvatice, batracieni şi un număr redus de
peşti comuni nu va fi afectată semnificativ de executarea lucrărilor desfăşurate în albia minoră
deoarece acestea au un caracter punctiform şi temporar.

- Solul şi subsolul – datorită faptului că prin executarea lucrărilor de exploatare a nisipului şi pietrişului
se va realiza decolmatarea albiei minore a râului Arieş, fapt care va conduce la stoparea eroziunii active
a malurilor şi implicit a terenurilor adiacente (în speţă, a solului şi subsolului adiacent malurilor),
activitatea va avea efecte pozitive asupra acestui factor de mediu.

- Apa- activitatea va avea un efect negativ de scurtă durată asupra apei râului Arieş în timpul excavării
agregatelor minerale, care se va manifesta ca o tulburare locală a apei datorită suspensiilor antrenate
în cantitate mai mare decât obişnuit. Efectul va fi local, suspensiile depunându-se imediat în aval şi va
dura numai atât cât va dura excavarea agregatelor minerale. Eventuala posibilitate de poluare a apei
prin pierderi accidentale de combustibili sau uleiuri în timpul executării lucrărilor va exista numai în
cazul producerii unei defecţiuni majore a utilajelor, fapt puţin probabil.

- Aerul- va fi afectat prin emisii de gaze de eşapament în limite obişnuite pentru astfel de incinte şi în
timpul executării lucrărilor de exploatare sau de transport. Deoarece materialul extras şi transportat va fi
în stare saturat umedă, nu se vor înregistra emisii de praf. Se apreciază că, afectarea datorită gazelor
de eşapament va fi redusă si se va produce pe un areal punctiform astfel încât, calitatea aerului din
zonă va rămânea neschimbată.

11
IV. Surse de poluanti si instalatii pentru retinerea, evacuarea si dispersia
poluantilor in mediu

4.1. Protecţia calităţii apelor

4.1.1. Sursele de poluanţi pentru ape, concentraţii şi debite masice de poluanţi rezultaţi pe faze
tehnologice şi de activitate

- Sursele de poluanţi pentru apa râului Arieş sunt reprezentate de:

- extracţia nisipului şi pietrişului - conduce la mărirea locală a turbidităţii apei datorită deplasării în
timpul excavării agregatelor minerale a materialului fin, nisipos, sub formă de suspensii, afectarea
manifestându-se printr-o tulburare locală și temporară a apei.
- utilajele folosite pentru exploatare: pot fi o sursă de poluare în cazul întreţinerii
necorespunzătoare, a etanşărilor incorecte, a folosirii garniturilor uzate, etc. care pot să conducă la
pierderi accidentale de motorină sau uleiuri.

- Concentratii si debite masice de poluanti rezultati pe faze tehnologice si de activitate;


- suspensiile nisipoase deplasate în timpul excavării agregatelor minerale vor fi în cantitate redusă,
obişnuită pt acest tip de operaţii şi vor avea o durată scurtă astfel încât, tulburarea locală a apei nu
va avea efecte negative semnificative.
- pierderile accidentale de carburanti şi /sau uleiuri au o probabilitate redusă de producere iar în
cazul producerii sunt în cantităţi mici astfel încât, se apreciază că în timpul activităţii nu vor fi pierderi
care să formeze irizaţii sau pete persistente la suprafaţa apei.

4.1.2. Staţiile şi instalaţiile de epurare sau de preepurare a apelor uzate, proiectate, elementele
de dimensionare, randamentele de reţinere a poluanţilor;

 Nu sunt necesare deoarece:


- din procesul tehnologic de extracţie a nisipului şi pietrişului nu rezultă ape uzate care să necesite
epurarea;
- pierderile accidentale de combustibili şi uleiuri vor fi evitate prin întreţinerea corespunzătoare a
utilajelor şi prin instruirea şi supravegherea deservenţilor acestora.

12
4.2. Protecţia aerului

4.2.1. Sursele de poluanţi pentru aer, concentraţiile şi debitele masice de poluanţi rezultaţi,
caracteristicile acestora pe faze tehnologice sau de activitate

 Sursele de poluanţi pentru aer sunt reprezentate de motoarele termice ale utilajelor de încărcare şi
transport care generează noxe (gaze de eşapament) ce conţin substanţe poluante de tip CO, NO x , SOx,
hidrocarburi nearse, aldehide.

4.2.2. Instalaţiile pentru epurarea gazelor reziduale şi reţinerea pulberilor, pentru colectarea şi
dispersia gazelor reziduale în atmosferă:
 Aceste instalaţii nu sunt necesare din următoarele motive:
- prin intreţinerea şi menţinerea în stare corespunzătoare de funcţionare a utilajelor se elimină
posibilitatea poluării aerului pe seama degajării în exces a gazelor de eşapament
- emisiile de gaze de eşapament vor fi prezente temporar, numai în timpul funcţionării utilajelor.
- din procesul tehnologic de exploatare nu rezultă pulberi solide deoarece activitatea se desfăşoară
în mediu excesiv umed.

4.2.3. Concentraţii şi debite masice de poluanţi evacuaţi în atmosferă


 Factorii de emisie pentru gazele de eşapament ale motoarelor tip Diesel, prezentaţi de metodologia
Corinair, sunt următorii:
pulberi = 4,30g/l; SOX = 10,00 g/l; CO = 16,00 g/l; CH4 = 0,17 g/l; NOx = 32,70 g/l

La consumurile programate (conf. pct. 3.3.3.), poluanţii şi debitele masice sunt:

POLUANT Consum debit masic debit masic


combustibil poluant conf. O. 462/93
denumire concentratia - g/l - l/oră g/h
pulberi 4,30 473,0 500
SOX 10,00 1 100,0 5 000
CO 16,0 110,0 1 710,0
CH4 0,17 1 870,0
NOx 32,70 3 597,0 5.000

Calculul debitelor de poluanţi s-a efectuat în ipoteza cea mai dezavantajoasă, de funcţionare
concomitentă a tuturor utilajelor/ timp mediu efectiv de lucru.
 Din calculul teoretic se observă faptul că debitele masice de poluanţi rezultati din funcţionarea
motoarelor utilajelor se vor situa sub limitele admise de ord.462/1993.
 Controlul şi supravegherea emisiilor de noxe revine unităţii titulare astfel încît acestea să se încadreze
în limitele admise de STAS 12574/87 şi în prevederile Ordinului 462/ 1993 al Ministrului MAPPM.

13
4.3. Protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor

4.3.1. Sursele de zgomot şi de vibraţii – sunt reprezentate de utilajele de excavare folosite pentru
realizarea lucrărilor şi de autobasculantele folosite pentru transportarea materialului extras la punctele
de utilizare/desfacere.

4.3.2. Amenajările şi dotările pentru protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor;


 Nu sunt necesare amenajări şi dotări speciale în acest sens deoarece:
- utilajele folosite la excavare şi transport vor fi utilaje relativ noi şi moderne care produc vibraţii şi
zgomot în limite admisibile pentru zona de utilizare;
- distanţa minimă pînă la cea mai apropiată locuinţă permanentă fiind de cca 500 m în linie dreaptă, nu
se pune problema disconfortului datorat zgomotului produs de funcţionarea obiectivului;

4.3.3. Nivelul de zgomot şi de vibraţii la limita incintei obiectivului şi la cel mai apropiat receptor
protejat.

 În conformitate cu prevederile STAS 10009/1987, valoarea maximă admisă la limita incintelor este de
65 dB (A). Se apreciază că valoarea nivelului de zgomot produs de utilajele care vor funcţiona în cadrul
obiectivului va fi sub /in limita valorii admise de STAS.

4.4. Protecţia împotriva radiaţiilor:


 Nu face obiectul activităţii desfăşurate şi nu se va depăşi fondul natural.

4.5. Protecţia solului şi a subsolului:

4.5.1. Sursele de poluanţi pentru sol şi subsol

- Circulaţia utilajelor - poate afecta solul prin pierderi accidentale de uleiuri sau carburanţi în cazul
unei întreţineri deficiente.
. Lucrările de exploatare a nisipului şi pietrişului nu vor afecta solul şi subsolul deoarece se vor
desfăşura în albia minoră a râului Arieş, vizând numai acumulările aluvionare existente.

4.5.2. Lucrările şi dotările pentru protecţia solului şi a subsolului.

 Pentru protecţia solului şi subsolului se vor lua următoarele măsuri:


- nu se vor depasi limitele perimetrului de exploatare;
- se va respecta zona de siguranţă pentru maluri (=10m), protejându-se astfel şi terenurile adiacente şi
implicit, solul vegetal şi subsolul;
- nu se vor realiza depozite de nisip şi pietriş pe maluri;
- circulaţia utilajelor se va realiza numai pe drumurile de acces amenajate şi întreţinute corespunzător;
- utilajele se vor intreţine şi menţine în bună stare de funcţionare, eliminîndu-se posibilitatea poluării
solului pe seama pierderilor accidentale de carburant sau ulei.

14
- alimentarea utilajelor cu combustibil se va face numai în incinta stației de sortare-spălare a
beneficiarului situată la cca 800 m amonte față de perimetrul de exploatare, în loc special amenajat
(punct de alimentare); schimburile și completările de uleiuri se vor face cu ocazia reviziilor periodice ale
utilajelor prin deplasarea acestora la ateliere specializate;
 Nu sunt necesare alte dotări sau amenajări pentru protectia solului si subsolului.

4.6. Protecţia ecosistemelor terestre şi acvatice

Biodiversitatea
Amplasamentul perimetrului de exploatare Luna-Aval face parte din sectorul inferior al r. Arieş unde
interacţiunea dintre factorii de mediu şi factorii antropici are un caracter multiplu şi îndelungat, fapt care
a condus la antropizarea luncii de pe ambele maluri având influenţe asupra biodiversităţii care are
caractere comune pt astfel de zone.
- Vegetaţia:
Lunca de pe malul drept al rîului Arieş formează actual terenurile agricole aflate între satele Luna și
Luncani pe care predomină vegetaţia de cultură reprezentată în principal de leguminoase (ceapă roşie
şi albă - Alium cepa, usturoi- Alium sativum, morcov -Dauchus carota, ridichi - Raphanus sativus,
castraveti - Cucumis sativus, tomate- Solanum lycopersicum, cartofi - Solanul tuberosum, etc), plante
cerealiere în special porumb - Zeea mays, şi mai nou, lanuri de rapiţă (Brassica rapa oleifera).
Pe terenurile arabile apar și plante dăunătoare culturilor ca: știr (Amaranthus retroflexus), mohor
(Setaria viridis), volbură (Convolvulus arvensis), pălămidă (Cirsium arvense), torțel (Cuscuta
epithymum), pir (Agropyron sp.), loboda porceasca (Atriplex tatarica), și altele.
Lunca de pe malul stâng al r. Arieş, nu a fost utilizată pt. culturi agricole astfel încât, aici se păstrează o
vegetaţie ierboasă formată din graminee comune ca: păiuș (Festuca ovina), trifoi (Trifolium rapens, T.
pratense) asociate cu vegetaţie ruderală din care: pir târâtor (Elytrigia repens), pelin (Artemisia
absinhium), urzica (Urtica dioica), bozul (Sambucus ebulus), cucuta (Conium maculatum).
Pe ambele maluri ale râului Arieş sunt pâlcuri mici de tufărişuri izolate astfel încât, nu formează zăvoaie
cu suprafeţe mai mari. Tufărișurile au un caracter arbustiv, sunt alcătuite în principal din arini (Alnus
glutinosa, A. incanae), secundar salcie şi răchită (Salix alba, S. virminalis, S. caprinae), rugi de măceş
(Rosa canina), soc (Sambucus nigra), etc. fiind răspândite inegal pe malurile râului.
- pe suprafața insulelor din cadrul perimetrului de exploatare propus se dezvoltă mici petice cu
vegetație ruderală, în special brusturi (Arctium retroflexus) şi tufărişuri izolate având aceeaşi
componenţă ca cele de pe maluri (tufe de arin cu răchită, măceş etc).
- Fauna:
Apropierea localităţii Luna şi a drumului naţional DN 14F Turda- Tg. Mureș au condus la retragerea din
zonă a faunei de talie mijlocie şi mare astfel încât, biodiversitatea faunistică este reprezentată de
microfauna de nevertebrate, ichtiofauna, amfibieni, reptile, păsări şi fauna de mamifere cu talie mică.
- microfauna de nevertebrate: dintre nevertebrate, insectele sunt bine reprezentate prin diptere (muste,
tânţari), coleoptere cu familiile Chrysomelidae si Cassidinae (gîndaci de frunze), curculionoidee
(gărgăriţe), orthoptere (cosaşi, greieri, lăcuste), himenoptere (albine, viespi), etc.
Tot dintre nevertebrate, pe malurile Arieşului şi în apă trăiesc viermi inelaţi (o. annelida) reprezentaţi de
rîme (lumbricus terestris), lipitori (hirudo officinalis), etc. având un rol deosebit în circuitul materiei în
natură, oxigenarea solului şi a apei.

15
Menţionăm faptul că microfauna bazinului inferior al Arieşului incluzând staţiunile Moldoveneşti, Luna,
Gura Arieşului a fost studiată detaliat de mai mulţi cercetători, dintre care: Bogdan Stugren, Nicolae
Tomescu, Daniela Mureşan, L.Al.Teodor ş.a.
- ichtyofauna: în sectorul inferior al Arieşului, fauna piscicolă caracteristică reprezentată de clean
(Luciscus cephalus), crap (Cyprinus carpio), caras (Carassius carassius) şi mreană (Barbus barbus)
este redusă numeric datorită poluărilor produse în amonte (ultima poluare masivă, insoţită de
mortalitatea peştilor inregistrându-se în 2013). Menţionăm faptul că, în luna octombrie 2014, prin

observaţiile făcute în zona amplasamentului şi pe o distanţă de cca 500 m amonte - aval faţă de acesta
nu s-a remarcat niciun exemplar de peşte şi nu s-au identificat locuri care să fie amenajate specific de
pescari pt. pescuit.
- amfibienii: se găsesc în număr relativ redus în locurile apropiate de maluri in care apa stagnează, fiind
reprezentaţi prin specia Rana esculenta (broasca verde).
- reptilele: în cadrul perimetrului de exploatare sau în imediata vecinătate nu s-au observat. Pe pantele
dealurilor dinspre nord care au expunere sudică, se pot întâlni şopârla cenuşie (Lacerta agilis ) şi
gusterul (L. viridis), specii de interes comunitar care necesită protecţie strictă conf OUG 57/ 2007.
- păsările: sunt prezente specii de păsări cu talie mică obişnuite pt zonele în care se află culturi agricole
şi tufărişuri: vrabia de câmp (Passer montanus), rândunele (Hirundo rustica), lăstun de mal (Riparia
riparia), privighetoare de zăvoi (Luscinia luscinia), mierla (Turdus merula), cioară de semănatură
(Corvus frugilegus). În octombrie 2014, pe miriştile luncii aflate pe malul drept al r. Arieş (în vecinătatea
p. Vălenilor ) cu ocazia vizionării zonei amplasamentului s-au observat mai multe familii de fazani
(Phasianus colchicus).Uneori, în zonele cu apă stagnantă staţionează berze (Ciconia ciconia).
- Pe amplasamentul perimetrului de exploatare nu s-au observat locuri de cuibărit.
- mamiferele - datorită antropizării zonei, mamiferele sunt slab reprezentate; în afara animalelor
domestice deţinute de locuitorii satelor Luna și Luncani, mamiferele sălbatice reprezentative sunt
rozătoarele dintre care:
- şoarecele de câmp (Microtus arvalis) se întâlneşte rareori pe terenurile cultivate cu porumb fiind
combătut de proprietarii terenurilor;
- cârtiţa (Talpa europaea) - se întâlneşte atât pe terenurile agricole de pe malul drept al r. Arieş cât şi pe
terenurile neproductive de pe malul stâng în număr obişnuit pt astfel de zone;
- iepurele de câmp (Lepus europaeus tr.) care trăieşte mai mult în zonele dinspre vest - sud vest față de
amplasament, la cca 2 km distanță (spre loc. Călărași) unde are condiţii relativ bune de viaţă.
- în zonă este semnalată şi prezenţa vulpilor venite în căutare de hrană.
- Amplasamentul perimetrului de exploatare nu prezintă condiţii favorabile staţionării animalelor
sălbatice.

 În vederea protejării elementelor biodiversităţii prezentate mai sus se vor lua următoarele măsuri:
- lucrările se vor desfăşura strict în limitele prezentate astfel încât vegetaţia şi fauna de pe terenurile
invecinate să nu fie afectată.
- circulaţia utilajelor de transport se va face numai pe drumurile de acces existente care se vor utiliza
în baza acceptului administraţiei locale; aceste drumuri se vor întreţine în stare corespunzătoare prin
forţe proprii;
- rampele tehnologice provizorii necesare pt. acces la punctul de extracţie se vor amenaja cu minim
de săpătură astfel încât vegetaţia de pe zonele învecinate să nu fie afectată;

16
- nu se vor defrişa tufărişurile existente în vecinătatea amplasamentului, pe malurile r. Arieş; în cazul
în care se va observa cuibărirea păsărilor în aceaste zone, se vor lua măsuri de protejare a
acestora;
- se va interzice capturarea, deranjarea, izgonirea păsărilor din zona obiectivului de către personalul
angajat sau distrugerea cuiburilor găsite. În cazul cuiburilor găsite, se vor lua măsuri de marcare
vizibilă şi protejare a zonei în care se află acestea.
- nu se vor deranja în niciun fel zonele dintre perimetrul de exploatare şi terenurile agricole
învecinate;

4.7. Protecţia aşezărilor umane şi a altor obiective de interes public

4. 7.1. Distanţa faţă de aşezările umane şi obiectivele de interes public, respectiv investiţii,
monumente istorice şi de arhitectură, diverse aşezăminte, zone de interes tradiţional etc
 Amplasamentul este situat în albia minoră a râului Arieș, în vecinătatea localității Luna cu cele mai
apropiate locuințe aflate la cca 100 - 150 m distanță. Intre amplasament și zona intravilană a satului
Luna sunt terenuri neproductive și agricole care aparțin localnicilor, situate de-a lungul malului drept al r.
Arieș, formând o zonă tampon între amplasament și localitate.
 La cca 1,7 km aval față de amplasament, pe malul drept al r. Arieș, se află satul Luncani.
 Drumul DN 15/E60 Turda Tg Mureș care traversează localitatea Luna se află la cca 250 m spre sud
vest față de amplasament.
În zona amplasamentului nu sunt alte așezări umane, zone de interes tradițional, obiective de interes
public, etc.
4.7.2. Lucrările, dotările şi măsurile pentru protecţia aşezărilor umane şi a obiectivelor protejate
şi/sau de interes public.
În scopul asigurării confortului locuitorilor din vecinătate, se vor lua următoarele măsuri:
- programul de lucru se va stabili numai în timpul zilelor lucrătoare și se va adapta astfel încât, confortul
locuitorilor să nu fie afectat (se va lucra între orele 8,0-16,0);
- se va interzice desfășurarea activității pe timp de noapte;
- transportul se va efectua numai pe drumurile de acces aprobate de Primăria Com. Luna, amenajate și
întreținute corespunzător;
- utilajele folosite se vor încadra în parametrii prevăzuți în cărțile tehnice astfel încât, nivelul de zgomot
și emisiile de gaze de eșapament datorat funcționării acestora să se încadreze în limite admisibile;
- în perioadele secetoase se vor umecta drumurile de acces în vederea prevenirii producerii prafului;

4.8. Gospodărirea deşeurilor generate pe amplasament:

4.8.1.Tipurile şi cantităţile de deşeuri de orice natură rezultate;


 Din activitatea vor rezulta următoarele deşeuri:
- uleiuri minerale uzate cod 13 02 08 = 700 l/an
- baterii uzate cod 20 01 33 = 3 buc/ an
- anvelope uzate cod 16 01 03 = 8 buc/ an
- deşeuri menajere: cod 20 03 01 = cca 450 kg/an
 În activitate nu se folosesc ambalaje.

4.8.2 Modul de gospodărire a deşeurilor şi asigurarea condiţiilor de protecţie a mediului.


- Pe amplasament nu se vor depozita uleiuri uzate, acumulatori uzaţi sau anvelope uzate.

17
- Uleiurile uzate, acumulatorii şi anvelopele uzate, se vor schimba şi colecta periodic de către unităţile
specializate la care se vor executa reviziile generale şi reparaţiile capitale din perioada de iarnă.
- Deşeurile menajere se vor colecta temporar într-un conteiner metalic prevăzut cu capac, fiind
evacuate de către un prestator specializat, pe baze contractuale.
- Evidenţa gestionarii deşeurilor se va face de către titularul activităţii în conformitate cu prevederile HG
856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor
4. 9. Gospodărirea substanţelor toxice şi periculoase: nu se utilizează.

V. Prevederi pentru monitorizarea mediului:

 În timpul desfăşurării activităţii de extragere a nisipului şi pietrişului se vor lua următoarele


măsuri pentru monitorizarea mediului:
- se va urmări constant funcţionarea şi starea utilajelor vizând normalitatea emisiile de gaze
de eşapament, nivelul de zgomot produs şi eliminarea pierderile de carburant şi uleiuri.
- se va urmăriri respectarea măsurilor impuse pentru executarea lucrărilor (încadrarea în
limitele perimetrului de exploatare, respectarea tehnologiei de extracţie, respectarea condiţiilor
tehnice impuse pentru executarea lucrărilor);
- se va deschide un registru special în care se vor consemna evenimentele observate şi
modul de remediere al acestora; registrul se va prezenta autorităţilor competente la cererea
acestora;
 Unitatea va asigura autorităţilor competente facilităţi de prelevare a probelor de aer , de apă
şi măsurare a nivelului de zgomot oricând va fi necesar.
 Unităţii titulare îi revine obligaţia respectării prevederile din Acordul/ Autorizaţia de mediu şi a
altor acte normative existente sau adoptate pe parcursul desfăşurării lucrărilor.

VI. Justificarea incadrarii proiectului, dupa caz, în prevederile altor


acte normative nationale care transpun legislatia comunitara

 Activitatea propusă fiind de exploatare a resurselor de nisip şi pietriş se incadrează în


legislaţia naţională privind exploatarea resurselor minerale (legea minelor nr. 85/2003).
 Totodată, având legătură directă cu albia minoră a râului Arieş, proiectul intră sub incidenţa
legislaţiei privind gospodărirea apelor (Legea apelor 107/1996 cu modificările si completările
ulterioare);
 Deoarece prin implementarea proiectului se vor genera deşeuri (chiar dacă sunt în cantităţi
nesemnificative) se vor avea în vedere prevederile legislative naţionale referitoare la
depozitarea deşeurilor.

VII. Lucrari necesare organizarii de santier:


 Activitatea fiind de mică amploare nu impune amenajarea unei organizări de şantier dotată
cu baracamente, parcări, depozite, etc.

18
 Utilajele folosite la exploatare se vor parca după încetarea lucrului pe punctul de lucru cu
respectarea prevederilor specifice referitoare la aceasta (cupa excavatorului sau a
autoâncărcătorului să fie sprijinită de sol, utilajele să fie asigurate împotriva deplasării
involuntare şi a unor eventuale viituri, etc).
 Pentru unele necesităţi de folosinţă (adăpost temporar, adăpost paza, etc) se va utiliza o
rulotă biax adaptată pentru condiţii de şantier iar pentru necesităţi fiziologice se va utiliza un
wc ecologic cu bazin interschimbabil care va fi preluat după umplere de un prestator
specializat, pe baze contractuale.

VIII. Lucrari de refacere a amplasamentului la finalizarea investitiei,


in caz de accidente si/sau la incetarea activitatii

8,1. Situaţii identificate de risc potenţial;


zonele şi factorii de mediu posibil a fi afectaţi

 În activitate există posibilitatea întâmplării unor accidente cu impact asupra sănătăţii


personalului angajat care pot să intervină numai în cazul nerespectării normelor de protecţia
muncii, a normelor sanitare sau a unei manipulări şi întreţineri defectuoase a utilajelor.
 Nu se identifică situaţii de risc sau accidente care să ducă la afectarea gravă a factorilor de
mediu.

8.2. Descrierea măsurilor preconizate pentru prevenirea, reducerea şi, acolo unde
este posibil, contracararea efectelor adverse semnificative asupra mediului

 Efectele negative ale activităţii proiectate vor fi reduse până la eliminare prin:
- respectarea măsurilor stabilite pentru executarea lucrărilor;
- întreţinerea corespunzătoare a utilajelor;
- accidentele de lucru sau îmbolnăvirile care pot să intervină asupra personalului angajat vor fi
evitate prin respectarea de către acesta a normelor de protecţia muncii, respectiv a normelor
sanitare.

8.3. Lucrările propuse pentru refacerea/restaurarea amplasamentului în caz de


accidente şi/sau la încetarea activităţii

 La terminarea exploatării nisipului şi pietrişului se vor executa următoarele lucrări:


- la finalizarea lucrărilor de exploatare, se va degaja albia minoră de eventualul material rămas
neexploatat astfel încât, acesta să nu constituie un obstacol în scurgerea apei.
- în punctele de acces în perimetrul de exploatare (în zonele rampelor de acces), malurile se vor taluza
la un unghi apropiat de unghiul natural; linia superioară a malurilor se va delimita în aceste puncte prin
plantare de butaşi de salcie în scopul consolidării şi a reintegrării în peisaj.
- se vor evacua toate deseurile de pe amplasament;
- se vor evacua utilajele folosite la executarea lucrărilor.

19
Titularul activităţii: S. C. SPEDITION SRL

adm. Horea HADA -------------------------

Proiectantul lucrărilor: SC CLARISSAN SRL Cluj


- tel: 0731 318 878; 0740 134 982
adm: ing. Cornel DIŢA....................................

20