Memoriul de Prezentare Pod Gadinti

MEMORIUL DE
PREZENTARE
LUCRĂRI DE PUNERE IN SIGURANTA A OBIECTIVULUI

POD DN15D km 51+021
2023
MEMORIUL DE PREZENTARE
LUCRĂRI DE PUNERE IN SIGURANTA A OBIECTIVULUI POD DN15D km 51+021
LUCRĂRI DE PUNERE ÎN SIGURANȚĂ A OBIECTIVULUI

POD DN15D km 51+021
Titular: COMPANIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE A

INFRASTRUCTURII RUTIERE S.A. prin Direcția Regională de Drumuri
și Poduri Iași, mun. Iași, str. Gheorghe Asachi, nr 19, județul Iași
Executant General: Asocierea formată din S.C. LUXTRANS S.R.L. și S.C.

INGINERII PROIECT S.R.L prin lider de Asociere S.C. LUXTRANS
S.R.L. in calitate de executant
Întocmit,
dr. biolog Zaharia Lăcrămioara
1
CUPRINS
I. DENUMIREA PROIECTULUI ................................................................................................................... 3

LUCRĂRI DE PUNERE IN SIGURANTA A OBIECTIVULUI POD DN15D km 51+021 ......................... 3
II. TITULARUL INVESTIŢIEI ....................................................................................................................... 3
III. DESCRIEREA PROIECTULUI ................................................................................................................ 4
III.1. Rezumatul proiectului ..........................................................................................................................................4
III.2. Justificarea necesităţii proiectului ........................................................................................................................6
III.3. Valoarea investiției și perioada de implementare propusă ...................................................................................8
III.4. Planșe reprezentând limitele amplasamentului proiectului ..................................................................................8
III.5. Descrierea caracteristicilor fizice ale proiectului ...............................................................................................14
III.6. Profilul și capacitățile de producție....................................................................................................................16
III.6.1. Profilul de activitate al societăţii ..................................................................................... 16
III.6.2. Capacitatea de producţie a punctului de lucru ................................................................. 16
III.7. Descrierea instalațiilor și a fluxurilor tehnologice .............................................................................................16
III.8. Descrierea proceselor de producție ale proiectului propus, mărimea, capacitatea, produse și subproduse
obținute .......................................................................................................................................................................16
III.9. Materiile prime, energia şi combustibilii utilizaţi, modul de asigurare a acestora ............. 17
III.10. Racordarea la rețelele de utilități din zonă .......................................................................................................17
III.11. Descrierea lucrărilor de refacere a amplasamentului în zona afectată de execuția proiectului ........................18
III.12. Căi noi de acces sau schimbarea celor existente ..............................................................................................19
III.13. Resurse naturale folosite în construcție și funcționare .....................................................................................19
III.14. Metode folosite în construcție ..........................................................................................................................19
III.15. Planul de execuție cuprinzând etapele de construire, de punere în funcțiune, exploatare, refacere și folosire
ulterioară .....................................................................................................................................................................19
III.16. Relația proiectului cu alte proiecte existente sau planificate ...........................................................................20
III.17. Detalii privind alternativele care au fost luate în considerare ..........................................................................20
III.18. Alte activități care pot să apară ca urmare a implementării proiectului ...........................................................20
III.18. Alte documente cerute pentru implementarea proiectului ...............................................................................20
IV. DESCRIEREA LUCRĂRILOR DE DEMOLARE NECESARE ........................................................... 21
IV.1. Planul de execuție al lucrărilor de demolare, de refacere și folosire ulterioară a terenului ...............................21
IV.2. Descrierea lucrărilor de refacere a amplasamentului .........................................................................................21
IV.3. Căi noi de acces sau schimbarea celor existente ................................................................................................21
IV.4. Metode folosite în demolare ..............................................................................................................................21
IV.5. Detalii privind alternativele care au fost luate în considerare. ...........................................................................21
IV.6. Alte activități care pot să apară ca urmare a demolării ......................................................................................22
V. DESCRIEREA AMPLASĂRII PROIECTULUI ...................................................................................... 23
IV.1. Distanța față de granițe pentru proiectele care intră sub incidența Convenției de la Espoo din 1991 ...............26
V.2. Amplasamentul proiectului în raport cu patrimoniul cultural .............................................................................27
V.3. Hărți, fotografii ale amplasamentului proiectului care pot oferi informații privind caracteristicile fizice ale
mediului (naturale, artificiale) ....................................................................................................................................27
V.4. Folosinţele actuale şi planificate ale terenului pe amplasamentul proiectului și zonele adiacente, politici de
zonare și de folosire a terenului ..................................................................................................................................27
V.5. Areale sensibile ...................................................................................................................................................27
V.6. Detalii privind orice variantă de amplasament care a fost luată în consideraţie .................................................28
Problema analizei mai multor alternative de amplasament nu este posibilă având în vedere caracteristicile
proiectului. ..................................................................................................................................................... 28
VI. DESCRIEREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE PROIECTULUI ASUPRA MEDIULUI......... 29
VI.A. Surse de poluanți și instalații pentru reținerea, evacuarea și dispersia poluanților în mediu ............................29
VI.A.1. Protecţia calităţii apelor .................................................................................................. 29
VI.A.2. Protecţia aerului atmosferic ............................................................................................ 30
VI.A.3. Protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor .................................................................. 30
Modalitatea de eliminare/reducere a zgomotului......................................................................... 31
VI.A.4. Protecţia împotriva radiaţiilor ......................................................................................... 31
VI.A.5. Protecţia solului și a subsolului ...................................................................................... 31
VI.A.6. Protecţia ecosistemelor terestre şi acvatice..................................................................... 32
VI.A.7. Protecţia aşezărilor umane şi altor obiective de interes public ....................................... 34
VI.A.8. Prevenirea și gestionarea deşeurilor generate pe amplasament în toate etapele de
implemntare ale proiectului (construire, exploatare, desființare) ......................................... 34
VI.A.9. Gospodărirea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase ...................................... 36
VI.B. Utilizarea resurselor naturale (în special a solului, terenurilor, apei și biodiversității) .....................................37
VII. DESCRIEREA ASPECTELOR DE MEDIU SUSCEPTIBILE SĂ FIE AFECTATE ÎN MOD
SEMNIFICATIV DE IMPLEMENTAREA PROIECTULUI ....................................................................... 38
VII.1. Impactul proiectului asupra populaţiei, sănătății umane și măsuri pentru evitarea/ prevenirea/reducerea
impactului ...................................................................................................................................................................38
VII.2. Impactul proiectului asupra biodiversității și măsuri pentru evitarea/prevenirea/ reducerea impactului .........38
VII.3. Impactul proiectului asupra solului, terenurilor, folosințelor, bunurilor materiale și măsuri pentru
evitarea/prevenirea/reducerea impactului ...................................................................................................................38
VII.4. Impactul proiectului asupra calităţii şi regimului cantitativ al apelor și măsuri pentru
evitarea/prevenirea/reducerea impactului. ..................................................................................................................39
VII.5. Impactul proiectului asupra calităţii aerului atmosferic, climei și măsuri pentru evitarea/prevenirea/reducerea
impactului ...................................................................................................................................................................39
VII.6. Impactul proiectului privind zgomotul, vibraţiile și măsuri pentru evitarea/prevenirea/ reducerea impactului40
VII.7. Impactul proiectului asupra peisajului și mediului vizual, patrimoniului istoric și cultural, asupra
interacțiunilor dintre acestea și măsuri pentru evitarea/prevenirea/ reducerea impactului .........................................40
VII.8. Natura transfrontieră a impactului ....................................................................................................................40
VIII. PREVEDERI PENTRU MONITORIZAREA MEDIULUI.................................................................. 41
VIII.1. Dotări pentru controlul emisiilor de poluanți în mediu, inclusiv pentru conformarea la cerințele privind
monitorizarea emisiilor prevăzute de concluziile celor mai bune tehnici disponibile aplicabile ................................41
VIII.2. Măsuri prevăzute pentru controlul emisiilor de poluanți în mediu .................................................................41
CAPITOLUL IX. LEGĂTURA CU ALTE ACTE NORMATIVE ȘI/SAU
PLANURI/PROGRAME/STRATEGII/DOCUMENTE DE PLANIFICARE .............................................. 42
CAPITOLUL IX. LUCRĂRI NECESARE ORGANIZĂRII DE ȘANTIER ................................................ 42
CAPITOLUL X. LUCRĂRI DE REFACERE A AMPLASAMENTULUI LA FINALIZAREA
INVESTIŢIEI, ÎN CAZ DE ACCIDENTE ŞI LA ÎNCETAREA ACTIVITĂŢII, ÎN MĂSURA ÎN CARE
ACESTE INFORMAȚII SUNT DISPONIBILE ........................................................................................... 42
X.1. Lucrările propuse pentru refacerea amplasamentului la finalizarea investiției, în caz de accidente și/sau la
încetarea activității ......................................................................................................................................................42
XI.2. Prevenirea și modul de răspuns în cazul poluărilor accidentale ........................................................................42
CAPITOLUL XII. PENTRU PROIECTELE CARE INTRĂ SUB INCIDENȚA PREVEDERILOR ART.
28 DIN OUG NR. 57/2007, MODIFICATĂ ȘI COMPLETATĂ PRIN LEGEA NR. 49/2011,
MODIFICATĂ ȘI COMPLETATĂ ULTERIOR .......................................................................................... 44
XII.1. Descrierea succintă a amplasamentului proiectului în raport cu ANPIC .........................................................44
XII.2. Informații despre ANPIC, posibil să fie afectată de implementarea proiectului ..............................................44
1
XII.3. Prezenţa şi efectivele/suprafeţele acoperite de specii și habitate de interes comunitar, în zona
amplasamentului proiectului .......................................................................................................................................48
X.4. Legătura dintre proiect și managementul conservării ANPIC ............................................................................61
X.5. Estimarea impactului potențial al proiectului asupra speciilor și habitatelor de pe teritoriul ANPIC.................61
Evaluarea semnificaţiei impactului fără a lua în considerare măsurile de reducere a impactului ...............................91
X.6. Măsuri de reducere a impactului .........................................................................................................................91
CAPITOLUL XIII. Pentru proiectele care se realizează pe ape sau au legătură cu apele ............................. 96
XIII.1. Localizarea proiectului..................................................................................................... 96
XIII.2. Starea ecologică/potențialul ecologic și starea chimică a corpului de apă de .................. 96
XIII.3. Obiectivul/obiectivele de mediu pentru corpul/corpurile de apă pe care se realizează sau
cu care are legătură proiectul ................................................................................................ 97
2
I. DENUMIREA PROIECTULUI
LUCRĂRI DE PUNERE ÎN SIGURANȚĂ A OBIECTIVULUI POD DN15D km 51+021
II. TITULARUL INVESTIŢIEI
 Titularul şi beneficiarul investiţiei: COMPANIA NAȚIONALA DE ADMINISTRARE

A INFRASTRUCTURII RUTIERE S.A. prin Direcția Regională de Drumuri și Poduri iași,
mun. Iași, str. Gheorghe Asachi, nr 19, județul Iași;
 Sediu social: Iasi, judetul Iasi
 forma de proprietate: stat
 CUI RO16054368
 adresa obiectivului pentru care se solicită avizul: Pod pe DN15D km 51+021,
judetul Neamt
 tel: 0232.219.240
 bancă: TREZORERIE
 Executant General: Asocierea formată din S.C. LUXTRANS S.R.L. și S.C. INGINERII
PROIECT S.R.L prin lider de Asociere S.C. LUXTRANS S.R.L. în calitate de executant
 Proiectant general: S.C. INGINERII PROIECT S.R.L. - STR. ETERNITĂȚII NR. 10,
MUNICIPIUL FOCȘANI, JUDEȚUL VRANCEA, CUI – RO 31681930, INM. R.C. –
J39/304/2013, TEL. – 0723.575.842 Email: ingineriiproiect@yahoo.com
 Proiectant de specialitate GA: S.C. EUDES PROJECT.R.L. Piatra Neamţ, str.
Progresului nr. 103, bl. D31, sc. B, et. 1, ap. 23, Nr ȋnreg. Registrul Comerțului
J27/801/2012, C.U.I. RO29472184, tel. 0722520324, unitate atestată de M.M.A.P –
Certificat de Atestare nr. 190 din 11.08.2022, pentru întocmire documentaţii tehnice pentru
obţinerea aviz/autorizaţie de Gospodărirea a Apelor in domeniile D1, D2, D3, D4, D5 si
D7;
 Expert atestat – nivel principal. Zaharia Lăcrămioara Gabriela, Certificat de atestare seria
RGX nr. 427/29.11.2022 pentru elaborarea studiilor de mediu în domeniile: RIM-1; RIM-
2; RIM-11A, RM-1, RM-132B; EA; MB.
3
III. DESCRIEREA PROIECTULUI
III.1. Rezumatul proiectului
Terenul şi construcțiile existente aferente DN 15D fac parte din domeniul public al
statului, aflat în proprietatea Ministerului Transporturilor şi administrarea Companiei
Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere S.A. prin Direcția Regională de Drumuri şi
Poduri Iași.
Amplasamentul este reprezentat de albia râului Siret în dreptul podului de pe DN 15D,
km 51+021, localizat între cartierul Nicolae Bălcescu din municipiul Roman și sat Gâdinți.
Lucrările propuse sunt de tip provizorii.
Pentru realizarea proiectului sunt propuse următoarele tipuri de lucrări:
1. Lucrările de protecție provizorie a pilelor
Fundațiile pilelor P2, P3, P4, P5, P6 vor fi protejate temporar până la ridicarea naturală
a talvegului (prin construirea pragului de colmatare din aval) cu ziduri din anrocamente de
1500 kg și umpluturi împănate 500-1000 kg, protejate cu plasă zincată dublă cu ochiuri mici,
armată cu bare Ø12 BST 500 C.
Pentru realizarea lucrărilor propuse sunt necesare construirea de batardouri pentru
devierea apei. Acestea vor fi construite alternativ, pentru fiecare pilă în parte, obturând parțial
cursul apei. Batardourile vor fi realizate din pământ (diguri de pământ), taluzul spre apă fiind
impermiabilizat cu folie lestată. De altfel, se pot adopta și batardouri din alte materiale,
conform tehnologiei constructorului.
Anrocamentele vor fi din piatră de carieră / vulcanică.
Pragul de colmatare propus va fi încastrat obligatoriu în maluri.
Zidul din anrocamente va fi pozat sub talvegul actual.
La realizarea lucrărilor de protecție a pilelor de pod se va lucra obligatoriu în regim
semiuscat. Pe lângă batardourile propuse, vor fi utilizate pompe de equismente.
Nr. Element Cota superioară Cota inferioară
crt.
1 Protejare pila P2 179,99 mdMN 177,24 mdMN/174,99 mdMN
2 Protejare pila P3 179,73 mdMN 172,24 mdMN
3 Protejare pila P4 179,73 mdMN 173,24 mdMN
2. Lucrările pentru amenajare incintă de lucru – batardouri:

Pentru execuția lucrărilor provizorii la nivelul fundațiilor pilelor P2, P3, P4, P5 și P6,
râul Siret va fi deviat alternativ, cu obturarea parțială a cursului apei, prin realizarea de
batardouri din pământ (dig de pamânt), pentru fiecare pilă în parte. Taluzul dinspre apă va fi
impermeabilizat cu folie lestată.
4
Pentru pilele P2 și P3 se va realiza accesul de pe malul drept realizându-se batardourile
dinspre malul drept până în zona pilei P4 iar pentru pilele P4, P5 și P6 se vor realiza
batardouri dinspre malul stâng.
Batardourile vor avea formă de trapez cu lățimea de 4,0 m la coronament și 12,0 m la
bază.
După terminarea lucrărilor de consolidare la nivelul pilelor, batardourile vor fi
dezafectate și albia râului Siret va fi readusă la starea inițială.
3. Executarea prag aval de pod.

Pentru protecția temporară a fundațiilor pilelor P2, P3, P4, P5 și P6 și stabilizarea
talvegului în zona podului, se va construi un prag de colmatare în aval de acesta. Pragul va fi
de tip deversor pentru ridicarea naturală a talvegului, prin depunerea în amonte de acesta, de
aluviuni.
Pragul de fund se va executa la distanța de 80 m față de axul podului, va avea o lungime
de aproximativ 30 m, h = 3,93 m din care 0,3 m sub talvegul actual.
Pragul se va executa prin aruncare în vrac a anrocamentelor de 1000 – 1500 kg,
împănate cu anrocamente de 500 – 1000 kg/50 – 500 kg. Pentru descărcarea anrocamentelor
vor fi prevăzute două căi provizorii, astfel încât să se poată facilita accesul utilajului, cu
aruncare pe lateral. La retragerea utilajului, căile vor fi aduse la cota proiectată a pragului de
colmatare. Anrocamentele vor fi din piatră de carieră/piatră vulcanică.
Cota de fundare a pragului vafi de 170,86 mdMN, iar cota superioară de 174,79. Cota
talvegului în zona pragului este de 171,16 mdMN.
Pragul de colmatare va fi obligatoriu încastrat în malurile albiei active.
4. Executarea prag aval de pod.

Lucrările propuse prin proiect sunt provizori.
5. Accesul auto
Pentru execuția lucrărilor provizorii de pe malul drept, accesul se va realiza prin
traversarea digului Roman – Răchiteni astfel: din DN 15D Roman – Gâdinți se intră pe strada
Salciei pe o lungime de 1,1 km până la rampa de acces executată cu material local, iar de aici
se continuă pe un drum de exploatare în lungime de 620 m până în zona lucrărilor propuse.
6. Scara de pești
Pragul de fund de pe firul mal drept are peste 0,4 m înălțime și este obligatorie realizarea
unei scări de pești, conform Legii Apelor.
Scara de pești va fi construită din anrocamente 50-500 kg conform detaliului din proiect,
astfel:
 pantă de 1:10,
 lățime utilă variabilă între 1,50 și 3,40 m,
 înălțime scară 1,75 m,
 lățimea liberă de trecere între nervuri de minim 0,50 m,
5
 la trecerea pragului înălțimea de trecere a apei va fi de minim 0,25 m pentru a permite

trecerea peștilor.
7. Organizarea de șantier:
Organizarea de șantier se asigură de către executant care va actualiza în acest scop
proiectul pentru organizarea șantierului pentru întreaga lucrare şi care va ține cont de bazele de
producție necesare, cu avizul comunei Gâdinți și a județului Neamț.
Organizarea de șantier include delimitarea suprafeței amplasamentului, a căilor de
acces, a zonelor de depozitare a materialelor, cuprinde lucrări aferente poziționării utilajelor;
stabilirea traseelor de evacuare, platforme provizorii de depozitare a deșeurilor inerte.
III.2. Justificarea necesităţii proiectului
Podul a fost construit în anul 1966, având o durată de exploatare de peste 50 ani. Podul
a fost consolidat ulterior prin schimbarea schemei statice a suprastructurii, din grindă Gerber
în grindă continuă, și aplicarea unei precomprimări exterioare adiționale. Infrastructurile
podului au fost consolidate cu câte 4 coloane Φ 1080 mm la nivelul fiecărei pile.
Având în vedere procesul verbal nr. 3453 din 02.06.2022 încheiat cu ocazia deplasării
la teren a comisiei de stabilire a efectelor precipitațiilor din luna mai 2022 și a procesului
verbal nr. 119 din 18.07.2022 privind verificrea și evaluarea aspectelor semnalate de Secția
Drumuri Naționale Piatra Neamț emis de Comitetul Județean pentru Situații de Urgență s-a
constatat ca infrastructura podului de pe DN15 D km 51+021 este afectată de adâncirea albiei
râului Siret rezultând astfel coborârea talvegului în zona pilelor P3 si P4 și parțial la pilele P2,
P5 și P6, radierul fiind vizibil în totalitate la pilele P3 și P4 și capetele superioare ale
coloanelor fiind vizibile pe o înălțime de aproximativ 2 m, iar pentru pilele P2, P5 și P6
capetele superioare ale coloanelor sunt vizibile pe o înălțime de aproximativ 0,5 m; armătura
este vizibilă și corodată în zona culeei de pe malul drept al râului Siret; fisuri la dala P2 și P3.
Toate defectele și degradările constatate au fost analizate și depunctate de expertul
tehnic dr. ing. Cristian-Claudiu Comisu în conformitate cu “Instrucțiunile pentru stabilirea
stării tehnice a unui pod”, indicativ AND 522-2002, și cu “Manualul pentru identificarea
defectelor aparente la podurile rutiere și indicarea metodelor de remediere”, indicativ
AND 534-98.
Investigațiile pe teren pentru evaluarea stării tehnice a podului pe grinzi din beton
armat amplasat pe DN 15D la km 51+021, peste râul Siret, în localitatea Gâdinți, județul
Neamt, s-au făcut prin:
1. Inspecții vizuale.
2. Măsurători pentru întocmirea releveului podului.
3. Fotografii care să pună în evidentă defectele și degradările existente şi care să ajute
la identificarea şi evaluarea corectă a stadiului de evoluție a proceselor de degradare
identificate pe structura podului.
4. Studii topografice – anexate la prezenta expertiza tehnică
6
5. Studii geotehnice – anexate la prezenta expertiză tehnică
6. Calculul hidraulic al podului – anexat la prezenta expertiză tehnică.
Cele mai importante defecte și degradări constatate de expertul tehnic dr. ing. Cristian-
Claudiu Comisu sunt următoarele:
La nivelul suprastructurii podului
1. Beton degradat prin carbonatare.
2. Beton cu aspect friabil la nivelul grinzilor din beton armat, antretoazelor, intradosului
plăcii și a consolelor de trotuar.
3. Coroziunea armăturii, pete de rugină la nivelul suprastructurii.
4. Cumularea la nivelul suprastructurii a mai multor degradări (coroziune, fisuri, crăpături,
striviri, exfolierea betonului torcretat, pe suprafețe extinse).
5. Defecte de suprafață ale feței văzute a betonului în special la nivelul rostului de
solidarizare între grinzi și antretoaze: culoare neuniformă, pete negre, impurității, pete
de rugină, aspect prăfuit, imperfecțiuni geometrice, aspect macroporos, agregate la
suprafață.
6. Infiltrații, eflorescențe la nivelul grinzii parapetului și la intradosul plăcii
7. Fisuri la nivelul antretoazelor, a intradosului plăcii carosabile, a consolelor de trotuar și a
grinzilor de parapet.
8. Degradarea betonului în rosturile de monolitizare între grinzile principale și antretoaze.
9. Degradarea betonului pe toată înălțimea grinzilor principale, în rosturile de dilatație,
datorită pătrunderii apelor pluviale prin dispozitivele de acoperire a rosturilor degradate.
10. Fisuri și crăpături ale betonului sub și în apropierea plăcilor metalice de sub ancoraje, și
a blocurilor de beton armat în care sunt încastrate capetele cablelor de precomprimare
exterioară.
La nivelul infrastructurii podului
1. Defecte de suprafață ale feței văzute la nivelul infrastructurilor: culoare neuniformă,
pete negre, impurității, pete de rugină, aspect prăfuit, imperfecțiunii geometrice, aspect
macroporos, agregate la suprafață.
2. Prezența unor zone pe suprafața elevației pilelor în care agregatele nu sunt înglobate în
pasta de ciment.
3. Fisuri din contracție (neorientate, scurte, superficiale), faianțarea betonului la nivelul
elevației și a banchetelor de rezemare.
4. Beton degradat prin coroziune cu reducerea secțiunii radierului și a capetelor superioare
ale coloanelor.
5. Dezgolirea radierului și capetelor superioare ale coloanelor la nivelul pilelor P3, P4 și
P5, și parțial, la pilele P2 și P6.
6. Segregarea betonului, cuiburi de pietriș la nivelul elevației și a radierului pilelor.
7. Construcția defectuoasă a banchetelor de rezemare, fără spații de vizitare și fără pante
transversale necesare pentru asigurarea scurgerii rapide a apelor pluviale infiltrate prin
dispozitive de acoperire a rosturilor, depuneri de materiale pe bancheta de rezemare.
8. Lipsa dispozitivelor antiseismice.
7
Calea pe pod
1. Calea pe pod este degradată, cu fisuri longitudinale și denivelări la nivelul bordurilor
înalte.
2. Parapet cu geometrie generală necorespunzătoare în plan vertical și orizontal, sistem de
protecție degradat.
3. Degradarea dispozitivului de acoperire a rosturilor, fisuri și crăpături, infiltrații în zona
rosturilor de dilatație.
5. Lipsa parapetului de protecție a circulație autovehiculelor pe pod cu nivel de protecție
de tip H4b.
6. Reducerea pantelor longitudinale și transversale necesare pentru asigurarea scurgerii
rapide a apelor pluviale la gurile de scurgere și pe la capetele podului.
7. Blocarea scurgerii apelor pluviale prin gurile de scurgere, lipsa tuburilor prelungitoare.
Racordarea podului cu rampele de acces si albia râului Siret

La nivelul rampelor de acces pe pod și a albiei râului Siret, cele mai importante defecte
și degradări constatate sunt următoarele:
1. Degradări ale malurilor albiei minore, lipsa unui traseu stabil. Scurgerea apelor se face
numai prin 3 deschideri ale podului.
2. Rampe de acces degradate (denivelări și degradări ale căii, tasări ale terasamentelor,
alunecări laterale).
3. Degradarea cașiurilor de descărcare a apelor pluviale pe la capetele podului.
4. Degradarea scărilor de acces care să permită coborârea de pe rampe în albia râului, a
personalului tehnic de întreținere
5. Albia râului prezinta în amplasamentul podului un traseu instabil, afuierea albie cu cca.
3,50 m, coborârea talvegului și dezgolirea radierului și a capetelor superioare ale
coloanelor la nivelul pilelor P3, P4 și P5, și parțial, la pilele P2 si P6.
Astfel, CNAIR prin Direcția Regională de Drumuri și Poduri – DRDP Iași a încheiat
contractul de lucrări și servicii nr. 168 din 11.08.2022 cu Asocierea formată din S.C.
LUXTRANS S.R.L. și S.C. INGINERII PROIECT S.R.L. având ca obiect întocmirea,
executarea și finalizarea serviciilor și lucrărilor pentru “Proiectare și executie lucrări de punere
în siguranță (protejare pile pod) a obiectivului POD DN 15D km 51+021”
III.3. Valoarea investiției și perioada de implementare

propusă
 Valoarea investiției: 4851323,02 lei
 Perioada de implementare: trim III – trim IV 2023
III.4. Planșe reprezentând limitele amplasamentului

proiectului
8
PLAN DE INCADRARE IN ZONA
PLAN DE SITUATIE LUCRĂRI DE PUNERE IN SIGURANTA A OBIECTIVULUI POD DN15D km 51+021
Secțiune albie minoră a râului Siret la debite mici
(sursa: Raport de expertiză tehnică întocmit de dr. ing. Vasile Pintilie)
Radier dezgolit cu apariția la lumină a coloanelor la nivelul pilelor P3 și P4

Culee mal stâng afectată de viituri

Vedere longitudinală în aliniamentul podului cu radierul dezgolit
12
Zonă de albie neafectă de afluieri

Vedere cu radier în process de aflueiere pilă

13
III.5. Descrierea caracteristicilor fizice ale proiectului
SITUAȚIA EXISTENTĂ
Podul de pe DN15D, care traversează Siretul la km 51+021 are structură pe grinzi continuizate
din beton armat cu 11 deschideri și o lungime totală de 245,25 m.
Podul este construit în aliniament și a fost reabilitat la clasa E de încărcare (convoi tip de
autocamioane A30 și vehicule speciale pe roți V80).
Podul a fost construit în anul 1966 și consolidat într-o etapă ulterioară.
Descrierea structurii podului
Alcătuirea structurii podului, dimensiunile generale și caracteristicile defuncționalitate au fost
stabilite prin măsurători și observații vizuale în amplasamentul podului pe grinzi din beton armat,
amplasat pe drumul național principal DN 15D, la km 51+021.
Podul are lungimea totală de 245,25 m, 11 deschideri (3,50+21,00+ +7×28,00+21,00+3,50) m,
o lățime a părții carosabile de 7,80 m, două trotuare pietonale de 1,20 m lățime fiecare, și o lățime între
parapete de 10,20 m.
Podul este construit în aliniament, normal față de albia râului Siret și urmărește declivitatea
longitudinală a drumului național principal DN 15D, la km 51+021.
Podul amplasat la km 51+021 pe DN 15D la Gâdinți se încadrează la categoriade importanta
”B” - construcții de importanță deosebită, în conformitate cu prevederile art. 22, secțiunea 2
”Obligațiile și răspunderile proiectantului” din Legea nr. 10 din 18.01.1995, ”Legea privind calitatea în
construcții” și în baza ”Metodologiei de stabilire a categoriei de importanță a construcțiilor” aprobata
cu Ordinul MLPAT nr. 31/N din 02.10.1995.
Suprastructura
Pe fiecare deschidere este alcătuită din 2 grinzi din beton armat turnat monolit, proiectate și
construite în sistem Gerber, cu console și articulații.
Grinzile principale prezintă o secțiune T cu înălțimea de 1,20 m, grosimea inimii de 0,55 m, și
sunt amplasate la distanță de 5,90 m interax. Grinzile principale sunt solidarizate transversal cu
antretoaze din beton armat dispuse la distanțe de 3,50 m interax.
Grinzile principale și antretoazele sunt solidarizate la nivelul tălpii superioare cu o placă din
beton armat turnat monolit, cu o grosime de 0,25 m și o lățime de 10,60 m. Pe pile, grinzile principale
sunt solidarizate simetric, la nivelul tălpii inferioare, cu un tronson de placă cu lungimea totală de 6,00
m, care formează o secțiune închisă, necesară pentru preluarea forțelor de compresiune din încovoiere.
Începând de la marginea exterioară a inimii grinzilor marginale, trotuarele pietonale sunt
construit în consolă, pe o lățime de 2,075 m, în care sunt incluse și grinzile de parapet cu lățimea de
0,20 m.
Suprastructura podului a fost consolidată prin aplicarea unei precomprimări adiționale,
exterioare, constând din câte două cabluri poziționate la partea interioară a fiecărei grinzi principale
longitudinale.
Cele două perechi de cabluri care realizează precomprimarea exterioară a tablierului, prezintă
un traseu poligonal, și sunt ancorate în blocuri de beton fixate cubare metalice pretensionate, în
secțiunile de reazem pe pile, a grinzilor principale.
Pe fața văzută a suprastructurii podului a fost aplicat un strat de beton torcretat.
Cale pe pod
Lățimea zonei carosabile este de 7,80 m, cu două trotuare pietonale de 1,20 m lățime fiecare,
delimitate cu borduri înalte spre partea carosabilă.
14
Podul este echipat cu guri de scurgere, montate la fața bordurilor, care conduc apele colectate
prin tuburi prelungitoare, până sub talpa grinzilor principale.
Trotuarele pietonale sunt delimitate la exterior de grinzi din beton armat turnat monolit în placa
superioară a tablierului, în care este încastrat un parapet metalic.
Infrastructura podului
Structura de rezistență a infrastructurii podului este alcătuită din 10 pile masive cu elevație
lamelară din beton armat turnat monolit. Elevațiile pilelor prezintă o lățime de 9,00 m și o înălțime
variind între 5,90 m (pila P5), și 4,65 m (pilelele P6, P7 și P8), măsurată de la nivelul terenului natural.
Elevația pilei este echipată cu avanbec și arierbec semicircular cu raza de 1,55 m.
Grinzile principale longitudinale reazemă pe bancheta de rezemare a infrastructurilor, pe
aparate de reazem din neopren.
Infrastructurile reazemă pe terenul de fundație prin intermediul unui radier din beton armat, pe
fundații alcătuite din 8 coloane din beton armat, din care 4 colane Φ 800 mm sunt coloanele pe care a
fost construit podul, în anul 1966, iar celelalte 4 coloane cu colane Φ 1080 mm au fost executate odată
cu consolidarea podului.
La ambele capetele în consola ale podului, sunt construite grinzi transversale din beton armat
cu rolul de a asigura stabilitatea terasamentelor din rampele de acces.
Rampe de acces la pod
Podul este echipat la capete cu cașiuri de descărcare a apelor meteorice și cu scări de acces a
personalului de întreținere sub pod.
Pe rampe sunt dispuse glisiere de protecție a circulației rutiere și pietonale tip N2.
Calea rutieră pe rampele de acces are lățimea de 7,00 m cu două acostamente de câte 1,00 m
lățime fiecare.
Circulația rutieră pe rampele de acces se desfășoară pe o îmbrăcăminte a căii din beton asfaltic.
Albia și malurile râului Siret
Albia minoră râului Siret este amplasată în deschiderile D3, D4 și parțial în D5. Celelalte
deschideri sunt blocate de depuneri aluvionare și vegetație.
În amplasamentul podului se constată prezența unui proces masiv de afuiere a albiei, care a
condus la coborârea talvegului, și dezgolirea completă a radierului și a coloanelor la nivelul pilelor P3,
P4, și parțial, la pilele P2, P5 și P6.
SITUAȚIA PROPUSĂ
CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI CONFORM EXPERTIZEI TEHNICE
Podul de pe DN15D km 51+021 a fost expertizat de către expertul tehnic dr. ing Cristian-
Claudiu Comisu.
Pentru aducerea podului la parametrii constructivi și funcționali corespunzători reglementărilor
în vigoare, expertul tehnic dr. ing. Comisu Cristian - Claudiu recomandă execuția următoarelor
categorii de lucrări de intervenție:
1. Scenariul I – cuprinde lucrări ce se pot executa în cadrul întreținerii periodice (ind.112
conform AND 554)
- I.1. Lucrări de întreținere executate la nivelul suprastructurii,
- I.2. Lucrări de întreținere executate la nivelul infrastructurilor,
- I.3. Lucrări de întreținere executate la nivelul căii pe pod,
- I.4. Lucrări de întreținere executate la nivelul albiei râului Siret,
- I.5. Lucrări de întreținere executate la nivelul rampelor de acces,
15
2. Scenariul II – cuprinde lucrări ce se pot executa în cadrul reparațiilor curente (ind.118
conform AND 554).
- II.1. Lucrări de întreținere executate la nivelul suprastructurii,
- II.2. Lucrări de întreținere executate la nivelul infrastructurilor,
- II.3. Lucrări de întreținere executate la nivelul caii pe pod,
- II.4. Lucrări de întreținere executate la nivelul albiei râului Siret,
- II.5. Lucrări de întreținere executate la nivelul rampelor de acces,
Conform “Instrucțiunilor pentru stabilirea stării tehnice a unui pod” indicativ AND 522-2002
elaborate de Administrația Națională a Drumurilor, pentru un indice total de stare tehnică Ist= 43
puncte, podul se încadrează în clasa tehnica III și prezintă o stare tehnică satisfăcătoare, datorită
proceselor de degradare existente la nivelul căii, fundațiilor infrastructurilor și a albiei râului Siret.
Expertul tehnic dr. ing. Comisu Cristian-Claudiu recomandă aplicarea Scenariului II – execuția
lucrărilor de reparații curente, datorită avantajelor tehnice și economice care le asigura.
Pe de altă parte, luând în considerare necesitatea adoptării imediate a unor soluții
provizorii de punere în siguranță a pilelor podului vor fi adoptate doar lucrările de punere în
siguranță a pilelor cu anrocamente și construirea unui prag de colmatare în aval de pod pentru
ridicarea nivelului talvegului existent.
III.6. Profilul și capacitățile de producție

III.6.1. Profilul de activitate al societăţii
Nu este cazul, proiectul nu prevede realizarea unor capacități de producție.
III.6.2. Capacitatea de producţie a punctului de lucru
Nu este cazul, proiectul nu prevede realizarea unor capacități de producție.
III.7. Descrierea instalațiilor și a fluxurilor tehnologice
Proiectul nu implică instalații și nici fluxuri tehnologice. Se propun lucrări de punere în

siguranță a obiectivului pod DN15D km 51+021.
III.8. Descrierea proceselor de producție ale proiectului propus,

mărimea, capacitatea, produse și subproduse obținute
Proiectul nu implică procese de producție. Se propun lucrări de lucrări de punere în siguranță a

obiectivului pod DN15D km 51+021.
Din activitatea de punere în siguranță a podului vor rezulta o serie de deșeuri care în funcție de
natura lor pot fi valorificate/reutilizate.
16
III.9. Materiile prime, energia şi combustibilii utilizaţi, modul de
asigurare a acestora
Materii prime și materiale utilizate

Pentru implementarea proiectului vor fi utilizate materiile prime și materiale prezentate mai
jos.
LISTA cuprinzând consumurile de resurse materiale
Nr. crt Denumirea resursei materiale U.M. Cantitate

1. Balast nespălat de râu 0 - 70 mm Mc 329,717
2. Material pentru umpluturi (balast natural, mc 486,000
nespalat, de râu)
3. Piatră brută sortată, roci magmatice kg 9714251,000
pavaje,chenare, acostamente
4. Șurub cap hexagonal semiprecis M 8x 30 buc 1200,00
gr. 5.8 s 6220
5. Vopsea minium de plumb V 351 3 ntr 90 kg 36,00
80
6. Vaselină tehnică artificială tip A s 917 kg 20,00
7. Stâlp pentru plăci indicatoare din țeavă buc 304,00
oțel D = 50
8. Brățară simplă 1 cirje mare buc 4800,00
9. Covor PVC f.sup.tip A cal1 G = 2,0 laT = mp 0,720
1500 imprim. s7361
10. Folie reflectorizantă mp 88,00
11. Indicator circul.tbl.ol+fol.r. triunghi L = buc 16,00
700mm f 8a s1848
700mm f 8b s1848
700mm f21 s1848
700mm f 8c s1848
15. Indicator circul.tbl.ol+fol.r. patrat L = 600 buc 32,00
mm f36 s1848
16. Indicator circul.tbl.ol+fol.r. cerc D = 600 buc 64,00
mm f63a s1848
mm f66a s1848
mm f70 s1848
19. Motorină t 60,00
20. Materiale absorbante şi/sau substanţe kg 100,00
neutralizatoare
III.10. Racordarea la rețelele de utilități din zonă
A. Alimentarea cu apă.
17
Pentru realizarea lucrărilor de punere în siguranță a podului DN15D km 51+021 nu este
necesară alimentarea cu apă. Pentru apa potabilă antreprenorul lucrărilor va asigura apă plată necesară
îmbuteliată în recipiente de plastic.
Apa tehnologică
În perioada realizării lucrărilor de punere în siguranță propuse nu se va folosi apă
tehnologică.
B. Evacuarea apelor uzate.

Pentru asigurarea apei menajere utilizate pentru satisfacerea necesităţilor fiziologice ale
angajaţilor care vor fi permanent prezenţi la nivelul amplasamentului antreprenorul va amplasa 2
toalete ecologice vidanjabile. Toaletele ecologice vor fi amplasate în zona executării lucrărilor, pe
teren aparținând primăriei (Gâdinți sau Roman), în zonă neinundabilă și vor fi golite ori de câte ori este
nevoie prin contract încheiat de antreprenorul lucrării cu o societate comercială autorizată pentru
vidanjarea și transportarea apelor uzate menajere la stația de epurare a municipiului Roman.
La nivelul organizării de șantier vor amplasate încă două toalete vidanjabile care vor fi
vidanjate ori de câte ori este nevoie.
C. Alimentarea cu energie electrică.

Pe suprafaţa amplasamentului proiectului nu există și nu vor exista reţele de alimentare cu
energie electrică.
D. Alimentarea cu gaz metan.

Pe suprafaţa amplasamentului proiectului nu există și nici nu vor fi amplasate reţele de
alimentare cu gaz metan.
III.11. Descrierea lucrărilor de refacere a amplasamentului în zona

afectată de execuția proiectului
Pentru realizarea lucrărilor propuse sunt necesare construirea de batardouri pentru devierea
apei. Acestea vor fi construite alternativ, pentru fiecare pilă în parte, obturând parțial cursul apei.
Batardourile vor fi realizate din pământ (diguri de pământ), taluzul spre apă fiind impermiabilizat cu
folie lestată. De altfel, se pot adopta și batardouri din alte materiale, conform tehnologiei
constructorului.
Taluzul dinspre apă va fi impermeabilizat cu folie lestată.
Pentru pilele P2 și P3 se va realiza accesul de pe malul drept realizându-se batardourile dinspre
malul drept până în zona pilei P4 iar pentru pilele P4, P5 și P6 se vor realiza batardouri dinspre malul
stâng.
Batardourile vor avea formă de trapez cu lățimea de 4,0 m la coronament și 12,0 m la bază.
După terminarea lucrărilor de consolidare la nivelul pilelor, batardourile vor fi dezafectate și
albia râului Siret va fi readusă la starea inițială.
După eliberarea albiei, vor fi refăcute și nivelate malurile afectate de lucrări pe o distanță de
cca 200 m.
18
III.12. Căi noi de acces sau schimbarea celor existente
Pentru execuția lucrărilor provizorii de pe malul drept, accesul se va realiza prin traversarea
digului Roman – Răchiteni astfel: din DN 15D Roman – Gâdinți se intră pe strada Salciei pe o lungime
de 1,1 km până la rampa de acces executată cu material local, iar de aici se continuă pe un drum de
exploatare în lungime de 620 m până în zona lucrărilor propuse.
III.13. Resurse naturale folosite în construcție și funcționare
Nu este cazul. Obiectivul proiectul este punerea în siguranță a podului pe DN15D, peste râul
Siret.
III.14. Metode folosite în construcție
Pentru aducerea podului la parametrii constructivi și funcționali corespunzători reglementărilor

în vigoare, expertul tehnic dr. ing. Comisu Cristian - Claudiu recomandă execuția următoarelor
categorii de lucrări de intervenție:
1. Scenariul I – cuprinde lucrări ce se pot executa în cadrul întreținerii periodice (ind.112
conform AND 554)
- I.1. Lucrări de întreținere executate la nivelul suprastructurii,
- I.2. Lucrări de întreținere executate la nivelul infrastructurilor,
- I.3. Lucrări de întreținere executate la nivelul caii pe pod,
- I.4. Lucrări de întreținere executate la nivelul albiei râului Siret,
- I.5. Lucrări de întreținere executate la nivelul rampelor de acces,
2. Scenariul II – cuprinde lucrări ce se pot executa în cadrul reparațiilor curente (ind.118
conform AND 554).
- II.1. Lucrări de întreținere executate la nivelul suprastructurii,
- II.2. Lucrări de întreținere executate la nivelul infrastructurilor,
- II.3. Lucrări de întreținere executate la nivelul caii pe pod,
- II.4. Lucrări de întreținere executate la nivelul albiei râului Siret,
- II.5. Lucrări de întreținere executate la nivelul rampelor de acces,
III.15. Planul de execuție cuprinzând etapele de construire, de

punere în funcțiune, exploatare, refacere și folosire ulterioară
Se estimeaza o durată totală de execuție a lucrărilor de 4 luni.
ETAPE TEHNOLOGICE
1. Organizare şantier
2. Protejarea fundațiilor podului
3. Executarea lucrărilor provizorii
3.1. Construirea batardourilor pentru pila P3
3.2. Protejarea fundației pilei P3 conform soluției propuse
3.3. Construirea batardourilor pentru pila P4, în timp ce batardourile pilei P3 vor fi dislocate
parțial (astfel încât nivelul apei să rămână scăzut în aval, în dreptul pragului de colmatare)
19
3.4. Protejarea fundației pilei P4 conform soluției propuse
3.5. Dislocarea parțială a batardourilor pilei P4 (astfel încât nivelul apei să rămână scăzut în
aval, în dreptul pragului de colmatare)
4. Construire unui prag de colmatare în aval de pod
5. Dislocarea totală a batardourilor construite pentru protejarea pilelor
III.16. Relația proiectului cu alte proiecte existente sau planificate
Nu au fost identificate alte proiecte existente sau planificate cu care proiectul analizat să fie în
relație.
III.17. Detalii privind alternativele care au fost luate în considerare
Problema analizei mai multor alternative de amplasament nu este posibilă având în vedere
caracteristicile proiectului.
Pentru realizarea lucrărilor de punere în siguranță nu au fost analizate alte alternative deoarece
acestea sunt descrise în Raportul de expertiză tehnică întocmit de către expertul tehnic dr. ing Cristian-
Claudiu Comisu.
III.18. Alte activități care pot să apară ca urmare a implementării

proiectului
În urma executării lucrărilor de punere în siguranță a podului DN15D km 51+021 vor rezulta o
serie de deșeuri din constrcuții care pot fi valorificate/reutilizate. Deșeurile vor trebui eliminate prin
prestatori autorizați pentru gestionarea fiecărui tip de deșeu.
Prin lucrările de punere în siguranță a obiectivului Pod DN 15D km 51+021 se va menține
traseul actual al drumului național, asigurându-se siguranța circulației rutiere și pietonale. Podul
propus pentru lucrările de consolidare face legătura între malurile râului Siret în vecinătatea
municipiului Roman.
III.18. Alte documente cerute pentru implementarea proiectului
 Aviz de Gospodarire a Apelor

 Certificat de Urbanism nr. 303 din 20.07.2022
20
IV. DESCRIEREA LUCRĂRILOR DE DEMOLARE NECESARE
IV.1. Planul de execuție al lucrărilor de demolare, de refacere și

folosire ulterioară a terenului
Etape de al lucrărilor de demolare, de refacere și folosire ulterioară a terenului:

1. Construirea batardourilor pentru pila P4, în timp ce batardourile pilei P3 vor fi dislocate
parțial (astfel încât nivelul apei să rămână scăzut în aval, în dreptul pragului de colmatare),
2. Dislocarea parțială a batardourilor pilei P4 (astfel încât nivelul apei să rămână scăzut în
aval, în dreptul pragului de colmatare),
3. Dislocarea totală a batardourilor construite pentru protejarea pilelor după construirea
pragului.
4. Refacerea și nivelarea malurilor afectate de implementarea proiectului.
La realizarea lucrărilor de protecție a pilelor de pod se va lucra obligatoriu în regim
semiuscat. Pe lângă batardourile propuse, vor fi utilizate pompe de epuismente.
IV.2. Descrierea lucrărilor de refacere a amplasamentului

La finalizarea fiecărei etape vor fi îndepărtate batardourile realizate pentru protecția zonelor de
lucru. După eliberarea albiei, vor fi refăcute și nivelate malurile afectate de lucrări pe o distanță de cca
200 m.
IV.3. Căi noi de acces sau schimbarea celor existente
Pentru execuția lucrărilor provizorii de pe malul drept, accesul se va realiza prin traversarea
digului Roman – Răchiteni astfel: din DN 15D Roman – Gâdinți se intră pe strada Salciei pe o lungime
de 1,1 km până la rampa de acces executată cu material local, iar de aici se continuă pe un drum de
exploatare în lungime de 620 m până în zona lucrărilor propuse.
IV.4. Metode folosite în demolare

Nu este cazul, nu vor fi executate lucrări de demolare.
IV.5. Detalii privind alternativele care au fost luate în considerare.
S-a analizat și realizarea concomitentă a ambelor batardouri; pentru protecția pilelor 3 și 4. În
situația realizării concomitent a ambelor batardouri albia râului va fi îngustată semnificativ ceea ce are
avea un impact major asupra scurgerii apei și a ecologiei mediului lotic fiind puternic afectate speciile
acvatice.
21
IV.6. Alte activități care pot să apară ca urmare a demolării
Din activitatea de punere în siguranță a podului vor rezulta o serie de deșeuri care funcție de
natura lor pot fi valorificate/reutilizate, cum ar fi materialul metalic, dar și deșeuri cu conținut poluant
cum ar fi mixturile asfaltice. Deșeurile vor trebui eliminate printr prestatori autorizați pentru
gestionarea fiecărui tip de deșeu.
22
V. DESCRIEREA AMPLASĂRII PROIECTULUI
Terenul şi construcțiile existente aferente DN 15D fac parte din domeniul public al statului,
aflat în proprietatea Ministerului Transporturilor şi administrarea Companiei Naționale de
Administrare a Infrastructurii Rutiere S.A. prin Direcția Regională de Drumuri şi Poduri Iași.
Amplasamentul este reprezentat de albia râului Siret în dreptul podului de pe DN 15D, km
51+021, localizat între cartierul Nicolae Bălcescu din municipiul Roman și sat Gâdinți.
 bazinul hidrografic – Siret;
 rȃul Siret
 denumirea şi codul cadastral: XII.1.000.00.00.00.0.
 denumirea şi corp de apă: RORW12_1_B4
Folosința terenului conform Certificat de Urbanism nr. 303 din 20.07.2022 emis de Consiliul
Judetean Neamteste: drum + ape.
Comuna Gâdinți este situată în partea de S-E a județului, în imediata vecinătate a municipiului
Roman. Comuna cuprinde o singură localitate și anume, localitatea cu același nume, fiind amplasată în
lungul drumului național DN 15 D pe direcția V-E.
Vecinii comunei Gâdinți sunt: la Nord comuna Sagna, la Sud comuna Ion Creangă, la Vest
orașul Roman și la Est comuna Poienari.
Principalele drumuri care străbat teritoriul comunei sunt din categoria drumurilor naționale DN
15 D (Piatra Neamț - Vaslui) și din categoria drumurilor județene DJ 207 D (Sagna - Gâdinți).
Relieful este reprezentat de drumul național DN 15D la traversarea râului Siret, între cartierul
Nicolae Bălcescu din municipiul Roman și sat Gâdinți, prin podul de la km 51+021.
Comuna Gâdinți este situată în partea de S-E a judeţului în imediata vecinătate a municipiului
Roman. Obiectivul de intervenţii este amplasat în Comuna Gâdinți.
Trasarea lucrărilor se va realiza topografic, înainte de începerea lucrărilor pe baza datelor
specificate în planul de trasare ce va fi contractat de Beneficiar cu o persoană autorizată.
Amplasamentul are o climă temperat - continentală, cu nuanțe de ariditate, climat specific
regiunilor de dealuri joase, manifestat prin ierni reci și veri calduroase și precipitații distribuite
neregulat în tot timpul anului, datorită alternanței masei de aer polar maritim din Nord-Vestul Europei
și a celei temperat-continentale din Est și Sud-Est.
Așezarea geografică, în plin culoar al Siretului, determină un topoclimat complex, în care
predomină topoclimate elementare de luncă și terase, de versanți cu expozitii vestice sau estice, în
funcție de condițiile locale. Influența orografiei este hotărâtoare pentru predominarea circulației
atmosferice pe direcția Nord-Sud, iar spre zona de confluență cu Moldova predomină circulația NV -
SE.
Adâncimea de îngheț în zona cercetată este de 80-90 cm conform STAS 6054-77.Pentru lunca
Siretului este caracteristic fenomenul de meandrare, cu trei trepte de nivel ale luncii. Primele două
trepte cuprinse între 0,5 – 2,0 m suferă schimbări morfologice frecvente datorită viiturilor repetate,
trepte de 3 – 4 m, are morfologia mai stabilă, constituind o terasă de luncă zvântată.
Subunitatea deluroasă de pe stânga Siretului are înălțimi cuprinde între 160 m la confluența cu
lunca Siretului și 450 m în punctele cele mai înalte ale dealurilor.
23
Spinarea dealurilor constituie în unele cazuri suprafețe structurale pe suport de calcare și gresii
sarmațiene dure.
Din punct de vedere geologic, zona în ansamblul ei, se află în aria Geosinclinalului Carpaților
Orientali (zonele cristalino-mezozoică, a flișului și dealurile subcarpatice) caracterizată prin structuri
cutate și șiriate. Principalele roci sunt șisturi criataline și calcare, conglomerate, gresii și șisturi
argiloase. În dealurile subcarpatice se întâlnesc marne, argile, gresii, depozite cu sare.
Din punct de vedere seismic podul este amplasat într-o zonă în care accelerația terenului
ag=0,25g, iar perioada de colț Tc = 0,7 s, conform SE EN 1998-1 – Eurocod 8: Proiectarea structurilor
pentru rezistența la cutremur partea 1: Reguli generale, acțiuni seismice și reguli pentru clădiri.
Clima este temperat-continentală, moderată cu nuanțe montane, în zonele mai înalte.
Temperatura aerului are valori de 0,60 C pe Vârful Toaca, 6,00 C - 7,00 C în depresiunile montane și
peste 8,00 C în dealurile subcarpatice. Cantitățile de precipitații depășesc 650 – 700 l/mp în văi și
depresiuni și ajung până la cca. 850 – 950 l/mp pe munții înalți.
Râul Siret este cel mai mare râu interior al Romaniei. Izvorăşte din Carpaţii Păduroşi
(Ucraina) de sub Muntele Lungul (1382 m) şi drenează, prin bazinul său hidrografic, partea central-
estică a Carpaţilor Orientali, Subcarpaţii şi Podişul Moldovei. Suprafaţa totală a bazinului hidrografic
Siret este de 44871 kmp, iar altitudinea sa medie de 507.
Din totalul acestei suprafeţe, pe teritoriul românesc sunt 42890 kmp, iar restul de 1981 kmp
fiind în Ucraina.
La intrarea în ţară, râul Siret are o lungime de 110 km şi o suprafaţă a bazinului hidrografic de
1636 kmp. Până la secţiunea Sagna, râul Siret primeşte mai mulţi afluenţi. Unii au o suprafaţă de bazin
hidrografic redusă. Cei mai importanţi sunt Suceava (2625 kmp) şi Şomuzul Mare (489 kmp) ambii pe
partea dreaptă.
Caracteristicile geologice ale bazinului hidrografic Siret, aferent secţiunii Sagna, sunt
determinate de situarea acestuia atât în zona montană (domeniul geosinclinalului Carpaţilor Orientali),
cât şi în cea de podiş (domeniul Platformei Moldoveneşti), precum şi pe contactul geotectonic dintre
acestea.
Domeniul de geosinclinal cuprinde partea de vest şi nord-vest a bazinului hidrografic. Este
alcătuit din roci mai dure (gresii, marne, şisturi argiloase, conglomerate), dispuse în structuri puternic
cutate şi şariate. În relief se impun prin culmi relativ paralele, denumite Obcine (Obcina Lungul,
Obcina Mare - 1227 m în vf. Silhoaia) şi prelungirile estice ale acestora.
Domeniul de platformă este reprezentat prin partea estică a bazinului hidrografic. Aici
depozitele mai fine (nisipuri fine, marne, argile) sau mai grosiere (gresii calcaroase slab cimentate)
sunt dispuse în monoclin.
Relieful sculptat pe aceste roci se caracterizează prin forme diferite: culmi alungite (Dealurile
Bour-Ibăneşti, Dealul Mare-Hârlău-582 m) întrerupte de şei (Bucecea şi Ruginoasa), platouri
structurale întinse în Podişul Dragomirna şi Podişul Fălticeni, depresiuni şi Câmpii piemontane
(Depresiunea Rădăuţi, Depresiunea Liteni-Moara), culoare largi de vale (culoarul Siretului, culoarul
Sucevei), numeroase văi asimetrice cu versanţi afectaţi de procese geomorfologice actuale. Zona de
contact dintre cele două domenii se caracterizeză prin scufundarea ramei vestice a Platformei
Moldoveneşti şi plonjarea treptelor tot mai joase sub fruntea pânzelor de şariaj ale flişului extern. În
relief acest contact se prezintă ca un aliniament de culmi piemontane (dealurile Crucii, Osoi, Dl.
Ederii, Masivul Ciungi-694 m) alcătuite din pietrişuri, nisipuri, argile, luturi.
În conformitate cu studiul hidrologic întocmit de către A.N. „APELE ROMÂNE”,
Administrația Bazinală de Apă SIRET, Serviciul Prognoze Bazinale, Hidrologice, Hidrogeologice
24
debitele maxime cu diferite probabilități de depășire (m3/s), pe râul Siret, secțiunea podului rutier de pe
DN15D, extravilan municipiul Roman și extravilan comuna Gâdinți, judetul Neamț sunt următoarele:
Debitele maxime cu diferite probabilități de depășire (m3/s)
1% 2% 5% 10%
2300 1800 1250 850
181.40 180.60 179.70 178.90
Din punct de vedere hidrogeologic, în cuprinsul Podişului Moldovenesc, apele freatice sunt
cantonate în depozite sarmaţiene şi pliocene, dar cea mai mare importanţă prezintă aluviunile luncilor
şi ale teraselor precum şi depozitele de nisipuri şi pietrişuri pleistocene din câmpia fluvio-lacustră. O
importanţă deosebit de mare o prezintă apele freatice din luncile şi terasele văilor din Podişul
Moldovenesc, debitele totale obţinute fiind mult superioare celor din formaţiunile antecuaternare de
adâncime. Se evidenţiază că debitele cele mai importante se obţin în zona vestică a Podişului
Moldovenesc din văile Siretului şi afluenţilor, ca urmare a unei grosimi mai mari a aluvionilor, a
granulaţiei mai grosiere şi a condiţiilor de alimentare mult mai favorabile.
Cea mai mare importanţă hidrogeologică o prezintă valea Siretului.
Podul de pe DN15D traversează râul Siret în punctele cu urmátoarele coordonate

STEREO'70
Nr. crt. X Y
1 605284.488 650893.496
2 605276.756 650895.047
3 605328.034 651135.180
4 605320.049 651136.079
Suprafața ocupată în albia minoră a râului Siret de lucrările

pentru protejare pile și prag de colmatare
Tip lucrare Coordonate Stereo 70 Suprafața

ocupată
Nr. punct X Y
Protejare pila P2 1 605299.395 650938.884 205,73
cu anrocamente 2 605301.179 650949.430 m2
3 605282.252 650952673
4 605280.462 650942090
Protejare pila P3 1 605304.067 650966.499 205,73
cu anrocamente 2 605305.851 650977.041 m2
3 605286.924 650980.285
4 605285.134 650969.701
Protejare pila P4 1 605308.739 650994.105 205,73
cu anrocamente 2 605310.526 651004.648 m2
3 605291.599 651007.892
4 605289.809 650997.308
Protejare pila P5 1 605313.409 651021.709 205,73
cu 2 605315.204 651032.251 m2
25
anrocamente 3 605296.277 651035.494
4 605294.487 651024.911
Protejare pila P6 1 605049.092 651049.319 205,73
cu anrocamente 2 605319.876 651059.862 m2
3 605300.949 651063.105
4 605299.159 651052.522
Prag de 1 605224.747 650946.761 1736,75
colmatare aval 2 605194.449 650948.050 m2
3 605205.720 651006.964
4 605235.739 651004.219
Suprafafa totală ocupată de lucrările pentru protejare pile și 2765,40
prag de colmatare m2
Suprafața ocupată în albia minoră a râului Siret de batardouri

Suprafața
Coordonete Stereo 70
ocupată
Tip lucrarea
Nr. Y
X
punct
Batardouri 1 605346,279 651024.123 2338,05 mp
2 605335.971 651030.266
3 605312.449 650990.804
4 605285.382 650995.325
5 605281.224 651023.086
6 605269.563 651019.930
7 605273.901 650990.940
8 605260.890 650943.465
9 605273.768 650945.055
10 605284.262 650983.345
11 605310.683 650978.933
12 605320.314 650947.593
13 605334.040 650943.776
14 605321.917 650983.244
Pentru realizarea lucrărilor, se va ocupa în albia minoră a râului Siret o suprafată

provizorie pe durata de execuție a lucrărilor de 5103,45 mp, iar după terminarea lucrărilor
suprafața definitiv ocupată va fi de 2765,40 mp, reprezentând teren domeniul public al
statului aflat în administrarea AN Apele Romane.
IV.1. Distanța față de granițe pentru proiectele care intră sub incidența
Convenției de la Espoo din 1991
Proiectul nu intră sub incidența Convenției de la Espoo, se află de cca 75 km de cea mai
apropiată graniță, respectiv frontiera cu Republica Moldova.
26
V.2. Amplasamentul proiectului în raport cu patrimoniul cultural
Amplasamentul este situat, în extravilanul comunei Gâdinți. Pe amplasamentul proiectului nu
există obiective incluse în patrimoniul cultural național. Implementarea proiectului nu va avea impact
asupra patrimoniului cultural național.
V.3. Hărți, fotografii ale amplasamentului proiectului care pot oferi

informații privind caracteristicile fizice ale mediului (naturale, artificiale)
Ortofotoplan amplasament
V.4. Folosinţele actuale şi planificate ale terenului pe amplasamentul

proiectului și zonele adiacente, politici de zonare și de folosire a terenului
Terenul este proprietatea publică a Statului Român, în administrarea Ministerului Mediului

și Pădurilor prin Administrația Națională” Apele Române” respective proprietatea publică a județului
Neamț.
Folosința terenului conform Urbanism nr. 303 din 20.07.2022 este: drum + ape.
V.5. Areale sensibile
Amplasamentul este situat în aria ariile naturale protejate Natura 2000

 ROSCI0378Râul Siret între Pașcani și Roman;
 ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu.
27
V.6. Detalii privind orice variantă de amplasament care a fost luată în

consideraţie
28
VI. DESCRIEREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE

PROIECTULUI ASUPRA MEDIULUI
VI.A. Surse de poluanți și instalații pentru reținerea, evacuarea și

dispersia poluanților în mediu
VI.A.1. Protecţia calităţii apelor
Surse de emisii
Lucrările de punere în siguranță ale podului DN15D km 51+021 nu generează ape uzate
industriale. În aceste condiţii emisiile pentru factorul de mediu apă pot fi considerate nule. În perioada
executării lucrărilor de amplasare a anrocamentelor pentru realizarea platformelor de acces de pe cele
două maluri precum și la dezafectarea acestora se va înregistra o creștere temporară a turbidității apei
râului Siret care se va manifesta până la o distanță de cca 200 m aval de locul executării lucrărilor.
Creșterea turbidității va fi generată de antrenarea în cursul apei a aluviunilor din albia râului Siret.
Apele meteorice care cad pe suprafaţa amplasamentului sunt considerate convețional curate și
se infiltrează în substrat.
Pot să apară poluări accidentale cu uleiuri şi/sau carburanţi de la utilajele care realizează
lucrările. Aceste substanţe pot fi antrenate de apele meteorice, scurgându-se pe suprafaţa solului sau
infiltrându-se în substrat, determinând poluarea apelor de suprafaţa sau/și a celor freatice. Cantităţile
de combustibili şi uleieri prezente în rezervoarele şi mecanismele utilajelor nu sunt mari astfel încât nu
produc poluări importante. Pentru a preveni poluările accidentale utilajele vor fi menţinute în parametri
normali de funcţionare, având inspecţiile şi reviziile tehnice efectuate. Personalul care deserveşte
utilajele va avea obligaţia să urmărească şi să raporteze orice scurgere de uleiuri sau/şi combustibil din
rezervoare şi mecanismele utilajelor. În cazul înregistrării unor defecţiuni ale utilajelor acestea vor fi
transportate la ateliere service autorizate.
Modalitatea de eliminare/reducere a emisiilor în apă
Pentru protecţia calităţii apelor de suprafaţă şi subterane se impun următoarele măsuri:
 manipularea şi stocarea materialelor utilizate (anrocamente, balast, pamânt) în aşa mod
încât să nu fie antrenat de ape;
 eliminarea deşeurilor menajere provenite de la personalul implicat în lucrări prin colectare
în europubele sau containere pentru colectare selectivă;
 gestiunea strictă a deşeurilor, pe categorii şi montarea de panouri de avertizare referitoare
la interdicţia de aruncare a deşeurilor de orice fel în apele Siretului;
 instruirea angajaţilor care deservesc utilajelor în vederea exploatării corecte a acestora şi de
acţiune în cazul apariţiei de poluări accidentale;
 instruirea angajaţilor în vederea raportării imediate a oricărei defecţiuni apărute la utilajele
folosite;
 îndepărtarea din amplasamentul lucrărilor a utilajelor defecte prin transportul lor către
unităţi de service specializate;
 pe suprafaţa afectată de proiect nu se vor realiza schimburi de uleiuri;
 interzicerea spălării utilajelor şi mijloacelor de transport în albia minoră a râului Siret;
 retragerea utilajelor când există pericolul producerii de viituri;
 este interzisă traversarea râului Siret direct prin cursul de apă cu utilaje sau cu mijloace de
transport.
29
VI.A.2. Protecţia aerului atmosferic
Surse de emisii
În perioada de realizare a lucrărilor, sursele de poluare a aerului sunt reprezentate de utilajele
care execută lucrările şi temporar de autobasculantele care pătrund în amplasament pentru a prelua
cantităţi de de deșeuri eliminate din albie.
Cantitatea de noxe eliberată în aer variază periodic în funcţie de volumul lucrărilor.
Motoare cu aprindere prin compresie elimină în aer următoarele noxe: NOX – oxizi de azot, HC
– hidrocarburi nearse, CO şi CO2 – oxid şi dioxid de carbon şi SOX – oxizi de sulf.
Conform STAS 11369/1-88 la arderea a 1 l motorină se eliberează în atmosferă următoarele
noxe: 11 g CO, 25 g NOX, 310 g CO2.
O altă sursă de poluare a aerului o reprezintă pulberile antrenate de autobasculante la
tranzitarea drumurilor de acces în albie. Măsurile pentru controlul emisiilor de particule rezultate ca
urmare a antrenării pulberilor de către autocamioane sunt măsuri de tip operaţional specifice acestui tip
de surse.
Modalitatea de eliminare/reducere a emisiilor în aer
Antreprenorul lucrării va lua următoarele măsuri pentru a reduce emisiile în atmosferă:
 stropirea drumurilor balastate și de pamânt pentru a împiedica antrenarea unei cantităţi mari de
pulberi în aer în sezonul cald când precipitaţii sunt reduse;
 balastarea drumurilor de exploatare;
 deplasarea camioanelor pe drumurile de exploatare de pământ sau balastate să se facă cu viteze
de maxim 30 km/h;
 se recomandă efectuarea regulată a reviziilor tehnice la mijloacele auto pentru ca, pe toată
perioada de execuție a lucrărilor, acestea să se încadreze în prevederile legale în vigoare.
VI.A.3. Protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor
Surse de emisii
Din momentul începerii lucrărilor de punere în siguranță a podului DN15D km 51+021 şi până
la finalizarea acestora pe amplasament se vor produce zgomote determinate de funcţionarea motoarelor
şi încărcarea basculantelor. Pe amplasament nu se vor produce zgomote în mod continuu, emisiile
sonore fiind generate în timpul programului de lucru.
Sursele potenţiale care generează zgomot şi vibraţii aferente proiectului sunt tipice pentru
lucrările de punere în siguranță şi cuprind în general:
 operarea vehiculelor pentru transportul materialelor rezultate din licrările de punere în
siguranță;
 operarea utilajelor mobile şi staţionare utilizate pentru dezasamblarea structurilor
podului excavatoare, buldozere, încărcătoare.
Principalele surse de zgomot sunt constituite din echipamentele utilizate la executarea
lucrărilor:
 excavator: 1 buc. Lw ≈ 115 dB(A);
30
 încărcător frontal cu cupă Lw ≈ 110 dB(A);
 macara Lw ≈ 112 dB(A);
 autocamioane: buc cu capacitatea de 16 m3 Lw ≈ 107 dB(A).
Amplasamentul proiectului supus analizei este în afara zonei locuite.
Nivelul de zgomot variază în funcţie de tipul şi intensitatea operaţiilor, tipul utilajelor în
funcţiune, regim de lucru, suprapunerea numărului de surse şi dispunerea pe suprafaţa orizontală şi/sau
verticală, prezenţa obstacolelor naturale sau artificiale cu rol de ecranare.
Modalitatea de eliminare/reducere a zgomotului
Pentru a reduce zgomotul şi vibraţiile, şi deci impactul acestora asupra faunei zonei,
locuitorilor şi locuinţelor din zonă, antreprenorul lucrărilor va trebui să ia următoarele măsuri:
 deplasarea mijloacelor de transport pe drumurile de pământ sau balastate să se facă cu
viteze de maxim 30 km/h;
 asigurarea în permanenţă o unei bune întreţineri a utilajelor şi mijloacelor de transport
pentru a se evita depăşirile LMA;
 efectuarea regulată a reviziilor tehnice la mijloacele auto şi la utilaje pentru ca emisiile
sonore să se încadreze în prevederile legale.
Circulaţia utilajelor și a mijloacelor de transport folosite se va face în conformitate cu legislaţia
în vigoare pentru fiecare categorie de drum.
Datorită numărului redus de utilaje şi mijloace de transport folosite, se poate estima că,
impactul zgomotului şi vibraţiilor asupra locuitorilor şi faunei din zonă va fi nesemnificativ.
VI.A.4. Protecţia împotriva radiaţiilor

Realizarea lucrărilor necesare pentru punere în siguranță a podului DN15D km 51+021, prin
dotările tehnice, administrative şi sociale de care dispune şi prin tehnologiile utilizate nu constituie o
sursă de radiaţii pentru mediu.
VI.A.5. Protecţia solului și a subsolului
Potenţialele surse de impurificare a solului/subsolului

Solurile din zonă sunt reprezentate în principal de cernoziomuri levigate între care apar
intercalate solonețuri și soloceacuri, care se extind în special în zonele joase.
Accidental solul adiacent căilor de acces poate fi afectat de scurgeri de produse petroliere
(uleiuri, motorină) de la utilajele de exploatare şi de la mijloacele de transport.
Cantităţile de hidrocarburi şi uleiuri minerale care pot ajunge în mod accidental în sol
provenind de la utilajele de pe amplasament sunt reduse astfel încât nu vor provoca impurificări
semnificative ale factorului de mediu sol.
Modalitatea de eliminare/reducere a emisiilor în sol
Pentru prevenirea poluărilor accidentale care pot să afecteze factorul de mediu sol,
antreprenorul lucrării va lua următoarele măsuri operaţionale:
 activităţile care implică întreţinere şi eventuale reparaţii ale utilajelor şi mijloacelor auto
folosite pe amplasament vor fi executate la operatori economici specializaţi;
 personalul care deserveşte utilajele şi mijloacele auto va verifica funcţionarea acestora şi
va anunţa administratorul societăţii asupra oricărei defecţiuni apărute;
31
 utilajele care s-au defectat în timpul lucrărilor vor fi îndepărtate de pe amplasament;
 pe amplasament nu vor fi stocaţi carburanţi, lubrifianţi sau deşeuri (anvelope uzate,
uleiuri uzate, baterii auto, etc.);
 nu vor fi amplasate depozite de materiale rezultate pe terenurile adiacente situate la
nivelul terasei şi luncii râului Siret şi care nu fac obiectul prezentului proiect;
 gestionarea corespunzătoare a deşeurilor generate.
VI.A.6. Protecţia ecosistemelor terestre şi acvatice
Amplasamentul lucrărilor de punere în siguranță a podului DN1 km 51+021 este situat pe

teritoriul a două situri Natura 2000 Natura 2000 - ROSCI0378 - Râul Siret între Paşcani şi Roman,
ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu.
Situl Natura 2000 ROSCI0378 - Râul Siret între Paşcani şi Roman a fost desemnat prin
Ordinul nr. 2387/2011 al ministrului mediului şi pădurilor, pentru modificarea şi completarea
Ordinului ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1964/2007, privind instituirea regimului de
arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice
europene Natura 2000 în România şi reactualizat prin ORD.46/2016.
Situl Natura 2000 ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu a fost desemnat prin HG nr.
1284/2007, privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă
avifaunistică, modificat și completat prin HG nr. 971/2011 al ministrului mediului şi pădurilor, ca
parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România.
Proiectul propus nu are legatură directă cu managementul conservării ROSCI0378 - Râul Siret
între Paşcani şi Roman şi ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu, dar va contribui la menținerea
stării de conservare habitatelor și speciilor de interes conservative evitarea prăbușirii podului care
poate bloca cursul râului Siret.
Aria de Protecţie Specială ROSCI0378 - Râul Siret între Paşcani şi Roman are următoarele
caracteristici fizico-geografice:
LOCALIZAREA SITULUI
Regiunea
Coordonatele sitului Suprafața Lungimea Altitudine (m)
biogeografica
Latitudine sitului (ha) sitului Min Ma Med Alpina Continental
47.0081500 (km) . x. . a
3.750 174 340 199 X
Longitudine
26.0148333
Regiunile administrative
NUTS % Numele județului
RO013 61 Iaşi
RO014 39 Neamţ
Starea de conservare favorabilă a habitatelor este condiţia esenţială pentru menţinerea

echilibrului ecosistemului, şi deci, pentru menţinerea stării de conservare favorabilă a speciilor care
constituie obiectivele de conservare ale sitului menţionat.
Conform Formularului Standard Natura 2000 situl ROSCI0378 - Râul Siret între Paşcani şi
Roman este situat zona umedă din regiunea biogeografică continentală reprezentând habitat specific
32
pentru trei specii de mamifere de interes conservativ 1355 Lutra lutra, 1324 Myotis myotis, 1323
Myotis bechsteini, alături de patru specii de reptile şi amfibieni 1166 Triturus cristatus, 1188
Bombina bombina, 1193 Bombina variegata, 1220 Emys orbicularis şi patru specii de peşti de
asemenea de interes conservativ 1134 Rhodeus sericeus amarus(boarca), 1149 Cobitis
taenia(zvârluga), 1130 Aspius aspius(Aun), 1124 Gobio albipinnatus (porcuşor de nisip, de șes.)
Cod % CLC Clase de habitate

N06 29,56 511, 512 Râuri, lacuri
N07 1,16 411, 412 Mlaştini, turbării
N12 7,18 211 -213 Culturi (teren arabil)
N14 21,18 231 Păşuni
N16 40,76 311 Păduri de foioase
N23 0.16 Alte terenuri artificiale (localităţi, mine..)
Aria de Protecţie Specială ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu are următoarele caracteristici
fizico-geografice:
LOCALIZAREA SITULUI
Regiunea
Coordonatele sitului Suprafața Lungimea Altitudine (m)
biogeografica
Latitudine sitului (ha) sitului Min Ma Med Alpina Continental
N 46º 57' 26'' (km) . x. . a
10.455 159 362 191 X
Longitudine
E 26º 59' 11''
Regiunile administrative
NUTS % Numele județului
RO013 31 Iaşi
RO014 52 Neamţ
RO011 17 Bacău
Starea de conservare favorabilă a habitatelor este condiţia esenţială pentru menţinerea
echilibrului ecosistemului, şi deci, pentru menţinerea stării de conservare favorabilă a speciilor care
constituie obiectivele de conservare ale sitului menţionat.
Pe teritoriul judetului Neamt situl este reprezentat, în mare parte, de porțiuni de luncă înaltă,
neinundabilă, cu vegetație caracteristică (șleauri de luncă, zăvoaie de plopi și salcie). Pe suprafețe
mici se află lunca joasă, inundabilă cu soluri ce au o textură grosieră. Altitudinea la care se afla situl
este de 170 - 185 m. Flora este de tip Carex -Agrostis și Rubus - Aegopodium. Dintre speciile
lemnoase amintim: plop alb, plop negru, salcie, frasin, stejar, ulm, plop euroamerican. Zonă de
luncă, cu porţiuni inundabile la debite mari, excelent habitat pentru specii de păsări specifice zonelor
umede.
Clase de habitate:
 râuri, lacuri – 14%;
 mlaștini, turbării – 5%
 pajiști naturale, stepe – 2%
 culturi/ teren arabil – 27%
 pășuni – 18%
 păduri de foioase – 34%
Lunca Siretului Mijlociu constituie una dintre principalele zone de hrănire şi odihnă pentru
populaţiile de păsări acvatice care urmăresc extremitatea estică a arcului carpatic şi se concentrează
33
pe valea şi lunca Siretului în drumul lor spre bălţile Dunării (toamna) sau spre teritoriile de cuibărit
din nord (primăvara).
Conform Formularului Standard din HG 971/2011 – din cele 47 de specii de păsări - 27 de
specii de păsări sunt incluse în Anexa I a Directivei Păsări conform Formularului standard
2000 au impus o atenţie deosebită.
Importanţa ariei/zonei proiectului pentru biodiversitate şi/sau pentru conservarea
speciilor/tipurilor de habitate avute în vedere la nivel european, naţional şi regional (ex.: numărul de
exemplare pentru speciile pentru care aria a fost desemnată, suprafaţa ocupată de tipurile de habitate
existente, cât din populaţia unei specii de importanţă naţională / Europeană se regăseşte în
respectiva arie protejată).
Lunca Siretului Mijlociu reprezinta una dintre principalele zone de hrănire şi odihnă pentru
populaţiile de păsări acvatice care urmăresc extremitatea estică a arcului carpatic şi se concentrează
pe Valea şi Lunca Siretului în drumul lor spre bălţile Dunării (toamna) sau spre teritoriile de cuibărit
din nord(primăvara).
Ca şi stare de conservare, populaţiile de păsări din Lunca Siretului Mijlociu sunt în stare
bună de conservare, doar populaţiile de Ciconia nigra (barza neagră) sunt ameninţate de factorul
antropic sau reducerea habitatelor în care cuibăreşte.
VI.A.7. Protecţia aşezărilor umane şi altor obiective de interes public
Proiectul analizat nu are impact negativ asupra sănătății umane deoarece nu generează poluări
chimice, fizice sau microbiologice ale factorilor de mediu.
VI.A.8. Prevenirea și gestionarea deşeurilor generate pe amplasament în toate

etapele de implemntare ale proiectului (construire, exploatare, desființare)
Deşeuri generate
Din lucrările de punere în siguranță vor rezulta deșeuri caracteristice categoriei 17 Deşeuri din
construcţii şi demolări:
17 05 04 pământ şi pietre.
Pe lângă aceste deșeuri vor rezulta și deşeuri menajere provenite de la personalul implicat în
proiect (deșeuri menajere și deşeuri de ambalaje -PET-uri).
Deşeuri menajere
Deşeurile menajere organice care rezultă de la personalul implicat în lucrările de dezafectare a
podului – 12 kg/lună X 4 luni de lucru efectiv = 48 kg.
Pentru eliminarea acestor deşeuri antreprenorul va instala containere etanşe, fără scurgere în
mediu, pentru colectare selectivă şi va încheia un contract de prestări servii cu o firmă specializată în
gestionarea acestor tipuri de deşeuri. Aceste containere vor fi amplasate pe suprafața organizării de
șantier
Deşeuri de ambalaje
PET-uri – 2,0 kg/lună X 4 luni de lucru efectiv = 8 kg.
34
PET-urile vor fi colectate în saci de polietilenă, puşi la dispoziţie de către antreprenorul general
al proiectului şi eliminate prin preluarea lor de către un operator economic autorizat d.p.d.v. al
protecţiei mediului să preia şi să elimine această categorie de deşeuri.
Gestionarea deşeurilor
Pentru gestionarea corespunzătoare a tuturor categoriilor de deşeuri generate, antreprenorul
lucrării are următoarele obligaţii:
 să respecte prevederile legale în domeniu, cu scopul evitării daunelor aduse mediului,
biodiversităţii şi oamenilor;
 să instruiască angajaţii care vor fi implicați în activitatea de punere în siguranță, în vederea
gestionării în mod corespunzător a tuturor categoriilor de deşeuri generate;
 să întocmească, după caz, şi să depună la autoritatea competentă pentru protecția mediului
planul de gestionare a deşeurilor provenite din lucrările de punere în siguranță;
 să respecte ierarhia deşeurilor (prevenirea, pregătirea pentru reutilizare, reciclarea, valorificarea
şi eliminarea deşeurile provenite din activităţile de construcţii);
 să încadreze, potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 856/2002, cu completările
ulterioare, fiecare tip de deşeu generat din propria activitate, pe baza originii, testelor şi
buletinelor de analiză certificate de laboratorul naţional de referinţă şi să ţină evidenţa acestora;
 să transmită autorităţii pentru protecţia mediului, anual, pe perioada valabilităţii autorizaţiei de
construcţie, dar nu mai târziu de 30 de zile de data recepţiei finale a lucrărilor, evidenţa
gestiunii deşeurilor;
 să asigure transportul deşeurilor prin mijloace proprii în cazul în care operaţiile de gestionare a
deşeurilor le realizează direct;
 să asigure finanţarea gestionării corespunzătoare a deşeurilor provenite din activităţi de punere
în siguranță;
 să respecte pe durata desfăşurării lucrărilor planul de gestionare a deşeurilor provenite din
activităţile de punere în siguranță;
 să îndepărteze la închiderea şantierului toate deşeurile de pe amplasament;
 se interzice eliminarea prin depozitare a deşeurilor reciclabile/valorificabile provenite din
activităţile de construcţii.
Deşeuri din execuția lucrărilor

Deșeurile rezultate din demolare batardourilor vor fi eliminate din albia râului Siret prin
utilizarea ca material inert.
Deșeurile generate de activitatea analizată vor fi separate la sursă și transporate pe categorii la
firmele specializate pentru gestionarea acestora.
Aceste deșeuri nu vor fi depozitate pe suprafețe din albia și lunca Siretului situate în
vecinătatea obiectivului, se recomandă încărcarea directă în autobasculante cu prelată și transportul lor
către agentul economic cu care a fost încheiat contract.
Categoria de deșeuri 17 05 04 pământ şi pietre va rezulta din lucrările de îndepăratre
batardourilor la finalizarea etapelor proiectului. Acestea vor fi refolosite la diferite lucrări de
construcție, umpluturi etc, fiind considerate deșeu inert.
35
Deşeuri menajere
Deşeurile menajere organice rezultate de la personalul implicat în lucrările de punere în
siguranță vor fi colectate în recipiente (europubele) etanşe (fără scurgere în mediu), acoperite, puse la
dispoziţia personalului de către antreprenorul lucrării şi eliminate prin preluarea lor de către un
operator economic autorizat d.p.d.v. al protecţiei mediului să preia şi să elimine această categorie de
deşeuri. Recipientele de colectare vor fi amplasate la nivelul organizării de șantier. Personalul implicat
în realizarea lucrărilor va primi de la antreprenor saci menajeri și va fi instruit privind colectarea
deșeurilor menajre în timpul programului de lucru și depozitarea lor, la finalul programului, în
europubele puse la dispozție în incinta organizării de șantier.
Deşeuri de ambalaje
PET-urile vor fi colectate în saci de polietilenă, puşi la dispoziţie de către antreprenorul
lucrărilor, depozitate în contaitainerul pentru colectare selectivă din incinta organizării de șantier şi
eliminate prin preluarea lor de către un operator economic autorizat d.p.d.v. al protecţiei mediului să
preia şi să elimine această categorie de deşeuri.
VI.A.9. Gospodărirea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase
Substanţele periculoase utilizate în procesul de producţie sunt:

 Motorină pentru autobasculante şi utilajele terasiere - 0,60 tone/zi lucrătoare x 100 zile
lucrătoare = 60 tone.
 Uleiuri minerale folosite ca lubrifianţi pentru mijloacele auto şi pentru utilaje.
Motorina este un produs petrolier constituit din diferite fracţii medii de distilare în compoziţia
căreia intră hidrocarburi parafinice, naftanice, aromatice şi mixte.
Motorina, conform Fişei Tehnice de Securitate prezintă risc de inflamare, se aprinde uşor în
contact cu suprafeţele încălzite, în contact cu scântei sau flăcări deschise.
Formează amestecuri explozibile cu aerul, limitele de explozie fiind:
 inferioară, % vol. - 6,0;
 superioară, % vol. - 13,5.
Normele Generale Române de Protecţia Muncii (ed. 2002) indică valori limită de expunere
profesională de 700 mg/m3 pentru 8 ore, şi de 1000 mg/m3 pentru 15 minute.
Este nocivă prin inhalare, literatura de specialitate indicând riscul ca motorina să favorizeze
apariţia cancerului de piele.
Pe amplasamentul propus nu vor fi stocaţi combustibili, în nici un fel de rezervoare sau
recipienţi.
Mijloacele de transport vor fi alimentate cu motorină la staţiile PECO, iar utilajele staţionate în
balastieră vor fi alimentate cu motorină zilnic, din bidoane metalice omologate aduse cu basculanta.
Se va acorda o atenţie sporită manevrării carburanţilor, nefiind permise scăpări accidentale, atât
din considerente de protecţia mediului, cât şi economice.
Uleiuri minerale - pe amplasamentul proiectului supus analizei nu vor fi stocaţi lubrifianţi, în
nici un fel de recipienţi.
Schimburile de ulei la mijloacele auto se va face în unităţi de profil autorizate d.p.d.v. al
protecţiei mediului să achiziţioneze acest tip de deşeu.
Uleiurile uzate fac parte din categoria deşeurilor periculoase - cod - 13 02 05* Uleiuri
minerale neclorurate de motor, de transmisie şi de ungere.
36
Uleiul uzat rezultat ca urmare a schimbului de ulei la utilaje va fi colectat într-un recipient
metalic şi predat unui operator economic care este autorizat d.p.d.v. al protecţiei mediului să
achiziţioneze acest tip de deşeu. Schimbul de ulei la utilaje se va face pe o suprafaţă impermeabilizată,
fără a afecta solul, apele de suprafaţă sau freatice.
Este interzisă deversarea uleiurilor în apele de suprafaţă, apele subterane şi în sistemele de
canalizare.
Conform legislaţiei în domeniu, generatorii de uleiuri uzate au următoarele obligaţii:
 să asigure colectarea separată a întregii cantităţi de uleiuri uzate generate şi stocarea
corespunzătoare până la predare;
 să asigure predarea uleiurilor uzate operatorilor economici autorizaţi să desfăşoare
activităţi de colectare, valorificare şi/sau de eliminare;
 să livreze uleiurile uzate însoţite de declaraţii pe propria răspundere, operatorilor
economici autorizaţi să desfăşoare activităţi de colectare, valorificare şi/sau de eliminare a
uleiurilor uzate;
 să păstreze evidenţa privind cantitatea, provenienţa, localizarea şi înregistrarea stocării şi
predării uleiurilor uzate;
 să raporteze semestrial şi la solicitarea expresă a autorităţilor publice teritoriale pentru
protecţia mediului competente, informaţiile solicitate.
Este interzisă:
 deversarea uleiurilor uzate în apele de suprafaţă, apele subterane şi în sistemele de
canalizare;
 evacuarea pe sol sau depozitarea în condiţii necorespunzătoare a uleiurilor uzate, precum şi
abandonarea reziduurilor rezultate din valorificarea şi incinerarea acestora;
 valorificarea şi incinerarea uleiurilor uzate prin metode care generează poluare peste
valorile limită admise de legislaţia în vigoare;
 amestecarea diferitelor categorii de uleiuri uzate cu alte tipuri de uleiuri conţinând bifenili
policloruraţi sau alţi compuşi similari şi/sau cu alte tipuri de substanţe şi preparate
chimice periculoase;
 amestecarea uleiurilor uzate cu motorină, ulei de piroliză, ulei nerafinat tip P3, solvenţi,
combustibil tip P şi reziduuri petroliere, şi utilizarea acestui amestec drept carburant;
 amestecarea uleiurilor uzate cu alte substanţe care impurifică uleiurile;
 incinerarea uleiurilor uzate în alte instalaţii decât cele prevăzute în HG nr. 128/2002
privind incinerarea deşeurilor, cu modificările şi completările ulterioare;
 colectarea, stocarea şi transportul uleiurilor uzate în comun cu alte tipuri de deşeuri;
 utilizarea uleiurilor uzate ca agent de impregnare a materialelor.
VI.B. Utilizarea resurselor naturale (în special a solului, terenurilor, apei și

biodiversității)
Resursele naturale folosite în perioda de construcție:

 teren ocupat definitiv: 2765,40 mp la nivelul albiei și luncii râului Siret;
 terenul ocupat temporar: 2338,05 mp la nivelul albiei și luncii râului Siret.
37
VII. DESCRIEREA ASPECTELOR DE MEDIU SUSCEPTIBILE SĂ

FIE AFECTATE ÎN MOD SEMNIFICATIV DE IMPLEMENTAREA
PROIECTULUI
VII.1. Impactul proiectului asupra populaţiei, sănătății umane și măsuri

pentru evitarea/ prevenirea/reducerea impactului
Proiectul propus nu va avea impact asupra populației, sănătății umane prin urmare nu sunt
necesare măsuri pentru evitarea/prevenirea/reducerea impactului.
VII.2. Impactul proiectului asupra biodiversității și măsuri pentru

evitarea/prevenirea/ reducerea impactului
Implementarea proiectului ”LUCRĂRI DE PUNERE IN SIGURANTA A OBIECTIVULUI
POD DN15D km 51+021” nu afectează integritatea siturilor Natura 2000 ROSCI0378 Râul Siret între
Pașcani și Roman și ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu deoarece:
 nu reduce suprafaţa habitatelor şi numărul speciilor de importanţă comunitară;
 nu întrerupe conectivitatea râului;
 nu conduce la fragmentarea sau deteriorarea habitatelor de importanţă comunitară;
 nu influenţează realizarea obiectivelor pentru conservarea ariei naturale protejate de interes
comunitar;
 nu influenţează negativ factorii care determină menţinerea stării favorabile de conservare a
ariei naturale protejate de interes comunitar;
 nu produce modificări ale dinamicii relaţiilor dintre sol şi apă sau floră şi faună, care
definesc structura şi/sau funcţia ariei naturale protejate de interes comunitar.
Detalierea impactului lucrărilor de punere în siguranță asupra diversității bioogice a zonei, precum
și măsurile de reducere vor fi prezentate în capitolul XII.
VII.3. Impactul proiectului asupra solului, terenurilor, folosințelor,

bunurilor materiale și măsuri pentru evitarea/prevenirea/reducerea
impactului
Pentru prevenirea poluărilor accidentale care pot să afecteze factorul de mediu sol,
antreprenorul lucrării va lua următoarele măsuri operaţionale:
 personalul care deserveşte utilajele şi mijloacele auto va verifica funcţionarea acestora şi
va anunţa administratorul societăţii asupra oricărei defecţiuni apărute;
 utilajele care s-au defectat în timpul lucrărilor de punere în siguranță vor fi îndepărtate de
pe amplasament;
 pe amplasament nu vor fi stocaţi carburanţi, lubrifianţi sau deşeuri (anvelope uzate, uleiuri
uzate, baterii auto, etc.);
38
 nu vor fi amplasate depozite de materiale rezultate din de punere în siguranță pe terenurile
adiacente situate la nivelul terasei şi luncii râului Siret şi care nu fac obiectul prezentului
proiect;
 gestionarea corespunzătoare a deşeurilor generate.
VII.4. Impactul proiectului asupra calităţii şi regimului cantitativ al apelor

și măsuri pentru evitarea/prevenirea/reducerea impactului.
Lucrările de punere în siguranță propuse pentru podul DN15D km 51+021 nu generează ape
uzate industriale. În aceste condiţii emisiile pentru factorul de mediu apă pot fi considerate nule. În
perioada executării lucrărilor de realizare a batardourilor și la dezafectarea, precum și la executarea
prag aval de pod și a scării de pești, se va înregistra o creștere temporară a turbidității apei râului Siret
care se va manifesta până la o distanță de cca 200 m aval de locul executării lucrărilor. Creșterea
turbidității va fi generată de antrenarea în cursul apei a aluviunilor din albia râului Siret.
Pot să apară poluări accidentale cu uleiuri şi/sau carburanţi de la utilajele care realizează lucrările.
 manipularea şi stocarea materialului rezultat din lucrările de punere în siguranță în aşa mod
 eliminarea deşeurilor menajere provenite de la personalul implicat în lucrări prin colectare
în europubele sau containere pentru colectare selectivă;
 gestiunea strictă a deşeurilor, pe categorii şi montarea de panouri de avertizare referitoare
la interdicţia de aruncare a deşeurilor de orice fel în apele Siretului;
folosite;
 îndepărtarea din amplasamentul lucrărilor a utilajelor defecte prin transportul lor către
unităţi de service specializate;
transport.
VII.5. Impactul proiectului asupra calităţii aerului atmosferic, climei și

măsuri pentru evitarea/prevenirea/reducerea impactului
În perioada de realizare a lucrărilor, sursele de poluare a aerului sunt reprezentate de utilajele
care execută lucrările şi temporar de autobasculantele care pătrund în amplasament pentru a aduce
materiale utilizate la lucrările de consolidare sau a prelua cantităţi de materiale rezultate din
dezafectarea batardourilor.
 stropirea drumului de exploatare pentru a împiedica antrenarea unei cantităţi mari de pulberi în
aer în sezonul cald când precipitaţii sunt reduse;
39
 deplasarea camioanelor pe drumurile de exploatare de pământ sau balastate să se facă cu viteze
de maxim 30 km/h;
 se recomandă efectuarea regulată a reviziilor tehnice la mijloacele auto pentru ca, pe toată
perioada de execuție a lucrărilor, acestea să se încadreze în prevederile legale în vigoare.
VII.6. Impactul proiectului privind zgomotul, vibraţiile și măsuri pentru

evitarea/prevenirea/ reducerea impactului
Din momentul începerii lucrărilor de şi până la finalizarea acestora pe amplasament se vor
produce zgomote determinate de funcţionarea motoarelor utilajelor și basculantelor. Pe amplasament
nu se vor produce zgomote în mod continuu, emisiile sonore fiind generate în timpul programului de
lucru.
Sursele potenţiale care generează zgomot şi vibraţii aferente proiectului sunt tipice pentru
lucrările de propuse şi cuprind în general:
 operarea vehiculelor pentru transportul materialelor;
 operarea utilajelor mobile şi staţionare utilizate pentru dezasamblarea structurilor
podului excavatoare, buldozere, încărcătoare.
Pentru a reduce zgomotul şi vibraţiile, şi deci impactul acestora asupra faunei zonei,
locuitorilor şi locuinţelor din zonă, antreprenorul lucrărilor va trebui să ia următoarele măsuri:
 deplasarea mijloacelor de transport pe drumurile de pământ sau balastate să se facă cu
viteze de maxim 30 km/h;
VII.7. Impactul proiectului asupra peisajului și mediului vizual,

patrimoniului istoric și cultural, asupra interacțiunilor dintre acestea și
măsuri pentru evitarea/prevenirea/ reducerea impactului
În apropierea amplasamentului, nu se află obiective cuprinse în patrimoniul istoric și cultural

național.
VII.8. Natura transfrontieră a impactului

Nu este cazul, amplasamentul lucrărilor de punere în siguranță a obiectivului pod DN15D km
51+021 este situat la o distanță de cca 75 km de cea mai apropiată frontieră, respectiv cea cu Republica
Moldova.
40
VIII. PREVEDERI PENTRU MONITORIZAREA MEDIULUI
VIII.1. Dotări pentru controlul emisiilor de poluanți în mediu, inclusiv pentru

conformarea la cerințele privind monitorizarea emisiilor prevăzute de
concluziile celor mai bune tehnici disponibile aplicabile
Nu este cazul.
VIII.2. Măsuri prevăzute pentru controlul emisiilor de poluanți în mediu
Urmărirea activităţii se va face prin verificări periodice care să analizeze modul în care se
conformează societatea.
Se vor face măsurători topografice pentru a nu depăşi suprafețele propuse prin proiect, în
principal cele pentru amenjarea batardourilor.
Personalul care deserveşte utilajele de exploatare şi transport va verifica funcţionarea corectă a
acestora, iar eventualele defecţiuni vor fi remediate în cel mai scurt timp. Periodic se va face inspecţia
tehnică a utilajelor utilizate pe amplasament pentru ca noxele rezultate din funcţionarea acestora să nu
depăşească parametri admişi.
Se va urmări modul de gestionare a deşeurilor menajere prin păstrarea evidenţei cantităţilor
conform HG 856/2002.
Va fi monitorizată, confom metodelor agreate prin ghiduri, prezența pe amplasament și în
vecinătatea acestuia a speciilor de interes comunitar Lutra lutra, Bombina bombina și Emys
orbicularis; precum și a speciilor de păsări. Monitorizarea va fi realizată de două ori pe lună în
perioada de execuție.
41
CAPITOLUL IX. LEGĂTURA CU ALTE ACTE NORMATIVE ȘI/SAU

PLANURI/PROGRAME/STRATEGII/DOCUMENTE DE
PLANIFICARE
Proiectul ”LUCRĂRI DE PUNERE IN SIGURANTA A OBIECTIVULUI POD DN15D km
51+021” nu se încadrează în prevederile altor acte normative așa cum sunt ele menționate în Anexa 5E
la Legea 292/2018 Privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice și private asupra mediului.
Proiectul analizat nu face parte dintr-un plan/program/strategie/document de programare/
planificare.
CAPITOLUL X. LUCRĂRI NECESARE ORGANIZĂRII DE ȘANTIER
Organizarea de șantier se asigură de către executant care va actualiza în acest scop proiectul
pentru organizarea șantierului pentru întreaga lucrare şi care va ține cont de bazele de producție
necesare, cu avizul comunei Gâdinți și a județului Neamț.
Organizarea de șantier include delimitarea suprafeței amplasamentului, a căilor de acces, a
zonelor de depozitare a materialelor, cuprinde lucrări aferente poziționării utilajelor; stabilirea traseelor
de evacuare, platforme provizorii de depozitare a deșeurilor inerte. Organizarea de șantier nu va fi
amplasată în interiorul ariilor naturale protejate și nici limitroof acestora.
CAPITOLUL XI. LUCRĂRI DE REFACERE A AMPLASAMENTULUI

LA FINALIZAREA INVESTIŢIEI, ÎN CAZ DE ACCIDENTE ŞI LA
ÎNCETAREA ACTIVITĂŢII, ÎN MĂSURA ÎN CARE ACESTE
INFORMAȚII SUNT DISPONIBILE
XI.1. Lucrările propuse pentru refacerea amplasamentului la finalizarea

investiției, în caz de accidente și/sau la încetarea activității
La finalizarea fiecărei etape (pentru pilele P2 și P3 se va realiza accesul de pe malul drept

realizându-se batardourile dinspre malul drept până în zona pilei P4 iar pentru pilele P4, P5 și P6 se
vor realiza batardouri dinspre malul stâng) vor fi îndepărtate materialele utilizate pentru realizarea
batardourilor în zonele de lucru. După eliberarea albiei, vor fi refăcute și nivelate malurile afectate
de lucrări pe o distanță de cca 200 m.
XI.2. Prevenirea și modul de răspuns în cazul poluărilor accidentale
Antreprenorul lucrării va întocmi un plan de prevenire şi combatere a poluării accidentale.

În concordanţă cu profilul de activitate al unităţii cauzele care pot determina poluarea mediului
determinate de:
1. funcţionarea anormală a utilajelor utilizate în lucrările;
2. poluare cu deşeuri menajere a apelor de suprafaţă;
42
Pentru a preveni poluarea accidentală a apelor de suprafaţă şi freatice, a solului şi subsolului în
timpul lucrărilor se va asigura funcţionarea în parametri normală a utilajelor din dotare, nu va fi
tranzitat râul Siret direct prin albie și platformele de lucru vor fi consolidate atfel încât să fie luate toate
măsurile pentru a preveni surparea acestora. De asemenea personalul care va acces pe amplasament va
fi instruit pentru a colecta şi depozita deşeurile menajere la punctul de colectare din incinta organizării
de șantier. În caz de poluare accidentală se vor lua următoarele măsuri:
1. Persoana care observă fenomenul anunţă imediat conducerea unităţii;
2. Conducerea unităţii dispune:
- anunţarea echipelor de intervenţie în vederea trecerii imediate la măsurile şi acţiunile necesare
eliminării cauzelor şi pentru diminuarea efectelor poluării accidentale;
- anunţarea imediată a S.G.A. Neamț.
3. Colectivele şi echipele de intervenţie din unitate acţionează pentru:
- eliminarea cauzelor care au provocat poluarea accidentală limitarea şi reducerea ariei de
răspândire a substanţelor poluante, îndepărtarea, prin mijloace adecvate tehnic, a
substanţelor poluante, colectarea, transportul şi depozitarea intermediară, în condiţii de
securitate pentru mediu, în vederea recuperării sau, după caz, a neutralizării sau
distrugerii substanţelor poluante.
4. Informarea periodică a SGA asupra desfăşurării operaţiunilor de sistare a poluării, respectiv de
combatere a efectelor acesteia.
5. În situaţii în care se constată că forţele şi mijloacele disponibile în unitate nu sunt suficiente
pentru sistarea/eliminarea efectelor poluării, conducerea unităţii va solicita sprijin altor unităţi.
6. După eliminarea cauzelor poluării accidentale şi după îndepărtarea pericolului răspândirii
poluanţilor în zone adiacente, conducerea unităţii va informa S.G.A. asupra sistării poluării.
La solicitarea autorităţilor conducerea unităţii va dispune subordonaţilor colaborarea cu aceste
organe, în vederea stabilirii răspunderilor şi vinovaţilor pentru poluarea accidentală.
XI.3. Aspecte referitoare la închidere/dezafectare/demolare
NU este cazul, obiectivul proiectului este demolarea podului.
43
CAPITOLUL XII. PENTRU PROIECTELE CARE INTRĂ SUB

INCIDENȚA PREVEDERILOR ART. 28 DIN OUG NR. 57/2007,
MODIFICATĂ ȘI COMPLETATĂ PRIN LEGEA NR. 49/2011,
MODIFICATĂ ȘI COMPLETATĂ ULTERIOR
XII.1. Descrierea succintă a amplasamentului proiectului în raport cu ANPIC
Amplasamentul lucrărilor proiectului ”LUCRĂRI DE PUNERE IN SIGURANTA A

OBIECTIVULUI POD DN15D km 51+021” este situat pe teritoriul a două situri Natura 2000 Natura
2000 - ROSCI0378 - Râul Siret între Paşcani şi Roman, ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu.
Situl Natura 2000 ROSCI0378 - Râul Siret între Paşcani şi Roman a fost desemnat prin Ordinul
nr. 2387/2011 al ministrului mediului şi pădurilor, pentru modificarea şi completarea Ordinului
ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1964/2007, privind instituirea regimului de arie naturală
protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura
2000 în România şi reactualizat prin ORD.46/2016.
Situl Natura 2000 ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu a fost desemnat prin HG nr.
1284/2007, privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă
avifaunistică, modificat și completat prin HG nr. 971/2011 al ministrului mediului şi pădurilor, ca
parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România.
XII.2. Informații despre ANPIC, posibil să fie afectată de implementarea

proiectului
ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu

ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu a fost desemnat pe baza Directivei Păsări (Directivei
Consiliului 79/409/CEE), prin H.G. nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială
avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, modificată şi
completată de H.G. nr. 971/2011.
Suprafaţa sitului este de 10.329 ha.
ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu a fost desemnată pentru protecţia a 46 specii de avifaună.
Speciile de păsări (26) menţionate în Anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC care
constituie obiectivele de conservare ale ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu:
Botaurus stellaris (buhai de baltă), Caprimulgus europaeus (caprimulg), Chlidonias hybridus
(chirighiţă cu obraz alb), Dendrocopos leucotos (ciocănitoarea cu spate alb), Dendrocopos syriacus
(ciocănitoarea de grădini), Falco peregrinus (şoim călător), Falco vespertinus (vânturel de seară),
Ficedula albicollis (muscar gulerat), Ficedula parva (muscar mic), Pernis apivorus (viespar),
Phalacrocorax pygmeus (cormoran mic),Philomachus pugnax (bătăuş), Platalea leucorodia (lopătar),
Tringa glareola (fluierar de mlaştină), Ciconia nigra (barza neagră), Lanius minor (sfrâncioc cu
frunte neagră), Lanius collurio (sfrâncioc roşiatic), Alcedo atthis (pescăraş albastru), Gavia arctica
(cufundar polar), Gavia stellata (cufundar mic), Mergus albellus (ferestraş mic), Anthus campestris
(fâsă de câmp), Lullula arborea (ciocârlie de pădure), Nycticorax nycticorax (stârc de noapte), Crex
crex (cristel de câmp), Ciconia ciconia (barza albă).
44
Speciile de avifaună (20) cu migraţie regulată, menţionate în Anexa I a Directivei
Consiliului 2009/147/EC: Anas platyrhynchos (raţă mare), Anas querquedula (rață cârâitoare),
Aythya ferina (rață cu cap castaniu), Buteo buteo (şorecar comun), Calidris ferruginea (fugaci
roşcat), Calidris minuta (fugaci mic), Calidris temminckii (fugaci pitic),Charadrius dubius (prundăraş
gulerat mic), Falco subbuteo (şoimul rândunelelor), Falco tinnunculus (vânturel roşu), Fulica atra
(lişiţa), Merops apiaster (pigorie), Podiceps cristatus (corcodel mare), Podiceps grisegena (corcodel
cu gât roşu), Tringa erythropus (fluierar negru), Tringa nebularia (fluierar cu picioare verzi), Tringa
totanus (fluierar picioare roșii), Vanellus vanellus (nagâțul comun), Mergus merganser (ferestraş
mare), Anser anser (gâscă de vară).
Studiile ulteriore, realizate pentru întocmirea Planului de managamenet al sitului, au
identificat 50 de specii de păsări menţionate la art. 4 Directivei Consiliului 2009/147/EC și specii
enumerate în anexa II la Directiva 92/43/CEE. Speciilor enumerate anterior li s-au adăugat
următorii taxoni: Anser anser, Falco vespertinus, Mergus merganser și Circus cyaneus.
Clasele de habitate de pe teritoriul ROSPA0072

Cod Clase de habitate Pondere (%)
N06 Râuri, lacuri 15,44
N07 Mlaştini, turbării 1,71
N12 Culturi (teren arabil) 29,74
N14 Păşuni 15,24
N15 Alte terenuri arabile 0,86
N16 Păduri de foioase 35,39
N23 Alte terenuri artificiale (localități, mine,..) 1,12
N26 Habitate de păduri (păduri în tranziție) 0,43
Alte caracteristici ale sitului

Situl include porţiuni de luncă înaltă, neinundabilă, cu vegetaţie caracteristică (şleauri de luncă,
zăvoaie de plop şi salcie, şi luncă joasă, inundabilă, soluri cu textură grosieră.
Flora este de tip Carex – Agrostis şi Rubus – Aegopodium. Dintre speciile lemnoase, cele mai
frecvente sunt: plop alb, plop negru, salcie, frasin, stejar, ulm şi plop euroamerican.
Zonele de luncă inundabilă la debite mari reprezintă habitatul preferat al speciilor de avifaună
caracteristice zonelor umede.
Importanţa acestui sit constă în faptul că reprezintă una din principalele zone de hrănire şi
odihnă pentru unele populaţii de păsări acvatice care urmăresc extremitatea estică a arcului carpatic şi
se concentrează pe valea şi lunca Siretului, în drumul lor spre bălţile Dunării (toamna), sau, spre
teritoriile de cuibărit din nord (primăvara).
Vulnerabilitate – starea de conservare a sitului este afectată de: braconaj piscicol, braconaj
cinegetic, inundaţii, management forestier defectos, abandonarea diferitelor categorii de deşeuri,
poluarea apei, vandalism şi culturi agricole.
Managementul sitului se realizează de către Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate.
Planul de management al ROSPA0072 a fost aprobat prin O.M. 1971/14.12.2015.
45
Amplasamentul proiectului în raport cu zonele importante pentru speciile de păsări de

interes conservativ, observate în ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu (conform Planului de
management al sitului)
46
Situl natura 20000 ROSCI0378 Râul Siret între Paşcani şi Roman

Situl natura 20000 ROSCI0378 a fost desemnat prin Ordinul nr. 2387/2011 al ministrului
mediului şi pădurilor, pentru modificarea şi completarea Ordinului ministrului mediului şi
dezvoltării durabile nr. 1964/2007, privind instituirea regimului de arie naturală protejată a
siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în
România.
Suprafaţa – 3750 ha Regiune biogeografică – continentală.
Obiectivele de conservare ale ROSCI0378 sunt 11 specii de faună de interes comunitar,
enumerate în Anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE.
Clasele de habitate de pe teritoriul sitului

Cod Clase de habitate Pondere (%) Suprafaţă (ha)
N06 Râuri, lacuri 29,56 1108,50
N07 Mlaştini, turbării 1,16 43,50
N12 Culturi (teren arabil) 7,18 269,25
N14 Păşuni 21,18 794,25
N16 Păduri de foiase 40,76 1528,50
N23 Alte terenuri artificiale 0,16 6,00
(localități, mine…)
Alte caracteristici ale sitului

Zonă umedă din regiunea biogeografică continentală cu habitate specifice pentru 11 specii de
faună de interes conservativ (3 specii de mamifere, 4 specii de amfibieni, reptile şi 4 specii de peşti).
Importanţa sitului
În aceste zone cu meandre, păduri de foioase şi păşuni mezofile de-a lungul cursului superior
al râului Siret este prezentă specia de mamiferLutra lutra, iar în canale şi braţe, speciile de peşti
Cobitis taenia şi Rhodeus sericeus amarus. Acest sit este desemnat şi pentru protecţia speciilor de
reptile şi amfibieni: Emys orbicularis, Bombin bombina, Bombina variegata şi Triturus cristatus.
Râul Siret şi împrejurimile sale sunt importante pentru migraţia unor specii de păsări (Ciconia
nigra, Falco vespertinus, etc.) deoarece ete pe traseul culoarului de migraţie est-carpatic al păsărilor.
Peisaj cu capacitate mare de recuperare de-a lungul cursului superior a râului Siret,
reprezentată de meandre, zone împădurite și pășuni mezofile. Râul este populat de Lutra lutra, iar în
canalele și brațuri moarte speciile de pești Rhodeus sericeus amarus, Cobitis taenia sunt prezente. Este
printre puținele situri desemnate pentru Emys orbicularis. De importanță ridicată pentru speciile de
amfibieni din genurile Bombina și Triturus.
Vulnerabilitatea sitului
Pierderea şi/sau distrugerea habitatului ca urmare a următoarelor activităţi: practicarea
agriculturii, dragarea şi drenarea habitatului umed, activităţi industriale, exploatări miniere de
suprafaţă, dezvoltării teritoriale, circulaţiei auto, poluării cu îngrăşăminte chimice, depozitării
deşeurilor menajere sau industriale.
47
Activităţi antropice şi consecinţele lor în interiorul sitului

Cod Activitate Intensitate
C 01.01 Extragere de nisip şi pitriş H
E 04.01 Infrastructuri agricole, construții în M
piesaj
E 03.01 Depozitarea deşeurilor menajere M
Managementul sitului.
Managementul sitului se realizează de către Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate.
XII.3. Prezenţa şi efectivele/suprafeţele acoperite de specii și habitate de interes

comunitar, în zona amplasamentului proiectului
Speciile de interes conservativ din ariile naturale protejate pe teritoriul cărora se va desfășura
proiectul analizat sunt prezentate în concordanță cu formularete standard Natura 2000.
ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu
Speciile de păsări menţionate la art. 4 Directivei Consiliului 2009/147/EC și specii enumerate în

anexa II la Directiva 92/43/CEE care constituie obiectivele de conservare ale sitului Natura 2000 -
ROSPA0072 și evaluarea sitului în ceea ce le privește
(conform formularului standard Natura 2000)
Cod Denumire Populație Sit

științifică/denumire Tip Mărime UM CRIVI AIBIC AIBIC
Grup
populară min max P ID

Pop. Conserv Izolar Global
. e
B A229 Alcedo athis/pescăruș R 40 50 P C C C C C
albastru
B A053 Anas platyrhynchos/rață W 20000 25000 i C B B C B
mare
B A055 Anas querquedula/rață C 2500 3500 i C C B C B
cârâitoare
B A043 Anser anser/ gâscă de vară W 2000 3000 i P D
B A255 Anthus campestris/ fâsă de R 30 40 p P D
câmp
B A059 Aythya ferina/ rață cu cap C 800 1200 i C D
castaniu
B A021 Botaurus stellaris/ buhai de R 2 3 p C C C C C
baltă
B A087 Buteo buteo/ șorecar comun R 2 3 p C D
B A087 Buteo buteo/ șorecar comun W 20 25 i C D
B A147 Calidris ferruginea/ fugaci C 50 80 i C D
roșcat
B A145 Calidris minuta/ fugaci mic C 70 120 i C D
B A146 Calidris temminckii/ fugaci C 100 180 i C D
pitic
B A224 Caprimulgus europaeus/ R 3 6 p P D
caprimulg
B A136 Charadrius dubius/ R 6 10 p C D
prundăraș gulerat mic
48
B A136 Charadrius dubius / C 35 60 i C D
prundăraș gulerat mic
B A196 Chlidonias R 34 40 p P C B C C
hybridus/chirighiță cu
obraz alb
B A031 Ciconia ciconia/barză albă R 30 40 i P C B C C
B A031 Ciconia ciconia/barză albă C 1800 i P C B C C
B A030 Ciconia nigra/barză neagră C 30 40 i P C B C C
B A082 Circus cyaneus/erete vânăt W 3 6 i R D
B A122 Crex crex/cristelul de câmp R 35 45 P p C B C C
B A239 Dendrocopos leucotos/ R 10 18 p P D
ciocănitoare cu spatele alb
B A429 Dendrocopos syriacus/ R 30 45 p P C B C C
ciocănitoare de grădină
B A103 Falco peregrines/șoim W 5 12 i P C B C C
călător
B A099 Falco subbuteo/șoimul R 2 3 p C D
rândunelelor
B A099 Falco subbuteo/șoimul C 5 10 i C D
rândunelelor
B A096 Falco tinnunculus/ vânturel R 10 15 p C D
roșu
B A097 Falco vespertinus/ vânturel R 3 5 p P C B C B
de seară
B A321 Ficedula albicollis/ muscar R 7 10 p P D
gulerat
B A320 Ficedula parva/ muscar R 12 20 p P D
mic
B A125 Fulica atra/lișiță C 28000 35000 i C C B C C
B A002 Gavia arctica/ cufundar W 30 40 i C A B C B
polar
B A001 Gavia stellata/ cufundar W 20 30 i P B B C B
mic
B A338 Lanius collurio/ sfrâncioc R 35 40 p C D
roșiatic
B A339 Lanius minor/ sfrâncioc cu R 30 40 p C D
frunte neagră
B A246 Lullula arborea/ ciocârlia R 15 20 p P D
de pădure
B A068 Mergus albellus/ ferestraș W 120 250 i P B B C B
mic
B A070 Mergus merganser/ W 30 40 i P D
ferăstraș mare
B A230 Merops apiaster/ prigorie R 150 180 p C C B C B
B A023 Nycticorax nycticorax/ R 42 50 p C C B C C
stârcul de noapte
B A072 Pernis apivorus/ viespar R 1 2 p C D
B A072 Pernis apivorus/ viespar C 5 6 i C D
B A393 Phalacrocorax pygmeus/ C 10 15 i C D
cormorant mic
B A151 Philomachus pugnax/ C 1000 1500 i C C B C C
bătăuș
B A034 Platalea leucorodia/ C 25 60 i C D
lopătar
B A005 Podiceps cristatus/ C 50 120 i C D
corocodel mare
B A006 Podiceps grisegena/ C 10 15 i C C A C C
corocodel cu gât roșu
B A161 Tringa erythropus/ fluierar C 250 320 i C D
negru
B A166 Tringa glareola/ fluierar de C 25 60 i C D
49
mlaștină
B A164 Tringa nebularia/ fluierar C 50 80 i C D
cu picioare verzi
B A162 Tringa tetanus/ fluierar cu C 280 400 i C D
picioare roșii
B A142 Vanellus vanellus/ nagâț R 35 45 p C D
B A142 Vanellus vanellus/ nagâț C 500 1000 i C D
Populaţia unei specii (mărimea şi densitatea populaţiei speciei prezente în sit, în raport cu
populaţiile prezente pe teritoriul naţional), este un criteriu care are ca scop evaluarea mărimii relative
sau densităţii relative a populaţiei în sit, în raport cu mărimea şi densitatea populaţiei speciei prezente
la nivel naţional.
Situaţia populaţiilor:
 C - Mărimea şi densitatea populaţiei speciei prezente în sit este mai mică de 2%, faţă de
populaţia speciei de pe teritoriul naţional;
 R – Specie care se reproduce pe teritoriul sitului;
 W – Specie care iernează pe teritoriul sitului.
Categorie CIRIVIP:
 P – Specie prezentă în sit;
 C - Specie comună.
Sit
Conservare:
 B - La nivelul sitului, trăsăturile habitatului care sunt importante pentru specie sunt bine
conservate, sau, în stare medie sau parţial degradată şi uşor de refăcut;
 D - La nivelul sitului, trăsăturile habitatului care sunt importante pentru specie sunt mediu
conservate şi mai greu de refăcutde refăcut.
Izolare
 C - La nivelul sitului specia are o populaţie ne-izolată, cu o arie de răspândire extinsă.
Global:
 B - Situl are o valoare bună pentru conservarea populaţiilor speciei;
 C - Situl are o valoare considerabilă pentru conservarea speciei.
Situl natura 20000 ROSCI0378 Râul Siret între Paşcani şi Roman
Specii de mamifere enumerate în Anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Populaţie Sit
Cod Denumire specie
specie AIBICID AIBIC
Tip Categorie Pop. Conser Izolare Global
CIRIVIP vare
1355 Lutra lutra P C C B C B

Vidra
1324 Myotis myotis P C C B C B
Liliacul comun
1323 Myotis bechsteini P P C B C B
Liliac cu urechi mari
50
Specii de amfibieni şi reptile enumerate în Anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Populaţie Sit
Cod Denumire specie AIBICID AIBIC
specie Tip Categorie Pop. Conser Izolare Global
CIRIVIP vare
1166 Triturus cristatus P C C B C B

Triton cu creastă
1188 Bombina bombina P C C B C B
buhai de baltă cu burta
roșie
1193 Bombina variegata P P C C C C
buhai de baltă cu burta
1220 galbenă
Emys orbicularis P P C C C B
țestoasa europeană de apă
Specii de peşti enumerate în Anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Populaţie Sit
Cod Denumire specie AIBICID AIBIC
specie Tip Categorie Pop. Conser Izolare Global
CIRIVIP vare
1134 Rhodeus amarus P P C B C B

Boarta
1149 Cobitis taenia complex P P C B C B
1130 Aspius aspius P C B C B

Aun
5329 Romanogobio vladykovi P P C B C B
Porcușorul de șes
Din punct de vedere al legislaţiei privind conservarea speciilor, nici unul dintre taxonii
menționați în formularul standard Natura 2000 nu se află în categoria speciilor strict protejate.
Obiectivele de conservare stabilite prin Plan de Management/Măsuri de conservare specifice
aprobate
SIT NATURA Anul desemnare sit PLAN DE Obiectivele de conservare stabilite prin Plan de
2000 Natura 2000 MANAGEMENT Management/Măsuri de conservare specifice aprobate
Aprobat prin
ROSPA0072 HG nr. 1284/2007, Ordinul nr. Obiective major stabilit prin PLANUL DE
Lunca Siretului privind instituirea 1971/2015 privind MANAGEMENT sunt;
Mijlociu regimului de arie aprobarea Planului
naturală protejată a de management al A. Asigurarea administrării şi a managementului efectiv al
siturilor de importanţă sitului Natura 2000 sitului;
avifaunistică, ca parte ROSPA0072 Lunca Obiective specifice
integrantă a reţelei Siretului Mijlociu 1.1 Întărirea capacităţii instituţionale a custodelui sitului
ecologice europene 1.2 Asigurarea resurselor financiare necesare
Natura 2000 în implementării măsurilor Planului de management
România. 1.3 Creşterea nivelului de conştientizare şi informare
precum şi menţinerea legăturii cu factorii interesaţi
1.4 Monitorizarea stării de conservare a speciilor de păsări
B. Reducerea presiunilor antropice actuale asupra păsărilor

şi habitatelor din sit;
Obiective specific:
51
2.1 Îmbunătăţirea calităţii apei râului Siret
2.2 Asigurarea unui management forestier durabil al
suprafeţelor forestiere din interiorul sitului în vederea
conservării habitatelor speciilor de păsări
2.3 Gestionarea durabilă a fondurilor de vânătoare şi
pescuit
2.4 Reducerea braconajului
2.5 Reducerea riscurilor asupra speciilor de păsări
C. Evitarea apariţiei unor noi presiuni antropice cu impact
semnificativ asupra păsărilor şi habitatelor din sit;
3.1 Menţinerea caracterului natural al tuturor corpurilor
de apă din interiorul sitului.
3.2 Îmbunătăţirea calităţii apei râului Siret
3.3 Menţinerea caracterului natural al malurilor râului
Siret şi a proceselor naturale ce au loc la nivelul
acestora
3.4 Asigurarea unui management forestier durabil al
suprafeţelor forestiere din interiorul sitului
3.5 Îmbunătăţirea condiţiilor de habitat ale păsărilor
3.6 Evitarea creşterii riscului de coliziune al păsărilor cu
structurile antropice precum şi a riscului de
electrocutare
3.7 Evitarea degradării habitatelor păsărilor ce fac
obiectul protecţiei în sit
3.8 Promovarea dezvoltării durabile a localităţilor al căror
teritoriu intersectează limitele sitului
D. Creşterea capacităţii de suport a sitului pentru

menţinerea sustenabilă a populaţiilor de păsări de interes
comunitar şi naţional.
4.1 Creşterea suprafeţelor cu luciu permanent sau temporar
de apă
4.2 Creşterea capacităţii de suport a pădurilor de zăvoi

pentru speciile de păsări forestiere
ROSCI0378 - Ordinul nr. 2387/2011 NU Stadiul este considerat corespunzător atunci când:
Râul Siret între al ministrului mediului - datele de dinamică a populației pentru specia respectivă
Paşcani şi şi pădurilor, pentru indică faptul că specia se menține pe termen lung ca element
Roman modificarea şi viabil al habitatelor sale naturale;
completarea Ordinului - aria de extindere naturală a speciei nu se reduce și nici nu
ministrului mediului şi amenință să se reducă în viitorul apropiat și
dezvoltării durabile nr. - specia dispune și este foarte probabil că va continua să
1964/2007, privind
dispună de un habitat suficient de extins pentru a-și menține
instituirea regimului de
populația pe termen lung.
arie naturală protejată a
siturilor de importanţă
comunitară, ca parte
integrantă a reţelei
ecologice europene
Natura 2000 în
România şi reactualizat
prin ORD.46/2016.
Obiective specifice de conservare
Decizii/NOTA de stabilire Obiective specific de conservare

a setului minim de măsuri
Cod Specii OSC (obiective specific de
conservare) stabilite de
ANANP
ROSPA0072
A229 Alcedo atthis DECIZIE nr. Imbunatatirea starii de conservare
166/19.04.2021 completată
A053 Anas platyrhynchos Menținerea stării de conservare
prin Decizia 580/03.11.2021
A055 Anas querquedula și Decizia nr. Menținerea sau imbunătățirea stării de conservare
625/23.11.2021
A043 Anser anser Menținerea sau imbunătățirea stării de conservare
52
ANANP
A255 Anthus campestris Menținerea sau imbunătățirea stării de conservare
A059 Aythya ferina Menținerea sau imbunătățirea stării de conservare
A021 Botaurus stellaris Imbunatatirea starii de conservare
A087 Buteo buteo Menținerea sau imbunătățirea stării de conservare
A147 Calidris ferruginea Menținerea sau imbunătățirea stării de conservare
A145 Calidris minuta Menținerea sau imbunătățirea stării de conservare
A146 Calidris temminckii Menținerea sau imbunătățirea stării de conservare
A224 Caprimulgus europaeus Menținerea sau imbunătățirea stării de conservare
A136 Charadrius dubius Menținerea sau imbunătățirea stării de conservare
A196 Chlidonias hybridus Menținerea stării de conservare
A031 Ciconia ciconia Menținerea stării de conservare
A030 Ciconia nigra Menținerea stării de conservare
A082 Circus cyaneus Menținerea sau imbunătățirea stării de conservare
A122 Crex crex Menținerea stării de conservare
A239 Dendrocopos leucotos Menținerea sau imbunătățirea stării de conservare
A429 Dendrocopos syriacus Menținerea stării de conservare
A103 Falco peregrinus Menținerea stării de conservare
A099 Falco subbuteo Menținerea sau imbunătățirea stării de conservare
A096 Falco tinnunculus Menținerea stării de conservare
A097 Falco vespertinus Menținerea stării de conservare
A321 Ficedula albicollis Menținerea sau imbunătățirea stării de conservare
A320 Ficedula parva Menținerea sau imbunătățirea stării de conservare
A125 Fulica atra Menținerea stării de conservare
A002 Gavia arctica Menținerea stării de conservare
A001 Gavia stellata Menținerea stării de conservare
A338 Lanius collurio Menținerea sau imbunătățirea stării de conservare
A339 Lanius minor Menținerea sau imbunătățirea stării de conservare
A246 Lullula arborea Menținerea sau imbunătățirea stării de conservare
A068 Mergus albellus Menținerea stării de conservare
A070 Mergus merganser Menținerea sau imbunătățirea stării de conservare
A230 Merops apiaster Menținerea sau imbunătățirea stării de conservare
A023 Nycticorax nycticorax Menținerea stării de conservare
A072 Pernis apivorus Menținerea sau imbunătățirea stării de conservare
A393 Phalacrocorax pygmeus Menținerea stării de conservare
A151 Philomachus pugnax Menținerea stării de conservare
A034 Platalea leucorodia Menținerea sau imbunătățirea stării de conservare
A005 Podiceps cristatus Menținerea sau imbunătățirea stării de conservare
A006 Podiceps grisegena Menținerea stării de conservare
A161 Tringa erythropus Menținerea sau imbunătățirea stării de conservare
A166 Tringa glareola Menținerea sau imbunătățirea stării de conservare
A164 Tringa nebularia Menținerea sau imbunătățirea stării de conservare
A162 Tringa totanus Menținerea sau imbunătățirea stării de conservare
53
ANANP
A142 Vanellus vanellus Menținerea sau imbunătățirea stării de conservare
ROSCI0378
1355 Lutra lutra NOTA nr. Menținerea stării de conservare
7899/BT/08.04.2021
1324 Myotis myotis Menținerea stării de conservare
1323 Myotis bechsteini Menținerea stării de conservare
1166 Triturus cristatus Menținerea stării de conservare
1188 Bombina bombina Menținerea stării de conservare
1193 Bombina variegata Îmbunătățirea stării de conservare
1220 Emys orbicularis Menținerea stării de conservare
Rhodeus sericeus amarus Menținerea stării de conservare
1134
(boarca)
1149 Cobitis taenia (zvârluga) Menținerea stării de conservare
1130 Aspius aspius (Avat) Menținerea stării de conservare
Romanogobio vladykovi (sinonim cu 1124 Menținerea stării de conservare
5329 Gobio albipinnatus vladykovi LUKASCH,
1933
Starea de consevare a siturilor ROSCI0378 - Râul Siret între Paşcani şi Roman şi

ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu este în general favorabilă, cu diferenţe de nuanţă, în funcţie
de condiţiile naturale concrete, de frecventele revărsări ale apelor râului Siret în ultimii 5 ani, şi de
intervenţiile antropice (braconaj piscicol şi cinegetic, management forestier defectos, abandonarea
diferitelor categorii de deşeuri, poluarea apei, vandalism).
Deci, sunt zone în care starea de conservare este favorabilă şi zone în care malurile râului Siret
sunt puternic erodate, astfel că, deteriorarea habitatelor de interes pentru speciile de păsări va avea
consecinţe şi asupra acestora.
În zona amplasamentului supus analizei, starea de conservare a siturilor ROSCI0378 - Râul
Siret între Paşcani şi Roman şi ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu este favorabilă privind
clasele de habitate râu şi păşuni, dar predomină habitatele antropizate, agrocenozele.
Date privind fenologia și ecologia speciilor de importanță conservativă din ROSPA0072, conform
Formularului standard Natura 2000, distribuția acestora în zona amplasamentului și tipul
impactului proiectului propus la nivelul indivizilor și populațiilor acestora
Specie Fenolologie Habitatul Habitat de Habitate preferate Perioada Prezența în zona amplasamentului
/ utilizat odihnă pentru cuibărit de
Anexa din pentru cuibărit Observatii în zona Specii care pot fi
Directiva hrănire amplasamentului* prezente în zonă
Păsări (1 km amonte-1 pe baza
km aval) cerințelor
ecologice ale
taxonilor
Alcedo athis OV Zonele Zăvoile galerii în malurile aprilie - 2 exemplare în +
Pescărel Anexa I umede, situate în abrupte mai zbor
albastru mediul imediata
acvatic vecinătate a
apei
Anas OV zone malurile zone cu vegetației martie - 21 exemplare +
platyrhynchos Anexa II umede, din râurilor, pe ierboasă abundentă aprilie luciu de apă al
54
Raţă mare medul luciul apei în vecinătatea râului Siret
acvatic apelor, pe sol
Anas OV zone malurile zone cu vegetației aprilie - 8 exemplare -
querquedula umede, din râurilor, pe ierboasă abundentă mai
Raţă mediul luciul apei în vecinătatea
cârâitoare acvatic apelor, pe sol
Anser anser OV zone malul apelor malul apelor cu martie - 0 -
Gâscă de vară umede: cu vegetație vegetație deasă mai
mlastini, deasă
lacuri, dar
și terenuri
agricole,
pajisti
Anthus OV Liziere, Sol, pe sol, în zone cu mai - 0 -
campestris pajiști, tufărișuri vegetație iunie
Fâsa de câmp tufărișuri arborescentă
Aythya ferina OV zone umede malurile cu zone cu vegetației aprilie - 0 -
Raţă cu cap cu multă vegetație densă în vecinătatea iunie
castaniu vegetație, bogată ale apelor, pe sol
din medul apelor, pe
acvatic luciul apei
Botaurus OV Malurile Zone cu pe vegetație aprilie - 0 -
stellaris apelor în vegetație abundentă, zone cu mai
Buhai de baltă zone cu bogată din apă puțin adâncă
vegetație vecinătatea
deasă apelor
îndeosebi
păpurișuri,
Buteo buteo MP pășiști, arborete păduri martie - 1 exemplar +
Şorecar suprafațe iunie
comun agricole din
vecinătatea
lizierelor
Calidris P malurile maluri nu cuibărește în zonă - 0 -
ferruginea apelor apelor cu
Fugaci roşcat vegetație
minuta apelor apelor cu
Fugaci mic vegetație
temminckii apelor apelor cu
Fugaci pitic vegetație
Caprimulgus OV Liziere, Păduri, Pe sol, la adăpostul mai - 0 +
europaeus pajiști, tufărișuri tufișurilor și a iulie
tufărișuri copacilor
Chradius OV Zone maluri pe sol, zone cu aprilie - 0 -
dubius mlăștinoase apelor cu vegetație pe malurile iunie
Prundăraș vegetație apelor
gulerat mic
Chlidonias OV Zone Zone de Apă puțin adâncă pe mai - 3 exemplare +
hybridus umede cu tărm cu sau vegetație plutitoare iunie
Chirighița cu apă dulce fără
obraz alb bogate în vegetație
vegetație
Ciconia OV Pașuni Pașuni Arbori, zone aprilie - 5 exemplare +

ciconia umede și umede și antropizate iunie
Barza albă zone zone
mlăștinoase mlăștinoase
Ciconia nigra OV Pașuni Păduri Păduri bătrâne în aprilie - 0 -
Barza neagră umede și bătrâne în vecinătatea apelor iunie
zone vecinătatea
mlăștinoase apelor
Circus OI Zonele Zone cu sol, zone cu aprilie - Specia nu a fost +
cyaneus deschise, cu vegetație vegețațire înaltă mai identificată în
Eretele vânăt pasuni, arborescentă zonă dar poate fi
mlastini si prezentă
teritorii
55
agricole
Crex crex OV zone cu zone cu zone cu vegetație mai - 0 -
Cârstei de vegetație vegetație ierboasă iunie
câmp ierboasă, ierboasă
pășuni
umede
Dendrocopos S Păduri de Păduri de Păduri de foioase aprilie - Specia nu a fost +
leucotos foioase cu foioase mai identificată în
Ciocănitoarea lemn mort zonă dar poate fi
cu spatele alb prezentă
Dendrocopos S livezile, livezile, livezile, parcurile si aprilie - Specia nu a fost +
syriacus parcurile si parcurile si gradinile mai identificată în
Cicănitoarea gradinile gradinile zonă dar poate fi
de grădini prezentă
Falco OV Stepă cu Pâlcuri de Păduri – arbori mai - Specia nu a fost +
peregrinus pâncuri de arbori scorburoși iulie identificată în
Șoimul călător pădure zonă dar poate fi
prezentă
Falco OV păjiști, păduri, păduri, pâlcuri de iunie – Specia nu a fost +
subbuteo suprafațe pâlcuri de arbori iulie identificată în
Şoimul agricole din arbori zonă dar poate fi
rândunelelor vecinătatea prezentă
lizierelor
Falco OV stepe, Pâlcuri de Păduri – cuiburi mai - Specia nu a fost +

vespertinus pășuni, arbori vechi de ciori iulie identificată în
Vânturel de suprafețe zonă dar poate fi
seară agricole cu prezentă
pâlcuri de
arbori
Falco OV/S păjiști, păduri, păduri, pâlcuri de aprilie - Specia nu a fost +
tinnunculus suprafațe pâlcuri de arbori mai identificată în
Vânturel roşu agricole din arbori zonă dar poate fi
vecinătatea prezentă
lizierelor
Ficedula OV Păduri de Păduri de Păduri de foioase aprilie - Specia nu a fost +

albicollis foioase foioase mai identificată în
Muscarul zonă dar poate fi
gulerat prezentă
Ficedula OV Păduri de Păduri de Păduri de foioase și aprilie - Specia nu a fost +
parva foioase și foioase și amestec mai identificată în
Muscar mic amestec amestec zonă dar poate fi
prezentă
Fulica atra OV/S zone malurile zone de litoral, apă martie - 12 exemplare +
Lişiţă umede, apelor, în puțin adâncă și aprilie
mediul zone cu vegetație abundentă
acvatic vegetație
Gavia stellata OI ape maluri cu nu cuibărește în zonă - 0 -
Cufundar mic vegetație
Gavia arctica OI ape maluri cu nu cuibărește în zonă - 0 -
Cufundar vegetație
polar
Lanius OV Pășuni și Pășuni și tufărișuri Mai - 2 exemplare +
collurio zone zone iunie
Sfrâncioc agricole cu agricole cu
roșiatic tufărișuri tufărișuri
Lanius minor OV zone zone tufărișurile mai - 1 exemplar +
Sfrâncioc cu agricole agricole iunie
fruntea neagră deschise cu deschise cu
tufișuri tufișuri
Lullula OV zone pădurile și sol cu vegetație aprilie - 0 -
arborea deschise tufărișurile ierboasă înaltă și mai
Ciocârlia de din păduri tufișuri
pădure cu vegetație
ierboasă
abundentă
Mergus OI ape maluri cu nu cuibărește în zonă 0 -
albellus vegetație
56
Ferăstrașul
mic
Mergus OI zone malurile nu cuibărește în zonă - 0 -
merganser umede, apelor
Ferăstraș mare mediul
acvatic
Merops OV pășuni, tufărișuri, maluri abrupte, aprilie - 0 -
apiaster zone liziere galerii mai
Pigorie agricole
Nycticorax OV zone umede păduri și păduri din aprilie - 0 -
nycticorax cu vegetație tufărișuri din vecinătatea apelor, iunie
Stârc de vecinătatea în arbori sau pe
noapte apelor vegetație ripariană
(în principal trestii)
Pernis OV păduri, păduri de păduri de foioase mai - Specia nu a fost +
apivorus liziere foioase iulie identificată în
Viespar zonă dar poate fi
prezentă
Phalacrocorax OV zone malurile păduri din mai - 3 exemplare +
pygmaeus umede, ape apelor, în vecinătatea apelor, iulie
Cormoran mic dulci, arbori în arbori
curgătoare
sau
stătăroare
Philomachus OV zone malurile mlaștini, lacuri, martie - 0 -
pugnax umede, apelor pajiști umede iunie
Bătăuș malurile
apelor
Platalea OV/P bălti și malurile păduri din mai - 0 -
leucorodia lacuri cu apelor, în vecinătatea apelor, iunie
Lopătar stufărișuri zonele cu în arbori sau pe
și pâlcuri vegetație vegetație ripariană
de arbori (în principal trestii)
Podiceps OV zone zone umede, zone de litoral, apă martie - 0 -
cristatus umede, mediul puțin adâncă și mai
Corcodel mediul acvatic vegetație abundentă
mare acvatic
Podiceps OV/S zone umede zone umede zone de litoral, apă aprilie - 0 -
grisegena cu vegetație cu vegetație puțin adâncă și iunie
Corcodel cu palustră, palustră, vegetație abundentă
gât roşu mediul mediul
acvatic acvatic
Tringa P zone umede zone umede nu cuibărește în zonă - 0 -

erythropus cu vegetație cu vegetație
Fluierar ripariană, ripariană,
negru malul malul apelor
apelor
Tringa P pășuni maluri de nu cuibărește în zonă - 0 -
glareola umede cu ape cu
Fluierar de tufărișuri, vegetație
mlaștină maluri de
ape cu
vegetație
Tringa P zone umede zone umede nu cuibărește în zonă - 0 -
nebularia cu vegetație cu vegetație
Fluierar cu ripariană, ripariană,
picioare verzi malul malul apelor
apelor
Tringa OV zone umede zone umede pajiști umede, aprilie - 0 -
totanus cu vegetație cu vegetație mlaștini și fânețe iunie
Fluierar cu ripariană, ripariană, mlăștinoase, pe sol
picioare roşii malul malul apelor
apelor
Vanellus OV/S zone umede zone umede habitate deschise cu martie - 2 exemplare +
vanellus cu vegetație cu vegetație vegetație mică, pe iulie
Nagâţ ripariană, ripariană, sol
malul malul apelor
apelor
57
*Observațiile în zona amplasamentului au fost efectuate în cadrul deplasărilelor în teren pentru
întocmirea prezentei documentații precum și pentru alte proiecte
Date privind fenologia și ecologia speciilor de importanță conservativă din ROSCI0378, conform
Formularului standard Natura 2000, distribuția acestora în zona amplasamentului și tipul
impactului proiectului propus la nivelul indivizilor și populațiilor acestora
Prezența în zona
amplasamentului
Specii care pot fi
Fenolo Habitatul Habitate folosite prezente în zonă
Habitat de Perioada de Observatii în
Specie logie utilizat pentru pentru pe
odihnă reproducere zona
hrănire reproducere observațiilor/baza
ampla -
cerințelor
samentului*
ecologice ale
taxonilor
ţărmurile
împădurite ale
Zonele umede, galerii în februarie –
Lutra lutra rezidentă apelor urme prezentă
mediul acvatic malurile abrupte martie
curgătoare şi
stătătoare
lizierele
pădurilor, Peşterile, clădiri Peşterile, clădiri
Myotis myotis rezident crângurile şi abandonate, abandonate, mai -iunie 0 absentă
păşunile scorburi scorburi
mozaicate
zone cu
lizierele Pădurile bătrâne
vegetației
pădurilor, de foioase –
Myotis ierboasă martie –
rezident crângurile şi scorburile 0 absentă
bechsteini abundentă în aprilie
păşunile copacilor, clădiri
vecinătatea
mozaicate părăsite
apelor, pe sol
ape stagnante ape stagnante ape stagnante
mari şi adânci, mari şi adânci, mari şi adânci,
Triturus martie –
rezident cu vegetaţie cu vegetaţie cu vegetaţie 0 absentă
cristatus aprilie
submersă şi submersă şi submersă şi
palustră palustră palustră
bălţile de bălţile de bălţile de
dimensiuni mai dimensiuni mai dimensiuni mai
mari, mari, mari,
permanente sau permanente sau permanente sau
semipermanente, semipermanente, semipermanente,
Bombina aprilie –
rezident cu vegetaţie cu vegetaţie cu vegetaţie 0 absentă
bombina august
palustră bogată, palustră bogată, palustră bogată,
zone zone zone
mlăştinoase, dar mlăştinoase, dar mlăştinoase, dar
şi ape încet şi ape încet şi ape încet
curgătoare curgătoare ( curgătoare (
bălţi temporare bălţi temporare bălţi temporare
sau permanente, sau permanente, sau permanente,
curate sau curate sau curate sau
poluate, cu sau poluate, cu sau poluate, cu sau
fără vegetaţie, fără vegetaţie, fără vegetaţie,
Bombina aprilie –
rezident mlaştini, pâraie mlaştini, pâraie mlaştini, pâraie 0 absentă
variegata august
cu curs mai lin, cu curs mai lin, cu curs mai lin,
izvoare, zone izvoare, zone izvoare, zone
mlăştinoase cu mlăştinoase cu mlăştinoase cu
ochiuri mici de ochiuri mici de ochiuri mici de
apă apă apă
58
Prezența în zona
amplasamentului
Specii care pot fi
ampla -
cerințelor
samentului*
ecologice ale
taxonilor
habitate acvatice habitate acvatice

(bălţi, heleşteie, (bălţi, heleşteie,
lacuri, râuri cu lacuri, râuri cu
cursul lin) cu cursul lin) cu
vegetaţie vegetaţie
mediul terestru,
ierboasă şi ierboasă şi
intr-o zona
Emys arbustivă pe arbustivă pe martie –
rezident situata deasupra 0 Potențial prezentă
orbicularis mal, cu vegetaţie mal, cu vegetaţie mai
cotei de
acvatică şi cu acvatică şi cu
inundabilitate
populaţii populaţii
importante de importante de
peşti şi peşti şi
nevertebrate nevertebrate
acvatice acvatice
apele stătătoare
sau lin
curgătoare
Reproducerea
este dependentă
de prezenţa
scoicilor de
baltă (genul
Anodonta) sau
de
Rhodeus apele stătătoare apele stătătoare Specia a fost
râu (genul aprilie-
amarus rezident sau lin sau lin identificată prezentă
Unio), deoarece august
(boarța) curgătoare curgătoare în zonă
ponta este
depusă prin
intermediul
ovopozitorului
în
cavitatea
branhială a
scoicilor unde
are loc
şi fecundarea
apele lin apele lin
mediu acvatic Specia nu a
curgătoare sau curgătoare sau
bogat în plante, fost
Cobitis stătătoare a stătătoare a
icrele sunt aprilie - identificată
taenia rezident căror facies este căror facies este Potențial prezentă
depuse pe iulie în zonă dar
complex format din nisip, format din nisip,
plantele poate fi
argilă şi mai rar argilă şi mai rar
submerse prezentă
pietriş pietriş
râurile de şes râurile de şes
până în zona până în zona depun icrele pe Specia a fost
Aspius resident martie –
colinară, bălţi, colinară, bălţi, funduri pietroase identificată prezentă
aspius(Avat) aprilie
lacuri dulcicole lacuri dulcicole si nisipoase în zonă
sau salmastre sau salmastre
Gobio apele Apele Specia nu a
albipinnatus curgătoare curgătoare Depun icrele pe fost
rezident mai-iunie +
sinonim a căror facies a căror facies substrat identificată
Romanogobio este compus din este compus din în zonă dar
59
Prezența în zona
amplasamentului
Specii care pot fi
ampla -
cerințelor
samentului*
ecologice ale
taxonilor
vladykovi nisip nisip poate fi
(Gobio fin sau argilă. fin sau argilă. prezentă
albipinnatus
vladykovi
LUKASCH,
1933)
*Observațiile în zona amplasamentului au fost efectuate în cadrul altor proiecte precum și la delasările
în teren pentru întocmirea prezentei documentații
Pentru evaluare populațiilor de pești au fost utilizate datele furnizate de ABA Siret ca urmare a
solicitării ferme a S.C. LUXTRANS S.R.L. Datele au fost colectate în perioada 2016 – 2022 pe
sectorul de râu aval Pașcani.
Ihtiofauna identificată în secțiunea aval Pașcani

Data
Sectiunea Taxoni (denumire stiintifica) Nr. ex.
prelevarii
av. Pascani 6.09.2006 Alburnus alburnus 40
Leuciscus cephalus 26
Cyprinus carpio 3
Chondrostoma nasus 2
Carassius auratus 1
Sander lucioperca 1
4.07.2011 Chondrostoma nasus 5
Alburnus alburnus 13
Barbus barbus 4
Gobio gobio 2
Cyprinus carpio 1
16.07.2014 Pseudorasbora parva 1
Sabanejewia aurata 26
Aspius aspius 1
Carassius auratus 1
Barbus barbus 10
Rhodeus amarus 16
Neogobius gymnotrachelus 30
Gobio gobio 3
Barbus barbus 6
60
Gobio gobio 4
Gobio kesslerii 2
Barbus barbus 19
Squalius cephalus 19
Rhodeus amarus 12
Alburnoides bipunctatus 5
Gobio gobio 1
Neogobius melanostomus 15
X.4. Legătura dintre proiect și managementul conservării ANPIC
Proiectul propus nu are legatură directă cu managementul conservării ROSCI0378 - Râul Siret
între Paşcani şi Roman şi ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu, dar va contribui la menținerea stării
de conservare habitatelor și speciilor de interes conservative prin îndepărtarea riscului de prăbușire a
podului care poate bloca cursul râului Siret.
X.5. Estimarea impactului potențial al proiectului asupra speciilor și habitatelor

de pe teritoriul ANPIC
Evaluarea impactului asupra speciilor și habitatelor ce constituie obiectivul managementului

conservativ s-a realizat conform continutul cadrul si metodologia stabilită prin Ordinul nr. 262/2020
pentru modificarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potenţiale ale
planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar, aprobat prin
Ordinul ministrului mediului şi pădurilor nr. 19/2010, astfel:
1. S-a realizat o evaluare a impactului asupra speciilor şi habitatelor ce constituie obiectivul
managementului conservativ în siturile de interes comunitar în funcţie de probabilitatea
apariţiei impactului şi a consecinţelor maxim previzibile.
2. Evaluarea potenţialelor efecte ale implementării proiectului asupra habitatelor şi speciilor ce
constituie obiectivul managementului conservativ în situl N2000 intersectat are în vedere
suprafete definitive % ocupare la nivelul siturilor, % din habitatul speciei ce va fi afectat,
evaluarea impactului direct, indirect, in etapele de construire și de functionare/operare având
ca si criterii AH – alterare habitat, PAS - perturbarea activității speciilor, FH -
fragmentare habitat, REP – reducerea efectivelor populaționale.
3. Evaluarea semnificaţiei impactului asupra integrităţii siturilor.
Identificarea efectelor și formelor de impact potențial

Metodologia avută în vedere pentru analiza proiectului propune o diferentiere între conceptul
de „efect” și cel de „impact”.
61
Efectele se refera la modificările cauzate mediului bio-fizic ca o consecință directă a cauzelor
(intervențiilor) generate de proiect (atât în etapa de execuție cât și în cea de operare).
Impacturile includ modificări la nivelul receptorilor sensibili, respectiv a componentelor
Natura 2000 (habitate Natura 2000, efective populaționale, habitate ale speciilor Natura 2000).
Identificarea efectelor a presupus parcurgerea următorilor pași:
 Analiza interventiilor propuse in cadrul proiectului;
 Identificarea activitatilor ce rezulta din executia si operarea componentelor proiectului;
 Identificarea modificarilor (efectelor) ce au loc in mediul fizic ca urmare a realizarii si
operarii componentelor proiectului.
Interes pentru evaluare prezintă în principal acele efecte care pot fi cuantificate și care conduc
cu certitudine la apariția unei forme de impact.
Estimarea preliminară a formelor de impact asupra speciilor și habitatelor de interes
comunitar din siturile Natura 2000 din zona proiectului a avut în vedere identificarea acelor
forme de impact pentru care există riscul atingerii unor praguri semnificative în absența unor
măsuri de evitare și reducere a impactului, respectiv:
 Pierderea habitatelor (PH): constă în pierderea unor suprafete de habitate de interes
comunitar, respectiv a unor suprafete de habitate favorabile pentru diferitele etape de
dezvoltare și ale activităților speciilor de interes comunitar (reproducere, odihnă,
hrănire etc.), ca urmare a unor lucrări executate;
o Evaluarea semnificaţiei impactului - procentul din suprafaţa habitatului care
va fi pierdut;
 Alterarea habitatelor (AH): presupune modificări hidromorfologice și/sau ale
parametrilor fizici, chimici și biologici la nivelul habitatelor, atât la nivel terestru, dar în
special schimbări în morfologia râurilor și a habitatelor riverane, ce conduc, în timp, la
modificarea echilibrului inițial al cursului de apă (ex. intensificarea dragajelor și
extragerea de nisip pot conduce la fenomene de eroziune, creșterea concentrației
suspensiilor fine, colmatarea și deterioarea locurilor favorabile de reproducere și
creștere pentru speciile de pești etc.);
- Evaluarea semnificaţiei impactului - procentul ce va fi pierdut din suprafeţele
habitatelor folosite pentru necesităţile de hrană, odihnă şi reproducere ale
speciilor de interes comunitar;
 Fragmentarea habitatelor (FH): fragmentarea habitatelor de interes comunitar
(exprimată în procente); durata sau persistenţa fragmentării;
 Perturbarea activitatii speciilor (PAS): prin cresterea nivelului de zgomot și vibrații,
și care se manifestă;
- durata sau persistenţa perturbării speciilor de interes comunitar,
- distanţa faţă de aria naturală protejată de interes comunitar;
- schimbări în densitatea populaţiilor (nr. de indivizi/suprafaţă);
- scara de timp pentru înlocuirea speciilor/habitatelor afectate de
implementarea PP;
- indicatorii chimici-cheie care pot determina modificări legate de resursele de
apă sau de alte resurse naturale, care pot determina modificarea funcţiilor
ecologice ale unei arii naturale protejate de interes comunitar.
 Reducerea efectivelor populaționale (REP): - această formă de impact se poate
manifesta atât direct, din cauza coliziunii cu traficul auto sau din cauza unor structuri ce
62
pot fi capcane pentru unele specii de faună, cât şi indirect, cauzată de modificarea
condiţiilor de habitat (ex. alterări hidromorfologice ce conduc la modificarea regimului
oxigenului în apă şi, astfel, la mortalitatea anumitor specii acvatice). Această formă de
impact poate să apară în toate etapele proiectului: etapa de construcţie, de operare şi de
dezafectare.
Mortalitatea apare în primul rând în perioada de operare, în mod direct, dar în etapa de
construcţie poate apărea accidental (în urma acţiunii utilajelor tehnologice, a
mijloacelor de transport sau decopertărilor şi manevrării maselor de pământ sau în urma
prinderii accidentale în diverse structuri ce pot fi capcane pentru unele specii de faună).
Speciile cele mai sensibile la efectul de barieră şi mortalitatea cauzată de traficul
specific unui proiect de infrastructură rutieră, sunt (Iuell et al., 2003):
a. Speciile rare cu populaţii locale de dimensiuni mici şi teritorii individuale extinse;
b. Speciile cu deplasări migratorii zilnice sau sezoniere între habitatele locale (ex.
speciile de amfibieni);
c. Speciile care realizează, pe distanţe mari între cartierele de iernare şi cele estivale,
deplasări migratorii sezoniere (în special păsările);
d. Speciile care utilizează suprafaţa arterelor rutiere şi zonele adiacente în căutare de
hrană, precum şi speciile necrofage, atrase pe carosabil de victimele coliziunilor.
În principal, speciile afectate de mortalitatea directă sunt nevertebratele, amfibienii,
reptilele, păsările şi mamiferele.
Localizarea spaţială a formelor de impact s-a realizat pe baza informaţiilor disponibile din
observaţiile de teren, pe baza analizei imaginilor satelitare precum şi a modelării spaţiale a unor efecte
precum zgomotul
Predicția impacturilor
Predicția impacturilor reprezinta o evaluare calitativă și cantitativă a formelor de impact.
Parametrii luați in considerare pentru evaluarea impacturilor sunt:
 Natura impactului: pozitiv, negativ;
 Tipul impactului: direct, secundar, indirect;
 Potentialul cumulativ: da/nu;
 Extinderea spatiala: local, local (in afara N2k), local (in interiorul N2k), zonal, regional,
coridorul ecologic;
 Durata: termen scurt, mediu, lung;
 Frecventa: accidental, o singura data/ temporar, intermitent, periodic, fara întrerupere;
 Probabilitatea: incert, improbabil, probabil, foarte probabil;
 Reversibilitatea: reversibil, ireversibil;
 Natura transfrontieră: da/nu.
63
Parametrii luați în considerare pentru evaluarea impacturilor
Variabilele
Componentele
parametrilor de Descrierea caracteristicilor variabilelor parametrilor de evaluare
impactului
evaluare
Modificarile contribuie la imbunatatirea starii / atingerea starii favorabile de
Pozitiv
conservare a habitatului / speciei.
Natura impact
Modificarile contribuie la inrautatirea starii / neatingerea starii favorabile de
Negativ
conservare a habitatului/ speciei.
Direct Forma de impact principala produsa de aparitia unui efect.
Secundar Forma de impact generata de un impact direct.
Tip impact
Forma de impact care apare nu datorita unui efect generat de proiect, ci a unor
Indirect
activitati ce sunt incurajate sa se produca ca o consecinta a proiectului.
Impactul are potentialul de a genera, impreuna cu alte efecte/ impacturi din
Da acelasi proiect sau din proiecte diferite, modificari mai mari la nivelul sitului
Potential
N2000.
cumulativ
Nu exista riscul ca acest impact sa produca, alaturi de alte impacturi, modificari
Nu
mai mari la nivelul sitului N2000.
Local Suprafete mici in interiorul sau in afara siturilor N2000.
Local (in afara N2k) Suprafete mici in afara siturilor N2000.
Local (in interiorul
Extindere Suprafete mici in interiorul unui sit N2000.
N2k)
spatiala
Zonal Intreg situl N2000 (sau mare parte a acestuia).
Regional Doua sau mai multe situri N2k.
Coridorul ecologic Tot zona/regiunea
Termen scurt Impactul se manifesta doar pe durata interventiei (in etapa de constructie).
Impactul se manifesta pe durata lucrarilor de constructie si pentru o perioada
Durata Termen mediu
scurta post-constructie (3 – 5 ani).
Termen lung Impactul se manifesta pe toata durata constructiei si operarii (> 5 ani).
Accidental Impactul se manifesta doar ca urmare a unui accident (o poluare accidentala).
O singura data/ Impactul se manifesta o singura data in una dintre etapele proiectului. Cel mai
temporar adesea asociat unei durate scurte.
Intermitent Impactul se manifesta repetat/ discontinuu, cu o frecventa necunoscuta.
Frecventa
Periodic Impactul se manifesta repetat, cu o frecventa cunoscuta.
Impactul se manifesta continuu dupa momentul aparitei (Atentie! Trebuie
Fara intrerupere corelat cu parametrul „Durata”: “fara intrerupere” pe “termen mediu” inseamna
ca impactul este continuu in perioada de constructie).
Probabilitatea de producere a impactului este necunoscuta, cel mai sigur nu o
Incert
sa apara.
Improbabil Probabilitatea de producere a impactului este scazuta – este posibil sa apara.
Probabilitate
Probabilitatea de producere a impactului este ridicata – este foarte posibil sa
Probabil
apara.
Foarte probabil Producerea impactului este sigura.
Dupa disparitia impactului, specia/ habitatul N2000 se poate intoarce la
Reversibil
conditiile initiale.
Reversibilitate
Impactul nu permite intoarcerea la conditiile initiale ale speciei/ habitatului
Ireversibil
N2000 afectate.
Natura Da Impactul are potentialul de a genera modificari in context transfrontiera.
transfrontiera Nu Impactul nu are potentialul de a genera modificari in context transfrontiera.
Semnificatia generala a impactului
Conform Assessment of plans and projects significantly affecting Natura 2000 sites
Methodological guidance on the provisions of Article 6(3) and (4) of the Habitats Directive 92/43/EEC
https://www.researchgate.net/publication/335467191_Introduction_To_Environmental_Impact_Assess
ment sursa: https://eur-lex.europa.eu/resource
Previziunea impactului pentru un proiect propus ar trebui să fie realizat într-un cadru structurat
(Morris și Therivel, 1995; Thomas, 1998).
Acest tipul de impact trebuie să fie evaluat din punct de vedere al efectelor directe și indirecte;
efectelor pe termen scurt și lung; în perioadele de construcții, operaționale și dezafectare, evaluarea
efectelor izolate, interactive și cumulative.
64
În scopul identificării impactului potențial al proiectului propus asupra speciilor şi habitatelor
ce constituie obiectivul managementului conservării in siturile Natura 2000 a fost alocată o notă de
relevanta, stabilită după cum urmează:
 impact pozitiv semnificativ;
 impact pozitiv;
 0 = nici un impact (neutru);
 impact negativ nesemnificativ;
 impact negativ semnificativ
Valoare Descrierea efectelor
impact pozitiv semnificativ;
impact pozitiv;
0 = nici un impact (neutru);
impact negativ Efectele generate sunt nesemnificative, se manifesta temporar si pe
nesemnificativ; suprafete foarte restranse.
Efectele negative generate sunt compensate de efectele pozitive.
Impact negativ semnificativ Efecte reduse/moderat directe sau indirecte, se resimt la nivel local se
de intensitate redusă manifestă pe termen scurt şi lung , sunt necesare masuri pentru prevenirea si
diminuarea impactului
impact negativ semnificativ Efectelor majore (semnificative), care se manifestă pe termen lung sau
major. permanent, au scară largă de acoperire, sunt necesare măsuri de diminuare a
impactului, măsuri compensatorii, schimbări de soluții tehnice propuse
Semnificația unui impact este dată de 2 componente:
 Magnitudinea impactului care este dată de caracteristicile proiectului și ale efectelor
generate de acesta, cum ar fi:
 Natura efectului: negativ, pozitiv sau ambele;
 Tipul efectului: direct, indirect, secundar, cumulativ;
 Reversibilitatea efectului: reversibil, ireversibil;
 Extinderea efectului: locală, regională, națională, transfrontieră;
 Durata efectului: temporar, termen scurt, termen lung;
 Intensitatea efectului: mică, medie, mare.
Magnitudinea impactului poate fi mică, medie sau mare, în funcție de caracteristicile de mai
sus.
 Senzitivitatea receptorului este înțeleasă ca fiind sensibilitatea mediului receptor
asupra căruia se manifestă efectul, inclusiv capacitatea acestuia de a se adapta la
schimbările pe care proiectele le pot aduce. Senzitivitatea poate fi mică, medie sau
mare.
Evaluarea semnificaţiei impactului s-a realizat pe baza următoarelor două criterii:
Sensibilitatea zonei şi a componentelor aflate în zona de studiu;
Magnitudinea modificărilor propuse prin implementarea proiectului.
Clasele de impact utilizate sunt:
Impact semnificativ (negativ/ pozitiv);
Impact moderat (negativ/ pozitiv);
Impact redus (negativ/ pozitiv);
Fără impact (acolo unde se estimează că nu vor apărea modificări la nivelul factorului de mediu
sau nivelul acestora este nedecelabil).
65
Aprecierea nivelului de semnificaţie s-a realizat cu ajutorul matricei prezentate în tabelele următor.
Semnificaţia Magnitudinea modificării
impactului Negativă Negativă Negativă Negativă Negati Nicio Pozitivă Pozitivă Pozitivă Pozitivă Pozitivă
foarte mare mare moderată mică vă modificar foarte mică moderat mare foarte
foarte e mică ă mare
mică
Foarte mare Semnificativ Semnific Semnifica Moderat Modera Fără Moderat Moderat Semnific Foarte Semnifica
negativ ativ tiv negativ negativ t impact pozitiv pozitiv ativ mare tiv negativ
negativ negativ pozitiv
Sensibilitatea zonei
Mare Semnificativ Semnific Moderat Moderat Redus Fără Redus Moderat Moderat Semnifica Semnifica
negativ ativ negativ negativ negativ impact pozitiv pozitiv pozitiv tiv pozitiv tiv pozitiv
negativ
Moderată Semnificativ Moderat Moderat Redus Redus Fără Redus Redus Moderat Moderat Semnifica
negativ negativ negativ negativ negativ impact pozitiv pozitiv pozitiv pozitiv tiv pozitiv
Mică Moderat Moderat Redus Redus Redus Fără Redus Redus Redus Moderat Moderat
negativ negativ negativ negativ negativ impact pozitiv pozitiv pozitiv pozitiv pozitiv
Foarte mică Moderat Redus Redus Redus Redus Fără Redus Redus Redus Redus Moderat
negativ negativ negativ negativ negativ impact pozitiv pozitiv pozitiv pozitiv pozitiv
Legendă,
Cod culoare Semnificaţia impactului conform Assessment Măsuri necesare
of plans and projects significantly affecting
Natura 2000 sites Methodological guidance
on the provisions of Article 6(3) and (4) of
the Habitats Directive 92/43/EEC
Impact negativ semnificativ major Dacă nu pot fi formulate măsuri de reducere eficiente (impactul
rezidual să nu fie semnificativ) trebuie adoptate măsuri de evitare a
producerii impactului (modificarea locaţiei propuse, modificarea
soluţiei tehnice / tehnologice propuse etc.) sau, după caz, de
compensare.
Impact negativ semnificativ de intensitate Impactul se manifestă pe o perioada limitat ca timp, nu genereaza
redusă efecte negative pe termen lung ireversibile
Sunt necesare implementarea măsurilor de reducere a impactului.
Impact negativ nesemnificativ Nu sunt necesare măsuri de evitare/ reducere dar pot fi formulate
unele măsuri pentru asigurarea menţinerii impactului negativ la un
nivel minim.
Fără impact Nu este cazul
Impact pozitiv nesemnificativ Orice măsură ce poate conduce la extinderea/ multiplicarea efectelor
Impact pozitiv moderat
Impact pozitiv semnificativ
Efectele negative ale lucrărilor descrise mai sus sunt determinate de următoarelor aspecte:
 creșterea turbidității mediului lotic ca urmare a realizării intervențiilor la pilele podului;
 funcționarea utilajelor;
 prezența oamenilor în zonă;
 transportului materialelor
Formele potenţiale de impact generate de zgomot şi vibraţii, aferente utilajelor sunt tipice şi
cuprind în general:
 operarea vehiculelor pentru transport;
 operarea utilajelor mobile şi staţionare.
În perioada de construire cele mai sensibile specii la zgomotul produs de traficul utilajelor sunt
păsările deoarece aceste sunete interferează în mod direct cu comunicarea interspecifică prin
intermediul sunetelor şi în acest mod afectează indirect comportamentul de teritorialitate şi rata
împerecherii. Realizarea batardourilor, a pragului și amplasarea anrocamentelor pentru protecția pilelor
afectate de eroziune va avea impact potential asupra mediului lotic și implicit al speciilor de pești care
îl populează, precum și asupra speciilor Lutra lutra și Emys orbicularis.
Metodologia de evaluare a impactului asupra obiectivelor specifice de conservare – OSC
respectă prevederile CIRCULAREI MMAP nr. 4654/02.07.2020.
Evaluarea impactului asupra obiectivelor specifice de conservare ale speciilor și habitatelor se
realizeaza pentru fiecare sit NATURA 2000 intersectat sau aflat în vecinătatea proiectului propus.
Anexa la Addendum prevedere următoarele aspecte care trebuie evaluate:
66
Obiectivele specifice de conservare, parametrii
Tip
Compon Denumi Anexa I Obiect
Sit prezenţă Sursa Sursa Starea de
ente Cod Natura re Locația faţă de (doar ive de
Natura (doar datelor informaţiil conserva
Natura 2000 știinţific proiect pentru conser
2000 pentru spaţiale or re
2000 ă păsări) vare
păsări)
Codul şi Una din Codul Denumir Una din Se precizează dacă Opţiuni: După Alte Conform Confor
denumir următoar habitatului / ea aşa următoar habitatul / habitatul "Specie caz: Plan informaţii OSC m OSC
ea sitului ele speciei cum este ele favorabil este listată în de decât cele
opţiuni: conform prevăzut opţiuni: intersectat / la ce Anexa 1 a manage spaţiale:
Habitate / clasificării ă în P= distanţă se află, dacă Directivei ment, Plan de
plante / Natura 2000 Formular permane este localizat amonte/ Păsări" Obiectiv manageme
nevertebr (aşa cum este ul nt, R = aval, unde sunt sau e nt,
ate / peşti prevăzut în Standard reproduc locaţiile de "Specie specifice Obiective
/ Formularul ing, C = semnalare a speciilor cu de specifice de
amfibieni Standard) concentr raportat la limitele migraţie conserva conservare,
/ reptile / ation, W proiectului şi faţă de regulată" re, alte activităţi de
păsări / = locaţiile activităţilor studii etc teren
mamifere winterin generate de proiect realizate în
g cadrul
proiectului,
alte studii
etc
Măsuri
Unitat adoptate
Posibil Explicaţie Cuantifi
e de Actua Impactul pentru a
Actual Valoa să fie pentru carea Motivarea
Parame măsur l potenţial asigura Impact
(mini re afectat posibilitatea impactu impactului
tri ăa (maxi (fără impacturi rezidual
m) ţintă de de a fi rilor estimat
param m) măsuri) reziduale
proiect? afectat (u.m.)
etrului nesemnificati
ve
Confor Confor Cuantif Cuanti Confo Opţiuni: Necesită o Doar Opţiuni: Necesită o Doar acele Preferabil să
m OSC m OSC icări ficări rm Da / Nu explicaţie elemente Semnificativ explicaţie măsuri care: fie
minim maxi OSC detaliată. cantitativ / detaliată. - pot evita nesemnificat
e me Activităţile e, Nesemnifica Care sunt apariţia unui iv. Dacă nu
privind privin propuse în exprimat tiv elementele impact - soluţii
parame d cadrul e cantitative smenificativ; alternative /
trul (pe param proiectului preferabi şi calitative - pot reduce măsuri
baza etrul pot induce l în avute în un impact compensator
datelor (pe modificări la aceeaşi vedere semnificativ ii (dacă este
din baza nivelul unitate pentru la unul cazul).
PM, datelo acestui de aprecierea nesemnificati
OSC, r din parametru? măsură semnificaţi v (se poate
alte PM, Trebuie ţinut ca şi ei? Au fost atinge ţinta, se
studii). OSC, cont şi de Parametr stabilite poate atinge
Spre alte efectele la ul (vezi praguri de obiectivul de
exempl studii) distanţă (ex: coloana semnificaţi conservare)
u, . Spre crearea unui N) e? Se mai
suprafa exemp prag pe râu poate
ţa lu, poate afecta atinge
minim supraf speciile de valoarea
ă aţa peşti dintr- ţintă a
estimat maxi un sit Natura parametrul
ăa mă 2000 chiar ui? Se mai
habitat estima dacă acesta poate
ului tă a este situat la atinge
habita 30 km obiectivul
tului distanţă) de
conservare
?
67
Evaluarea proiectului din punct de vedere a obiectivelor specifice pentru fiecare sit NATURA 2000 interesctat
sunt detaliate în anexe – tabel.
Cuantificarea şi evaluarea semnificaţiei impactului

Evaluarea impactului asupra Obiectivelor Specifice de Conservare (OSC) s-a realizat prin
parcurgerea următorilor paşi:
1. Analiza obiectivelor, a parametrilor şi ţintelor stabilite pentru fiecare din habitatele sau
speciile de interes comunitar incluse în OSC;
2. Analiza caz cu caz (pentru fiecare sit) şi habitat/ specie a parametrilor ce ar putea fi afectaţi
de proiectul propus. Aceasta a fost realizată prin:
a. Identificarea posibilităţii de afectare a componentei (habitat/ specie): Este habitatul/ habitatul
speciei intersectat? Este localizat aval în zona de manifestare a unui efect generat; Indivizii speciei pot
ajunge în zona proiectului? Speciile de plante invazive/potenţial invazive pot ajunge în habitatul de
interes comunitar/ habitatul specie din cauza proiectului? Proiectul poate afecta una din funcţiile
ecologice ale habitatului/ speciei?;
b. Identificarea posibilităţii de afectare a parametrului: există o relaţie cauză – efect între
activităţile proiectului şi parametrul analizat (ex: interacţiuni fizice sau chimice)?
3. Justificarea modului în care fiecare parametru aferent OSC ar putea fi afectat;
4. Estimarea / cuantificarea (acolo unde este posibil) a gradului de afectare a parametrului;
5. Aprecierea semnificaţiei impactului. Au fost utilizate două clase: semnificativ/
nesemnificativ.
Aprecierea semnificaţiei realizate in cadrul anexelor Tabele evaluare OSC s-a realizat pe baza
următorilor parametrii:
a) Cantitativi – procentul de afectare din valoarea ţintă. Ca procent orientativ s-a considerat că
pierderile de habitat (chiar habitate de hrănire, cuibărire /adăpost caracteristice speciilor de
interes conservativ) trebuie să fie <1% pentru a fi considerat impact nesemnificativ (analiza
se face caz cu caz, luând în considerare şi criteriile de mai jos), iar în cazul habitatelor
prioritare se consideră că orice pierdere de habitat este un impact semnificativ;
b) Calitativi:
i. Dacă este afectată zona centrală sau marginală a habitatului;
ii. Starea de conservare la nivelul sitului şi la nivelul regiunii biogeografice;
iii. Prezenţa în alte situri N2k;
iv. Specii aflate la limita arealului de distribuţie.
c) Funcţii ecologice:
I. Menţinerea parametrilor fizico-chimici critici, precum nivelul apei.
d) Parametrii formelor de impact (a se vedea mai sus predicţia formelor de impact).
e) În aprecierea semnificaţiei impactului a fost utilizată o abordare precaută (impacturile au
fost considerate semnificative atunci când nu există suficiente date şi informaţii pentru
aprecierea impactului, iar starea de conservare este nefavorabilă, efectivele populaţionale
sunt reduse sau există un impact cumulat datorat contribuţiei mai multor presiuni/
ameninţări). De asemenea, aprecierea semnificaţiei a necesitat şi utilizarea „opiniei
expertului”.
f) Formularea măsurilor de evitare/ reducere a impacturilor care să poată asigura un nivel
nesemnificativ al impactului rezidual.
68
Clase de sensibilitate şi clase de magnitudine pentru evaluarea impactului
Sensibilitatea şi magnitudinea au fost stabilite astfel:
Clase de sensibilitate
Sensibilitatea zonelor în care implementarea proiectelor poate genera impacturi a fost stabilită ţinându-
se cont de importanţa în ceea ce priveşte sistemele de clasificare a unor zone delimitate spaţial şi a
componentelor biotice şi abiotice care le definesc, reglementate prin legislaţia europeană şi naţională privind
importanţa ştiinţifică, conservativă, naturală, ecologică şi sozologică.
Clasele de sensibilitate utilizate în evaluarea impactului asupra componentelor de biodiversitate

Sensibilitate Descriere
Foarte mare Rezervaţii ştiinţifice;
Zone de protecţie strictă şi zone de protecţie integrală din interiorul ariilor naturale protejate de
interes naţional;
Păduri virgine;
Zone de sălbăticie;
Habitate prioritare;
Habitate ale speciilor prioritare, periclitate, critic periclitate.
Mare Habitate Natura 2000 şi habitate ale speciilor Natura 2000 aflate în interiorul limitelor siturilor
Natura 2000;
Rezervaţii naturale;
Monumente ale naturii;
Arii naturale protejate de interes judeţean şi local;
Zone tampon (zone de conservare durabilă, zone de management durabil) din interiorul ariilor
naturale protejate de interes naţional;
Zone umede de importanţă internaţională;
Zone importante pentru păsări (IBA);
Coridoare ecologice;
Habitate critice ale speciilor de interes comunitar şi naţional;
Habitate critice ale speciilor vulnerabile şi aproape ameninţate.
Moderată Zone de dezvoltare durabilă din interiorul ariilor naturale protejate de interes naţional;
Habitate favorabile pentru speciile de interes comunitar şi naţional, aflate în afara ariilor naturale
protejate (speciile sunt abundente/ nou consemnate; sunt identificate culoare principale de
migraţie);
Pajişti cu înaltă valoare naturală (HNV), pajişti importante pentru păsări, pajişti importante pentru
fluturi, livezi tradiţionale, cu fâneţe, din zona colinară şi de munte;
Ecosisteme semi-naturale care nu fac obiectul conservării (ex.: rezervaţii semincere, parcuri
dendrologice, parcuri şi grădini urbane etc.).
Mică Habitate antropizate (ex.: plantaţii, culturi agricole, terenuri agricole abandonate, comunităţi
vegetale ruderale etc.) fără obiective de management şi fără prezenţa speciilor de interes
conservativ.
Foarte mică Habitate aflate în interiorul comunităţilor umane, puternic influenţate de activităţile acestora (ex.:
/Nesensibilă peluze, terenuri virane etc.).
Amplasamentul analizat conform claselor de sensibilitate corespunde:
Din punct de vedere a suprapunerii siturilor Natura 2000 și asupra speciilor incluse arii de importanta
avifaunistica;
 Zonă cu sensibilitate mare din cauza suprapunerii cu ROSCI0378 – sit N2k pentru 9 specii de faună (3
specii de mamifere, 4 specii de amfibieni şi reptile şi 4 specii de peşti) care constituie obiectivele de
conservare ale ROSCI0378 „Râul Siret între Paşcani şi Roman”
 Zonă cu sensibilitate mare datorită suprapunerii partiale cu situl ROSPA0072 – sit N2k pentru 47 specii
de păsări care constituie obiectivele de conservare.
Din punct de vedere a suprafețelor ocupate in aceste situri zona corespunde unei clase de sensibilitate
moderată datorită procentului de ocupare de sub 1% la nivelul acestor siturilor.
ROSPA0072 (s=10.455ha); suprafață ocupată – 0,5103 ha; 0,0048% din suprafața ariei protejate și
temporar 0,032 % din suprafața clasei de habitate ” Râuri, lacuri” și definitiv 0,2765 mp ceea ce reprezintă
0,017 % din suprafața aceleaiși clase de habitate;
69
ROSCI0378 (s=3.750,80 ha); suprafață ocupată – 0,5103 ha; ceea ce reprezintă 0,013 % din suprafața ariei
protejate și temporar 0,046 % din suprafața clasei de habitate ” Râuri, lacuri” și definitiv 0,2765 mp ceea ce
reprezintă 0,024 % din suprafața aceleaiși clase de habitate.
Magnitudinea modificărilor ce vor apărea prin implementarea proiectelor

Bidimensionalitatea evaluării de impact se analizează din punct de vedere al elementele
sensibile (zone delimitate spaţial şi receptori), potenţial a fi afectate de implementarea investiţiilor
propuse, din perspectiva gradului de magnitudine exprimat prin valoarea modificărilor generate sub
aspect negativ şi pozitiv pentru toate componentele de biodiversitate considerate relevante în cadrul
proiectului – situri Natura 2000, habitate şi specii de interes comunitar, habitate şi specii de interes
naţional, elemente dendrologice relevante.
Magnitudinea modificărilor reflectă în mod direct valoarea de potenţial generator de impact al
unui tip de investiţie propus/ activitate. În tabelul următor sunt redate câte cinci clase de magnitudine
cu valoare negativă, respectiv pozitivă, fiind luată în considerare şi situaţia în care un tip de
intervenţie/ acţiune nu influenţează şi/ sau nu propune modificări la nivelul componentei de
biodiversitate analizată.
Clasele de magnitudine utilizate în evaluarea impactului asupra componentelor de biodiversitate
Magnitudine Biodiversitate
Negativă Foarte mare Acţiuni care împreună cu alte presiuni şi ameninţări conduc la afectarea
componentei biologice cu depăşirea pragurilor stabilite pentru menţinerea stării
bune de conservare (în lipsa pragurilor, afectarea a ≥ 20% din componenta
biologică)
Mare Acţiuni care împreună cu alte presiuni şi ameninţări conduc la afectarea
componentei biologice cu depăşirea a 50% din valoarea prag stabilită pentru
menţinerea stării bune de conservare (în lipsa pragurilor, afectarea a 10-20% din
componenta biologică)
Moderată Acţiuni care împreună cu alte presiuni şi ameninţări conduc la afectarea
componentei biologice cu 25 – 50% din valoarea prag stabilită pentru menţinerea
stării bune de conservare (în lipsa pragurilor, afectarea a 5-10% din componenta
biologică)
Mică Acţiuni care împreună cu alte presiuni şi ameninţări conduc la afectarea
componentei biologice cu 10 – 25% din valoarea prag stabilită pentru menţinerea
stării bune de conservare (în lipsa pragurilor, afectarea a 2,5-5% din componenta
biologică)
Foarte mică Acţiuni care împreună cu alte presiuni şi ameninţări conduc la afectarea
componentei biologice cu maxim 10% din valoarea prag stabilită pentru
menţinerea stării bune de conservare (în lipsa pragurilor, afectarea a maxim 2,5%
din componenta biologică)
Nicio modificare Acţiuni care nu influenţează componentele de biodiversitate sau modificările
decelabilă produse nu sunt decelabile.
Pozitivă Foarte mică Acţiuni care conduc la îmbunătăţirea componentei biologice cu maxim 10% din
valoarea prag stabilită pentru menţinerea stării bune de conservare (în lipsa
pragurilor, îmbunătăţirea a maxim 2,5% din componenta biologică)
Mică Acţiuni care conduc la îmbunătăţirea componentei biologice cu 10-25% din
pragurilor, îmbunătăţirea a 2,5-5% din componenta biologică)
Moderată Acţiuni care conduc la îmbunătăţirea componentei biologice cu 25-50% din
pragurilor, îmbunătăţirea a 5-10% din componenta biologică)
Mare Acţiuni care conduc la îmbunătăţirea componentei biologice cu ≥50% din valoarea
prag stabilită pentru menţinerea stării bune de conservare (în lipsa pragurilor,
îmbunătăţirea a 10-20% din componenta biologică)
Foarte mare Acţiuni care contribuie semnificativ la îmbunătăţirea stării de conservare (trecerea
70
într-o stare de conservare superioară). Dacă nu există praguri, îmbunătăţirea
condiţiilor componentei biologice cu peste 20% faţă de starea iniţială.
În evaluarea impactului direct, indirect, din perioadele de construire sau functionare, au fost
avute în vedere speciile și habitatele din siturile N2000 afectate de implementarea proiectului
LUCRĂRI DE PUNERE IN SIGURANTA A OBIECTIVULUI POD DN15D km 51+021”.
Pierderea habitatelor
Pentru evaluarea suprafeţelor de teren afectate de implementarea proiectului au fost utilizate
datele primite de la beneficiar sub formă tabelarăîn sistem de coordonate STEREO 70.
Suprafaţa ocupată de proiect raportată la suprafaţa sitului ROSPA0072 şi a claselor de habitate de
pe teritoriul sitului
Suprafaţa clasei de Suprafaţa ocupată de proiecte
Codul habitat din Temporar
clasei de Clasa de habitat suprafaţa Din suprafaţa Din suprafaţa Definitiv
habitat ROSPA0072 (10.329 sitului clasei de habitat
ha)
Ha % Ha % Ha %
N06 Râuri, lacuri 1594.80 15,44 0,5103 0,032 0,2765
N07 Mlaştini, turbării 176.63 1,71 0 0 0
N12 Culturi (teren arabil) 3071.84 29,74 0 0 0
N14 Păşuni 1574.14 15,24 0 0 0
N15 Alte terenuri arabile 88,83 0,86 0 0 0
0,5103 0,0048
N16 Păduri de foioase 3655.43 35,39 0 0 0
Alte terenuri artificiale
N23 115.68 1,12 0 0 0
(localități, mine,..)
Habitate de păduri
N26 44.41 0,43 0 0 0
(păduri în tranziție)
Amplasamentul lucrărilor ocupă o suprafață de 0,5103 ha din aria ROSPA0072 ceea ce
reprezintă 0,0048% din suprafața ariei protejate și temporar 0,032 % din suprafața clasei de habitate ”
Râuri, lacuri” și definitiv 0,2765 mp ceea ce reprezintă 0,017 % din suprafața aceleaiși clase de
habitate.
Suprafaţa ocupată de amplasamentul proiectului, raportată la suprafaţa ROSCI0378 Râul

Siret între Paşcani şi Roman şi a claselor de habitate de pe teritoriul acestuia
Codul Suprafaţa clasei de Suprafaţa ocupată de proiect 12.256 mp (1,2 ha)
clasei de Clasa de habitat habitat din suprafaţa Temporar Definitiv
habitat ROSPA0072 Din suprafaţa Din suprafaţa
(3750 ha) sitului clasei de
habitat
% ha ha % ha %
N06 Râuri, lacuri 29,56 1108,50 0,5103 0,046 0,2765
N07 Mlaştini, turbării 1,16 43,50
N12 Culturi (teren 7,18 269,25
0 0 0
arabil)
N14 Păşuni 21,18 794,25 0,5103 0,013 0 0 0
N16 Păduri de foiase 40,76 1528,50 0 0 0
N23 Alte terenuri 0,16 6,00
artificiale
0 0 0
(localități,
mine…)
71
Amplasamentul lucrărilor de deolare a podului ocupă o suprafață de 0,5103 ha din aria
ROSCI0378 ceea ce reprezintă 0,013 % din suprafața ariei protejate și temporar 0,046 % din suprafața
clasei de habitate ” Râuri, lacuri” și definitiv 0,2765 mp ceea ce reprezintă 0,024 % din suprafața
aceleaiși clase de habitate.
Proiectul nu va afecta habitate de interes conservativ, ariile naturale protejate în
interiorul cărora se desfășoară nu au fost declarate pentru protecția habitatelor.
Execuția lucrărilor nu va determina pierderi ale unor suprafete de habitate favorabile

pentru diferitele etape de dezvoltare și ale activităților speciilor de interes comunitar
(reproducere, odihnă, hrănire etc.).
Alterarea habitatelor
În cazul alterării habitatelor utilizate de specii de interes comunitar s-a considerat suplimentar o
zonă de 5 m în jurul lucrărilor propuse reprezentând zona în care s-ar putea manifesta prezenţa
speciilor invazive (într-o manieră precaută, s-a considerat în mod convenţional că pe această distanţă,
pornind din zonele unde suprafeţele de teren vor fi deranjate prin activităţile din perioada de
construcţie şi unde ar putea accidental pătrunde specii cu impact negativ (specii native colonizatoare,
specii alohtone) acestea s-ar putea extinde spre zonele marginale suprafeței amenajate, la nivelul
habitatelor naturale). Pentru mediul lotic s-a luat în considerare și o zonă de 200 m aval de locul
desfășurării activităților propuse afectată de creșterea turbidității apei, Astfel, ca urmare a
implementării proiectului va mai fi afectată prin alterarea habitatelor la nivelul malurilor pe o suprafață
de cca 9500 mp (0,95 ha) – zonă care cuprinde suprafețele afectate de proiect și o zonă suplimentară
de 5 m în jurul lucrărilor. La această suprafață ocupată efectiv de lucrările proiectului se adaugă și o
zonă de 200 m aval care va fi afectată de creșterea turbidității apei în perioadele amenajării
platformelor de acces de pec e două maluri.
Ca urmare a desfășurării lucrărilor vor fi alterate suprafețele afectate de implementarea
proiectului Acest impact este negative nesemnificativ la nivelul sitului fiind reversibil.
Fragmentarea habitatelor (FH)
În cazul proiectului „LUCRĂRI DE PUNERE IN SIGURANTA A OBIECTIVULUI POD
DN15D km 51+021” nu se manifestă fragmentarea habitatelor. Lucrările se vor desfășura alternativ
pe malul drep și stâng astfel încât să nu se blocheze cursul de apă al râului Siret. Lucrările desfășurate
în zonă nu vor determina fragmentarea habitatelor de interes conservativ (acestea nu există în situl
ROSCI0378) și nici a habitatelor utilizate de speciile pentru care au fost declarate cele două arii
protejate. Pentru a evita întreruperea conectivității mediului lotic al râului Siret a fost propusă
amenjarea unei scări de pești.
Perturbarea activității speciilor (PAS):
Pentru analiza nivelului de perturbare a activităţii speciilor au fost luate în considerare
particularităţile fiecărei grupe faunistice, referitoare la sensibilitatea acestora la elemente perturbatoare
(în cadrul acestui studiu principalele elemente cu potenţial de perturbare a speciilor au fost considerate
nivelul de zgomot, deranjul cauzat de traficul generat de implementarea proiectului, modificarea
punctuală a habitatelor afectate de realizarea lucrărilor).
Perturbarea activitatii speciilor (PAS): prin cresterea nivelului de zgomot și vibrații, și a cărei
evaluare a fost realizată luând în considerare următorii parametri:
 durata sau persistenţa perturbării speciilor de interes comunitar,
 schimbări în densitatea populaţiilor (nr. de indivizi/suprafaţă);
72
 scara de timp pentru înlocuirea speciilor afectate de implementarea PP;
 indicatorii chimici-cheie care pot determina modificări legate de resursele de apă sau de alte
resurse naturale, care pot determina modificarea funcţiilor ecologice ale unei arii naturale
protejate de interes comunitar.
Perturbare a activităţii speciilor de interes conservativ în ROSPA0072 Lunca Siretului

Mijlociu
Perturbarea activității speciilor identificate în zona amplasamentului și a speciilor care pot fi
prezente pe baza necesităților față de habitat
Specie Prezența în zona Evaluarea Observații
amplasamentului Se impactului
Observatii în zona Evaluare
instituie rezidual
amplasamentului Probabilitate Consecinţe masuri după
impact
(1 km amonte -1 de aplicarea
km aval) reducere masurilor de
reducere
Alcedo athis 2 exemplare în Foarte probabil Impact Speciile de păsări
zbor Specia a fost negativ de prezente în
identificată în intensitate vecinătatea
PAS DA nesemnificativ
vecinătatea redusă, pe amplasamentului vor
amplasamentului. termen scurt și fi perturbate ca
reversibil urmare a nivelului de
Anas 21 exemplare Foarte probabil Impact zgomot și a lucrărilor
platyrhynchos luciu de apă al Specia a fost negativ de efectuate în zonă.
râului Siret identificată în intensitate Având în vedere că
vecinătatea redusă, pe zona era permanent
amplasamentului. termen scurt și supusă presiunii
reversibil antropice (în
Anas 8 exemplare Foarte probabil Impact principal circulația
querquedula Specia a fost negativ de rutieră, vecinătatea
identificată în intensitate localităților Roman
PAS DA nesemnificativ și Gâdinți) în
vecinătatea. redusă, pe
termen scurt și vecinătatea podului
reversibil nu există cuiburi ale
Anser anser 0 Improbabil speciilor de interes
În zonă sunt conservativ iar
condiții de 0 fără impact NU fără impact speciile existente în
habitat favorabile zonă evită această
speciei. arie. Luând în
Anthus 0 Improbabil considerare aceste
campestris Pe amplasament aspecte considerăm
nu sunt conditii PAS nesemnificativ NU nesemnificativ că perturbarea
de hrana,adăpost speciilor de interes
sau cuibărire conservativ prezente
Aythya ferina 0 Improbabil în zonă de execuția
În zonă sunt lucrărilor este
condiții de 0 fără impact NU fără impact minimă.
habitat favorabile De asemenea,
speciei. schimbările în
Botaurus 0 Improbabil densitatea
stellaris Pe amplasament populațiilor vor fi
nu sunt conditii 0 fără impact NU fără impact reduse având în
de hrana, adăpost vedere aspectele
sau cuibărire menționate anterior.
Buteo buteo 1 exemplar Probabil. Impact După finalizarea
Deranj cauzat de negativ de lucrărilor și
traficul generat intensitate eliminarea factorilor
atât în perioada PAS redusă, pe DA nesemnificativ perturbatori speciile
execuției termen scurt și de păsări din zonă
lucrărilor. reversibil vor reveni la
utilizarea zonelor
Calidris 0 Incert 0 fără impact NU fără impact ocupate temporar de
73
ferruginea Pe amplasament realizarea lucrărilor.
nu sunt conditii Lucrările propuse au
de hrana,adăpost ca scop consolidarea
sau cuibărire podului.
Calidris 0 Incert Lucrările propuse nu
minuta Pe amplasament vor determina
nu sunt conditii 0 fără impact NU fără impact modificări ale
de hrana,adăpost indicatorilor
sau cuibărire chimici-cheie care
Calidris 0 Incert pot determina
temminckii Pe amplasament modificări legate de
nu sunt conditii 0 fără impact NU fără impact resursele de apă sau
de hrana,adăpost de alte resurse
sau cuibărire naturale, care pot
Caprimulgus 0 Incert determina
europaeus Pe amplasament modificarea
nu sunt conditii 0 fără impact NU fără impact funcţiilor ecologice
de hrana,adăpost ale unei arii naturale
sau cuibărire protejate de interes
Chradius 0 Incert comunitar.
dubius Pe amplasament Implementarea
nu sunt conditii 0 fără impact NU fără impact proiectului va
de hrana,adăpost contribui la
sau cuibărire menținerea acestor
Chlidonias 3 exemplare Probabil. Impact indicatori la niveluri
hybridus Deranj cauzat de negativ de care au determinat
traficul generat intensitate edificarea habitatelor
PAS DA nesemnificativ populate cu speciile
de execuția redusă, pe
lucrărilor. termen scurt și pentru care a fost
reversibil declarat
Ciconia 5 exemplare Probabil. Impact ROSPA0072.
ciconia Deranj cauzat de negativ de Lucrările propuse
traficul generat intensitate contribuie la
PAS DA nesemnificativ menținerea structurii
de execuția redusă, pe
lucrărilor. termen scurt și podului și implicit
reversibil evitarea prăbușirii
Ciconia nigra 0 Incert acestuia ceia ce ar
Pe amplasament avea ca efect
nu sunt conditii 0 fără impact NU fără impact blocarea albiei în
de hrana,adăpost zona respective.
sau cuibărire
Circus Specia nu a fost Probabil. Impact Condiții de mediu
cyaneus identificată în Deranj cauzat de negativ de similare celor din
zonă dar poate fi traficul generat intensitate zona afectată de
PAS DA nesemnificativ implementarea
prezentă de execuția redusă, pe
lucrărilor. termen scurt și proiectului sunt
reversibil prezente pe suprafețe
Crex crex 0 extinse la nivelul văii
Incert
Pe amplasament râului Siret în
ROSPA0072.
nu sunt conditii 0 fără impact NU fără impact
Speciile de păsări
de hrana,adăpost
sau cuibărire sunt mobile iar
perturbarea
Dendrocopos Specia nu a fost Probabil. Impact
determinată de
leucotos identificată în Deranj cauzat de negativ de
implementarea
zonă dar poate fi traficul generat intensitate
PAS DA nesemnificativ proiectului nu va
determina reduceri
lucrărilor. termen scurt și
populaționale la
reversibil
nivelul sitului, dar va
Dendrocopos Specia nu a fost Probabil. Impact
determina, temporar,
syriacus identificată în Deranj cauzat de negativ de
modificarea
PAS DA nesemnificativ ditribuției speciilor
care se manifestă
localizat în
reversibil
vecinătatea
Falco Specia nu a fost Improbabil. Impact amplasamentului
peregrinus identificată în Deranj cauzat de negativ de analizat.
zonă dar poate fi traficul generat PAS intensitate DA nesemnificativ Perturbarea activității
prezentă de execuția redusă, pe speciilor se va
74
reversibil manifesta pe o
Falco Specia nu a fost Improbabil. Impact perioadă de 4 luni –
subbuteo identificată în Deranj cauzat de negativ de durata propusă
zonă dar poate fi traficul generat intensitate pentru execuția
prezentă de execuția redusă, pe proiectului.
reversibil
Falco Specia nu a fost Improbabil. Impact
vespertinus identificată în Deranj cauzat de negativ de
reversibil
Falco Specia nu a fost Improbabil. Impact
tinnunculus identificată în Deranj cauzat de negativ de
reversibil
Ficedula Specia nu a fost Improbabil. Impact
albicollis identificată în Deranj cauzat de negativ de
reversibil
Ficedula Specia nu a fost Improbabil. Impact
parva identificată în Deranj cauzat de negativ de
reversibil
Fulica atra 12 exemplare Foarte probabil Impact
Specia a fost negativ de
identificată în intensitate
vecinătatea redusă, pe
amplasamentului. termen scurt și
reversibil
Gavia stellata 0 Incert
Pe amplasament
de hrana,adăpost
sau cuibărire
Gavia arctica 0 Incert
Pe amplasament
de hrana,adăpost
sau cuibărire
Lanius 2 exemplare Foarte probabil Impact
collurio Specia a fost negativ de
amplasamentului termen scurt și
și a căii de acces. reversibil
Lanius minor 1 exemplar Foarte probabil Impact
Specia a fost negativ de
amplasamentului termen scurt și
și a căii de acces. reversibil
Lullula 0 Incert
arborea Pe amplasament
de hrana,adăpost
sau cuibărire
Mergus 0 Incert
albellus Pe amplasament
de hrana,adăpost
sau cuibărire
75
Mergus 0 Incert
merganser Pe amplasament
de hrana,adăpost
sau cuibărire
Merops Specia nu a fost Probabil . Impact
apiaster identificată în Deranj cauzat de negativ de
reversibil
Nycticorax 0 Incert
nycticorax Pe amplasament
de hrana,adăpost
sau cuibărire
Pernis Specia nu a fost Probabil. Impact
apivorus identificată în Deranj cauzat de negativ de
zonă dar poate fi traficul din intensitate
prezentă timpul execuției redusă, pe
lucrărilor termen scurt și
reversibil
Phalacrocorax 3 exemplare Probabil. Impact
pygmaeus Deranj cauzat de negativ de
traficul din intensitate
timpul execuției redusă, pe
reversibil
Philomachus 0 Incert
pugnax Pe amplasament
de hrana,adăpost
sau cuibărire
Platalea 0 Incert
leucorodia Pe amplasament
de hrana,adăpost
sau cuibărire
Podiceps 0 Incert
cristatus Pe amplasament
de hrana,adăpost
sau cuibărire
Podiceps 0 Incert
grisegena Pe amplasament
de hrana,adăpost
sau cuibărire
Tringa 0 Incert
erythropus Pe amplasament
de hrana,adăpost
sau cuibărire
Tringa 0 Incert
glareola Pe amplasament
de hrana,adăpost
sau cuibărire
Tringa 0 Incert
nebularia Pe amplasament
de hrana,adăpost
sau cuibărire
Tringa 0 Incert
totanus Pe amplasament
de hrana,adăpost
sau cuibărire
Vanellus 2 exemplare Probabil. PAS Impact DA nesemnificativ
76
vanellus Deranj cauzat de negativ de
traficul din intensitate
timpul execuției redusă, pe
reversibil
Din analiza aspectelor fenologice şi etologice caracteristice celor 47 specii de păsări care
constituie obiectivele de conservare ale sitului Natura 2000 – ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu,
se poate concluziona că implementarea proiectului (va avea următoarele efecte:
- impact negativ de intensitate scăzută în zona amplasamentului proiectului sau zonele
învecinate, pe perioada implementării proiectului (4 luni de lucru efectiv), asupra a
22 (impact foarte probabil, improbabil și probabil) specii de păsări care pot fi
prezente în vecinătatea amplasamentului sau a căii de acces: Alcedo athis; Anas
platyrhynchos; Anas querquedula; Buteo buteo; Chlidonias hybridus; Ciconia Ciconia;
Circus cyaneus; Dendrocopos leucotos; Dendrocopos syriacus; Falco peregrinus; Falco
Subbuteo; Falco vespertinus; Falco tinnunculus; Ficedula albicollis; Ficedula parva;
Fulica atra; Lanius collurio; Lanius minor; Merops apiaster; Pernis apivorus;
Phalacrocorax pygmaeus și Vanellus vanellus. Pentru n nr de 24 de specii impactul este
incert acestea nefiind identificate în vecinătatea amplasamentului.
În concluzie, implementarea proiectului supus analizei nu va afecta starea de conservare a
celor 47 specii de păsări care constituie obiectivele de conservare ale sitului Natura 2000 –
ROSPA0072, fiind asigurată din acest punct de vedere, menţinerea populaţiilor speciilor pe termen
lung.
Majoritatea speciilor de păsări sunt în pasaj (toamna şi primăvara) pe teritoriul ROSPA0072,
iar amplasamentul analizat nu oferă condiţii pentru staţionare pe parcursul nici unui anotimp,
habitatele caracteristice speciilor fiind lacurile şi bălţile cu stufărişuri, plajele nisipoase,
tufărişurile, zonele cu arbori scorburoşi, câmpiile umede de litoral, apele puţin adânci cu multă
vegetaţie, mlaştinile, pajiştile mlăştinoase şi inundate şi râuri cu vegetaţie bogată. Zona se află în
vecinătatea unei suprafete forestiere – pădure șleau de luncă și a unei zone cu habitate de pajiște și
tufișuri care adăpostesc o avifauna caracteristica zonelor forestiere de luncă și care a fost
specificată anterior. În vecinătatea amplasamentului se află și zone atropizate care aparține
municipiului Roman.
Nu sunt afectate resursele de hrană sau locurile de popas.
Perturbare a activităţii speciilor de interes conservativ în ROSCI0378 Siretul Mijlociu

Perturbarea activității speciilor identificate în zona amplasamentului și a speciilor care pot fi
prezente pe baza necesităților față de habitat
Specie Prezența în zona Probabilitate Consecinţe Evaluare Se instituie Evaluarea Observații

amplasamentului impact masuri de impactulu
Observatii în reducere i rezidual
zona după
amplasamentului aplicarea
* masurilor
(1 km amonte -1 de
km aval) reducere
Specii de mamifere enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE
Lutra lutra urme Probabil. Impact
Deranj cauzat de negativ de nesemnific În vecinătatea
PAS DA
traficul din timpul intensitate ativ amplasamentului au fost
execuției lucrărilor redusă, pe identificate urme ale
77
termen acestei specii, dovadă că
scurt și exemplare se află în tranzit
reversibil în căutarea hranei . În
apropierea zonei care va fi
amenajată pentru
executarea lucrărilor nu au
fost identificate vizuini ale
vidrei.
De asemenea, schimbările
în densitatea populației
speciei vor fi reduse având
în vedere aspectele
menționate anterior.
După finalizarea lucrărilor
și eliminarea factorilor
perturbatori din zonă,
exemplarele de vidră vor
reveni la utilizarea zonelor
ocupate temporar de
realizarea lucrărilor.
Myotis 0 Incert Lucrările propuse spre
myotis Pe amplasament nu execuție nu vor genera
sunt condiții de perturbări ale activității
hrana,adăpost sau speciilor de lilieci. În zona
fără
cuibărire. Specia nu 0 NU fără impact afectată de implementarea
impact
a fost identificată în proiectului nu au fost
proximitatea identificate colonii de
amplasamentului lilieci.
sau a căii de acces. Lucrările vor fi desfășurate
Myotis 0 Incert într-o perioadă foarte
bechsteini Pe amplasament nu scurtă (3 luni) și în
sunt condiții de perioada diurnă, în timp ce
hrana,adăpost sau spechiile de chiroptere sunt
fără
cuibărire. Specia nu 0 NU fără impact specii vesperale sau
impact
a fost identificată în nocturne.
proximitatea
amplasamentului
sau a căii de acces.
Specii de amfibieni şi reptile enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE
Triturus 0 Incert Zona propusă pentru
cristatus Pe amplasament nu implementarea proiectului
sunt condiții de nu prezintă condiții de
hrana,adăpost sau habitat pentru aceste specii.
fără
cuibărire. Specia nu 0 NU fără impact
impact
a fost identificată în
proximitatea
amplasamentului
Bombina 0 Incert
bombina Pe amplasament nu
sunt condiții de
hrana,adăpost sau
fără
impact
proximitatea
amplasamentului
Bombina 0 Incert
variegata Pe amplasament nu
sunt condiții de
hrana,adăpost sau
fără
impact
proximitatea
amplasamentului
Emys Specia nu a fost Probabil. Impact Specia Emys orbicularis
nesemnific
orbicularis identificată în Deranj cauzat de PAS negativ de DA poate fi prezentă în zonă.
ativ
zonă dar poate fi traficul din timpul intensitate Lucrările vor genera deranj
78
prezentă execuției lucrărilor redusă, pe acestei specii. În periada de
termen execuție a lucrărilor este
scurt și necesară monitorizare
reversibil zonei, având în vedere
mobilitatea greoaie a
indivizilor, pentru a evita
rănirea sau uciderea
accidentală a indivizilor.
Specii de peşti enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE
Rhodeus Specia nu a fost Probabil. Impact
sericeus identificată în Deranj cauzat de negativ de Speciile de pești vor fi
amarus zonă dar poate fi traficul din timpul intensitate afectate de modificarea
nesemnific
prezentă execuției lucrărilor PAS redusă, pe DA turbidității apei.
ativ
termen Transparenţa apei va fi
scurt și afectată temporar în timpul
reversibil execuției lucrărilor.
Cobitis Specia nu a fost Probabil. Impact Modificarea acestui
taenia identificată în Deranj cauzat de negativ de indicator se va manifesta
zonă dar poate fi traficul din timpul intensitate aval de de zona de lucru pe
nesemnific
prezentă execuției lucrărilor PAS redusă, pe DA o lungime de max 200-300
ativ
termen m și se va produce numai
scurt și executării lucrărilor.
reversibil Turbiditatea produsă nu va
Aspius Specia nu a fost Probabil. Impact afecta întreaga lățime a
aspius identificată în Deranj cauzat de negativ de râului în zonă și nu va
zonă dar poate fi traficul din timpul intensitate depăși turbiditatea apei la
nesemnific ape mari când în masa
prezentă execuției lucrărilor PAS redusă, pe DA
ativ mediului lotic sunt
termen
scurt și antrenate particule de mici
reversibil dimensiuni din substrat.
Romanogobi Probabil. Proiectul poate genera
o vladykovi ( Deranj cauzat de condiții nevaforabile pentru
sin 1124 traficul din timpul ihtiofaună, modificările
Gobio execuției lucrărilor parametrilor de biotop –
albipinnatus respective turbiditatea
vladykovi (acesta fiind singurul
LUKASCH, parametru afectat) vor fi
1933) temporare și se va
manifesta numai aval pe o
distanță de cca 200 m.
Implementarea proiectului
nu modifică regimul de
curgere, debitul și nivelul
apei sau regimul termic.
Proiectul nu determină
modificări ale condițiilor
Impact hidro-chimice.
negativ de Măsurarea turbidității se
intensitate poate realiza pe un
nesemnific
PAS redusă, pe DA domeniu de la 0.00 la 1000
ativ NTU (1NTU = 1,2 mg/l) –
termen
scurt și apa de băut are 5 NTU.
reversibil Turbiditatea medie a râului
Siret în zona este cca 0,5
gr/l (500 mg/l) – 416 NTU
(Olariu, 2009, ANALELE
Universităţii „Ştefan cel
Mare” Suceava
SECŢIUNEA
GEOGRAFIE ANUL
XVIII – 2009).
În perioada de viitura 2005
s-a constat la o creștere a
turbidității până la 135 gr/l
( 135000 mg/ l – 112500
NTU) cf. rapoarte INHGA.
Turbiditatea cea mai mare
se înregistrează în
perioadele cu precipitații
79
abundente şi pe perioade
lungi de timp, dar pot
apărea creșteri ale
turbidității şi în vecinătatea
balastierelor (200 m aval).
Valorile optime ale
cantităţii de material în
suspensie recomandate în
acvacultură sunt:
pentru incubarea icrelor <
25 mg/l – 20,08 NTU
(1NT = 1,2 mg/l);
în restul perioadelor < 75
mg/l 62,5 NTU (1NTU =
1,2 g/l);
Reducerea efectivelor populaționale (REP)

Prin implementarea proiectului analizat nu există riscul reducerii efectivelor populațiilor
speciilor de interes conservativ din siturile Natura 2000.
Activităţile generate de implementarea proiectului și identificarea potenţialelor forme de impact asupra

habitatelor şi speciilor din siturile N2000
de produse periculoase
Îndepărtare vegetaţie
Introducere de specii
(inclusive depozitare
Scurgeri accidentale
elemente existente
Emisii de poluanţi
cuiburi/adăposturi
Zgomot şi vibraţii
Generare deşeuri
Modificări fizice
din construcţii/
Afectarea unor
atmosferici
sol/subsol
pământ)
Tipuri de lucrări/activități
Organizare şantier - - - - -
Protejarea fundațiilor podului - - - AH PAS PAS - -

Executarea lucrărilor AH - PAS
provizorii
Construirea batardourilor - - - AH PAS PAS - -
pentru pila P3
Protejarea fundației pilei P3 - - - AH - PAS - -
conform soluției propuse
Construirea batardourilor -
pentru pila P4, în timp ce
batardourile pilei P3 vor fi
dislocate parțial (astfel încât - - AH - PAS - -
nivelul apei să rămână scăzut
în aval, în dreptul pragului de
colmatare)
Protejarea fundației pilei P4 - - - AH PAS PAS - -
conform soluției propuse
Dislocarea parțială a
batardourilor pilei P4 (astfel - - - AH PAS PAS - -
încât nivelul apei să rămână
80
scăzut în aval, în dreptul
pragului de colmatare)
Construire unui prag de - - - AH PAS PAS - -
colmatare in aval de pod
Dislocarea totală a
batardourilor construite pentru - - - AH PAS PAS - -
protejarea pilelor
Notă: PH-pierdere habitate, AH-alterare habitate, FH-fragmentare habitate, PAS-perturbarea activităţii
speciilor
În scopul identificării impactului potențial al proiectului propus asupra speciilor şi habitatelor ce
constituie obiectivul managementului conservării in siturile Natura 2000 s-a definit pentru fiecare
criteriu un set de elemente pentru analiza si precum si tinte ce trebuie atinse, a fost alocată o notă de
relevanta, stabilită după cum urmează:
 impact pozitiv semnificativ;
 impact pozitiv;
 nici un impact (neutru);
 impact negativ nesemnificativ;
 impact negativ semnificativ
Evaluare impactului este prezentată în tabelul de mai jos
81
Integritatea ariei naturale Impactul generat de activitatea propusă Impactul generat de activitatea propusă Evaluarea impactului
protejate de interes comunitar în ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu în ROSCI0378 - Râul Siret între
este afectată dacă PP poate: Paşcani şi Roman
să reducă suprafaţa habitatelor - Nu vor fi afectate habitatele specifice - Amplasamentul lucrărilor de punere în nesemnificativ
şi/sau numărul exemplarelor speciilor de păsări ce constituie obiectul siguranță a podului ocupă o suprafață de
speciilor de interes comunitar conservării în acest sit. 0,5103 ha din aria ROSCI0378 ceea ce
- Nu vor fi afectate numărul exemplarelor reprezintă 0,013 % din suprafața ariei
speciilor de interes comunitar. protejate și temporar 0,046 % din
- Amplasamentul lucrărilor ocupă o suprafața clasei de habitate ” Râuri,
suprafață de 0,5103 ha din aria lacuri” și definitiv 0,2765 mp ceea ce
ROSPA0072 ceea ce reprezintă 0,0048% reprezintă 0,024 % din suprafața
din suprafața ariei protejate și temporar aceleaiși clase dehabitate.
0,032 % din suprafața clasei de habitate ” - Nu vor fi afectate numărul exemplarelor
Râuri, lacuri” și definitiv 0,2765 mp speciilor de interes comunitar.
ceea ce reprezintă 0,017 % din suprafața
aceleaiși clase de habitate.
să ducă la fragmentarea - Nu se vor fragmenta habitate de interes - Nu se vor fragmenta habitate de interes 0 = nici un impact (neutru);
habitatelor de interes comunitar comunitar. comunitar.
să aibă impact negativ asupra - Implementarea proiectului va genera - Implementarea proiectului va genera
factorilor care determină perturbarea temporară și reversibilă a perturbarea activității speciilor de pești
menţinerea stării favorabile de speciilor de păsări de interes comunitar din zoană în perioada executării
Impact negativ de intensitate
conservare a ariei naturale din zona amplasamentului. batardourilor.
redusă, pe termen scurt și
protejate de interes comunitar - Nu exista impact negativ asupra - Nu exista impact negativ asupra
reversibil
factorilor care determină menţinerea factorilor care determină menţinerea
stării favorabile de conservare a ariei stării favorabile de conservare a ariei
naturale protejate naturale protejate
să producă modificări ale - Nu se produc modificări ale dinamicii - Nu se produc modificări ale dinamicii 0 = nici un impact (neutru);
dinamicii relaţiilor care definesc relaţiilor care definesc structura şi/sau relaţiilor care definesc structura şi/sau
structura şi/sau funcţia ariei funcţia ariei naturale protejate. funcţia ariei naturale protejate.
naturale protejate de interes - Ca urmare a implementării proiectului se - Lucrările propuse contribuie la
comunitar va realiza menținerea structurii podului și menținerea structurii podului și implicit
implicit evitarea prăbușirii acestuia ceea evitarea prăbușirii acestuia ceea ae ar
ae ar avea ca efect blocarea albiei în zona avea ca efect blocarea albiei în zona
respective. respective.
Identificarea indicatori-cheie Impactul generat de activitatea propusă în ROSPA0072 Evaluarea impactului
Tipul de impact cuantificabili folositi la Lunca Siretului Mijlociu și ROSCI 0378Râul Siret între Pașcani și
evaluarea impactului Roman”
Direct 1. procentul din suprafaţa  Amplasamentul lucrărilor ocupă o suprafață de 0,5103 ha
habitatului care va fi pierdut; din aria ROSPA0072 ceea ce reprezintă 0,0048% din
suprafața ariei protejate și temporar 0,032 % din suprafața
clasei de habitate ” Râuri, lacuri” și definitiv 0,2765 mp ceea
ce reprezintă 0,017 % din suprafața aceleaiși clase de
habitate.
 Amplasamentul lucrărilor de punere în siguranță a podului
ocupă o suprafață de 0,5103 ha din aria ROSCI0378 ceea ce
reprezintă 0,013 % din suprafața ariei protejate și temporar
Impact negativ de
0,046 % din suprafața clasei de habitate ”Râuri, lacuri” și
intensitate redusă, pe
definitiv 0,2765 mp ceea ce reprezintă 0,024 % din suprafața
termen scurt și reversibil
aceleaiși clase dehabitate.
 Nu vor fi afectate habitatele permanent caracteristice
speciilor ce constituie obiectul conservării în acest sit.
 Implementarea proiectului va genera perturbarea temporară
și reversibilă a speciilor de păsări de interes comunitar din
zona amplasamentului.
 Implementarea proiectului va genera perturbarea activității
speciilor de pești din zonă în perioada executării/demolării
batardourilor, amplasarea anrocameentelor șia pragului.
2. procentul ce va fi pierdut  Amplasamentul lucrărilor ocupă o suprafață de 0,5103 ha
din suprafeţele habitatelor din aria ROSPA0072 ceea ce reprezintă 0,0048% din
folosite pentru necesităţile de suprafața ariei protejate și temporar 0,032 % din suprafața
hrană, odihnă şi reproducere clasei de habitate ” Râuri, lacuri” și definitiv 0,2765 mp ceea
ale speciilor de interes ce reprezintă 0,017 % din suprafața aceleaiși clase de
comunitar; habitate.
 Amplasamentul lucrărilor de punere în siguranță a podului Impact negativ de
ocupă o suprafață de 0,5103 ha din aria ROSCI0378 ceea ce intensitate redusă, pe
reprezintă 0,013 % din suprafața ariei protejate și temporar termen scurt și reversibil
0,046 % din suprafața clasei de habitate ”Râuri, lacuri” și
definitiv 0,2765 mp ceea ce reprezintă 0,024 % din suprafața
aceleaiși clase dehabitate.
 Subliniem faptul că habitatul nu va fi înlocuit şi nu se vor
pierde suprafeţe din teren din cadrul sitului. Clasa de habitat
va rămâne acelaşi ” Râuri, lacuri”.
 Nu vor fi afectate semnificativ suprafetele habitatelor folosite
pentru necesităţile de hrană, odihnă şi reproducere ale
speciilor de interes comunitar din aria de protective.
3. fragmentarea habitatelor de  Nu se vor produce fragmentări ale habitatelor specifice 0 = nici un impact (neutru);
interes comunitar (exprimată
în procente);
4. durata sau persistenţa  se vor produce fragmentări ale habitatelor specifice 0 = nici un impact (neutru);
fragmentării;
5. durata sau persistenţa  În perioada lucrărilor va exista un deranj in zona de
perturbării speciilor de interes implementare a proiectului, datorat prezenței umane a
comunitar, distanţa faţă de aria utilajelor și zgomotului pentru speciile de păsri, Lutra
naturală protejată de interes lutra și Emys orbicularis. Pentru speciile de pești
Impact negativ de
comunitar; impactul va fi generat de creșterea temporară a
turbidității apei aval de zonele de lucru.
 în zona limitrofă amplasamentului proiectului și căii de acces, 4
luni/an, impact negativ nesemnificativ şi impact neutru pe
termen mediu şi lung.
6. schimbări în densitatea  schimbările în densitatea populațiilor se vor manifesta temporar Impact negativ de
populaţiilor (nr. de în perioada execuției lucrărilor. intensitate redusă, pe
indivizi/suprafaţă); termen scurt și reversibil
7. scara de timp pentru  1-2 luni după finalizarea proiectului
Impact negativ de
înlocuirea speciilor/habitatelor
afectate de implementarea
planului
8. indicatorii chimici-cheie  Nu este cazul 0 = nici un impact
care pot determina modificări (neutru);
legate de resursele de apă sau
de alte resurse naturale, care
pot determina modificarea
funcţiilor ecologice ale unei
ariinaturale protejate de
interes comunitar.
Indirect evaluarea impactului cauzat de  Avand în vedere ca nu a fost identificat impact major asupra Impact negativ de
PP fără a lua în considerare intensitate redusă, pe
Tipul de impact cuantificabili folositila Lunca Siretului Mijlociu și ROSCI 0378Râul Siret între Pașcani și
măsurile de reducere a speciilor pentru care au fost declarate ariile protejate nu exista termen scurt și reversibil
impactului; diferențe între situațiile cu /sau fără măsuri de reducere a
impactului. Implementarea planului de monitorizare este
necesară doar pentru a evidenția situația reală la nivelul zonei
analizate.
In etapa de  Subliniem faptul că habitatul nu va fi înlocuit şi nu se vor pierde 0 = nici un impact
dezafectare suprafeţe din teren din cadrul sitului. Clasa de habitat va (neutru);
rămâne acelaşi ” Râuri, lacuri”.
 Nu vor fi afectate semnificativ suprafețele din ariile naturale
protejate.
Pe termen scurt evaluarea impactului cauzat de  Impactul pe termen scurt este similar impactului direct
Impact negativ de
PP fără a lua în considerare prezentat anterior.
măsurile de reducere a
impactului;
Pe termen lung evaluarea impactului cauzat de  Lucrările propuse contribuie la menținerea structurii
planul propus fără a lua în podului și implicit evitarea prăbușirii acestuia ceea ce ar Impact pozitiv semnificativ
considerare măsurile de avea ca efect blocarea albiei în zona respective. pe termen lung.
reducere a impactului;
În faza de evaluarea impactului cauzat de  Impactul pe în faza de construcție este similar impactului direct
Impact negativ de
constructie planul propus fără a lua în prezentat anterior.
considerare măsurile de
În faza de evaluarea impactului cauzat  Având în vedere caracteristicile proiectului nu există fază de
operare de planul propus fără a lua operare. -
în considerare măsurile de
Rezidual evaluarea impactului rezidual  Având în vedere ca nu a fost identificat impact semnificativ 0 = nici un impact (neutru);
care rămâne după major asupra speciilor pentru care au fost declarate ariile
implementarea măsurilor de naturale protejate nu există diferențe între situațiile cu /sau fără
reducere a impactului pentru măsuri de reducere a impactului.
planul propus şi pentru alte  Evaluarea impactului direct este temporar, de scurta durată și
PP. reversibil
 Implementarea planului de monitorizare este necesară doar
pentru a evidenția situația reală la nivelul zonei analizate.
cumulativ evaluarea impactului  Realizarea proiectului analizat nu are impact negativ cumulat cu 0 = nici un impact (neutru);
cumulativ al PP propus cu alte alte proiecte.
PP:
evaluarea impactului  Realizarea proiectului analizat nu are impact negativ 0 = nici un impact (neutru);
cumulativ al PP cu alte PP fără semnificativ cumulat cu alte proiecte.
a lua în considerare măsurile
de reducere a impactului
Evaluarea impactului cumulat
Proiectele existente pe râul Siret au ca obiect de activitate exploatarea, transportul şi sortarea
agregatelor de balastieră, proiecte care sunt cantonate – în etapa de excavare – la nivelul unor plaje de
balast. De regulă, aceste plaje nu prezintă copertă de sol vegetal din cauza vârstei mici a depozitului
aluvionar şi submersiei periodice a suprafeţelor. Astfel, excavarea balastului are ca efect general
menţinerea cursului râului Siret în condiţiile ameliorării fenomenelor de colmatare a albiei minore şi
eroziunii malurilor, sau chiar, de refacere a malurilor şi reducere a riscului la inundaţii.
Exploatările de balast din amonte şi din aval de amplasamentul supus analizei, sunt corelate, astfel
încât să aibă consecinţe pozitive asupra menţinerii condiţiilor de relief la nivelul albiei şi luncii râului Siret.
Proiectele (inclusiv proiectul supus evaluării) aprobate sau în curs de aprobare, amplasate în imediata
vecinătate
Nr. Denumire operator Proiect Suprafaţă

crt. economic (ha)
1. CONSILIUL Pod pe DJ 207A, KM 6+591, peste râul siret 0,9144
JUDEȚEAN
NEAMȚ
2. COMPANIA Lucrări de punere în siguranță a obiectivului pod DN15D 0,5103
NATIONALA DE km 51+021
ADMINISTRARE A
INFRASTRUCTURII
RUTIERE S.A. prin
Direcția Regională de
Drumuri și Poduri
iași
3. Intreprindere Perimetrul de exploatare agregate minerale Cotu Vameş 1, 2,445
Individuală Buga comuna Horia, judeţul Neamţ – clasa de habitate „râuri,
Ciprian Gheorghe lacuri”
4. Intreprindere Staţia de sortare agregate minerale Cotu Vameş comuna 0,200
Individuală Buga Horia, judeţul Neamţ – clasa de habitate „pășuni”
Ciprian Gheorghe
5. S.C. Jasmine Fashion Proiectarea și deschiderea exploatării agregatelor minerale 1,1239
S.R.L. din Perimetrul Ion Creangă 2, curs de apă râul Siret, mal
stâng, pentru decolmatarea scurgerii în zonă, comuna Ion
Creangă, județul Neamț
6. S.C. Lastro Construct Proiectarea și deschiderea exploatării agregatelor minerale 3,5
General S.R.L. din Perimetrul Recea 3, curs de apă râul Siret, mal stâng,
pentru decolmatarea, reprofilarea și regularizarea scurgerii
în zonă.
7. SC Primex SRL Staţia de sortare agregate minerale Filipeşti- comuna

Secuieni Filipeşti, judeţul Bacău – clasa de habitate „culturi (teren 0,499
arabil)”
Total suprafaţă ocupată din clasa de habitate „râuri, lacuri” 8,0687
TOTAL SUPRAFAŢĂ OCUPATĂ 8,0687
Caracteristicile comune şi efectele proiectelor care au ca obiect de activitate decolmatarea, recularizarea

și reprofilarea albiei râului Siret:
 Pe termen scurt sunt generatoare de impact negativ, ca urmare a:
o Ocupării temporare a unor suprafeţe de teren din albia şi zona de luncă râului Siret, habitate
folosite uneori de specii de păsări, care constituie obiectivele de conservare a ROSPA0072
Lunca Siretului Mijlociu și ROSCI0378 Râul Siret între Pașcani și Roman;
o Producerea zgomotului, vibraţiilor şi prezenţa umană au efect perturbator asupra unor specii
de păsări prezente în zonele de lucru şi vecinătăţile imediate;
o În condiţiile exploatării submerse (circa 20% din suprafaţa perimetrelor de exploatare),
creşte turbiditatea apei în zona de exploatare şi circa 200 – 300 m aval de aceasta, ceea ce
duce la perturbarea speciilor de peşti, sursa de hrană pentru unele specii de păsări;
o În cazul excavării submerse sau în zona malurilor râului Siret, în perioada de reproducere a
unor specii de peşti (depunerea pontei şi ecloziune - aprilie-iunie), în zonele de lucru, există
riscul distrugerii pontei depuse;
 Pe termen mediu şi lung sunt generatoare de impact pozitiv, ca urmare a:
o decolmatării şi reprofilării albiei râului Siret, reducându-se astfel, fenomenul de eroziune a
malurilor, şi deci, de stopare a reducerii suprafeţelor ocupate cu păduri de zăvoi, habitat
deosebit de important pentru numeroase specii de faună;
o inundaţiilor la ape mari, fenomen cu efecte negative asupra tuturor speciilor de faună din
zonă.
Zgomotul şi vibraţiile au un impact negativ nesemnificativ asupra speciilor de avifaună, prin
deranjul cauzat. Având în vedere că structura cenozelor identificate în Formularul Standard al ROSPA0072
a evoluat în condiţiile efectuării, în ultimii 20 ani, a lucrărilor de exploatare a agregatelor minerale prin
care se face decolmatarea albiei râului Siret, şi luând în considerare faptul că fiecare proiect utilizează căi
de acces existente, estimăm că realizarea acestor lucrări nu va afecta semnificativ populaţiile speciilor de
avifaună care constituie obiectivele de conservare ale ROSPA0072.
Exploatarea agregatelor de balastieră are un efect general de menţinere a cursului râului Siret în
aceleaşi condiţii (fără intensificarea fenomenelor de eroziune sau inundare a unor suprafeţe) în care au fost
desemnate aceste arii naturale protejate. Aceste lucrări nu afectează pădurile de foioase, vegetaţia de zăvoi
sau pe cea higrofilă, caracteristice luncii, şi nici fauna caracteristică acestor habitate.
În concluzie, se estimează că, IMPACTUL CUMULAT asupra ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu și
ROSCI0378 Râul Siret între Pașcani și Roman, fără a lua în consideraţie măsurile de reducere a impactului,
va fi: PE TERMEN SCURT şi MEDIU - DIRECT, NEGATIV NESEMNIFICATIV, TEMPORAR,
REVERSIBIL, iar PE TERMEN LUNG – POZITIV
Impactul cumulat asupra aerului atmosferic

Potenţialele surse de emisii atmosferice sunt:
 excavarea şi transportul aluviunilor dislocate şi a solului rezultat din lucrări;
 traficul generat de lucrările desfăşurate (transportul aluviunilor excavate).
Emisiile conţin în principal următorii poluanţi:
 pulberi în concentraţii nesemnificative;
 gaze de combustie rezultate din arderea combustibililor în utilajele implicate în realizarea
investiţiei.
Prin arderea combustibililor în motoarele cu ardere internă ale vehiculelor care transportă
agregatele minerale şi ale utilajelor implicate în realizarea lucrărilor de extracţie rezultă gaze de eşapament
care sunt eliminate în atmosferă. Cantităţile de substanţe cu potenţial poluant pentru factorul de mediu aer
sunt prezentate în tabelul de mai jos. Emisiile vehiculelor şi utilajelor sunt reglementate prin inspecţiile
tehnice periodice.
Realizarea activităţilor de exploatare agregate minerale presupune utilizarea a cel puţin
următoarelor utilaje şi mijloace de transport: excavator, betonieră, macara, basculante.
Consumul de carburanţi mediu pentru fiecare exploatare

Consum Timp de
Nr. Crt. Utilaj Nr. bucăţi specific/ oră de funcţionare Consum zi (l)
funcţionare efectiv ore/zi
1. Excavator/încărcător 1 15 2 60
frontal/draglină
2. Basculanta 2 7 5 70
Consum/oră = 22 l
Consum total zilnic = 130 l
Consum lunar = 130 x 20 zile = 2600 l/lună
Pentru fiecare dintre cele 7 amplasamente am luat în considerare pentru funcţionare un utilaj terasier
şi 2 autobasculante, în medie pe zi. Având în vedere dinamica variabilă a mediului economic, restricțiile
din Planul de management, condițiile climatice şi variaţia cererii de material de construcţii la nivelul pieţii,
lucrările de regularizare se desfăşoară cu intermitenţă.
Poluanţii rezultaţi din arderea carburaţilor sub forma gazelor de eşapament sunt:
 particulele în suspensie;
 dioxidul de sulf (SO2);
 monoxidul de carbon (CO);
 oxizii de azot (NOx);
 compuşii organici volatili(COV).
Prin combustia unei cantităţi de 1000 l motorină rezultă următoarele cantităţi de noxe:
 particule: 0,222 kg;
 SOx: 0,005 kg;
 CO: 0,001 kg;
 hidrocarburi: 0,480 kg;
 NOx: 1,450 kg;
 aldehide şi cetone: 0,120 kg.
Conform datelor din tabelul anterior, consumul total orar de motorină pentru desfăşurarea lucrărilor
este Menţionăm că utilajele existente nu funcţionează simultan.
Un alt impact care se poate cumula, în special la nivel local, prin utilizarea în comun a unor căi de
acces, este antrenarea de pulberi în atmosferă prin deplasarea mijloacelor de transport pe drumurile de
exploatare. Cantitatea de pulberi antrenată variază în funcţie de intensitatea activităţii şi condiţiile meteo.
Astfel în perioadele ploioase nu sunt antrenate particule în atmosferă, în timp ce în perioadele secetoase
cantitatea lor creşte.
Din măsurătorile efectuate în alte locaţii asupra surselor de poluare a aerului rezultă că pulberile
minerale în suspensie au o valoare de 0,08 mg/mc (în condiţii de mediu umed la 28 °C, umiditate relativă
de 71 %, calm atmosferic), valoare sub limita admisă de 0,15 mg/mc.
Pentru evitarea antrenării unei cantităţi mari de pulberi în perioadele secetoase a fost propusă ca
măsură de reducere, stropirea drumurilor de exploatare. Prin aplicarea acestei recomandării această
categorie de impact dispare.
Impactul cumulat asupra apei
Lucrările de decolmatare a albiei râului Siret, precum și lucrările propuse, nu produc ape uzate
tehnologice care să determine impurificarea factorului de mediu apă de suprafaţă.
De asemeni aceste proiecte nu generează ape menajere uzate care să fie evacuate în albia râului
Siret.
Executarea lucrărilor nu determină modificarea parametrilor chimici ai apei râului, în condiţiile
funcţionării normale a utilajelor. Excavarea acumulărilor de pietriş şi nisip direct din apă produce o creştere
a turbidităţii apei în zona de extracţie şi pe o distanţă de circa 200 – 300 m aval de aceasta, la fel și lucrările
propuse. Ca urmare a funcţionării defectuoase a utilajelor pot să apară poluări accidentale ale apei râului
Siret, cu hidrocarburi sau uleiuri minerale, situaţie în care trebuie luate următoarele măsuri:
 intervenţia imediată cu substanţe absorbante/neutralizatoare;
 remedierea imediată a defecţiunii prin operatori economici specializaţi.
Realizarea lucrărilor de decolmatare și a lucrărilor de punere în siguranță a podului, pe termen lung,
vor avea impact pozitiv asupra factorului de mediu apă de suprafaţă şi nici un efect asupra apelor
subterane.
Realizarea proiectului analizat nu are impact cumulat cu alte proiecte asupra factorului de
mediu apă.
Impactul cumulat asupra solului

Lucrările propuse nu produc poluări ale solului şi nici ocuparea unor suprafeţe mari de teren
acoperite cu sol vegetal. Perimetrele de exploatare, din cauza submersiei periodice şi vitezei mari a apei la
viituri, nu prezintă copertă de sol vegetal. În aceaiași situație se află și lucrările propuse prin proiectul
analizat. Solul poate fi afectat accidental din cauza defecţiunilor utilajelor şi mijloacelor de transport
utilizate, sau/și ca urmare a nerespectării măsurilor de protecție a mediului:
 gestionarea necorespunzătoare a deşeurilor generate;
 nerespectarea căilor de acces.
Realizarea lucrărilor de decolmatare a albiei râului Siret are impact pozitiv asupra solurilor
din zonă prin reducerea eroziunii malurilor şi implicit menţinerea habitatelor terestre.
Implementarea proiectului analizat nu are impact cumulat cu proiectele propuse pentru decolmatare
în albie.
Pe termen lung, activităţile de exploatare a agregatelor au efecte benefice, contribuind la menţinerea
stării de conservare a siturilor Natura 2000 prin:
 reducerea fenomenului de eroziune activă a malurilor râului Siret, maluri pe care este pădure
de luncă (habitat de interes deosebit pentru numeroase specii de faună), contribuind astfel la
menţinerea pe termen mediu şi lung a acestui tip de habitat;
 prevenirea revărsărilor apelor râului Siret, în timpul cărora este distrusă vegetaţia de mal şi o
dată cu ea, cuiburile şi ponta speciilor de faună.
Proiectul analizat are următoarele consecințe, pe terme scurt și lung:
 În perioada lucrărilor va exista un deranj in zona de implementare a proiectului, datorat
prezenței umane a utilajelor și zgomotului pentru speciile de păsri, Lutra lutra și Emys
orbicularis. Pentru speciile de pești impactul va fi generat de creșterea temporară a turbidității
apei aval de zonele de lucru
 Lucrările propuse contribuie la menținerea structurii podului și implicit evitarea prăbușirii
acestuia ceea ce ar avea ca efect blocarea albiei în zona respective.
Evaluarea semnificaţiei impactului fără a lua în considerare măsurile de reducere a

impactului
În lipsa măsurilor de reducere a impactului, se estimează generarea unui impact negativ
semnificativ în zona de implementare a proiectului. Acest impact negativ se va manifesta doar local și nu
va determina un impact negativ semnificativ generalizat la nivelul siturilor ROSPA0072 Lunca Siretului
Mijlociu și ROSCI0378 Râul Siret între Pașcani și Roman. La nivelul ariilor naturale protejate impactul
generat de lipsa măsurilor de reducere a impactului pentru proiectul analizat va fi nesemnificativ.
X.6. Măsuri de reducere a impactului
MĂSURI GENERALE DE REDUCERE A IMPACTULUI

 Toate etapele lucrărilor se vor realiza în conformitate cu documentaţia tehnică prezentată şi
cu respectarea condiţiilor impuse prin actele emise de instituţiile de avizare nominalizate în
Certificatul de Urbanism;
 Vor fi respectate cu stricteţe traseele căilor de acces;
 Nu se vor realiza depozite de materiale excavate pe suprafețe situate în afara perimetrului
analizat;
 Elaborarea şi implementarea un Plan de prevenire şi intervenţie în caz de poluări accidentale,
cu prevederi clare referitoare la funcționarea utilajelor și autovehicolelor.
MĂSURI DE REDUCERE A IMPACTULUI ASUPRA FACTORILOR DE MEDIU

Măsuri de reducere a impactului asupra factorului de mediu apă
 manipularea şi stocarea materialului rezultat din lucrările de punere în siguranță în aşa mod
 eliminarea deşeurilor menajere provenite de la personalul implicat în lucrări prin colectare în
europubele sau containere pentru colectare selectivă;
 gestiunea strictă a deşeurilor, pe categorii şi montarea de panouri de avertizare referitoare la
interdicţia de aruncare a deşeurilor de orice fel în apele Siretului;
folosite;
 îndepărtarea din amplasamentul lucrărilor a utilajelor defecte prin transportul lor către unităţi
de service specializate;
transport.
Măsuri de reducere a impactului asupra factorului de mediu aer

În perioada de realizare a lucrărilor, sursele de poluare a aerului sunt reprezentate de utilajele care
execută lucrările şi temporar de autobasculantele care pătrund în amplasament pentru a prelua cantităţi de
de deșeuri eliminate din albie.
 stropirea drumului de exploatare pentru a împiedica antrenarea unei cantităţi mari de pulberi în aer
în sezonul cald când precipitaţii sunt reduse;
 deplasarea camioanelor pe drumurile de exploatare de pământ sau balastate să se facă cu viteze de
maxim 30 km/h;
 se recomandă efectuarea regulată a reviziilor tehnice la mijloacele auto pentru ca, pe toată perioada
de execuție a lucrărilor, acestea să se încadreze în prevederile legale în vigoare.
Măsuri de reducere a impactului zgomotului şi vibraţiilor

În tehnologia de realizare a lucrărilor, zgomotele produse pe suprafaţa
amplasamentului nu pot fi eliminate, dar pot fi reduse astfel:
Din momentul începerii lucrărilor şi până la finalizarea acestora pe amplasament se vor produce
zgomote determinate de funcţionarea motoarelor şi încărcarea basculantelor. Pe amplasament nu se vor
produce zgomote în mod continuu, emisiile sonore fiind generate în timpul programului de lucru.
Sursele potenţiale care generează zgomot şi vibraţii aferente proiectului sunt tipice pentru lucrările
şi cuprind în general:
 operarea vehiculelor pentru transportul materialelor;
 operarea utilajelor mobile şi staţionare utilizate pentru dezasamblarea structurilor podului
excavatoare, buldozere, încărcătoare.
Pentru a reduce zgomotul şi vibraţiile, şi deci impactul acestora asupra faunei zonei, locuitorilor şi
locuinţelor din zonă, antreprenorul lucrărilor va trebui să ia următoarele măsuri:
 deplasarea mijloacelor de transport pe drumurile de pământ sau balastate să se facă cu viteze
de maxim 30 km/h;
Măsuri de reducere a impactului asupra factorului de mediu sol, subsol

Pentru prevenirea poluărilor accidentale care pot să afecteze factorul de mediu sol, antreprenorul
lucrării va lua următoarele măsuri operaţionale:
 personalul care deserveşte utilajele şi mijloacele auto va verifica funcţionarea acestora şi va
anunţa administratorul societăţii asupra oricărei defecţiuni apărute;
 utilajele care s-au defectat în timpul lucrărilor vor fi îndepărtate de pe amplasament;
 pe amplasament nu vor fi stocaţi carburanţi, lubrifianţi sau deşeuri (anvelope uzate, uleiuri
uzate, baterii auto, etc.);
 nu vor fi amplasate depozite de materiale rezultate pe terenurile adiacente situate la nivelul
terasei şi luncii râului Siret şi care nu fac obiectul prezentului proiect;
gestionarea corespunzătoare a deşeurilor generate.
MĂSURI SPECIFICE DE REDUCERE A IMPACTULUI ASUPRA SPECIILOR DE

INTERES CONSERVATIV:
Spcii de mamifere
 Nu vor fi realiza lucrări dimineața devreme și perioada vesperală pentru a reduce impactul
asupra specie Lutra lutra și a speciilor de lilieci;
Specii de reptile și amfibieni
 Pentru a nu afecta starea de conservare a speciei Emys orbicularis (țestoasa de apă), se vor sista
lucrările în perioada de vulnerabilitate 15 iunie- 15 iulie;
 Monitorizarea acumulărilor de apă de dimensiuni reduse – bălți temporare (dacă aceastea există)
în zonele de mal care vor fi ocupate de platformele de lucru pentru identificarea
prezenței/relocarea eventualelor exemplare aparținând speciilor de amfibieni de interes
comunitar care ar fi putut coloniza aceste ecosisteme. Această activitate ar trebui să se
desfășoare înainte de realizarea platformelor de lucru.
Specii de pești
 Interzicerea spălării utilajelor și autovehicolelor în râul Siret;
 Se interzice executarea lucrărilor pe timpul nopții;
 Pe cursul râului Siret, nu se vor realiza intervenţii permanente care să conducă la crearea de
praguri în albie, devierea cursului sau modificarea substratului;
 Realizarea lucrărilor înafara perioadei de reproducere a speciilor de pești;
 Pentru reducerea turbidității generate se poate instala o perdea pentru reținerea sedimentelor
– aceasta trebuie instalată înainte de a începe lucrări la paltformele de lucru. Această metodă
fiind eficientă și conduce la reducerea turbidității pe toată perioada implementării proiectului.
Acesată metodă nu blochează cursul râului Siret permițând tranzitarea apei dar va opri ca
turbiditatea determinată de lucrările propuse să se propage aval.
 Amplasarea scării de pești propusă prin proiect.
Pragul de fund de pe firul mal drept are peste 0,4 m înălțime și este obligatorie realizarea unei
scări de pești, conform Legii Apelor.
Scara de pești va fi construită din anrocamente 50-500 kg conform detaliului din proiect, astfel:
 pantă de 1:10,
 lățime utilă variabilă între 1,50 și 3,40 m,
 înălțime scară 1,75 m,
 lățimea liberă de trecere între nervuri de minim 0,50 m,
 la trecerea pragului înălțimea de trecere a apei va fi de minim 0,25 m pentru a permite
trecerea peștilor.
Specii de păsări
 Măsurile propuse pentru reducerea impactului produc efecte generale asupra populațiilor tuturor
speciilor de importanță comunitară și nu numai, astfel.
 Măsuri care se referă la perioada de implementare a proiectului
o interzicerea realizarea lucrărilor în perioada 15 martie – 15 august – interval de timp în
care păsările oaspeți de vară cuibăresc și își cresc puii eliminând astfel deranjul cauzat în
acest interval de utilaje, mijloace de tranport și angajați.
 Măsuri care se referă suprafața afectată de implementarea proiectului
o realizarea proiectului numai pe suprafața propusă are rolul de a reduce dimensiunile
impactului și protecție a habitatelor din zonă;
o interzicerea depozitării de material și a garării mijloacelor de tranport și a utilajelor pe
suprafețe învecintate amplasamentului reduce deranjul determinat de investiție și
conservă starea unor habitate de pajiști care pot fi folosite ca habitate de hrănire sau a
unor zone acoperite cu vegetație arbustivă care pot constitui habitate de hrănire, cuibărit
sau adăpost pentru unele specii de păsări.
 Măsuri care se referă la drumurile de acces
o utilizarea căilor de acces existente - cele propuse în cadrul proiectului, va reduce
impactul mijloacelor de transport asupra păsărilor – fiind utilizat un singur traseu și nu va
produce fragmentări suplimentare ale habitatelor din zonă;
 Măsuri care se referă la gestionarea deșeurilor
o gestionarea corespunzătoare a deșeurilor elimină impactul generat de producerea acestora
la nivelul punctului de lucru.
 Măsuri care se referă la utilaje
o efectuarea periodică a reviziilor tehnice reduce riscul poluărilor accidentale cu impact
negativ asupra speciilor de păsări și nu numai;
o monitorizarea funcționării utilajelor reduce riscul scurgerii unor cantități mai mari de
lubrefianți și combustibili în mediul înconjurător cu efecte negative asupra factorilor de
mediu, înclusiv a biodiversității;
o realizarea reparațiilor și a schiburilor de uleiuri la unități autorizate reduce riscul
poluărilor accidentale la nivelul amplasamentului;
o interzicerea tranzitării râului Siret direct prin apă și a spălării utilajelor are ca scop
evitarea poluărilor mediului acvatic.
 Măsuri care se referă la pătrunderea în habitate naturale situate în vecinătate, recoltarea,
capturarea, uciderea exemplarelor, deteriorarea și distrugerea locurilor de cuibărit, etc
o reduc impactul direct asupra populațiilor speciilor de interes comunitar, acțiunile
menționate în cadrul acestor măsuri au scopul de a elimina impactul generat de factorul
antropic direct asupra indivizilor populațiilor din zonă care ar afecta în mod direct
dimensiunile numerice ale acestor populații.
 Alte măsuri
o interzicerea aducerii și hrănirii câinilor hoinari în zona amplasamentului reduce
amenințările asupra speciilor de păsări ale căror indivi ar putea fi uciși de către aceștia.
CAPITOLUL XIII. Pentru proiectele care se realizează pe ape sau au

legătură cu apele
XIII.1. Localizarea proiectului
Amplasamentul este reprezentat de albia râului Siret în dreptul podului de pe DN 15D, km 51+021,
localizat între cartierul Nicolae Bălcescu din municipiul Roman și sat Gâdinți.
- bazinul hidrografic – Siret;
 rȃul Siret
- denumirea şi codul cadastral: XII.1.000.00.00.00.0.
- denumirea şi corp de apă: RORW12_1_B4
Folosința terenului conform Certificat de Urbanism nr. 303 din 20.07.2022 emis de Consiliul
Judetean Neamteste: drum + ape.
XIII.2. Starea ecologică/potențialul ecologic și starea chimică a corpului de apă de

suprafaţă, starea cantitativă şi chimică a corpului de apă subteran
Râul Siret este cel mai mare râu interior al României. Izvorăşte din Carpaţii Păduroşi (Ucraina) şi
drenează, prin bazinul său hidrografic, partea central-estică a Carpaţilor Orientali, Subcarpaţii şi Podişul
Moldovei.
Până în secţiunea de studiu din aval de podul Şcheia, bazinul hidrografic Şiret are o suprafaţă de
6535 kmp. şi o altitudine medie de 493 m. Această suprafaţă mare presupune o varietate deosebită a
condiţiilor fizico-geografice de pe cuprinsul său.
Din punct de vedere geologic bazinul hidrografic Şiret se caracterizează prin prezenţa Unităţii
flişului (gresii, conglomerate, marne, menilite, argile) în Obcina Feredeului, Obcina Mare, Obcinele
Humorului, Culmea Stânişoara şi Munţii Suha, a Subcarpaţilor Moldovei (marne, gresii, argile,
conglomerate) şi a Podişului Moldovei, reprezentat prin subunităţile sale: podişul piemontan (pietrişuri,
prundişuri, nisipuri, argile), platourile structurale (gresii, argile, marne, luturi) şi culoarul Şiretului
(pietrişuri de terasă, luturi, argile, aluviuni recente etc.)
Am prezentat ceva mai pe larg particularităţile geologice şi geomorfologice ale bazinului
hidrografic, deoarece acestea reprezintă ariile-sursă de provenienţă a aluviunilor. în acest context trebuie
menţionat faptul că succesiunea afluenţilor principali, montani, de pe partea dreapta, contribuie in mod
decisiv la formarea resurselor balastiere de bună calitate, atât in albiile, luncile si terasele afluenţilor
(Suceava), cât si in lungul râului Şiret.
In reţeaua hidrometrică nu se monitorizează decât debitele de aluviuni în suspensie. Debitele de
aluviuni târâte se determină după unele precizări din literatura de specialitate. Astfel C. Diaconu şi P.
Şerban (1994) prezintă un tabel în care procentul aluviunilor târâte din cele în suspensie este corelat cu
altitudinea secţiunii de studiu. Conform acestor relaţii, pentru secţiunea aval pod Şcheia, procentul
aluviunilor târâte poate fi considerat 15% din cele în suspensie.
Din punct de vedere hidrologic zona aparţine albiei minore a râului Siret. Siretul are o suprafaţă
totală a bazinului hidrografic de 44835 kmp şi o lungime totală de 726 km cu un debit multianual de 190
mc/s. Râul izvorăşte din Carpaţii Păduroşi (de pe teritoriul Ucrainei) la nord de vârful muntelui Langul la
1268 m altitudine.
În ce priveşte scurgerea sezonieră, cele mai mari cantităţi de apă sunt transportate primăvara (45 –
50 %) şi vara (20 – 25 %).
Siretul este alimentat în principal din ploi, zăpezi şi apele subterane, freatice şi mai puţin de de
stratificaţie (lipsite de presiune hidrostatică).
Din punct de vedere geografic zona se încadrează în aşa – numitul ,,Șes al Moldovei – Sectorul
inferior, unitate geografică distinctă ce aparţine, în totalitate, regiunii extracarpatice, corespunzător
podişurilor structurale.
XIII.3. Obiectivul/obiectivele de mediu pentru corpul/corpurile de apă pe care se

realizează sau cu care are legătură proiectul
Conform Planului de management al BAZINULUI hidrografic Siret, obiectivele de mediu

pentru acest corp de apă sunt:
 menținerea în ”starea bună” pentru corpuri de apă naturale
 „nedeteriorarea stării” corpurilor de apă.
Întocmit,
dr. biolog Zaharia Lăcrămioara
lapa
175.64
ci
179.62
tal
174.65
tal
173.35
tal
174.12 lapa
175.82
t
181.93
ci
182.00
TA
NTE E XISTEN
ALB IE AMO pad
180.46
NE
180.75 SECTIU
ci
179.76
t
179.92
lapa
175.66
taluz
181.18
pad
180.34
taluz
180.92
t
181.10
ci
181.19
ci
180.99 t
179.84
ci
180.71
ci
179.70
pad
180.14
t
180.29
Batardouri
1 pentru devierea cursului de apa
necesare pentru realizarea lucrarilor provizorii de protejare a pilelor de pod t
180.03
taluz
181.33
lapa
175.54
t
179.85 td
181.27
181.18
sf-con
2 lucrari de protecție radier pile pod din anrocamente
80.00
13 sf-con
181.20
sf-con
181.09
ci
177.94
t
179.34
MAL STANG ci
180.08
sf-con
181.35 td 186.61
ind
186.19
prp
186.33
ci
178.31 186.55
prp
186.42
td bal
186.54
pb
186.58
186.62 md
186.58
ci
180.01 ci
178.11 mpod
187.07
pb 186.71
187.00
tr-bal pb
ci
179.85 trpb
187.02
rupere-pod
186.78
187.08
rupere-pod
186.82
t
179.21 md
186.83
4.0
st2
179.91 x = 651059.862 NȚI
ax
186.72
0 12.00
GÂDI
ci
179.93
MAL DREPT y = 605319.876
14 ax
186.87
4.0
187.57
mpod
trbal
187.55
tr
187.53 md
186.57
x = 651049.319
12
0
mpod
187.39
x = 651032.251 186.77
md ind
186.65
y = 605049.092 pb
186.70
td
186.52 t
186.26
scari186.57
t
4.0
ci
180.01 y = 605315.204 186.84
tr186.87
rupere-pod
pb
186.99
187.04 pb186.66
scari
186.65
rupere-pod
186.67
scari
186.10
gg
187.48 pb
186.99 bal
186.69
scari-td
186.16
scari-td
185.85
scari-td
185.84
ax
187.42 trbal
187.02
mpod
187.00
0
x = 651021.709
luciu-apa
175.70
gg
187.67 181.01
sf-con
Batardouri x = 651004.648 tal
174.69 187.98
mpod sf-con
181.16
tal
173.29 y = 605313.409 tr-bal
187.97
y = 605310.526 tr
187.94 187.39
md
pentru devierea cursului de apa
necesare pentru realizarea lucrarilor provizorii de protejare a pilelor de pod
tal
173.72
tal
173.19
x = 650994.105
3 md
187.79 gg187.56
187.36
tr
trbal
187.56
mpod
187.60
sf-con
181.12 bks
182.43
ci
180.23 t
178.46175.64
luciuapa
tal
174.52
x = 651977.041
y = 605305.851
11y = 605308.739 ax
187.83
gg
187.55
sf-con
181.11
sf-con sf-con
180.97 181.04td
181.04
scari-td
181.04
scari
181.04
gg
187.98 gg
187.71
x = 650966.499 mpod
188.23
x = 650948.050 tr-bal
188.25 187.81
md
gg
187.81
tr
187.99 ci
180.14
y = 605304.067 tr
188.25 tr-bal
188.03
y = 605194.449 188.02
gg
md
188.05 mpod
188.04 ci
179.90
gg
188.06 gg
187.92
x = 650938.884 ci
180.98
tr-bal
188.20 ax
188.10 gg
188.03
y = 605299.395 t
178.62 188.22
tr
md
188.06
ci
179.03
ci
179.09 md
188.07
188.06
gg ci
180.21
tr
188.20 x = 651052.522
ci
179.24 gg
187.83 ax
188.09 gg
188.08 tr-bal
188.21
mpod
188.23
ci
179.36 187.95
mpod
tr-bal y = 605299.159
ci
181.20 tr187.78
187.95 ci
179.97
sf-con sf-con
181.05 181.02
sf-con
181.02 ci
180.32 ci
179.16 mdgg
187.77
181.18
td 181.04
sf-con 188.06
md
tr
188.21 x = 651063.105 ci
179.64
179.08
ci
180.62 t
181.26
td
181.71 gg
187.61 tr-bal
188.21 luciu-apa
175.83
x = 651024.911 y = 180.55
ci
605300.949 ci
179.93 ci
179.95
sf-con
181.12 ax
187.84
180.72
ci 187.89
gg tal
174.81 ci
177.34
y = 605294.487
gg
187.36 t179.61
sf-con
181.15
bal-tr
187.36
tr
187.38 mpod
188.11 x = 650997.308 tal
173.55 x = 651035.494179.51
t
md
187.79
187.65
gg t
178.10
td
td 186.47
186.41
bal
mpod
186.90
186.48
gg
187.09
md
187.21
gg
187.62
tr
187.95
bal-tr
187.93
y = 605289.809
10
tal
172.23 4 y = 605296.277
Batardouri
st3
180.69
ci
180.23
prp186.54
md 186.72
tr tr186.74
186.64
186.61 rupere-pod
186.78
rupere-pod
md
186.82 ax
187.24 x = 651969.701 x = 651007.892 175.86
luciu-apa
ci
180.26
185.40
ROMAN
md
186.66
gg
187.31 t
179.69 y = 605285.134
tal
174.96
tal
171.82
y = 605291.599
luciu-apa
175.82
luciu-apa
175.82
5 pentru devierea cursului de apa ci
180.29
186.20
md
186.25 ax
186.90 187.22
md tal
174.81 ci
176.99
tr
187.37 ci
179.10 x = 651980.285 t
179.67
4.00
gg
187.06 x = 650942.090 t
179.31 ci
179.40
bal-tr
187.37 ci
179.38
ci y = 605280.462
180.59 y = 605286.924 luciu-apa
175.76 ci
179.99 ci
180.28
186.84
md
rupere-pod
186.83
rupere-pod
186.79
187.01
tr
187.00
ax
186.37 tr
186.65
pb
186.60
7
4.00
9
12.00
td-md
186.64
pb 186.16
186.57
td-md
186.61 tr
186.97
tr186.56
186.56
pb186.95
bal
186.49
mpod sfest-con
181.24
prp
186.56
tdpb tdscari
186.18
scari
186.17
186.49
186.18 ci
180.95 x = 650952.673
t
186.00 y = 605952.673
md
186.25 181.06
ci
sfest-con
181.24
4
prp
186.20 t
178.83
6 t
177.85
.00
185.64 t
185.53 t
179.96 ci
180.11
181.41
sfest-con ci
179.44
dig
184.90 sfest-con
181.52 t
178.74
sfest-con
181.59
scari
181.71
184.61 td 181.72
scari
181.75 ci
180.43
ci
179.84 MAL STANG
ci-dig
182.00 MAL DREPT
t
179.40 ci
180.76
ci
180.80 ci
180.79
luciu-apa
175.77 t
177.78
ci
179.59
st1
179.68
8
ci
180.29
ci
180.41
80.00
ci-dig
181.60 t
179.50 ci
179.21
t
179.77 t
180.55
175.77
luciu-apa t
178.36
ci
180.52 Batardouri can 176.55
177.84can
182.16 pentru devierea cursului de apa
can
178.47 t
177.33 NOTE IMPORTANTE
t
179.95 t
179.66 t
177.41
can
179.14
Lucrarile propuse sunt de tip provizorii.
t
179.48 ci
180.69
t
180.24
luciu-apa
175.69 t
180.66 ci
181.23
Sunt propuse urmatoarele tipuri de lucrari:
1. Protejarea fundatiilor podului ci
180.48
181.84 luciu-apa
175.74 x = 651004.219
181.89
ci-dig t
181.10 t
180.33 t
180.60 y = 605235.739 t
180.42 Fundatiile pilelor P2, P3, P4, P5, P6 vor fi protejate temporar pana la ridicarea naturala180.61 cia talvegului
pb181.47
pb
181.90
pb181.94
182.14zid1
181.13 zid1
180.94
180.95
bks
zid zid1
181.12
zid
181.01
180.99
181.92
zid180.10
181.96
zid can
181.95
can
180.06
zid1
180.99
180.95
t
180.65
t
179.84
t
180.23 (prin construirea pragului de colmatare din aval) cu ziduri din anrocamente de 1500 kg și umpluturi
zid
zid zid
181.03
180.97
181.97
zid1
181.16
181.94
zid1
181.18
pbpb pb
181.36
182.10
181.91 t
180.10
cai provizorii pentru aruncarea
împănate 500-1000 kg, protejate cu ci plasă zincată dublă cu ochiuri mici, armată cu bare Ø12 BST 500
180.40
dig
184.54 O PU S
dig
184.52 ci-dig
181.69 in vrac a anrocamentelor ARE PR C. ci
180.32
OLMAT
pb
182.25
181.36
pb-gp
podet
182.36 t
181.29 58.50 G D E C
ci182.34
180.77
podet ci
179.67 NE PRA Pentru realizarea lucrarilor propuse sunt necesare construirea de batardouri pentru devierea apei.
pb
182.21 ci
179.58
x =650946.761 prag de colmatare din anrocamente 1000-1500 kg
SECTIU
pb-gp
181.53 y = 605224.747 impanate cu anrocamente 50-500 kg / 500-1000 kg ci
180.62 Acestea vor fi construite alternativ, pentru fiecare pila in parte, obturand ci
180.35 partial cursul apei.
ci
180.08 luciu-apa
175.66 ci
180.27 Batardourile vor fi realizate din pamat (diguri de pamant), taluzul spre apa fiind 180.43 impermiabilizat cu folie
5.50
ci
180.73
61.54 luciu-apa
175.76 ci
180.47 ci
ci
180.24
ci-dig
181.49
lestată. De altfel, se pot adopta si batardouri din alte materiale, conform tehnologiei constructorului.
ci
180.69
4.00
ci
179.38 t
180.09 2. Construirea unui prag de colmatare in aval de pod.
x = 651002.745
gpl
181.52
ci
179.98 t
180.82 y = 605225.311 Prin pragul de colmatare propus se intentioneaza ridicarea nivelului talvegului, prin depunerea in
57.27 amonte de acesta, de aluviuni. Pragul ci
180.76
va fi executat prin aruncarea in vrac a anrocamentelor de
30.00
ci
180.34
11.00
t
177.20 1000-1500 kg, impanate cu anrocamente de 500-1000 kg / 50-500 kg.
ci
180.02 t
180.36 x = 651006.964 ci
180.49
gpl
181.77 ci-dig
181.43 59.98
luciu-apa
175.82
y = 605205.644 Pentru descărcarea anrocamentelor vor fi prevăzute două căi provizorii, construite cu 1 m peste luciul
apei sau imediat sub luciul apei astfel încât să se poată180.44 ci
facilita accesul utilajului, cu aruncare pe
4.00
ci
180.89 lateral. La retragerea utilajului, căile vor fi aduse la cota proiectata a pragului de colmatare (cca. 1 m
dig
184.74
dig
184.72 ci
180.40 de luciul apei). ci
180.07
5.50
ci
179.92 ci
180.45
Anrocamentele vor fi din piatra de cariera / vulcanica.
gpl
182.20 59.98 Pragul de colmatare va fi obligatoriu incastrat in maluri conform detaliilor.
t
176.77
x = 650948.05 Etape
ci
180.75 de execuție a lucrărilor provizorii propuse:
ci
181.31 ci
180.16
y = 605194.449
t
179.72 luciu-apa
175.86 1. Construirea batardoului pentru pilele P2 și P3,
ci
180.11 ci
179.84 2. Protejarea fundațiilor pilelor P2 și P3 conform soluției propuse,
ci-dig
180.46
luciu-apa
175.90 3. Construirea batardourilor pentru pilele P4, P5 și P6, în timp ce batardourile pilelor P2 și P3 vor
gpl
183.38
t
180.23 fi dizlocate parțial (astfel încât nivelul apei să rămână scăzut în aval, în dreptul pragului de
colmatare),
Detaliu tip batardou Vedere laterală
Scara 1:50 Scara 1:50 t
179.91
4. Protejarea fundaților pilelor P4, P5 și P6 conform soluției propuse,
bhm
184.95
4.00 4.00 4.00 2.00
Șpaleți prefabricați din beton 5. Dizlocarea parțială a batardourilor pilelor P4, P5 și P6 (astfel încât nivelul apei să rămână
dig
184.83 t
179.91 scăzut în aval, în dreptul pragului de colmatare),
ci
180.56
185.00
dig
6. Realizarea imediată a pragului de colmatare conform soluției tehnice,
ci
180.21
LUCIU APĂ t
179.86
183.91
zid t
176.89 ci
180.24 7. Dizlocarea totală a batardourilor construite pentru protejarea pilelor.
gpl
183.80 luciu-apa
175.62 ci
180.77
Șpaleți prefabricați din beton ci
180.21
cc 184.99
zid
183.37
ci-dig
180.62 La realizarea lucrărilor de protecție a pilelor de pod se va lucra obligatoriu in regim semiuscat. Pe
langa batardourile propuse, vor fi utilizate pompe de epuismente.
Folie lestată
VERIFICATOR: ci
180.02
ci
183.26 EXPERT TEHNIC:
ci
180.61
t
180.12 t
179.69
zid
184.98 NUME SEMNĂTURA CERINȚA REFERAT/ EXPERTIZA NR. DATA
184.74
cc ci
180.43
t
180.03 Beneficiar: COMPANIA NATIONALA DE ADMINISTRARE A INFRASTRUCTURII
PROIECTANT GENERAL
ci
181.02 RUTIERE S.A. prin Direcția Regională de Drumuri și Poduri iași,
ci-dig
180.51 t
179.84 S.C. INGINERII PROIECT S.R.L. Proiect nr.:
mun. Iași, str. Gheorghe Asachi, nr 19, județul Iași
J39/304/23.05.2013; C.U.I. 31681930; 161 / 2022
luciu-apa
175.61 str. Eternității , nr.10, cartier Mîndresti, Mun. Focșani, jud. Vrancea
luciu-apa
175.79 Amplasament: i, jude ul
185.02
dig Neam ci
181.22
t
179.97 ci
181.44
dig
185.03 Umplutură din pământ Titlu proiect:
Folie lestată Șpaleți prefabricați din beton ci
179.87
SPECIFICAȚIE NUME SEMNĂTURA PROIECTARE SI EXECUTIE Etapa / Faza:
gl
183.64 Secțiune SCARA: LUCRARI DE PUNERE IN SIGURANTA A OBIECTIVULUI
t
179.95 ȘEF PROIECT ing. Hârcan Dumitru 1:500 POD DN15D km 51+021 D.T.A.C // PthE
luciu-apa
175.69
Titlu planșa:
Umplutură din pământ t
176.76 PROIECTAT DATA: Planșa nr:
Ing. Sorin Scutarașu PLAN DE SITUATIE
ci-dig
180.62 t
179.88 2022 P02
luciu-apa
175.54 DESENAT
gl
183.60
SECTIUNE LONGITUDINALA SI VEDERE LONGITUDINALA POD
PESTE SIRET PE DN15 KM 51+021
scara 1:100 / 1:100
ROMAN GÂDINȚI NOTE IMPORTANTE

Lucrarile propuse sunt de tip provizorii.
Sunt propuse urmatoarele tipuri de lucrari:
1. Protejarea fundatiilor podului
Fundatiile pilelor P2, P3, P4, P5, P6 vor fi protejate temporar pana la ridicarea naturala a talvegului (prin construirea
pragului de colmatare din aval) cu ziduri din anrocamente de 1500 kg și umpluturi împănate 500-1000 kg, protejate cu
2.05
plasă zincată dublă cu ochiuri mici, armată cu bare Ø12 BST 500 C.
Pentru realizarea lucrarilor propuse sunt necesare construirea de batardouri pentru devierea apei.
Acestea vor fi construite alternativ, pentru fiecare pila in parte, obturand partial cursul apei.
Batardourile vor fi realizate din pamat (diguri de pamant), taluzul spre apa fiind impermiabilizat cu folie lestată. De altfel,
se pot adopta si batardouri din alte materiale, conform tehnologiei constructorului.
2. Construirea unui prag de colmatare in aval de pod.

Prin pragul de colmatare propus se intentioneaza ridicarea nivelului talvegului, prin depunerea in amonte de acesta, de
28.00 28.00 28.00 14.00 14.00 28.00 28.00 28.00 21.00
aluviuni. Pragul va fi executat prin aruncarea in vrac a anrocamentelor de 1000-1500 kg, impanate cu anrocamente de
anrocamente împănate 500-1000 Kg anrocamente împănate 500-1000 Kg 500-1000 kg / 50-500 kg.
anrocamente împănate 500-1000 Kg anrocamente împănate 500-1000 Kg anrocamente împănate 500-1000 Kg umpluturi din anrocamente anrocamente împănate 500-1000 Kg umpluturi din anrocamente Pentru descărcarea anrocamentelor vor fi prevăzute două căi provizorii, construite cu 1 m peste luciul apei sau imediat
anrocamente împănate 500-1000 Kg anrocamente împănate 500-1000 Kg
intre piloti intre piloti sub luciul apei astfel încât să se poată facilita accesul utilajului, cu aruncare pe lateral. La retragerea utilajului, căile vor fi
zid din anrocamente de 1 500 Kg 3.00 3.00 zid din anrocamente de 1 500 Kg zid din anrocamente de 1 500 Kg anrocamente împănate 500-1000 Kg anrocamente împănate 500-1000 Kg
zid din anrocamente de 1 500 Kg zid din anrocamente de 1 500 Kg aduse la cota proiectata a pragului de colmatare (cca. 1 m de luciul apei).
cota superioară intervenție = 179,99 cota superioară intervenție = 179,99 3.00 3.00 cota superioară intervenție = 179,99 cota superioară intervenție = 179,99 cota superioară intervenție = 179,99 cota superioară intervenție = 179,99
cota superioară intervenție = 179,73 cota superioară intervenție = 179,73 cota superioară intervenție = 179,73 cota superioară intervenție = 179,73 Anrocamentele vor fi din piatra de cariera / vulcanica.
zid din anrocamente de 1 500 Kg zid din anrocamente de 1 500 Kg zid din anrocamente de 1 500 Kg zid din anrocamente de 1 500 Kg zid din anrocamente de 1 500 Kg Protecție cu plasă zincată dublă cu ochiuri mici, Pragul de colmatare va fi obligatoriu incastrat in maluri conform detaliilor.
armată cu bare ø12 BST 500 C
1.25
1.26
1.26
Protecție cu plasă zincată dublă cu ochiuri mici, Protecție cu plasă zincată dublă cu ochiuri mici,
3.00
2.75
3.50
cota inferioară intervenție = 178,79 cota inferioară intervenție = 178,79 Etape de execuție a lucrărilor provizorii propuse:
armată cu bare ø12 BST 500 C 2 armată cu bare ø12 BST 500 C 2
1.00
1.00
1.00
1.00
1. Construirea batardoului pentru pilele P2 și P3,
5.00
2. Protejarea fundațiilor pilelor P2 și P3 conform soluției propuse,
1.00
1.00
1.00
1.00
3. Construirea batardourilor pentru pilele P4, P5 și P6, în timp ce batardourile pilelor P2 și P3 vor fi dizlocate parțial (astfel
cota inferioară intervenție = 177,24
21.12 5.00 cota inferioară intervenție = 176,99 încât nivelul apei să rămână scăzut în aval, în dreptul pragului de colmatare),
1.00 1.00
1.00
1.00
1.00
cota inferioară intervenție = 176,49 4. Protejarea fundaților pilelor P4, P5 și P6 conform soluției propuse,
5.50
5.50
5.00 5.00 5. Dizlocarea parțială a batardourilor pilelor P4, P5 și P6 (astfel încât nivelul apei să rămână scăzut în aval, în dreptul
6.50
6.50
1.00
1.00
1.00
pragului de colmatare),
cota inferioară intervenție = 174,99 6. Realizarea imediată a pragului de colmatare conform soluției tehnice,
7. Dizlocarea totală a batardourilor construite pentru protejarea pilelor.
1.00
1.00
1.00
1.00
5.00
1.00
1.00
cota inferioară intervenție = 173,24 cota inferioară intervenție = 173,24 La realizarea lucrărilor de protecție a pilelor de pod se va lucra obligatoriu in regim semiuscat. Pe
langa batardourile propuse, vor fi utilizate pompe de epuismente.
0.50
0.50
1.00 4.00 4.00 1.00
cota inferioară intervenție = 172,24 cota inferioară intervenție = 172,24 5.00 5.00 VERIFICATOR:
0.50
0.50
1.00 4.00 4.00 1.00 EXPERT TEHNIC:
5.00 5.00 NUME SEMNĂTURA CERINȚA REFERAT/ EXPERTIZA NR. DATA
COTA REF: 170.00 PROIECTANT GENERAL

Beneficiar: COMPANIA NATIONALA DE ADMINISTRARE A INFRASTRUCTURII
RUTIERE S.A. prin Direcția Regională de Drumuri și Poduri iași,
S.C. INGINERII PROIECT S.R.L. mun. Iași, str. Gheorghe Asachi, nr 19, județul Iași
Proiect nr.:
173.32 0.00
172.67 0.00
172.75 0.00
172.82 0.00
173.35 0.00
173.45 0.00
174.08 0.00
174.84 0.00
175.54 0.00
176.23 0.00
177.09 0.00
177.59 0.00
177.80 0.00
178.76 0.00
179.90 0.00
180.68 0.00
180.16 0.00
179.64 0.00
179.24 0.00
179.19 0.00
179.15 0.00
179.14 0.00
179.27 0.00
179.51 0.00
179.75 0.00
179.99 0.00
179.95 0.00
179.88 0.00
179.99 0.00
180.07 0.00
180.33 0.00
180.76 0.00
181.63 0.00
184.56 0.00
186.80 0.00
186.72 0.00
186.63 0.00
J39/304/23.05.2013; C.U.I. 31681930; 161 / 2022
str. Eternității , nr.10, cartier Mîndresti, Mun. Focșani, jud. Vrancea Amplasament: DN 15D km 51+021,mun. Roman extravilan si com. Gâdinți, județul
Neamț
186.34 186.34
174.51
186.45
186.55
186.66
186.76
186.34
183.19
181.08
181.20
181.08
180.90
179.98
179.56
179.23
179.20
179.22
178.85
175.23
174.76
COTE TEREN SPECIFICAȚIE NUME SEMNĂTURA
SCARA:
Titlu proiect:
PROIECTARE SI EXECUTIE Etapa / Faza:
LUCRARI DE PUNERE IN SIGURANTA A OBIECTIVULUI
ȘEF PROIECT ing. Hârcan Dumitru 1:100 POD DN15D km 51+021 D.T.A.C // PthE
179.51
186.45
186.55
186.66
186.76
177.86
174.84
175.54
176.23
177.09
177.59
177.80
178.76
179.90
180.68
180.16
179.64
179.24
179.19
179.15
179.14
179.27
179.75
179.99
179.95
179.88
179.99
180.07
180.33
180.76
181.63
184.56
186.80
186.72
186.63
COTE PROIECT PROIECTAT DATA:
Titlu planșa:
SECTIUNE LONGITUDINALA SI VEDERE LONGITUDINALA

Planșa nr:
Ing. Sorin Scutarașu
DESENAT 2022 POD PESTE SIRET PE DN15 KM 51+021 P03
GSPublisherVersion 0.0.100.100
Profil transversal albie amonte (la 80 m de pod)
scara 1:100 / 1:100
cota luciu apa existent -175.66
cota talveg -173.31
COTA REF: 170.00
174.81
173.31
180.34 180.34
179.97
180.06
178.80
177.55
176.30
175.38
174.27
173.92
173.57
173.59
173.87
174.29
175.72
177.16
178.60
179.40
180.68
180.69 180.69
COTE TEREN
174.81
173.31
179.97
180.06
178.80
176.30
175.38
174.27
173.92
173.57
173.59
173.87
174.29
175.72
177.16
178.60
179.40
180.68
177.55
COTE PROIECT
VERIFICATOR:
EXPERT TEHNIC:
NUME SEMNĂTURA CERINȚA REFERAT/ EXPERTIZA NR. DATA

PROIECTANT GENERAL RUTIERE S.A. prin Direcția Regională de Drumuri și Poduri iași,
Proiect nr.:
J39/304/23.05.2013; C.U.I. 31681930; 161 / 2022
str. Eternității , nr.10, cartier Mîndresti, Mun. Focșani, jud. Vrancea Amplasament: i, jude ul
Neam
Titlu proiect:
SCARA: LUCRARI DE PUNERE IN SIGURANTA A OBIECTIVULUI
Titlu planșa:
PROIECTAT DATA: Planșa nr:
Ing. Sorin Scutarașu PROFIL TRANSVERSAL ALBIE AMONTE
DESENAT 2022 (LA 80 M DE POD) P04
Profil transversal aval (la 80 m de pod, în dreptul pragului de colmatare)
scara 1:100 / 1:100
reconfigurare taluz
prag de colmatare din MAL STANG

MAL DREPT
anrocamente 100-1500 kg la baza si
1/ impanate cu anrocamente 500-1000 kg / 50-500 kg.
1,5 57.21
5.02 48.13 4.06
1/3
1.00
cota luciu apa existent -175.79
1.97
3.00
1.00
1/
1,5 cota prag de colmatare proiectat -174.79 1,5
1/
2.43
3.63
3.93
cota talveg existent -171.16
cota fundare prag de colmatare -170.86
0.30
COTA REF: 168.00
180.18
177.78
175.62
175.34
175.08
174.56
173.52
172.24
171.33
172.37
175.23
176.74
177.93
178.97
171.35
COTE TEREN
175.62
176.74
180.18
177.78
174.79
175.23
177.93
178.97
COTE PROIECT
NOTE IMPORTANTE Etape de execuție a lucrărilor provizorii propuse:

Lucrarile propuse sunt de tip provizorii. 1. Construirea batardoului pentru pilele P2 și P3,
Sunt propuse urmatoarele tipuri de lucrari: 2. Protejarea fundațiilor pilelor P2 și P3 conform soluției propuse,
1. Protejarea fundatiilor podului 3. Construirea batardourilor pentru pilele P4, P5 și P6, în timp ce batardourile pilelor P2 și P3 vor
Fundatiile pilelor P2, P3, P4, P5, P6 vor fi protejate temporar pana la ridicarea naturala a talvegului (prin fi dizlocate parțial (astfel încât nivelul apei să rămână scăzut în aval, în dreptul pragului de
construirea pragului de colmatare din aval) cu ziduri din anrocamente de 1500 kg și umpluturi împănate colmatare),
500-1000 kg, protejate cu plasă zincată dublă cu ochiuri mici, armată cu bare Ø12 BST500C. 4. Protejarea fundaților pilelor P4, P5 și P6 conform soluției propuse,
Pentru realizarea lucrarilor propuse sunt necesare construirea de batardouri pentru devierea apei. 5. Dizlocarea parțială a batardourilor pilelor P4, P5 și P6 (astfel încât nivelul apei să rămână
Acestea vor fi construite alternativ, pentru fiecare pila in parte, obturand partial cursul apei. scăzut în aval, în dreptul pragului de colmatare),
Batardourile vor fi realizate din pamat (diguri de pamant), taluzul spre apa fiind impermiabilizat cu folie 6. Realizarea imediată a pragului de colmatare conform soluției tehnice,
VERIFICATOR:
lestată. De altfel, se pot adopta si batardouri din alte materiale, conform tehnologiei constructorului.
EXPERT TEHNIC:
7. Dizlocarea totală a batardourilor construite pentru protejarea pilelor.
2. Construirea unui prag de colmatare in aval de pod. NUME SEMNĂTURA CERINȚA REFERAT/ EXPERTIZA NR. DATA
La realizarea lucrărilor de protecție a pilelor de pod se va lucra obligatoriu in regim semiuscat.
Prin pragul de colmatare propus se intentioneaza ridicarea nivelului talvegului, prin depunerea in amonte Pe langa batardourile propuse, vor fi utilizate pompe de epuismente. PROIECTANT GENERAL
RUTIERE S.A. prin Direcția Regională de Drumuri și Poduri iași,
de acesta, de aluviuni. Pragul va fi executat prin aruncarea in vrac a anrocamentelor de 1000-1500 kg, S.C. INGINERII PROIECT S.R.L. mun. Iași, str. Gheorghe Asachi, nr 19, județul Iași
Proiect nr.:
161 / 2022
impanate cu anrocamente de 500-1000 kg / 50-500 kg.
J39/304/23.05.2013; C.U.I. 31681930;
str. Eternității , nr.10, cartier Mîndresti, Mun. Focșani, jud. Vrancea Amplasament: i, jude ul
Cantitate estimative de anrocamente (total prag = 4050 mc)
Pentru descărcarea anrocamentelor vor fi prevăzute două căi provizorii, construite cu 1 m peste luciul Neam
Cantitate ancoramente 1000-1500 kg = 2850 mc
apei sau imediat sub luciul apei astfel încât să se poată facilita accesul utilajului, cu aruncare pe lateral. La
Titlu proiect:
retragerea utilajului, căile vor fi aduse la cota proiectata a pragului de colmatare (cca. 1 m de luciul apei). ȘEF PROIECT ing. Hârcan Dumitru 1:100 POD DN15D km 51+021 D.T.A.C // PthE
Anrocamentele vor fi din piatra de cariera / vulcanica.
Titlu planșa:
PROFIL TRANSVERSAL AVAL (LA 80 M DE POD, ÎN
Anrocamentele vor fi din piatră spartă de carieră / vulcanică. Ing. Sorin Scutarașu
Pragul de colmatare va fi obligatoriu incastrat in maluri conform detaliilor. DESENAT 2022 DREPTUL PRAGULUI DE COLMATARE) P05
1% 2.5% 2.5% 1%
pila si radier existente
AMONTE AVAL
cota luciu apa existent
cota luciu apa existent cota luciu apa existent -175.79
cota talveg existent
COTA REF: 168.00
173.31
173.21
172.71
171.91
172.01
170.21 170.21
173.35 173.35
173.34
173.33
173.32
173.32
173.30
173.30
173.29
173.28
173.27
173.26
173.26
173.25
173.24
173.23
173.22
173.20
173.20
173.19
173.16
173.07
172.98
172.89
172.66
172.32
171.97
171.82
171.83
171.86
171.89
171.94
171.96
171.99
172.04
172.06
172.09
172.12
172.14
172.17
172.17
172.08
171.98
171.88
171.78
171.68
171.58
171.48
171.38
171.28
171.18
171.08
170.98
170.88
170.78
170.68
170.58
170.48
170.38
170.28
COTE TEREN
173.31
173.21
171.91
172.01
173.34
173.33
173.32
173.32
173.30
173.30
173.29
173.28
173.27
173.26
173.26
173.25
173.24
173.23
173.22
173.20
173.20
173.19
173.16
171.97
171.82
171.83
171.86
171.89
171.94
171.96
171.99
172.04
172.06
174.94
174.79
174.64
171.78
171.68
171.58
171.48
171.38
171.28
171.18
171.08
170.98
170.88
170.78
170.68
170.58
170.48
170.38
170.28
COTE PROIECT VERIFICATOR:
EXPERT TEHNIC:
L=18.90 L=1.96 L=12.87 L=68.17

L=27.89 L=65.55 L=97.92 NUME SEMNĂTURA CERINȚA REFERAT/ EXPERTIZA NR. DATA
DECLIVITATI -0.17% -0.17% -1.83% -6.91% -6.91% 0.51% -2.00% Beneficiar: COMPANIA NATIONALA DE ADMINISTRARE A INFRASTRUCTURII
Proiect nr.:
J39/304/23.05.2013; C.U.I. 31681930; 161 / 2022
Neamț
Titlu proiect:
Titlu planșa:
Ing. Sorin Scutarașu PROFIL LONGITUDINAL ALBIE RAU SIRET INITIAL
DESENAT 2022 PILA P3 - INAINTE DE EXECUTAREA LUCRARILOR P06
181.23
1% 2.5% 2.5% 1%
NOTE IMPORTANTE
ci
180.61
Lucrarile propuse sunt de tip provizorii. 2. Construirea unui prag de colmatare in aval de pod.
Sunt propuse urmatoarele tipuri de180.40
cilucrari: Prin pragul de colmatare propus se intentioneaza ridicarea nivelului talvegului, prin depunerea in Etape de execuție a lucrărilor provizorii propuse:
1. Protejarea fundatiilor podului amonte de acesta, de aluviuni. Pragul va fi executat prin aruncarea in vrac a anrocamentelor de 1. Construirea batardoului pentru pilele P2 și P3,
ci
180.29
Fundatiile pilelor P2, P3, P4, P5, P6 vor fi protejate temporar pana la ridicarea naturala a talvegului 1000-1500 kg, impanate cu anrocamente de 500-1000 kg / 50-500 kg. 2. Protejarea fundațiilor pilelor P2 și P3 conform soluției propuse,
(prin construirea pragului de colmatare din aval) cu ziduri din anrocamente de 1500 kg și umpluturi Pentru descărcarea anrocamentelor vor fi prevăzute două căi provizorii, construite cu 1 m peste luciul 3. Construirea batardourilor pentru pilele P4, P5 și P6, în timp ce batardourile pilelor P2 și P3 vor
împănate 500-1000 kg, protejate cu plasă zincată dublă cu ochiuri mici, armată cu bare Ø12 BST 500 apei sau imediat sub luciul apei astfel încât să se poată facilita accesul utilajului, cu aruncare pe lateral. fi dizlocate parțial (astfel încât nivelul apei să rămână scăzut în aval, în dreptul pragului de
C. colmatare),
La retragerea utilajului, căile vor fi aduse la cota proiectata a pragului de colmatare (cca. 1 m de luciul
pila si radier existente Pentru realizarea lucrarilor propuse sunt necesare construirea de batardouri pentru devierea apei. 4. Protejarea fundaților pilelor P4, P5 și P6 conform soluției propuse,
apei).
Acestea vor fi construite alternativ, pentru fiecare pila in parte, obturand partial cursul apei. 5. Dizlocarea parțială a batardourilor pilelor P4, P5 și P6 (astfel încât nivelul apei să rămână
Batardourile vor fi realizate din pamat (diguri de pamant), taluzul spre apa fiind impermiabilizat cu folie Anrocamentele vor fi din piatra de cariera / vulcanica.
scăzut în aval, în dreptul pragului de colmatare),
lestată. De altfel, se pot adopta si batardouri din alte materiale, conform tehnologiei constructorului. Pragul de colmatare va fi obligatoriu incastrat in maluri conform detaliilor.
AMONTE anrocamente împănate 500-1000 Kg
AVAL 6.
7.
Realizarea imediată a pragului de colmatare conform soluției tehnice,
Dizlocarea totală a batardourilor construite pentru protejarea pilelor.
anrocamente împănate 500-1000 Kg
La realizarea lucrărilor de protecție a pilelor de pod se va lucra obligatoriu in regim semiuscat. Pe
zid din anrocamente de 1cota
500superioară
Kg intervenție = 179,73 cota superioară intervenție
zid din=anrocamente
179,73 de 1 500 Kg langa batardourile propuse, vor fi utilizate pompe de epuismente.
30.00
prag de colmatare din
cota luciu apa existent anrocamente 100-1500 kg la baza si
impanate cu anrocamente 500-1000 kg / 50-500 kg.
cota luciu apa existent cota luciu apa existent -175.79
1.00
cota prag de colmatare proiectat -174.79
3.63
cota talveg existent 80.00
cota inferioară intervenție = 172,24 cota inferioară intervenție = 172,24 cota inferioara prag de colmatare proiectat -170.66
0.50
COTA REF: 168.00
173.31
173.21
172.71
171.91
172.01
170.21 170.21
173.35 173.35
173.34
173.33
173.32
173.32
173.30
173.30
173.29
173.28
173.27
173.26
173.26
173.25
173.24
173.23
173.22
173.20
173.20
173.19
173.16
173.07
172.98
172.89
172.66
172.32
171.97
171.82
171.83
171.86
171.89
171.94
171.96
171.99
172.04
172.06
172.09
172.12
172.14
172.17
172.17
172.08
171.98
171.88
171.78
171.68
171.58
171.48
171.38
171.28
171.18
171.08
170.98
170.88
170.78
170.68
170.58
170.48
170.38
170.28
COTE TEREN
173.31
173.21
171.91
172.01
173.34
173.33
173.32
173.32
173.30
173.30
173.29
173.28
173.27
173.26
173.26
173.25
173.24
173.23
173.22
173.20
173.20
173.19
173.16
171.97
171.82
171.83
171.86
171.89
171.94
171.96
171.99
172.04
172.06
174.94
174.79
174.64
171.78
171.68
171.58
171.48
171.38
171.28
171.18
171.08
170.98
170.88
170.78
170.68
170.58
170.48
170.38
170.28
COTE PROIECT VERIFICATOR:
EXPERT TEHNIC:
L=18.90 L=1.96 L=12.87 L=68.17

L=27.89 L=65.55 L=97.92 NUME SEMNĂTURA CERINȚA REFERAT/ EXPERTIZA NR. DATA
DECLIVITATI -0.17% -0.17% -1.83% -6.91% -6.91% 0.51% -2.00% Beneficiar: COMPANIA NATIONALA DE ADMINISTRARE A INFRASTRUCTURII
Proiect nr.:
J39/304/23.05.2013; C.U.I. 31681930; 161 / 2022
Neamț
Titlu proiect:
Titlu planșa:
Ing. Sorin Scutarașu PROFIL LONGITUDINAL ALBIE RAU SIRET INITIAL
DESENAT 2022 PILA P3 - DUPA EXECUTAREA LUCRARILOR P07

Memoriul de Prezentare Pod Gadinti

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Memoriul de Prezentare Pod Gadinti

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MEMORIUL DE

LUCRĂRI DE PUNERE IN SIGURANTA A OBIECTIVULUI

LUCRĂRI DE PUNERE ÎN SIGURANȚĂ A OBIECTIVULUI

Titular: COMPANIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE A

Executant General: Asocierea formată din S.C. LUXTRANS S.R.L. și S.C.

I. DENUMIREA PROIECTULUI ................................................................................................................... 3

LUCRĂRI DE PUNERE ÎN SIGURANȚĂ A OBIECTIVULUI POD DN15D km 51+021

II. TITULARUL INVESTIŢIEI

 Titularul şi beneficiarul investiţiei: COMPANIA NAȚIONALA DE ADMINISTRARE

III. DESCRIEREA PROIECTULUI

III.1. Rezumatul proiectului

2. Lucrările pentru amenajare incintă de lucru – batardouri:

3. Executarea prag aval de pod.

4. Executarea prag aval de pod.

 la trecerea pragului înălțimea de trecere a apei va fi de minim 0,25 m pentru a permite

III.2. Justificarea necesităţii proiectului

Racordarea podului cu rampele de acces si albia râului Siret

III.3. Valoarea investiției și perioada de implementare

III.4. Planșe reprezentând limitele amplasamentului

Radier dezgolit cu apariția la lumină a coloanelor la nivelul pilelor P3 și P4

Culee mal stâng afectată de viituri

Vedere longitudinală în aliniamentul podului cu radierul dezgolit

Zonă de albie neafectă de afluieri

Vedere cu radier în process de aflueiere pilă

III.6. Profilul și capacitățile de producție

Nu este cazul, proiectul nu prevede realizarea unor capacități de producție.

III.6.2. Capacitatea de producţie a punctului de lucru

Nu este cazul, proiectul nu prevede realizarea unor capacități de producție.

III.7. Descrierea instalațiilor și a fluxurilor tehnologice

Proiectul nu implică instalații și nici fluxuri tehnologice. Se propun lucrări de punere în

III.8. Descrierea proceselor de producție ale proiectului propus,

Proiectul nu implică procese de producție. Se propun lucrări de lucrări de punere în siguranță a

Materii prime și materiale utilizate

LISTA cuprinzând consumurile de resurse materiale

Nr. crt Denumirea resursei materiale U.M. Cantitate

III.10. Racordarea la rețelele de utilități din zonă

B. Evacuarea apelor uzate.

C. Alimentarea cu energie electrică.

D. Alimentarea cu gaz metan.

III.11. Descrierea lucrărilor de refacere a amplasamentului în zona

III.13. Resurse naturale folosite în construcție și funcționare

III.14. Metode folosite în construcție

Pentru aducerea podului la parametrii constructivi și funcționali corespunzători reglementărilor

III.15. Planul de execuție cuprinzând etapele de construire, de

Se estimeaza o durată totală de execuție a lucrărilor de 4 luni.

III.16. Relația proiectului cu alte proiecte existente sau planificate

III.17. Detalii privind alternativele care au fost luate în considerare

III.18. Alte activități care pot să apară ca urmare a implementării

III.18. Alte documente cerute pentru implementarea proiectului

 Aviz de Gospodarire a Apelor

IV. DESCRIEREA LUCRĂRILOR DE DEMOLARE NECESARE

IV.1. Planul de execuție al lucrărilor de demolare, de refacere și

Etape de al lucrărilor de demolare, de refacere și folosire ulterioară a terenului:

IV.2. Descrierea lucrărilor de refacere a amplasamentului

IV.3. Căi noi de acces sau schimbarea celor existente

IV.4. Metode folosite în demolare

IV.5. Detalii privind alternativele care au fost luate în considerare.

V. DESCRIEREA AMPLASĂRII PROIECTULUI

Podul de pe DN15D traversează râul Siret în punctele cu urmátoarele coordonate

Suprafața ocupată în albia minoră a râului Siret de lucrările

Tip lucrare Coordonate Stereo 70 Suprafața

Suprafața ocupată în albia minoră a râului Siret de batardouri

Pentru realizarea lucrărilor, se va ocupa în albia minoră a râului Siret o suprafată