2 Caiet Sarcini DF Varatec-Semnat

S.C. Proiect Invest S.R.L.
Reabilitare DF Văratec
Str. Cazaban nr. 38 , bloc AN-150 , ap.8 , 410282 Oradea, jud. Bihor
mobil : 0746/553.848, e-mail: proiectareoradea@yahoo.com
Cod unic de înregistrare: 15305631 din 20.03.2003
Atribut fiscal: RO din 24.03.2003
Executăm:
• Studii de prefezabilitate
• Studii de fezabilitate
• Proiecte tehnice
pentru:
• Drumuri şi poduri forestiere
• Drumuri şi poduri publice
PROIECT TEHNIC
REABILITARE DRUM FORESTIER

VĂRATEC
Volum II
CAIET DE SARCINI
Beneficiar
Direcţia Silvică Bihor Proiect nr.: 234
Conf. Contr. nr 3689/21.04.2022
RESPONSABILITĂŢI
ADMINISTRATOR ŞEF PROIECT

Paraschiva Cosma ing. Florian Cosma
Acest document este proprietatea S.C. Proiect Invest S.R.L. Oradea şi poate fi folosit numai
pentru scopul în care este în mod specific furnizat, conform prevederilor contractuale şi nu poate fi
reprodus, copiat, împrumutat sau întrebuinţat integral sau parţial, direct sau indirect, în alt scop,
ără permisiunea prealabilă a proprietarului, acordată legal în scris.
1
S.C. Proiect Invest S.R.L. Reabilitare DF Văratec
CUPRINS
FOAIE DE CAPAT.................................................................................................................... 1
CUPRINS................................................................................................................................... 2
CAPITOLUL I PRINCIPALELE CARACTERISTICI ALE DRUMULUI ...................... 3

CAPITOLUL II DRUMUL IN PLAN ORIZONTAL.................................................... ........ 3
CAPITOLUL III DRUMUL IN PROFIL LONGITUDINAL.............................................. 4
CAPITOLUL IV DRUMUL IN PROFIL TRANSVERSAL................................................. 4
CAPITOLUL V EXECUTAREA LUCRARILOR DE TERASAMENTE.......................... 5
CAPITOLUL VI BETOANE ................................................................................................ 12
CAPITOLUL VII MORTARE ..................................................................................... ........ 29
CAPITOLUL VIII HIDROIZOLATII ................................................................................... 30
CAPITOLUL IX. FUNDATII DE BALAST SI/SAU BALAST OPTIMAL ................ ....... 33
CAPITOLUL X. ÎMPIETRUIREA CU PIATRĂ SPARTĂ............................................ ....... 41
CAPITOLUL XII. PODEŢE TUBULARE.............................................................................. 51
LUCRĂRI PENTRU SIGURANŢA CIRCULAŢIEI............................................................... 59
URMĂRIREA COMPORTĂRII CONSTRUCŢIEI, INSTRUCŢIUNI
DE EXPLOATARE ŞI ÎNTREŢINERE.................................................................................. 60
NORMATIVE ŞI INSTRUCŢIUNI........................................................................................... 62
2
CAIET DE SARCINI
OBIECTIVUL DE INVESTITII :
REABILITARE DRUM FORESTIER VĂRATEC
BENEFICIAR : DIRECŢIA SILVICĂ BIHOR
I. PRINCIPALELE CARACTERISTICI ALE DRUMULUI
- Lungime ....................................................................................... 10,9 km

- Categoria conf. Normativului PD 67/80, reactualizat în 1999 ..... a III a
- Viteza de proiectare ............................................................ 20 km/oră
- Convoi de calcul .................................. . ..A10-S40 cu verificare la ATF 20
II. DRUMUL IN PLAN ORIZONTAL
II.1. Desfăşurarea ȋn plan orizontal este prezentată ȋn planşa nr. 2 „Plan de situaţie”.
II.2. Traseul drumului este constituit din aliniamente si curbe circulare.

Conform Normativului PD 67/80, lungimea minimă a aliniamentului între curbele circulare de
sens contrar este de 9,50 m.
Raza minimă realizată în curbe este de 20 m.
II.3. La curbele cu raza sub 300 m, partea carosabilă se supralărgeşte cu mărimea și sensul
indicate în tabelul nr.3 „Calculul supralărgirilor în curbe”, pe planşa nr. 2 „Planul de situaţie” şi planşa
nr. 4, „Profile transversale”. Lăţimea acostamentelor se menţine constantă pe platforma supralărgită
sau nesupralărgită.
Racordarea supralărgirilor din curbe cu aliniamentele se realizează pe lungimea de 10 m situatӑ
in afara curbei, începând imediat din tangentă.
II.4. La curbele cuprinse între raza recomandabilă și raza curentă, se realizează convertirea
profilului transversal, prin rotirea jumătăţii exterioare a platformei în jurul axului drumului.
La curbele cuprinse ȋntre raza curentă și raza minimă, se face supraînălţarea profilului
transversal, prin rotirea profilului convertit ȋn jurul axului drumului, pînă la valoarea propusă.
Acostamentele din interiorul sau exteriorul curbei convertite sau supraînălţate, preiau panta
transversală a părţii carosabile din acea curbă.
Convertirea sau supraînălţarea se menţin constante pe toată lungimea curbei, iar trecerea (de)
la profilul cu două pante din aliniament se realizează pe acelaşi spaţiu pe care se realizează
supralărgirea curbei respective (lcs=10m).
Convertirile şi supraînălţările sunt indicate la fiecare curbă în parte pe planşa nr. 2 „Plan de
situaţie” și pe fiecare profil transversal în parte pe planşa nr. 4 „Profile transversale”.
II.5. Pentru încrucişarea autovehiculelor se realizează 52 de staţii de încrucişare.

Amplasamentele şi dimensiunile acestora sunt precizate ȋn proiect (tabel nr.1 ”Staţii de încru-
cişare” și ȋn piesele desenate, planşa nr. 2 „Plan de situaţie” si planşa nr. 4 „Profile transversale” ).
3
III. DRUMUL ÎN PROFIL LONGITUDINAL
III.1. Profilul longitudinal al drumului este prezentat ȋn piese desenate, planşa nr. 3.
III.2. Declivităţile înscrise în profilul longitudinal, se realizează pe toată lungimea panoului, cu
excepţia porţiunilor de racordare a două declivităţi alăturate care se realizează la cotele indicate în
proiect.
Abaterile limită ale declivităţilor proiectate, nu pot depăşi prevederile STAS 2914/84.
IV. DRUMUL IN PROFIL TRANSVERSAL
IV.1. În profil transversal, drumul este prezentat în planşa nr. 4 „Profile transversale” şi în
planşa nr. 5 „Profile transversale tip”.
IV.2. Având în vedere caracteristicile geotehnice ale terenului de fundare (patul drumului), în
urma calculelor de dimensionare al sistemului rutier, au rezultat 4 tipuri de profile transversale
detaliate în tabelul nr. 3 „Repartizarea profilelor tip”
IV.3. Lăţimea platformei drumului în aliniament este de:

pentru tronson 1 - 5,00 m
IV.4. Lăţimea părţii carosabile este de:

IV.5. Abaterile limită a lăţimii platformei sunt cf. STAS 2914-84 de ±5cm faţă de axă; ±10cm
la lăţimea întreagă.
IV.6. Pe zonele cu parapeţi, platforma drumului se supralărgeşte cu 0,50m în afara

acostamentelor, pentru amplasarea acestora.
IV.7. Înclinarea taluzelor de debleu sau de rambleu, sunt indicate pe fiecare profil tranversal în
parte, în planşa nr. 4 „Profile transversale”.
IV.8. Şanţurile de scurgere se execută la dimensiunile indicate în planşa nr. 5 „Profile

transversale tip”.
Panta de scurgere a şanţurilor este aceeaşi cu panta drumului, dar nu mai mică de 0,5%. Ea
poate fi redusă pînă la minim 0,1% dar numai cu prevederea pavării fundului şanţului.
În cazul şanţurilor cu panta peste 7%, la terenuri ce prezintă pericol de erodare la scurgerea
apelor, se prevăd lucrări de limitare a eroziunii în special prin pavare, praguri de fund sau gărduleţe.
IV.9. La drumurile magistrale si principale, pentru înălţimi de taluz de debleu în pămînt mai
mari de 3m, între şanţ și taluz se prevăd banchete de 0,50m,
4
V. EXECUTAREA LUCRĂRILOR DE TERASAMENTE
V.1. Prevederi generale
V.1.1. Execuţia lucrărilor de terasamente va începe după realizarea lucrărilor pregătitoare.
V.1.2. Calitatea pământurilor folosite la terasamente va corespunde prevederilor STAS 2914-

84.
Nu se vor utiliza în ramblee pământuri organice, turboase, mâluri, bulgări de pământ îngheţat
sau cu conţinut de materii organice putrescibile.
Se recomandă ca partea superioară a rambleelor pe cca. 40-70 cm înălţime să fie executate din
pământuri permeabile obţinute din derocări sau din corecţii de albie.
V.1.3. Acolo unde există pericolul inundării terasamentelor de către eventuale viituri,
constructorul va lua toate măsurile pentru micşorarea la minim a acestor riscuri. Terasamentele vor fi
executate pe porţiuni mai mici (500-1000 m) şi concomitent (sau chiar înaintea acestora), se vor
executa lucrările de consolidare şi podeţele prevăzute.
V.1.4. Neconcordanţele mai semnificative între situaţia prevăzută în proiect, pe baza studiului
geotehnic şi cea constatată de constructor în teren la executarea terasamentelor, vor fi aduse la
cunoştinţa beneficiarului şi a proiectantului pentru rezolvarea situaţiei.
V.2. Executarea terasamentelor de pământ
V.2.1. Înainte de începerea lucrărilor se verifică existenţa în teren a picheţilor şi a reperilor

prevăzuţi în proiect şi se execută următoarele lucrări pregătitoare:
- doborârea arborilor şi scoaterea materialului lemnos rezultat de pe zona drumului;
- defrişarea suprafeţelor cu tufişuri şi arbuşti;
- curăţarea terenului de frunze şi crengi, de iarbă şi buruieni, executate pe toată lăţimea
platformei;
- scoaterea cioatelor, obligatorie în cazul rambleelor cu înălţimea mai mică de 2,0 m, se face
cu exploziv sau, în caz de limitare a utilizării de explozibil din diverse motive, cu buldozerul sau cu
excavatorul echipat cu draglină;
- decaparea stratului mocirlos sau a stratului vegetal şi depozitarea în afara am-prizei,
eventual utilizarea acestuia la lucrări pentru refacerea cadrului natural (înierbări, plantări);
- asanarea zonei drumului prin îndepărtarea apelor de suprafaţă şi de adâncime.
V.2.2. Gropile care rămân după scoaterea cioatelor se vor nivela prin adaos de material care
se va compacta.
V.2.3. Decaparea stratului vegetal se va executa manual.
V.2.4. Lucrările de defrişare a amprizei drumului, de îndepărtare a arborilor aninaţi şi de

îndepărtare a blocurilor de stâncă instabile, vor fi devansate cu minim 50 m faţă de scoaterea
rădăcinilor, iar aceasta tot cu 50 m faţă de lucrările de curăţire a amprizei, din motive de protecţie a
muncii.
V.2.5. Profilarea traseului se exec. cu şablon din lemn şi trebuie să materializeze:

- axul drumului şi înălţimea umpluturii sau adâncimea săpăturii;
- ampriza drumului;
- înclinarea taluzelor.
5
V.2.6. Şanţurile de gardă se execută înaintea începerii lucrărilor de terasamente.
V.2.7. Procesul tehnologic de execuţie al terasamentelor de pământ este cuprins în

amănunţit pe faze de lucrări, în vol. 3 „Lista cantităţilor de lucrări” şi se compune în mare din:
- săparea pământului manual sau mecanizat;
- transportul pământului prin împingere cu buldozerul sau cu autovehicule, în rambleu sau
în depozit;
- împrăştierea pământului şi nivelarea;
- compactarea pământului în rambleu;
- finisarea terasamentelor;
- drenarea apelor.
V.2.8. Înainte de executarea rambleelor mici, în zonele în care panta tranversală a terenului
permite, se face compactarea pământului natural sub viitorul drum pe o adâncime de 30 cm. Tot pe
această adâncime se compactează patul drumului situat în debleu. Se va realiza gradul de compactare
prevăzut în STAS 2914-84 cap. 3 şi STAS 6400-84 cap. 3 .
V.2.9. Suprafaţa fiecărui strat compactat şi suprafaţa patului drumului vor avea înclinări de 4-
5% spre exteriorul platformei conform STAS 2914-84 cap. 6.
V.2.10. După operaţia de curăţire a ierbii şi de decapare a stratului vegetal, dacă înclinarea
terenului natural depăşeşte 50%, se execută trepte de înfrăţire cu lăţimea de min. 1,0 m şi cu înclinarea
de 2% spre vale.
V.2.11. Umiditatea pământului pus în operă va fi cât mai apropiată de umiditatea optimă de
compactare. Se admit abateri de ±2% pentru pământuri coezive. În caz contrar se vor lua măsuri de
asigurare a gradului de compactare prescris.
V.2.12. În cazul în care umiditatea pământului de compactat este mai mică decât cea optimă,
se corectează după aşezarea în strat, prin udare, iar compactarea se va executa numai după
uniformizarea umiditătii în strat.
V.2.13. Se recomandă ca executarea terasamentelor să se facă în perioada cea mai uscată a

anului, iar nivelarea şi compactarea înainte de venirea ploilor pentru a evita băltirea apei pe platformă
şi înfiltrarea acesteia în terasamente.
V.2.14. Pentru asigurarea scurgerii rapide a apelor la întreruperea lucrărilor de pe o zi pe alta,

se vor lua următoarele măsuri:
- se menţin în stare bună pantele şi se elimină făgaşele formate de mijloacele de transport,
eroziunile, gropile;
- se finisează suprafaţa compactată cu compactori cu tamburi netezi;
- în punctele joase se fac locuri de scurgere a apelor, ce vor fi dirijate în afara zonei de lucru.
V.2.15. Umpluturile alcătuite din material pietros, provenit din derocări, grohotișuri sau din
corecţii de albie se vor executa cu materiale cu granulaţie descrescândă de jos în sus până la
dimensiuni care să împiedice antrenarea în adâncime a materialelor din sistemul rutier.
V.2.16. Pământurile necoezive se pun în operă în partea superioară a rambleelor, în straturi
cu grosime uniformă pe toată lăţimea rambleului. Se va evita formarea de pungi din pământuri
necoezive în corpul drumului, în care s-ar putea aduna apele de înfiltaţie sau meteorice.
V.2.17. În cazul în care apar elemente care indică pierderea stabilităţii săpăturilor, pentru
evitarea accidentelor se vor opri lucrările şi se vor lua măsurile tehnice necesare.
6
V.2.18. Pământul se compactează în straturi nivelate având grosimi uniforme stabilite prin
compactări de probă, astfel încât să se realizeze gradul de compactare prescris pe întreaga grosime şi
suprafaţă, prin treceri de mai multe ori prin acelaşi loc, iar la compactarea ultimului strat al
terasamentului, pantele trebuie să aibă valoarea înscrisă în proiect. Grosimile stratului de pământ
înainte de compactare şi numărul de treceri vor avea valorile cuprinse în limitele stabilite în anexa 8
din „Normativul departamental privind executarea mecanizată a terasamentelor pentru drumuri”
indicativ C 182-87.
Gradul de compactare ce trebuie atins este de 97-98%.
Utilaj Grosimea Numă- Viteza

Nr. Tipul pământului de stratului înainte rul de de
Crt. compactat de compactare treceri lucru
cm. km/h
0 1 2 3 4 5
I. PĂMÂNTURI COEZIVE
1 Argile, argile nisi- Compactări cu tam-
15 16-20 1,5-2,0
poase,loess bure netede 10-12 t
2 Argile nisipoase, Compactări cu tam-
prăfoase,nisipuri bure netede 10-12 t 20-25 1,5-2,0
15-20
fine argiloase
3 Prafuri nisipoase, Compactări cu tam-
argile cu plastici- bure netede 10-12 t 15-20 1,5-2,0
15-20
tate redusă
4 Prafuri nisipoase Compactări cu tam-
12-16 1,5-2,0
cu plasticitare mare bure netede 10-12 t 15-20
II. PĂMÂNTURI NECOEZIVE
5 Nisipuri prăfoase Compactări cu tam-
12-16 1,5-2,0
şi nisipuri argiloase bure netede 10-12t 15-20
6 Nisipuri uniforme Compactări cu tam-
şi neuniforme, cu bure netede 10-12 t
10-15 1,5-2,0
pietriş, cu sau fără 15-20
fracţiuni fine
7 Balast argilos Compactări cu tam-
15-20 10-15 1,5-2,0
bure netede 10-12 t
8 Pietrişuri cu balas- Compactări cu tam-
turi cu sau fără bure netede 10-12 t 15-20 1,5-2,0
15-20
fracţiuni fine
V.2.19. Compactarea straturilor se execută de la exteriorul spre interiorul platformei în fâşii

care se vor suprapune pe 0,20-0,25 m, primele 2-3 treceri la viteza de max. 1,5 km/oră, crescând apoi
spre 2,5 km/oră.
V.2.20. La sfârşitul compactării cu alte utilaje la care suprafaţa compactată rezultată nu este
netedă, aceasta se va netezi cu tambure netede.
V.2.21. La terminarea lucrărilor, taluzele de rambleu şi debleu precum si haldele de depozitare

se înierbează sau se plantează cu specii forestiere, pentru mărirea stabilităţii şi a protecţiei împotriva
eroziunii.
V.2.22. Atenţie deosebită se va acorda realizării terasamentelor la drumurile de vale:
7
- fâşiile situate între drum şi albia văii vor fi nivelate, acoperind gropile şi tăind pintenii naturali
sau artificial creaţi în timpul execuţiei şi care ar putea dirija apa spre drum;
- nu se îndepărtează pintenii astfel orientaţi care ajută la îndepărtarea de drum a apei în timpul
viiturilor;
- braţele moarte care ar putea redirija apa spre drum în timpul viiturilor se umplu cu material
în special pietros. În cazul că nu s-au prevazut măsuri speciale de consolidare a acestor maluri, partea
de umplutură ce vine imediat în contact cu apa se va realiza din material pietros mare (bolovani de
râu, material din derocări). Taluzul acestor umpluturi va fi de ½, sau chiar mai mic;
- conurile de dejecţie sau alunecările de teren de pe malul opus al văii, pintenii de stâncă din
malul opus sau din albie, arborii a căror stabilitate este nesigură (indiferent de pe care mal al apei),
prezintă un pericol deosebit pentru stabilitatea terasamentelor în cursul unor viituri. Se vor lua măsuri
pentru îndepărtarea totală sau parţială a lor conform prevederilor din documentaţie sau luate măsuri
împreună cu proiectantul și beneficiarul în cazul apariţiei lor ulterioare;
- în urma realizării corecţiilor de albie, valea trebuie să aibă un curs „firesc” , evitând coturile
sau contururile periclitate la viituri. Lucrările de consolidare în lungul văilor corectate, în general, se
vor executa numai după realizarea corecţiilor pe porţiuni mai mari, pentru a putea amplasa aceste
lucrări în locurile cele mai potrivite, noua albie şi consolidările trebuind să lucreze ca un tot unitar.
V.3. Execuţia terasamentelor din stâncă (derocări)
V.3.1. Terasamentele din stâncă se execută în conformitate cu prevederile normei Ts precum

şi a „Normativului departamental privind execuţia mecanizată a terasamentelor pentru drumuri” C-
182-87.
V.3.2. Derocările se execută cu exploziv, numai cu găuri forate manual pentru asigurarea
accesului, sau mecanizat, cu perforatorul rotativ pneumatic la restul lucrărilor.
V.3.3. Lucrările de derocări (stabilirea amplasării, a adâncimii, încărcarea cu exploziv şi

explodarea) se fac numai de personal calificat.
V.3.4. Nu se execută derocări cu carboniere. Găurile de mină vor fi în aşa fel amplasate şi
încărcate încât expozia să realizeze o dislocare a rocii fără aruncare, pentru protejarea mediului
înconjurător.
V.3.5. În zonele unde utilizarea explozibililor este limitată (în apropierea construcţiilor
diverse sau a instalaţiilor electrice), derocările se realizeză cu ciocanul de abataj pneumatic şi cu
unelte de mână.
V.3.6. Şanţurile în stâncă se execută cu găuri mici forate mecanizat şi explodare pirotehnică,
iar finisarea se execută cu ciocanul de abataj pneumatic.
V.3.7. Blocurile de stâncă de peste 25 kg, care se utilizeză în ramblee sau se încarcă manual
în autovehicule, se sparg manual.
V.3.8. Rambleele din material derocat, se execută cu material mai mare în partea de jos şi cu
material mai mărunt în partea de sus a umpluturii, în aşa fel încât să nu permită antrenarea pe verticală
a materialului din sistemul rutier.
V.3.9. Transportul şi împrăştierea materialului derocat se execută conform prevederilor din

„Mişcarea terasamentelor” şi a celor din „Lista cantităţilor de lucrări”.
8
V.3.10. Nivelarea platformei în stâncă şi corectarea taluzelor de debleu se realizează cu
ciocanul pneumatic de abataj şi cu unelte de mână.
V.3.11. Depozitele se amplasează astfel încât să nu blocheze albia şi să nu fie antrenate de

viituri.
V.4. Controlul calităţii lucrărilor de terasamente (pământ şi stâncă)
V.4.1 Controlul calităţii lucrărilor de terasamente constă în:

- verificarea calităţii şi stării pământului utilizat la execuţia terasamentelor
- controlul caracteristicilor patului drumului;
- controlul compactării terasamentelor;
- controlul taluzelor;
- controlul caracteristicilor platformei drumului.
V.4.2. Verificarea calităţii pământului constă din:

- granulozitatea conform STAS 1913/5-85;
- limita de plasticitate conform STAS 730-89 şi STAS 1913/4-86;
- caracteristicile de compactare determinate prin încercarea Proctol normală, conform
STAS 1913/13-83.
Verificările de mai sus sunt necesare la fiecare schimbare a naturii pământului.
Determinarea umidităţii naturale la pământ se va face zilnic.
V.4.3. Controlul caracteristicilor patului constă din:

- verificarea înclinării (deverului), conform profilului transversal tip;
- verificarea uniformităţii (planeităţii) suprafeţei patului drumului;
- verificarea compactării patului drumului.
V.4.4.Controlul compactării începe odată cu execuţia primelor terasamente şi continuă pe toată

durata de execuţie a acestora , constând din:
- verificarea parametrilor compactării;
- verificarea gradului de compactare realizat;
V.4.4.1. Verificarea parametrilor compactării constă în definitivarea tipului de pământ folosit,

stabilirea grosimii optime a stratului de compactare, stabilirea numărului minim de treceri şi a vitezei
utilajului de compactare.
Compactarea de probă se face pe sectoare de încercare, în prezenţa reprezentantului
beneficiarului.
Numărul compactărilor de probă este în funcţie de parametrii care pot interveni în tehnologia
propriu-zisă şi care sunt:
- tipul utilajului;
- natura pământului;
- umiditatea pământului;
V.4.4.2. Verificarea gradului de compactare realizată se face conform STAS 2914-84, prin
compararea densităţii în stare uscată efectivă a pământului din terasamente, cu densitatea maximă în
stare uscată obţinută în laborator prin încercarea Proctor normală.
Gradul de compactare se calculează cu relaţia:
∆ = ρ ⁄ ρmax x 100, în care
9
Δ = gradul de compactare realizat
ρ = densitatea în stare uscată efectivă a pământului din terasamente
ρmax =densitat. max. în stare uscată obţinută în laborator (STAS 1913/13-83)
Porţiunile slab compactate pot fi depistate:

- cu ajutorul penetrometrului;
- cu ajutorul deflectometrului;
- prin observarea deformaţiei stratului compactat la trecerea unui com- pactor greu sau
a unui mijloc greu de transport încărcat; porţiunile care prezintă deformaţii sunt fie insuficient
compactate, fie prea umede.
Umiditatea pământului compactat se determină conform STAS 1913/1-82.
V.4.4.3. În cazul când valorile obţinute nu sunt corespunzătoare prevederilor STAS 2914-
84, se continuă compactarea sau se scarifică şi se recompactează stratul respectiv, după caz.
V.4.5.Verificarea înclinării taluzelor se face cu şabloane, după execuţia finisării lor.
V.4.6. Controlul final al caracteristicilor platformei drumului se face după terminarea

integrală sau pe zone compuse din panouri a terasamentelor (conform programului de faze
determinate), înaintea aşternerii stratului rutier şi constă în:
-verificarea topografică a nivelmentului şi a elementelor în plan orizontal;
-verificarea lăţimii patului drumului (platforma suport);
-determinarea deformabilităţii platformei suport.
V.4.6.2. Verificarea topografică a nivelmentului va fi făcută pe profile din 20 în 20 m.

Abaterile limită sunt de ± 5 cm faţă de ax şi ± 10 cm la întreaga lăţime, conform STAS 2914-84.
V.4.6.3. Capacitatea portantă necesară la nivelul patului drumului se consideră realizată dacă
deformaţia elastică corespunzătoare vehicolului etalon are valori mai mari decât valoarea admisibilă
în maximum 10% din punctele de măsurare.
Valoarea admisibilă a deflexiunii -d.adm, pentru diferitele tipuri de pământ, conform

Normativului CD 31/2002, sunt:
- Nisip prăfos, nisip argilos............................................................ 350-1/100 mm
- Praf, praf nisipos, praf argilo-nisipos, praf nisipo-argilos.............. 400-1/100 mm
- Argilă, argilă prăfoasă, argilă nisipoasă, argila prăfoasă-nisipoasă......450-1/100m
Umiformitatea execuţiei este satisfăcătoare dacă valoarea coeficientului de vari-

aţie este sub 50 %
V.4.6.4. Se verifică dacă taluzele de debleu şi rambleu respectă înclinarea prevăzută în proiect.
V.4.6.5. Rezultatele se consemnează în registrele de laborator sau sunt consemnate în proces
verbal.
V.4.6.7. Aşternerea stratului rutier se poate face numai după remedierea defecţiunilor
constatate.
V.5 Masuri de protecţie a muncii la execuţia terasamentelor
V.5.1 La execuţia terasamentelor din pământ şi stâncă se respectă Normele republicane pentru
protecţia muncii şi normele departamentale vol. IV Partea I Cap. I, VI X, XV, XVI; Partea a II-a Cap.
XVII-XIX, XXIII, XXIV; Partea a V-a şi Partea a VI-a.
10
Se atrage atenţia asupra următoarelor măsuri , care nu sunt limitative:
- execuţia se face numai cu muncitori instruiţi pe linie de protecţie a muncii, cu examen medical
la angajare şi periodic;
- muncitorii se dotează la punctul de lucru cu materialul de protecţie specific (căşti de protecţie,
centuri de siguranţă, frânghii etc) şi unelte corespunzătoare;
- semnalizarea zonelor periculoase cu placarde;
- se supraveghează în permanenţă starea de echilibru a terenurilor;
- se îndepărtează din taluze blocurile de stâncă instabile şi arborii aninaţi în zona drumului;
- se amenajează accese pentru muncitori în zonele periculoase;
- la taluzele înalte nu se permite formarea ieşindurilor în consolă;
- pe taluzele înalte muncitorii lucrează numai asiguraţi cu frânghie şi centură de siguranţă ;
- în cazul utilizării explozivililor la execuţia lucrărilor, se amplasează posturi de pază la accesele
spre zonele de lucru, unde vor fi puşi muncitori instruiţi.
V.5.2 Faţă de cele prevăzute la pct. V.5.1 în cazul execuţiei terasamentelor din derocări, se
completează nelimitativ cu următoarele:
- înainte de introducerea muncitorilor în zonă se revizuieşte frontul de lucru şi se îndepărtează
blocurile de stâncă instabile;
- încărcarea găurilor de mină se face numai de artificier ajutat de miner;
- înainte de încărcarea găurilor de mină, se îndepărtează din front muncitorii şi utilajele la distanţa
minimă de siguranţă;
- amorsarea găurilor se face numai pirotehnic;
- după puşcare se verifică starea taluzelor şi se face rănguire lor;
- rănguirea taluzelor se face de sus în jos, de muncitori specializaţi dotaţi cu frânghii şi centuri de
siguranţă;
- introducerea restului muncitorilor şi a utilajelor în frontul de lucru se face după rănguirea taluzelor.
V.6. Măsuri pentru paza şi protecţia împotriva incendiilor
Se vor lua măsurile prevăzute în Normativul de pază şi protecţie împotriva incendiilor.
11
CAPITOLUL 6
BETOANE
6.1. Prevederi generale
Prezentul capitol tratează condiţiile tehnice generale necesare la proiectarea şi execuţia

elementelor sau structurilor din beton simplu, beton armat şi beton precomprimat pentru poduri de
şosea.
La execuţia betoanelor în fundaţii, elevaţii, suprastructuri din beton armat şi beton precomprimat
prevederile din prezentul capitol se vor completa şi cu prevederile specifice cuprinse în capitolele
anterioare.
De asemenea se vor avea în vedere şi reglementări cuprinse în anexele I1, I2, I3, I4, I5 şi I6 din
“Codul de practică pentru executarea lucrărilor din beton, beton armat şi beton precomprimat”
indicativ NE 012-2010, aprobat de MLPAT cu Ordinul nr. 59/N din 24.08.1999 şi prevedrile din
STAS 10111/2-87 şi STAS 1799-88.
Clasa betonului este definită pe baza rezistenţei caracteristice f.ck.cil (f.ck.cub), care este
rezistenţa la compresiune în N/mm2 determinat pe cilindrii de Ø 150/H300 mm sau pe cuburi cu latura
de 150 mm la vârsta de 28 zile, sub a cărei valoare se pot situa statistic cel mult 5% din rezultate.
Epruvetele vor fi păstrate conform STAS 1275-88.
Pentru corelarea cu clasele de betoane definite în Normativul C 140/86 şi mărcile de betoane, se
prezintă echivalenţa dintre acestea precum şi recomandări privind clasele minime de betoane în
elementele de rezistenţă a infrastructurilor şi suprastructurilor podurilor.
Recomandări privind clasele minime de

Clasa
Clasa betonului Marca betoane
betonului
cf. C 140/86 beton Infrastructuri Suprastructuri
cf. NE 012-99
STAS 10111/1-77 STAS 1011/2-87
1 2 3 4 5
* Beton de egalizare şi
C2,8/3,5 Bc 3,5 B 50
umplutură
C 4/5 Bc 5 B 75 Beton de pantă
Fundaţii masive din beton
* smplu, la sferturi de con,
C6/7,5 Bc 7,5 B 100
ziduri de sprijin, aripi, în
teren fără apă subterană
Idem, în teren cu apă
subterană
- fundaţii masive din beton
armat la podeţe, aripi, ziduri
Elemente masive
de sprijin, pile şi culee de
C8/10 Bc 10 B 150 din beton simplu şi
poduri
beton armat
- elevaţii masive din beton
simplu la podeţe, aripi, ziduri
de sprijin, pile şi culee,
inclusiv ziduri de gardă
Suprastructuri şi
Elevaţii din beton armat,
podeţe tubulare din
C 12/15 Bc 15 B 200 beton de faţă văzută, cuzineţi
beton armat
şi poduri din beton armat
monolit
Suprastructuri şi
C 16/20 Bc 20 B 250
podeţe tubulare din
12
beton armat
precomprimat
* *
C 18/25,5 (Bc 22,5) B 300
C 25/30 Bc 30 B 400
*
C 28/35 Bc 35 B 450
C 30/37 - -
*
C 32/40 Bc 40 B 500 Suprastructuri din
C 35/45 - - beton
C 40/50 Bc 50 B 600 precomprimat
C 45/55 - -
C 50/60 Bc 60 B 700
Clasele de beton notate cu (*) nu se regăsesc în normele europene şi rămîn valabile numai până
la intrarea în vigoare a Romcodurilor de proiectare (armonizare în Eurocodul 2).
Pentru asigurarea durabilităţii podurilor, la proiectare se ţine seama de regimul de expunere,
natura şi gradul de agresivitate a mediului, în conformitate cu Codul de practică NE 012-2010, cap.
5 ,,Cerinţe privind caracteristicile betonului” din care :
- subcapitolul 5.1 – Cerinţe pentru rezistenţă
- subcapitolul 5.2 – Cerinţe pentru durabilitate
Dacă în urma analizei condiţiilor din amplasament se impune adaptarea unor condiţii speciale,
atunci se va alege clasa de beton adecvată şi se va preciza după caz:
- gradul de impermiabilitate
- tipul de ciment
- dozajul minim de ciment
- valoarea maximă a raportului apă/ciment
La proiectarea şi executarea unor poduri din beton armat şi beton precomprimat cu caracter
deosebit se recomandă colaborarea cu laboratoare de specialitate şi catedre de specialitate din
învăţământul superior, care poate avea ca obiect:
- aprofundarea unor probleme privind calculul solicitărilor;
- verificarea comportării prin încercări pe modele sau la scară naturală;
- elaborarea de caiete de sarcini speciale;
- stabilirea de măsuri pentru asigurarea durabilităţii şi asistenţă tehnică la execuţie.
6.2. Materiale utilizate la prepararea betoanelor
6.2.1. Ciment
Cimenturile vor satisface cerinţele din standardele naţionale de produse sau din standardele
profe-sionale.
Cimenturile uzuale se clasifică după cum urmează :
- ciment Portland (I) conform SR 388/1995;
- ciment Portland compozit (II) conform SR 1500/1996
- ciment de furnal (III) conform SR 1500/1996
- ciment puzzolanic (IV) conform SR 1500/1996
- ciment compozit (V) conform SR 1500/1996
Sortimentele uzuale de cimenturi, caracterizarea acestora, precum şi domeniul şi condiţiile de
utilizare sunt precizate în Anexa I.1 şi Anexa I.2 din Codul de practică NE 012-2010.
6.2.1.a – Livrare şi transport
Cimentul se livrează ambalat în saci de hârtie sau în vrac, transportat în vehicule rutiere sau în
vagoane de cale ferată, însoţit de documentele de certificare a calităţii.
13
În cazul cimentului vrac, transportul se face numai în vehicule rutiere cu recipiente speciale sau
vagoane de cale ferată speciale tip Z, V, C cu descărcare pneumatică.
Cimentul va fi protejat de umezeală şi impurităţi în timpul depozitării şi transportului.
În cazul în care utilizatorul procură cimentul de la un depozit (bază de livrare), livrarea
cimentului va fi însoţită de o declaraţie de conformitate, în care se va menţiona :
- tipul de ciment şi fabrica producătoare
- data sosirii în depozit;
- numărul certificatului de calitate eliberat de producător şi datele înscrise în acesta;
- garantarea respectării condiţiilor de păstrare;
- numărul buletinului de analiză a calităţii cimentului, efectuată de un laborator autorizat
şi datele conţinute în acesta, inclusiv precizarea condiţiilor de utilizare în toate cazurile
în care termenul de garanţie a expirat.
Obligaţiile furnizorului referitoare la garantarea cimentului se vor înscrie în contract între
furnizor şi utilizator.
Conform standardului SREN 196/1995, pentru verificarea conformităţii unei livrări sau a
unui lot cu prevederile standardelor, cu cerintele unui contract sau cu specificaţiile unei comenzi,
prelevarea probelor de ciment trebuie să aibă loc în prezenţa producătorului (vânzătorului) şi a
utilizatorului. De asemenea, prelevarea probelor de ciment poate să se facă în prezenţa utilizatorului
şi a unui delegat a cărui imparţialitate să fie recunoscută atât de producător cât şi de utilizator.
Prelevarea probelor se face în general înainte sau în timpul livrării. Totuşi, dacă este
necesar, se poate face după livrare, dar cu o întârziere de maximum 24 ore.
6.2.1.b – Depozitarea
Depozitarea cimentului se face numai după recepţionarea cantitativă şi calitativă a

cimentului conform prevederilor din Anexa VI.1 din Codul de practică NE 012-2010, inclusiv prin
constatarea existenţei şi examinarea documentelor de certificare a calităţii şi verificarea capacităţii
libere de depozitare în silozuri destinate tipului respectiv de ciment, sau în încăperi special amenajate.
Până la terminarea efectuării determinărilor, acesta va fi depozitat în depozitul tampon
inscripţionat.
Depozitarea cimentului în vrac se face în celule din siloz, în care nu au fost depozitate
anterior alte materiale, marcate prin înscriere vizibilă a tipului de ciment. Depozitarea cimentului
ambalat în saci trebuie să se facă în încăperi închise. Pe întreaga perioadă de exploatare a silozurilor
se va ţine evidenţa loturilor de ciment depozitate pe fiecare siloz, prin înregistrarea zilnică a primirilor
şi livrărilor. Sacii vor fi aşezaţi în stive pe scânduri dispuse cu interseparaţii pentru a se asigura
circulatia aerului la partea inferioară a stivei şi la o distanţă de 50 cm. de la pereţii exteriori, păstrând
împrejurul lor un spaţiu suficient pentru circulaţie. Ştivele vor avea cel mult 10 rânduri de saci
suprapuşi.
Nu se va depăşi termenul de garanţie prescris de producător pentru tipul de ciment utilizat.
Cimentul rămas în depozit peste termenul de garanţie sau în condiţii improprii de depozitare
va putea fi utilizat la lucrări de beton şi beton armat numai după verificarea starii de conservare şi a
rezistenţelor mecanice.
6.2.1.c – Controlul calităţii cimentului
Controlul calităţii cimentului se face :

- la aprovizionare, inclusiv prin verificarea certificatului de calitate/garanţie emis de
producător sau de baza de livrare conform punctului ,,9.2.1.a, conform Anexă VI.1 punctul A1 din
Codul de practică NE 012-2010.
-- înainte de utilizare, de către un laborator autorizat conform Anexă VI.1 punctul B din
Metodele de încercare sunt reglementate prin standardele SREN 196-1/95, SREN 196-2/95,
SREN 196-3/95; AC/1997, SREN 196-7/95, SREN 196-21/94, STAS 227/1-86 şi SR 227-2/94.
14
6.2.2 Agregate
Pentru prepararea betoanelor avănd densitatea aparentă normală cuprinsă între 2201 şi 2500
kg/mc, se folosesc agregate grele, provenite din sfărâmarea naturală şi / sau concasarea rocilor.
Agregatele vor satisface cerinţele prevăzute în SR EN 1367-2
Pentru prepararea betoanelor curba de granulozitate a agregatului total se stabileşte astfel încât
să se încadreze funcţie de dozajul de ciment şi consistenţa betonului, în zona recomandată conform
Anexă I.4 din Codul de practică NE 012-2010.
6.2.2.a – Producerea şi livrarea agregatelor
Deţinătorii de balastiere/cariere sunt obligaţi să prezinte la livrare certificatul de calitate pentru

agregate şi certificatul de conformitate eliberat de un organism de certificare acreditat .
Balastierele vor funcţiona numai pe bază de atestat eliberat de o comisie internă în prezenţa unui
reprezentant desemnat de ISC.
Pentru obţinerea atestatului, staţiile de producere a agregatelor trebuie să aibă un sistem propriu
de asigurare a calităţii (sau să funcţioneze în cadrul unui agent economic cu sistem de asigurare a
calităţii care să cuprindă şi această activitate) care să fie cunoscut, implementat şi să asigure calitatea
produsului livrat la nivelul prevederilor din reglementări, comenzi sau contracte. Şeful staţiei va fi
atestat de ISC prin inspecţiile teritoriale. Reatestarea staţiei se va face după aceaşi procedură la fiecare
doi ani.
Pentru aceasta, staţiile de producere a agregatelor trebuie să dispună de :
- autorizaţiile necesare exploatării balastierei şi documentele care să dovedească natura zăcă-
mântului;
- documentele cu privire la sistemul de asigurare a calităţii adoptat (manual de calitate,
proceduri generale de sistem, proceduri operaţionale, plan de calitate, regulament de funcţionare,
fişele posturilor, etc.);
- depozite de agregate, cu platforme amenajate şi având compartimente separate şi marcate
pentru numărul necesar de sorturi rezultate;
- utilaje de sortare în bună stare de funcţionare, atestate de CNAMEC;
- personal care va avea cunoştinţele şi experienţa necesară pentru acest gen de activităţi, ce se
va dimensiona în concordanţă cu prevederile sistemului de asigurare a calităţii;
- laborator autorizat sau dovada colaborării prin convenţie sau contract cu alt laborator
autorizat.
Comisia de atestare internă va avea următoarea componenţă;
- preşedinte – conducătorul tehnic al agentului economic (cu studii de specialitate) sau în lipsa
acestuia un specialist atestat de MLPAT ca ,,Responsabil tehnic cu execuţia”, angajat permanent sau
în regim de colaborare;
- membrii;
- specialist cu atribuţii în domeniul controlului de calitate;
- specialist cu atribuţii în domeniul de mecanizare;
- şeful laboratorului autorizat al unităţii tutelare sau al laboratorului cu care s-a încheiat
o convenţie sau un contract de colaborare.
În cazul în care atribuţiile specialistului din domeniul controlului de calitate sunt exercitate prin
cumul de funcţii (în conformitate cu sistemul de asigurare a calităţii adoptat) de una din persoanele
nominalizate în comisie, nu va mai fi necesară participarea unui alt specialist.
Specialistul din domeniul mecanizării va putea fi angajat în regim de colaborare pentru
participarea la acţiunile privind atestarea balastierei şi va avea cunoştinţele necesare verificării
tehnice a utilajelor si aparaturii autorizate.
Verificările periodice se vor face trimestrial de către comisia de atestare pentru menţinerea
condiţiilor avute în vedere la atestare şi funcţionarea sistemului de asigurare a calităţii.
15
În vederea rezolvării neconformităţilor constatate cu ocazia auditului intern, a verificărilor
trimestriale sau a inspecţiilor efectuate de organismele abilitate, agentul economic (staţia de preparare
agregate sau forul tutelar) va lua măsuri preventive sau constructive după caz. Aducerea la îndeplinire
a acţiunilor corective se comunică în maximum 24 ore organului constatator pentru a decide.
În situaţia constatării unor deficienţe cu implicaţii asupra calităţii agregatelor, se vor lua
următoarele măsuri :
Oprirea livrării de agregate pentre betoane dacă se constată cel puţin una din următoarele
deficienţe :
- deteriorarea pereţilor padocurilor de depozitare a agregatelor;
- deteriorarea platformei de depozitare a agregatelor;
- lipsa personalului calificat ce deserveşte staţia;
- nerespectarea instrucţiunilor de întreţinere a utilajelor
- alte deficienţe ce pot afecta nefavorabil calitatea agregatelor.
Oprirea funcţionării staţiei de producere a agregatelor în baza uneia din următoarele constatări
:
- dereglarea utilajelor de sortare/spălare a agregatelor;
- obţinerea de rezultate necorespunzătoare privind calitatea agregatelor;
- nerespectarea efectuării încercărilor conform reglementărilor în vigoare;
- nefuncţionarea sistemului de asigurare a calităţii.
În aceste cazuri, reluarea activităţii în condiţii normale se va face pe baza reconfirmării
certificatului de atestare de către comisia de atestare.
Alegerea dimensiunii maxime a agregatelor se va face conform celor prezentate în paragraful
,,Proiectarea amestecului”.
Agregatele ce sunt utilizate la prepararea betoanelor care vor fi expuse în medii umede , trebuie
verificate în prealabil prin analiza reactivităţii cu alcaliile din beton.
6.2.2.b – Transportul şi depozitarea agregatelor
Agregatele nu trebuie să fie cantaminate cu alte materiale în timpul transportului sau al

depozitării.
Depozitarea agregatelor trebuie făcută pe platforme betonate având pante şi rigole de evacuare a
apelor. Pentru depozitarea separată a diferitelor sorturi se vor crea compartimente cu înălţimi
corespunzătoare pentru evitarea amestecării cu alte sorturi. Compartimentele se vor marca cu tipul de
sort depozitat.
Nu se admite depozitarea direct pe pământ sau pe platforme balastate.
6.2.2.c- Controlul calităţii agregatelor
Controlul calităţii agregatelor este prezentat în Anexa VI.1 a Codului de practică NE 12-2010,
iar metodele de verificare sunt reglementate în STAS 4606-80.
6.2.3 Apa
Apa de amestecare utilizată la prepararea betoanelor poate să provină din reţeaua publică sau din
altă sursă, dar în acest ultim caz trebuie să îndeplinească condiţiile tehnice prevăzute de STAS 790-
84.
6.2.4 Aditivi
Utilizarea aditivilor la prepararea betoanelor are drept scop:
16
- îmbunătăţirea lucrabilităţii betoanelor destinate executării elementelor cu armături
dese, secţiuni subţiri, înălţime mare de turnare;
- punere în operă a betoanelor prin pompare;
- îmbunătăţirea gradului de impermeabilitate pentru elementele expuse la intemperii sau
situate în medii agresive;
- îmbunătăţirea comportării la îngheţ-dezgheţ;
- realizarea betoanelor de clasă superioară;
- realizarea proceselor de întărire, întârzierea sau accelerarea de priză în funcţie de
cerinţele tehnologice;
- creşterea rezistenţei şi a durabilităţii prin îmbunătăţirea structurii betonului.
Aditivii trebuie să îndeplineasca cerinţele din reglementările specifice sau argumentele tehnice
în vigoare.
Utilizarea aditivilor la prepararea betoanelor este obligatorie în cazurile menţionate în tabelul
următor:
Nr. Categoria de betoane Aditiv recomandat Observaţii

crt.
0 1 2 3
1 Betoane supuse la îngheţ-desgheţ Antrenor de aer
repetat
2 Betoane cu permeabilitate redusă Reducător de apă După caz:
-plastifiant -intens reducător-
superplastifiant
3 Betoane expuse în condiţii de Reducător de apă După caz:
agresivitate intensă şi foarte intensă -plastifinat -intens reducător-
superplastifinat
-inhibitor de coroziune
4 Betoane de rezistenţă având clasa Plastifiant sau Tasarea betonului:
cuprinsă între C 12/15 şi C 30/37, superplastifiant T3-T3/T4 sau T4/T5-T5
incl.
5 Betoane executate monolit având Superplastifiant- intens
clasa C 35/45 reducător de apă
6 Betoane fluide-cu tasare egală cu T5 Superplastifiant
7 Betoane masive (plastifiant)
Betoane turnate prin tehnologii Superplastifiant+
speciale (fără vibrare) întârzietor de priză
8 Betoane turnate pe timp călduros Întârzietor de priză +
superplastifiant
(plastifiant)
9 Betoane turnate pe timp friguros Anti-îngheţ + accelerator
de priză
10 Betoane cu rezistenţe mari la Acceleratori de întărire
termene scurte
În cazurile în care, deşi nu sunt menţionate în tabel, executantul apreciază că din motive
tehnologice trebuie să folosească obligatoriu aditivi de un anumit tip, va solicita avizul proiectantului
şi includerea acestora în documentaţia de execuţie.
Stabilirea tipului de aditivi sau a combinaţiei de aditivi se va face după caz de către proiectant,
executant sau furnizorul de beton, luând în considerare recomandările din tabel, Anexa I.3 şi Anexa
I.4 pct. 3.2.2 din Codul de practică NE 012-2010.
În cazul în care folosesc concomitent două tipuri de aditivi a căror compatibilitate şi comportare
împreună nu este cunoscută, este obligatorie efectuarea de încercări preliminare şi avizul unui institut
de specialitate.
17
Condiţiile tehnice pentru materialele componente (altele decât cele obişnuite), prepararea,
transportul, punerea în lucrare şi tratarea betonului, vor fi stabilite de la caz la caz în funcţie de tipul
de aditiv utilizat şi vor fi menţionate în fişa tehnologică de betonare.
6.2.5 Adaosuri
Adaosurile sunt materiale anorganice fine ce se pot adăuga în beton în cantităţi de peste 5%
substanţă uscată faţă de masa cimentului, în vederea îmbunătăţirii caracteristicilor acestuia sau pentru
a realiza proprietăţi speciale.
Adaosurile pot îmbunătăţi următoarele caracteristici ale betoanelor ; lucrabilitatea, gradul de
impermeabilitate, rezistenţa la agenţi chimici agresivi.
Există două tipuri de adaosuri :
- inerte, înlocuitor parţial al părţii fine din agregate, caz în care se reduce cu cca. 10% cantitatea
de nisip 0-3% din agregate. Folosirea adaosului inert conduce la îmbunătăţirea lucrabilităţii şi
compactităţii betonului;
- active, caz în care se contează pe proprietăţile hidraulice ale adaosului. Adaosuri active sunt:
zgura granulată de furnal, cenuşa de termocentrală, praful de silice, etc.
În cazul adaosurilor cu proprietăţi hidraulice, la colculul raportului A/C se ia în considerare
cantitatea de adaos din beton ca parte liantă.
Utilizarea adaosurilor se face în conformitate cu reglementările tehnice specifice în vigoare, agre-
mente tehnice sau pe baza unor studii întocmite de laboratoarele de specialitate. Condiţiile de
utilizare, condiţiile tehnice pentru materialele componente, transportul, punerea în lucrare şi tratarea
betonului se stabilesc de la caz la caz, funcţie de tipul şi proporţia adaosului utilizat.
Adaosurile nu trebuie să conţină substanţe care să influenţeze negativ proprietăţile betonului sau
să provoace corodarea armăturii.
Utilizarea cenuşilor de termocentrală se va face numai pe baza unor aprobări speciale cu avizul
sanitar eliberat de organismele abilitate ale Ministerului Sănătăţii.
Transportul şi depozitarea adaosurilor trebuie făcută în aşa fel încât proprietăţile fizico-chimice
ale acestora să nu sufere modificări.
6.3 Cerinţe privind caracteristicile betonului
Compoziţia unui beton va fi aleasă în aşa fel încât cerinţele privind rezistenţa şi durabilitatea
acestuia să fie asigurate.
6.3.a – Cerinţe pentru rezistenţă
Relaţia între raportul A/C şi rezistenţa la compresiune a betonului trebuie determinată pentru
fiecare tip de ciment, tip de agregate şi pentru o vârstă dată betonului. Adaosurile din beton pot
interveni în determinarea efectivă a raportului A/C.
Rezistenţele caracteristice f.ck.determinate pe cilindru sau cub sunt următoarele:
Clasa de rezistenţă *C 2,8/3,5 C 4/5 *C 6/7,5 C 8/10 C 12/15

a betonului
f.ck. cil N/mmp 2,8 4 8 8 12
f.ck. cub N/mmp 3,5 5 7,5 10 15
..............................................................................................................................................
Clasa de rezistenţă C 16/20 *C 18/22,5 C 20/25 C 25/30 C 28/35
a betonului
f.ck. cil N/mmp 16 18 20 25 28
f.ck. cub N/mmp 20 22,5 25 30 35
..............................................................................................................................................
18
Clasa de rezistenţă *C 32/40 C 35/45 C40/50 C45/55 C50/60
a betonului
f,ck. cil N/mmp 32 35 40 45 50
f.ck. cub N/mmp 40 45 50 55 60
*) Clasele de beton care rămîn valabile până la intrarea în vigoare a Romcodurilor de proiectare.
6.3.b – Cerinţe pentru durabilitate
Pentru a produce un beton durabil care să reziste expunerii la condiţiile de mediu concrete din
amplasamentul podului şi care să protejeze armătura împotriva coroziunii, trebuiesc respectate
următoarele cerinţe :
- selectarea materialelor componente ale betonului astfel încât să nu conţină impurităţi care să
dăuneze armăturii;
- alegerea compoziţiei astfel încât betonul :
- să satisfacă toate cerinţele de performanţă specifice pentru betonul întărit;
- să poată fi turnat şi compactat pentru a forma o structură compactă pentru
protejarea
armăturii;
- să se evite acţiunile interne ce dăunează betonului (reacţie alcalii-agregate);
- să reziste acţiunilor externe cum ar fi influenţele mediului înconjurător.
- amestecarea, transportul, punerea în operă şi compactarea betonului proaspăt să se facă astfel
încăt materialele componente ale betonului să fie uniform distribuite în amestec,să nu segrege şi
betonul să realizeze o structură compactă;
- tratarea corespunzătoare a betonului pentru obţinerea proprietăţilor dorite ale betonului şi
protejarea corespunzătoare a armăturii.
Cerinţele de durabilitate necesare protejării armăturii împotriva coroziunii, precum şi păstrarea
caracteristicilor betonului la acţiunile fizico- chimice în timpul duratei de serviciu proiectate, sunt
legate în primul rând de permeabilitatea betonului.
În acest sens, gradul de permeabilitate al betonului va fi stabilit funcţie de clasa de expunere în
care este încadrat podul. Clasele de expunere sunt conform Codului de practică NE 012-2010.
Nivelele de performanţă la impermeabilitatea betoanelor sunt :
Adâncimea limită de pătrundere a apei Presiunea apei

100 200 ( bari )
Gradul de impermeabilitate
P410 P420 4
P810 P820 8
P1210 P1220 12
Gradul de impermeabilitate este stabilit conform STAS 3622-86.

Rezistenţa la îngheţ-dezgheţ a betonului caracterizată prin gradul de gelivitate funcţie de numărul
de cicluri de îngheţ-dezgheţ, trebuie să se încadreze în prevederile tabelului 5.4 din Codul de practică
NE 012-2010.
Nivelele de performanţă la gelivitate a betoanelor sunt :
Gradul de gelivitate al betonului Numărul de cicluri îngheţ-dezgheţ

G 50 50
G 100 100
G 150 150
Valoarea de bază a deformaţiei specifice la 28 zile a betonului datorită contracţiei, pentru betoane
obişnuite în condiţii normale de întărire este de 0,25‰ conform STAS 10107/0-90.
19
6.4 Cerinţe de bază privind compoziţia betonului
6.4.1 Condiţii generale
Alegerea componenţilor şi stabilirea compoziţiei betonului proiectat se face de către producător

pe baza unor amestecuri preliminare stabilite şi verificate de către un laborator autorizat. În absenţa
unor date anterioare, se recomandă efectuarea unor amestecuri preliminare. În acest caz, producătorul
stabileşte compoziţia betonului astfel încât să aibă consistenţa necesară, să nu segrege şi să se
compacteze uşor. Betonul întărit trebuie să corespundă cerinţelor tehnice pentru care a fost proiectat
şi în mod special să aibă rezistenţa la compresiune cerută. În aceste cazuri, amestecurile de probă ale
betonului în stare întărită trebuie să fie supuse încercărilor pentru determinarea caracteristicilor pentru
care au fost proiectate. Betonul trebuie să fie durabil şi să realizeze o bună protecţie a armăturii.
6.4.1.1 Date privind compoziţia betonului

În cazul amestecului proiectat trebuie specificate următoarele date de bază :
a. Clasa de rezistenţă
b. Dimensiunea maximă a granulei agregatului;
c. Consistenţa betonului proaspăt;
d. Date privind compoziţia betonului (raportul A/C maxim, tipul şi dozajul minim
deciment), funcţie de modul de utilizare al betonului (beton simplu, beton armat), condiţiile de
expunere, etc., în concordanţă cu prevederile Codului de practică NE 012-99.
Cerinţele de bază privind compoziţia betonului prescris, utilizat la lucrare:

- beton fundaţii C 25/30- P810: T3, I 32,5
- beton evelaţii C 25/30-P810, G100, T3, I 32,5(0-31mm)
- beton monolit placă de suprabetonare C 30/37-P810; G100; T3/T4; I 32,5(0-16mm)
- beton bordură prefabricată C 30/37-P810; G150; T3; I 42,5(0-16mm)
6.4.1.2 Staţia de betonare şi utilizatorul
Staţia de betonare şi utilizatorul au obligaţia de a livra, respectiv de a comanda beton numai pe

baza unor comenzi în care se va înscrie tipul de beton şi detalii privind compoziţia betonului conform
celor de mai sus, programul şi ritmul de livrare, precum si partea de suprastructură în care se va folosi.
6.4.1.3 Livrarea betonului trebuie însoţită de un bon de livrare-transport beton.
6.4.1.4 Compoziţia betonului se stabileşte şi/sau se verifică de un laborator autorizat; stabilitatea

compoziţiei betonului trebuie să se facă:
- la intrarea în funcţiune a unei staţii de betonare;
- la schimbarea tipului de ciment si/sau agregate;
- la schimbarea tipului de aditivi;
- la pregătirea executării unor elemente ale podului care necesită un beton cu caracteristici
deosebite de cele curente preparate, sau de clasă egală sau mai mare de C 20/25.
6.4.2 Proiectarea amestecului
6.4.2.1. Cerinţe privind cosistenţa betonului
20
Lucrabilitatea reprezintă capacitatea betonului proaspăt de a putea fi turnat în diferite condiţi
prestabilite şi a fi compactat corespunzător.
Lucrabilitatea se apreciază pe baza consistenţei betonului. Consistenţa betonului proaspăt poate
fi determinată prin următoarele metode: tasarea conului, remodelare VE-BE, grad de compactare şi
răspândire conform prevederilor Codului de practică NE 012-2010 capitolul 7.1.1 şi Anexa I.4 tabele
I.4.3. şi I.4.5.
6.4.2.2 Cerinţe privind granulozitatea agregatelor

Se vor respecta prevederile capitolului 6.2.2 din Codul de practică NE 012-2010.
6.4.2.3 Cerinţe privind alegerea tipului, dozajul de ciment şi raportului A/C.

Recomandări privind alegerea tipului de ciment sunt prezentate în Anexa I.2. din Codul de
practică NE 012-2010.
Raportul A/C este stabilit în funcţie de condiţiile de rezistenţă impuse betonului. Valorile
orientative sunt date în Anexa I.4. tabelul I.4.2. din Codul de practică NE 012-2010.
Alegerea compoziţiei se face prin încercări preliminare urmărindu-se realizarea cerinţelor.
6.4.2.4. Cerinţe privind alegerea aditivilor şi adaosurilor.

Aditivii şi adaosurile vor fi adăugate în amestec numai în asemenea cantităţi încât să nu reducă
durabilitatea betonului sau să producă coroziunea armăturii.
Utilizarea aditivilor se face conform prevederilor Anexei din Codul de practică NE 012-2010.
pe baza instrucţiunilor de folosire ce trebuie să fie în acord cu reglementările specifice sau agremente
tehnice bazate pe determinări experimentale.
În Anexele I.4. şi I.5. din Codul de practică NE 012-2010. se prezintă recomandări privind
stabilitatea compoziţiei betoanelor.
6.5 Nivele de performanţă ale betonului
6.5.1 Betonul proaspăt
6.5.1.1. Consistenţa
6.5.1.2. Conţinutul de aer oclus.
Conţinutul de aer oclus poate fi determinat conform NE SR 012-2010 folosind metoda

gravimetrică sau metoda volumetrică sub presiune.
6.5.1.3. Densitatea aparentă

Determinarea densităţii aparente pe betonul proaspăt se efectuează în conformitate cu NE012-
2010.
6.5.2. Betonul întărit
6.5.2.1. Rezistenţa la compresiune
Clasa betonului este definită pe baza rezistenţei caracteristice care este rezistenţa la
compresiune în N/mmp determinată pe cilindri de 150/300mm sau pe cuburi cu latură de 150 mm.
Valorile acesteia sunt conform capitolului 9.3.a. din prezentul caiet de sarcini.
6.5.2.2. Evoluţia rezistenţei betonului
21
În unele situaţii speciale este necesar să se urmărească evoluţia rezistenţei betonului la

anumite intervale de timp, pe epruveta de dimensiuni similare cu cele pe care s-a determinat clasa
betonului.
În aceste cazuri epruvetele vor fi păstrate în condiţii similare cu cele la care este expusă
structura si vor fi încercate la intervale de timp prestabilite.
În cazul în care nu se dispune de epruvete, se vor efectua încercări nedestructive sau încercări
pe carote extrase din elementele structurii.
6.5.2.3. Rezistenţa la penetrarea apei
STAS 3622-86 stabileşte nivele de performanţă ale betoanelor faţă de gradul lor de imperme-
abilitate.
Valorile caracteristice sunt conform capitolului 9.3.b. din prezentul caiet de sarcini.
6.5.2.4. Rezistenţa la îngheţ-desgheţ
Valorile caracteristice sunt conform capitolului 9.3.b. dinprezentul caiet de sarcini.
6.5.2.5. Densitatea betonului
Funcţie de densitate, betoanele se clasifică în:
-betoane uşoare - betoane cu densitate aparentă în stare uscată (1050 C) de maxim 2000 kg/mc.
Sunt produse în întregime sau parţial prin utilizarea agregatelor cu structură poroasă.
-betoane cu densitate normală (semigrele sau grele) – betoane cu densitate aparentă în stare
uscată (1050 C) mai mare de 2000 kg/mc, dar nu mai mult de 2500 kg/mc.
-betoane foarte grele- betoane cu densitatea aparentă în stare uscată (1050 C) mai mare de 2500
kg/mc.
6.6. Prepararea betonului
6.6.1. Personalul implicat în activitatea de producere si control al betonului va avea cunostinţele

şi experienţa necesare si va fi atestat intern pentru aceste genuri de activităţi
Se vor respecta prevederile articolului 9.1.1. din Codul de practică NE 012-2010.
6.6.2. Staţia de betoane este o unitate care produce şi livrează beton, fiind dotată cu una sau mai
multe instalaţii (secţii) de preparat beton, sau betoniere. Certificarea calităţii betonului trebuie făcută
prin grija producătorului în conformitate cu metodologia şi procedurile stabilite pe baza Legii 10 a
calităţii în construcţii din 1995 şi a regulamentului privind certificarea calităţii în construcţii.
Staţiile de betoane vor funcţiona numai pe bază de atestat eliberat la punerea în funcţiune
conform Codului de practică NE 012-2010.
6.6.3. La dozarea materialelor componente ale betonului, se admit următoarele abateri :

- agregate ±3%
- ciment şi apă ±2%
- adaosuri ±3%
- aditivi ±5%
6.6.4. Amestecarea şi încărcarea în mijlocul de transport
22
Pentru amestecarea betonului se pot folosi betoniere cu amestecare forţată sau cu cădere liberă.
În cazul utilizării agregatelor cu granule mai maride 40 mm, se vor folosi numai betoniere cu cădere
liberă. Prin amestecare trebuie să se obţină o distribuţie omogenă a materialelor componente şi o
lucrabilitate constantă.
Ordinea de introducere a materialelor componente în betonieră se va face începând cu sortul de
agregate cu granula cea mai mare.
Amestecarea componenţilor betonului se va face până la obţinerea unui amestec omogen. Durata
amestecării depinde de tipul şi compoziţia betonului, de condiţiile de mediu şi de tipul instalaţiei.
Durata de amestecare va fi de cel puţin 45 sec. de la introducerea ultimului component. Durata
de amestecare se va majora după caz pentru :
- utilizarea de aditivi sau adaosuri;
- perioade de timp friguros;
- utilizarea de agregate cu granule mai mari de 31 mm
- betoane cu lucrabilitate redusă (tasare mai mică de 50 mm).
Se recomandă ca temperatura betonului proaspăt la începerea turnării să fie cuprinsă între 5°C
şi 30°C.
Durata de încărcare a unui mijloc de transport sau de menţinere a betonului în bunkerul tampon
va fi de maximum 20 min.
La terminarea unui schimb sau la întreruperea preparării betonului pe o durată mai mare de o
oră este obligatoriu ca toba betonierei să fie spălată cu jet puternic de apă sau apă amestecată cu pietriş
si apoi golită complet.
În cazul betonului deja amestecat (preparat la staţii, fabrici de betoane), utilizatorul trebuie să
aibă informaţii de la producător în ceea ce priveşte compoziţia betonului pentru a putea efectua
turnarea
şi tratarea betonului în condiţii corespunzătoare, pentru a putea aprecia evoluţia în timp a rezistenţei
şi durabilităţii betonului din structură.
Aceste informaţii trebuiesc furnizate utilizatorului înainte de livrare. Producătorul va furniza
utilizatorului la cerere, pentru fiecare livrare a betonului următoarele informaţii de bază :
- denumirea staţiei (fabricii) producătorului de beton;
- denumirea organismului care a efectuat certificarea de conformitate a betonului, seria
înregistrării certificatului şi conform punctului 9.2.2 din Codul de practică NE 012-2010, actul
doveditor al atestării staţiei;
- data şi ora exactă la care s-a efectuat încărcarea (şi dacă este cazul precizarea orei la care
s-a realizat primul contact între ciment şi apă);
- numărul de înmatriculare al mijlocului de transport;
- cantitatea de beton (mc).
Bonul de livrare trebuie să dea următoarele date :
a. Pentru amestecul (compoziţia) proiectat (ă) :
- clasa de rezistenţă;
- clasa de consistenţă a betonului;
- tipul, clasa precum şi dozajul cimentului;
- tipurile de aditivi şi adaosurile;
- date privind caracteristicile speciale ale betonului, de exemplu gradul de impermeabilitate,
gelivitate, etc. Toate datele privind caracteristicile betonului vor fi notate în conformitate cu prevede-
rile punctului 6.1.1.2 din Codul de practică NE 012-2010.
Aceste informaţii pot proveni din catalogul producătorului de beton care trebuie să ţină
informaţii cu privire la consistenţa betonului, dozare şi alte date relevante privind compoziţia
betonului.
b. Pentru amestecul prescris :
- date privind compoziţia betonului, de exemplu conţinutul de ciment şi tipurile de aditivi
şi adaosuri;
- clasa de consistenţă.
23
În ambele cazuri trebuie consemnate în bonurile de livrare data şi ora sosirii betonului la punctul
de lucru, confirmarea de primire a betonului, temperatura betonului la livrare şi temperatura mediului
ambiant.
După maximum 30 zile de la livrarea betonului, producătorul este obligat să elibereze un
certificat de calitate pentru betonul marfă.
Rezultatele necorespunzătoare obţinute pentru probele de beton întărit vor fi comunicate
utilizatorului în termen de 30 zile de la livrarea betonului.
Această condiţie va fi consemnată obligatoriu în contractul încheiat între părţi.
6.7 Transportul şi punerea în operă a betonului
6.7.1 Transportul betonului trebuie făcut luând măsurile necesare pentru a preveni segregarea,
pierderea componenţilor sau contaminarea betonului.
6.7.1.1 Mijloacele de transport trebuie să fie etanşe, pentru a nu permite pierderea laptelui de
ciment.
6.7.1.2 Transportul betoanelor cu tasare mai mare de 50 mm se va face cu autoagitatoare, iar

betoanele cu tasare de maxim 50 mm, cu autobasculante cu benă, amenajate corespunzător.
Transportul local al betonului se poate efectua cu bene, pompe, vagoneţi, benzi transportoare,
jgheaburi sau tomberoane.
6.7.1.3 Pe timp de arşiţă sau ploaie, în cazul transportului cu autobasculante pe distanţă mai mare de
3 km, suprafaţa liberă de beton trebuie să fie protejată, astfel încât să se evite modificarea
caracteristicilor betonului urmare a modificării conţinutului de apă.
6.7.1.4 Durata maximă posibilă de transport depinde în special de compoziţia betonului şi condi-
ţiille atmosferice. Durata de transport se consideră din momentul încărcării mijlocului de transport şi
sfârşitul descărcării acestuia şi nu poate depăşi valorile orientative prezentate în tabelul de mai jos,
pentru cimenturi de clasa 32,5 / 42,5 , decât dacă se utilizează aditivi întârzietori.
Durata maximă de transport cu autoagitatoare :
Temperatura amestecului Durata maximă de transport ( minute )

de Cimenturi de clasa 32,5 Cimenturi de clasa 42,5
beton (°C)
10° < t < 30° 50 35
t < 10° 70 50
În general se recomandă ca temperatura betonului proaspăt, înainte de turnare, să fie cuprins

între 5° şi 30°C.
În situaţia betoanelor cu temperaturi mai mari de 30°C, sunt necesare măsuri suplimentare
precum:
stabilirea de către un institut de specialitate sau un laborator autorizat a unei tehnologii adecvate de
preparare, transport, punere în operă şi tratarea betonului; folosirea unor aditivi întârzietori eficienţi,
etc.
În cazul transportului cu autobasculanta, durata maximă se reduce cu 15 min. faţă de limitele din
tabel.
6.7.1.4 Ori de câte ori intervalul de timp dintre descărcarea şi reîncărcarea cu beton a mijloacelor
de transport depăşeşte o oră, precum şi la întreruperea lucrului, acestea vor fi curăţate cu jet de apă;
în cazul agitatoarelor, acestea se vor umple cu cca. 1 mc de apă şi se vor roti cu viteză maximă timp
de 5 minute,după care se vor goli complet deapă.
24
6.7.2 Pregătirea turnării betonului
6.7.2.1 Executarea lucrărilor de betonare poate să înceapă numai dacă sunt îndeplinite
următoarele condiţii :
a. Întocmirea procedurii pentru betonarea obiectului în cauză şi acceptarea acesteia de către
investitor;
b Sunt realizate măsurile pregătitoare, sunt aprovizionate şi verificate materialele componente
( agregate, ciment, aditivi, adaosuri, etc.) şi sunt în stare de funcţionare utilajele şi dotările necesare,
în conformitate cu procedurile de execuţie, în cazul betonului preparat pe şantier;
c. Sunt stabilite şi instruite formaţiile de lucru, în ceea ce priveşte tehnologia de execuţie şi
măsurile privind securitatea muncii şi P.S.I.
d. Au fost recepţionate calitativ lucrările de săpături, cofraje şi armături (după caz);
e. În cazul în care, de la montarea la recepţionarea armăturii a trecut o perioadă îndelungată
(peste 6 luni), este necesară o inspectare a stării armăturii de către o comisie alcătuită din beneficiar,
executant, proiectant şi reprezentantul I.S.C.L.P.U.A.T. care va decide necesitatea expertizării stării
armăturii de către un expert sau institut de specialitate şi va dispune efectuarea ei; în orice caz, dacă
se constată prezenţa frecventă a ruginii neaderente, armătura - după curăţire – nu trebuie să prezinte
o reducere a secţiunii sub abaterea minimă prevăzută în standardele de produs; se va proceda apoi la
o nouă recepţie calitativă.
f. Suprafeţele de beton turnate anterior şi întărit care vor veni în contact cu betonul proaspăt,
vor fi curăţate de pojghiţa de lapte de ciment (sau de impurităţi); suprafeţele nu trebuie să prezinte
zone necompactate sau segregate şi trebuie să aibe rugozitatea necesară asigurării unei bune legături
între cele 2 betoane.
g. Sunt asigurate posibilităţi de spălare a utilajelor de transport şi punerea în operă a betonului.
h. Sunt stabilite, după caz, şi pregătite măsurile ce vor fi adoptate pentru continuarea betonării
în cazul intervenţiei unei situaţii accidentale (staţie de betoane şi mijloace de transport de rezervă,
sursă suplimentară de energie electrică, materiale pentru protejarea betonului, condiţii de creare a
unui rost de lucru, etc.).
i. Nu se întrevede posibilitatea intervenţiei unor condiţii climatice nefavorabile (ger, ploi
abundente, furtună, etc.).
j. În cazul fundaţiilor, sunt prevăzute măsuri de dirijare a apelor provenite din precipitaţii, astfel
încât acestea să nu se acumuleze în zonele ce urmează a se betona.
k. Sunt asigurate condiţiile necesare recoltării probelor la locul de punere în operă şi efectuării
determinărilor prevăzute pentru betonul proaspăt, la descărcarea din mijlocul de transport.
l. Este stabilit locul de dirijare a eventualelor transporturi de beton care nu îndeplinesc condiţiile
tehnice stabilite şi sunt refuzate.
6.7.2.2. În baza verificării îndeplinirii condiţiilor de la punctul 6.7.2.1., se va consemna

aprobarea începerii betonării de către: responsabilul tehnic cu execuţia, reprezentantul beneficiarului
şi în cazul fazelor determinante proiectantul, reprezentantul ISCLPUAT, în conformitate cu
prevederile programului de control a calităţii lucrărilor, stabilite prin contract.
Aprobarea începerii betonării trebuie să fie reconfirmată, pe baza unor verificări, în cazurile în
care:
- au intervenit evenimente de natură să modifice situaţia constatată la data aprobării (intemperii,
accidente, reluarea activităţii la lucrări sistate şi neconservate).
- betonarea nu a început în intervalul de 7 zile de la data aprobării.
Înainte de turnarea betonului, trebuie verificată funcţionarea corectă a utilajelor pentru
transportul local şi compactarea betonului.
Se interzice începerea betonării înainte de efectuarea verificărilor şi măsurilor indicate la
punctul 6.7.2.1.
6.7.3 Reguli generale de betonare
25
6.7.3.1. Betonarea unei construcţii va fi condusă nemijlocit de conducătorul tehnic al punctului

de lucru. Acesta va fi permanent la locul de turnare şi va supraveghea respectarea strictă a prevederilor
Codului NE 012-2010 şi procedurii de execuţie.
6.7.3.2. Betonul va fi pus în lucrare la un interval cât mai scurt de la aducerea lui la locul de
turnare. Nu se admite depăşirea duratei maxime de transport şi modificarea consistenţei betonului.
6.7.3.3. La turnarea betonului trebuie respectate următoarele regului generale:

- cofrajele de lemn, betonul vechi sau zidăriile (care vor veni în contact cu betonul proaspăt)
vor fi udate cu apă cu 2-3ore înainte şi imediat înainte de turnarea betonului, dar apa rămasă în
denivelări va fi înlăturată.
- din mijlocul de transport, descărcarea betonului se va face în bene, pompe, benzi
transportante, jgheaburi sau direct în lucrare.
- dacă betonul adus la locul de punere în lucrare nu se încadrează în limitele de consistenţă
admise sau prezintă segregări, va fi refuzat, fiind interzisă punerea lui în lucrare; se admite
îmbunătăţirea consistenţei numai prin folosirea unui superplastifiant.
- înălţimea de cădere liberă a betonului nu trebuie să fie mai mare de 3,0m în cazul elementelor
cu lăţime de maxim 1,0m şi 1,5m în celelalte cazuri, inclusiv elementele de suprafaţă (plăci, fundaţii
etc).
- betonul trebuie să fie răspândit uniform în lungul elementului, urmărindu-se realizarea de
straturi orizontale de maximum 50 cm înălţime şi turnarea noului strat înainte de începerea prizei
betonului turnat anterior.
- se vor lua măsuri pentru a se evita deformarea sau deplasarea armăturilor faţă de poziţia
prevăzută, îndeosebi pentru armăturile dispuse la partea superioară a plăcilor în consolă; dacă totuşi
se vor produce asemenea defecte, ele vor fi corectate în timpul turnării.
- se va urmări cu atenţie înglobarea completă în beton a armăturii, respectându-se grosimea
stratului de acoperire în conformitate cu prevederile proiectului.
- nu este permisă ciocănirea sau scuturarea armăturii în timpul betonării şi nici aşezarea pe
armături a vibratorului.
- in zonele cu armături dese se va urmării cu toată atenţia umplerea completă a secţiunii, prin
îndesarea laterală a betonului cu şipci sau vergele de oţel, concomitent cu vibrarea lui; în cazul în care
aceste măsuri nu sunt eficiente, se vor crea posibilităţi de acces lateral al betonului, prin spaţii care să
permită pătrunderea vibratorului.
- se va urmări comportarea şi menţinerea poziţiei iniţiale a cofrajelor şi susţinerilor acestora,
luându-se măsuri operative de remediere în cazul unor deplasări sau cedări.
- circulaţia muncitorilor şi utilajelor de transport în timpul betonări se va face pe podine, astfel
rezemate încât să nu modifice poziţia armăturii; este interzisă circulaţia directă pe armături sau pe
zonele cu beton proaspăt.
- betonarea se va face continuu, până la rosturile de lucru prevăzute în proiect sau procedura de
execuţie.
- durata maximă admisă a întreruperilor de betonare, pentru care nu este necesară luarea unor
măsuri speciale la reluarea turnării, nu trebuie să depăşească timpul de începere a prizei betonului; în
lipsa unor determinări de laborator, aceasta se va considera de două ore de la prepararea betonului (în
cazul cimenturilor cu adaosuri) şi respectiv 1,5 ore, în cazul cimenturilor fără adaos.
- în cazul când s-a produs o întrerupere de betonare mai mare, reluarea turnării este permisă
numai după pregătirea suprafeţei rosturilor, conform capitolului 13 ,,Rosturi de lucru” din Codul de
- instalarea podinelor pentru circulaţia lucrătorilor şi mijloacelor de transport local al betonului
pe planşeele betonate, precum şi depozitarea pe ele a unor schele, cofraje sau armături este permisă
numai după 24-48 ore, în funcţie de temperatura mediului si tipul de ciment utilizat (24 ore dacă
temperatura este de peste 200 C şi se foloseşte ciment de tipul I de clasă mai mare de 32,5).
26
6.7.3.4. Betonarea diferitelor elemente de construcţie este prezentă în procesul tehnologic aferent
proiectului.
6.7.4. Compactarea betonului
6.7.4.1. Betonul va fi astfel compactat încât să conţină o cantitate minimă de aer oclus.
6.7.4.2. Compactarea betonului este obligatorie şi se poate face prin diferite procedee, funcţie
de cosistenţa betonului, tipul elementului, etc. În general compactarea mecanică a betonului se face
prin vibrare.
Se admite compactarea manuală (cu maiul, vergele sau şipci, în paralel, după caz cu ciocănirea
cofrajelor) în următoarele cazuri:
- introducerea în beton a vibratorului nu este posibilă din cauza dimensiunilor secţiunii sau
dimensiunii armăturii şi nu se poate aplica eficient vibrarea externă;
- intreruperea funcţionării vibratorului din diferite motive, caz în care betonarea trebuie să
continue până la poziţia corespunzătoare a unui rost;
- se prevede prin reglementări speciale (beton fluid, betoane monogranulare)
6.7.4.3. În timpul compactării betonului proaspăt se va avea grijă să se evite deplasarea şi

degradarea armăturilor şi/sau cofrajelor.
6.7.4.4. Betonul trebuie compactat numai atât timp cât este lucrabil.
6.7.4.5. Detalii privind procedeele de vribrare mecanică sunt prezentate în Anexa IV.2. din
6.7.5. Rosturi de lucru şi decofrare
În măsura în care este posibil se vor evita rosturile de lucru organizându-se execuţia astfel încât
betonarea să se facă fără întreruperea la nivelul respectiv sau între două rosturi de dilataţie.
Când rosturile de lucru nu pot fi evitate, poziţia lor va fi stabilită prin proiect sau procedura de
execuţie şi se vor respecta prevederile Codului de practică NE 012-2010.
Elementele de construcţii pot fi decofrate atunci când betonul a atins o anumită rezistenţă care
este prezentată în documentaţia de execuţie ţinând cont de prevederile capitolului 14 din Codul de
6.8 Tratarea betonului după turnare
6.8.1 Generalităţi
În vedera obţinerii proprietăţilor potenţiale ale betonului, zuna suprafeţei trebuie tratată şi
protejată o anumită perioadă de timp, funcţie de tipul structurii, elementului, condiţiilor de mediu din
momentul turnării şi condiţiile de expunere în perioada de serviciu a structurii.
Tratarea şi protejarea betonului trebuie să înceapă cât mai curând posibil după compactare.
Acoperirea cu materiale de protecţie se va realiza îndată ce betonul a căpătat o suficientă
rezistenţă pentru ca materialul să nu adere la suprafaţa acoperită.
Tratarea betonului este o măsură împotriva uscării premature, în particular, datorită radiaţiilor
solare şi a vîntului.
Protecţia betonului este o măsură de prevenire a efectelor :
- antrenării ( scurgerilor ) pastei de ciment datorită ploii sau apelor curgătoare;
- diferenţelor mari de temperatură în interiorul betonului;
27
- temperaturii scăzute sau îngheţului;
- eventualelor şocuri sau vibraţii care ar putea conduce la o diminuare a aderenţei beton-
armătură ( după întărirea betonului).
Principalele metode de tratare / protecţie sunt :
- menţinerea în cofraje;
- acoperirea cu materiale de protecţie, menţinute în stare umedă;
- stropirea periodică cu apă;
- aplicarea de pelicule de protecţie.
6.8.2 Durata tratării
Durata tratării depinde de :

- sensibilitatea betonului la tratare;
- temperatura betonului;
- condiţiile atmosferice în timpul şi după tratare;
- condiţiile de serviciu, inclusiv de expunere ,ale structurii.
Se va ţine cont de prevederile cap. 15 din Codul de practică NE 012-2010.
6.9 Controlul calităţii lucrărilor
Acest capitol prevede măsurile minime obligatorii necesare controlului execuţiei structurilor din
beton şi beton armat. Controlul cuprinde acţiunile şi deciziile esenţiale ca şi verificările ce trebuiesc
fă-cute în conformitate cu reglementările tehnice specifice pentru a asigura satisfacerea tuturor
cerinţelor.
Procedee de control a calităţii :
a. Controlul producţiei şi execuţiei :
- controlul materialelor constituente, echipamentelor, executării şi proprietăţii betonului;
- controlul înainte de punerea în operă a betonului;
- controlul în timpul transportului, compactării şi tratării betonului.
b. Criterii de conformitate :
- sisteme de verificare;
- planul de prelevare şi criterii de conformitate pentru rezistenţa la compresiune a
betonului;
- criterii de conformitate pentru rezistenţa la compresiune.
6.10 Executarea betoanelor cu proprietăţi speciale şi betoane puse în operă prin

procedee speciale.
La executarea lucrărilor supuse unor acţiuni speciale, se folosesc :

- betoane rezistente la penetrarea apei;
- betoane cu rezistenţă mare la îngheţ-dezgheţ şi la agenţi de dezgheţare;
- betoane rezistente la atacul chimic;
- betoane cu rezistenţă mare la uzură.
De asemenea o serie întreagă de elemente ale podurilor se execută prin procedee speciale şi
anume:
- turnarea betonului sub apă
- betoane turnate prin pompare;
- betoane ciclopiane.
Pentru aceste betoane cu proprietăţi şi procedee speciale se vor respecta prevederile capitolelor
8 şi 16 din Codul de practică NE 012-2010.
28
VII. MORTARE
VII.1 Mortarele vor avea următoarele compoziţii şi întrebuinţări:
- mortar M100Z destinat zidăriilor din piatră brută (blovani de râu) având un dozaj de 324 kg.
ciment la mc nisip;
- mortar M100T destinat tencuielilor şi rosturii zidăriilor cu un dozaj de 376 kg. ciment la mc de
nisip;
- mortar de poză de marcă superioară (microbeton special) pe banchete, pentru înglobarea
aparatelor de reazem.
VII.2 Domeniul de utilizare al cimenturilor pentru mortare
Tipul de ciment
Nr.
Tipul de mortar Indicat pentru Utilizabil în locul celui
Crt.
utilizare indicat
Mortar pentru zidărie şi tencuială II/B 32,5 R IIB-P 32,5 R
1
marca M100 SR 1500-1996 SR 1500-1996
II/B 32,5 R IIB-S 32,5 R
2 Mortar pentru completarea rosturilor
SR 1500-1996 SR 1500-1996
VII.3 Prepararea mortarelor
Prepararea mortarelor M100Z se face în instalaţie necentralizată pentru volume mari cu transport
la locul de punere în operă cu autobasculanta amenajată, sau manual la locul de punere în operă la
cantităţi mici.
Mortarul M100T se prepară manual la locul de punere în operă.
Pentru dozajul compoziţiei mortarului nisipul este măsurat în lăzi sau roabe a căror capacitate
reprezintă un raport simplu cu numărul sacilor de liant folosit.
În cazul preparării manuale a mortarului, amestecul nisip-ciment se face la uscat, pe o suprafaţă
plană şi orizontală din scândură sau metalică, până la omogenizarea perfectă. Se adaugă progresiv,
prin stropire, amestecând cu lopata, cantitatea de apă strict necesară. Amestecarea continuă până când
mortarul este perfect omogen şi lucrabil.
În toate cazurile, mortarul trebuie să fie foarte bine amestecat pentru ca, frământând cu mâna să
formeze un cocoloş uşor umezit care să nu curgă printre degete.
Pentru anumite folosiri ca mortare pentru rosturi, mortare pentru protecţii, etc., reprezentantul
beneficiarului poate să admită şi alte cosistenţe.
Mortarul trebuie folosit imediat ce a fost preparat. Nu se admite folosirea mortarului uscat sau
care începe să facă priză, sau amestecarea lui cu mortar proaspăt.
29
VIII. HIDROIZOLAŢII
VII.1 Hidroizolaţii
VIII.1.1 Generalităţi
Prezentul capitol prezintă condiţiile tehnice generale ce trebuie îndeplinite la realizarea

hidroizolaţiilor pentru lucrările de poduri.
Hidroizolaţile au ca scop:
- împiedicarea pătrunderii apei la structura de rezistenţă;
- colectarea apelor ce se infiltrează prin îmbrăcăminte şi dirijarea lor spre gurile de scurgere.
La lucrările de artă, hidroizolaţiile sunt alcătuite în general din:
- şapa care se execută în câmp continuu şi racordarea acesteia la marginea elementului care este
hidroizolat.
- racordarea acesteia la gurile de scurgere şi la dispozitivele etanşe de acoperire a rosturile de
dilataţie.
Se disting următoarele straturi:
- strat de suport
- strat de amorsare
- strat de lipire
- strat de bază
- strat de protecţie
Funcţionalităţile unor straturi pot fi comasate în diferite soluţii ale firmelor specializate în
hidroizolaţii.
Hidroizolaţile pot fi alcătuite din:
- folie lichidă cu întărire rapidă
- membrană hidroizolatoare
Tehnologia de aplicare poate fi:
- prin pulverizare
- prin lipire la cald a membranelor cu soluţii pe bază de bitum
- prin lipire la rece cu soluţii pe bază de răşini sintetice
- prin aplicare de membrane autoaderente
- prin lipirea cu supraîncălzirea membranelor
În toate variantele tehnologice trebuie să se asigure condiţiile tehnico-mecanice.
Termenul de ,,şapă hidroizolatoare” utilizat în continuare include toate straturile componente şi
anume: stratul suport, amorsa, stratul hidroizolator de bază, stratul de protecţie.
VIII.1.2. Caracteristici tehnice
Şapa hidroizolatoare trebuie să aibă termenul de garanţie de minimum 10 ani de exploatare

normală a podului.
Pe durata acestei perioade, firma care garantează şapa hidroizolatoare trebuie să asigure, din
efort propriu, repararea sau înlocuirea acesteia şi remedierea degradărilor cauzate de infiltraţiile de
apă la structra de rezistenţă.
Materialele incluse în elementele şapei hidrofuge trebuie să fie imputrescibile şi să fie pasiv
chimic.
Şapa hidroizolatoare trebuie să reziste la circulaţia de mică viteză a utilajelor de transport şi
aşternere a straturilor îmbrăcăminţilor pe pod.
Şapa hidroizolatoare trebuie să asigure adezivitatea îmbrăcăminţii din asfalt la stratul său
superior.
30
Stratul hidroizolator de bază trebuie să satisfacă următoarele caracteristici fizico – mecanice
conform SR 137-95:
- forţa de rupere >800N/5cm
- alungirea la rupere min 20%
- rezistenţa la perforare statică
clasa de rezistenţă L4 neperforată min 250N pe bilă Ø10mm
- adezivitatea la tracţiune (aderenţă la suport) min 0,5 N/mm2
- flexibilitate la rece pe un dorn Ø300 mm fără fisuri la -100C
- permeabiliate la apă 72h, la 100mm coloană de apă 0
- temperatura minimă la care membrana este stabilă 1200C
- temeratura asfaltului turnat în îmbrăcăminte,
la care membrana trebuie să reziste, fără diminuarea
caracteristicilor fizico-mecanice 1800C
- rezistenţa la sfâşiere : longitudinală >200N
transversală >200N
- domeniul de temperaturăde exploatare curentă -20 ... +700C
- intervalul de temperatură în care se aplică şapa hidroizolatoare +5 ... +300C
VIII.1.3. Prescripţii
VIII.1.3.1. Stratul suport
Stratul suport al hidroizolaţiei este placa de suprabetonare. Betonul de pantă şi egalizare se va

realiza din beton de clasă minim C16/20. Grosimea stratului de beton va fi minim 2 cm.
Stratul suport al hidroizolaţiei trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe de calitate:
- aspect compact, fără goluri, denivelări, segregări, fisuri, crăpături;
- vechimea betonului minim 28 zile de la turnare;
- să respecte pantele conform proiectului;
- să fie executate toate lucrările a căror execuţie ulterioară ar conduce la compromiterea
hidroizolaţiei existente;
- să fie rigid, întărit, sănătos, fără părţi friabile, pete de ulei, grăsimi, segregări, goluri sau
alte defecte de turnare şi să aibă sunet metalic la ciocănire;
- să nu prezinte pelicule superficiale de lapte de ciment;
- să nu prezinte muchii vii (se racordează la suprafeţe verticale cu o rază de 5cm), să
asigure racordarea la în zona rosturilor conform detaliilor din proiect;
- suprafaţa betonului nu trebuie să prezinte proeminenţe mai mari de 2mm.
Verificarea planeităţii suprafeţei se face cu dreptarul de 3m lungime pe orice direcţie.
Se admite o singură denivelare de ±5mm la o verificare.
Pregătirea suprafeţei suport se face astfel:
- se îndepărtează toate muchiile vii, denivelările, agregatele incomplet înglobate în beton, petele
de grăsime şi orice alte corpuri străine.
- se aplică stratul egalizator
- stratul suport întărit se curăţă cu jeturi de apă şi aer comprimat în vederea aplicării straturilor
următoare, pe o suprafaţă curată şi uscată.
VIII.1.3.2. Stratul de amorsaj
Amorsa are rolul de a facilita aderenţa didroizolaţiei la beton.

Soluţia cu care se execută amorsa poate fi pe bază de bitum sau pe bază de răşini sintetice.
Componentele soluţiei nu trebuie să conţină produse care atacă chimic betonul.
Amorsa se aplică prin inundarea suprafeţei şi repartizarea manuală a soluţiei sau prin
pulverizare cu mijloace mecanice.
31
Amorsa se aplică pe suprafaţa uscată a stratului suport, la temp. mediului ambiant de peste
+50C.
Pe suprafaţa amorsată nu se permite circulaţia pietonală sau cu utilaje de orice fel.
VIII.1.3.3. Stratul hidroizolator
Stratul hidroizolator se aplică pe stratul suport amorsat.

Hidroizolaţia se aplică pe strat continuu, asigurându-se aderenţa pe toată suprafaţa pe care se aplică.
Nu se admit umflături sau margini desprinse.
Se vor trata special racordările la gurile de scurgere, asigurându-se etanşeitatea şi scurgerea
apelor colectate.
La rosturile de dilataţie, tratarea hidroizolaţiei se va face conform proiectului, funcţie de tipul
dispozitivului de acoperire a rostului de dilataţie.
Lateral, marginile stratului hidroizolator se vor racorda cu cordoane din chituri elastice de
etanşare.
VIII.1.3.4. Stratul de protecţie
Stratul de protecţie poate fi:

- şapă de beton de 5 cm grosime, realizat din beton clasa C20/25 (Bc25), armat cu împletituri
din sârmă zincată Ø1.18 ÷ 2.5 mm, cu ochiuri 3÷8 cm, sau plase sudate tip Buzău Ø4-5 cm, cu ochiuri
10x10 cm.
Betonul pentru stratul de protecţie se realizează cu ciment II A-S 32,5 şi agregate cu
dimensiunea maximă de 7 mm.
Verificarea şi recepţia lucrărilor de hidroizolaţie se face pe etape, după cum urmează:
- pe parcursul executării diferitelor straturi ale şapei hidroizolatoare, încheindu-se procese
verbale de lucrări ascunse.
- la terminarea lucrărilor de hidroizolaţie, prin încheierea unui proces verbal.
Verificarea la terminarea lucrărilor la hidroizolaţie se face asupra aspectului, iar în cazul unor
constatări nefavorabile din procesele verbale de lucrări ascunse se poate face şi asupra etanşeităţii cu
inundarea pe o înălţime de minimum 5 cm, pe suprafeţe limitate, pe durata a 24 ore.
Defectele constatate pe parcursul execuţiei şi la terminarea lucrărilor de hidroizolaţii se vor

remedia pe baza unor soluţii propuse de antreprenor şi pot fi acceptate sau nu de către beneficiar.
În cazul când beneficiarul nu acceptă soluţiile propuse de antreprenor, se poate dispune

refacerea întregii lucrări de hidroizolaţii.
Verificarea se efectuează în conformitate cu următoarele standarde:
SR 137-95 -,, Materialele hidroizolante bitumate. Reguli şi metode de verificare”
Ordin MT 497-98-,, Normativul pentru caracteristicile bitumului neparafinos pentru drumuri”
32
IX. FUNDAŢII DE BALAST ŞI/SAU
DE BALAST AMESTEC OPTIMAL
IX.1. GENERALITĂŢI
ART.1. OBIECT ŞI DOMENIU DE APLICARE

Prezentul caiet de sarcini conţine specificaţiile tehnice privind execuţia şi recepţia straturilor
de fundaţie din balast sau balast amestec optimal din sistemele rutiere ale drumurilor publice şi ale
strãzilor.
El cuprinde condiţiile tehnice care trebuie sã fie îndeplinite de materialele de construcţie
folosite, prevãzute în SR 662:2002 şi de stratul de fundaţie realizat conform STAS 6400-84.
ART.2. PREVEDERI GENERALE

2.1. Stratul de fundaţie din balast sau balast optimal se realizeazã într-unul sau mai multe
straturi, în funcţie de grosimea stabilitã prin proiect şi variazã conform prevederilor STAS 6400-84,
între 15 şi 30 cm.
2.2. Antreprenorul este obligat sã asigure mãsurile organizatorice şi tehnologice
corespunzãtoare pentru respectarea strictã a prevederilor prezentului caiet de sarcini.
2.3. Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu un laborator
autorizat, efectuarea tuturor încercãrilor şi determinãrilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de
sarcini.
2.4. Antreprenorul este obligat sã efectueze, la cererea “Inginerului”, verificãri suplimentare
faţþã de prevederile prezentului caiet de sarcini.
2.5. În cazul în care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, “Inginerul” va
dispune întreruperea execuţiei lucrãrilor şi luarea mãsurilor care se impun.
IX.2. MATERIALE
ART.3. AGREGATE NATURALE

3.1. Pentru execuþia stratului de fundaţie se vor utiliza balast sau balast amestec optimal, cu
granula maximã de 63 mm.
3.2. Balastul trebuie sã provinã din roci stabile, nealterabile la aer, apã sau îngheţ, nu trebuie
sã conţinã corpuri strãine vizibile (bulgãri de pãmânt, cãrbune, lemn, resturi vegetale) sau elemente
alterate.
3.3. În conformitate cu prevederile SR 662:2002, pct. 2.3.4.2 balastul şi balastul amestec
optimal, pentru a fi folosite în stratul de fundaþie, trebuie sã îndeplineascã caracteristicile calitative
arãtate în tabelul 1.
Tabel 1
CONDIÞII DE ADMISIBILITATE METODE
DE
CARACTERISTICI AMEST FUNDAÞ COMPLETARE VERIFICA
EC II A SISTEMULUI RE
OPTIM RUTIERE RUTIER LA CONFORM
ÎNGHEÞ-
DEZGHEÞ
-STRAT DE
FORMÃ-
Sort 0-63 0-63 0-63 -
Conþinut de fracþiuni % STAS
1913/5-85
Sub 0,02 mm max. 3 max. 3 max. 3
33
Sub 0,2 mm 4-10 3-18 3-33
0-1 mm 12-22 4-38 4-53
0-4 mm 26-38 16-57 16-72
0-8 mm 35-50 25-70 25-80 STAS
0-16 mm 48-65 37-82 37-86 4606-80
0-25 mm 60-75 50-90 50-90
0-50 mm 85-92 80-98 80-98
0-63 mm 100 100 100
Granulozitate Conform figurii
Coeficient de neuniformitate (Un) - 15 15
minim
Echivalent de nisip (EN) minim 30 30 30 STAS
Uzura cu maºina tip Los Angeles 30 50 50 730-89
(LA) % max.
3.4. Balastul amestec optimal se poate obţine fie prin amestecarea sorturilor 0-8, 8-16, 16-25,
25-63, fie direct din balast, dacã îndeplineşte condiþiile din tabelul 1.
3.5. Limitele de granulozitate ale agregatului total în cazul balastului amestec optimal sunt
arãtate în tabelul 2.
Tabel 2
Domeniu de Limita Treceri în % din greutate prin sitele sau ciururile cu dimensiuni de ...
in mm
granulozitat 0,02 0,2 1 4 8 25 63
e
0 4 12 28 35 60 100
Inferioarã
0-63 superioarã
3 10 22 38 50 75 100
3.6. Agregatul (balast sau balast amestec optimal) se va aproviziona din timp, în depozite
intermediare, pentru a se asigura omogenitatea şi constanţa calitãţii acestuia. Aprovizionarea la locul
de punere în operã se va face numai dupã efectuarea testelor de laborator complete, pentru a verifica
dacã agregatele din depozite îndeplinesc cerinţele prezentului caiet de sarcini şi dupã aprobarea
Inginerului.
3.7. Laboratorul Antreprenorului va ţine evidenţa calitãţii balastului sau balastului amestec
optimal astfel:
- într-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de Furnizor;
- într-un registru (registru pentru încercãri agregate) rezultatele determinãrilor efectuate de
laborator.
3.8. Depozitarea agregatelor se va face în depozite deschise, dimensionate în funcţie de
cantitatea necesarã şi de eşalonarea lucrãrilor.
3.9. În cazul în care se va utiliza balast din mai multe surse, aprovizionarea şi depozitarea
acestora se va face astfel încât sã se evite amestecarea materialelor aprovizionate din surse diferite.
3.10. În cazul în care la verificarea calitãţii balastului sau a balastului amestec optimal
aprovizionat, granulozitatea acestora nu corespunde prevederilor din tabelul 1 aceasta se corecteazã
cu sorturile granulometrice deficitare pentru îndeplinirea condiţiilor calitative prevãzute.
ART.4. APA
Apa necesarã compactãrii stratului de balast sau balast amestec optimal poate sã provinã din
reţeaua publicã sau din alte surse, dar în acest din urmã caz nu trebuie sã conţinã nici un fel de
particule în suspensie.
34
ART.5. CONTROLUL CALITÃŢII BALASTULUI SAU A BALASTULUI

AMESTEC OPTIMAL ÎNAINTE DE REALIZAREA STRATULUI DE FUNDAŢIE
Controlul calitãţii se face de cãtre Antreprenor, prin laboratorul sãu, în conformitate cu

prevederile cuprinse în tabelul 3.
Tabel 3
Frecvenţa minimã Metoda de
Acţiunea, procedeul de determinare
verificare
sau caracteristici ce se verificã La aprovizionare La locul de punere în conform
operã
1 2 3 4
0
1 Examinarea datelor înscrise în La fiecare lot
certificatul de calitate sau aprovizionat - -
certificatul de garanþie
O probã la fiecare STAS
2 Determinarea granulometricã. lot aprovizionat, de 4606-80
Echivalentul de nisip. 500 tone, pentru STAS
Neomogenitatea balastului fiecare sursã (dacã - 730-89
este cazul pentru
fiecare sort)
O probã pe schimb
(şi sort) înainte de
3 Umiditate - începerea lucrãrilor STAS
şi ori de câte ori se 4606-80
observã o schimbare
cauzatã de condiţii
meteorologice
Rezistenţe la uzura cu maşina O probã la fiecare STAS
4 tip Los Angeles (LA) lot aprovizionat - 730-89
pentru fiecare sursã
(sort) la fiecare
5000 tone
IX.3. STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE
ART.6. CARACTERISTICILE OPTIME DE COMPACTARE

Caracteristicile optime de compactare ale balastului sau ale balastului amestec optimal se
stabilesc de cãtre un laborator de specialitate acreditat înainte de începerea lucrãrilor de execuţie.
Prin încercarea Proctor modificatã, conform STAS 1913/13-83 se stabileşte:
du max.P.M.= greutatea volumicã în stare uscatã, maxima exprimatã în g/cmc
Wopt P.M. = umiditate optimã de compactare, exprimatã în %.
ART.7. CARACTERISTICILE EFECTIVE DE COMPACTARE

7.1. Caracteristicile efective de compactare se determinã de laboratorul şantierului pe probe
prelevate din lucrare şi anume:
du ef = greutatea volumicã, în stare uscatã, efectivã, exprimatã în g/cmc
W ef = umiditatea efectivã de compactare, exprimatã în %
în vederea stabilirii gradului de compactare gc.
d.u.ef.
35
gc. = ---------------- x 100
du max.PM
7.2. La execuţia stratului de fundaţie se va urmãri realizarea gradului de compactare arãtat la

art.13.
IX.4. PUNEREA ÎN OPERÃ A BALASTULUI
ART.8. MÃSURI PRELIMINARE

8.1. La execuţia stratului de fundaţie din balast sau balast amestec optimal se va trece numai
dupã recepţionarea lucrãrilor de terasamente, sau de strat de formã, în conformitate cu prevederile
caietului de sarcini pentru realizarea acestor lucrãri.
8.2. Înainte de începerea lucrãrilor se vor verifica şi regla utilajele şi dispozitivele necesare
punerii în operã a balastului sau balastului amestec optimal.
8.3. Înainte de aşternerea balastului se vor executa lucrãrile pentru drenarea apelor din
fundaţii: drenuri transversale de acostament, drenuri longitudinale sub acostament sau sub rigole şi
racordurile stratului de fundaţie la acestea, precum şi alte lucrãri prevãzute în acest scop în proiect.
8.4. În cazul straturilor de fundaţie prevãzute pe întreaga platformã a drumului, cum este cazul
la autostrãzi sau la lucrãrile la care drenarea apelor este prevãzuta a se face printr-un strat drenant
continuu, se va asigura în prealabil posibilitatea evacuãrii apelor în orice punct al traseului, la cel
puţin 15 cm deasupra şantului sau în cazul rambleelor deasupra terenului.
8.5. În cazul când sunt mai multe surse de aprovizionare cu balast, se vor lua mãsuri de a nu
se amesteca agregatele, de a se delimita tronsoanele de drum în funcţie de sursa folositã, acestea fiind
consemnate în registrul de şantier.
ART.9. EXPERIMENTAREA PUNERII ÎN OPERÃ A BALASTULUI

SAU A BALASTULUI AMESTEC OPTIMAL
9.1. Înainte de începerea lucrãrilor, Antreprenorul este obligat sã efectueze o experimentare
pe un tronson de probã în lungime de minimum 30 m şi o lãţime de cel puţin 3,40 m (dublul lãþimii
utilajului de compactare).
Experimentarea are ca scop stabilirea, în condiţii de execuţie curentã pe şantier, a componenţei
atelierului de compactare şi a modului de acţionare a acestuia, pentru realizarea gradului de
compactare cerut prin caietul de sarcini, precum şi reglarea utilajelor de rãspândire, pentru realizarea
grosimii din proiect şi pentru o suprafaţare corectã.
9.2. Compactarea de probã pe tronsonul experimental se va face în prezenţa Inginerului,
efectuând controlul compactãrii prin încercãri de laborator, stabilite de comun acord şi efectuate de
un laborator de specialitate.
În cazul în care gradul de compactare prevãzut nu poate fi obţinut, Antreprenorul va trebui sã
realizeze o nouã încercare, dupã modificarea grosimii stratului sau a utilajului de compactare folosit.
Aceste încercãri au drept scop stabilirea parametrilor compactãrii şi anume:
- grosimea maximã a stratului de balast pus în operã;
- condiţiile de compactare (verificarea eficacitãţii utilajelor de compactare şi intensitatea de
compactare a utilajului).
Intensitatea de compactare = Q/S
Q = volumul de balast pus în operã, în unitatea de timp (orã, zi, schimb), exprimat în mc
S= suprafaþa compactatã în intervalul de timp dat, exprimatã în mp.
În cazul folosirii de utilaje de acelaşi tip, în tandem, suprafeţele compactate de fiecare utilaj
se cumuleazã.
9.3. Partea din tronsonul experimental executat cu cele mai bune rezultate, va servi ca sector
de referinţã pentru restul lucrãrii.
Caracteristicile obţinute pe acest tronson se vor consemna în registrul de şantier, pentru a servi
la urmãrirea calitãţii lucrãrilor ce se vor executa.
36
ART.10. PUNEREA ÎN OPERÃ A BALASTULUI SAU A BALASTULUI AMESTEC

OPTIMAL
10.1. Pe terasamentul recepţionat se aşterne şi se niveleazã balastul sau balastul amestec

optimal într-unul sau mai multe straturi, în funcţie de grosimea prevãzutã în proiect şi de grosimea
optimã de compactare stabilitã pe tronsonul experimental.
Aşternerea şi nivelarea se face la şablon, cu respectarea lãţimilor şi pantelor prevãzute în
proiect.
10.2. Cantitatea necesarã de apã pentru asigurarea umiditãţii optime de compactare se
stabileşte de laboratorul de şantier ţinând seama de umiditatea agregatului şi se adaugã prin stropire.
Stropirea va fi uniformã evitându-se supraumezirea localã.
10.3. Compactarea straturilor de fundaţie din balast sau balast amestec optimal se face cu
atelierul de compactare stabilit pe tronsonul experimental, respectându-se componenţa atelierului,
viteza utilajelor de compactare, tehnologia şi intensitatea Q/S de compactare.
10.4. Pe drumurile pe care stratul de fundaþie nu se realizeazã pe întreaga lãţime a platformei,
acostamentele se completeazã şi se compacteazã odatã cu stratul de fundaţie, astfel ca acesta sã fie
permanent încadrat de acostamente, asigurându-se totodatã şi mãsurile de evacuare a apelor, conform
pct. 8.3.
10.5. Denivelãrile care se produc în timpul compactãrii straturilor de fundaţie, sau care rãmân
dupã compactare, se corecteazã cu materiale de aport şi se recompacteazã. Suprafeţele cu denivelãri
mai mari de 4 cm se completeazã, se reniveleazã şi apoi se compacteazã din nou.
10.6. Este interzisã folosirea balastului îngheþat.
10.7. Este interzisã aşternerea balastului pe patul acoperit cu un strat de zãpadã sau cu pojghiţã
de gheaţã.
ART.11. CONTROLUL CALITÃŢII COMPACTÃRII BALASTULUI SAU A

BALASTULUI AMESTEC OPTIMAL
11.1. În timpul execuţiei stratului de fundaţie din balast sau balast amestec optimal se vor face,
pentru verificarea compactãrii, încercãrile şi determinãrile arãtate în tabelul 4.
Tabel 4
NR. DETERMINAREA, PROCEDEUL DE FRECVENÞE MINIME LA LOCUL METODE DE
CRT VERIFICARE SAU CARACTERISTICA, DE PUNERE ÎN OPERÃ VERIFICARE
. CARE SE VERIFICÃ CONFORM
1 Încercare Proctor modificatã - STAS 1913/13-
83
2 Determinarea umiditãţii de compactare şi zilnic, dar cel puþin un test la fiecare STAS
corelaţia umiditãţii 250 m de banda de circulaþie 4606-80
3 Determinarea grosimii stratului compactat minim 3 probe la o suprafaþã de 2.000
mp de strat -
4 Verificarea realizãrii intensitãţii de
compactare Q/S zilnic -
5 Determinarea gradului de compactare prin zilnic în minim 3 puncte pentru STAS
determinarea greutãţii volumice în stare suprafeþe < 2.000 mp ºi minim 5 puncte 1913/15-75
uscatã pentru suprafeþe > 2.000 mp de strat STAS
12.288-85
6 Determinarea capacitãţii portante la nivelul În câte douã puncte situate în profiluri
superior al stratului de fundaþie transversale la distanţe de 10 m unul de Normativ
altul pentru fiecare bandã cu lãţime de CD 31-2002
7,5 m
În ce priveşte capacitatea portantã la nivelul superior al stratului de balast, aceasta se
determinã prin mãsurãtori cu deflectometrul cu pârghie, conform Normativului pentru determinarea
prin deflectografie şi deflectometrie a capacitãţii portante a drumurilor cu structuri rutiere suple şi
semirigide, indicativ CD 31-2002.
11.2. Laboratorul Antreprenorului va ţine urmãtoarele evidenţe privind calitatea stratului
executat:
37
- compoziþia granulometricã a balastului utilizat;
- caracteristicile optime de compactare, obþinute prin metoda Proctor modificat (umiditate
optimã, densitate maximã uscatã)
- caracteristicile efective ale stratului executat (umiditate, densitate, capacitate portantã).
IX.5. CONDIŢII TEHNICE, REGULI ŞI METODE DE VERIFICARE
ART.12. ELEMENTE GEOMETRICE

12.1. Grosimea stratului de fundaţie din balsat sau din balast amestec optimal este cea din
proiect.
Abaterea limitã la grosime poate fi de maximum +/- 20 mm.
Verificarea grosimii se face cu ajutorul unei tije metalice gradate, cu care se strãpunge stratul,
la fiecare 200 m de strat executat.
Grosimea stratului de fundaţie este media mãsurãtorilor obţinute pe fiecare sector de drum
prezentat recepţiei.
12.2. Lãţimea stratului de fundaţie din balast sau balast amestec optimal este prevãzutã în
proiect.
Abaterile limitã la lãţime pot fi +/- 5 cm.
Verificarea lãţimii executate se va face în dreptul profilelor transversale ale proiectului.
12.3. Panta transversalã a fundaţiei de balast sau balast amestec optimal este cea a
îmbrãcãminţii sub care se executã, prevãzutã în proiect. Denivelãrile admisibile sunt cu +/- 0,2 cm
diferite de cele admisibile pentru îmbrãcãmintea respectivã şi se mãsoarã la fiecare 25 m distanþã.
12.4. Declivitãþile în profil longitudinal sunt conform proiectului.
Abaterile limitã la cotele fundaţiei din balast, faţã de cotele din proiect pot fi de +/- 10 mm.
ART.13. CONDIŢII DE COMPACTARE

Straturile de fundaţie din balast sau balast amestec optimal trebuie compactate pânã la
realizarea urmãtoarelor grade de compactare, minime din densitatea în stare uscatã maximã
determinatã prin încercarea Proctor modificatã conform STAS 1913/13-83:
➢ pentru drumurile din clasele tehnice I, II si III
• 100%, în cel puþin 95% din punctele de mãsurare;
• 98%, în cel mult 5% din punctele de mãsurare la autostrãzi şi/în toate punctele de mãsurare
la drumurile de clasa tehnicã II si III;
➢ pentru drumurile din clasele tehnice IV si V
• 98%, în cel puţin 93% din punctele de mãsurare;
• 95%, în toate punctele de mãsurare.
Capacitatea portantã la nivelul superior al stratului de fundaţie se considerã realizatã dacã
valoarile deflexiunilor mãsurate nu depãşesc valoarea deflexiunilor admisibile indicate în tabelul 5
(conform CD 31-2002).
38
Tabel 5
Grosimea Valorile deflexiunii admisibile
stratului de Stratul superior al terasamentelor alcãtuit din:
fundaþie din Strat de Pãmânturi de tipul (conform STAS 1243)
formã
balast sau Conform Nisip prãfos, Praf nisipos, Argilã prãfoasã,
balast amestec STAS 12.253 nisip argilos praf argilos- argilã nisipoasã,
optimal (P3) nisipos, argilã prãfoasã nisipoasã
h (cm) praf argilos (P4) (P5)
10 185 323 371 411
15 163 284 327 366
20 144 252 290 325
25 129 226 261 292
30 118 206 238 266
35 109 190 219 245
40 101 176 204 227
45 95 165 190 213
50 89 156 179 201
Nota: Balastul din stratul de fundaţie trebuie sã îndeplineascã condiţiile de admisibilitate din SR
662 şi STAS 6400.
Mãsurãtorile de capacitate portantã se vor efectua în conformitate cu prevederile Normativului
CD 31-2002.
Interpretarea mãsurãtorilor cu deflectometrul cu pârghie tip Benkerman efectuate în scopul
calitãţii execuţiei lucrãrilor de fundaţii se va face prin examinarea modului de variaţie la suprafaţa
stratului de fundaţie, a valorii deflexiunii corespunzãtoare vehiculului etalon (cu sarcina pe osia din
spate de 115 KN) şi a valorii coeficientului de variaþie (Cv).
Uniformitatea execuþiei este satisfãcãtoare dacã, la nivelul superior al stratului de fundaţie,
valoarea coeficientului de variaţie este sub 35%.
ART.14. CARACTERISTICILE SUPRAFEŢEI STRATULUI DE FUNDAŢIE

Verificarea denivelãrilor suprafeţei fundaţiei se efectueazã cu ajutorul latei de 3,00 m lungime
astfel:
- în profil longitudinal, mãsurãtorile se efectueazã în axul fiecãrei benzi de circulaţie şi nu pot
fi mai mari de + 2,0 cm;
- în profil transversal, verificarea se efectueazã în dreptul profilelor arãtate în proiect şi nu pot
fi mai mari de + 1,0 cm.
În cazul apariţiei denivelãrilor mai mari decât cele prevãzute în prezentul caiet de sarcini se
va face corectarea suprafeţei fundaţiei.
IX.6. RECEPŢIA LUCRÃRILOR
ART.15. RECEPŢIA PE FAZA DETERMINANTÃ

Recepţia pe faza determinantã, stabilitã în proiect, se efectueazã conform Regulamentului
privind controlul de stat al calitãţii în construcţii aprobat cu HG 272/94 şi conform Procedurii privind
controlul statului în fazele de execuţie determinante, elaboratã de MLPAT şi publicatã în Buletinul
Construcţiilor volum 4/1996, atunci când toate lucrãrile prevãzute în documentaţii sunt complet
terminate ţi toate verificãrile sunt efectuate în conformitate cu prevederile ART. 5, 11, 12, 13, şi 14.
Comisia de recepþie examineazã lucrãrile şi verificã îndeplinirea condiţiilor de execuţie şi
calitative impuse de proiect şi caietul de sarcini precum şi constatãrile consemnate pe parcursul
execuţiei de cãtre organele de control.
În urma acestei recepţii se încheie “Proces verbal” în registrul de lucrãri ascunse.
39
ART.16. RECEPŢIA PRELIMINARÃ, LA TERMINAREA LUCRÃRILOR
Recepţia preliminarã se face odatã cu recepţia preliminarã a întregii lucrãri, conform
Regulamentului de recepţie a lucrãrilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora, aprobat cu HG
273/94.
ART.17. RECEPŢIA FINALÃ

Recepţia finalã va avea loc dupã expirarea perioadei de garanţie pentru întreaga lucrare şi se
va face în condiþiile prevederilor Regulamentului aprobat cu HGR 273/94.
40
X. ÎMPIETRUIRE CU PIATRĂ SPARTĂ
X.1.Prevederi generale
X.1.1. Stratul rutier din piatră spartă – amestec optimal 0-63 mm se realizează într-un singur strat
a cărui grosime este stabilită pe zone conform tabel nr. 2 din volumul nr. 1.
X.1.2. Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale colaborare cu un laborator autorizat

efectuarea tuturor încercărilor determinărilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini.
X.1.3. Antreprenorul este obligat să efectueze, la cererea reprezentantului beneficiarului,

verificări suplimentare faţă de prevederile prezentului caiet de sarcini.
X.1.4. În cazul în care se vor constata abateri de la prevederile prezentului caiet de sarcini,
reprezentantului beneficiarului va dispune întreruperea execuţiei şi luarea măsurilor care se impun.
X.2. Agregate naturale
X.2.1. Pentru execuţia stratului rutier din piatră spartă 0 – 63 mm se utilizează următoarele
agregate:
- nisip 0-7mm pentru realizarea substratului pentru zonele în care patul drumului este din
metal coeziv şi pentru înnoroiere;
- piatră spartă amestec optimal 0-63mm.
X.2.2. Piatră spartă trebuie să provină din roci stabile nealterabile la aer, apă sau îngheţ. Se
interzice folosirea pietrei sparte provenite din roci feldspatice sau şistoase.
X.2.3. Agregate folosite la stratul rutier trebuie să îndeplinească condiţiile de admisibilitate

arătate în tabelul Nr.1 şi nu trebuie să conţină corpuri străine vizibile ( bulgări de pământ, cărbune,
lemn, resturi vegetale) sau elemente alterate.
X.2.4. Piatra spartă amestec optimal se poate obţine prin amestecarea sorturilor 0-8; 8-16; 16-
25; 25-40 şi 40-63 fie direct de la concasor dacă îndeplineşte condiţiile din tabelul 2 şi tabelul 3.
NISIP conform STAS 662-89

Tabelul nr. 1
Condiţii de admisibilitate pentru nisip
Caracteristici
Strat izolat Strat de protecţie
Sort 0-7 3-7
Granulozitate:
12 -
- conţinut de fracţiuni sub 0,09mm % max.
- conţinut de fracţiuni sub 0,2mm % max. - 5
- Condiţii de filtru invers d.15 < 5 d.85 -
- Coeficient de permeabilitate – min. 6 x 10-3 -
41
PIATRĂ SPARTĂ
Conform SR 667:2000
Tabelul nr. 2
Caracteristici Condiţii de admisibilitate
Sort 0-63
Conţinut de fracţiuni % max.
3
- conţinut de fracţiuni sub 0,02 mm
- conţinut de fracţiuni sub 0,2 mm 4-10
- conţinut de fracţiuni 0-8 mm 30-45
- conţinut de fracţiuni 25-63 mm 30-45
Să se înscrie între limitele arătate în tabelul
Granulozitate
Nr.3
Echivalentul de nisip (EN) min. 30
Uzura cu maşina tip Los Angeles – LA %
30
max.
Tabelul nr. 3
Treceri în % din greutate prin sitele sau ciururile cu diametru în
Domeniul de
Limita mm de:
granulozitate
0,02 0,2 8 25 40 63
0 1 2 3 4 5 6 7
0-63 Inferioară 0 4 30 55 75 100
0-63 superioară 3 10 45 70 85 100
X.2.5. Piatra spartă se va aproviziona sau se va produce din timp în depozit pentru a se asigura
omogenitatea şi constata calităţile acestora. Punerea în operă se va face numai după ce analizele de
laborator au arătat că este corespunzătoare.
X.2.6. În timpul producerii şi transportului în depozit şi la locul de punere în operă, piatra spartă
trebuie ferită de impurificare.
Depozitarea se face pe platforme amenajate, separat pe sorturi sau amestecat dacă piatra
concasată corespunde granulometric Tabelului Nr.3 în condiţii care să o ferească de impurificare,
împrăştiere sau în cazul existenţei sorturilor de amestecare.
X.2.7. Laboratorul şantierului va ţine evidenţa calităţii astfel:

- un dosar cu certificate de calitate emise de furnizor;
- un registru pentru rezultatele determinărilor efectuate de laborator.
X.2.8. În cazul în care se constată la verificarea calităţii amestecului de piatră spartă

aprovizionată (produsă) că granulozitatea acestuia nu corespunde prevederilor din Tabelul Nr.3,
aceasta se corectează cu sorturile granulometrice deficitare pentru îndeplinirea condiţiilor
granulometrice prevăzute.
X.3. Apa
Apa folosită pentru realizarea compactării straturilor rutiere din piatră spartă provine din reţeaua
hidrografică a zonei drumului. Această apă nu trebuie să conţină particule în suspensie.
42
X.4. Controlul calităţii pietrei înainte de realizarea stratului rutier
Controlul calităţii se face de antreprenor prin laboratorul său în conformitate cu prevederile din
tabelul nr.4
Tabelul nr. 4
Acţiunea, procedeul de Frecvenţa minimă Metoda de
verificare sau caracteristicile La producere La locul de punere determinare
care se verifică (aprovizionare) în operă conform STAS
0 1 2 3
Examinarea datelor înscrise
La fiecare lot
în certificatul de calitate sau - -
aprovizionat
certificatul de garanţie
Corpuri străine
În cazul în care se La apariţia
- argilă în bucăţi
observă prezenţa factorilor de 4606-80
- argilă aderentă
lor impurificare
- conţinut de cărbune
O probă la max.
500mc la fiecare
Granulozitatea straturilor - 4606-80
sort şi sursă
O probă de fie-care
schimb şi sort şi ori
de câte ori se
Umiditate - 4606-80
observă o
schimbare cau-zată
de condiţiile meteo
Rezistenţă la sfărâmare prin O probă la max.
compresiune pe piatră spartă 500 mc pentru
- 730-89
în stare saturată la presiune fiecare sort de
normală piatră şi sursă
O probă la max.
Aspectul şi forma granulelor
500 mc pentru - 4606-80
pentru piatră spartă
fiecare sursă
O probă la max.
Echivalentul de nisip
500 mc pentru - 730-89
fiecare sursă
O probă la max.
Uzură cu maşina tip Los 500 mc pentru
- 730-89
Angeles fiecare sort şi
sursă
X.5. Stabilirea caracteristicilor de compactare pentru stratul rutier din piatră spartă
X.5.1. Caracteristicile efective de compactare
X.5.1.1. Caracteristicile efective de compactare se determină prin laboratorul constructorului pe

probe prelevate din lucrare și anume:
-ρsuef – greutatea volumetrica efectivă, în stare uscată, exprimată în g/cmc;
-Wef – umiditatea efectivă de compactare, exprimată în %, în vederea stabilităţii gradului de
compactare gc
gc = (ρsuef / ρsumaxPM) x 100 în %
X.5.1.2. La executarea stratului rutier din piatră spartă se va respecta gradul de compactare de
100 %.
43
X.6. Realizarea stratului rutier
X.6.1. Măsuri preliminare
X.6.1.1. Execuţia stratului rutier se va face numai după recepţionarea lucrărilor de terasamente în
conformitate cu prevederile caietului de sarcini pentru realizarea acestor lucrări.
X.6.1.2. Înainte de începerea lucrărilor se vor verifica şi regla toate utilajele si dispozitivele
necesare punerii in operă a straturilor de împietruire.
X.6.1.3. Înainte de aşternerea stratului rutier se vor executa lucrările pentru drenarea apelor din
patul drumului.
X.6.1.4. În cazul în care sunt mai multe surse de aprovizionare se vor lua măsuri de a nu se
amesteca agregatele şi de delimitare a tronsoanelor de drum în funcţie de sursa folosită şi care vor fi
consemnate in registrul de laborator.
X.6.2. Experimentarea executării stratului rutier
X.6.2.1. Înainte de începerea lucrărilor, executantul este oblgat sa efectueze experimentarea

executării stratului rutier.
Experimentarea se va face pentru fiecare tip de împietruire prevăzut în proiect.
Experimentarea se face pe tronsoane de probă în lungime de minim 30 m si lăţimea dublul

utilajului de compactare.
Scopul este de a stabili pe şantier, în condiţii de execuţie curenta, componenta formaţiei de

compactare, modul de lucru al acesteia pentru realizarea gradului de compactare cerut prin caietul de
sarcini , dacă grosimea prevăzută în caiet se poate executa într-un singur strat sau mai multe, reglarea
utilajelor de răspândire pentru respectarea grosimii prevăzute si pentru o suprafaţare corectă.
X.6.2.2. Compactarea de probă pe tronsoanele experimentale se va face în prezenţa

reprezentantului beneficiarului, efectuarea controlului compactării făcându-se prin încercări de
laborator sau pe teren, după caz, stabilite de comun acord.
În cazul în care gradul de compactare prevăzută în proiect nu poate fi obţinut, executantul trebuie
să realizeze o nouă încercare după modificarea grosimii stratului de compactare sau a componentei
formaţiei de compactare folosite.
Încercările se fac în scopul stabilirii parametrilor compactării şi anume:

- grosimea maximă a stratului de piatră spartă pus în operă;
- condiţiile de compactare (verificarea eficacităţii utilajului de compactare) şi intensitatea de
compactare a utilajului (I).
I=Q/S
Q – volumul pietrei sparte pus în operă în unitatea de timp (oră, zi);
S – suprafaţa calculată la compactare în intervalul de timp dat, exprimată în mp.
În cazul în care se foloseşte tandem de utilaje de acelaşi tip, suprafe3ţele călcate de fiecare utilaj
se cumulează.
44
X.6.2.3. Compactarea se consideră încheiată dacă roţile ruloului compresor nu mai lasă nici un
fel de urme pe suprafaţa stratului rutier iar alte pietre de aceeaşi mărime (40/60) şi natură puse in faţa
ruloului nu pătrund în suprafaţa stratului rutier, ci sunt sfărmate.
X.6.2.4. Partea cu cele mai bune rezultate din tronsonul de probă executat va servi ca sector de
referinţă pentru restul lucrărilor.
Caracteristicile obţinute pe acest sector se vor consemna în scris pentru a servi la urmărirea
calităţii lucrărilor.
X.6.3 Executarea stratului rutier din piatră spartă 0-63
X.6.3.1. Patul drumului construit din pământ necoeziv.
Ultimul strat de material aşezat în rambleu va fi din material pietros transportat din exce3dentul
de material derocat.
În cazul platformei realizate in debleu, înaintea aşternerii stratului rutier se va aşterne un strat
izolant de nisip cu grosimea de …….. cm care se va compacta la parametrii patului după care se va
trece la aşternerea stratului de piatră spartă.
X.6.3.2. Patul drumului construit din piatră necoeziv.
Se aşterne direct piatră spartă pe patul drumului.
X.6.3.3. Piatra spartă se aşterne numai după recepţia stratului filtrant de nisip în cazul când patul
drumului este construit din pământ coeziv sau pe terasamentele recepţionate în cazul când patul
drumului este constituit din pământuri necoezive. Zonele sunt arătate în proiect în tabelul Nr. …..
Stratul aşternut va avea grosimea rezultată pe tronsonul experimental.
Aşternerea şi nivelarea pietrei se va face la şablon pe toată lăţimea platformei, cu respectarea

lăţimii si pantei prevăzute în proiect.
X.6.3.4. Compactarea stratului rutier se va face cu formaţia de compactare stabilită pe tronsonul

experimental respectându-se componenta formaţiei, viteza de compactare, tehnologia şi intensitatea
de compactare.
X.6.3.5. Cantitatea necesară de apă pentru asigurarea umidităţii optime de compactare se

stabileşte de laboratorul de şantier ţinând seama de umiditatea agregatului şi se adaugă prin stropire.
X.6.3.6. Denivelările care se produc în timpul compactării stratului rutier sau rămân după
compactare se completează cu material de aport şi se compactează.
Suprafeţele cu denivelări mai mari de 4 cm se completează, se renivelează şi compactează.
X.6.3.7. Înainte de întinderea stratului rutier se va asigura scurgerea apelor din patul drumului,
spre taluzul de rambleu sau spre şanţurile de scurgere.
X.6.3.8. Este interzisă execuţia stratului rutier cu material îngheţat sau aşternerea pe patul
drumului acoperit cu un strat de zăpadă sau cu pojghiţă de gheaţă.
X.6.3.9. Piatra spartă se aşterne şi se compactează la uscat, în reprize. Până la încleştarea pietrei,
compactarea se execută cu cilindrii compresori netezi uşori de 6 tone, după care se continuă cu
45
cilindrii de 10-14 tone. Numărul de treceri al formaţiei de compactare este cel stabilit pe tronsonul
experimental.
După terminarea compactării pietrei sparte se face împănarea cu sortul mărunt, iar la stratul
superior se face înnoroirea.
X.7. Controlul calităţii compactării pietrei sparte
X.7.1. În timpul execuţiei stratului rutier din piatră spartă se vor face încercările şi determinările
pentru verificarea compactării conform Tabelului Nr.5.
Determinarea, procedeul de Frecvenţe minime la locul de Metode de verificare

verificare sau caracteristica punere în operă conform:
verificată
1. Încercarea Proctor modificată - STAS 1913/13 - 83
2.Determinarea umidităţii de Minim 3 probe la o suprafaţă STAS 4606 - 80
compactare de 2000 mp de strat
3.Determinarea grosimii stratului de Minim 3 probe la o suprafaţă -
compact de 2000 mp de strat
4.Verificarea intensităţii de zilnic -
compactare Q/S
5.Determinarea gradului de Minim 3 puncte pentru
compactare prin determinarea suprafeţe sub 2000 mp şi minim
greutăţii volumetrice In stare uscată 9 puncte pentru suprafeţe mai -
mari de 2000 mp de strat rutier
6.Determinarea capacităţii portante In câte 10 puncte situate în
la nivelul superior al stratului rutier profile transversale la distanţe Normativ CD31/2002
din piatră spartă de 10,0 m unul de altul
Capacitatea portantă la nivelul superior al stratului rutier se determină prin măsurători cu

deflectometrul cu pârghie conform „Instrucţiunilor tehnice departamentale pentru determinarea
deformabilităţii drumurilor cu ajutorul deflectometrului cu pârghie” CD 31/2002.
X.7.2. Laboratorul executantului va ţine următoarele evidenţe privitoare la calitatea stratului

rutier executat:
- compoziţia granulometrică a pietrei sparte utilizate;
-caracteristicile optime de compactare obţinute prin metoda Proctor modificată (umiditate
optimă, densitate maximă în stare uscată);
-caracteristicile efective ale stratului executat (umiditatea efectivă de compactare, greutate
volumetrică efectivă în stare uscată, capacitate portantă);
X.8. Condiţii tehnice, reguli şi metode de verificare
X.8.1. Elemente geometrice
X.8.1.1. Grosimea stratului rutier din piatră spartă este cea indicată în proiect pe fiecare zonă în
parte conform Tabelului Nr. ….. din piese scrise vol. ….., abaterea limită putând să fie de ± 10% din
grosime (SR 179 : 1995)
46
Verificarea grosimilor se face cu ajutorul sondajelor.
Grosimea stratului rutier din piatră spartă este media mărimilor obţinute pe fiecare tronson de
drum prezentat la recepţie
X.8.1.2. Lăţimea stratului rutier de piatră spartă este prevăzut în proiect pentru fiecare profil
transversal în parte. Abaterile limită la lăţime pot fi de ± 5 cm.
Verificarea lăţimii se face în dreptul profilelor transversale ale proiectantului.
X.8.1.3. Abaterile admise la profilul transversal la macadamul folosit ca îmbrăcăminte sunt de

maximum ± 2mm/m. Nu se admit abateri care permit stagnarea apei pe platforma drumului.
X.8.1.4. Denivelările admisibile în lungul drumului sunt de maximum 20 mm sub un dreptar de

3 m lungime.
X.8.1.5. La cotele profilului în lung, măsurate pe axă sau la marginile îmbrăcămintei, se admite
o abatere limită de ± 5 cm faţă de prevederile proiectului, cu condiţia respectării p0asului de proiectare
adoptat.
X.8.2. Condiţii de compactare
X.8.2.1. Startul rutier din piatră spartă trebuie compactat până la realizarea gradului de
compactare de 100 % Proctor modificat.
X.8.2.2. Capacitatea portantă la nivelul superior al stratului din piatră spartă se consideră realizată
dacă valoarea deformaţiei înregistrată este mai mică decât valoarea admisibilă care este de 250
(1/100)mm.
X.8.3. Caracteristicile stratului rutier din piatră spartă
Verificarea denivelărilor suprafeţei stratului rutier se face cu lata de 3,0 m dupӑ cum urmează
- ȋn profil longitudinal mӑsurӑtorile se efectueazӑ ȋn axul drumului;
- ȋn profil transversal verificarea se face la distanțe de 25 m sau de 50 m. Mӑsurarea se face prin
constatarea denivelӑrilor sub șablon.
In cazul apariției denivelӑrilor mai mari decȃt cele prevӑzute ȋn prezentul caiet de sarcini se face
corectarea suprafeței sistemului rutier.
X.9. Receptia lucrӑrilor pe faze
Recepția lucrӑrilor pe faze se efectueazӑ atunci cȃnd toate lucrӑrile prevӑzute ȋn documentații
sunt complet terminate și toate verificӑrile sunt efectuate ȋn conformitate cu prevederile caietului de
sarcini.
X.10. Mӑsuri de protecție a muncii
La executarea lucrӑrilor se respecta prevederile din:

- Norme republicane de protecție a muncii;
- Norme departamentale de protecție a muncii:
Vol.IV. Construcții forestiere;
- Norme de pazӑ și protecție ȋmpotriva incendiilor
(conform cap. anterioare).
47
11. LUCRĂRI DE PROTECŢIE DIN GABIOANE

ŞI SALTELE DE GABIOANE
11.1 GENERALITĂȚI
Lucrarea se masoară la m3 de piatră pusă în operă.

Gabioanele au următoarele caracteristici:
- sunt structuri elastice, capabile să reziste în bune conditii la oricare tip de solicitare;
- sunt structuri la care deformatia limitată nu este un defect ci un factor functional, care
confirmă conlucrarea tuturor elementelor constructiei fără să reducă rezistenta acesteia;
- sunt structuri drenante.
Executia lucrărilor de sustinere din gabioane comportă următoarele operatiuni:

1. lucrari pregatitoare si executia platformei de lucru;
2. executia săpăturii si sprijinirea malurilor săpăturilor;
3. executia fundației din saltea de gabioane;
4. executia elevatiei;
11.2 DESCRIEREA OPERAȚIUNILOR
Lucrari pregatitoare si executia platformei de lucru

Lucrarile pregatitoare consta din :
- curatirea terenului;
- pichetarea terenului;
- devierea cursului de apa;
- masuri de monitorizare a debitelor si nivelurilor;
Platforma de lucru va fi amplasată conform proiectului.
Platforma de lucru va avea dimensiunile din proiect si va fi realizată din balast sau piatră
spartă.
Executia săpăturii si sprijinirea malurilor săpăturii

Săpătura se face pe tronsoane alternante de maxim 6 m lungime, în ordinea stabilită prin
proiect.
Săparea pământului - se execută mecanizat si manual, necesitând si sprijinirea
malurilor pentru evitarea posibilitătilor de declansare a unor fenomene de instabilitate.
Sprijinirile pot fi din lemn sau metalice si se execută odată cu săparea.
În pământuri cu infiltraţii de apă sprijinirile se execută continuu cu dulapi verticali suprapuşi
(al doilea rând de dulapi se suprapune peste rosturile primului rând de dulapi) sau cu palplanşe astfel
încât să se formeze un perete etanş.
Când executarea săpăturilor implică dezvelirea unor rețele subterane existente (apă, gaze,
electrice, etc.) ce rămân în funcțiune, trebuiesc luate măsuri pentru protejarea acestora împotriva
deteriorării. Dacă aceste retele nu se cunosc si apar pe parcursul executării săpăturii, se vor
opri lucrările și se va anunța Inginerul pentru a lua măsurile necesare.
La terminarea săpăturii se va întocmi un proces verbal de verificare a cotei de fundare și a
naturii terenului de fundare.
Realizarea fundațiilor din saltele de gabioane

Zidurile din gabiane se vor așeza pe o saltea din gabioane. Partea superioara a saltelelor va
fi nivelul actual al albiei.
Dimensiunile și pozițiile saltelelor vor fi în conformitate cu planșele de detaliu.
48
Executia elevației
Operațiunile principale pentru realizarea elevației din gabioane sunt:
- Confecționarea cosurilor pentru gabioane;
- montarea cutiilor în amplasament;
- realizarea zidăriei de piatră în cutiile confecționate.
Confectionarea gabioanelor
Gabioanele se confectionează din plasă de sârmă zincată Z 50x3,15x1000, 1500, 2000 - STAS
2543 corespunzător cu lățimea gabionului de 1000, 1500, 2000 mm.
Pentru a asigura indeformabilitatea gabionului, el se întărește cu cadre din otel beton Ø 10 -
12 mm protejate cu vopsea anticorozivă și ancore (legături) din sârmă zincată Ø1,8 mm.
Plasele, cadrele şi gabioanele se leagă între ele cu sârmă moale zincată Ø = 1,8 mm.
Umplerea gabioanelor se face cu piatră brută negelivă sau piatră de râu cu dimensiuni cuprinse
între 120-250 mm zidită, uscată, bine împănată.
Umplerea gabioanelor este facută, de regulă pe loc, prin aranjarea pietrei brute sau a
bolovanilor în coșurile de sârmă care sunt dispuse alăturat și legate unele de altele cu sârmă.
Când gabioanele sunt confecționate în afara amplasamentului lor definitiv,
antreprenorul trebuie, înainte de începerea executiei lucrărilor, să supună aprobării
reprezentantului Inginerului mijloacele de încărcare, transport, de ridicare și așezare pe
amplasament a gabioanelor.
Realizarea zidăriei de piatră în cutiile confecționate
La aranjarea pietrei în gabioane, se va cauta în măsura posibilității, ca paramentul să fie realizat cu
piatră cu dimensiunile mai mari.
11.3 MATERIALE UTILIZATE
3.1. Apa
Trebuie să îndeplinească conditiile din SR EN 1008:2003 dacă nu provine din reteaua
publică.
3.2. Coșuri pentru gabioane
- Coşurile pentru gabioane se confecţionează din plasă de sârmă zincată Z
50x3,15x1000, 1500, 2000 - STAS 2543 corespunzător cu lătimea gabionului de 1000, 1500, 2000
mm.
- Cadrele care asigură nedeformabilitatea coșurilor sunt confecționate din oțel beton
Ø 10 – 12 mm protejate cu vopsea anticoroziv ă si ancore (legături) din sârmă zincată Ø1,8mm.
- Plasele, cadrele si gabioanele se leagă între ele cu sârmă moale zincată Ø1,8 mm
3.3. Piatră
La executia zidăriei se va folosi piatra provenită din roci cu structura omogenă,
compactă. Nu se admite folosirea pietrei din roci argiloase sau marnoase. Pentru execuția
zidăriilor uscate se va folosi numai piatra de carieră. Se recomandă ca piatra să fie extrasă
înaintea iernii care precede punerea ei în lucru.
Forma pietrei brute este neregulată, apropiată de cea paralelipipedică.
Condițiile de calitate pe care trebuie să le satisfacă piatra sunt următoarele: piatra trebuie să
fie dură, având marca minimum 100, negelivă, prezentând muchii vii la cioplire și dând un sunet clar
la lovire cu ciocanul; nu se admit crăpături, zone alterate, strivite sau cuiburi de materii minerale care
se dezagregă ușor.
3.4. Zidăria uscată din piatră brută
Zidăria uscată se execută manual. Se recomandă piatra brută mare.
La executarea zidăriei uscate pietrele se așează pe lat, în rânduri cât mai orizontale, astfel ca
să reazeme între ele pe o suprafață cât mai mare, iar volumul golurilor să fie cât mai mic.
49
Pietrele se împănează între ele cu pietre mai mici de formă corespunzătoare care se introduc
în goluri.
Așezarea pietrelor se face astfel ca să fie asigurată tasarea rosturilor verticale pe minimum 10
cm.
Pietrele care se întrebuințează la executarea unui strat trebuie să fie cât mai uniforme ca
rezistență și densitate.
O atenție deosebită se va acorda așezării pietrelor la parament, prin
alternareapietrelor cu coada scurtă cu cele cu coada lungă.
Pentru fetele exterioare se folosesc pietre mai mari.
11.4 VERIFICAREA CALITĂȚII
4.1. Platforma de lucru

Se verifică:
- respectarea elementelor geometrice în plan și profil transversal;
- realizarea platformei cu materiale corespunzătoare (prevăzute în proiect);
- semnalizarea punctului de lucru.
4.2. Săparea și sprijinirea malurilor săpăturii

Se va verifica în raport cu prevederile proiectului:
- poziția în plan;
- dimensiunile fundațiilor;
- măsurile de protecția muncii, de siguranță a circulației;
- verificarea sprijinirilor conform prevederilor din fișele tehnologice;
- concordanța între situația reală pe teren și datele tehnice prevăzute în proiect.
4.3. Realizarea saltelei și a elevatției din gabioane
Se vor verifica coșurile din plasă, ca dimensiune, confecționare și așezare pe saltea și montare
în elevație, în conformitate cu prevederile proiectului de execuție.
Pentru asigurarea calității și funcționalității lucrărilor de sprijinire cu gabioane, pe tot
parcursul execuției se vor verifica dimensiunile în plan și secțiune, calitatea materialelor puse în
operă.
Toate aceste verificări se fac în baza unui “Program pentru controlul calitătii
lucrărilor” de comun acord între proiectant, Consultant, constructor . La toate aceste verificări se
încheie: proces verbal de lucrări ascunse, proces verbal de receptie calitativă sau proces verbal.
50
XII. PODETE TUBULARE
Principalele părţi componente ale unui podeţ tubular sunt:

1. Fundaţia
2. Tubul propriu-zis
3. Racordarea cu terasamentele
XII.1. Fundaţia
XII.1.1. Fundaţia constituie legarea la teren a podeţului şi trebuie să asigure:

- transmiterea la teren a sarcinilor provenite din greutatea proprie a tubului, din umplutura
de deasupra tubului şi din convoiul de calcul, în aşa fel încât presiunea admisă pe terenul natural să
nu fie depăşită;
- stabilitatea şi nedeformabilitatea de-a lungul podeţului. Execuţia defectuoasă a fundaţiei
podeţului, conduce la tasări neuniforme, care au ca efect fisurarea tubului permiţând astfel
pătrunderea apei sub fundaţie şi accelerarea procesului de degradare şi în final conduce la
compromiterea totală a podeţului şi scoaterea lui din funcţiune.
XII.1.2. Materialele utilizate pentru executarea fundaţiei podeţului vor respecta condiţiile
tehnice de la cap. Ziduri.
XII.1.3. Patul pentru aşternerea stratului de fundare se va curăţa de resturile de materiale

lemnoase, sol vegetal sau alte materiale organice, astfel ca legătura între materialul stratului de
fundaţie şi terenul sănătos din amplasament să se facă direct.
XII.1.4. In profilele în care terenul natural prezintă pante pronunţate în lungul podeţului tubular,
sau zone de denivelări adânci, legătura cu terenul natural, se va face cu zidărie uscată din piatră brută
sub stratul de fundare, până la atingerea pantei podeţului.
XII.2. Tubul propriu-zis
XII.2.1. Tubul este elementul care asigură scurgerea apelor de suprafaţă colectate de şanţurile
de scurgere de pe versant, sau de pâraie şi viroage.
XII.2.2. Diametrul tuburilor este rezultat din dimensionarea hidraulică. Tuburile utilizate sunt
cu diametrul de 800 mm şi 1000 mm (tip PREMO) din beton centrifugat precomprimat sau cu
diametrul de 1500 mm (1400 mm tip BUCOV) din beton armat centrifugat.
XII.2.3. Tuburile tip PREMO sunt livrate de producători în lungime de 5 m, iar cele de tip
BUCOV în lungime de 2,5 m. Ambele tuburi au un capăt amenajat ca mufă de îmbinare.
XII.2.4. Lotul de tuburi va fi însoţit la livrare de certificat de calitate.
XII.2.5. Incărcarea, descărcarea şi manipularea tuburilor se va face cu automacaraua.
XII.2.6. Transportul tuburilor se va face cu mijloace de transport amenajate cu stelaje. Se

interzice transportul tuburilor pe şantier prin târâre sau rostogolire.
XII.2.7. Lansarea tubului în amplasament se face numai cu macaraua.
51
XII.2.8. Tuburile care au suferit degradări minore în timpul transportului şi manipulării (ciobiri
la capete), se pot folosi după remedierea deteriorărilor care să le aducă la calitatea şi forma iniţială.
Tuburile care au suferit degradări majore (spărturi, crăpături, etc.) nu se utilizează la execuţia
podeţelor.
XII.2.9. In cazul in care podeţul este alcătuit din mai multe tronsoane de tuburi, acestea se
îmbină la mufă cu multă grijă. Imbinarea se etanşează cu celochit şi se rostuieşte cu mortar de ciment.
XII.2.10. Tuburile în lungime de 5,0 m se pot tăia la lungimea necesară realizării lungimii
podeţului cu scule de mână cu foarte mare atenţie pentru a se evita spargerea tuburilor. Un tub cu
lungimea de 5 m, suportӑ o singurӑ secționare.
XII.2.11. Se interzice cu desăvârşire circulaţia cu vehicule de orice tip direct pe tub fără
acoperire. Grosimea minimă a stratului de umplutură care să asigure protecţia tubului şi repartizarea
sarcinilor din circulaţie este de 0,50 m deasupra generatoarei exterioare superioare a tubului. Stratul
maxim de umplutură pe tuburi este:
- 6,0 m peste tuburile din beton centrifugat precomprimat;
- 3,0 m peste tuburile din beton armat centrifugat.
XII.3. Racordarea cu terasamentele
XII.3.1. Legătura podeţului tubular cu terasamentele drumului, cu sursa de apă (şanţ, pârâu) şi
zona de evacuare a apei se face prin lucrări de racordare care constă din:
- timpane prevăzute cu aripi;
- camera de priză (de cădere);
- ziduri de sprijin;
XII.3.2. Timpanele se utilizează atât în partea din amonte cât şi în partea din aval a podeţului.
Timpanele din amonte au aripile evazate pentru o captare corespunzătoare a apelor iar în aval au
aripile normale la timpan.
XII.3.3. Racordarea cu cameră de priză se face în amonte, în cazul în care nivelul fundului
podeţului este sub nivelul fundului şanţului sau fundul cursului de apă captat.
XII.3.4. Pentru reducerea eroziunilor la ieşirea apei din podeţ s-a prevăzut pereerea albiei între
aripi şi încadrarea pereului cu un pinten de încastrare.
XII.3.5. Atunci când timpanele tip, nu pot realiza închiderea corespunzătoare a

terasamentelor, racordările se execută din zidărie (piatră brută sau beton). In aceste cazuri se vor
respecta condiţiile tehnice de execuţie şi de calitate prevăzute la cap. ziduri.
Zidăria în jurul capetelor tubului trebuie executată cu multă atenţie pentru a realiza un contact
intim a suprafeţelor, la toate tipurile de racordare.
XII.4. Ordinea de execuţie a lucrărilor
- Săpăturile pentru fundaţia podeţului;

- Săpăturile pentru fundaţia racordărilor;
- Turnarea fundaţiei podeţului;
- Turnarea fundaţiei racordărilor;
52
- Amplasarea tuburilor prefabricate pe fundaţie, îmbinarea şi fixarea lor în poziţia
proiectată;
- Etanşarea rosturilor de îmbinare a tuburilor;
- Executarea hidroizolaţiei la tuburi;
- Execuţia elevaţiei timpanelor care vor îmbrăca extremităţile tubului;
- Execuţia aripilor timpanelor, a camerei de priză şi a pereului din aval;
- Aşternerea şi compactarea manuală a umpluturii de podeţ;
- Rostuirea zidăriei şi pereurilor din piatră brută;
- Remedierea defectelor de turnare la betoane pe feţele văzute.
XII.6. Controlul calităţii execuţiei şi recepţia lucrărilor
Se verifică următoarele:
- amplasarea lucrărilor conform prevederilor proiectului;
- execuţia fundaţiei conform prevederilor proiectului;
- calitatea corespunzătoare şi integritatea tubului pus în operă, respectarea lungimii
prevăzute;
- execuţia corectă a îmbinărilor şi etanşeizărilor tronsoanelor de tuburi;
- execuţia racordărilor în conformitate cu prevederile proiectului (piese desenate);
- respectarea grosimii stratului de protecţie a tubului prevăzută în proiectul tehnic;
- respectarea pantei de scurgere a apei prin tub prevăzute în proiect;
XII.6.Măsuri de protecţia muncii
La executarea lucrărilor se vor respecta prevederile din:
- Norme republicane de protecţie a muncii;

- Norme departamentale de protecţie a muncii
Vol. IV Construcţii forestiere;
- Norme de pază şi protecţie împotriva incendiilor.
53
XIII. PODEŢE CASETATE
13.1. PREVEDERI GENERALE

13.1.1. Prezentul caiet de sarcini se referă la executarea podeţelor casetate.
13.1.2. Caietul de sarcini cuprinde condiţiile tehnice care trebuie îndeplinite de transportul, punerea
în operă şi controlul calităţii materialelor indicate în proiect.
13.1.3. La executarea lucrărilor se vor respecta prevederile din standardele şi normativele în vigoare
şi prevederile prezentului caiet de sarcini.
13.1.4. Executantul va efectua toate încercările şi determinările indicate în prezentul caiet de sarcini.
13.1.5. Executantul este obligat să asigure adoptarea tuturor măsurilor tehnologice şi organizatorice
care să conducă la respectarea strictă a prevederilor prezentului caiet de sarcini.
13.1.6. În cazul în care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, inspectoratul
consultant, definit în Volumul 1, va dispune întreruperea execuţiei lucrărilor şi luarea măsurilor de
remediere ce se impun.
13.2. PREVEDERI SPECIALE

Podeţul casetat la care se aplică prevederile acestui caiet de sarcini are lumina de 2,0 m şi
are următoarele părţi principale:
 fundaţie casete;
 casete prefabricate tip CP2
 racordări cu terasamentul
13.2.1. Calitatea materialelor folosite

Materialele folosite pentru execuţia betoanelor, mortarelor, zidăriilor vor îndeplini condiţiile
tehnice de calitate din caietul de sarcini referitor la zidăriile din beton.
Prefabricatele vor fi însoţite de certificate de calitate, caracteristicile lor trebuie să
corespundă prevederilor din proiectul tehnic.
13.2.2. Fundaţia casetelor

13.2.2.1.Se trasează conform proiectului tehnic.
Săpăturile se execută în incintă, cu sprijiniri, cu epuizarea apelor de suprafaţă.
Fundaţia casetelor se realizează în trepte, astfel încât, pe de o parte, să fie asigurată o
adâncime medie a fundaţiei de 1,0 m, iar pe de altă parte să se asigure urmărirea pantei transversale
a terenului în zona traversării.
Adâncimea săpăturilor pentru fundaţii (adâncimea de fundare) şi natura terenului de fundare
sunt stabilite pe baza recomandărilor studiului geotehnic din proiectul tehnic. Dacă terenul de fundare
nu corespunde cu prevederile din studiul geotehnic, betonarea fundaţiei se face numai după acordul
geologului.
Turnarea fundaţiei se va face numai după verificarea amplasării, adâncimii de fundare, a
dimensiunilor şi a corespondenţei naturii terenului de fundare de către reprezentantul beneficiarului
şi după caz şi proiectant. Rezultatele verificării vor fi consemnate în registrul de procese verbale de
lucrări ascunse ale şantierului.
54
13.2.2.2. Se betonează concomitent şi fundaţiile zidurilor care au rol de elemente de racordare cu
terasamentul. Acest podeţ nu este prevăzut cu aripi de conducere a apelor.
Turnarea betonului în fundaţii se va face respectând condiţiile tehnice şi de calitate din
caietul de sarcini referitor la zidăriile din beton, concomitent cu recuperarea sprijinirilor.
Fundaţiile se execută cu beton simplu C25/30.
13.2.3 Casetele prefabricate

13.2.3.1. Casetele prefabricate se execută din beton armat clasa C18/22,5 (Bc22,5), cu respectarea
condiţiilor tehnice şi de calitate prevăzute şi de calitate din standardele şi normativele referitor la
zidăriile din beton
13.2.3.2 Casetele prefabricate se execută în baze de producţie centralizate cu respectarea
standardelor de calitate şi a normativelor în vigoare
13.2.3.2. Execuţia casetelor cuprinde următoarele faze:
 executarea cofrajelor conform planului de cofraj din planşa 9; cofrajele au fost prevăzute a se
realiza din cherestea, întrucât este puţin probabil ca executantul să aibă ca obiete de
inventar cofraje metalice pentru acest tip de casete;
 pentru ca feţele casetelor să fie netede cofrajele se vor trata cu decofrol; totodată se va urmări
utilizarea de cherestea de calitate;
 încheierea cofrajelor se va face cu grijă ca să nu fie posibilă pierderea de lapte de ciment
 confecţionarea şi montarea armăturilor
 montarea pieselor pentru asigurarea golurilor de manipulare;
 turnarea betonului clasa C18/22,5;
 desfacerea cofrajelor.
Cofrajele vor respecta prescripţiile tehnice şi de calitate din standardele şi normativele
referitor la zidăriile din beton.
13.2.3.4. Producerea, transportul şi turnarea betonului în casetele prefabricate se va face cu
respectarea prescripţiilor din caietul de sarcini referitor la zidăriile din beton.
13.2.3.5. Decofrarea se face în funcţie de temperatura exterioară şi de cimentul utilizat la 1 – 4 zile
după turnare când rezistenţa betonului atinge 70 % din rezistenţa prescrisă să nu se producă deteriorări
la muchiile şi suprafeţele betonului turnat.
13.2.3.6. După decofrare se face verificarea şi repararea suprafeţelor. Nu sunt admise rosturi de
turnare şi segregări de betoane.
13.2.4. Montarea casetelor prefabricate

13.2.4.1. Transportul, manipularea, depozitarea şi montarea se vor realiza luându-se măsuri să nu se
producă ciobiri, spărturi, fisuri, crăpături care să ducă la degradarea elementelor prefabricate.
13.2.4.2. Elementele prefabricate vor fi însoţite la livrare de certificat de calitate, caracteristicile
acestora menţionate în certificatul de calitate trebuind să corespundă cu cele din proiectul tehnic
(marca realizată a betonului, mărcile oţelului utilizat, greutatea pe element, convoiul de calcul).
13.2.4.3. Înainte de începerea montării se vor executa următoarele lucrări pregătitoare:
 asigurarea căilor de acces pentru mijloacele de transport şi de montare şi a
amplasamentului macaralei;
 verificarea bunei funcţionalităţi a utilajului de montare;
 verificarea dispozitivelor de prindere şi fixare provizorie;
55
 instruirea echipei de montare privind cunoaşterea proiectului şi a ordinii de executare,
condiţiile tehnice impuse pentru asigurarea unei montări corecte, reguli de protecţie a
muncii;
 trasarea axelor necesare poziţionării corecte a elementelor (axul podeţului);
 verificarea elementelor transportate la locul de montare, marcarea vizibilă şi depozitarea
separată a celor care nu corespund tipului sau au suferit degradări ce depăşesc limitele
admisibile şi care nu se pot remedia. Remedierea se face înaintea montării.
13.2.4.4. Prinderea elementului prefabricat la cârligul macaralei se va face prin intermediul unei şufe
de cablu care se trece prin găurile prevăzute la fiecare element şi se asigură la balans şi la rotire.
Desprinderea din cârligul macaralei se face după aşezarea şi fixarea pe poziţia definitivă a elementului
prefabricat.
13.2.4.5. După montarea tuturor elementelor pe fundaţie se realizează etanşările rosturilor dintre
elementele prefabricate, preccum şi turnarea betonului de şapă (clasa C8/10) în interiorul casetelor.
13.2.4.6. Prepararea, transportul, turnarea şi compactarea betonului se va face respectând prescripţiile
din caietul de sarcini referitor la zidăriile din beton cu următoarele precizări şi completări:
 descărcarea betonului se va face uniform în lungul îmbinării;
 vibrarea betonului din îmbinări se va face cu vibratoare de interior sau în lipsa acestora cu şipcii;
 pasul de vibrare în cazul vibratoarelor nu va depăşi 50 cm.
13.2.5. Hidroizolaţia
13.2.5.1 Pe toate suprafeţele care sunt în contact cu rambleul drumului şi cu drenul din piatră
brută se vor executa hidroizolaţii din suspensie de bitum filerizat aplicat la cald.
Înainte de aplicarea hidroizolaţiei, elementele se curăţă de praf şi se amorsează.
Antreprenorul va da o atenţie deosebită hidroizolaţiei:
-stratul suport al hidroizolaţiei trebuie să nu prezinte proeminenţe mai mari de 2 mm;
-la planeitate se admit abateri de max. 5 mm verificată cu un dreptar de 3,00 m, metalic, pe orice
direcţie;
-este interzisă circulaţia personalului de şantier pe suprafeţele pregătite pentru aplicarea şapei;
-nu este permisă aplicarea şapei propriu zise la temperaturi sub +50C;
-este interzisă circulaţia personalului de şantier peste straturile şapei.
Antreprenorul poate propune beneficiarului şi alte soluţii decât cele din proiect, în care caz va
întocmi o documentaţie tehnică corespunzând planşei de detalii, tehnologia de execuţie şi calităţile
materalelor componente, cât şi ale îmbrăcămintei în ansamblu, ce se va supune aprobării
beneficiarului.
13.2.6. Calea pe podeţ

Podeţul casetat nu are calea direct pe casete.
După executarea aripilor, ca elemente de racordare a terasamentului cu terenul natural, se
trece la realizarea umpluturii din pământ între ziduri şi deasupra casetelor prefabricate. Umplutura s-
a prevăzut a fi compactată cu mai mecanic de 150 – 200 kg, în straturi de 20 – 30 cm.
După atingerea cotei de execuţie a terasamentelor se va aşterne pe patul căii executat
sistemul rutier din piatră spartă şi balast, la fel ca în restul traseului.
13.2.7. Lucrările de racordare cu terasamentele.

Lucrările de racordare cu terasamentele constă din ziduri de sprijin având ca elemente
componente fundaţia şi elevaţie.
56
Prescripţiile de execuţie şi condiţiile de calitate sunt arătate la pct. 6.2.1. , 6.2.2. din acest
capitol şi caietul de sarcini referitor la zidăriile din beton.
13.3. ORDINEA DE EXECUŢIE A LUCRĂRILOR.

Lucrările de execuţie ale podeţelor se vor executa în ordinea următoare:
I. săpăturile pentru fundaţiile casetelor şi a zidurilor de sprjin executate cu sprijiniri şi cu epuizarea
apelor de infiltraţie;
II. betonarea fundaţiilor;
III. transportul, depozitarea, manipularea şi montarea casetelor prefabricate;
IV. elevaţia lucrărilor de racordare (ziduri);
V. sapa, drenul şi umplutura din spatele zidurilor;
VI. monolitizarea rosturilor;
VII. hidroizolaţii;
VIII. umplutura de pământ şi calea de podeţ;
IX. demontarea schelelor.
13.4. CONTROLUL EXECUŢIEI ŞI RECEPŢIA LUCRĂRILOR DE PODEŢE DALATE

Se verifică următoarele:
√ amplasarea lucrării în conformitate cu prevederile proiectului tehnic, înclinarea
podeţului, înclinarea racordărilor cu terasamentele;
√ amplasarea casetelor prefabricate;
√ calitatea şi poziţionarea elementelor prefabricate;
√ armăturile prevăzute în betoane;
√ recoltarea de cuburi de probă din betoanele turnate;
√ execuţia sapelor prevăzute şi a drenului din spatele zidurilor.
Recepţia lucrărilor de podeţe se face în condiţiile respectării condiţiilor tehnice, prescripţiilor de
execuţie şi îndeplinirea condiţiilor de calitate la materiale, betoane şi prefabricate.
În cazul execuţiei lucrărilor pe timp friguros se va urmări luarea măsurilor pentru realizarea lucrărilor
pe timp friguros ( Normativ C 16 – 84 )
13.5. MĂSURI DE PROTECŢIE A MUNCII

Executantul lucrării va urmări respectarea prevederilor Legii protecţiei muncii nr. 90 /1996
republicată, a Normelor generale de protecţia muncii aprobate prin Ordinul comun al Ministerului
Muncii şi Solidarităţii Sociale şi al Ministerului sănătăţii şi Familiei înregistrat la MMSS cu nr. 508
/ 20.11.2002, ial la MSF cu nr. 933 / 25.11.2002, precum şi prevederile Normelor specifice de
protecţia muncii editate de Ministerul Muncii şi al Solidarităţii Sociale şi anume:
√ Norme specifice de protecţia muncii pentru silvicultură şi economia vânatului
(105)
√ Norme specifice de protecţia muncii pentru exploatarea şi întreţinerea
drumurilor şi podurilor (79)
√ Norme specifice de protecţia muncii pentru transporturi rutiere (25)
√ Norme specifice de protecţia muncii pentru prepararea, transportul, turnarea
betoanelor şi executarea lucrărilor de beton armat şi precomprimat (7)
√ Norme de pază şi protecţie împotriva incendiilor
13.6. Podeţe casetate
57
Podeţul casetat se va executa din elemente prefabricate (casete tip C2’’, aripi tip A0 şi timpane
tip T2).
Elementele prefabricate din beton armat si beton armat precomprimat sunt executate in unitati
specializate atestate, prin proceduri tehnice specifice cu respectarea prevederilor din NE 012/1999-
vol.I,II, NE 013/2002, STAS 6657/1,2,3/1989 (elemente prefabricate), STAS 7721/1990 (tipare
metalice), Normativ C16/1984 (turnarea betoanelor pe piste exterioare, pe timp friguros) etc.
Executantul elementelor prefabricate va prezenta executantului lucrarilor de podete si
Consultantului procedurile de realizare, transport si montare a acestor elemente in concordanta cu
reglementarile tehnice specifice si cu prevederile sistemului de asigurare a calitatii.
Elementele prefabricate vor fi insotite la livrare de un certificat de calitate. Receptionarea
elementelor prefabricate pe santier si controlul lor inainte de montaj se vor face in conformitate cu
NE 013/2002 anexa 17.1.
Casetele şi timpanele se vor monta respectând detaliile din planşa 4 Profile transversale de
execuţie.
Aripile se execută oblic 45o, din beton monolit C8/10 atât în elevaţie cât şi în fundaţie.
Pe toate suprafeţele care sunt în contact cu rambleul drumului şi cu drenul din piatră brută se
vor executa hidroizolaţii din suspensie de bitum filerizat aplicat la cald.
Tehnologia de execuţie implică următoarele faze şi operaţii:
- fabricarea casetelor tip C2’’ şi a timpanelor tip T2;
- săpături pentru amplasarea aripilor şi a fundaţiei casetelor;
- montarea elementelor prefabricate cu macaraua;
- execuţia şapei radierului, drenurilor şi umpluturilor;
- monolitizarea rosturilor;
- turnarea aripilor
- execuţia umpluturii deasupra elementelor prefabricate (casete tip C2’’);
- execuţia căii podeţului;
La realizarea claselor de betoane şi transportul lor se va respecta Codul de practică – indicativ
NE012-99 aprobat de MLPAT cu ordinul nr.59 / N din 24.08.1999, publicat în Buletinul
Construcţiilor Nr.8 / 1999.
Parapetele pot fi pietonale, direcţionale sau cu rol dublu. Realizarea lor se va face în conformitate
cu proiectul.
Parapetele din oţel se vor proteja prin vopsire, calitatea şi culoarea vopselei fiind aprobate de
beneficiar.
58
LUCRǍRI PENTRU SIGURANȚA CIRCULAȚIEI
1. Lucrӑrile pentru siguranța circulației constau din:

- borne indicatoare kilometrice și hectometrice;
- plӑci indicatoare de circulatie montate pe stȃlpi de:
- beton prefabricați tio S14
- parapeți din beton armat cu 2 lise.
1.1. Bornele indicatoare kilometrice și hectometrice sunt elemente din beton simplu marca
C8/10 tencuite, executate conform SR 6900:1995
Plantarea lor se face ȋn afara platformei drumului spre versant. Dupӑ plantare se vӑruiesc și se
inscripționeazӑ.
1.2. Plӑcile indicatoare se confecționeazӑ din PFL dur cu respectarea prevederi-le STAS
1848/1;2-86 privind condițiile generale de execuție, forme, simboluri, instalare.
Instalarea plӑcilor indicatoare se face prin prindere cu șuruburi pe stȃlpi de beton.
1.3. Parapeții din beton armat cu lise din beton armat, se planteazӑ ȋn afara acostamentului
drumului ȋn zonele indicate ȋn proiectul tehnic – piese scrise – tabel nr. 9
Ȋn tronsoanele lungi de parapeți se lasӑ zone libere de 6,0m pentru ȋndepartarea zӑpezii ȋn
cazul execuției mecanizate a dezӑpezirilor.
Ȋn cazul amplasӑrii parapeților pe ziduri de sprijin se lasӑ goluri pentru montarea lor ulterioarӑ
Adȃncimea fundației parapeților este de 70 cm, aceasta realizȃndu-se cu beton simplu C8/10,
ȋn care se ȋngroapӑ armӑturile elevației (OB37). Elevația parapeților se realizeazӑ cu beton marca
C12/15.
Lisele parapeților sunt prefabricate din beton armat marca C12/16. Montarea lor pe parapeți
se face prin prindere cu eclise și buloane ȋn locașul lӑsat ȋn acest scop ȋn elevația parapetului.
Plantarea parapeților se face strict ȋn zonele indicate ȋn tabelul nr.9 din proiectul tehnic.
59
URMǍRIREA COMPORTǍRII CONSTRUCȚIEI,
INSTRUCȚIUNI DE EXPLOATARE ŞI ȊNTREȚINERE
DURATA NORMALǍ DE FUNCȚIONARE A DRUMULUI
1. Umӑrirea comportӑrii construcției, instrucțiuni de exploatare și ȋntreținere
Urmӑrirea comportӑrii construcției, exploatarea și ȋntreținerea drumului forestier se vor face ȋn

conformitate cu „Normativul pentru execuția lucrӑrilor de ȋntreținere și reparare a drumurilor
forestiere precum și reglementarea circulației pe aceste drumuri”, aprobat prin Ordinul Ministrului
Nr.560 din 21.06.1999, care a prevӑzut la Partea I-a din Cap.9 alin.5:
Şeful districtului de drumuri – executӑ supravegherea permanentӑ a stӑrii drumurilor și podurilor

din raza districtului prin revizii curente efectuate la intervale de 2-3 luni, ȋn funcție de importanța
drumurilor.
Aceste revizii constau ȋn parcurgerea drumurilor, fӑcȃnd observații privind: starea pӑrții
carosabile; acostamentele; scurgerea apelor; starea lucrӑrilor accesorii (parapeți, stȃlpi de dirijare,
indicatoare de circulație); starea taluzelor; starea lucrӑrilor de apӑrare-consolidare (ziduri, gabioane,
anrocamente, pereuri, drenuri, etc.); starea podețelor și podurilor; verifi-carea zonelor cu tendințe de
alunecare; verificarea albiei ȋn zona podurilor și podețelor; starea construcțiilor speciale aferente
drumului și podurilor.
De asemenea primește centralizat sub semnӑtura șefului de ocol, situația deteriorӑrilor produse
drumurilor forestiere din diverse cauze și urgențe de intervenție.
Ȋn urma acestor sesizӑri efectueazӑ revizii speciale, avȃnd ca scop constatarea deteri-orӑrilor și
luarea mӑsurilor de remediere.
La constatarea ȋn cursul activitații de urmӑrire curentӑ, a unor situații care depӑșesc limitele
stabilite sau se considerӑ ca pot afecta exploatarea ȋn condiții de siguranțӑ a construcției, proprietarul
va solicita expertiza tehnicӑ.
Şeful districtului de drumuri, ȋn calitate de conducӑtor al formației de lucru, supravegheazӑ și

controleazӑ efectiv și permanent executarea lucrӑrilor din punct de vedere cantitativ, calitativ și la
termen, respectȃnd prevederile normativului și ține la zi cartea tehnicӑ a construcției inclusiv jurnalul
evenimientelor.
Şeful secției sau al atelierului de drumuri de pe lȃngӑ Direcțiile Silvice, efectueazӑ douӑ revizii
periodice pe an la fiecare district și anume: primӑvara - ȋn perioada martie- aprilie - și toamna - ȋn
perioada septemnbrie-octombrie, cu care ocazie verificӑ modul cum se efectueazӑ reviziile curente și
stabilește cu participarea șefului de ocol starea tehnicӑ a drumului.
Ȋn executarea acestei atribuții se poate folosi și personalul tehnic din cadrul secției sau atelierului.
Şeful secției sau atelierului ȋntocmește ȋmpreunӑ cu personalul tehnic ȋn sӑrcinat cu probleme de
drumuri forestiere din cadrul direcției silvice, programul anual de ȋntreținere și reparații și urmӑrește
realizarea acestuia, atȃt fizic cȃt și valoric, cȃt și sub aspect calitativ.
Ȋn conformitate cu H.G. Nr. 766/21.11.1997 „pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea
ȋn construcții” la Anexa Nr.3 – „Regulament privind stabilirea categoriei de importanțӑ a
construcțiilor”, Cap.I, Art.6, drumul forestier se ȋncadreazӑ la categoria de importanțӑ D – construcții
60
de importantӑ redusӑ -, iar conform Anexa Nr.4 – „Regulament privind urmӑrirea comp[ortӑrii ȋn
exploatare, intervențiile ȋn timp”
2. Durata normalӑ de funcționare a drumului
Durata normală de funcţionare a drumului este conform HG 964/23.12.1998, cod clasificare

1.3.7.4, de 30 de ani.
Ciclul mediu al pădurilor deservite de drumul forestier fiind peste 100 de ani, drumul forestier după
durata normală de funcţionare intră în acţiunea de reabilitare, în vederea deservirii în continuare a
fondului forestier.
Şef proiect
Ing. Florian Cosma
61
NORMATIVE ŞI INSTRUCȚIUNI
CD 31-2002
Instrucțiuni tehnice departamentale pentru determinarea
PD 003-11 deformabilitӑții drumului cu ajutorul deflectometrului
Normativ departamental privind proiectarea drumurilor
C 182-87 forestiere pentru circulația autovehiculelor
Normativ privind executarea mecanizatӑ a terasamentelor
C 179-95 de drumuri
NE 012-99 Lucrӑri de drumuri. Macadam. Condiții tehnice și de calitate
Cod de practicӑ pentru executarea lucrӑrilor din beton,
*** beton armat și beton precomprimat
Norme privind folosirea judicioasӑ a produselor de carierӑ
*** și balastierӑ
*** Norme republicate de protecția muncii
P 2-85 Norme departamentale da protecție a muncii
P 10-86 Normativ privind execuția structurilor din zidӑrie
Normativ privind proiectarea și executarea fundațiilor
C 189-88 directe
Instrucțiuni tehnice privind utilizarea cenușei de la centrale
C 28-83 termoelectrice la prepararea betoanelor
C 11-74 Instrucțiuni tehnice pentru sudarea armӑturilor de oțel beton
Instrucțiuni tehnice privind alcӑtuirea și folosirea ȋn
C 41-86 construcții a panourilor din placaj pe cofraje
Normativ pentru alcӑtuirea, executarea și folosirea
C 193-79 cofrajelor glisante
Instrucțiuni tehnice pentru executarea zidӑriilor din piatrӑ
C 112-86 brutӑ
Normativ pentru proiectarea și executarea hidroizolațiilor
P 19-86 din materiale bituminoase la lucrӑrile de construcții
Normativ pentru adaptarea la teren a proiectelor tip de
C 16-84 podețe pentru drumuri
Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrӑrilor de
C 56-85 construcții
Normativ pentru verificarea calitӑții și recepția lucrӑrilor de
C 26-85 construcții
Normativ pentru ȋncercarea betonului prin metode
C 17-82 nedistructive
Instrucțiuni tehnice privind compoziția și prepararea
C 209-82 mortarelor de zidӑrie și tencuialӑ
Norme tehnice pentru hidroizolarea construcțiilor cu
P 59-86 suspensie și emulsie cationicӑ bituminoasӑ
Instrucțiuni tehnice pentru utilizarea plaselor sudate la
C 79-80 elementele de beton
Normativ pentru executarea și recepția drumurilor
PD 161-85 industriale
1999 Normativ privind proiectarea lucrӑrilor de apӑrare și poduri
Normativ pentru execuția lucrӑrilor de ȋntreținere și reparare
a drumurilor forestiere, precum și reglementarea circulației
PD 177-2001 pe aceste drumuri
Normativ pentru dimensionarea structurilor rutiere suple și
PD 95-2002 semirigide (metoda analiticӑ)
Normativ privind proiectarea hidraulicӑ a podurilor și
AND 584-2002 podețelor
Normativ pentru determinarea traficului de calcul
62
STANDARDE
1. STAS 2914-84 Terasamente. Condiții tehnice generale de calitate

2. STAS 6400-84 Straturi de bazӑ și de fundație. Condiții tehnice generale de calitate
3. STAS 1243-88 Teren de fundare. Clasificarea și identificarea pӑmȃnturilor
4. STAS 1913/1-82 Teren de fundare. Determinarea umiditӑții
5. STAS 1913/4-86 Teren de fundare. Determinarea limitei de plasticitate
6. STAS 1913/5-85 Teren de fundare. Determinarea granulozitӑții
7. STAS 1913/13-83 Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor de compactare.
Ȋncercarea Proctor
8. STAS 1913/15-75 Teren de fundare. Determinarea greutӑții volumice pe teren
9. SR 388:1995 Ciment Portland
10. SR 1500:1996 Cimenturi compozite uzuale de tip II, III, IV,V
11. SR 3011:1996 Cimenturi cu cӑldurӑ de hidratare limitatӑ și cu rezistențӑ la agresivitatea apelor
cu conținutul de sulfați
12. STAS 1667-76 Agregate naturale grele pentru betoane și mortare cu lianți minerali
13. STAS 790-84 Apӑ pentru betoane și mortare
14. SR 667:2000 Agregate naturale și piatrӑ prelucratӑ pentru lucrӑri de drumuri. Condiții tehnice
de calitate
15. SR EN 196-1:1995 Metode de ȋncercӑri ale cimenturilor
Partea 1 Determinarea rezistențelor mecanice
16. SR EN 196-3:1995 Metode de ȋncercӑri ale cimenturilor
Partea 3 Determinarea timpului de prizӑ și stabilitӑții
17. STAS 4606-80 Agregate naturale grele pentru mortare și betoane cu lianți minerali. Metode de
ȋncercare
18. STAS 730-89 Agregate naturale pentru lucrari de cai ferate și drumuri. Metode de ȋncercare
19. STAS 1759-88 Ȋncercӑri pe betoane. Ȋncercӑri pe betonul proaspӑt. Determinarea densitӑții
aparente, a lucrabilitӑții, a conținutului de agregate fine și a ȋnceputului de prizӑ
20. STAS 1275-88 Ȋncercӑri pe betoane. Ȋncercӑri pe betonul ȋntӑrit. Determinarea rezistențelor
mecanice
21. STAS 3519-76 Ȋncercӑri pe betoane. Verificarea permeabilitӑții la apӑ
22. STAS 3518-89 Ȋncercӑri pe betoane. Determinarea rezistenței la ȋngheț - dezgheț
23. STAS 1848/1-86 Siguranța circulației. Indicatoare rutiere. Clasificare, simboluri și amplasare
24. STAS 1848/2-86 Siguranța circulației. Indicatoare rutiere. Prescripții tehnice
25. SR 6900:1995 Lucrӑri de drumuri. Indicatoare kilometrice și hectometrice
26. STAS 662-89 Lucrӑri de drumuri. Agregate naturale de balastierӑ
27. SR 667:2000 Agregate naturale și piatrӑ prelucratӑ pentru drumuri. Condiții tehnice de calitate
Lucrӑri de drumuri. Macadam. Condiții tehnice generale de calitate
28. SR 179:1995 Pietre naturale pentru construcţii. Determinarea Compactităţii, porozităţii şi a
29. STAS 6200/13-80 coeficientului de saturaţie
Metode de încercare a pietrei naturale. Determinarea coeficientului de absorţie
30. SR EN 1925:2001 a apei prin capilaritate
Metode de încercare a pietrei naturale.Determinarea rezistenţei la compresiune
31. SR EN 1926:2001 Agregate naturale pentru lucrări de căi ferate şi drumuri. Metode de încercare
32. STAS 730-89 Lucrări de drumuri. Determinarea densităţii straturilor rutiere cu dispozitivul cu
33. STAS 12288-85 con şi nisip
Lucrări de drumuri. Agregate naturale de balastieră
34. SR 662-2002 Lucrări de drumuri. Îmbrăcăminţi bituminoase cilindrate executate la cald.
35. SR 174-1: 1997 Condiţii tehnice de calitate
Lucrări de drumuri. Îmbrăcăminţi bituminoase cilindrate executate la cald.
36. SR 174-2: 1997 Condiţii tehnice pentru prepararea şi punerea în operă a mixturilor asfaltice şi
recepţia îmbrăcăminţilor executate
Lucrări de drumuri. Straturi de bază şi de fundaţie. Condiţii tehnice de calitate
37. STAS 6400-84 Lucrări de drumuri. Straturi de bază din mixturi asfaltice cilindrate executate la
38. SR 7970: 2001 cald. Condiţii tehnice de calitate şi prescripţii generale de ezecuţie
Filer de calcar, filer de cretă şi filer de var stins în pulbere
39. STAS 539-79 Produse miniere nemetalifere cu conţinut de carbonaţi. Determinarea oxidului
40. STAS 4605/9-88 de calciu
Lucrări de drumuri. Mixturi asfaltice şi îmbrăcăminţi bituminoase executate la
41. STAS 1338/1-84 cald. Prepararea mixturilor, pregătirea probelor şi confecţionarea epruvetelor
63
42. STAS 1338/2-87

43. STAS 1338/3-84 cald. Metode de determinare şi încercare
44. STAS 60-69 cald.Tipare şi accesorii metalice pentru confecţionarea şi decofrarea epruvetelor
45. STAS 42-68 Bitumuri. Determinarea punctelor de înmuiere. Metoda cu inel şi bilă
46. SR 61:1997 Bitumuri. Determinarea penetraţiei
47. STAS 113-74 Bitumuri. Determinarea ductilităţii
48. STAS 115-80 Bitumuri. Determinarea punctului de rupere FRAASS
49. STAS 8098-68 Bitumuti. Determinarea conţinutului de substanţe solubile în solvenţi organici
50. STAS 8099-74 Bitumuri. Determinarea conţinutului de parafină
51. STAS 5489-80 Bitumuri. Determinarea pierderii de masă prin încărzire
Produse petroliere. Determinarea punctului de inflamabilitate în vas deschis
52. STAS 35-81 Marcusson
53. STAS 8849-83 Ţiţei, produse petroliere lichide, semisolide şi solide. Determinarea densităţii
54. STAS 1598/1-89 Lucrări de drumuri. Rugozitatea suprafeţelor de rulare. Metode de masurare
Lucrări de drumuri. Încadrarea îmbrăcăminţilor la lucrări de construcţii noi şi
55. STAS 1598/2-89 modernizări de drumuri. Prescripţii generale de proiectare şi execuţie
Lucrări de drumuri. Încadrarea îmbrăcăminţilor la ranforsarea sistemelor rutiere
56. STAS 1139-87 existente. Prescripţii generale de proiectare şi execuţie
57. STAS 6200/4-81 Borduri de beton
Piatra naturală pentru construcţii. Prescripţii pentru determinarea caracteristi-
58. STAS 10473/2-86 cilor petrografice, mineralogice şi compoziţiei chimice
Lucrări de drumuri. Straturi rutiere din agregate neturale sau pământuri stabili-
59. SR 754: 1999 zate cu lianţi hidraulici sau puzzolanici. Metode de determinare şi încercare
60. STAS 10969/1-83 Bitum neparafinos pentru drumuri
Lucrări de drumuri. Adezivitatea bitumurilor pentru drumuri la agregatele
61. STAS 10144/3-91 naturale. Metode de determinare calitativă
Elemente geometrice ale străzilor. Prescripţii de proiectare
Şef proiect
Ing. Florian Cosma
64

2 Caiet Sarcini DF Varatec-Semnat

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

2 Caiet Sarcini DF Varatec-Semnat

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

S.C. Proiect Invest S.R.L.

REABILITARE DRUM FORESTIER

ADMINISTRATOR ŞEF PROIECT

CAPITOLUL I PRINCIPALELE CARACTERISTICI ALE DRUMULUI ...................... 3

REABILITARE DRUM FORESTIER VĂRATEC

BENEFICIAR : DIRECŢIA SILVICĂ BIHOR

I. PRINCIPALELE CARACTERISTICI ALE DRUMULUI

- Lungime ....................................................................................... 10,9 km

II. DRUMUL IN PLAN ORIZONTAL

II.2. Traseul drumului este constituit din aliniamente si curbe circulare.

II.5. Pentru încrucişarea autovehiculelor se realizează 52 de staţii de încrucişare.

III. DRUMUL ÎN PROFIL LONGITUDINAL

IV. DRUMUL IN PROFIL TRANSVERSAL

IV.3. Lăţimea platformei drumului în aliniament este de:

IV.4. Lăţimea părţii carosabile este de:

IV.6. Pe zonele cu parapeţi, platforma drumului se supralărgeşte cu 0,50m în afara

IV.8. Şanţurile de scurgere se execută la dimensiunile indicate în planşa nr. 5 „Profile

V. EXECUTAREA LUCRĂRILOR DE TERASAMENTE

V.1. Prevederi generale

V.1.1. Execuţia lucrărilor de terasamente va începe după realizarea lucrărilor pregătitoare.

V.1.2. Calitatea pământurilor folosite la terasamente va corespunde prevederilor STAS 2914-

V.2. Executarea terasamentelor de pământ

V.2.1. Înainte de începerea lucrărilor se verifică existenţa în teren a picheţilor şi a reperilor

V.2.4. Lucrările de defrişare a amprizei drumului, de îndepărtare a arborilor aninaţi şi de

V.2.5. Profilarea traseului se exec. cu şablon din lemn şi trebuie să materializeze:

V.2.6. Şanţurile de gardă se execută înaintea începerii lucrărilor de terasamente.

V.2.7. Procesul tehnologic de execuţie al terasamentelor de pământ este cuprins în

V.2.13. Se recomandă ca executarea terasamentelor să se facă în perioada cea mai uscată a

V.2.14. Pentru asigurarea scurgerii rapide a apelor la întreruperea lucrărilor de pe o zi pe alta,

Gradul de compactare ce trebuie atins este de 97-98%.

Utilaj Grosimea Numă- Viteza

V.2.19. Compactarea straturilor se execută de la exteriorul spre interiorul platformei în fâşii

V.2.21. La terminarea lucrărilor, taluzele de rambleu şi debleu precum si haldele de depozitare

V.2.22. Atenţie deosebită se va acorda realizării terasamentelor la drumurile de vale:

V.3. Execuţia terasamentelor din stâncă (derocări)

V.3.1. Terasamentele din stâncă se execută în conformitate cu prevederile normei Ts precum

V.3.3. Lucrările de derocări (stabilirea amplasării, a adâncimii, încărcarea cu exploziv şi

V.3.9. Transportul şi împrăştierea materialului derocat se execută conform prevederilor din

V.3.11. Depozitele se amplasează astfel încât să nu blocheze albia şi să nu fie antrenate de

V.4. Controlul calităţii lucrărilor de terasamente (pământ şi stâncă)

V.4.1 Controlul calităţii lucrărilor de terasamente constă în:

V.4.2. Verificarea calităţii pământului constă din:

V.4.3. Controlul caracteristicilor patului constă din:

V.4.4.Controlul compactării începe odată cu execuţia primelor terasamente şi continuă pe toată

V.4.4.1. Verificarea parametrilor compactării constă în definitivarea tipului de pământ folosit,

Gradul de compactare se calculează cu relaţia:

∆ = ρ ⁄ ρmax x 100, în care

Porţiunile slab compactate pot fi depistate:

V.4.5.Verificarea înclinării taluzelor se face cu şabloane, după execuţia finisării lor.

V.4.6. Controlul final al caracteristicilor platformei drumului se face după terminarea

V.4.6.2. Verificarea topografică a nivelmentului va fi făcută pe profile din 20 în 20 m.

Valoarea admisibilă a deflexiunii -d.adm, pentru diferitele tipuri de pământ, conform

Umiformitatea execuţiei este satisfăcătoare dacă valoarea coeficientului de vari-

V.5 Masuri de protecţie a muncii la execuţia terasamentelor

V.6. Măsuri pentru paza şi protecţia împotriva incendiilor

Se vor lua măsurile prevăzute în Normativul de pază şi protecţie împotriva incendiilor.

6.1. Prevederi generale

Prezentul capitol tratează condiţiile tehnice generale necesare la proiectarea şi execuţia

Recomandări privind clasele minime de

6.2. Materiale utilizate la prepararea betoanelor

6.2.1.a – Livrare şi transport

Depozitarea cimentului se face numai după recepţionarea cantitativă şi calitativă a

6.2.1.c – Controlul calităţii cimentului

Clasa de rezistenţă C 2,8/3,5 C 4/5 C 6/7,5 C 8/10 C 12/15