Memoriu de Prezentare-Autostrada TG Mures-Iasi

AUTOSTRADA TG.
MURE IAI
Memoriu de prezentare

Iunie 2012
i/336

AUTOSTRADA TARGU MURES IASI

B O R D E R O U

A. PIESE SCRISE
1. Foaie de semnturi
2. Borderou
3. Memoriu de prezentare

Anexe VOLUMUL 2
Anexa 1 Legislaia specific proteciei mediului, calitii n construcii, securitii i
sntii muncii
Anexa 2 - Lucrri de art Poduri, pasaje, tuneluri, noduri
Anexa 3 Numarul si localizarea podeelor
Anexa 4 Lucrri de consolidare
Anexa 5 Lucrri hidrotehnice
Anexa 6 Lucrri i protejri de reele
Anexa 7 - Descrierea variantelor de traseu analizate
Anexa 8 Descrierea ariilor protejate
Anexa 9 Situri arheologice
Anexa 10 Certificatele de urbanism din judetele Mures, Harghita, Neam, Iai
Anexa 11 Coordonatele STEREO 70 ale suprafetelor de padure (numai in format
electronic)

B. PIESE DESENATE VOLUMUL 3
Nr.
crt.
Plana Denumirea Scara
1 Plane 13 Plan general cu variantele studiate 1: 100.000
2 Plane 47 Plan de ansamblu Sector 1 1:25 000
ntocmit,
Ing. Valeria Nicoleta Gatu

AUTOSTRADA TG. MURE IAI

Iunie 2012 i/336

MEMORIU DE PREZENTARE
CAP 1. DENUMIREA PROIECTULUI .................................................................................. 5
CAP. 2 TITULARUL PROIECTULUI .................................................................................... 5
CAP.3 DESCRIEREA PROIECTULUI ................................................................................. 6
3.1. Situaia existent .................................................................................................................................. 6
3.2. Necesitatea i oportunitatea investiiei ............................................................................................. 7
3.3. Amplasamentul proiectului ............................................................................................................... 11
3.4. Rezumatul Proiectului ........................................................................................................................ 14
3.4.1 Descrierea traseului ............................................................................................. 14
3.4.2 Amenajarea in plan .............................................................................................. 19
3.4.3 Viteza de proiectare ............................................................................................. 20
3.4.4 Profil transversal .................................................................................................. 20
3.4.5 Structura rutier ................................................................................................... 23
3.4.6 Noduri rutiere ...................................................................................................... 25
3.4.7 Poduri i pasaje .................................................................................................... 26
3.4.8 Tuneluri ................................................................................................................ 28
3.4.9 Dotri ale autostrzii ............................................................................................. 30
3.4.10 Lucrari de colectare si drenare a apelor pluviale................................................. 38
3.4.11 Lucrri de consolidare ........................................................................................ 39
3.4.12 Lucrari hidrotehnice ............................................................................................ 40
3.4.13 Sigurana circulaiei ............................................................................................ 41
3.4.14 Lucrari de semnalizare si marcaj ....................................................................... 41
3.4.15 Sistemul de comunicatii al autostrazii ................................................................. 42
3.4.16 Sistemul de iluminat al autostrazii ...................................................................... 43
3.4.17 Sisteme de informare si avertizare moderne ...................................................... 43
3.4.18 Lucrari de mediu................................................................................................. 43
3.4.19 Lucrari de mutare / protejare retele .................................................................... 44
3. 5. Elemente specifice caracteristice proiectului propus.................................................................. 44
3.5.1 Profilul i capacitile de producie ....................................................................... 44
3.5.2 Descrierea instalaiei i a fluxurilor tehnologice .................................................... 44
3.5.3 Descrierea proceselor de producie ale proiectului propus ................................... 44

Iunie 2012 ii/336
3.5.4 Resurse naturale, materii prime, energie i combustibili utilizai, cu modul de asigurare
ale acestora .................................................................................................................. 44
3.5.5 Tehnologia de realizare a proiectului propus. Metode folosite in construcie......... 51
3.5.6 Racordarea la reele utilitare existente n zon ..................................................... 56
3.5.7 Lucrri de refacere a amplasamentului in zona afectat de construcia autostrzii57
3.5.8 Ci noi de acces sau schimbri ale celor existente............................................... 58
3.5.9 Planul de execuie ................................................................................................ 58
3.5.10 Relaia cu alte proiecte existente sau planificate ................................................ 59
3.5.11 Alte autorizaii cerute de proiect ......................................................................... 60
3.6 Localizarea proiectului........................................................................................................................ 62
3.6.1 Caracteristici fizice ............................................................................................... 62
3.6.2 Biodiversitate........................................................................................................ 70
3.6.3 Suprafaa i folosina terenului ce urmeaza a fi ocupat temporar sau definitiv ...... 75
3.6.4 Areale sensibile .................................................................................................... 78
3.6.5 Alternative de traseu studiate ............................................................................... 87
3.7. Caracteristicile impactului potenial ................................................................................................ 88
3.7.1 Impactul potenial asupra apei .............................................................................. 89
3.7.2 Impactul potenial asupra aerului .......................................................................... 92
3.7.3 Impactul potenial asupra solului i subsolului ...................................................... 93
3.7.4 Impactul potenial asupra biodiversitii ................................................................ 95
3.7.5 Impactul potenial asupra peisajului .................................................................... 101
3.7.6 Impactul potenial asupra populaiei ................................................................... 102
3.7.7 Impactul potenial asupra patrimoniului istoric si cultural .................................... 103
4. SURSE DE POLUANI I INSTALAII PENTRU REINEREA, EVACUAREA I
DISPERSIA POLUANILOR N MEDIU ...........................................................................105
4.1. Protecia calitii apelor ................................................................................................................... 105
4.2. Protecia aerului ................................................................................................................................ 108
4.3. Protecia mpotriva zgomotului i vibraiilor ................................................................................ 114
4.4. Protecia mpotriva radiaiilor ......................................................................................................... 116
4.5. Protecia solului i a subsolului ..................................................................................................... 116
4.6. Protecia ecosistemelor terestre i acvatice ................................................................................ 118

Iunie 2012 iii/336
4.8 Protecia aezrilor umane i a altor obiective de interes public .............................................. 122
4.9 Gospodrirea deeurilor generate pe amplasament .................................................................... 124
4.9.1. Tipuri de deeuri produse .................................................................................. 124
4.9.2 Modul de gospodrire a deeurilor ..................................................................... 127
4.9.3. Planul de management al deeurilor ................................................................. 129
4.10. Gospodrirea substanelor i preparatelor chimice periculoase ............................................ 131
4.10.1 Substanele i preparatele chimice periculoase utilizate i/sau produse ........... 131
4.10.2 Modul de gospodrire a substanelor i preparatelor chimice periculoase i
asigurarea condiiilor de protecie a factorilor de mediu i a sntii populaiei .......... 131
CAP. 5. PREVEDERI PENTRU MONITORIZAREA MEDIULUI .......................................133
CAP. 6. J USTIFICAREA NCADRRII PROIECTULUI, DUP CAZ, N PREVEDERILE
ALTOR ACTE NORMATIVE NAIONALE CARE TRANSPUN LEGISLAIA
COMUNITAR (IPPC, SEVESO, COV, LCP, DIRECTIVA CADRU AP, DIRECTIVA
CADRU AER, DIRECTIVA CADRU A DEEURILOR ETC.) ............................................140
CAP.7 LUCRRI NECESARE ORGANIZRII DE ANTIER ...........................................141
7.1 - Descrierea lucrrilor necesare organizrii de antier ................................................................ 141
7.2 - Localizarea organizrii de antier i a bazei de producie. ....................................................... 142
7.3 Surse de poluani i instalaii pentru reinerea, evacuarea i dispersia poluanilor n mediu
n timpul organizrii de antier .............................................................................................................. 144
7.4 - Descrierea impactului asupra mediului a lucrrilor organizrii de antier............................. 144
7.5 Dotri i msuri prevzute pentru controlul emisiilor de poluani n mediu. ........................... 144
CAP.8 LUCRRI DE REFACERE A AMPLASAMENTULUI LA FINALIZAREA
INVESTIIEI, N CAZ DE ACCIDENTE I/SAU LA NCETAREA ACTIVITII ..............150
8.1 Lucrrile propuse pentru refacerea amplasamentului la finalizarea investiiei, n caz de
accidente i/sau la ncetarea activitii n vederea utilizrii ulterioare a terenului ........................ 150
CAP.9 DESCRIEREA ARIILOR PROTEJ ATE ..............................................................153


Iunie 2012 5/336

- MEMORIU DE PREZENTARE -
Cap 1. DENUMIREA PROIECTULUI
AUTOSTRADA TARGU MURES IASI

Cap. 2 TITULARUL PROIECTULUI
COMPANIA NATIONALA DE AUTOSTRAZI SI DRUMURI NATIONALE DIN ROMANIA
Adresa :B-dul Dinicu Golescu, 38 010873 Bucuresti, Sector 1
Tel:021/318 66 00; Fax: 021/312.09.84; email : and@andnet.ro.
Proiectant autostrada sector 1. Targu Mures - Ditrau:
SEARCH CORPORATION, Caderea Bastiliei nr.65, sector 1 Bucuresti,
Romania 010613, tel: 021 316 .40.18, Fax: 021 316.52.71.

Persoane de contact: Imputernicit CNADNR conform Contract 10012 din 3.02.2010
Ing. Florin Raducu, tel: 0720 111280 e-mail: florin.raducu@searchltd.ro
Ing. Ana Maria Moldoveanu tel. 0731038673 e-mail: ana.maria@searchltd.ro

Proiectant autostrada sector 2. Ditrau Tg. Neamt
S.C. IPTANA S.A, b-dul Dinicu Golescu nr. 36, Bucureti,
Romania tel: 021 318 19 80, Fax: 021 3121416

Persoane de contact: Imputernicit CNADNR confom Contract 92/58623/4275/2009
Dr. ing. Gabriel Bulgaru, mob: 0741276010 e-mail: bulgaru.gabriel@iptana.ro
Ing. Valeria Nicoleta Gatu, mob:0745 132 815, e-mail: gatu.valeria@iptana.ro

Proiectant autostrada sector 3 Tg. Neamt Iasi
INOCSA Ingenieria S.L., Adresa: C / Quintana, 2, 28008 Madrid, Spania,
Telefon: 021/316.11.61/63/69, Fax: 021/316.11.68,

Persoane de contact: Imputernicit CNADNR confom Contract 92 / 4779
Ing. Valentin Giurca mob. 0788524306 E-mail: valentin.giurca@aecom.com
Florentin Cojocariu, mob: 0746139344, e-mail: fcojocariu@gmail.com

NOTA: Memoriile de prezentare au fost intocmite pentru fiecare sector in parte conform memoriilor
de prezentare furnizate de catre proiectantul sectorului. Pe baza memoriilor de prezentare pe
fiecare sector, IPTANA a alcatuit un Memoriu de prezentare unitar pentru toata autostrada. De
menionat ca plansele cu analiza variantelor si Ariile protejate, au fost relizate de IPTANA pentru
toata autostrada. Plansele Sc. 1:25.000 pentru fiecare sector apartin proiectantului sectorului.

Iunie 2012 6/336
Cap.3 DESCRIEREA PROIECTULUI
3.1. Situaia existent
In momentul de fata legatura Moldovei cu Transilvania este deficitara ea desfasurndu-se
prin 2 mari culoare DN 15B DN 15 si DN 15 - DN12C - DN13B, care prezinta trasee sinuoase si
declivitati mari la traversarea Carpatilor Orientali.
Legatura rutiera intre Tg Mure i Moldova pe axa Tg Mure Iai se realizeaza in prezent
pe reeaua actuala de drumuri nationale si judetene.
Astfel, cele doua coridoare care asigura traversarea carpatilor Orientali pe aceasta axa
sunt :
Culoarul I Targu Mure DJ151D, DJ135, DN13A (Sovata), DN13B (Praid -
Gheorghieni), DN12C (Gheorghieni - Lacul Rosu - Bicaz), DN15 (Bicaz - Piatra
Neam), DN15D (Piatra Neamt - Roman), DN2, DN28 - DN24 (Targu Frumos Iasi -
Sculeni).
Culoarul I are o lungime de 339 km, iar cota maxim de traversare a Carpailor Orientali
este pasul Bucin situat la 1287m (Munii Gurghiului) si pasul Pangarati situat la 1256 m.
Culoarul II Targu Mure (DN15) Poiana Largului, DN15B (Poiana Largului -
Targu Neam), DN28A (Targu Neamt - Targu Frumos), DN28 (Iai), DN24 (Iasi -
Sculeni)
Culoarul II are o lungime de 345 km, iar cota maxim de traversare a Carpailor Orientali
este pasul Borsec in situat la 1105 m (Munii Climani).
Primul coridor existent traverseaza defileul Muresului intre Tg. Mures si Toplita, avand in
stanga Muntii Calimani si in dreapta Muntii Gurghiu. De la Toplita la Poiana Largului traseul
urmeaza cursul raului Bistricioara avand in stanga Muntii Bistritei si in dreapta Muntii Giurgeu,
Hasmas si Ceahlau. De la Poiana Teiului traseul traverseaza Muntii Stanisoarei prin pasul Petru
Voda, pe ultima parte pana la Tg. Neamt urmeaza cursul raului Neamt (Ozana).
Intre Tg. Neamt si Timisesti (intersectie DN 2) traseul traverseaza Subcarpatii Neamtului
apoi pana la Sculeni traverseaza Podisul Central Moldovenesc, avand la nord Campia Jijiei
Inferioare si la sud Coasta Iasilor.
Al doilea coridor existent traverseaza Dealurile Tarnavei Mici intre Tg. Mures Balauseri
Sangiorgiu de Pdure. In continuare spre Praid traverseaza Subcarpatii Transilvaniei iar de la Praid
traseul traverseaza Muntii Gurghiului prin pasul Bucin si apoi depresiunea Giurgeului pana la
Gheorgheni. Intre Gheorgheni si Bicaz traseul se inscrie pe culoarul raului Bistricioara avand in
stanga Muntii Giurgeului si Muntii Ceahlau iar in dreapta Muntii Hasmas si Muntii Tarcau. De la
Bicaz traseul traverseaza Muntii Stanisoarei pana la Piatra Neamt apoi pana la Roman traseul
strabate Depresiunea Cracau Bistrita si Subcarpatii Neamtului. In continuare traseul se inscrie pe
culoarul Siretului pana la Scheia traversand Podisul Central Moldovenesc intre Tg. Frumos si
Sculeni la nord fiind Campia Jijiei Inferioare si la sud Coasta Iasilor.
Cele dou culoare existente, nu pot asigura viteze superioare de circulaie n condiii de
siguran i confort, iar in urma unei analize de trafic s-a constatat ca acestea nu pot prelua
fluxurile sporite de trafic, generate de dezvoltarea socio-economica.
Pe de alt parte, lipsa unei infrastucturi rutiere adecvate are efecte negative asupra
economiei si transportatorilor auto, prin cresterea timpilor si costurilor de transport pe tronsonul

Iunie 2012 7/336
respectiv, prin cresterea consumurilor de carburant, precum si prin marirea costurilor legate de
intretinerea si repararea mijloacelor de transport.
3.2. Necesitatea i oportunitatea investiiei
Necesitatea unei reele de drumuri moderne i sigure care s rspund cerinei crescnde
de transport, s respecte Directivele UE i care s determine reducerea traficului de tranzit, au
determinat Romnia s iniieze o strategie de dezvoltare a infrastructurii de transport, in care este
inclus si programul de dezvoltare a retelei de transport rapid. Acest program cuprinde construcia
de autostrzi, drumuri expres (drumuri rapide) si centuri ocolitoare ale zonelor urbane.
Proiectul analizat este prevazut in Anexa 1 - Directii de Dezvoltare prevazute in Planul de
amenajare a teritoriului national - Sectiunea I - Retele de transport, a Legii 363 din 2006 privind
aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national. - Sectiunea I Retele de transport.
Autostrada Targu Mures Piatra Neamt Roman - Targu Frumos Iasi - Sculeni se afla pozitia
1.16.
Urmare a analizei de trafic s-a constatat ca cele dou axe existente nu pot prelua fluxurile
sporite de trafic, generate de dezvoltarea socio-economica. In aceste conditii avand in vedere si
evolutia ascendenta a traficului determinata de dezvoltarea economica si de potentialul turistic
exceptional al zonelor traversate ori aflate in imediata vecinatate a acestora, este necesara
analizarea unui traseu de autostrada care sa asigure o deplasare rapida in deplin confort si
siguranta intre Tg. Mures si Iasi, autostrada care sa corespunda standardelor europene.
Cele dou culoare existente, in special in zona traversarii Carpailor Orientali, nu pot
asigura viteze superioare de circulatie in conditii de sigurana si confort.
Circulatia in conditii de fluenta redusa, cu numeroase cicluri opriri accelerari, determina
emisii mari de substante poluante in atmosfera. De asemenea, volumul mare de trafic determina
inregistrarea unui nivel ridicat de zgomot in localitati.
Aceasta autostrada va asigura si legatura intre autostrada Transilvania si Coridorul IX PAN
European, iar pe termen mediu si lung aceasta autostrada va oferi si un grad mare de atractivitate
pentru traficul international de tranzit care se va desfasura intre coridoarele PAN Europene IV si IX.
Autostrada va atrage o parte din traficul de pe reteaua de drumuri nationale din culoarul ei.
Efectul benefic se va manifesta prin scaderea poluarii chimice si fonice de-a lungul drumurilor: DN
13, DN 15, DN 13A, DN 13B, DN 2.
Utilitatea proiectului consta in crearea unei cai de comunicatie moderne cu implicatii in
dezvoltarea regionala a zonei, fluidizarea traficului, devierea traficului de tranzit, cresterea
sigurantei utilizatorilor, micsorarea timpilor de parcurs, facilitarea pe viitor a unui sistem de
intretinere a carosabilului i scaderea poluarii in zonele tranzitate in prezent.
Pe langa valena internationala, aceasta autostrada va deservi in bune conditii traficul de pe
teritoriul Romaniei. Prin intermediul retelei de drumuri nationale reabilitate sau in curs de reabilitare,
autostrada poate primi si distribui trafic prin nodurile sale. Prognoza de trafic pentru intervalul 2015-
2045 se prezinta in tabelele de mai jos.


Iunie 2012 8/336
Tabel 3.2.1
AUTOSTRADA Tg. Mures - Iasi - Afectarea traficului pentru anul 2015 (valori MZA)
Sectoare
turismeu
tilitare
autobuze
camioane
2 osii
camioane
cu 3 si 4
osii
vehicule
articulate
TOTAL
vehicule
fizice
Vehicule
etalon turisme
Tg. Mures - Acatari 9,626 135 1,373 562 1,976 13,672 21,718
Acatari - Sovata 7,923 106 1,034 544 1,127 10,734 16,078
Sovata - Borzont 6,808 99 1,233 633 1,241 10,014 16,064
Borzont - Ditrau 5,702 78 782 312 993 7,867 12,107
Ditrau - Tulghes 5,687 284 489 209 1,308 7,977 12,720
Tulghes - Poiana
Largului
5,489 274 489 209 1,308 7,769 12,497
Poiana Largului -
Tg Neamt
6,421 365 756 356 1,685 9,583 16,011
Tg. Neamt - Motca 6,151 360 730 351 1,630 9,223 15,461
Motca - Tg. Frumos 8,502 327 657 243 592 10,321 13,642
Tg. Frumos - Podu
Iloaie
9,851 445 796 257 807 12,156 16,421
Podu Iloaie -
Vanatori-Iasi
2,362 105 149 115 86 2,817 3,586

Tabel 3.2.2
Sectoare
turisme,
utilitare
autobuze
camioane
2 osii
camioane
cu 3 si 4
osii
vehicule
articulate
TOTAL
vehicule
fizice
Vehicule etalon
turisme
Tg. Mures - Acatari 8,279 115 1,209 460 1,580 11,643 18,270
Acatari - Sovata 10,557 142 1,415 621 1,651 14,386 21,782
Sovata - Borzont 9,075 135 1,786 815 1,792 13,603 22,186
Borzont - Ditrau 7,436 108 1,252 445 1,621 10,862 17,621
Ditrau - Tulghes 6,760 327 577 229 1,447 9,339 14,654
Tulghes - Poiana
Largului
6,525 315 577 229 1,447 9,092 14,389
Poiana Largului -
Tg Neamt
7,633 420 892 389 1,864 11,197 18,408
Tg. Neamt - Motca 7,311 415 861 384 1,803 10,774 17,772
Motca - Tg. Frumos 10,748 396 822 275 680 12,921 16,859
Tg. Frumos - Podu
Iloaie
12,453 538 996 291 927 15,205 20,260
Podu Iloaie -
Vanatori-Iasi
2,986 127 186 130 99 3,528 4,441

Iunie 2012 9/336
Tabel 3.2.3
Sectoare
turisme,
utilitare
autobuze
camioane
2 osii
camioane
cu 3 si 4
osii
vehicule
articulate
TOTAL
vehicule
fizice
Vehicule etalon
turisme
Tg. Mures - Acatari 10,336 146 1,487 543 2,268 14,778 23,710
Acatari - Sovata 13,133 179 1,724 722 2,355 18,113 27,938
Sovata - Borzont 11,407 172 2,207 979 2,517 17,281 28,606
Borzont - Ditrau 9,310 137 1,547 533 2,277 13,803 22,820
Ditrau - Tulghes 7,865 367 720 258 1,636 10,846 16,955
Tulghes - Poiana
Largului
7,591 354 720 258 1,636 10,560 16,649
Poiana Largului -
Tg Neamt
8,880 472 1,113 440 2,108 13,012 21,319
Tg. Neamt - Motca 8,506 466 1,075 434 2,040 12,520 20,581
Motca - Tg. Frumos 13,208 464 1,107 325 805 15,909 20,765
Tg. Frumos - Podu
Iloaie
15,303 632 1,342 343 1,097 18,717 24,935
Podu Iloaie -
Vanatori-Iasi
3,689 149 251 154 117 4,360 5,463
Tabel 3.2.4

Sectoare
turisme,
utilitare
autobuze
camioane
2 osii
camioane
cu 3 si 4
osii
vehicule
articulate
TOTAL
vehicule
fizice
Vehicule etalon
turisme
Tg. Mures - Acatari 12,392 177 1,764 625 2,955 17,913 29,150
Acatari - Sovata 15,709 216 2,033 823 3,058 21,839 34,093
Sovata - Borzont 13,739 208 2,628 1,142 3,241 20,958 35,026
Borzont - Ditrau 11,183 166 1,842 620 2,933 16,744 28,018
Ditrau - Tulghes 8,957 410 867 290 1,878 12,403 19,451
Tulghes - Poiana
Largului
8,645 396 867 290 1,878 12,077 19,103
Poiana Largului -
Tg Neamt
10,113 527 1,341 495 2,420 14,896 24,489
Tg. Neamt - Motca 9,687 521 1,295 488 2,341 14,332 23,641
Motca - Tg. Frumos 15,774 541 1,426 381 971 19,093 25,043
Tg. Frumos - Podu
Iloaie
18,277 736 1,727 403 1,324 22,468 30,078
Podu Iloaie -
Vanatori-Iasi
4,382 174 323 180 141 5,201 6,570

Iunie 2012 10/336
Tabel 3.2.5
Sectoare
turisme,
utilitare
autobuze
camioane
2 osii
camioane
cu 3 si 4
osii
vehicule
articulate
TOTAL
vehicule
fizice
Vehicule etalon
turisme
Tg. Mures - Acatari 13,317 387 1,949 689 3,374 19,716 32,687
Acatari - Sovata 16,965 472 2,242 905 3,487 24,071 38,217
Sovata - Borzont 14,778 449 2,863 1,247 3,570 22,907 38,671
Borzont - Ditrau 11,980 358 2,011 690 3,227 18,266 30,922
Ditrau - Tulghes 10,150 454 1,008 319 2,172 14,103 22,205
Tulghes - Poiana
Largului
9,796 438 1,008 319 2,172 13,733 21,811
Poiana Largului -
Tg Neamt
11,460 584 1,558 544 2,798 16,943 27,966
Tg. Neamt - Motca 10,977 576 1,504 536 2,708 16,302 26,996
Motca - Tg. Frumos 18,715 622 1,748 435 1,184 22,703 29,869
Tg. Frumos - Podu
Iloaie
21,685 846 2,118 460 1,614 26,722 35,892
Podu Iloaie -
Vanatori-Iasi
5,199 200 396 206 172 6,173 7,806

Tabel 3.2.6
Sectoare
turisme,
utilitare
autobuze
camioane
2 osii
camioane
cu 3 si 4
osii
vehicule
articulate
TOTAL
vehicule
fizice
Vehicule etalon
turisme
Tg. Mures - Acatari 15,002 422 2,153 755 3,929 22,262 37,081
Acatari - Sovata 19,112 515 2,477 992 4,061 27,156 43,284
Sovata - Borzont 16,648 490 3,163 1,367 4,158 25,825 43,748
Borzont - Ditrau 13,496 390 2,222 756 3,758 20,622 35,070
Ditrau - Tulghes 11,434 495 1,113 350 2,530 15,922 25,184
Tulghes - Poiana
Largului
11,036 478 1,113 350 2,530 15,506 24,742
Poiana Largului -
Tg Neamt
12,910 636 1,721 596 3,259 19,122 31,699
Tg. Neamt - Motca 12,366 628 1,662 588 3,153 18,398 30,598
Motca - Tg. Frumos 22,030 700 2,004 493 1,457 26,685 35,123
Tg. Frumos - Podu
Iloaie
25,526 953 2,428 522 1,986 31,415 42,234
Podu Iloaie -
Vanatori-Iasi
6,120 225 454 233 212 7,245 9,143

Iunie 2012 11/336

Tabel 3.2.7
Sectoare
turisme,
utilitare
autobuze
camioane
2 osii
camioane
cu 3 si 4
osii
vehicule
articulate
TOTAL
vehicule
fizice
Vehicule etalon
turisme
Tg. Mures - Acatari 16,900 460 2,378 828 4,576 25,143 42,084
Acatari - Sovata 21,530 561 2,736 1,088 4,730 30,644 49,045
Sovata - Borzont 18,754 534 3,494 1,498 4,842 29,123 49,517
Borzont - Ditrau 15,203 426 2,454 829 4,377 23,289 39,795
Ditrau - Tulghes 12,881 540 1,230 384 2,946 17,980 28,575
Tulghes - Poiana
Largului
12,432 521 1,230 384 2,946 17,513 28,079
Poiana Largului -
Tg Neamt
14,543 694 1,901 654 3,795 21,587 35,948
Tg. Neamt - Motca 13,930 685 1,836 645 3,672 20,769 34,698
Motca - Tg. Frumos 25,933 789 2,298 560 1,793 31,372 41,323
Tg. Frumos - Podu
Iloaie
30,048 1,074 2,784 592 2,444 36,941 49,724
Podu Iloaie -
Vanatori-Iasi
7,205 253 521 265 260 8,504 10,714

3.3. Amplasamentul proiectului
Autostrada Tg Mures Iai denumita in continuare Autostrada traverseaz judeele Mure,
Harghita, Neamt si Iasi pe o lungime total de 288.931 km repartizat pe judee dupa cum
urmeaz:
Judeul Mure L= 47.4 km (Gheorge Doja Sovata)
Judeul Harghita L= 81,486 km (Praid Tulghes).
Judetul Neamt L= 82.045 km (Tulghes Moca)
Judetul Iasi L= 78,000 km (Moca - Iai)
Din considerente tehnice autostrada a fost impartita in 3 sectoare, fiecare sector avand un alt
proiectant dupa cum urmeaz.
Sector 1 Autostrada Tg. Mure - Ditru (92,126 km) Proiectant SEARCH
CORPORATION
Sector 2 Autostrada Ditru Tg. Neam (118,805 km) Proiectant S.C. IPTANA S.A.
Sector 3 Autostrada Tg. Neam Iasi (78,000 km) Proiectant INOCSA INGENIERIA
S.L
Unitile teritorial administrative traversate de traseul viitoarei autostrazi sunt in numar de 42
dupa cum urmeaza: 10 in judetul Mure, 5 in judeul Harghita,11 in judetul Neam si 16 in judetul
Iai, poziiile kilometrice fiind prezentate mai jos.

Iunie 2012 12/336
J udetul Mures km 0+000 km 47+400;
1. Gheorghe Doja km 0+000 km 0+540;
2. Craciunesti km 0+540 km 6+410;
3. Acatari km 6+410 km 12+160;
4. Pasareni km 12+160 km 16+260;
5. Galesti km 16+260 km 21+340;
6. Miercurea Nirajului km 21+340 km 27+700;
7. Bereni km 27+700 km 31+000;
8. Magherani km 31+000 km 36+160;
9. Chibed km 36+160 km 40+400;
10. Sarateni km 40+400 km 47+280.
Nota:
11. Bretelele nodului rutier de la DN 13A traverseaza si teritoriul administrativ al
localitatii Sovata km 47+140 km 47+620.
J udetul Harghita km 47+400 km 128+886;
1. Praid km 47+280 km 67+380;
2. J oseni km 67+380 km 87+220;
3. Lazarea km 87+220 km 94+452.
4. Ditru km 94+452 km 108+326 (km 2+340 km 16+200)1
5. Tulghe km 108+326 km 128+886 (km 16+200 km 36+760)

J udeul Neam km 128+886 km 210+336
1. Grinie km 128+886 km 143+306 (km 36+760 km 51+180)
2. Ceahlu km 143+306 km 145+326 (km 51+180 km 53+200 )
3. Poiana Teiului km 145+326 km 159+306 (km 53+200 km 67+180)
4. Pipirig km 159+306 km 755+126 (km 67+180 km 83+580)
5. Vntori Neam km 175+706 km 185+606 (km 83+580 km 93+480)
6. Agapia km 185+606 km 186+866 (km 93+480 km 94+740)
7. Tg Neam km 190+606 km 193+766 (km 98+440 km 101+640)
8. Petricani km 193 +766 - km 201+466 (km101+640 km 109+340)
9. Urecheni km 201+466 km 203+486 (km109+340 km 111+360);

1
In paranteza este trecut kilometrajul incepand cu 0+000 din sectorul 2 respectiv 3 pentru corelarea
informatiilor cu alte documente

Iunie 2012 13/336
i. km 204+466 km 205+386 (km 112+340 km
113+260)
ii. km 206+566 km 210+066 (km 114+440 km
117+940)
10. Timieti km 203+486 km 205+386 (km111+360 km 112+340)
i. km 205+386 km 206+566 (km 113+260- km
114+440
11. Pstrveni km 210+066 km 210+931 (km117+940 km 118+805)

J udeul Iasi km 210+366 km 288+931
1. Motca km 210+931 km 213+611 (km 0+000 - km 2+680)
2. Miroslavesti km 213+611 km 215+346 (km 2+680 - km 4+415)
3. Stolniceni Prajescu km 215+346 km 216+386 (km 4+415 km 5+455)
km 217+636 km 218+646 (km 6+705 km 7+715)
km 220+586 km 222+036 (km 9+655 km 11+105)
4. Pascani km 216+386 km 217+636 (km 5+455 km 6+705)
km 218+646 - km 220+586 (km 7+715 km 9+655)
5. Helesteni km 222+036 km 235+106 (km 11+105 km 4+175)
6. Costesti km 235+106 km 236+186 (km 24+175 km 5+255)
km 236+206 km 238+181 (km 25+27 km 27+275)
7. Strunga km 236+186 km 236+206 (km 25+255 km25+275)
8. Ion Neculce km 238+181 km 240+716 (km 27+275km 29+785)
km 244+031 km 249+271 (km 33+100km 38+340)
km 249+321 km 249+656 (km 38+390km 38+725)
9. Targu Frumos km 240+716 km 244+031 (km 29+785km 33+100)
10. Baltati km 249+271 km 249+321 (km 38+340km 38+390)
km 249+656 km 257+686 (km 38+725km 46+755)
11. Podu Ilioaiei km 257+686 km 266+801 (km 46+755km 55+870)
12. Dumesti km 266+801 km 271+876 (km 55+870km 60+945)
13. Letcani km 271+876 km 276+151 (km 60+945km 65+220)
14. Rediu km 276+151 - km 281+681 (km 65+220km 70+750)
15. Popricani km 281+681 km 287+186 (km 70+750km 76+255)
16. Victoria km 287+186 km 288+931 (km 76+255km 78+000)
Lucrrile se vor executa, pe cat posibil, pe teren apartinand domeniului public. Se vor ocupa
suprafete minime necesare, in special neproductive. In cazul strbaterii propriettilor private, se va
proceda, conform legislatiei in vigoare, la expropriere pentru cauza de utilitate public. Se vor

Iunie 2012 14/336
respecta prevederile legii privind unele masuri prealabile lucrrilor de construcie de drumuri de
interes national, judeean si local si ale normelor metodologice de aplicare a acesteia.

3.4. Rezumatul Proiectului
3.4.1 Descrierea traseului
Traseul autostrazii Targu Mures Iai se desprinde din viitoarea Autostrada Brasov Bors
(A3), in zona localitati Ilieni, comuna Gheorghe Doja, judetul Mures, prin intermediul unui nod rutier
in cadrul Autostrazii Transilvania (A3), la km 142+000, Sectorul Sighisoara Targu Mures.
Autostrada urmeaza sa realizeze o legatura rapida si sigura intre Autostrada Transilvania A3
(Brasov Bors) si coridorul IX Pan European (Bucuresti Focsani - Albita), facilitand astfel traficul
auto pe directia vest-est, intre Transilvania si Moldova.
Culoarul Autostrazii se desfasoara in cea mai mare parte pe un relief fragmentat, cu
numeroase zone colinare, zone de deal si mai ales cu o importanta zona de munte, avand ca
rezultat final un traseu sinuos.
Din punct de vedere administrativ, inceputul Autostrazii (km 0+000) se afla pe teritoriul
comunei Gheorghe Doja din judetul Mures, desprinderea din cadrul Autostrazii Brasov Bors
realizandu-se prin intermediul unui nod directional, proiectat pentru o viteza de 80 km/h. Din zona
km 0+540, traseul autostrazii patrunde in cadrul teritoriului administrativ al localitatii Craciunesti.
In aceasta prima zona, traseul autostrzii strabate un relief tabular, aplatizat dat de culoarul
de vale al Raului Niraj (afluentul Raului Mures), unitate hidrografica pe care traseul Autostrazii o si
traverseaza prin intermediul unui pod, in zona km 3+130.
Exista o serie de canale de irigatii si cursuri de apa pe care traseul autostrazii le traverseaza.
Un astfel de prim obstacol este si Canalul Ciba Nicoresti la km 1+160, urmat apoi de Paraul
Nirajul Mic (Vechi) (afluent al Raului Niraj), traversat de traseul autostrazii de doua ori, la km 1+990
si la km 2+850, urmat de Raul Niraj la km 3+130 si Canalul Vetca la km 4+015. Din aceasta ultima
zona, cea a km 4+015 si pana in zona orasului Miercurea Nirajului, zona km 25+000, traseul
autostrazii inregistreaza un paralelism fata de Canalul Vetca, ambele elemente antropice (traseul
autostrazii si canalul) urmand culoarul Raului Niraj, respectiv a luncii majore aflata pe partea stanga
a unitatii hidrografice.
In primii kilometrii ai traseului, autostrada intersecteza drumul judetean DJ 151D la km 1+648
si drumul comunal DC 68A la km 1+950, ambele cu pasaje superioare peste traseul autostrazii. La
km 4+015 traseul autostrazii traverseaza calea ferata ingusta CF Targu Mures - Sovata si Canalul
Vetca prin intermediul unui pasaj superior.
Inainte de zona km 4+015 acolo unde se afla un pasaj comun peste calea ferata ingusta,
drum local si canal, si pana in zona km 48+000, nod rutier la drumul national DN 13A, traseul
autostrazii patrunde in cadrul ariei naturale protejate SPA Dealurile Tarnavei si Valea Nirajului (intre
km 3+993 km 47+557). Aceasta arie protejata este traversata alternativ, in parcursul acestor
kilometrii traseul autostrazii va iesi ori va patrunde in cadrul acestei zone naturale protejate.
In continuare, traseul autostrazii intersecteaza drumul comunal DC 67 la km 5+495 la nord-
est de localitatea Cornesti, comuna Craciunesti, patrunde apoi in aria administrativa a comunei
Acatari in zona km 6+410, dupa care intersecteaza drumul comunal DC 67 la km 7+250, la sud de
localitatea Stejeris, respectiv nord de localitatea Gruisor. Cele doua drumuri comunale traverseaza
traseul autostrazii prin intermediul unor pasaje superioare. Tot in aceasta ultima zona, traseul
autostrazii traverseaza doua canale de desecare la km 7+090, respectiv 7+440.

Iunie 2012 15/336
La km 10+100 traseul autostrazii intersecteaza si face legatura cu drumul national DN 13
printr-un nod. Acest nod rutier de tip trompeta dubla se afla pozitionat la sudul localitatii Acatari,
unde pe langa bretelele de acces aferente nodului, drumul national DN 13 traverseaza traseul
autostrazii cu un pasaj superior (L = 90 m). Totodata in aceasta zona, pe partea stanga a
autostrazii, la km 9+200, este prevazuta o Baza de Intretinere si Deszapezire, cu rol de centru de
intretinere, coordonare si monitorizare trafic.
La nord-vest de localitatea Roteni, comuna Acatari, la km 10+960 autostrada intersecteaza
drumul comunal DC 41, drum care traverseaza traseul autostrazii prin intermediul unui pasaj
superior. Incepand cu zona km 12, traseul autostrazii patrunde in aria administrativa a comunei
Pasareni, unde intersecteaza drumul comunal DC 42 la km 14+330, drum care traverseaza
autostrada prin intermediul unui pasaj superior, la nord de localitatea Galateni, respectiv sud de
localitatea Pasareni, comuna Pasareni.
Din zona km 16+260, traseu autostrazii patrunde in aria administrativa a comunei Galesti,
areal unde este prevazuta o parcare de scurta durata, pe ambele sensuri de circulatie, la km
17+320. Imediat dupa aceasta zona, la km 18+020, traseul autostrazii intersecteaza drumul
comunal DC 44, drum ce asigura legatura intre localitatile Troita si Galesti. Drumul comunal
traverseaza autostrada prin intermediul unui pasaj superior, pasaj aflat la nord-vest de localitatea
Troita.
La km 20+860 traseul autostrazii intalneste drumul comunal DC 33, drum care face legatura
intre localitatile Adrianu Mare si Galesti, traversand autostrada cu un pasaj superior.
Incepand cu zona km 21+340 traseul autostrazii patrunde in aria administrativa a orasului
Miercurea Nirajului.
Traseul autostrazii intersecteaza drumul judetean DJ 135A la km 23+880 pe care il
traverseaza prin intermediul unui viaduct cu o lungime L = 170 m, in cadrul zonei sudice a orasului
Miercurea Nirajului.
Orasul Miercurea Nirajului constituie centrul Microregiunii Valea Nirajului, constituind cea mai
populata localitate din microregiune, insumand 5 824 locuitori (2002). Localitatea a fost atestata
documentar in anul 1567 cu numele de Zereda (Targ de Miercurea).
In zona km 24+060 - 24+120 traseul autostrazii se afla cel mai aproape de cursul canalizat al
Canalului Vetca, traseul autostrazii necesitand chiar realizarea unor masuri de protectie a malului.
Colectorul principal al canalului este Paraul Nirajul Mic (afluent de stanga al Nirajului), in lungul si
prin lunca caruia va inainta si traseul autostrazii, pe partea stanga a retelei hidrografice.
Incepand cu zona km 25+000, in apropiere de Padurea Varga, zona est de Miercurea
Nirajului si pana in zona km 50+572, la nord de localitatea Praid, traseul autostrazii patrunde in
cadrul ariei naturale protejate SCI Dealurile Tarnavei Mici Biches, arie protejata care se
suprapune in mare parte peste SPA Dealurile Tarnavelor si Valea Nirajului. Aceasta arie protejata
este traversata alternativ, pe zona cuprinsa intre km 24+974 si pana la km 50+573, traseul
autostrazii iesind sau patrunzand in aceasta arie naturala protejata.
Din zona km 25+540 si pana in zona km 26+860, cursul Paraului Nirajul Mic este regularizat
pe o lungime de aprox. 1500 m cu prag de fund ingropat din gabioane. La km 26+210, traseul
autostrazii si traseul canalizat al Paraului Nirajul Mic sunt traversate prin intermediul unui pasaj
superior al unui drum de exploatare, cu rolul principal de a asigura legatura neintrerupta intre cele
doua parti laterale ale autostrazii.

Iunie 2012 16/336
In zona km 27+780 se intalneste cea de-a doua zona prevazuta cu parcare de scurta durata
prevazuta pe ambele sensuri, pentru ca apoi in zona km 31+000 traseul autostrazii sa patrunda in
cadrul ariei administrative a comunei Magherani.
La km 28+790, traseul autostrazii traverseaza prin intermediul unui pasaj cu o lungime de
105,05 m un drum comunal si Paraul Eremienilor, zona ce apartine de localitatea Drojdii aflata pe
partea dreapta, catre sud.
Traseul autostrazii strabate extremitatea sudica a localitatii Bereni, in cea mai mare parte
avand un traseu paralel cu cel al drumului judetean DJ 135. La nord de localitatea Torba, respectiv
km 31+280, traseul autostrazii traverseaza Paraul Fagul Lung, urmat la mica distanta, in sud-estul
comunei Magherani, de un pasaj superior la drumul de legatura intre localitatile Torba si
Magherani, km 31+600.
Traseul Autostrazii Targu Mures Ditrau traverseaza prin partea sudica localitatea
Magherani, pe la nord de Dealul Mocear (622 m), zona din care paraseste lungul vaii Paraului
Nirajul Mic si se inscrie in profil ascendent pe valea Fagului Intunecos pentru traversarea sirului de
dealuri dintre Niraj si Tarnava Mica.
Intre Valea Nirajului si Valea Tarnavei Mici, exista o serie de obstacole naturale (culmi
deluroase, pinteni montani si submontani, culoare de vale si vai adanci) fapt ce determina existenta
unui relief destul de accidentat cu o energie de relief si o fragmentare ridicata. O serie de culmi
deluroase sunt traversate de traseul autostrazii prin intermediul unui traseu in cadrul unor deblee si
unde acesta au fost foarte adanci s-a adoptat realizarea de tunele. De partea cealalta, vaile sunt
traversate prin intermediul unor viaducte si pasaje.
Astfel, pentru traversarea acestui sir de dealuri, parte din Dealurile Tarnavei, sunt necesare
doua viaducte importante, cum este cel de la km 33+930 in lungime de 760 m si cel de la km
35+500 in lungime de 30 m, ambele pana in zona interfluviului, respectiv zona cea mai inalta a
sectorului (cca 500 m alt.). De partea cealalta, catre Valea Tarnavei Mici, traseul autostrazii detine
un profil descendent cu zone de debleu si patru viaductele cum este cel de la km 36+730 in
lungime de 280 m, cel de la km 37+250 in lungime de 520 m, cel de la km 38+325 in lungime de
170 m si cel de la km 38+790 in lungime de 170 m. Zona cea mai inalta a traversarii interfluviului
amintit mai sus este facilitata de realizarea unui tunel rutier intre km 35+660 km 36+430, tunel cu
o lungime de 770 m. Din zona km 36+160, zona cuprinsa in cadrul tunelului, traseul autostrazii
patrunde in aria administrativa a comunei Chibed.
In zona localitatii Chibed, la nord-est de aceasta, traseul autostrazii intalneste un pinten de
deal, acolo unde a fost proiectat un alt tunel rutier intre km 38+940 si km 39-230, acesta in lungime
de L = 290 m, dupa care, in imediata vecinatate in zona km 39+740, se afla un viaduct cu o
lungime de L = 760 m. Acest viaduct realizeaza traversarea directa peste drumul national DN 13A,
peste calea ferata CF 307 Blaj Praid si peste Raul Tarnava Mica.
Din zona km 40+400, traseul autostrazii patrunde in aria administrativa a localitatii Sarateni,
traverseaza o serie de vai prin intermediul unor poduri si viaducte cum sunt cele de la km 42+270
(viaduct cu o lungime de 200 m), km 44+270 (viaduct cu o lungime de 120 m), km 45+370 (viaduct
cu o lungime de 120 m) si km 45+685 (viaduct cu o lungime de 320 m). In zona km 41+760, la sud
de localitatea Sarateni, pe partea stanga a vaii Paraului Tarnava Mica este prevazuta realizarea
unui Spatiu de Servicii pentru fiecare sens de circulatie.
Traseul Autostrazii traverseaza suprafata forestiera Padurea Apei, traversand apoi arealul
administrativ al orasului Sovata, la sud de acesta, incepand cu km 47+140 si pana in zona km
47+280, unde se afla limita administrativa dintre judetele Mures si Harghita.

Iunie 2012 17/336
Orasul Sovata este situat pe cursul superior al Raului Tarnava Mica, la confluenta cu Paraul
Sovata, in cadrul Depresiunii Praid Sovata. Regiunea este cunoscuta inca din antichitate prin
prezenta exploatarilor de sare, insa atestarea documentara a orasului cu numele actual dateaza
din 1602. Populatia orasului insumeaza un numar 11 568 locuitori (2002). Actual orasul detine
statutul de statiune balneara cu caracter permanent, caracteristica data de prezenta lacurilor cu
ape clorurate si sodice, cat si a namolului din ele cu benefice proprietati terapeutice.
Dupa zona km 47+280, traseul autostrazii se desfasoara pe teritoriul administrativ al
Judetului Harghita, traversand in prima parte arealul administrativ al localitatii Praid (pana la km
67+380), profilul longitudinal avand o usoara si continua panta ascendenta, odata cu patrunderea
in zona montana a Muntilor Harghita - Gurghiu. In zona amintita mai sus, traseul autostrazii
patrunde in zona montana in lungul vaii Raului Tarnava Mica, pana in zona de obarsie a acestuia.
In zona limitei administrative dintre cele doua judete se afla prevazut un nod rutier tip
trompeta, nod rutier de legatura cu drumul national DN 13A. Acest nod se afla deasupra vaii
Tarnavei Mici, in cadrul unui viaduct la km 47+820 peste Raul Tarnava Mica, peste drumul national
DN 13A si peste calea ferata CF 307 Blaj - Praid, viaduct cu o lungime L = 1720 m pe calea 1 si
1672m pe calea 2. In zona nodului, pe partea dreapta a traseului autostrazii, respectiv sud de
aceasta si est fata de nodul rutier se afla prevazut un Centru de Intretinere si Coordonare, cu acces
direct la autostrada prin intermediul nodului rutier, cat si la drumul national DN 13A.
Localitatea Praid, resedinta comunei cu acelasi nume, constituie o asezare in sud-vestul
Judetului Harghita, in cadrul Depresiunii Praid, pe valea Raului Tarnava Mica, la poalele Muntilor
Gurghiu - Harghita. Localitatea este vestita pentru resursele naturale de sare inca din perioada
antichitatii. In cuprinsul arealului sau se afla Rezervatia Muntele de sare Praid si Mina Praid.
Populatia comunei Praid insumeaza un numar de 6 837 locuitori (2002).
Traseul Autostrazii strabate extremitatea nordica si nord-estica a localitatii Praid, in lungul
careia se afla o serie de viaducte si poduri peste vai, cum sunt cele de la km 49+320 (viaduct cu o
lungime de 760 m), km 51+257 (pod cu o lungime de 240 m), km 51+810 (viaduct cu o lungime de
90 m), km 52+035 (viaduct cu o lungime de 120 m pe calea 1 si 84m pe calea 2), km 52+820
(viaduct cu o lungime de 120 m) si la 53+290 (pod peste rau cu o lungime de 30 m).
La km 53+640, traseul autostrazii intersecteaza drumul national DN 13B, drum national care
traverseaza autostrada prin intermediul unui pasaj superior. Imediat dupa aceasta zona, la km
53+760 se afla podul peste Raul Tarnava Mica.
In continuare, traseul Autostrazii patrunde in mod direct in zona montana, urmarind in mod
cat mai facil constructiei proiectului, culoarul de vale al Raului Tarnava Mica pana in zona de
obarsie a raului. Astfel, Raul Tarnava Mica este traversat de traseul autostrazii in mai multe pozitii
kilometrice (17 la numar) cu lucrari de arta (poduri, viaducte) la km 53+760 (pod cu o lungime de
200 m), km 55+585 (pod cu o lungime de 240 m), km 56+540 (pod cu o lungime de 520m pe calea
1 si 640 m pe calea 2), km 57+355 (pod cu o lungime de 170 m), km 57+890 (pod cu o lungime de
520 m pe calea 1 si 560m pe calea 2), km 58+345 (pod cu o lungime de 120 m), km 58+800 (pod
cu o lungime de 360 m), km 59+315 (viaduct cu o lungime de 400 m pe calea 1 si 240m pe calea
2), km 60+420 (pod cu o lungime de 480 m pe calea 1 si 440m pe calea 2), km 61+335 (viaduct cu
o lungime de 400 m), km 62+945 (viaduct cu o lungime de 1360 m), km 64+060 (pod cu o lungime
de 160 m), km 64+560 (viaduct cu o lungime de 280 m pe calea 1 si 520m pe calea 2), km 65+010
(pod cu o lungime de 120 m), km 66+030 (pod cu o lungime de 760 m), km 67+150 (pod cu o
lungime de 520 m) si la km 68+900 pod peste paraul Tarnava Mica (pod cu o lungime de 10,8m).
Dupa km 58, exista trei zone unde pentru evitarea debleelor foarte adanci s-a adoptat solutia
cu tunel, astfel intre km 58+450 km 58+530, este prevazuta realizarea unui tunel cu o lungime de
80 m, cu aplicabilitate numai pe sensul 2 (calea 2). Totodata este prevazut un tunel si intre km

Iunie 2012 18/336
59+010 km 59+116, cu aplicabilitate si lungimi decalate in functie de cale (106m calea 1 si 75m
calea 2) si cea de-a treia zona, cu lungimea cea mai mare (200 m), dar cu aplicabilitate doar pe
calea 2, in zona km 59+810 km 60+010.
Din zona km 53+600, traseul autostrazii paraseste culoarul drumului national DN 13B, este in
continuare paralel cu Raul Tarnava Mica pana la km 68+900, traverseaza zona montana dintre
Muntii Gurghiu Harghita, avand un profil longitudinal ascendent pana la cota 1115 m altitudine,
urmand apoi sa coboare usor si sa traverseze la km 70+975 Paraul Putna (pod cu lungime de
840m) si mai deprate, la km 77+310 Raul Borzont (pod cu lungime de 90m), zona unde se afla si
intersectia cu drumul national DN 13B prin intermediul unui nod rutier.
De la km 67+380 traseul Autostrazii traverseaza teritoriul administrativ al comunei Joseni,
urmand ca, mai apoi, de la km 87+220 sa traverseza teritoriul administrativ al comunei Lazarea,
ambele din judetul Harghita.
Incepand cu zona km 70+644, la est de zona Fagul Mic, traseul autostrazii patrunde in cadrul
ariei naturale protejate SPA Depresiunea si Muntii Giurgeului. Aceasta arie protejata este
traversata alternativ, astfel incat, in parcursul urmatorilor kilometrii pana la finalul traseului in zona
km 92+126, traseul autostrazii va iesi ori va patrunde in cadrul acestei zone naturale protejate.
Drumul national DN 13B este un drum care leaga orasul Gheorgheni de localitatea Praid,
asigurand prin drumul national DN 13A, legatura cu Sovata si Targu Mures.
In continuare traseul autostrazii traverseaza o serie de cursuri de apa la km 81+568 peste
Paraul Pietrosu, km 83+096 pod peste parauri, km 83+365 peste Paraul Pietrosul, km 85+160 si la
km 85+410 cu poduri peste parauri.
Traseul autostrazii intersecteaza o serie de drumuri de exploatare, la km 82+180, la km
84+920 drumul comunal DC 14 si la km 89+160.
Autostrada traverseaza Raul Mures, cel mai important curs se apa din aceasta zona, prin
intermediul unui pod la km 86+705, pod cu o lungime totala de L = 160,0 m. La km 91+565, traseul
autostrazii traverseaza calea ferata CF 400 Deda Ciceu - Brasov cu un pasaj superior peste
calea ferata, Paraul Lazarea, un drum de exploatare si un canal, avand o lungime totala de L =
530,0 m.
Localitatea Ditrau este ocolita de traseul autostrazii pe la sud-est, si este situata fata de nodul
rutier proiectat la drumul national DN 12 de pe tronsonul 2 al Autostrazii Ditrau Targu Neamt,
respectiv la o distanta de aproximativ 5 km.
In continuare Autostrada intra pe teritoriul administrativ al comunei Lazarea, Judetul Harghita,
unde se termina sectorul 1 la km 92+126 si incepe sectorul 2 cu 600 m inainte de intersectia cu
DN12 , ocoleste pe la sud-est localitatea Ditrau si se inscrie pana la km 102+126 pe valea paraului
Ditrau, in lungul lui DJ 127. Intre km 102+126 si 108+126 traseul autostrazii strabate o zona
accidentata, traversand DJ 127 de 4 ori, pe un sector de aproximativ 300 m, drumul judetean
necesitand a fi relocat. De la km 108+126 autostrada se defasoara in lungul paraului Putna, pe
partea dreapta a acestuia si a lui DJ 127, pana la Tulghes (km 125), intersectand la km 113+126 si
121+126, DJ 125 respectiv DJ217A. Ocolirea localitati Tulghes se face prin sud-est. Intre Tulghes
si Grinties autostrada se desfasoara in culoarul lui DN15, pe partea dreapta a raului Bistricioara.
Limita administrativa intre judetele Harghita si Neamt se gaseste la km 128+126. La km
131+126 a fost prevazut un nod rutier care sa asigure legatura cu DN 15. Intre localitatile Grinties
si Bistricioara autostrada traverseaza raul Bistricioara si DN 15, traseul situandu-se pe malul stang
al raului pana la traversarea lacului Bicaz (km 148+149), unde intersecteaza din nou DN15 si
DN17B. In zona localitatii Poiana Largului la km 150+126 a fost prevazut un nod rutier care sa

Iunie 2012 19/336
asigure legatura cu DN 15B si prin acesta cu DN17B si DN15. In continuare autostrada este situata
in culoarul DN15B, pe partea dreapta a acestuia, pana in zona localitatii Petru Voda, unde la km
158+126 trece pe partea stanga. Intre km 158+126 si 173+126 traseul autostrazii ramane in zona
DN15B, situandu-se pe malul drept al parului Petru Voda si apoi a raului Neamtul (Ozana). La km
212+126, in zona localitati Leghin, la intersectia cu DJ 157F, a fost prevazut un nod rutier de
perspectiva care sa asigure accesul spre zona mnastirilor.
In aceasta zona traseul autostrzii traverseaza Parcul Natural Vntori Neam prin zona cea
mai ingusta, pe o lungime de cca 4 km.
De la Leghin (km 179+126) traseul ocoleste pe la sud municipiul Targu Neamt. La km
188+126, intre localitatile Agapia si Humulestii Noi, autostrada intersecteaza DN15C, aici fiind
proiectat si un nod rutier, care va asigura legatura cu Targu Neamt si Piatra Neamt.
De la intersectia cu DN 15C traseul ocoleste pe la nord localitatea Toplita, se inscrie intre
localitatile Boistea si Petricani, trece la nord de Lunca Moldovei , indreptandu-se spre raul Moldova
pe care il traverseaza la km 210+326, aici regasindu-se limita administrativa dintre judetele Neamt
si Iasi. Sectorul 2 are ca punct final km 210+931.
Sectorul 3 al Autostrazii traverseaza judetul Iasi, de la limita intre jud Iasi si Neamt, pana la
DN 24, dezvoltandu-se pe un coridor de la Vest spre Est. Dupa ce traverseaza albia majora a raului
Moldova, traverseaza o cale ferata industriala (aparent neutilizata) si drumul national DN2 (km
211+343) dupa care continua traseul printre Sudul-Estul localitatii Soci si Nordul localitatii Bureni.
In continuare, in zona km 218+177 traseul ocoleste localitatea Sodomeni pe la Sud, dupa care se
inscrie printre municipiul Pacani (la sud) si localitatea Stolniceni Prjescu (la nord). La km
225+804 se realizeaza traversarea raului Siret dupa care traseul isi continua dezvoltarea Vest-Est
printre localitatile Ruginoasa (prin Sud) si Hrmneasa, Helesteni, Movileni (prin nordul acestora).
Pana in zona km 233+951 autostrada are o alura paralela cu partea stanga a DN28A,
distanta dintre acesta variind in jurul valorii de 3 km. In zona km 238+202 pe autostrada, km 4 km
5 pe DN28A, se face trecerea pe dreapta DN28A, pentru a ocoli pe la Nord oraul Trgu Frumos.
Tot in nordul orasului Targu Frumos este intersectat DN28B (E58). Din aceasta zona, autostrada
se dezvolta paralel cu DN28 pana dincolo de oraul Podu Iloaiei, in zona km 264+223, incadrand
pe partea dreapta localitatile Rzboieni, Blai, Srca, Budai, Podu Iloaiei, iar in stanga Valea
Oilor, Sprnceana i esul Trgului. Intre km 269+684 se face o trecere a autostrazii de pe stanga
pe dreapta si revine iar pe stanga drumului national DN28 (E58) pentru a ocoli localitatea Lecani
pe la Nord-Vest. Din acest punct, pentru a ocoli municipiul Iai prin Nord, autostrada are o
dezvoltare Sud-Vest Nord-Est, incadrand pe dreapta localitatile Bogonos, Tuteti, Vntori si
Vulturi, iar pe partea stng localitatile Horleti si Popricani. In zona de ocolire a Popricani-ului
autostrada intersecteaza DN24C si la alti aproximativ 4 km intersecteaza DN24 (E583) in zona km
288+931. Acest tronson de autostrada se incheie la km 288+931.
3.4.2 Amenajarea in plan
Elementele geometrice de amenajare a autostrzii sunt n conformitate cu prevederile: PD
162-2002 Normativ pentru proiectarea autostrzilor extraurbane, Standardele TEM 2001, Acordul
European asupra marilor drumuri de circulaie internaional AGR, OG 43/ 1997 privind regimul
drumurilor cu modificarile si completarile ulterioare, ordinele MT 43 i 45 din 1998.
Autostrada Tg. Mure Iai este proiectat cu elemente geometrice corespunztoare unei
viteze de 100-120 km/h prin asigurarea unor raze n plan de min. 700 m.
In privinta amenajarii in profil transversal, tinand seama de zona traversata de autostrada
zona in care se produce in mod frecvent polei, deverul transversal s-a limitat la valoarea de 5%,
acest lucru ducand la limitarea vitezei de proiectare la 100 km/h, pentru razele avand valori

Iunie 2012 20/336
cuprinse intre 701-1001m. Aceasta limitare respecta si recomandarea ca pe poduri, pasaje si
viaducte deverul sa nu depaseasca 5%.
Bretelele nodurilor rutiere sunt proiectate cu elemente geometrice corespunztoare unei
viteze de minim 30 km/h.
Celelalte drumuri clasificate a cror traseu va fi modificat datorit autostrzii au fost
proiectate cu elemente geometrice corespunztoare unor viteze de 30-80 km/h.
3.4.3 Viteza de proiectare
Conform Normelor Tehnice privind stabilirea clasei tehnice a drumului, aprobate prin ordinul
M.T. nr. 46/1998, autostrada este incadrat in clasa tehnica I. Viteza de proiectare pentru un drum
de clasa tehnica I in zona de ses este 120 km/h, in zona de deal este 100 km/h, iar in zona de
munte de 80 km/h. In plan elementele geometrice sunt in conformitate cu PD 162-2002 Normativ
privind proiectarea autostrzilor extraurbane". Razele au valori cuprinse intre 700 m si 1000 m,
ceea ce asigura o viteza de proiectare de 100-120 Km/h
3.4.4 Profil transversal
Elementele geometrice ale profilului longitudinal au fost stabilite tinind cont de normativul
PD 162-2002 Normativ privind proiectarea autostrzilor extraurbane" si normele TEM pentru
autostrazi. Declivitatile au valori cuprinse intre 0.3% si 5%; razele de racordare ale curbelor
concave au valori cuprinse intre 6.000m si 150.000 m iar razele de racordare ale curbelor convexe
au valori cuprinse intre 12.000m si 200.000m. Pentru zonele in care declivitatea depaseste
valoarea de 3% a fost prevazuta banda pentru vehicule lente. Elementele geometrice adoptate
pentru profilul longitudinal asigura o viteza de proiectare de 100-120 km/h.

Sectiunea profilurilor transversale tip (Calea 1 si Calea 2)
2
ale autostrazii s-a proiectat
conform PD 162-2002 cu latimea platformei de 26.00 m, din care:
- partea carosabila cu 2 benzi de circulatie pe sens are 15.00m (2X7.50 m) latime;
- benzile de ghidaj, cate doua pe fiecare sens de circulatie -4x0.50m=2.00m;
- banda mediana de 3.00 latime (impermeabilizata);
- banda de stationare de urgenta, cate una pe fiecare sens de circulatie -2x2.50m=5.00m
- doua acostamente de 0.50m latime-2x0.50m=1.00m
- latimi suplimentare pentru parapetele marginal, de 2x0.75m.
Pe sectoarele unde este propus parapet marginal, acesta se va monta n afara platformei
de 26,00 m aceasta lrgindu-se cu 2 x 0,75 m = 1,50 m, deci va avea o lime total de 27,50 m.
Pe seciunile unde a fost necesar proiectarea benzilor suplimentare pentru vehicule lente
sau benzi de accelerare-decelerare, acestea vor avea o lime de 3,50 m ele realizandu-se prin
transformarea benzilor de stationare de urgenta, adaugandu-se un metru la latimea acestora
(2,50+1.00=3.50m).
Seciunea profilurilor transversale tip ale autostrzii s-a fcut avnd n vedere necesitatea
satisfacerii unor debite i viteze de circulaie ridicate n condiii de siguran i confort.

2
Calea 1 si calea 2 = datorita complexitatii traseului autostrazii aceasta a fost despartita in unele zone
(pasaje, poduri, viaducte, tuneluri) in 2 cai, pentru fiecare sens de mers.

Iunie 2012 21/336
Aceste elemente geometrice corespund solicitarilor din caietul de sarcini.
Profilul transversal al bretelelor i buclelor nodurilor rutiere:
- n cazul cnd bretelele vor avea dou benzi de circulaie, limea platformei este de 9,00
m i are urmtoarea alctuire:
- parte carosabil de 7,00 m
- acostamente de 2 x 1,00 = 2,00 m
- n cazul buclelor cu o singur band de circulaie, limea platformei este de 7,50m, cu
urmtoarea alctuire:
- acostamente de 2 x 0,75 = 1.50m m.
Aceste limi nu cuprind spaiile pentru parapete marginal, cu latime de 2 x 0,75 m.
Pe zonele cu parapete sau supralrgiri platformele buclelor i bretelelor se vor mri
corespunztor.
Pentru profilul curent de rambleu etapizat cu realizarea caii1 se propune urmatoarea
solutie constructiva de realizare a profilului:
partea carosabila pe calea 1 profil de 7.0m cu 10m platforma dupa cum urmeaza:
parte carosabila cu benzi de circulatie bidirectionala de 2x3.50m;
benzi de incadrare de de 2x0.75m;
acostamente cu latimea de 2x0.75m;
latimi suplimentare pentru parapetele marginal de 2x0.75m.
Zona mediana va fi realizata complet la nivel de balast, urmand pentru zonele cu profil convertit
sau suprainaltat sa se realizeze sistemul de canalizare pentru preluarea apelor pluviale de pe
partea carosabila pentru calea realizata in prima etapa. La baza taluzului dinspre calea 2 se va
construi un sant din pamant pentru protectia taluzului urmand ca la etapa definitiva acesta sa fie
dezafectat. Pentru profilul curent de debleu etapizat se propune urmatoarea solutie constructiva de
realizare a profilului:
- partea carosabila pe calea1 profil de 7.00m cu 10.00m platforma dupa cum urmeaza:
- parte carosabila cu benzi de circulatie bidirectionala de 2x3.50m;
- benzi de incadrare de de 2x0.75m;
- acostamente cu latimea de 2x0.75m;
- latimi suplimentare pentru parapetele marginal de 2x0.75m;
- realizarea unei berme de 6.0 m la marginea platformei pentru amplasarea sistemului de
canalizare marginal si pentru depozitarea zapezii pe timpul iernii.
Pentru profilul curent mixt s-au proiectat urmatoarele solutii constructive de realizare a
profilului:
- partea carosabila pe calea 1 profil de 7.0m cu 10m platforma dupa cum urmeaza:

Iunie 2012 22/336
In functie de inclinarea versantului solutiile adoptate sunt identice cu cele proiectate pentru rambleu
sau debleu.
Pentru profilul curent cu benzi suplimentare s-au proiectat urmatoarele solutii constructive
de realizare a profilului:
partea carosabila pe calea 1 profil de 10.5m cu 13.50m platforma dupa cum urmeaza:
Profilul transversal al bretelelor i buclelor nodurilor rutiere:
- n cazul cnd bretelele vor avea dou benzi de circulaie, limea platformei este de 9,00
m i are urmtoarea alctuire:
- parte carosabil de 2 x 3.50=7,00 m
- acostamente de 2 x 1,00 = 2,00 m
- n cazul buclelor cu o singur band de circulaie, limea platformei este de 6.00m, cu
urmtoarea alctuire:
- acostamente de 2 x 1,50 = 3,00 m.
Pe zonele cu parapete sau supralrgiri platformele buclelor i bretelelor se vor mri
corespunztor.
Pe drumurile naionale se vor adopta urmtoarele caracteristici ale profilului transversal:
- lime platform 10,00 m
- lime parte carosabil 7,00 m
- acostamente 2 x 1,50 = 3,00 m.
Pe drumurile judetene se vor adopta urmtoarele caracteristici ale profilului transversal:
Pe drumurile comunale profilul transversal va avea urmtoarele caracteristici:


Iunie 2012 23/336
Pe drumurile agricole i de exploatare profilul transversal va avea urmtoarele caracteristici:
- lime platform 5,00-7,00 m
- lime parte carosabil 4,00-5,50m
- acostamente 2x0.50 sau 2 x 0,75 =1,50 m.
3.4.5 Structura rutier
La alegerea variantei optime de construire au fost analizate trei tipuri de structuri rutiere:
- supla
- semirigida
- rigida
In urma unei analizei comparative efectuate a reiesit ca structura de tip semirigid este cea
mai avantajoasa din punct de vedere tehnico-economic, ea fiind aprobata in cadrul sedintei de
avizare a beneficiarului (CNADNR) din data de 06.06.2010.
Ea a fost dimensionata n conformitate cu "Normativul pentru dimensionarea structurilor
rutiere suple i semirigide (metoda analitic) - PD 177-2001, pe baza valorilor prognozate ale
traficului pentru o perioad de perspectiv de 15 ani (2015 2030), exprimate in osii standard 11.5
t si a caracteristicilor pamantului de fundare, pentru un drum incadrat in clasa tehnica I, fiind
verificata la actiunea fenomenului de inghet-dezghet, conform STAS 1709/1 si STAS 1709/2.

Structura rutier semirigid adoptat este urmtoarea:
Tabel 3.4.5.1
Alcatuirea structurii rutiere pentru autostrad
Denumirea materialelor din strat
Grosime strat
- cm -
Sectorul 1 km 0+000 92+126
Beton asfaltic n strat de uzura, MASF 16m 5
Beton asfaltic n strat de legatura, BAD 25 6
Mixtura asfaltica pentru strat de baza , AB2 10
Balast stabilizat 25
Balast 38
Strat de forma din materiale granulare 20
Sectorul 2 km 92+126 +km 210+931
Beton asfaltic MASF 16m
4
Binder de criblura BAD25m
5
Mixtura asfaltica AB2 7-8
Mortar asfaltic antifisura 2
Agregate naturale stabilizate cu lianti hidraulici
rutieri
25
Fundatie de balast 30

Iunie 2012 24/336
Strat de forma din balast 20 -25
km 210+931 km 288+931
Beton asfaltic MASF 16m
5
Binder de criblura BAD25m
6
Mixtura asfaltica AB2 10
Agregate naturale stabilizate cu lianti hidraulici
rutieri
25
Fundatie de balast 30
Strat de forma din balast 20

Pentru celelalte categorii de drumuri structurile rutiere propuse sunt:
Km 0+000 km 210+931
Drum clasa tehnic II - drumuri naionale si bretele noduri
- 4 cm beton asfaltic
- 5 cm binder de criblur
- 8 cm mixtur asfaltic
- 23 cm balast stabilizat
- 30 cm balast
Drum clas tehnic III - drumuri judetene
- 5 cm binder
- 6 cm mixtur asfaltic
- 25 cm balast
Drum clas tehnic IV - drumuri comunale
- 5 cm binder
- 20 cm balast
Drum clas tehnic V - drumuri de exploatare
- dublu tratament bituminos
- 12 cm piatra sparta
- 15 cm ballast


Iunie 2012 25/336
Km 210+931 km 288+931
Pentru Bretele
- 4 cm MASF16m mixtura asfaltica cu bitum modificat stabilizata cu fibre
- 6 cm BAD25m beton asfaltic deschis cu criblura cu bitum modificat
- 8 cm AB2 mixtura asfaltica in strat de baz
- 25 cm agregate naturale stabilizate cu ciment
- 30 cm fundatie de balast
- 15 cm strat de forma din balast
drum national clasa tehnica II si III (4 benzi si 2 benzi)
- 4 cm MASF16m mixtura asfaltica cu bitum modificat stabilizata cu fibre
- 6 cm BAD25m beton asfaltic deschis cu criblura cu bitum modificat
drum judetean clasa tehnica III
- 4 cm BA16 beton asfaltic in strat de uzura
- 6 cm BAD25 beton asfaltic deschis cu criblura
drum comunal clasa tehnica IV
- 4 cm BA16 beton asfaltic in strat de uzura
drum comunal clasa tehnica V
- 10 cm fundatie de ballast
- 7 cm nisip
3.4.6 Noduri rutiere
Conectarea Autostrazii la reteaua existenta de drumuri si autostrazi este prevazuta a se face
prin intermediul nodurilor rutiere, dispuse la intersectia cu principalele cai de comunicatii si in

Iunie 2012 26/336
apropierea localitatilor importante. In total se propun un numr de 14 noduri rutiere din care 2
noduri de perspectiv.
Reeaua drumurilor locale i de exploatare agricol va fi resistematizat, de comun acord cu
administraiile locale, astfel nct prezena autostrzii s nu afecteze desfurarea normal a
activitilor din zon. Vor fi prevzute drumuri n lungul autostrzii pentru accesul la proprieti.
Nodurile sunt prezentate in Anexa 2 Lucrri de art, punctul 2.2.

3.4.7 Poduri i pasaje
In functie de conditiile locale se au in vedere urmatoarele tipuri de lucrari:
pod peste un curs de apa (rau, parau, canal);
viaducte la traversarea vailor;
pasaje pe autostrada peste cale ferata;
pasaj pe autostrada peste alte cai rutiere (drum national, drum judetean etc.) atunci
cand amplasamentul impune acest tip de traversare;
pasaj superior peste autostrada, fara acces la autostrada, al drumului secundar;
pasaj inferior, presupunand subtraversarea autostrazii de catre un drum secundar;
pasaje pentru noduri rutiere - in acest caz, lucrarea de arta cuprinde atat traversarea
principala cat si bretele de legatura cu reteaua rutiera de masa.
Latimile podurilor, viaductelor si pasajelor autostrazii corespund Normelor TEM/2001,
Normativului pentru proiectarea autostrazilor extraurbane indicativ PD 162-2002 si normelor
tehnice 46/27.01.1998 anexa la Ordonanta 43/1997 aprobata prin Legea 82/15.04.1998 si anume:
- latimea partii carosabile pentru toate lucrarile de arta pe autostrada, ntre fetele
interioare ale parapetelelor ale unui sens de circulatie - 12.00 m.
- latimea partii carosabile pentru pasajele peste autostrada pe drumuri nationale,
judetene - 7.80 m + trotuare (2x1,50 m)
- latimea partii carosabile pentru pasajele peste autostrada pe drumuri comunale si de
exploatare - 7.00 m + trotuare
- pasaje pe bretea cu o banda - 6.00 m + supralargire
- pasaje pe bretea cu doua benzi - 9.00 m + supralargire
Inaltimile de gabarit rutier si CF pentru pasajele denivelate sunt urmatoarele:
- pasajele peste autostrada si cele pe autostrada la traversarea de drumuri nationale,
judetene si comunale - 5.50 m
- pasajele peste liniile CF - min 7.50 m
La traversarea cailor ferate se va tine cont de eventualele dublarii ale acestora. Gabaritul pe
orizontala respecta STAS 4392-84 si Fisele UIC 777.
Inaltimea libera sub poduri, pana la nivelul maxim al apelor de viitura cu asigurare de 2% pe
paraurile si raurile traversate - min 1.00 m

Iunie 2012 27/336
Inaltimea libera sub poduri, pna la nivelul maxim al debitelor de calcul cu asigurare de 2%
pe prurile si rurile traversate - min 1.00 m, conform Normativ PD-95/2002.
Structurile proiectate au fost dimensionate pentru clasa E de incarcare (convoi A30,
respectiv vehicul V80).
Distingem doua categorii de lucrari de arta proiectate, si anume poduri si pasaje ale
autostrazii si pasaje peste autostrada.
La stabilirea liniei rosii si a lungimii deschiderilor la pasajele proiectate s-a tinut seama de
gabaritele pe orizontala si verticala comunicate pentru traversarile cailor ferate si de prevederile din
STAS 2924/91 Poduri de sosea. Gabarite.
Linia rosie si lungimea podurilor s-a stabilit in urma calculului hidraulic intocmit pe baza
debitelor communicate de catre Institutul National de Meteorologie, Hidrologie si Gospodarire a
Apelor. Conform STAS4068/2-87 dimensionarea hidraulica a podurilor la traversarea cursurilor de
apa se face la debitele maxime cu probabilitatea de depasire de 2%.
In conformitate cu STAS 4273/83 podurile pe autostrada se incadreaza in categoria
constructiilor hidrotehnice 3 (tabel 1.1) si clasa de importanta III (tabel 1).
La traversarile peste autostrada a drumurilor nationale, judetene, comunale a drumurilor de
exploatare, a bretelelor se va asigura un gabarit minim de 5.50 m inaltime conform Normativului PD
162/83.
Suprastructura lucrarilor de arta se realizeaza din elemente de beton armat precomprimat
prefabricat si grinzi continue metalice cu conlucrare, iar infrastructura (culei, pile) din beton armat
monolit cu fundare directa pe talpi armare sau indirecta pe piloti cu diametru mare.
Structura de rezistenta alcatuita din culei, pile si suprastructura se dimensioneaza la
solicitarile produse de incarcarile permanente prevazute in STAS 1545/1989, de incarcarile utile
corespunzatoare clasei E de incarcare (A30 cu oameni sau V80) prevazute in STAS 3221/1986 si
SR EN 1991-2-2005, precum si de solicitarile produse de actiunile seismice conform SR 11100/1-
93.
In conformitate cu Instructiunile privind modul de desfasurare a activitatilor de verificare a
proiectelor, verificarea executiei lucrarilor de constructii si expertizarea proiectelor si constructiilor
HGR 925/1995 lucrarile se verifica pentru exigentele:
- A4 rezistenta si stabilitate
- B2 - siguranta in exploatare
- D sanatatea oamenilor si protectia mediului,
iar in conformitate cu HGR 766/1997 categoria de importanta a lucrarilor de arta este B -
constructii de importanta deosebita.
Pe lucrarile de arta au fost prevazute parapete de siguranta a circulatiei deformabile de tip
foarte greu, parapete pietonale metalice, hidroizolatie, dispozitive de acoperire a rosturilor de
dilatatie din materiale performante cu durata ridicata de viata.
Pe banchetele de rezemare s-au prevazut aparate de reazem si opritori antiseismici.
Pentru evacuarea apei pluviale se vor amplasa guri de scurgere prevazute cu tuburi
prelungitoare.
Pentru reducerea numarului rosturilor de dilatatie grinzile simplu rezemate vor fi
continuizate pe pile.

Iunie 2012 28/336
n Anexa 2 sunt prezentate pozitiile kilometrice ale podurilor, pasajelor i viaductelor de pe
autostrad i in zona nodurilor pe toate cele 3 sectoare ale Autostrazii.

3.4.8 Tuneluri
Pentru zonele in care terenul este foarte accidentat, a fost aleas soluia traversrii cu
ajutorul tunelelor.
Realizarea acestor tunele reprezint o soluie viabil justificat de urmtoarele argumente:
mbuntirea caracteristicilor traseului att n plan de situaie ct i n profil n lung, cu reducerea
declivitilor i scurtarea lungimii, n scopul mbuntirii condiiilor de circulaie sau reducerii
timpului de parcurs;
Traversarea unor zone instabile sau cu alunecri de teren posibile;
Evitarea exproprierii sau divizrii unor proprieti;
Evitarea constructiei unor lucrari de poduri cu lungimi foarte mari precum si a unor lucrari
costisitoare de consolidare si sustinere a taluzelor de debleu;
Datorita conditiilor locale geomorfologice (argile nisipoase, nisipuri, pietrisuri) se poate adopta
solutia cu tunel, fara a creste costurile;
Protectia mediului inconjurator prin evitarea fragmentarii habitatului natural si conservarea
padurilor;
Reducerea cheltuielilor in exploatare consumuri de carburanti si costuri de intretinere;

Solutiile de realizare a tunelurilor sunt in functie de:
Stratificaia masivului ce urmeaz a fi strpuns, are o mare importan. Tunelul poate fi
perpendicular pe direcia straturilor, alteori paralel cu acestea.
Hidrologia zonei, regimul apelor subterane constituie un factor hotrtor n alegerea tehnologiei
de execuie i a soluiilor constructive. Depistarea eventualelor goluri carstice umplute cu ap sub
presiuni mari, sau roci lichefiabile, fac posibil s ptrund n excavaie debite excepional de mari.

Dou soluii constructive sunt posibile, cu tuburi paralele sau cu boli gemene, a cror
alegere depinde de condiiile specifice fiecrui caz n parte (natur i morfologie teren, lungime
tunel) i de cuantificare a avantajelor i dezavantajelor fiecrei soluii.
Pentru tuneluri scurte, cum sunt multe pe acest tronson, adoptarea unei soluii cu boli
gemene poate constitui o soluie avantajoas, din urmtoarele considerente:
- Cost mai redus;
- Pastrarea caracteristicilor traseului in plan in zonele adiacente portalelor si implicit
reducerea volumului lucrarilor adiacente;
- Refugiile centrale sunt comune, uor de executat i servesc i pentru trecerea dintr-un
tub n altul in caz de pericol.
Seciunea transversal adoptat va corespunde ca alctuire acestei soluii, fiind compus
dintr-un perete central, o cptueal exterioar din beton torcretat, ancore i cintre metalice, o
hidroizolaie intermediar din folie PVC i o cptueal interioar cu radier din beton monolit.
Pentru tunelurile mai lungi de 500m s-a adoptat solutia cu tuburi paralele care corespund
mai bine din punct de vedere al conditiilor de siguranta.
Alctuirea seciunii transversale corespunde acestei solutii.

Iunie 2012 29/336
Au fost adoptate urmatoarele sectiuni tip pentru tunele:
1. TUNEL TIP T1 CU BOLTI GEMENE (2 SENSURI simetrice)
2. TUNEL TIP T2 CU BOLTI GEMENE (2 SENSURI nesimetrice)
3. TUNEL TIP T3 un tub cu doua benzi
4. TUNEL TIP T4 - tub cu trei benzi
5. TUNEL TIP T5 - cu coloane aval
Tunelurile cu lungimi mai mari de 500 m, trebuie s asigure cerinele prevzute n Legea nr.
277 2007 privind iluminatul, i msurile de siguran n caz de pericol.
Msurile de securitate cuprind refugiile pentru pietoni sau niele de serviciu, ieiri de
urgen i galerii de evacuare n caz de pericol, i sisteme de monitorizare.
Niele de serviciu se amplaseaz la distan de 150m i trebuie echipate cu echipamente
de siguran (telefon, extinctor, alimentare cu ap).
Ieiri de urgen se prevd la distane de 250 m practicate n peretele central.
Ventilaia artificial trebuie asigurat doar la tunelurile avnd lungimi mai mari de 1000m
care trebuie s asigure si cerinele prevzute n Legea nr. 277 2007 privind iluminatul, i msurile
de siguran n caz de pericol.
Msurile de securitate cuprind refugiile pentru pietoni sau niele de serviciu, ieiri de
urgen cu galerii de evacuare n caz de pericol intre cele doua tuburi i sisteme de monitorizare.
Iluminatul normal este realizat astfel nct s asigure conductorilor auto o vizibilitate
adecvat ziua i noaptea, att la intrarea n tunel, ct i n interiorul acestuia.
Iluminatul de siguran este realizat pentru a permite utilizatorilor tunelului o vizibilitate minim n
vederea evacurii tunelului cu vehiculele proprii n eventualitatea unei avarii a sistemului de
alimentare cu energie electric.
Se asigur iluminatul de evacuare, cum ar fi balizajul pentru evacuare, la o nlime de
maximum 1,5 m, care s ghideze utilizatorii pentru evacuarea tunelului pe jos, n situaii de urgen.
Niele de serviciu se amplaseaz la distan de 150m i trebuie echipate cu echipamente
de siguran (telefon, extinctor, alimentare cu ap).
Tunelurile vor avea alimentare cu ap. Hidranii se amplaseaz lng gurile tunelurilor i n
interiorul acestora, la intervale de maximum 250 m. In cazul in care tunelurile nu dispun de
alimentare cu apa, trebuie prevazute si asigurate alte surse care sa furnizeze cantitatea de apa
necesara in cazul unui incendiu, cum poate fi constructia unui depozit de apa si o incapere pentru
centrala de presiune, care se va situa langa una dintre intrari/iesiri.
Drenajul lichidelor inflamabile i toxice se realizeaz prin canale de scurgere proiectate n
mod adecvat.
La tunelurile cu lungimea de peste 1.000 m, nainte de intrri se instaleaz semafoare
pentru dirijarea circulaiei, astfel nct tunelul s poat fi nchis n situaii de urgen.
Deasemeni se instaleaz echipamente de retransmitere a semnalelor radio n vederea
utilizrii de ctre serviciile de urgen i o surs de alimentare de rezerv care s poat asigura
funcionarea echipamentelor de siguran pn la evacuarea tuturor utilizatorilor.
Tunelurile sunt prevazute cu canale colectoare pentru ape uzate si canale pentru apele
de infiltratii;

Iunie 2012 30/336
La intrare si iesire din tuneluri si in interiorul lor la interval maxim de 250m, vor fi montati
hidranti pentru stingerea incendiilor. Hidrantii se vor alimenta cu apa din surse
subterane (puturi) sau din surse de suprafata;
In tuneluri vor exista nise de serviciu amenajate langa gurile tunelurilor si in interiorul
acestora la intervale de pana la 150m. Nisele de serviciu vor fi echipate cu telefoane de
urgenta si stingatoare de incendiu. In zonele unde au fost prevazute tuneluri exista
drumuri de pamant sau forestiere pietruite pe care se poate asigura accesul in cazul
producerii unui accident;
In tuneluri au fost prevazute trotuare cu latime de 1m, acestea vor asigura accesul
pietonal in caz de urgenta;
Data fiind natura terenului in zonele unde au fost prevazute tuneluri, excavarea nu va fi
facuta utilizand explozibil, ci prin forare.
n Anexa 2, punctul 2.3 sunt prezentate toate tunelurile de pe Autostrada.

3.4.9 Dotri ale autostrzii
In cadrul proiectului Autostrada Tg.Mures Iai, s-au prevazut parcari de scurta durata si
spatii pentru servicii tip S1, S3, iar pentru intretinerea autostrazii s-au propus puncte de sprijin si
centre de intretinere si coordonare dupa cum urmeaz:
4 Centre de intretinere si Coordonare - CIC - km 9+200 Acari; km 92+126 (Ditru); km
188+726 (Tg. Neam), km 220+691 (Pascani in interiorul nodului rutier) km 271+431 pe
breteaua de legatura dintre DN28 si autostrada)
2 Centre de intreinere CI la : km 131+726 Tulghe; km 150+426 la Poiana Largului
13 Parcri de scurta durata km 17+350; km 27+800; km 69+400 ; km 106+826 dr.; km
106+866 st; 142+226 st; km 142+376 dr; km 163+926 stg; km 167+376 dr; km 222+691 pana
la km 223+151; km 233+331 pana la 233+771; km 260+731 pana la 261+191; km 270+141
pana la 270+601
3 Spaii de servicii tip S3 km 41+800; km 94+026; km 200+926
5 Spaii de servicii tip S1: km 87+700; 127+476 stg; km 130+176 dr; km 187+426; km
245+371 pana la 245+751
2 Puncte de sprijin pentru intreinere intreinere km 48+000; km 246+231 (Tg. Frumos);
Aceste utilitati se vor realiza n concordanta cu prevederile din Normativul Privind
Proiectarea Autostrazilor Extraurbane - PD 162-2002, corelat cu documentul TEM 2001
Standardele TEM si Practici Recomandate , Editia a III-a, 4-6 decembrie 2001.
S-a urmarit amplasarea optima fata de retelele existente (retele de alimentare cu apa si
canalizare, retele electrice, retele telefonice, retele de drumuri obisnuite etc.), precum si o distanta
medie intre doua spatii cu parcare de cca 17 km. Avand in vedere zona montana, majoritatea
parcarilor nu au putut fi amplasate stg+dr si au fost decalate pentru a oferi posibilitati egale de
oprire atat pe un sens cat si pe celalalt. De asemenea, avand in vedere ponderea foarte mare a
lucrarilor de terasamente pentru amenajarea platformelor in costul unei dotari, s-au cautat
amplasamente cu volume de lucrari cat mai mici, concomitent cu adoptarea unor solutii pentru
forma dotarilor si bretele de acces adaptate la teren.

Iunie 2012 31/336
Iesirea din trafic si accesul auto in incinta parcajelor precum si iesirea din parcaje si
reintrarea in trafic pe autostrada, se face prin benzi de decelerare accelerare prevazute n
proiectul autostrazii, iar circulatia in interior se face pe drumuri cu carosabil de 6,00 m.
Structura sistemelor rutiere se calculeaza conform normelor si reglementarilor in vigoare
pentru realizarea capacitatii portante necesare traficului din incinta.
Sistemul constructiv al suprafetei carosabile in incinta este in principiu de tip structura rigida
(dala de beton), exceptand benzile de decelerare-accelerare, unde se va folosi sistemul rutier al
autostrazii pe portiunea indicata in planul de situatie.
Circulatia autovehiculelor si pietonilor in interiorul incintei va fi reglementata cu marcaje si
panouri indicatoare. Viteza va fi limitata la max. 5 km/h in interiorul platformei spatiului si la max.40
km/h pe zona de acces dintre autostrada si platforma spatiului.
Parcajele auto vor fi construite sau marcate dupa tipul de autovehicul (cu dimensiunile locurilor de
parcare conform normativului P132-93), astfel:
- Parcaje pentru autoturisme
- Parcaje pentru autobuze si microbuze
-Parcaje pentru autovehicule grele (autocamioane cu sau fara remorca,TIR-uri, autocisterne
etc.)
- Parcaje pentru persoane cu mobilitate redusa (H)
De regula, evacuarea apelor pluviale de pe suprafata parcarilor se va face printr-un sistem
combinat de santuri, rigole si guri de scurgere. Apele pluviale de pe platformele de parcare ale
autovehiculelor vor fi trecute prin separatoare de namol si produse petroliere, inainte de descarcare
in santurile drumului. Intregul drenaj al platformei dotarii va fi integrat in sistemul de drenaj al
autostrazii.
PARCARE DE SCURTA DURATA
Parcarea de scurta durata este un spatiu separat fizic de autostrada, care permite
utilizatorilor oprirea atunci cand au nevoie de odihna si relaxare. Este recomandat ca aceste zone
sa ofere o schimbare fata de monotonia autostrazii, n puncte de belvedere.
Se recomanda ca platforma parcarii propriu-zise sa aiba o zona de protectie de 10m latime
de la marginea carosabilului autostrazii (min 7,5m in zona montana).
Aceste parcari de scurta durata se amplaseaza n lungul autostrazii, in principiu att pe
partea dreapta ct si pe partea stnga, simetric fata de axul drumului, conform planurilor de situatie
ale autostrazii. In scopul adaptarii platformelor la teren si a unor volume minime de lucrari de
terasamente, s-au facut urmatoarele exceptii:
Pe sectoarele 2 si 3 se pot intalni urmatoarele situatii:
- Parcarile de pe stanga au fost decalate fata de cele de pe dreapta cu distante cuprinse intre
40 m si 4 km (pe sectorul 3 maxim 2 km).
- Unele parcari au nivele diferite fata de autostrada, cu adaptarea corespunzatoare a
bretelelor de acces.
- Unele platforme ale parcarilor sunt departate de autostrada cu mai mult de 10m in functie de
conditiile locale (numai sectorul 2)
Fiecare amplasament stanga sau dreapta contine:

Iunie 2012 32/336
cladire WC public,
gospodarie apa,
statie epurare mecano-biologica,
separator produse petroliere,
statie pompare si conducta refulare ape uzate,
parcaje pentru autoturisme, autobuze si autovehicule grele,
spatii de protectie si amenajari peisagistice,
spatii odihna,
platforma resturi menajere,
mprejmuire,
racord electric si post transformare,
iluminat perimetral si pe bretele de acces.
Parcarile de scurta durata vor fi prevazute cu minimum o cabina telefonica racordata la
reteaua nationala de telefonie fixa.
Cladirea grupului sanitar cuprinde compartimentari distincte dupa cum urmeaza:
a) 4 cabine WC pentru femei, spatiu de spalare (spalator) cu 5 lavoare, un sas intrare ;
b) 2 cabine WC pentru barbati, spatiu pentru 3 pisoare, spatiu de spalare (spalator) cu 3
lavoare, un sas intrare, o boxa pentru ntretinerea curateniei;
c) 1 cabina de WC cu spalator pentru persoane cu mobilitate redusa, 1 spalator pentru
nsotitorul care ajuta persoana cu mobilitate redusa, un sas de intrare, o rampa de acces la WC cu
panta max.7% si balustrada;
d) - centrala termica si camera tablou electric;
Suprafata construita a cladirii WC Public este de cca 100 mp. Este o constructie parter,
avnd dimensiunile n plan de 16,75 m x 7,40 m si o naltime medie de 3,5 m. Structura de
rezistenta este din zidarie portanta de caramida ntarita cu smburi si centuri din beton armat. Sub
zidurile de 12,5 cm grosime se vor prevedea ngrosari armate n pardoseala. Constructia se
ncadreaza n clasa de importanta III conform normativ P 100-1/ 2006.
Alimentarea cu energie electrica a tuturor obiectivelor aferente Parcarii Scurte PS se va
face dintr-un post de trasformare, care va fi prevazut de catre Electrica S.A. Noul post de
transformare se va racorda la reteaua furnizorului cu cablu protejat cu conductori de cupru i
izolatie XLPE.
Instalatiile de curenti slabi nu fac obiectul prezentului proiect, ele fiind tratate de catre sub-
proiectantii de specialitate.
Gospodaria de apa este alcatuita din: rezervor 2 mc, statie pompe si put forat sau racord
la retea existenta. S-a prevazut de asemenea un rezervor de apa pentru incendiu de 60 mc.
Canalizarea apelor uzate menajere provenite de la consumatorii din incinta se va face
gravitational prin tuburi de beton simplu. Apele uzate astfel colectate vor fi tratate n statie de
epurare mecano-biologica. Dupa epurare apele uzate vor trece n chesonul statiei de pompare ape
uzate, de unde vor fi refulate spre emisar.

Iunie 2012 33/336
Apele pluviale provenite din incinta obiectivului vor fi colectate prin guri de scurgere cu sifon
si depozit. Apele astfel colectate vor fi canalizate gravitational prin tuburi de beton simplu spre
separator de namol si ulei mineral. De asemenea apele pluviale din zona parcarilor vor fi epurate n
separatorul de ulei mineral si vor fi trimise n chesoanele statiilor de pompare ape uzate.
Sursa termica este centrala termica amplasata n cladirea W.C.-ului si va fi dotata cu un
cazan functionnd cu energie electrica, un vas de expansiune nchis si o pompa de linie pentru
circulatia agentului termic.
Pentru asigurarea unui microclimat corespunzator au fost prevazute ventilatoare de
evacuare montate n ferestre, cte doua la cabinele Femei si la cabinele Barbati si unul la
cabina Persoane cu mobilitate redusa.
Compensarea aerului evacuat se face prin intermediul grilelor de tranzit montate la partea
inferioara a usilor de acces.
SPATIU PENTRU SERVICII TIP S1
Spatiul pentru servicii tip S1 are ca scop parcarea si stationarea de mai lunga durata avnd ca
dotari in plus fata de parcarea de scurta durata o statie de alimentare cu combustibili si un spatiu
comercial cu bar sau bufet.
Sunt prevazute toate dotarile necesare unei parcari de scurta durata si se vor marca spatiile
rezervate pentru statie de alimentare cu carburanti care are si snack-bar si spatiu comercial.
Astfel, utilitatile au fost proiectate si dimensionate tinandu-se seama de configuratia finala a
spatiului pentru servicii (alimentarea cu energie electrica, gospodaria de apa, instalatiile de
canalizare menajera si pluviale, etc.), urmand ca spatiul rezervat pentru statie de alimentare cu
carburanti (ce include snack-bar si spatiu comercial) sa fie concesionat unei firme specializate.
SPATIU PENTRU SERVICII TIP S3
Spatiile pentru servicii tip S3 se amplaseaza n lungul Autostrazii, att pe partea dreapta ct
si pe partea stnga, simetric fata de axul drumului, conform planurilor de situatie ale Autostrazii.
Spatiul pentru servicii tip S3 are ca scop parcarea si stationarea de lunga durata avnd ca
dotari in plus fata de parcarea de scurta durata o statie de alimentare cu combustibili, unul sau mai
multe spatii comerciale, un restaurant, un punct sanitar, un autoservice si spatii pentru cazare
(motel sau hotel).
Astfel, utilitatile sunt proiectate si dimensionate tinandu-se seama de configuratia finala a
spatiului pentru servicii (alimentarea cu energie electrica, gospodaria de apa, instalatiile de
canalizare menajera si pluviale, etc.)
Spatiile rezervate pentru statie de alimentare cu carburanti, spatii comerciale, autoservice,
restaurant, motel sau hotel urmeaza sa fie concesionate unor firme specializate.
CENTRU DE NTRETINERE SI COORDONARE(CIC)
Aceste centre de ntretinere si coordonare se amplaseaza n lungul autostrazii conform
planurilor de situatie ale autostrazii. In prezentul studiu dotarile pentru intretinere se propun a fi
amplasate in nodurile rutiere sau langa noduri pe drum de acces la autostrada, datorita avantajelor
de acces rapid in ambele sensuri ale autostrazii, acces lejer al personalului la centru si
aprovizionare cu materiale, utilaje si echipamente pe drumurile adiacente nodurilor. Centrul de
ntretinere si coordonare CIC este o unitate de deservire a unui sector de autostrada avnd rolul de
mentinere n stare corespunzatoare de exploatare a autostrazii si de asigurare a securitatii
circulatiei rutiere n sectorul arondat, sustinnd si reparatia utilajelor din dotare. Are de asemenea

Iunie 2012 34/336
functiuni de coordonare si de supraveghere permanenta a incadrarii autostrazii in criteriile de
performanta conform ,,Normativ pentru intretinerea pe criterii de performanta a autostrazilor
ind.AND 569/2007 avand in dotare echipamente de masura si control specifice.
Centrul de ntretinere si coordonare CIC este un complex tehnic care are de asemenea o
serie de sarcini grupate astfel:
- supravegherea traficului, a influentei factorilor meteorologici asupra circulatiei;
- acordarea de prim ajutor n caz de accidente;
- ntretinerea autostrazii pe tronsonul aferent, a spatiilor de serviciu, a marcajelor, a
instalatiilor de iluminat si a instalatiilor de telecomunicatii;
- intretinerea tunelurilor;
- refaceri si remedieri dupa accidente sau calamitati naturale;
- alimentarea cu combustibil a utilajelor de ntretinere;
- ntretinerea si repararea utilajelor din dotare, etc.
Pentru realizarea sarcinilor descrise mai sus s-au proiectat constructii cu functiuni
corespunzatoare. Aceste constructii sunt:
Cladire operationala
Atelier de ntretinere
Magazie materiale antiderapante
Statie alimentare carburanti + rezervoare
Rezervor de apa 200 mc + statie pompare
Put forat sau racord la retea de alimentare cu apa
Platforma spalare
Platforma namol
Platforme exterioare pentru depozitare materiale
Depozite acoperite pentru materiale sensibile la inghet
Decantor separator de namol si ulei + statie pompare-spalare
Post transformare si racord electric
Statie epurare mecano-biologica
Separator de produse petroliere
Statie pompe si conducta refulare ape uzate la emisar
Platforme exterioare parcaje utilaje
Parcaj acoperit
Gospodarie de combustibil pentru centrala termica
mprejmuiri si porti
Iluminat perimetral si de acces.

Iunie 2012 35/336
Cladirea operationala adaposteste functiuni legate de paza si controlul pe autostrada si are
spatii destinate cazarii personalului permanent.
Este o constructie P+1 alcatuita din 2 (doua) tronsoane. Suprafata construita este de cca
480 mp, iar suprafata desfasurata de cca. 960 mp. Structura de rezistenta a ntregii cladiri este
zidarie portanta de caramida ntarita cu smburi de beton armat prevazuti la intersectia zidurilor. n
plan orizontal, constructia este ntarita cu centuri din beton armat la nivelul planseului intermediar si
a planseului acoperis. Planseele se vor realiza din beton armat monolit.
Cladirea atelierului de ntretinere cuprinde o serie de functiuni cerute de asigurarea
exploatarii si ntretinerii utilajelor de drumuri. Constructia este alcatuita din trei corpuri cu naltimi si
structuri diferite, n functie de gabaritele minime necesare desfasurarii procesului tehnologic
conform prescriptiilor din norme, normative si reglementari aflate n vigoare. Suprafata construita
este de cca 1260 mp.
Corpul central este o hala cu doua deschideri de 12 m si 8 travei de 4,50 m fiecare n care sunt
compartimentate spatii destinate lucrarilor de ntretinere, reparatii curente. naltimea libera a halei
este de 4,20 m. De asemenea contine o remiza pentru utilajele si echipamentele care necesita
adapostire in timpul iernii.
De o parte si alta a corpului central se vor executa doua anexe cu ncaperi care au functiuni de:
vopsitorie si depozit vopsele, centrala termica, atelier sudura, atelier mecanic, atelier electric, etc.
Ambele anexe au structura de rezistenta din zidarie portanta ntarita cu smburi si centuri din beton
armat. Fiecare dintre aceste anexe are dimensiunile n plan de 6,0 m x 30,0 m.
Cladirea magaziei de materiale antiderapante are functiunea de stocare a materialelor
antiderapante si asigurarea aprovizionarii utilajelor pe timpul iernii cu materiale necesare activitatii
de combatere a nghetului si poleiului pe autostrada. Este o constructie parter, cu o deschidere de
12,0 m si trei travei de 6,0 m. Structura de rezistenta a constructiei este din cadre din beton armat.
Statia de alimentare cu combustibili are urmatoarele dotari:
- constructie statie cu 2 ncaperi:
- camera distribuitor
- depozit ulei
- copertina si doua pompe de alimentare cu combustibil;
- doua rezervoare subterane pentru combustibili;
- panou PSI.
Alimentarea cu energie electrica a tuturor obiectivelor aferente centrelor de intretinere se
va face dintr-un post de transformare, care va fi prevazut de catre Electrica S.A. Noul post de
transformare se va racorda la reteaua furnizorului cu cablu protejat cu conductori de cupru i
izolatie XLPE.
Alimentarea cu energie electrica a consumatorilor din cladirea operationala se realizeaza de
la un tablou de distributie principal TP amplasat n cladire. Instalatia electrica de iluminat si forta se
realizeaza cu conductoare de cupru protejate n tub IPY n cladiri si tub IPEY n exterior. Iluminatul
interior se va realiza cu corpuri de iluminat cu gradul de protectie adecvat cu mediul fiecarei
ncaperi.
Alimentarea cu energie electrica a receptoarelor electrice din statiile de pompare se va face
de la un tablou de distributie capsulat. Acest tablou este amplasat n interiorul chesonului si este
prevazut cu grad de protectie IP55.

Iunie 2012 36/336
Iluminatul interior al statiilor este prevazut a se face la tensiunea de 24 V c.a. cu lampi
etanse. Instalatia electrica de forta asigura alimentarea cu energie electrica a electromotoarelor
pompelor. Protectia electromotoarelor la scurt circuit si la suprasarcina este asigurata cu sigurante
fuzibile automate si relee termice nglobate n cutii capsulate si contactoare capsulate.
Instalatia de automatizare si semnalizare n cablu de cupru realizeaza urmatoarele:
- pornirea automata a fiecarei pompe la un nivel ales al apelor;
- oprirea automata a electropompelor la un nivel minim al apei colectate in bazine de
asiguratie;
- semnalizarea acustica a nivelului maxim al apelor cu semnalizator de nivel.
Iluminatul exterior perimetral al centrului se realizeaza cu stlpi metalici tip columna de 10m
naltime, n fundatie de beton, prevazuti cu corpuri de iluminat cu vapori de sodiu de 150 W.
Alimentarea cu energie electrica a corpurilor de iluminat se face din tabloul principal prin cablu cu
conductori de cupru pozat ngropat n pmnt, iar, acolo unde este cazul, protejat n tub de beton i
camine de beton propriu fiecarui stlp. Comanda iluminatului exterior se va face att automat (din
ntrerupator crepuscular), ct i manual. n acelasi sant cu cablul de alimentare se va poza i
platbanda de legare la pmnt.
Alimentarea cu apa a obiectivului va fi asigurata de un put forat sau prin racordare la
reteaua de alimentare cu apa din zona.
Canalizarea apelor uzate menajere provenite de la consumatorii din incinta se va face
gravitational prin tuburi de beton simplu. Apele uzate din zonele parcarilor, Centrului de intretinere si
coordonare, Punctelor de sprijin pentru intretinere, Centrului de control al tunelurilor, Spaiilor pentru
servicii propuse, unde se considera ca apele pluviale pot fi impurificate cu eventuale produse
petroliere vor fi prevzute bazine de decantare separare (decantoare de namol si separare de
produse petroliere cu o eficienta de 95%); de asemenea vor fi prevazute cu statii de epurare
mecano-biologice;
Apele pluviale provenite din incinta obiectivului vor fi colectate prin guri de scurgere cu sifon
si depozit. Apele astfel colectate vor fi canalizate gravitational prin tuburi de beton simplu spre
separatorul de namol si ulei mineral. De asemenea apele pluviale din zona statiei de alimentare cu
carburanti vor fi epurate n cele patru separatoare de ulei mineral si trimise n chesonul statiei de
pompare ape uzate.
ncalzirea cladirilor se va realiza cu corpuri statice dupa cum urmeaza:
- radiatoare n spatiile sociale
- registre n ateliere
- aeroterme n hala.
Agentul termic necesar va fi produs ntr-o centrala termica echipat cu cazane ce vor
funciona cu combustibil lichid. Alimentarea cu combustibil se face prin intermediul rezervorului de
depozit, rezervorului de zi si pompa. Cazanele vor asigura att agentul termic pentru ncalzire, ct
si pentru prepararea apei calde menajere.
Cladirile din cadrul centrului de ntretinere si coordonare care necesita instalatii de ventilare
sau de aer climatizat sunt urmatoarele:
1.CLADIRE ATELIER NTRETINERE
-atelier de incarcat acumulatori;

Iunie 2012 37/336
-atelier de vopsitorie
-atelier sudura
-atelier RT si RC
-grup electrogen
2.CLADIRE OPERATIONALA
n cladirea operationala s-au prevazut instalatii de ventilatii si aer climatizat. n ncaperile
dispeceratului, unde functioneaza aparatura de calcul, s-au prevazut aparate de aer climatizat
model split cu cte o unitate interioara si una exterioara.
Evacuarea aerului noxat din grupurile sanitare si dusurile dotate cu ferestre se realizeaza
prin intermediul unor ventilatoare de evacuare montate n ferestre.
INTRETINEREA TUNELELOR
Conform Directivei 2004/54/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 29 apr.2004,
legiferata in Romania prin Legea nr.277/10.10.2007 privind cerintele minime de siguranta pentru
tunelurile din Reteaua rutiera transeuropeana, mentinerea unui nivel ridicat al sigurantei necesita
intretinerea adecvata a constructiei, a echipamentelor, instalatiilor si a sistemelor de siguranta in
tuneluri. Autoritatea administrativa (CNADNR) prin responsabilul cu siguranta verifica intretinerea si
reparatia structurii si echipamentului tunelului. In acest sens, cele 4 centre de intretinere si
coordonare de pe autostrada Tg. Mure Iai vor fi proiectate pentru a avea si centre de control
care vor supraveghea tunelurile arondate conform hotararii Autoritatii administrative.
Centrele de control specializate pentru supravegherea si intretinerea tunelurilor, au in
general, urmatoarele sarcini:
-supravegherea traficului in tuneluri si zona adiacenta
-supravegherea monitorizarii sistemelor de control si siguranta din tuneluri
-dirijarea circulatiei pe rute alternative sau pe o singura galerie in functie de necesitati;
-interventia rapida si eficienta in caz de accidente sau evenimente neprevazute in tuneluri in
colaborare cu serviciile de salvare, pompieri si politie, conform procedurilor prevazute in planurile
pentru situatii de urgenta.
-deblocarea rapida a tunelurilor
-prevenirea si stingerea incendiilor in tunelurilor
-monitorizarea si stocarea datelor transmise de sistemele informatice din tuneluri
-interventia rapida si eficienta pentru mentinerea in functiune la parametrii optimi a tuturor
sistemelor de control si siguranta ale tunelurilor.
-intretinerea tunelurilor arondate, atat pentru partea carosabila cat si pentru peretii, arcadele
si semnele rutiere din tunel si de la intrari.
-intretinerea tuturor instalatiilor de supraveghere, control si siguranta ale tunelurilor.
In acest scop, atat tunelurile cat si centrele de control responsabile de buna funcionare si
sigurana a tunelurilor vor fi prevazute cu cele mai performante sisteme disponibile la data
construirii tunelurilor. Personalul va fi calificat si specializat in operarea si intretinerea tunelurilor si
angajat numai cu autorizatie eliberata de Autoritatea Administrativa.
Operatiunile de intretinere vor fi preventive si vor consta in principal din:

Iunie 2012 38/336
-Inspectia periodica a starii structurii tunelului si a echipamentelor acestuia (in urma careia se
intocmesc obligatoriu rapoarte de stare);
-Efectuarea lucrarilor de intretinere necesare, constatate la efectuarea inspectiilor (de ex. inlocuiri
de corpuri de iluminat, refacere marcaje, mici retusuri la carosabil sau structura, inlocuirea sau
depanarea mijloacelor de semnalizare,etc);
-Curatenia galeriei de tunel, desfundarea si spalarea canalizarii, curatenia in nisele de serviciu,
curatirea periodica a mijloacelor de semnalizare (panouri, semafoare,etc.);
-Intretinerea tunelului pe timp de iarna, conform procedurilor;
-Mentinerea in permanenta in perfecta stare de functionare a utilajelor si echipamentelor
destinate intretinerii tunelurilor.

3.4.10 Lucrari de colectare si drenare a apelor pluviale
n vederea meninerii n bun stare a elementelor constructive ale autostrzii (n special a
terasamentelor i structurilor rutiere) s-au elaborat studii destinate s indice soluiile constructive
pentru ndeprtarea diverselor categorii de ap de pe autostrad.
Scurgerea apelor din precipitaii s-a rezolvat prin proiectarea de anuri, rigole care vor fi
descrcate n emisari.
n cazul n care nu este posibil descrcarea la emisari, s-au prevazut bazine de dispersie
dimensionate pentru a reine apa din precipitaii.
Drenarea versantilor
Problema scurgerii apelor a fost rezolvata in functie de conditiile pe care le ofera terenul
natural, elementele geometrice in profil longitudinal si tinand cont de masurile care trebuie luate
pentru asigurarea unei preepurari a apei inaintea deversarii in emisari sau pe terenul inconjurator.
Lucrarile de scurgere a apelor constau in principal din urmatoarele:
santuri pereate
rigole de acostament si casiuri de descarcare pana la santul de la piciorul taluzului, in cazul
rambleelor inalte (H>3m), pentru a impiedica scurgerea directa a apelor pluviale pe taluz;
Evacuarea apelor pluviale din santurile sau rigolele autostrazii s-a prevazut a se face in emisarii
existenti (vai, parauri, rauri etc.), canalele de desecare, sau in cazul in care nu exista emisari, apele
se vor descarca in mediu prin intermediul unor bazine de dispersie.
Tipurile de lucrari prevazute inainte de descarcare, pentru epurarea apelor pluviale care spala
poluantii depusi pe platforma autostrazii sunt:
bazine decantoare si separatoare de grasimi
in cazul in care nu exista emisari, apele se vor descarca dupa epurarea lor, in mediul inconjurator
prin intermediul unor bazine de dispersie.
In vederea drenarii si evacuarii apelor din sistemul rutier, s-a prevazut prelungirea stratului de
balast pana la marginea platformei pentru a permite apelor infiltrate in fundatie descarcarea pe
taluzuri sau in dispozitivele de scurgere din lungul autostrazii.
Pentru trecerea apelor pe sub autostrada s-au prevazut podete cu lumina de 2.00 m - 5.00 m.
Acestea au prevazute amenajari amonte si aval.

Iunie 2012 39/336
In Anexa 3 sunt prezentate numarul si localizarea podetelor proiectate pentru toate
sectoarele de autostrada.
Seciunea de scurgere a podeelor i a anurilor i rigolelor a fost determinat n urma
calculelor hidrologice i hidraulice.
n cazul n care profilul transversal al autostrzii este convertit sau supranlat, pe banda
median s-a prevzut un sistem de drenare i canalizare pentru a nu permite apelor se treac de
pe o cale unidirecional pe cealalt. De asemenea n zonele de debleu, acolo unde capacitatea
rigolei prevzut la marginea platformei este depit, s-a prevzut un sistem de canalizare care
sa preia apele colectate de rigola de debleu pozitionata la marginea parti carosabile.
Apele pluviale colectate, nainte de vrsarea n emisari, vor trece prin decantoare i
separatoare de grsimi pentru a nu influena negativ calitatea apelor existente n emisar.
Drenarea apelor din corpul drumului se face natural prin aducerea la zi a fundaiei de balast,
n cazul cnd rambleul permite, sau prin drenuri longitudinale n zona de debleu i rambleu mic.
Scurgerea apelor n zona autostrzii va fi asigurat pe toate drumurile afectate.

Colectarea apelor pluviale de pe taluzele naturale
Apele pluviale care se scurg pe suprafetele naturale avand pante catre piciorul rambleelor
autostrazii se vor colecta prin intermediul santurilor amplasate la piciorul taluzului pentru
preintampinarea infiltratiilor la baza rambleelor si destabilizarea terasamentelor.
Aceste ape pluviale sunt dirijate prin intermediul santurilor catre zonele de epurare a apei si
apoi descarcate in emisari. Ansamblul de colectare dirijare si epurare a apelor de suprafata este cu
functiuni multiple. Apele de pe suprafetele terenului inconjurator nu necesita epurare, dar, in
ansamblul de colectare se amesteca cu apele provenite de pe platforma autostrazii si care se
presupun a fi contaminate de produsele de esapare, uzura pneurilor vehiculelor, sau contaminari
accidentale prin scurgeri de produse provenite de la autovehicule cu defectiuni sau de la accidente.
In cazul debleelor, apele pluviale care se scurg pe suprafata debleelor se colecteaza prin
intermediul santurilor prevazute la marginea acostamentelor. Suplimentar, la marginea superioara
a debleelor, in vederea impiedicarii apelor de a se scurge in surplus pe acestea ravinandu-le, se
prevad valuri de pamant insotite de rigole de scurgere.

3.4.11 Lucrri de consolidare
Complexitatea geomorfologica si litologica a traseului strabatut de autostrada a impus
adoptarea si aplicarea unor solutii de sustinere si consolidare variate care sa raspunda cu succes
acestor parametrii in vederea asigurarii sigurantei circulatiei.
Pentru a asigura desfasurarea traficului in depline conditii de siguranta si confort, la viteza
de circulatie ceruta de clasa tehnica a drumului, sunt necesare lucrari diverse atat pentru
sustinerea platformei de circulatie in zonele de deal si de munte, cat si pentru imbunatatirea
capacitatii portante a terenului pe care se construieste. La acestea se adauga si lucrari de drenare
si asanare precum si lucrari de amenajare a torentilor care influenteaza de cele mai multe ori buna
desfasurare a traficului pe drumurile publice. In Anexa 4 sunt descrise principalele lucrri de
consolidare si localizarea acestora.

Iunie 2012 40/336

3.4.12 Lucrari hidrotehnice
Autostrada traverseaza o serie de vai, cursuri de apa, torenti sau se desfasoara de-a lungul
unor rauri sau parauri.
In aceste conditii sunt necesare o serie de lucrari hidrotehnice de aparare.
Prin lucrari hidrotehnice de aparare se intelege orice fel de constructie care are ca scop
protejarea infrastructurii cailor de comunicatie si lucrarilor de arta, impotriva actiunii de erodare sau
afuiere a curentului de apa, valurilor, ghetii, etc.; consolidari si aparari de maluri ale cursurilor de
apa din apropierea autostrazii, corectii si recalibrari ale albiilor cursurilor de apa din imediata
apropiere a traseului autostrazii.
Lucrarile hidrotehnice de aparare au un caracter local si pot avea si rolul de sustinere sau
consolidare a platformei rutiere atunci cand aceasta se afla pe malul cursului de apa.
Clasa de importanta a lucrarii de protectie a taluzului la debitul maxim de calcul s-a stabilit
conform STAS 4273-83 si STAS 4068/2-87; astfel lucrarea se incadreaza in clasa III de importanta
pentru care debitul de calcul este debitul cu probabilitatea anuala de depasire de 2%.
Calculele hidraulice care au stat la baza atat pentru dimensionarea hidraulica a podurilor cat
si pentru protectia taluzului autostrazii, s-au efectuat in regim natural de scurgere cat si in regim
amenajat de curgere.
Calculele hidraulice s-au facut pe baza ridicarilor topografice si studiilor de la Institutul
national de hidrologie si gospodarire a apelor ce cuprind debitele maxime cu probabilitatea de
depasire de 2% ale cursurilor de apa pe care autostrada le traverseaza.
Pentru a stabili cota protectiei taluzului autostrazii la debitele maxime cu probabilitatea de
depasire de 2% s-a tinut seama de nivelul de calcul, de suprainaltarea de nivel (remuu) si de o
garda de siguranta 0.30 m - 0,70 m (conform Normativului departamental privind proiectarea
lucrarilor de aparare a drumurilor, cailor ferate si podurilor PD 161-2002).
Diversele tipuri de protectii sunt aplicate pe lungimi variabile in functie de impactul cursului
de apa asupra infrastructurii autostrazii.
La stabilirea solutiilor lucrarilor de aparare s-a tinut seama de urmatoarele elemente:
o conditii specifice de curgere a apei: debit, viteza maxima, panta hidraulica,
rugozitate;
o configuratia albiei: ingusta sau larga, limitata de constructii sau obstacole naturale;
o traseul albiei, sinuos sau meandrat si stabilitatea lui;
o natura terenurilor din albie si din maluri, morfologia albiei naturale (afuieri sau
colmatari);
o tehnologia de realizare;
o posibilitatile de aprovizionare locala cu material si utilitati;
o caracterul dupa durata de exploatare - definitiv;
o mentinerea unei curgeri optime din punct de vedere hidraulic.
Tipurile de lucrri hidrotehnice proiectate de-a lungul autostrazii i poziionarea acestora,
sunt prezentate n Anexa 5.

Iunie 2012 41/336

3.4.13 Sigurana circulaiei
Pentru sigurana participanilor la trafic s-au prevzut la marginea platformei parapete
metalice tip greu sau foarte greu. Pe zona median, la marginile acesteia, s-au prevzut parapete
de protecie tip greu sau foarte greu, alegerea tipului de parapete fcndu-se dup urmtoarele
considerente: parapete tip greu - n aliniament i pe interiorul curbelor; parapete tip foarte greu - pe
exteriorul curbelor amenajate.
Pentru situaiile de urgen i intervenii s-au prevzut treceri peste banda median
(parapete demontabile) dispuse nainte i dup podurile i pasajele mai mari de 300 m i la
intervale de cca 5 km ntre ele. Pentru sporirea confortului pe timpul nopii i reducerea efectului de
orbire, pe zona median s-au prevzut panouri antiorbire. Toate nodurile rutiere vor fi realizate cu
sistem de iluminat.
Pentru staionri de scurt durat n caz de urgen, s-au prevzut n proiect, pe lng
benzile de staionare de urgen, platforme dotate cu post telefonic i amplasate n afara platformei
autostrzii, la distane de 2 km. Structura rutier a acestor platforme este urmtoarea: 5 cm beton
asfaltic; 16 cm agregate naturale stabilizate cu ciment; balast.
Pe zonele unde traseul autostrzii se desfoar n apropiere de zone locuite sau zone
care necesit protecie mpotriva zgomotului s-au prevzut protecii fonoabsorbante (90.000m
2
).
Pentru a evita accesul n autostrad, pe toat lungimea acesteia a fost prevzut
mprejmuire de dou tipuri:
h = 1,50 m pentru zonele curente ale autostrzii
h = 1,80 2,60 m pentru zonele n care sunt traversate pduri

3.4.14 Lucrari de semnalizare si marcaj
Lucrarile de semnalizare, au fost tratate in ansamblu, impreuna cu cele aferente restabilirii
legaturilor rutiere locale. S-au prevazut indicatoare rutiere de avertizare, de reglementare, de
interzicere sau restrictie, de obligare, de orientare si informare si panouri aditionale. Montarea
indicatoarelor se va face pe stalpi sau pe console si portale rutiere acolo unde acest lucru se
impune. La nodurile rutiere de pe autostrada, giratii, sau alte categorii de drumuri s-au prevazut
panouri din categoria mari, iar pe zona autostrazii s-au prevazut in plus panouri din categoria foarte
mari.
Scopul lucrarilor de marcaj va fi asigurarea dirijarii traficului atat pe timp de zi, cat si pe timp
de noapte, precum si presemnalizarea directiilor de mers sau a unor zone cu caracter special
(poduri, pasaje, zone cu limitare de gabarit etc.) Marcajele longitudinale se executa astfel:
pentru delimitarea zonei mediane pe profilul de autostrada si a partii carosabile cu
linie continua simpla;
pentru separarea sensurilor pe profilul cu doua sau mai multe benzi pe sens cu linie
continua dubla;
pentru delimitarea benzilor pe acelasi sens cu linie discontinua simpla;
pentru separarea sensurilor pe drumurile de acces cu o banda pe sens cu linie
discontinua simpla;
pentru delimitarea partii carosabile pe drumurile cu o banda pe sens se poate folosi

Iunie 2012 42/336
si linie discontinua simpla cu segmente de 0.5m egale cu interspatiile.
Marcajele transversale se executa la noduri pentru a presemnaliza conturul insulelor sau al
zonelor cu caracter special.
Marcajale diverse reprezinta sagetile pentru presemnalizarea directiilor de mers, a
elementelor verticale ale infrastructurilor alaturate drumului si ale altor zone cu caracter special.

3.4.15 Sistemul de comunicatii al autostrazii
Sisteme principale ce vor fi integrate sunt:
1. Sistem de telecomunicatii dedicat avand ca suport fibra optica
2. Sistem de control al traficului (afisarea unor mesaje variabile si supravegherea in timp
real a traficului-viteza limita de deplasare/doar atentionare; camere video de
supraveghere, statii meteo, masurare static si dinamica a greutatii WIM, etc).
3. Sistem de ghidare a traficului (directionarea traficului intr-o retea de drumuri aferenta
unei zone prin intermediul panourilor de mesaje fixe si variabile)
4. Sisteme specifice ce vor fi integrate sunt:
- Sisteme de comunicatii si semnalizare
- Sisteme de securitate distribuite (CCTV, telefoane de urgenta, inclusiv alimentari din surse
altenative de energie)
- Sisteme de control si monitorizare a traficului distribuite (SCADA) pentru tunele - evaluate
separat
- Afisare mesaje dinamice
- Sisteme de protectie / securizare alarmare (meteo, ambuteiaje, masuratori dinamice,
recunoastere numere)
- Sisteme de automatizari interne enterprise - office (LAN, voice)
- Centre control si informare trafic
- Acces la sistemul de telecomunicatii pentru companiile care asigura management de flote
auto - posibilitate de extensie
- Sistem de taxare automata - posibilitate de extensie viitoare (se realizeaza posibilitatea de
a fi integrat pe viitor)
Principiul de comunicatii pe autostrada este gandit a fi asigurat prin cablu care va fi
amplasat la marginea gardului autostrazii, subteran, prin conducte PVC care vor avea la intervale
de maximum 300 m camere de tragere si vizitare. Traseul cablurilor va fi racordat la centrul de
intretinere si in camp, la platformele telefoanelor de apel urgenta. Platformele vor fi amplasate
simetric deoparte si de alta a autostrazii la intervale de 2.0 kilometri distanta.
Amplasarea platformelor pentru apel urgenta a fost facuta la marginea platformei
autostrazii, fiind protejate de parapeti de protectie. Dimensiunile in plan sunt de 3.00 x 1.80 m.
Zona platformei telefoanelor de apel urgenta va fi protejata de catre parapeti de protectie care se
vor intrerupe numai in dreptul accesului pietonal.

Iunie 2012 43/336
Datorita faptului ca instalatia propriu-zisa va fi asigurata printr-un proiect specific, ulterior
constructiei autostrazii, pe platformele amenajate, au fost prevazute camere de tragere cu dublu
rol, de tragerea ulterioara a cablurilor si de suport a instalatiei de comunicare.

3.4.16 Sistemul de iluminat al autostrazii
Proiectul se intocmeste cu respectarea urmatoarelor acte normative:
- - Normativ privind proiectarea si executia instalatiilor electrice cu tensiuni pana la 1kV,I7-98
- - STAS 12604-87 Protectia contra electrocutarilor. Prescriptii generale
- - STAS 12604/5-90 Protectia contra electrocutarilor prin atingere indirecta. Instalatii electrice
fixe. Prescriptii de proiectare si executie
Nivelurile de luminanta vor fi in acord cu Norma europeana EN13201 care prevede un nivel mediu
de luminanta de minimum 2 cd/m2. S-a prevazut iluminatul nodurilor rutiere, spatiilor de parcare,
podurilor, pasajelor, zonelor de acces cu lampi montate pe stalpi.

3.4.17 Sisteme de informare si avertizare moderne
Se vor implementa sisteme de informare moderne care constau in:
Portale pe ambele sensuri ale autostrazii inaintea tuturor nodurilor
Panouri VMS (MESAJE VARIABILE), panouri matriciale 3x18/ 2 x16 alfanumerice plus
parte simbolica colorata
Contori de trafic
Camere video de supraveghere a traficului

3.4.18 Lucrari de mediu
Pentru reducerea impactului negativ, s-au propus in cadrul proiectului lucrari de protectie a
mediului:
Lucrari pentru protectia calitatii apelor si solului: bazine decantoare, separatoare de grasimi,
bazine de dispersie, constructii de epurare prevazute la parcari, bazele de intretinere si centrul de
coordonare.
Lucrari prevazute pentru protectia impotriva zgomotului: panouri de protectie impotriva
zgomotului in zonele unde autostrada trece prin apropierea zonelor rezidentiale, in cazul depasirii
nivelului maxim admisibil.
Lucrari prevazute pentru protectia faunei: conform recomandarilor studiului de impact,
imprejmuiri si pasaje denivelate pentru traversarea autostrazii de catre animalele salbatice.
Autostrada va fi imprejmuita cu garduri de plasa de sarma cu urmatoarele inaltimi: h = 1,50 m
pentru zonele curente ale autostrzii, si h = 1,80 -2,60 m pentru zonele n care sunt traversate
pduri.
Lucrari pentru asigurarea continuitatii desfasurarii vietii comunitatilor si activitatilor
economice: pasaje superioare care sa asigure traversarea autostrazii in conditii de siguranta
deplina, asigurarea continuitatii retelei de drumuri locale, podete de acces la terenurile agricole cu
atelaje, masini agricole.

Iunie 2012 44/336
Lucrari de amenajari peisagistice: inierbari, plantari de arbori si arbusti in zonele nodurilor,
spatiilor de servicii etc.

3.4.19 Lucrari de mutare / protejare retele
Realizarea caracteristicilor drumului prevazute a fi executate in cadrul acestui proiect va
conduce in principal la lucrari de protejare/relocare a retelelor si instalatiilor existente.
Vor fi protejate/relocate:
v Retele electrice de joas i medie tensiune (LEA 0,4-20kV) retele electrice de inalta
tensiune (LEA110 kV), LEA 220-400 kV
v Reele de telecomunicaii
v Retele de alimentare cu ap i canalizare
v Reele de distribuie gaze
v Reele de Imbunatiri funciare (canale de desecare, canale de irigaii)
In Anexa 6 sunt prezentate poziiile kilometrice i deintorii retelelor si instalaiilor ce
trebuie mutate sau protejat pentru toate cele 3 sectoare.
3. 5. Elemente specifice caracteristice proiectului propus
3.5.1 Profilul i capacitile de producie
Nu este cazul.
3.5.2 Descrierea instalaiei i a fluxurilor tehnologice
Nu este cazul.
3.5.3 Descrierea proceselor de producie ale proiectului propus
Nu este cazul.
3.5.4 Resurse naturale, materii prime, energie i combustibili utilizai, cu modul de asigurare
ale acestora

RESURSE NATURALE
1. Agregate minerale (piatr spart, balast, pietri, nisip); pmnt pentru umpluturi
n conformitate cu legislatia nationala, amplasarea eventualelor puncte de lucru si suprafata
lor este stabilita de cstigatorul licitatiei pentru executarea lucrarilor. Cu toate acestea, avnd n
vedere cerintele de calitate si ocurenta n zona a unor astfel de resurse, se considera ca piatra
naturala si balastul vor fi cumparate de la cariere/balastiere existente, reglementate ANRM, pe raza
de constructie a autostrzii (agregate pentru betoane de asfalt) si de pe raurile din zona
amplasamentului (balast pentru betoane de ciment).
Majoritatea locaiilor de procurare a agregatelor i materialelor de umplutur (nisip i
pietri), vor fi alese astfel incat s fie cat mai aproape de viitorul traseu. In acest mod se vor folosi
cariere i balastierele existente n zon, dar care vor necesita o extindere substanial. In cazul
deschiderii de noi cariere i gropi de mprumut de nisip i pietri, va fi necesar obinerea unor
autorizaii viznd protecia mediului.

Iunie 2012 45/336
n cazul utilizrii materialelor din exteriorul traseului numai ca materiale de mprumut, s-au
propus cele mai adecvate surse de materiale, aflate ntr-o poziie care asigur o manipulare
uoar. Materialul coeziv ar putea fi folosit ca material comun de umplutur, fiind necesare testri
suplimentare pentru a stabili utilizarea lor corect. Dat fiind natura acestor materiale, manipularea
lor ar putea duce la ncetinirea lucrrilor de construcie, aceasta fiind un punct slab n cazul
condiiilor atmosferice nefavorabile. Pe scurt, dac este necesar procurarea de materiale de
mprumut, este indicat s se transporte materialul care este cel mai adecvat.
O parte din cantitatea de pmnt necesar realizrii terasamentelor va putea fi preluat din
sparea debleurilor prevzut n acest proiect, funcie de rezultatul testelor de laborator. Restul
cantitii necesare va fi extras din cariere existente i/sau din gropi de mprumut identificate de
constructor, n colaborare cu primriile localitilor din zonele adiacente.
Volumul total de umplutur respectiv de sptur este prezentat in tabelul de mai jos:

Tabel 3.5.4.1
Nr.
crt.
Sectorul de autostrad Volum sapatura
(mc)
Volum umplutur (mc)
1.
Sector 1 - km 0+000 km 92+126 10.930.295 10.991.050
2.
Sector 2 km 92+126km 210+931 13.848.909 7.948.036
3.
Sector 3 km 210+931km 288+931
66.691.007 9.145.838

Materialul extras din cariere i balastiere va fi transportat pe calea ferat pana la cele mai
apropiate Staii CFR iar din acestea se va transporta in sistem rutier cu autocamioane.

Modul de stocare al materiilor prime, materialelor si combustibililor
Materiile prime si materialele vor fi stocate in Baza de productie, in depozite special
amenajate.
Agregatele, nisipul, balastul se depoziteaza in padocuri supraterane, separate pe sorturi.
Se recomanda acoperirea agregatelor fine de tipul nisipului, a agregatelor fine pentru
asfalt;
Bitumul este pastrat in recipiente speciale (asa cum a fost transportat) si stocat in
depozite special amenajate;
Filerul necesar fabricarii mixturii asfaltice se depoziteaza in buncare supraterane;
Combustibilii se depoziteaza in rezervoare etanse, supraterane sau partial
subterane. Numarul rezervoarelor va fi functie de capacitatea lor si de cantitatea de
combustibil necesar a fi inmagazinata, functie de graficul de executie.
Mentionam ca aceste informatii au caracter general, intrucat ramane la latitudinea
Antreprenorului modul cum isi va amenaja Organizarea de santier, Baza de productie, inclusiv
depozitele de materii prime, materiale, etc.

Iunie 2012 46/336
Avnd n vedere cerintele de calitate, se presupune ca piatra naturala si balastul vor fi
depozitate doar n organizarea de santier. n functie de situaia din teren, este posibila crearea unor
depozite temporare de pamnt, n special sol vegetal. Se interzice amplasarea acestora in zonele
naturale protejate, inclusiv siturile Natura 2000, zonele rezidentiale si/sau in proximitatea cursurilor
de apa.
Materialele ntlnite la adncimea de fundare a sistemului rutier sunt alctuite din: pietri cu nisip,
nisipuri prfoase, argile, argile nisipoase, argile prfoase, argile prfoase nisipoase, prafuri
argiloase i praf nisipos argilos. Acestea se ncadreaz conform PD 177-2001, n categoria
pmnturilor P1, P2, P3, P4 i P5 insensibile, sensibile i foarte sensibile la nghe.
Din punct de vedere al calitii materialelor ca materiale pentru terasamente, conform STAS 2914-
84, pmnturile analizate pn la adncimea de 2.00 m se ncadreaz n categoriile: 1a-foarte
bun, 2b-bun, 3b-mediocr, 4b-mediocr, 4d-rea, 4e-rea i 4f-foarte rea.

Surse posibile de materii prime si materiale
Sursele din care se vor lua materiile prime si materialele mentionate mai sus, precum si
altele care vor fi necesare pentru constructia drumului vor fi alese la momentul constructiei
Autostrazii de catre antreprenorii ce vor castiga licitatia.
In cele ce urmeaza se vor enumera o parte dintre carierele ce se afla in vecinatatea
autostrazii Targu Mures - Iai, in judetele Mures si Harghita:
Cariere existente in judetele Mures si Harghita
Zona Cariera
Miercurea Ciuc, judet Harghita x
Madaras (Izvorul Muresului),
judet Harghita
x
Complexul Susheni-Chilieni,
judet Harghita
x
Santdominic, judet Harghita x
Stanceni, judet Mures x

Pe tipuri de materii prime, ele sunt localizate astfel:
1. Roci utile
Andezite
Zona Gilau. La circa 1km vest de comuna Gilau, in versantul raului Somesul Rece, se
extrag, ocazional, andezite cenusii, masive, fisurate, care sunt utilizate la diverse lucrari de drumuri
sau in constructie.
Zacamantul Suseni-Chilieni: la 6 km sud de comuna Suseni se afla un corp vulcanic
alcatuit din andezite care au structura porfirica si textura compacta. Sunt intens alterate in versantul
drept al paraului Semetea, datorita emanatiilor de CO
2
.
Se utilizeaza ca piatra sparta pentru drumuri, criblura, piatra bruta pentru diverse constructii
ingineresti.

Iunie 2012 47/336
Zacamantul se exploateaza prin 3 cariere: cariera Chilieni I, Chilieni II si Suseni.
Zona Liban: in apropierea comunei Liban, in versantul drept al Tarnavei Mari, apar andezite
cenusii cu structura porfirica.
Calcare
Zacamantul Baciu. In versantii Vaii Lungi, pe teritoriul comunei Baciu, la 3 km sud-vest de
aceasta si la 2 km de gara CFR Cluj apar calcare oolitice eocene dispuse in bancuri de 0.20-
0.90m, separate prin marne sistoase, grosimea totala a complexului litologic insumand 7-12m.
Calcarele sunt de culoare alb galbui si contin numeroase resturi de foraminifere sau fragmente de
cochilii lamelibranhiate. Cimentul calcitic este microcristalin si are un caracter bazal.
Zacamantul Nades-Leghia. Este situat la vest de localitatea Leghia. Accesul se face pe un
drum pietruit de 2km, deviat din drumul judetean Leghia-Aries. Zacamantul este constituit din
calcare grosiere fosilifere eocene (orizontul calcarului grosier inferior), dispuse in bancuri groase de
pana la 4m, fisurate si diaclatizate. Calcarele au fost exploatate prin mai multe ochiuri de cariera,
care in prezent, in cea mai mare parte sunt abandonate, datorita faptului ca pe directie si mai putin
pe verticala, calcarul prezinta variatii calitative care in unele zone il fac impropriu pentru exploatare.
Zacamantul Sandulesti. In raza comunei Sandulesti, la 3km vest de orasul Turda (accesul
se face pe drumul Turda-Petresti) se gasesc calcare jurasice albicioase, masive, compacte, fin
granulare, cu spartura neregulata.
Zacamantul Tureni. Este situat in partea de sud-est a comunei Tureni, in versantul stang al
vaii Cheile Turului, la 10km de Turda. Zacamantul reprezinta ultima aparitie spre nord a calcarelor
jurasice superioare, exploatate si la Sandulesti. Sunt calcare masive, cenusii albicioase, uneori
galbui, afectate de numeroase diaclize albe. Au stuctura fin cristalizata si de aglomerare, textura
compacta si spartura neregulata.

Dacite
Zacamantul Bologa-Vladeasa. In versantul drept al raului Crisul Repede, in dealul Coasta
Fetei si dealul Holchis (la 7km de gara CFR Poeni) se gasesc dacite de Visag in care sunt intruse
dacite de Poieni, exploatate in carierele Bologa si Vladeasa II. Roca exploatata este un dacit
amfibolic, cu structura porfirica si textura compacta.
Zacamantul Morlaca. Este situat pe teritoriul localitatii Morlaca, la 1km amonte de
confluenta vaii Calata cu Crisul Repede. Accesul se face pe un drum amenajat de 0.8km lungime,
ce face legatura cu soseaua Cluj-Oradea. Zacamantul, constituit din dacite de Visag si dacite de
Poeni, face obiectul exploatarilor in carierele Morlaca si Osoiu.
Zacamantul Poeni. Este situat in dealul Runcu, in versantul stang al Crisului Repede, la
0.5km de gara CFR Poeni. Este constituit din dacite de Poeni si dacite de Visag. Dacitele de Poeni
au culoarea cenusie-deschisa si sunt caracterizate prin aspectul spongios al pastei. Zacamantul
are rezerve confirmate si este exploatat in carierele Ghizela si Granitul.
Dolomite
Zona Surduc Iara. La 3 km est-sud-est de localitatea Surduc, in versantul stang al vaii
Iara, apar dolomite calcaroase marmoreene sub forma unei lentile prinsa in formatiuni
cristalofiliene, care se continua si in versantul drept al vaii Iara. Sunt de culoare alba cenusie, cu
structura granoblastica si textura compacta.

Iunie 2012 48/336
Zacamantul Delnita: este constituit din dolomite si calcare dolomitice cristaline alb-galbui
si cenusii-albicioase, dezvoltandu-se in partea sudica a culmii Cocoselul, la est de Voslobeni.
Dolomitele prezinta stratificatii cu directie est-vest si inclinari nordice de 25-40 grade.
Nisipuri
Zacamantul Aghires-Cornesti. In acest parametru apare un complex de nisipuri cuartoase
oligocene care fac obiectul unor exploatari organizate in cariera Aghires.
Zacamantul Fagetul Ierei. Pe teritoriul localitatii Faget, comuna Iara, au fost indentificate
nisipuri cuartoase fine, cu granulatie medie grosiera, dispuse in strate lenticulare cu caracter
torential
Zacamantul Feleacu. In apropierea localitatii Feleacu, langa soseaua Cluj-Turda, se
intalnesc nisipuri cuartoase care sunt extrase in cariera Feleacu.

Nisipuri si pietrisuri
Zacamantul Gligoresti. Pe cursul inferior al raului Aries, de la confluenta sa cu raul Mures
pana la Luncani, se intalnesc depozite aluvionare cu granulatie variabila, cantonate in albia majora
si terasa raului Aries. Aluviunile au 2-8m grosime.
Zacamantul Sangeorgiu de Mures: la 3 km nord-est de comuna, se gasesc pietrisuri cu
granulatie marunta-mare, bine rulate. In zacaminte pietrisurile sunt dispuse in strate ce depasesc
0,8m grosime si sunt separate intre ele prin intercalatii subtiri de argile marnoase.
Zona Sarateni: in perimetrul localitatii Sarateni, in aluviunile albiei majore a raului Tarnava
Mica se intalnesc pietrisuri marunte si mari, cu granulatie continua.
Zacamantul Moldovenesti Cernesti Cheia. Pe valea Ariesului, la sud vest de orasul
Turda, se exploateaza depozite aluvionare cantonate in lunca Ariesului, formate din nisipuri,
pietrisuri si bolovanisuri.
Zona J oseni: in albia Muresului pe o lungime de peste 1 km si o grosime de peste 4m se
gasesc aluviuni in care partea levigabila este de 1,2-1,6%. Nisipul si pietrisul extras in cantitati
variabile se utilizeaza ca agregat natural pentru betoane, precum si balastarea drumurilor.
Argile
Zacamantul Sighioara: la 2,5 km nord de staia CFR Sighioara s-a conturat un complex
litologic argilos marnos cenuiu aparinand Pliocenului, i un complex argilos loessoid cuaternar
care sta direct peste argilele pliocene acoperindu-le pe o grosime de 4-6 m.
Zacamantul Corunca: la 3 km de Targu Mures, in apropiere de soseaua Targu Mures-
Sighisoara s-a pus in evidenta un complex litologic argilos alcatuit din argile vinete-cenusii in
alternanta cu argile marnoase nisipoase. Intregul complex are o grosime totala de 8-10m.
Zacamantul Mureseni: in versantul stang al raului Mures, la 2,5 km vest de Targu Mures
se exploateaza argile galbene cuaternare dispuse orizontal cu grosimi variabile si cu intercalatii
subtiri de nsisipuri fine.
Zacamantul Dumbraveni: se gasete la nord de oraul Dumbraveni n versantul estic al
dealului ce marginete drumul naional Dumbraveni-Hoghilag. Zacamantul este constituit dintr-un
complex argilos-nisipos-marnos i face obiectul a doua exploatari.
Zacamantul Viforoasa: este situat la 100m de soseaua Targu Mures-Sovata, intre satul
Viforoasa si comuna Fantanele. Se exploateaza argile, argile marnoase cenusii, argile galbui.

Iunie 2012 49/336
Zona Gheorgheni: la 2 km nord de oras, in apropierea ramei estice a depresiunii
giurgeului, se gasesc argile galbui de origine proluviala, cu o compozitie granulometrica foarte
variata.
Zona Brnova. ntre cotele 315330 din dealul Rusului afloreaz orizontul nisipurilor de
Brnova, care cuprinde 6 intercalaii decimetrice de lumael. Acesta poate fi exploatat numai n
subteran, deoarece coperta ajunge la grosimi de 65 m.
Zona Dubrov. n dealul Buda, din versantul stng al prului Dobrov, au fost identificate
orizontul nisipurilor de Brnova ntre cotele 230 - 243 i orizontul nisipurilor de Scheia ntre cotele 284
- 290. i aici coperta ajunge la peste 40 m.
Zona Scheia. n versanii prului Valea Rea apar orizonturile nisipurilor de Brnova i de
Scheia, ntre cotele 280 - 310 i de la cota 326 n sus. Coperta are grosimi de 15 - 30 m.
Zona Sireel. n versantul drept al pruluii Sireel, la nord-est de satul Sireel, afloreaz
nisipuri volhiniene, slab cimentate, cu rare intercalaii decimetrice de argil. Coperta are grosimi de 1
- 2 m n apropierea versantului. Nisipurile constitue obiectul unor exploatri intermitente, fiind utilizate
pe plan local la mortare. n stare natural nu ndeplinesc condiiile de calitate pentru a fi folosite ca
materie prim n industria sticlei, datorit coninuturilor ridicate n Fe203, Ti02 i pri levigabile.
Zcmntul Lespezi - Pacani. ntre localitile Lespezi i Pacani, att n albia major ct
i n albia minor a Siretului se gsesc nsemnate acumulri de pietriuri i nisipuri. Grosimea
acestora variaz ntre 5 i 7 m. Utilizri: agregate naturale pentru betoane de diferite mrci, mortare
pentru tencuieli i zidrii etc. Rezervele sunt mari i se regenereaz periodic la viiturile sezoniere.
Albia major a rului Moldova i terasa inferioar a acestuia in perimetral localitilor
Boureni, Cristeti i Soci sunt formate din depozite aluvionare care, granulometric, se ncadreaz n
grupa pietriurilor mrunte i mari. Trecerea de la o granulaie la alta se face gradat. Pietriurile sunt
bine rulate, au forme ovale, mai puin plate i sferice, i sunt alctuite din fragmente de calcare,
gresii, cuar, mai rar andezite i micaisturi. Fraciunea psamitic i pelitic este foarte redus (circa
2%) ea fiind mai abundent n depozitele de teras. Pietriurile au caliti tehnologice bune pentru
betoane i pentru stratul de uzur al oselelor. Rezervele estimate sunt foarte mari.
Aluviunile rului Siret care, n perimetrul oraului Pacani, se dispun n poziie favorabil de
exploatare. n aceste zone aluviunile rului Siret sunt formate din pietriuri asemntoare
granulometric i petrografic cu cele extrase din aluviunile albiei majore a rului Moldova. Rezervele
se apreciaz a fi mari.
2. Ap
Apa necesar pentru fabricarea betoanelor i pentru terasamente va fi preluat dintr-un
foraj amplasat in organizarea de antier, din surse de suprafa sau racord la reeaua de
alimentare existent n zon, funcie de amplasamentul organizrii de antier. Aceeai surs de
preluare va fi si in cazul apei menajere. Transportul apei se va face cu cisterne.
3. Lemn pentru cofraje
Va fi asigurat de constructorul care castiga licitatia pentru construcia Autostrzii.


Iunie 2012 50/336
MATERII PRIME
1. Beton de ciment i betoane asfaltice
Betonul de ciment i betonul asfaltic / mixtura asfaltic nu se vor prepara pe amplasamentul
autostrzii, ele se vor prepara n instalaii specializate n cadrul organizrilor de antier sau va fi
transportat cu mijloace de transport specifice de la statii de betoane din zona punctelor de lucru.
2. Prefabricate din beton
Materiale prefabricate de beton vor fi fabricate conform dimensiunilor stabilite i vor putea fi
aduse din locaii unde exist fabrici specializate.
3. Emulsia cationic pentru amorsare straturi bituminoase, vopseaua i diluantul pentru
marcaje vor fi aduse pe amplasamentul autostrzii in recipienti etansi din care vor fi
descarcate in utilajele de lucru specifice aplicrii lor.
4. Parapete metalice
Parapetele metalice vor fi achiziionai de la productorii de elemente metalice.

5. Emulsii, diluani, vopseluri
Vopselurile i diluanii utilizate n cadrul lucrrilor de ntreinere, protecie i marcaje rutiere,
vor fi aduse in recipienti etansi din care vor fi descarcate in utilajele de lucru specifice. Bidoanele
goale vor fi restituite producatorilor sau distribuitorilor, dupa caz.

ENERGIE I COMBUSTIBILI
1. Energie electric
Energia electric necesar desfurrii activitilor de construcie, funcionrii organizrii de
antier, dar i operrii anumitor componente ale proiectului (tuneluri, parcri, Centrul de intretinere
si coordonare, Spatiu pentru servicii, Punct de sprijin pentru intretinere, Centrul de control al
tunelurilor, sistem de iluminat) va fi furnizat din sistemul energetic national, prin bransarea la
reteaua locala de energie electrica.
2. Carburani (motorina, benzin)
Alimentarea cu carburanti a utilajelor i mijloacelor de transport va fi efectuat cu cisterne
auto, ori de cate ori va fi necesar (exclusiv pentru utilaje de dimensiune redusa de la fronturile de
lucru). Utilajele cu care se va lucra vor fi aduse n antier n perfect stare de funcionare, avnd
fcute reviziile tehnice i schimburile de lubrifiani. Schimbarea lubrifianilor se va executa dup
fiecare sezon de lucru n ateliere specializate, unde se vor efectua i schimburile de uleiuri
hidraulice i de transmisie. n cazul n care vor fi necesare operaii de ntreinere sau schimbare a
acumulatorilor auto, acestea nu se vor executa n antier, ci n atelierele specializate din cadrul
organizrilor de anter, unde se vor efectua i schimburile de anvelope.
3. Uleiuri de motor
Energie electric pentru funcionarea staiilor de betoane, inclzire spaii antier temporar;
va fi asigurat din sistemul naional de distribuie a energiei sau de la distribuitori privai.


Iunie 2012 51/336
3.5.5 Tehnologia de realizare a proiectului propus. Metode folosite in construcie
Procesele de productie pentru obiectivul analizat sunt specifice doar perioadei de executie a
lucrarilor.
Din punct de vedere constructiv un drum este aIctuit din:
- strat de form
- strat de fundaie (balast i piatr spart)
- strat de baz (mixtur asfaltic)
- stratul de legtur (binder de criblur)
- strat de uzur (beton asfaltic)
La acestea se adaug dispozitivele de scurgere a apelor, parapeii i mprejmuirile. La
lucrrile de drum propriu zise se adaug lucrri de art (consolidare a malurilor, lucrri
hidrotehnice), parcri, centre de ntreinere, lucrrile pentru protecia mediului, semnalizrile i
marcajele, sistemele de telecomunicaii ale drumului.

Pentru execuia propriu zis a drumului, iniial sunt necesare lucrri de terasamente.

Terasamente
Terasamentele susin calea de rulare i asigur racordarea acesteia la terenul natural.
Acestea preiau prin intermediul structurii rutiere eforturile ce apar din solicitrile autovehiculelor. Ele
trebuie s reziste, pstrndu-i capacitatea portant constant, la variaia n timp a condiiilor
climatice. Construcia unui drum comport executarea unui mare volum de terasamente, materialul
predominat pentru execuia acestora fiind pamntul.
La execuia terasamentelor se disting urmtoarele categorii de lucrri:
Lucrri pregtitoare
Lucrri de baz
Lucrri de finisare
Lucrri pregtitoare
Se execut naintea lucrrilor de baz i au ca scop aducerea terenului natural (pe limea
zonei drumului) la starea de a putea fi spat sau de a putea primi umplutura de pmnt.
Din categoria lucrrilor pregtitoare fac parte:
verificarea i restabilirea traseului
curarea terenului de tufiuri, copaci i buturugi
asanarea zonei drumului
extragerea brazdelor i decaparea pmntului vegetal
pichetarea amprizei
amenajarea drumurilor de acces
Lucrri de baz

Iunie 2012 52/336
Dup terminarea lucrrilor pregtitoare, se trece la executarea lucrrilor de baz, adic a
lucrrilor de terasamente propriu-zise, care constau din:
sparea pmntului din debleuri, camere de mprumut sau anuri
ncrcarea, transportul i nivelarea pmntului n rambleu
compactarea pmntului
Lucrri de finisare
Din grupa lucrrilor de finisare fac parte operaiile necesare pentru aducerea platformei,
taluzurilor i a dispozitivelor de evacuare a apelor de suprafa ntr-o stare de funcionare bun i o
prezentare estetic corespunztoare.
Acolo unde este posibil, terenurile din care s-a extras pmntul pentru terasamente trebuie
acoperite cu pmnt vegetal i nsmnate pentru a fi redate agriculturii.
Toate suprafeele care au servit pentru organizarea provizorie a antierului, drumuri de
antier, variante ocolitoare etc. trebuie sacrificate, materialul pietros trebuie adunat i ndeprtat,
apoi trebuie nivelate i aduse n starea de a putea fi cultivate.

Fundaii i mbrcmini rutiere
Fundaia
Reprezint partea dintre patul drumului i mbrcminte i are rolul de a primi, a repartiza i
a trasmite terasamentelor sau terenului natural sarcinile vehiculelor care acioneaz asupra
mbrcminii.
mbrcmintea
Reprezint partea drumului aezat deasupra fundaiei i care suport traficul. Poate fi
alctuit din unul sau mai multe straturi.
Ansamblul de straturi ale mbrcminii i fundaiei se numete pe scurt sistem rutier.
Sistemul rutier mpreun cu terasamentele poart denumirea de complex rutier.
Tehnologia de executie a sistemului rutier impune folosirea a numeroase materiale si
materii prime pentru procesele tehnologice de fabricare a betoanelor, mixturilor asfaltice etc.
Tehnologia de realizare a mixturii asfaltice
Materiile prime si materialele folosite pentru prepararea mixturii asfaltice sunt: agregate de
cariera concasate si sortate, agregate de rau concasate si sortate, bitum si filer. Pentru incalzirea
agregatelor si a bitumului se foloseste motorina.
Etapele de realizare a mixturii asfaltice sunt urmatoarele:
Din depozit se preiau agregatele cu ajutorul autoincarcatoarelor, se incarca, pe sorturi,
in compartimentele buncarului de predozare al statiei, de unde, prin intermediul
transportoarelor, sunt dirijate in tambur pentru uscare si incalzire;
Agregatele calde intra in malaxorul de preparare a mixturii;
Filerul din depozit este transportat pneumatic, cu ajutorul aerului comprimat, in silozul
de lucru al instalatiei, apoi la dozatorul de filer cu ajutorul unui elevator. Din dozator,
filerul este introdus in malaxorul de mixtura prin intermediul unui transportor;

Iunie 2012 53/336
Bitumul fluidizat este transportat prin pompare din vagoanele CF sau din cisterne auto
in tancurile de stoc, iar de aici prin pompare in depozitul de zi. Fluidizarea bitumului se
realizeaza cu ajutorul cazanului care foloseste drept agent termic ulei fierbinte;
In malaxorul statiei are loc amestecarea agregatelor calde cu filerul si bitumul, rezultand
mixtura asfaltica propriu-zisa. Din malaxor mixtura este trimisa in buncarul de stocare in
vederea expeditiei la punctele de lucru. Pentru mentinerea temperaturii constante a
mixturii asfaltice, pana la livrarea acesteia, buncarul de stocare este prevazut cu o
instalatie de incalzire, ce utilizeaza drept agent termic uleiul fierbinte;
Transportul mixturii la punctele de lucru se face cu o autobasculanta (acoperita cu
prelata) care intra sub buncarul de stocare si preia mixtura gravitational.
Tehnologia de realizare a betoanelor
Materiile prime si materialele folosite pentru prepararea betoanelor sunt: agregate de rau
sortate, ciment si apa.
Prepararea betoanelor se face dupa urmatorul flux tehnologic:
Aducerea agregatelor sortate din balastiera cu ajutorul mijloacelor auto sau CF,
descarcarea si depozitarea acestora pe sorturi;
Aducerea cimentului in vagoane specializate, descarcarea lui in silozuri;
Din depozit se preiau agregatele cu ajutorul autoincarcatoarelor, se incarca pe sorturi in
compartimentele buncarului de dozare al statiei, de unde, prin intermediul
transportoarelor, sunt dirijate la schipul de incarcare al malaxorului statiei de betoane;
Cimentul din depozitul de stoc este incarcat gravitational intr-un impulsor, de unde cu
ajutorul aerului comprimat este trimis in silozurile de serviciu. Din silozuri, cu ajutorul
unor transportoare, este alimentat cantarul dozator. Dupa dozare, cimentul este
descarcat gravitational in malaxorul statiei de betoane;
In malaxorul statiei are loc amestecarea agregatelor cu ciment si apa. Dupa malaxare,
betonul este descarcat gravitational in autotransportoare de beton si dus la punctele de
lucru.
De mentionat ca procesele de realizare a mixturii asfaltice si a betoanelor sunt automatizate.

Tehnologia de realizare a suprastructurii drumului
Asternerea stratului de balast presupune descarcarea lui din autobasculante, nivelarea cu
buldozerul si compactarea cu cilindrul vibrator tractat de un buldozer. Stratul de piatra sparta in
fundatie va urma aceiasi tehnologie. Stratul de agregate naturale stabilizate cu ciment presupune
prepararea amestecului in statia de betoane, aducerea lui pe amplasament si apoi utilizarea
tehnologiei de mai sus.
Amorsarea suprafetelor cu emulsie cationica cu rupere rapida se face cu o autocisterna
speciala.
Stratul de baza din mixtura asfaltica cu bitum si agregate concasate executat la cald.
Mixtura se va prepara in afara amplasamentului si va fi adusa pe santier cu autobasculante cu
incalzire, descarcata in repartitoare si apoi compactata cu cilindri specifici pentru asfalt. Stratul de
legatura din binder de criblura si agregate concasate executat la cald va urma tehnologia de mai
sus. Strat de uzura din beton bituminos, aceiasi tehnologie.

Iunie 2012 54/336
Drumuri laterale
Stratul de piatra sparta in fundatii fara impanare si innoroire se executa prin nivelerea cu
buldozerul dupa care se va compacta cu un cilindru lis tractat de buldozer.
Amorsarea suprafetelor cu emulsie cationica va fi facuta cu o autocisterna speciala. Stratul
de baza din mixturi asfaltice va urmarii tehnologia specifica prezentata mai sus.
Solutia sa va aplica la intersectiile cu drumuri laterale.
Santuri si rigole
Rigola carosabila din prefabricate se va realiza cu ajutorul unei macarale montata pe un
excavator. Santul nepereat presupune realizarea escavatiei cu excavatorul. Santurile pavate cu
elemente prefabricate presupun montarea de prefabricate cu o macara.
Parapete si bariere
Se vor monta cu o macara auto cu acces uor.
Semnalizari si marcaje
Se vor monta: stalpi de dirijare, indicatori kilometrici, indicatori hectometrici, stalpi pentru
indicatoare de circulatie, marcaje rutiere, fiind ncesara o macara pe pneuri si o masina de marcat.
Lucrri de art
Lucrrile de art sunt lucrrile care asigur continuitatea drumului la trecerea peste
obstacole sau prin locuri periculoase precum i cele care apr sau consolideaz zonele de drum,
fiind situate n afara platformei.
Din lucrrile de art fac parte :
- podeele (cele cu lungimi de sub 10 m)
- podurile (cele cu lungimi de peste 10 m)
- galeriile de aprare mpotriva avalanelor sau surprilor de teren
- ziduri de sprijin
- pereurile
- drenurile, situate n afara platformei
- lucrrile hidrotehnice de aprare a drumului
Poduri i viaducte
Suprastructura pentru poduri i viaducte este format n special din grinzi prefabricate
precomprimate. Metodologia de construcie va fi urmtoarea:
curarea albiei pentru a asigura curgerea apei
instalarea de batardouri pe unul sau pe ambele maluri deodat din umplutur sau piloni
scuri
excavare n condiii de deshidratare direct a fundaiei pn la atingerea nivelului
proiectat
formingare, armare i turnare a pilelor din beton armat
instalarea blocurilor portante

Iunie 2012 55/336
montarea grinzilor din beton armat pretestat
ndeprtarea batardourilor
betonarea tablierelor, construcia carosabilului, trotuarelor i balustradelor
protecia malurilor cu contraforturi i dale de beton
amenajarea accesului
n ceea ce privete execuia podurilor, este de dorit ca:
batardourile i excavaiile pentru contraforturi s se fac la un nivel redus al apei
batardourile s fie scoase cnd nivelul apei este mediu, pentru a nu crete prea mult
ncrcarea apei cu aluviuni
betoanele s se prepare n afara amplasamentului
grinzile prefabricate s fie produse n ateliere specializate din zon.
Podete
Pentru constructia podetelor noi va fi necesare turnarea de beton armat cu tehnologiile
binecunoscute de excavare, cofrare, armare si betonare.
Tuneluri
Excavarea sectiunii tunelurilor se va realiza in doua faze principale. Prima va fi excavarea
boltii tunelului. A doua faza de excavare va fi posterioara constructiei de sustinere a boltii tunelului.
Aceasta ultima faza poate fi divizata in doua subfaze daca terenul impune: piciorul stang si
piciorul drept. Intre faze se va mentine un decalaj de 30m, din criterii constructive (permiterea
deplasarii masinilor, rampelor, etc) precum si criterii geotehnice pentru a se asigura ca excavarea
unei faze (nivel) nu o influenteaza pe cea anterioara. In general tunelurile vor fi excavate in terenuri
argiloase, drept pentru care pot fi excavate mecanic. Numai in tunelul numarul 1, unde, in
aproximativ prima jumatate a lungimii lui, se excaveaza in gresii (roca semi dura) si in tunelurile 2 si
4 ce contin marne argiloase, se recomanda utilizarea masinariilor rozatoare/freze.
Pentru constructia tunelurilor, se propune utilizarea Metodei Bernold, ce permite
amplasarea boltii de beton vibrat imediat dupa realizarea excavatiei. Procedeul constructiv general
al Metodei Bernold, este urmatorul:
dup excavarea i ndeprtarea resturilor sunt plasate de la una pana la trei cintre de
asamblare, n funcie de excavarea realizata (distanta de la o cintra la alta, este data de
separatoare, de obicei fiind de 960 mm);
placile Bernold se plaseaza deasupra cintrelor pe ambele parti a tunelului ncepand de la
baza si se fixeaza cu suruburi; simultan se toarna betonul intre placa si teren;
betonul turnat este vibrat pn cnd ncepe s curg prin fantele din plci;
dupa operatia de betonare, incepe alt ciclu de excavare, curatenie;
procesul de sprijinire Bernold, se finalizeaza cu un strat de beton, pentru ca cintrul sa fie un
excelent suport.


Iunie 2012 56/336
3.5.6 Racordarea la reele utilitare existente n zon
Alimentarea cu apa
Pentru alimentarea cu apa a parcarilor si a centrului de intretinere si coordonare va fi
utilizata apa din puturi forate sau racord la reteaua existenta, rezervoare de apa, inclusiv rezerva
de incendiu.
Alimentarea cu apa a organizarilor de santier, din care se vor alimenta cu apa masinile ce
vor stropi drumurile de acces si zonele de lucru, statiile de asfalt si de betoane, etc se estimeaz c
vor fi forate pu uri sau se va realiza racord la re eaua existent.
Apa potabil va fi achizitionata din comer in bidoane de plastic.
Evacuarea apelor uzate
Apele uzate fecaloid-menajere din zona parcarilor si a centrului de intretinere si coordonare
vor fi colectate gravitational si vor fi tratate in statii de epurare mecano-biologice, de unde impreuna
cu apele pluviale din incinta parcarilor, trecute prin decantoare-separatoare de produse petroliere,
sunt colectate in chesoane de unde vor fi pompate in emisari locali.
In perspectiva amplasarii organizarilor de santier in locatiile viitoarelor noduri rutiere sau
parcari, solutia de epurare/evacuare a apelor uzate din organizarea de santier (ape uzate rezultate
in statii de betoane si asfalt, depozite agregate, birouri, laboratoare etc) poate beneficia de utilitatile
ce urmeaza sa se realizeze pentru viitoarea autostrada. Se recomanda ca si organizarile de santier
sa fie dotate cu separatoare de grasimi animale (in eventualitatea prevederii unei cantine) si de
produse petroliere (pentru apele pluviale colectate din zonele de parcare si service). Apele uzate
fecaloid menajere vor fi colectate n fose septice de unde vor fi preluate cu vidanje in vederea
epurarii in localitatile de pe traseu.
In zona amenajarilor de santier (fronturi de lucru) vor fi montate toalete ecologice pentru personalul
care va realiza lucrarile.
Apele pluviale
Scurgerea apelor pluviale se va realiza prin anturile proiectate si se vor descarca in
reteaua hidrologica local. Toate apele pluviale vor fi colectate si preepurate cu ajutorul unor
decantoare-separatoare de produse petroliere. Decantoarele-separatoare introduse conform
normelor de proiectare TEM, pe autostrazi, sunt menite sa asigure deversarea conforma a apelor
pluviale in situatie anormala de functionare accident cu deversare de produse petroliere.

Alimentare cu energie electrica
Energia electric necesar desfurrii activitilor de construcie, funcionrii organizrii de
antier, dar i operrii anumitor componente ale proiectului (tuneluri, parcri, Centrul de intretinere
si coordonare, Spatiu pentru servicii, Punct de sprijin pentru intretinere, Centrul de control al
tunelurilor, sistem de iluminat) va fi furnizat din sistemul energetic national, prin bransarea la
reteaua locala de energie electrica. Bransarea la sistemul energetic se va face din imediata
apropiere a autostrazii transformatoarele de curent fiind in interiorul spatiilor deja amenajate pt
parcari, CIC , CI etc.
In cazul tunelurilor suprafetele suplimentare de teren pentru electrificare sau derocarile
suplimentare vor incluse in suprafetele totale ocupate.


Iunie 2012 57/336
Alimentare cu energie termica
Agentul termic necesar funcionrii Centrului de intretinere si coordonare, Punctului de
sprijin pentru intretinere, Centrului de control al tunelurilor i Spa iilor pentru servicii va fi produs n
centrale termice echipate cu cazane ce vor functiona cu combustibil lichid, care va fi stocat n
rezervoare metalice subterane montate n cuve betonate. Cazanele vor asigura att agentul termic
pentru ncalzire, ct si pentru prepararea apei calde menajere. Combustibilul lichid se va
aproviziona cu cisterne.
Agentul termic necesar operarii toaletelor din parcari va fi produs n centrale termice
electrice, care se vor brana la reteaua locala de energie electrica.

3.5.7 Lucrri de refacere a amplasamentului in zona afectat de construcia autostrzii
Dupa incheierea lucrarilor de executie, antreprenorul are obligatia refacerii cadrului natural in
zonele unde s-au aflat: Organizarea de santier, groapa de imprumut, drumurile tehnologice, zonele de
depozitare a pmantului excavat sau orice alte lucrari care ocupa teren in afara zonei de siguranta a
drumului. O atenie special se va acorda zonelor ocupate temporar pentru realizarea lucrarilor:
limitarea la minimul necesar a suprafeei ocupate;
nainte de construirea tronsonului de autostrada, solul vegetal va fi excavat i depozitat ntr-
un depozit special astfel nct, la terminarea lucrrilor, s asigure materialul de refacere a
structurii vegetale a solului;
refacerea structurii solului prin discuire si aezarea solului vegetal.
Lucrarile pentru executia Autostrazii vor necesita realizarea unor gropi de imprumut precum si a
unor depozite de pamant in cazul excavrilor. In acest sens, ca si pentru Organizarile de antier vor fi
achizionate temporar terenuri. Vor fi obtinute toate aprobarile atat pentru utilizarea drumurilor de acces
cat si pentru ocuparile de terenuri. Calitatea pamanturilor din gropile de imprumut va fi testata, astfel
incat acestea sa fie proprii executiei umpluturilor in patul autostrzii. La finalizarea lucrarilor, acestea vor
fi dezafectate si vor fi redate in circuit in concordanta cu cerintele din acordurile si avizele obtinute.
Dup ce vor fi acoperite cu sol vegetal toate acostamentele noi si terenurile adiacente,
afectate de lucrari vor fi insamantate cu gazon, iar dup finalizarea lucrrilor se vor planta arbori.
n alegerea speciilor de vegetaie va trebui s se in seama de urmtoarele indicaii orientative:
caracteristicile bioclimatice i geomorfice ale zonei
coerena cu flora i vegetaia local
conservarea biodiversitii (nu se vor introduce specii invazive)
uurina nrdcinrii
grad redus de ntreinere
valoare estetic i naturalist
funcionalitatea structurii
caracteristicile condiiilor staionare
Semnarea de iarb i arbuti va avea efect rapid n acoperirea zonelor de sol decopertat i
a pantelor expuse, dar plantarea de arbori nu va prezenta efecte estetice imediate, avnd nevoie
de circa 10 ani de cretere pn la dezvoltarea efectelor de mascare.

Iunie 2012 58/336
Pe perioada exploatrii drumului pentru mentinerea peisajului nou creat se va ntreine
proiectul peisagistic implementat (tiere iarb, semnare iarb n zonele n care aceasta nu s-a
dezvoltat, toaletare arbusti, plantare arbori i arbuti n zonele n care acetia nu s-au dezvoltat).
3.5.8 Ci noi de acces sau schimbri ale celor existente
Traseul autostrazii intersecteaza o serie de drumuri de diverse categorii (agricole,
exploatare, comunale, judetene) intrerupand continuitatea acestora. Functie de importanta lor, s-au
prevazut intersectii denivelate fara acces la autostrada sau devierea lor in lungul autostrazii si
gruparea lor in vederea realizarii unei treceri comune peste autostrada.
Se mai disting o serie de drumuri agricole sau accese locale a caror continuitate s-a pastrat
prin solutionarea trecerii lor denivelate peste sau pe sub autostrada, prin deschiderile podurilor sau
pasajelor.
De asemenea, mai exista o categorie de intersectii cu drumuri existente ce nu sunt afectate
de proiectul autostrazii.
3.5.9 Planul de execuie
Etapa I-a
Realizarea lucrarilor de terasamente pe toata ampriza autostrazii inclusiv nodurile rutiere si
a lucrarilor de arta (poduri, pasaje, viaducte, tunele, lucrari de consolidarea a taluzului, podete)
dupa cum urmeaza:
defrisarea arborilor pe toata ampriza autostrazii;
scoaterea radacinilor arborilor defrisati;
curatarea amprizei de crengi, frunze, arbusti si vegetatie crescuta haotic etc.;
decaparea stratului de pamant vegetal pe toata grosimea acestuia;
realizarea lucrarilor de sapatura sau umplutura pana la cota patului de fundare;
realizarea lucrarilor de consolidare a taluzurilor atat in profil de debleu cat si in profil de
rambleu;
realizarea podetelor pentru scurgerea apelor in amplasament;
amplasarea sistemului de canalizare si a retelei de drenaj, pe zona mediana si zonele
laterale ale autostrazii;
forarea coloanelor de sustinere a infrastructurilor de poduri, spargerea la capete a acestora
si armarea si turnarea betonului in radiere pilelor si culeilor;
armarea si cofrarea si turnarea betonului in elevatiile pilelor si culeelor la poduri;
realizarea suprastructurilor la poduri (grinzi) si armarea si turnarea placi de suprabetonare,
aplicare hidroizolatie, turnarea betonului de panta si a straturilor asfaltice, montarea
parapetilor;
racordarea podurilor cu teresamentul autostrazii prin placi de racordare.
Etapa a II-a
Realizarea structurii rutiere pe intreaga platforma a autostrazii inclusiv realizarea zonei
mediane si a zonelor de intoarcere dupa cum urmeaza:
asternerea stratului de forma din balast ;

Iunie 2012 59/336
asternerea stratului de fundatie din balast;
asternerea stratului superior de fundatie din balast stabilizat cu ciment;
amorsarea stratului suport cu emulsie cationica si turnarea stratului de anrobat bituminos;
se curata si se amorseaza stratul de anrobat si se asterne stratul de beton asfaltic deschis;
inainte de asternerea stratului de uzura, suprafata stratului de legatura se pregateste de
asemenea prin curatare, amorsare si eventual remediere, functie de intervalul scurs intre
executia celor doua straturi;
Etapa a III-a.
Executarea lucrarilor in vederea asigurarii scurgerii apelor care constau din:
realizarea de santuri si rigole noi din pamant sau pereate cu beton;
amplasarea constructiilor de epurare a apelor uzate;
montarea rigolei de acostament la marginea platformei autostrazii;
montarea casiurilor pe taluz
decolmatarea, adancirea sau reprofilarea santurilor si rigolelor existente;
realizarea podetelor tubulare pe drumurile de exploatare restabilite;
amenajarea drumurilor laterale.
Etapa a IV-a.
Montarea parapetului de siguranta atat pe zona mediana a autostrazii cat si pe zonele
laterale ale autostrazii. De asemenea se vor monta panourile antiorbire acolo unde este prevazut in
proiect. Pozarea lantisorului metalic pe zonle de intoarcere ale autostrazii amplasate din 5 in 5 km
precum si montarea parapetilor New Jersey.
Etapa a V-a.
Amenajarea parcarilor de scurta durata si a spatiilor de serviciu, amplasate la 15-20 km
fiecare, precum si a Centrelor de Intretinere si Coordonare precum si a Punctelor de sprijin pentru
Intretinere a autostrazii.
Etapa a VI-a.
Realizarea semnalizarilor verticale si a marcajelor orizontale. Amplasarea bornelor
kilometrice si hectometrice precum si a portalelor pentru montarea camerelor video de
monitorizarea a traficului.

3.5.10 Relaia cu alte proiecte existente sau planificate
Autostrada Tg. Mure Ditru Iai este inclusa in PATN Sectiunea Retele de transport
(Anexa nr. 1), aprobat cu Legea nr. 363 din 2006.
De asemenea, autostrada Tg. Mure Ditru Iai face parte din strategia de dezvoltare a
Programului National de Autostrazi al M.L.P.T.L.
Proiectul Autostrada Tg. Mure Ditru Iai a facut obiectul procedurii emiterii
Certificatelor de Urbanism, in baza prevederilor Planului de Amenajare a Teritoriului aprobate prin

Iunie 2012 60/336
Hotarri de Consiliu Judeean din judeele Mure (HCJ 31/11.06.2002), Harghita (HCJ
122/27.12.1999), Neam (HCJ 22/23.04.2003), Iai (HCJ 60/29.05.2002).
Proiectul a fost avizat de catre primariile de pe traseu, nefiind mentionate dezvoltari viitoare
pe amplasamentul propus pentru constructie (Certificatele de Urbanism anexate).
Realizarea autostrzii, va permite fluidizarea traficului rutier n zona analizat si se creaz
infrastructura rutier necesar dezvoltrii viitoare a zonei analizate. Implementarea priectului va
avea un impact pozitiv din punct de vedere al dezvoltrii viitoare a zonei analizate.
De asemenea Realizarea Autostrazii Targu Mures Ditrau Iai, este inclusa si in unele
Planuri Urbanistice Generale ale localitilor pe al cror domeniu administrativ trece.

3.5.11 Alte autorizaii cerute de proiect
J udet Mures
Aviz OCPI:
Aviz Directia Tehnica Drumuri Poduri J udetene si Investitii Consiliul J udetean Mures;
Aviz Directia Apelor Mures;
Aviz SNCFR Brasov;
Aviz Societatea de Adiministrare a activelor feroviare Bucuresti;
Aviz Inspectoratul de Stat in Constructii;
Aviz Directia J udeteana de Cultura, Culte si Patrimoniu Cultural National;
Aviz Romgaz Sucursala Targu Mures;
Aviz Transgaz Medias;
Aviz Transelectrica;
Aviz Romgaz Sucursala Medias;
Aviz ANIF Sucursala Mures Oltul superior, Unitatea de administrare Mures;
Aviz Inspectoratul de Politie a J udetului Mures Serviciul Politiei Rutiere Mures;
Aviz Electrica S.A.
J udet Harghita
Conform Certificatului de Urbanism nr.175 din 07.08.2012 respectiv CU nr.88 din 26.05.2010
(prelungit pana la data de 26.05.2013) emise de Consiliul Judetean Harghita, in afara acordului de
mediu se mai solicita urmatoarele avize si acorduri:
Alimentare cu apa - avizul adinistratorului de retea de apa potabila;
Canalizare avizul administratorului de retea;
Aviz de amplasare SC Electrica S.A;
Aviz Transgaz S. A. Media;
Aviz Autoritatea de Sanatate Publica Harghita;
Avizul Ageniei Naionale de Cadastru i Publicitate imobiliare

Iunie 2012 61/336
Decizia directorului executiv al Directiei pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala J udet
Harghita;
Avizul Administratiei Nationale a Imbunatatirilor Funciare;
Avizul Administratorului Drumului;
Hotararea Consiliului Local;
Aviz Administratia Nationala Apele Romane S.A;
Aviz MAPN-Statul major General;
Aviz SNCF-Brasov;
Aviz Directia Drumurilor J udetene;
Avizul ministerului Culturii si Cultelor prin Directia pentru Cultura, Culte si Patrimoniu
Cultural National al J udetului Harghita.
Aviz ROMTELECOM S.A
J udeul Neam
Avize i acorduri privind utilitile urbane si infrastructura (alimentare cu ap, canalizare,
alimentare cu energie electric, gaze naturale, telefonizare)
Aviz Ministerul Transporturilor i Infrastructurii
Aviz Ministerul Dezvoltrii Regionale i Turismului, Consiliul Interministerial
Aviz Ministerul Administraiei i Internelor
Aviz Ministerul Agriculturii i Dezvoltrii Rurale
Aviz Ministerul Mediului i Pdurilor
Aviz MAPN-Statul major General
SRI
Autoritatea Aeronautic Civil Romn
DRDP Iai, Direcia de Administrare a drumurilor J udeene
Poliia Rutier J udeean Neam
C.N.C.F CFR S.A Sucursala RCF Iai
D.A.D.R O.C.P.I ANIF Neam
Apele Romne S.G.A Neam
Direcia Silvic Neam i Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic i Vntoare Suceava
S.N.T.G.N. Transgaz S.A. Media
C.N.T.E.E.Transelectrica
S.H. Bistria
Parcul Natural Vntori Neam
Directia pentru Cultura, Culte si Patrimoniu Cultural National al J udetului Neam
H.G.R. pentru aprobarea documentaiei Tehnico Economice

Iunie 2012 62/336
I.S.C Bucureti
Aviz Comisia Tehnic de Urbanism i Amenajarea Teritoriului a J udeului Neam
Punct de vedere ISU
J udeul Iai
Ministerul Administratiei si Internelor
Ministerul Culturii i Patrimoniului Naional, Directia pentru Cultura si Patrimoniul National
Iasi
Serviciul Roman de Informatii
Ministerul Apararii Nationale
Administratia Nationala Apele Romane Directia Apelor Iasi
Directia de Sanatate Publica Iasi
Directia Sanitara Veterinara Iasi
Directia Silvica Iasi
Inspectoratul de Stat in Constructii Iasi
Agentia pentru Protectia Mediului Iasi
Inspectoratul J udetean de Politie a J udetului Iasi Politia Rutiera
Statul Major de Protectie Civil, Inspectoratul pentru Situaii de Urgen al judeului Iai
La depunerea Raportului la Studiu de impact vor fi prezentate toate avizele obinute pana la
acea data.

3.6 Localizarea proiectului
3.6.1 Caracteristici fizice
a) Date privind morfologia si topografia terenului
Intre km 0+000 i km 92+126 autostrada traverseaza mai multe tipuri de relief, pornind de la
un relief deluros-colinar si de lunca, urmat de un relief montan si mai apoi de un relief depresionar.
Caracteristica generala a reliefului si a unitatilor locale o reprezinta etajarea pe directie
generala vest - est a treptelor de relief, cu o crestere altitudinala din zona Podisului Tarnavei catre
Muntii Gurghiului, urmate binenteles dupa traversarea cumpenei de apa din zona montana de o
reducere in altitudine, din zona inalta catre cea depresionara mai coborata a Depresiunii
Gheorgheni (Giurgeului), respectiv pe o directie generala de la sud-vest catre nord-est.
In continuare traseul autostrazii strabate trei unitati morfostructurale: unitatea montana a
orogenului carpatic, unitatea neogena subcarpatica si Platforma Moldoveneasca.
Altitudinea terenului n zona traseului este cuprins ntre maxim 255 260 m n zona
interfluviilor i teraselor, respectiv 240 250 m n zonele de lunc i albie a cursurilor de ap
traversate. Relieful montan este reprezentat dintr-o asociere de culmi cu nalimi de 1000-1700 m
fiind fragmentat de raurile Putna, Bistricioara, Bicaz etc. Dup ce trece de zona Tg. Neam
autostrada intersecteaz, pe direcia vest-est, dou mari uniti de relief: Subcarpaii Moldovei i

Iunie 2012 63/336
Podiul Moldovei (subunitile Podiul Sucevei i Cmpia Moldovei), ntre care se interpune
Culoarul Depresionar al Siretului.

b) Date privind geologia zonei
Depresiunea colinara a Transilvaniei (Depresiunea Transilvaniei sau Podisul Transilvaniei)
este situata in zona centrala a Romaniei, fiind inconjurata aproape in intregime de grupuri montane
ale Muntilor Carpati. Depresiunea colinara a Transilvaniei isi are originea odata cu sfarsitul erei
mezozoice, cand incepe orogeneza Alpina, in paralel cu ridicarea Carpatilor. Astfel, pe masura ce
Muntii Carpatii se cutau si se ridicau, aceasta regiune a inceput sa se scufunde lent, fiind ocupata
de ape marine si umpluta treptat cu sedimente erodate din zonele inalte nou create ale Carpatilor.
Totodata, datorita presiunilor si a fortelor de ridicare si cutare a intregului lant carpatic, zona
depresionara ce avea sa devina mai tarziu (fundamentul) a realizat o scufudare lenta pana la o
adancime de 4 500 m, respectiv scufundarea bazinului actual al Transilvaniei. Treptat, intreaga
regiune a fost invadata de apele unei mari, fiind indelung sedimentata cu argile, marne, nisipuri,
calcare, gresii, ajungand ca in pragul Cuaternarului intreaga Depresiune a Transilvaniei a devenit
uscata inaltandu-se in Cuaternar pana la altitudini specifice unitatii de podis (500 - 700 m). Pe
marginile acesteia, in unele depresiuni intramontane (Brasov, Giurgeu, Ciuc) mai ramasesera lacuri
ce aveau sa fie drenate mai tarziu in Cuaternarul inferior. In formatiunile sedimentare amintite se
gasesc si intercalatii de carbuni, sisturi bituminoase, sare gema si gipsuri. Legat de perioada
Cuaternarului este si evidentierea pe cele trei laturi ale depresiunii prin formarea unor fasii de cute
diapire, cu strate ridicate pana la verticala aducand din adancuri samburi de sare, resursa aflata
astazi, pe alocuri, in exploatare, cum este si cazul localitatilor Praid si Sovata.
Zona montana aflata la est de toate elementele reliefului prezentate mai sus, apartin unitatii
Carpatilor Orientali. Acestia sunt reprezentati de un sir vulcanic montan, dat de Muntii Gurghiu
Harghita. Din intreaga zona a Sectorului 1, cele mai mari inaltimi se inregistreaza in cadrul unitatii
montane a Muntilor Gurghiu (Vf. Saca, 1777 m), respectiv a Muntilor Harghita (Vf. Harghita
Madaras, 1800 m). Autostrada Targu Mures Iasi traverseaza Muntii Gurghiu pe la sud de Pasul
Bucin (1276 m), Muntele Borzont (1436 m) si Muntele Fagul Mic (1232 m) pe valea Raului Tarnava
Mica pana in zona de obarsie, atingand o altitudine max. de 1125 m. Lateral de aceasta unitate
montana, catre est si nord-est se afla Depresiunea intramontana Gheorgheni, delimitata la randul ei
de un alt sir vulcanic-montan, cel al Muntilor Giurgeu. Relieful zonei inalte este puternic infuentat de
prezenta unui substrat geologic format din roci vulcanice. Astfel, apar forme specifice reprezentate
prin conuri vulcanice, cratere si platouri vulcanice formate din curgeri de lava.
Cele doua siruri montane, atat Gurghiu Harghita, cat si Giurgeu aflati pe latura estica a
zonei depresionare au luat nastere in lungul unui sistem de fracturi crustale ce au separat Carpatii
Orientali de Depresiunea Transilvaniei. Conurile vulcanice au fost edificate in timpul celui de-al
treilea ciclu de eruptii ce au avut loc pe acest sistem de fracturi, de varsta pliocen-cuaternara.
Acest ciclu a cuprins mai multe faze de efuziuni si explozii, astfel ca rezultatul acestui proces
alternativ a fost strato-vulcanii lantului neoeruptiv. In structura lor se disting aglomerate vulcanice
alternand cu orizonturi subtiri de roci sedimentare. Pe creasta principala Gurghiu Harghita, apar
mase de andezite cu piroxeni si amfiboli, sporadic si bazalte. Platoul vulcanic din vestul Muntilor
Harghita este alcatuit din roci vulcanogen-sedimentare si pe alocuri lave.
Depresiunea Gheorgheni sau Depresiunea Giurgeului cum mai este denumita constituie o
depresiune intracarpatica, axata pe directia de drenaj dat de cursul Raului Mures. Aceasta detine
un fundament de sisturi cristaline peste care stau depozite de pietrisuri, nisipuri si chiar marne.
Depresiunea Gheorgheni a evoluat in directia punerii in evidenta a trei trepte de relief: piemonturi
laterale, lunca si terasele. Altitudinea reliefului in zona traversata de traseul autostrazii variaza intre

Iunie 2012 64/336
800 m la bordura piemontana (la sud-vest) pana la a Muntilor Gurghiu pana la aprox. 722 m in
zona de traversare a albiei cursului superior a Raului Mures. In aceasta zona depresionara se pot
individualiza o serie de terase ale Muresului, aflate de-o parte si de cealalta a cursului sau, cu
structura mixta si in roca, sculptate in depozite vulcanice si sedimentare. Valoarea altitudinala
relativa a fiecarei terase din lungul Muresului in cadrul Depresiunii Giurgeului indica uneori o
crestere din cauza proceselor deluviale si coluviale, alteori o scadere, datorita eroziunii. Pe fondul
unei pante relativ reduse albia minor a Muresului este presarata cu depresiuni mlatinoase, avand
in aspect meandrat. In perioadele cu depasiri ale nivelului de debit, o buna parte a sesului aluvial
este inundat.
Principalele elemente petrografice aflate in substrat sunt constituite din argile, marne, nisipuri,
conglomerate, tufuri vulcanice si gresii.
Cristalinul este alcatuit din roci de epizona in care domina calcarele cristaline, clorito-sisturi
cu calcit si cuart (M. Giurgeu) si Seria de Tulghes (cuartite negre, sisturi grafitoase, sericito-
cloritoase, porfiroide). Zona flisului este alcatuita din formatiuni sedimentare de varsta cretacica
reprezentate prin flis sistos-grezos, conglomerate, calcare in zona jud. Harghita, Stratele de Sinaia,
conglomerate de Ceahlau, flis grezos-sistos si curbicortical in zona traseului din jud. Neamt.
Cuaternarul este alcatuit din depozite fluviatile si de versant.
Eruptiv asociat sisturilor cristaline (Syn) reprezentat prin sienite nefelinice;
Sisturi cristaline epimetamorfice reprezentate prin filite, sisturi sericito-cloritoase;
Cretacic superior (K
2
) reprezentat prin flis calcaros-sistos (Stratele de Hangu);
Cretacic inferior (K
1
) reprezentat prin flis grezos-sistos,conglomerate si flis grezos.
Din punct de vedere stratigrafic, corpul panzei de Tarcau este alctuit din depozite
cretacice, paleogene si miocene. Depozitele cretacice de varsta senoniana (formatiunea de
Hangu), inregistreaza o variatie litofaciala de la vest la est, pusa n legatura cu modificarile din
bazinul de sedimentare induse de miscarile tectonice (laramice). In partea vestica, predomina
depozitele arenitice - micacee, spre deosebire de cea estica in care predomina materialul pelitic.
Pe de alta parte, modificarile litofaciale s-ar putea datora surselor de aprovizionare cu
material detritic si morfologiei bazinului de sedimentare, morfologie conditionata de distributia
conditiilor submerse.
Astfel, in aria de sedimentare a panzei de Tarcau, in paleocen i eocen se modifica morfologia
si batimetria bazinului de sedimentare, ca urmare instalandu-se trei litofaciesuri ce se succed n
spaiu de la vest la est, dupa cum urmeaza:
a. in vest, litofaciesul de Tarcau cu tipul litologic caracteristic gresia de Tarcau;
b. in est, (spre Platforma moldoveneasac (vorland)) depozitele sunt mult mai variate
predominand complexele argilo-marno-calcaroase, ce constituie litofaciesul de Doamna;
c. intre cele doua litofaciesuri afloreaza o zona cu depozite de tranzitie, ansamblul acestor
depozite fiind cunoscut sub numele de litofaciesul de Tazlau.
Oligocenul debuteaza cu o schimbare radicala a regimului de sedimentare marin prin
instalarea n bazinul de sedimentare a unui mediu de tip euxinic (puternic reducator) ceea ce a
determinat sedimentogeneza (formarea) unor roci bituminoase (disodile, marne bituminoase) si
silicioase (menilite, gresii de Kliwa). Variaia in timp a conditiilor de tip euxinic in bazinul de
sedimentare a determinat acumularea in partea de vest a unor argile mai putin bituminoase
(pseudodisodile) si gresii micacee, slab calcaroase, determinand astfel litofaciesul de Fusaru.

Iunie 2012 65/336
In partea estica depozitele oligocene se caracterizeaza prin prezenta gresiilor silicioase de
Kliwa si printr-un caracter bituminos predominant al materialului pelitic alcatuind litofaciesul de
Kliwa.
Intre cele doua facisuri apare o zona de intrepatrudere in care gresiile silicioase alterneaza
cu gresiile micacee, curbicorticale, iar rocile pelitice au caracter bituminos mai slab ca in est. Acest
ansamblu de roci a fost denumit litofaciesul de Moldovita.
n cadrul zonei miocene subcarpatice (Unitatea Marginala) se deosebesc depozite de
varsta helvetiana localizate la sud de valea Ozana (ex. valea Cacova) dup cum urmeaza:
a) Orizontul inferior, alctuit dintr-o succesiune ritmica cu caracter flisoid de gresii calcaroase,
microconglomeratice, cenusii i argile marnoase cenusiu-verzui. La baza orizontului apare
in mod constant un nivel caracteristic de gipsuri cunoscut sub numele de gips de Perchiu.
b) Orizontul superior este alcatuit din gresii nisipoase, friabile, nisipuri cenusii in strate groase
de 1-4m care alterneaza cu marne cenusii si rosietice. In acest orizont apar intercalatii de
sisturi calcaroase, gipsuri si tufuri dacitice.
Din punct de vedere geologic, teritoriul aferent judetului Iasi este situat in partea central-
estica a Platformei Moldovenesti si reflecta intru totul ansamblul structural in care se
integreaza.Evolutia paleogeografica: in fundamentul regiunii se gases vestigii ale unui vechi sistem
muntos. Acesta s-a format in timpul cutarilor arhaice si s-a definitivat probabil prin miscarile
orogenice din Proterozoicul mijlociu. Cu timpul edificiul muntos format din sisturi cristaline cu
intruziuni granitice si-a pierdut mobilitatea orogenica si s-a cratorizat. In consecinta activitatea
intensa a factorilor extrni, favorizata de conditiile unei clime calde si aride, a nivelat relieful inalt,
transformandu-l intr-o intensa suprafata sculpturala, cunoscuta sub numele de peneplena soclului
cristalin precambrian.In etapele urmatoare de evolutie ca urmare a unor ample miscari de
basculare epirogenetice, regiunea a fost acoperita in mai multe randuri de ape marine in care s-au
depus sedimente groase al cuverturii. In structura aceste cuverturi se deosebesc mai multe cicluri
de sedimentare care au fosilizat suprafetele sculpturale create in perioadele de exondare. Cea mai
veche formatie geologica, respectiv soclul Platformei Moldovenesti, care se intalneste in
fundamentul orasului, este de varsta precambriana. Ea este constituita din sisturi cistaline, in
deosebi gnaise cu intruziuni de granite si granite-gnaisice.Cele mai noi depozite ce apar pe acest
teritoriu sunt cele de terase, cu grosimi de 10-30 m, formate din nisipuri si pietrisuri in baza, argile
si luturi leossoide la partea superioara. La acestea se adauga aluviuni din sesul Bahluiului si din
cele ale afluentilor sai, precum si argilele si luturile nisipoase.

c) Clima
Regimul climatic general
Cea mai mare parte a traseului Autostrzii aparine din punct de vedere climatic sectorului cu
clim continental moderat (inutul cu clim de munte). Astfel, regimul climatic general
diferentiaza doua sectoare climatice, reprezentate prin tinutul climatic de dealuri si podis, pentru
zona mai coborata si un tinut climatic al muntilor mijlocii, pentru zonele mai inalte si pentru arealele
depresionare, intramontane. Zona judetului Iasi prezint o clima cu un caracter continental
pronunat, fiind influenat de masele de aer cu provenien rsritean. Verile sunt clduroase si
secetoase cu temperaturi ridicate, iar iernile sunt geroase, regiunea fiind bntuita de viscole
datorita maselor de aer care vin din partea de NE si N.

Iunie 2012 66/336
Radiaia solar global 100 115 kcal/cm
2
/an, aceasta avand valori locale mai ridicate in
zonele joase, colinare si de podis si valori mai mici in zonele inalte, montane si in cadrul depresiunii
intramontane Gheorghieni (Giurgeu).
Circulaia general a atmosferei se realizeaza din sector predominant vestic si nord-vestic,
cu frecvente intercalari ale circulatie de aer din sector estic, nord-estic si nordic (arctic), mai ales
pentru perioada rece, respectiv sud-vestic, sudic si sud-estic pentru perioada calda. Fenomenul de
inversiune termica determina ca in acesta zona, cea a Depresiunii Gheorgheni sa se inregistreze
una din zonele cu cele mai scazute temperaturi la nivel national, atat in semestrul cald al anului
(datorita inversiunilor termice nocturne), cat si in semestrul rece al anului (datorita inversiunilor
termice care persista mai multe zile in sir). Zona de podisTrasaturile circulatiei sunt conditionate de
advectia aerului maritim din V care este continentalizat si a celui continental din NE, E si N. Sunt
frecvente patrunderile de aer din partile posterioare ale ciclonilor care se deplaseaza din Vestul
Europei.
Temperatura aerului Datorita etajarii reliefului, a orientarii versantilor si a circulatiei generale
a atmosferei, temperaturile aerului prezinta diferentieri regionale. Regimul termic poate ajunge de
la o temperatura medie anuala de peste 8
O
C in zona joasa colinara (cu 8,6
O
C la Targu Mures,
7,6C la Sovata si 5,6
O
C la Gheorgheni), pana la 3-4
O
C in zona montana inalta traversata de
autostrada. Media temperaturii lunii ianuarie coboara sub -4
O
C la Targu Mures, -3,5
O
C la Sovata si
de -6,8
O
C la Gheorgheni, in timp ce media temperaturii iulie ajunge pana la valori de 20
O
C la Targu
Mures, 18,5
O
C la Sovata si 17
O
C la Gheorgheni. Temperatura maxima absoluta inregistrata in zona
traseului strabatut de autostrada este de +39
O
C (iulie 1936) la Targu Mures, respectiv +35
O
C (iulie
1929) la Gheorgheni, in timp ce temperatura minima absoluta inregistrata este de 32,8
O
C
(ianuarie 1963) la Targu Mures, respectiv -35
O
C (februarie 1929) la Gheorgheni.
Precipitaiile atmosferice evidentiaza anumite relatii cu circulatia generala a maselor de aer,
cu orientarea reliefului din cuprinsul spatiilor interfluviale si al culoarelor de vai, cu prezenta
masivelor forestiere pe mari suprafete.
Ca trasatura generala, se remarca o crestere a cantitatii medii anuale conform cu schimbarea
morfometrica a formelor de relief, pe o directie generala de la vest catre est, respectiv o scadere a
cantitatii de precipitatii datorate efectului de foehnizare care are loc la coborarea maselor de aer din
cadrul culoarelor depresionare intramontane. Cantitatile medii anuale de precipitatii atmosferice se
situeaza intre 600 mm in sectoarele cele mai joase din Depresiunea Transilvaniei, 750 mm la
Sovata, 603 mm la Gheorgheni pana la valori de 1000 1200 mm in zona inalta traversata de
autostrada. Cantitatile medii in luna iulie se incadreaza intre 80 si 180 mm, iar n ianuarie intre 30 si
50 mm. Nivelul cantitativ al precipitatilor inregistreza cele mai mari valori in perioada primavara-
vara, fiind insotite adesea si de descarcari electrice, atunci cand regimul cantitativ al maximelor
cazute in 24 de ore poate sa depasesca si mediile lunare. Astfel, maximele inregistrete in 24 de ore
sunt de 145,5 mm in iunie 1929 la Miercurea Nirajului, de 75,2 mm in august 1945 la Targu Mures
si de 105,2 mm in iunie 1949 la Gheorgheni.
In zona de podi precipitaiile atmosferice prezinta urmtoarele valori:
- cantitile medii anuale: 500 550 mm/an in partea de V cresc la 600 mm/an;
- cantitile medii ale lunii ianuarie: 30 40 mm;
- cantitile medii ale lunii iulie oscileaza in jurul valorii de 60,0 mm.
Stratul de zapad Pentru perioada rece a anului, specifice sunt ninsorile, fiind insotite de
mase de aer venite dinspre nord-vest si nord, favorizeaza existenta viscolelor si a troienirii zpezii.
Numarul mediu al zilelor cu ninsori este de 40-60 de zile pentru zona montana, 30-40 de zile pentru
zona subcarpatica si 20-30 de zile pentru intreaga zona de podis. Stratul de zapada este prezent in

Iunie 2012 67/336
zona de munte intre 90 si 160 de zile, in functie de orientarea versantilor, iar in zona de colinara si
de podis sa ajunga la valori de 50-80 de zile. Grosimea medie a stratului de zapada variaza in zona
montana intre 80-120 cm, in zona subcarpatica si depresionara intre 50 60 cm si in zona joasa, de
podis intre 30-40 cm.
Vnturile
Sunt puternic influentate de relief, atat in privinta directiei, cat si a vitezei.La nivelul celor mai
inalte culmi montane sunt predominante componentele din V si NV. Frecvenele medii pentru
directia V sunt de 18%, iar pentru cea de NV 8.0%
Directia generala a curentilor de aer se desfasoara din sector vestic si nord-vestic. Pentru
zona colinara, de podis si subcarpatica unde vantul detine o intensitate si o frecventa mijlocie,
viteza medie fiind de 3,1 m/s la Targu Mures. In timpul iernii sunt destul de frecvente vanturile
dinspre nord-est si nord care ating uneori viteze ce depasesc 45 m/s.
Culoarele de vale influenteaza canalizarea curentilor de aer. Cele mai puternice vanturi se
inregistreaza in cadrul sezonului rece, acestea fiind cu precadere in zona montana inalta. Exista si
perioade de calm atmosferic, acesta fiind intalnit mai ales in zonele depresionare (Depresiunea
Sovata - Praid, Depresiunea Gheorgheni).
In zona de campie a judeului Iai directiile dominante de deplasare ale vnturilor sunt NV,
SE si N, iar viteza medie anuala variaza intre 2 si 4,1 m/s. Cele mai mari viteze ale vntului pot
depasi 40,0 m/s.

d) Regimul hidrografic
Apele freatice si de adancime constituie una dintre resursele importante ale subsolului.
Adancimea, debitul si calitatile fizico-chimice difera in functie de zonele traversate, conditii climatice
si anotimp. In general, apele de adancime sunt putin exploatate, avand un grad ridicat de
mineralizare, asa cum este cazul intregii zone a Depresiunii Gheorgheni si a Muntilor Gurghiu, fapt
ce a favorizat dezvoltarea unor statiuni (Sovata). Alimentarea stratului freatic se realizeaza fie sub
permanenta influenta a nivelurilor raurilor, fie prin infiltratie si capilaritate. In lunca Tarnavei Mici si a
Nirajului apele freatice sunt situate la o adancime de 1,5 - 2,5 m pana la 8 10 m in functie de
variatile nivelului raului din perioadele ploioase, precum si in functie de pozitionarea fata de cursul
de apa sau de terasa acestuia. In zona luncii Muresului si a Depresiunii Gheorgheni aceste ape se
gasec cantonate la adancimi cuprinse intre 0,2 - 0,9 m generand zone cu exces de umiditate si
aparitia solurilor gleice.
Scurgerea de suprafata este influentata atat de conditiile climatice, cat si de cele litologice, de
panta, precum si de gradul de acoperire cu vegetatie a suprafetei terestre. Alimentarea cu apa a
raurilor este variabila, in functie de cantitatea de precipitatii si topirea zapezilor.
Reteaua hidrografica existenta in cadrul traseului strabatut de zona de inceput de Autostrada
este tributara in totalitate bazinului morfohidrografic a Raului Mures. Astfel, Raul Mures constituie
principalul curs de apa traversat de traseul autostrazii in zona de granita a judetelor Mures si
Harghita. Alaturi de acesta, intre principalii afluenti (afluenti de stanga) ai Raului Mures aflati in
zona traversata de autostrada se numara Raul Tarnava Mica (afluent al Tarnavei) si Raul Niraj,
afluenti in lungul carora inainteaza spre amonte si traseul autostrazii. In rest, reteaua hidrografica
de suprafata inregistreaza cursuri de apa de dimensiuni reduse si un regim de scurgere
semipermanent (temporar). Densitatea retelei hidrografice inregistreaza valori de 0,8 1,1 km/km
2

in zona de munte, de 0,6 0,8 km/km
2
in zona dealurilor subcarpatice si de podis. Scurgerea
medie multianuala de aluvini in suspensie variaza in functie de pozitionarea si structura

Iunie 2012 68/336
petrografica intre 2,5 t/ha si 0,5 t/ha, cele mai mici valori inregistrandu-se in zonele depresionare,
urmate de cele montane, iar cele mai ridicate in zona deluroasa a Podisului Tarnavelor. In cursul
anului volumul maxim scurs se inregistreaza in general in perioada aprilie iunie, iar cel minim in
perioada noiembrie ianuarie, cand se scurg, in medie, 45, respectiv 12 din volumul anual.
Raul Mures constituie un principal curs de apa care curge atat prin Romania, cat si prin
Ungaria, constituind un afluent de stanga la Tisei. Acesta detine o lungime de 761 km, avand
izvoarele in Muntii Hasmas, la o latitudine de 850 m, in sudul Depresiunii Gheorgheni. Autostrada
traverseaza cursul acestuia in zona superioara, in cadrul Depresiunii Gheorgheni (Giurgeului), in
zona km 88 - 89, la vest de Municipiul Gheorgheni. Panta medie a raului este in jur de 2,7 , insa
in cadrul cursului superior si a zonei traversate de autostrada, panta medie de scurgere a raului
este mult mai redusa, in jur de 1 , asa cum este si in cazul localitatii Joseni, unde albia minora
formeaza despletiri, meandre si o lunca larga inundabila. In aceasta zona, se estimeaza un debit
mediu multianual de 8 9 m
3
/s. Scurgerea medie multianuala de aluviuni in suspensie in cadrul
Depresiunii Gheorgheni este mica datorita constitutiei litologice si a pantelor reduse. Fenomene de
inghet se produc in fiecare an si dureaza, in medie 100 110 zile cu formarea unui pod de gheata.
Raul Tarnava Mica constituie un afluent de dreapta al Raului Tarnava Mare, formand
impreuna Raul Tarnava (afluent de stanga al Muresului). Raul Tarnava Mica isi are izvoarele in
Muntii Gurghiului, in zona traversata de Autostrada (km 44, 52 si 57), avand o suprafata totala a
bazinului de 2 071 km
2
. Panta de scurgere a raului scade treptat de la valori de 13 in
Depresiunea Praid Sovata, catre 3 - 5 in sectorul dealurile subcarpatice pana la 1 in zona
de podis. Afluentii sai au dimensiuni reduse, atat ca lungime cat si ca suprafata, intre care se
numara Paraul Sovata (lungime de 20 km si o suprafata de 119 km
2
). In aceasta zon debitul
mediu multianual de estimeaza la o valoare de 4 6 m
3
/s.
Raul Niraj constituie un afluent de stanga al Muresului, avand izvoarele in Muntii Gurghiului.
Lungimea cursului sau este de 79 km, iar suprafata bazinului hidrografic este de 625 km
2
.
Autostrada Targu Mures Iasi parcurge culoarul de vale al acestuia impreuna cu cel al Paraului
Nirajul Mic (afluent de stanga al Raului Niraj), din zona localitatii Miercurea Nirajului catre
Magherani.
In cadrul Podisului Tarnavei si a zonei de contact catre zona subcarpatica exista acumulari
lacustre cu apa sarata formate prin acumularea apei in ocnele parasite rezultate prin prabusirea
vechilor galerii, in goluri de natura carstica sau in bazine special amenajate antropic pentru
captarea izvoarelor sarate. Intre acestea se numara Complexul lacustru de la Sovata cu Lacul
Ursu, de origine carsto-salina (suprafata de 4,8 ha si o adancime de 18 m) cu un fenomen de
heliotermie.
Cele mai importante cuvete lacustre din zona traseului strabatut de Autostrada sunt cele cu
apa sarata din cadrul Complexului lacustru de la Sovata. Acesta s-au format prin acumularea apei
in ocnele parasite rezultate prin prabusirea vechilor galerii, in goluri de natura carstica sau in bazine
special amenajate de om pentru captarea izvoarelor sarate. Cel mai important lac este Lacul Ursu,
de origine carsto-salina, cu o suprafata de 4,8 ha, adancime de 18 m acumulare care prezinta un
fenomen de heliotermie. Alaturi de acesta mai pot fi numite alte spate lacuri mai mici de origine
similara: Alunis, Suhat, Rosu, Verde, Sarpelui, Dulce si Bertului.
De-a lungul sectorului de autostrada cuprins intre km 92+126 122+126 reteaua hidrografica
este tributara Raului Mures (in partea de vest a M. Giurgeu) si raului Putna (in partea de est a M.
Giurgeu). Dintre vaile mai importante pe care traseul Autostrazii le va traversa mentionam Valea
Ditrau, Paraul Mare, Valea Mortonea, V. Tengheler, Paraul Copacilor, Paraul Chel etc.
Rul Bistrita, prezent in jud. Neamt prin sectorul sau mijlociu, curge pe o distanta de 126
km. La intrarea in judet, Bistrita are aspectul unui rau tipic de munte; in aval de Farcasa si in

Iunie 2012 69/336
special de Lacul de acumulare si barajul Izvorul Muntelui, aspectul si conditiile naturale ale raului
sunt complet modificate prin interventia omului. Afluentii sai, in zona lacului, au dimensiuni ce
variaza intre 50 si 12 km lungime si intre 10 si 64 km
2
suprafata de bazin, cu exceptia Bistricioarei,
afluent de ordinul I situat pe dreapta, (L = 55 km si S= 763 km
2
), din care doar 20% revine judetului
prin sectorul sau inferior. In aval de lac se afla afluentul sau de ordinul I Bicazul (L=35km, S=563
km
2
).
Debitul mediu multianual al raului Bistrita, in regim natural de scurgere, variaza intre 35 m
3
/s
si 66 m
3
/s, o contributie importanta avand-o raurile Bistricioara (6.1 m
3
/s) si Bicaz (5.4 m
3
/s).
Fenomenele de inghet se inregistreaza in fiecare an cu o durata medie de 75 zile, iar podul
de gheata mai rar, la un interval de 4-5 ani, cu o durata medie de 35 zile.
Caracteristice jud. Neamt sunt lacurile de acumulare de pe valea Bistritei de interes hidroenergetic.
Cel mai mare este Lacul Izvorul Muntelui care, la nivelul normal de retentie are o suprafata de 3100
ha si un volum de 1240 mil. m
3
. Puterea instalata a hidrocentralei este de 210 MW. Barajul are
inaltimea de 127m, iar lungimea coronamentului atinge 430m.
De asemenea pe parcursul traseului sunt traversate o serie de vi ale afluentilor
Bistricioarei (Sabau, Olaru, Varaia, Pintic, Frasinu, Luncilor, Ungureni), diferite ca mrime, cu debit
lichid nesemnificativ sau inexistent, dar care n perioade cu precipitaii bogate pot fi active.
De-a lungul sectorului de autostrada cuprins intre km 152+126 197+126, reteaua
hidrografica este tributara r. Ozana (Neamt) care colecteaza o serie de afluenti cu caracter
torential, ce curg n principal dinspre partea dreapta a traseului spre partea stanga a acestuia.
S-a observat ca, aproximativ dupa km 160+126, in teren exista o cumpana a apelor care
separa raul Largului (p. Petru Vod) ce curge spre lacul Bicaz, de raul Ozana (r. Neamului) care
curge spre est, constituind afluentul dreapta al raului Moldova. In teren cumpana apelor coincide cu
un sector cu versani abrupti (defileu), care continua aproximativ pana in dreptul localitatii Pluton.
De-a lungul raului Largului s-a observat ca in profil transversal valea prezinta mai multe
terase cu trepte cvasiorizontale care au destinatie fie de faneata, fie agricola.
Intre km 210+931 - km 288+931 rurile fac parte din cele dou mari bazine hidrografice:
Prut in partea de Est i Siret in partea de Vest. Densitatea medie a reelei hidrografice este de cca.
0,5 km/km. Scurgerea medie multianuala specifica de apa variaza intre 3,0 l/s.km in Vest si 0,5
l/s.km in Est. Debitele medii multianuale specifice de aluviuni in suspensie sunt reduse variind intre
cca 2,0 t/ha.an (zona deluroasa din Vest) si sub 0,5 t/ha.an (in Est). Aluviunile trte nu sunt
sensibile comparativ cu cele in suspensie.
Rul Siret are o suprafata de bazin de 5.874 km si o lungime de 263 km. Debitul mediu
multianual al Siretului in ultimii 30 ani variaza intre 35 m/s si 37 m/s Panta medie pe sectiune
aferentul judetului este de cca 0,5 . Debitele maxime cu probabilitatea de depasire de 1% variaza
de la 1900 m/s la 2020 m/s. Debitul mediu multianual de aluviuni in suspensie variaza in limite
apropiate intre 55 kg/s si 60 kg/s. Fenomenele de inghet au o durata medie de 100 zile iar podul de
gheata apare destul de des in peste 90% din ierni si dureaza in medie 68 zile.
Rul Prut are o suprafata de 13.381 km si o lungime de 675 km. Debitul mediu multianual
pe perioada ultimilor 30 de ani variaza intre 92,0 m/s la intrare si 104 m/s la iesirea din judet
aportul principal fiind al Jijiei. Debitul maxim cu probabilitatea de depasire de 1% este la Ungheni
de 1200 m/s. Fenomenul de inghet apare in fiecare iarna si are o durata medie de 80 zile iar podul
de gheata apare in cca 90% din ierni si are durata medie de 60 zile.
Dintre afluentii principali al rului Prut mentionam: Jijia (S = 5.850 km, L = 287 km) are un
debit mediu multianual la intrarea in judet cuprins intre 3,90 m/s iar la varsare de 8,30 m/s, Bahlui

Iunie 2012 70/336
(S = 1.915 km, L = 104 km) cu un debit mediu multianual de 2,80 m/s si Miletinul (S = 685 km, L
= 79 km) cu debitul mediu multianual de 1,0 m/s. Debitele maxime in regim natural de scurgere
sunt in general reduse datorita atenuarilor ce se produc in luncile largi ale albiilor majore.
Fenomenele de inghet dureaza in medie cca 80-90 zile iar podul de gheata apare foarte des (80-
100%) din ierni si are o durata medie de 60-65 zile.

3.6.2 Biodiversitate
Vegetatia si flora
Flora si vegetatia naturala reflecta in mod fidel particularitatile elementelor climatice, varietatea
si etajarea reliefului, precum si structura geologica a substratului. In cadrul asociatiilor vegetale apar
particularitati conditionate de topoclimatul local, de orientarea culmilor, de expunerea versantilor, etc.
Din punct de vedere al reliefului si al etajarii vegetatiei, primii kilometrii ai Autostrzii,
traverseaza doua etaje de vegetatie, reprezentate prin etajul padurilor nemorale (de foioase) si prin
etajul padurilor boreale (de molid). Aceste etaje de vegetatie sunt specifice zonei colinare-
deluroase si de podis, urmata de cea subcarpatica, montana si depresionara.
In regiunea vestica, in cadrul Depresiunii colinare a Transilvaniei predomina padurile de
foioase, in timp ce catre est, zona subcarpatica si montana predomina padurile de molid. In functie
si de pozitionare, patura forestiera este mai bine individualizata in cadrul zonei subcarpatice si a
celei montane. Astfel, in zona de colinara si de podis asociataia forestiera cuprinde un amestec
realizat din paduri de gorun (Quercus petraea) cu stejar (Quercus robur) si carpen (Carpinus
betulus). Alaturi de acestea mai pot fi intalnite si specii cer (Quercus Cerris), garnita (Quercus
Frainetto), gorun (Quercus petraea) si artar tataresc (Acer tataricum). In zona vestica apar paduri
de sleau de deal, formate dintr-un amestec de gorun si stejar pedunculat. Toate aceste specii si
asociatiile forestiere prezentate mai sus, prezinta un amestec cu fagul (Fagus Silvatica), odata cu
cresterea in altitudine, respectiv in zona subcarpatica si partial in cea montana.
Fagul (Fagus silvatica) este prezent pe areale insemnate sub forma de paduri compacte si in
amestec cu diferite specii, inclusiv cu cele boreale aflate la partea superioara, in zona montana. In
cadrul etajului padurii de rasinoase, predomina padurile de molid (Picea abies), fie ca paduri
compacte pe cele mai mari suprafete, fie sporadic, in amestec cu bradul (Abies alba). Exista
suprafete insemnate forestiere prezente in cadrul Muntilor Gurghiu si Harghita. Sporadic, exista si
specii indigene de larice sau zada (Larix decidua) si tisa (Taxus baccata), specii ocrotite.
Asociatiile vegetale naturale, speciile de arbori (in cazul de fata molid, brad, pin si fag) sunt
sensibile la clima si mai ales la topoclimatele locale existente, reflectate mai ales din prisma
oscilatiilor de temperatura, cat morfografiei cu orientarea versantilor. In zona joasa si la baza
Depresiunii Gheorgheni (Giurgeni), la o altitudine de 700 900 m se afla paduri de molid si brad,
iar pe versantii montani din zona, la altitudini de 900 1200, suprafetele forestiere sunt alcatuite
din molid, brad, brad alb, pin si mai ales fag, ceea ce confirma faptul ca in aceste zone este mai
cald decat la bazele depresiunii.
Flora spontana este prezenta cu o serie de fructe de padure, clasificate dupa ponderea
economica, in arbusti fructiferi cu pondere economica mare, cum sunt zmeurul, afinul, macesul,
murul, alaturi de specii de ciuperci - ghebe (Armillaria mella), hribi (Belotus sp.), galbiori
(Cantharells cibarius), etc.
Pajistile si pasunile au un caracater secundar, avand o mai larga extindere in zona colinara si
de podis, precum si in zona depresiunilor subcarpatice si intramontane. In cadrul etajului de
foioase, dar si cu extindere catre etajul boreal, intre varietatea de graminee existenta, se pot

Iunie 2012 71/336
numara prezenta firutei (Poa nemoralis), a paiusului rosu (Festuca rubra) si iarba vantului (Agrostis
tenuis), cat si plante cu flori colorate. In cadrul etajului padurilor de molid, intre speciile ierboase
sunt de mentionat parusca (Festuca supina), coarna (Carex curvula), degetarutul (Soldanella
pusilla), firuta (Poa media), taposica (Nardus stricta), etc. Tufarisurile sunt formate din diferite
varietati de salcie pitica (Salix reticulate, Salix Herbacea), ienupar pitic (J uniperus comunis),
jneapan (Pinus mugo), afin (Vaccinium myrtillus), merisor (Vaccinium vitis idaea), etc.
In cadrul Depresiunii Gheorgheni (Giurgeului) cea mai mare extindere o au pajistile si
pasunile cu speciile ierboase prezentate mai sus, alaturi de care, in zonele cu mlastini eutrofe
cuprind elemente de vegetatie si flora reprezentate prin specii de Carex stellulata, Carex
canescens, Carex lepidocapra, Comarum palustre, Hysimachia thyrsiflora, etc., precum si alte
specii relicte Saxifrago hirculus si Ligularia sibrica.
Pentru zonele coborate, vegetatia azonala este prezenta in luncile tuturor cursurilor de apa,
fiind reprezentata prin pajisti secundare si zavoaie de salcie, mesteacan si plop. Specifice sunt
specii vegetale azonale de lunca si de pasune cu Agrostis Stolonifera si Agrostis Canina in
complex cu diverse specii de pipirig (J uncus sp.) si rogoz (Carex sp.).
Incepand de la km 130+126, traseul autostrzii intr in Zonei pdurilor de molid, fiind
reprezentat din molidisuri si pajisti montane secundare cu Festuca rubra si Nardus stricta. Zonele
mpdurite sunt prezente n regiunea studiat (fiind ntlnite pe versanii ce mrginesc zonele
depresionare). In zona montana au extindere mare si padurile de amestec (fag, brad, molid), iar pe
povarnisurile stancoase apar uneori arborete de pin (pinus silvestris). In zona localitatii Tulghes
apar si pajisti mezofile cu Agrostis tenuis si Festuca rubra. Arealul zonelor impadurite a fost n
ultimul timp redus din cauze antropice, n urma defririlor.
In continuare traseul urmareste in linii generale, de la est la vest, succesiunea unitatilor de
relief. Astfel, etajul padurilor de foioase ocupa cea mai mare parte a teritoriului. In Podisul
Moldovenesc vegetatia este reprezentata de sleauri de stejar, alaturi de care apar insular fagete
colinare, pe cand in dealurile piemontane pericarpatice predomina gorunul in alternanta cu stejarul.
In zona montana au extindere mare padurile de amestec (fag, brad, molid).
In padurile de rasinoase cele mai intinse din zona forestiera (73%), traiesc un numar mare de
specii de mamifere: ursul carpatin, cerbul carpatin, rsul, lupul, jderul de scorbura, pisica salbatica,
veverita, vulpea, mistretul; pasari precum cocosul de munte, acvila de munte, ciocanitoarea de
munte, pitigoiul de munte; unele reptile ca: vipera comuna, soparla de munte, tritonul carpatic,
salamandra.
In subetajul fageto-gorunetelor (19%), predomina mistretul, lupul, vulpea si apar caprioarele,
soarecele gulerat, prsul de alun, veverita; dediferite specii de psri, cum ar fi piigoiul, sticletele,
mierla, privighetoarea, oimul, uliul etc. In apele repezi traiesc pastravii, zlavoaca, boisteanul,
grindeiul, iar in apele mai mari moioaga, cleanul, latita, etc. In masivul Puciosu, in apa lacului
Sfanta Ana, a fost aclimatizat somonul pitic.
Cea mai mare parte a zonei forestiere o ocup pdurile amestecate, limita sa superioara
ajungnd pn la 1500 m n Munii Tarcaului de unde coboara in regiunea subcarpatica sub 500 m.

n zona ce apartine judeului Iai se ntlnesc urmtoarele uniti zonale de vegetaie:
1. Uniti zonale pe latitudine: Zona de silvostep i Zona pdurilor de stejari
2. Uniti zonale pe altitudine: Etajul nemoral (al pdurilor de foioase), subetajul pdurilor
de gorun i de amestec

Iunie 2012 72/336
Zona de silvostep este prezent n zona analizat prin subdiviziunea silvostepa din centrul i
nordul Moldovei (Enculescu, 1924), sub forma unei benzi largi de pdure, cu caractere proprii.
Aceast zon ocup un relief deluros cu altitudini cuprinse ntre 100 i 300 m, cu cernoziomuri i
soluri cenuii. Clima se caracterizeaz prin temperaturi medii anuale de 8,5 - 9,5
0
C, precipitaii
medii anuale de 520 - 570 mm i durata perioadei de vegetaie de 175 - 185 zile.
Unitatea fitosociologic forestier potenial este reprezentat prin asociaia Aceri tatarico
Quercetum roboris Zolyomi 1957, n care se dezvolt mai frecvent speciile: Quercus robur, Q.
dalechampii, Carpinus betulus, Cerasus avium, Acer campestre, A. tataricum, Tilia tomentosa,
Lithospermum purpureocaeruleum, Lathyrus niger, Cornus mas, C. sanguinea, Melica picta etc.
Majoritatea comunitilor de pajiti primare, care se ntlnesc fragmentar n arealul nostru de
interes, se ncadreaz n asociaia Taraxaco serotinae Festucetum valesiacae (Burduja et al.
1956, Rvru et al. 1956) Srbu, Coldea et Chifu 1999. Printre alte asociaii derivate i secundare
de pajiti, se menioneaz: Taraxaco serotinae Bothriochloetum ischaemi (Burduja et al. 1956)
Srbu, Coldea et Chifu 1999, Agropyro pectinati Stipetum capillati (Burduja et al. 1956 ) Srbu,
Coldea et Chifu 1999, Thymo pannonici Chrysopogonetum grylli Doni et al. 1992 etc.
Zona pdurilor de stejar are o rspndire mai redus n Cmpia Moldovei, la o altitudine 180
300 m. Substratul geologic este reprezentat prin marno calcare, marne, gresii, luturi etc. Solurile
sunt brune eumezobazice i cenuii. Clima se caracterizeaz prin temperatura medie anual de
7,5 9,5
0
C, precipitaii medii anuale de 525 650 mm i durata perioadei de vegetaie de 170
180 zile.
Unitatea fitosociologic principal este reprezentat de asociaia Corylo avellanae Carpinetum
Chifu 1997, n care combinaia specific este constituit din speciile: Quercus robur, Carpinus
betulus, Corylus avellana, Acer campestre, Stellaria holostea, Aegopodium podagraria,
Melampyrum bihariense etc. Terenurile mai nalte sunt populate de fitocenoze ale asociaiilor
Evonymo europaeae Carpinetum Chifu (1995) 1997 i Galio schultesii Fagetum (Burduja et al.
1973) Chifu et tefan 1994. Asociaia secundar principal este Taraxaco serrotinae Festucetum
valesiacae (Burduja et al. 1956, Rvru et al. 1956) Srbu, Coldea et Chifu 1999.
Etajul nemoral (al pdurilor de foioase), subetajul pdurilor de gorun i de amestec are o
rspndire insular n Cmpia Moldovei, la altitudini cuprinse ntre 200 m i 400 m. Substratul
geologic este reprezentat de argile i marne. Solurile sunt brune podzolice, brun-mezobazice,
brune luvice, argiluviale, cenuii etc. Clima se caracterizeaz prin temperatura medie anual de 6 -
9
0
C, precipitaii medii anuale de 550 - 600 mm i durata perioadei de vegetaie de 170 - 180 zile.
Vegetaia potenial este reprezentat de asociaia Evonymo europaeae Carpinetum Chifu
(1995) 1997, n care combinaia specific este alctuit din speciile: Quercus dalechampii,
Carpinus betulus, Acer campestre, Evonymus europaeus, Tilia cordata, Carex pilosa, Poa
nemoralis, Stellaria holostea etc. Pe suprafee restrnse se dezvolt fitocenoze ale asociaiei Galio
schultesii Fagetum (Burduja et al. 1973) Chifu et tefan 1994.
De asemenea, apar i pdurile moldavice de gorun i carpen (Quercus dalechampii i Carpinus
betulus), cu Tilia tomentosa i Fraxinus excelsior, constituind asociaiile Dentario quinquefoliae
Carpinetum (Dobrescu et Kovcs 1973) Taber 1992, Lathyro veneti Fagetum (Dobrescu et
Kovcs 1973) Chifu 1995 nom. novum, Aro orientalis Carpinetum (Dobrescu et Kovcs 1973)
Tuber 1992, n care se dezvolt un nucleu de specii caracteristice: Arum orientale, Carex
brevicollis, Corydalis cava ssp. marschalliana, Cardamine quinquefolia, Fagus orientalis, F. taurica,
Fritillaria orientalis, Lathyrus venetus, Scutellaria altissima, Symphytum tauricum, Tilia tomentosa
etc. Ca unitate secundar de vegetaie, erbacee, se menioneaz asociaia Taraxaco serotinae
Festucetum valesiacae (Burduja et al. 1956, Rvru et al. 1956) Srbu, Coldea et Chifu 1999.

Iunie 2012 73/336
Vegetaia de step ierboas natural de step lipsete aproape cu totul, fiind degradat treptat,
sub presiune antropic, pn la transformarea ei ntr-o vegetaie derivat. Ca urmare, vegetaia
stepic actual este reprezentat aproape exclusiv prin pajiti secundare, derivate din cele primare.
Suprafee mici de pajiti primare, n diferite stadii de degradare, se afl doar pe dealuri i pe
coastele din lungul vilor.
Unitile de vegetaie extrazonal, intrazonal i azonal aparin la mai multe tipuri de vegetaie
i anume:
Vegetaia halofil de pe solurile saline este cel mai bine reprezentat n depresiunea Jijia Bahlui
n zona noastr de interes. Solurile sunt de tip solonceac, solone i solul aluvial salinizat. Cea mai
rspndit asociaie este as. Puccinellietum limosae Rapaics ex So 1936, n care sunt
caracteristice speciile: Aster tripolium, Puccinellia distans ssp. limosa, Taraxacum bessarabicum,
Scorzonera cana, Limonium gmelini, J uncus gerardi, Matricaria recutita etc. Suprafee mai limitate
sunt ocupate de asociaiile: as. Suaedetum maritimae So 1927, as. Salicornietum prostratae So
1964, as. Astero tripolii J uncetum gerardii Smarda 1953 etc.
Vegetaia palustr este caracteristic blilor, mlatinilor i apelor curgtoare. Substratul este
reprezentat prin aluviuni, iar solurile sunt de tip gleic mltinos. Unitatea fitosociologic principal
este asociaia Phragmitetum vulgaris So 1927, care formeaz stufrii de ntinderi variabile, n
lungul tuturor rurilor, n mlatini, bli, iazuri etc. Alte asociaii de mlatini sunt: as. Typhetum
angustifoliae Pignatti 1953, as. Typhetum latifoliae Lang 1973, as. Caricetum vulpinae So 1927,
as. Galio palustris Caricetum ripariae Bltov - Tulkov et al. in Grabherr et Mucina 1993
(Syn. Caricetum acutiformis-ripariae So 1938).
Vegetaia de lunc este caracteristic rurilor Prut, Siret, Moldova, precum i afluenilor acestora.
Vegetaia natural de lunc s-a pstrat n foarte mic msur, deoarece mari suprafee au fost
defriate n trecut. Principalele asociaii sunt: as. Salicetum albae Issler 1926, as. Salici
Populetum Meijer-Drees 1936, as. Fraxino pannonici Ulmetum So in Aszd 1936 corr. So
1963. Dintre asociaiile secundare de pajiti, mai rspndite sunt: as. Agrostietum stoloniferae
Burduja et al. 1956, as. Rorippo austriacae Agropyretum repentis (Timar 1947) R. Tx. 1950, as.
Trifolio Lolietum perennis Krippelova 1967 etc.
Zona studiat se ncadreaz n urmtoarele complexe teritoriale de vegetaie potenial (cf. Chifu
T. & Mititelu D. 1992), considerate pe sensul vest-est:
3. U14 Pduri de lunc cu stejar pedunculat, frasin de lunc (Quercus robur, Fraxinus
angustifolia) n complex cu zvoaie de plopi (Populus alba, P. nigra) i slcii (Salix
alba, Salix fragilis)
4. F83 Pduri moldavice de fag cu tei arginitiu (Fagus sylvatica, local F. taurica, F.
orientalis i Tilia tomentosa) cu Hedera helix, Carex brevicollis.
5. R1 Mlatini europene de stuf, papur i rogoz (Phragmites australis, Typha
angustifolia, Scirpus lacustris).
6. L2 Pratostepe moldavo-ucrainiene cu pajiti stepice (Stipa tirsa, S. pennata, Carex
humilis) n complex cu pduri de stejar pedunculat cu arar ttrsc (Quercus robur,
Acer tataricum)
7. P10 Pajiti halofile danubian-balcanice (Puccinellia sp. div.) n complex cu vegetaie
halofil (Salicornia ramosissima, Suaeda sp. div., Limonium sp. div.)


Iunie 2012 74/336
Fauna
Fauna este strans legata de specificul invelisului vegetal si de relief, reprezentative fiind
speciile de padure, de lunca si cele acvatice.
Mamiferele numr prntre specii, pe urmtoarele: arici, crtie, chicani (Erinaceus
europaeus, Talpa europaea, Sorex minutus, Sorex araneus) specii prezente n toat zona
studiat, deopotriv n ecosisteme naturale, ct i antropizate; lilieci (Plecotus auritus, Eptesicus
serotinus, Nyctalus noctula, Myotis myotis), care triesc n ecosisteme naturale, dar i n zone
antropizate; obolani i oareci (Rattus norvegicus, Rattus rattus, Mus musculus, Apodemus
sylvaticus, Apodemus agrarius, Apodemus flavicollis, Ondatra zibethica, Clethrionomys glareolus,
Microtus arvalis, Arvicola terrestris, Sicista subtilis), care sunt cunoscute deopotriv ca specii
sinantrope care habiteaz n perimetre locuite de oameni, dar i n ecosisteme naturale; prii i
veveria (Glis glis, Muscardinus avellanarius, Eliomys quercinus, Dryomys nitedula, Sciurus
vulgaris), care triesc n ecosistemele de pdure; popndul, sau uia (Spermophylus citellus),
iepurii (Lepus europaeus, Oryctolagus cuniculus), care triesc n zonele de step; cerbii,
cprioarele i mistreii (Cervus elaphus, Capreolus capreolus, Sus scrofa), care populeaz
pdurile; o serie de carnivore, precum bursucul (Meles meles), jderii (Martes martes, Martes oina),
vulpea (Vulpes vulpes) i pisica slbatic (Felis silvestris) care sunt prezente n pduri, vidra, sau
lutra (Lutra lutra), n zonele umede. Marea majoritate a speciilor enumerate au importan
protectiv la nivel naional i european, unele fiind elemente Natura 2000, precum Myotis myotis,
Sicista subtilis, Spermophylus citellus i Lutra lutra.
In paduri, dintre manifere, pot fi amintite: caprioara (Capreolus capreolus), mistretul (Sus
scrofa), lupul (Canis lupus), ursul (Ursus arctos), cerbul carpatin (Cervus elaphus), rasul (Lynx lynx)
, veverita (Sciurus vulgaris), iepurele (Lepus europaeus), etc.
Nevertebratele sunt larg rspndite habitnd n toate habitatele terestre, acvatice i de
ecoton. Joac un rol important n economia naturii reprezentnd verigi n cadrul reelelor trofice,
ndeplinind cele mai diferite funcii, n calitate de fitofage, prdtoare, detritofage, coprofage.
n cele ce urmeaz vom prezenta o succint analiz a grupelor de nevertebrate
semnificative, precum: molutele acvatice i terestre, dintre care gasteropodele terestre sunt
dependente de natura solului, ca factor determinant n structura cochiliei. Desebit de bine
reprezentate sunt speciile acvatice. Dintre speciile cele mai frecvente le menionm pe
urmtoarele: Theodoxus danubialis, Viviparus contectus, Physa frontinalis, Aplexa hypnorum,
Stagnicola palustris, Radix auricularia, Planorbis planorbis, Acroloxus lacustris, Succinea putris,
Succinea oblonga, Vertigo antivertigo, Vertigo pygmaea, Clausilia pumila etc.
Arahneele i opilionidele, cunoscute sub numele generic de pianjeni, triesc n aceast
zon, cu precdere, n slcie i foarte multe sunt specii nepretenioase, euritope. Dintre cele mai
rspndite specii le menionm pe urmtoarele: Achaearanea riparia, Enoplognatha ovata,
Robertus arundineti, Theridion impressum, Bathyphantes nigrinus, Dicymbium nigrum, Diplostyla
concolor, Erigone atra, Erigone dentipalpis, Hypomma bituberculatum, Maso sundevalli, Meioneta
mollis, Meioneta rurestris, Neriene clathrata, Neriene montana, Prinerigone vagans, Tenuiphantes
mengei, Walckenaeria antica, Pachygnatha clercki, Pachygnatha degeeri, Tetragnatha montana,
Aculepeira ceropergia, Larinioides cornutus, Singa hamata, Alopecosa pulverulenta, Pardosa
agrestis, Pardosa amentata, Pardosa palustris, Pardosa riparia,Trochosa ruricola, Trochosa
terricola, Pisaura mirabilis, Dictyna arundinacea, Clubiona lutescens, Clubiona phragmitis,
Phrurolithus festivus, Misumena vatia, Ozyptila praticola, Xysticus cristatus, Xysiticus floricola,
Evarcha falcata, i opilionidele, Mitostoma chrysomelas, Paranemastoma sili, Phalangium opilio.
Insectele, grup de succes, bine reprezentat n toate tipurile de ecosisteme are o pondere
important i n zona studiat. ntre insecte, coleopterofauna este reprezentat n ecosistemul

Iunie 2012 75/336
studiat prin specii aparinnd familiilor: Carabidae, Staphilinidae, Chrysomelidae, Curculionidae,
Coccinelidae, Lagriidae, Scarabeidae. n cadrul acestora, doar cteva sunt considerate ca forme
eudominante, i anume: Carabus cancellatus ssp. tuberculatus, diferite specii ale genului
Onthophagus sau Drypta dentata, iar dintre cele considerate deosebit de importante din punct de
vedere protectiv sunt Pilemia tigrina
3
, Lucanus cervus i Morimus funereus. Fauna de cicade
(Homoptera) de pe vegetaia spontan este ceva mai bogat, alctuit din specii polifage care se
hrnesc cu grupe de plante nrudite ct i din specii monofage (Cercopis, Philaeus sau Empoasca).
Fitofage n exclusivitate, apare interesant relaia insect-planta gazd. Literatura de specialitate
consemneaz, c cicadele sunt specii foarte restrictive, o singur specie Aphrophora alni
(Cercopidae) fiind comun tuturor tipurilor de ecosisteme. Heteropterele reprezint, alturi de
homoptere fitofagii de talie mijlocie, rolul lor fiind limitat la nivelul epigaionului, i mult mai extins la
nivelul hypergaionului. n zona luat n studiu a fost pus n eviden un numr nsemnat de specii,
dintre care aici amintim pe Notostira erratica, Nabis rugosus, Syromastes marginatus precum i
specii din familiile Reduviidae i Pentatomidae. Fauna de lepidoptere se caracterizeaz prin
pstrarea dominanei nete a familiei Nymphaelidae, urmat de Pieridae, familia Papilionidae fiind cea
mai slab reprezentat. Totodat, menionm prezena unor specii considerate de importan
protectiv deosebit, fiind chiar prioritar la nivel european, Calymorpha quadripunctaria, i care pe
teritoriul rii noastre este foarte bine reprezentat. Hipergaionul zonei este dominat i de ortoptere,
fiind semnalate destul de multe specii dintre care Pachitrachis gracilis, Euthysthira brachyptera i
Grillus campestris etc. Important protectiv este Saga pedo (cosaul de step). ntre diptere domin
brachicerele prin reprezentanii mai multor familii, precum: Muscidae, Phoridae, Sphaeroceridae,
Chloropidae, Scatophagidae, Heleomysidae i Syrphidae. Dintre nemathocere domin, firesc,
reprezentanii familiilor Tipulidae, Ceratpogonidae i Chironomidae.
La toate acestea se aduga numeroase specii de pasari. Dintre acestea, se amintesc: mierla
(Turdus merula), ciocanitoarea pestrita (Dendrocopus minor), cucul (Cuculus canorus), turturica
(Sterptopelia turtur), pitpalacul (Coturunix coturnix), cocosul de munte (Tetraourogallus rudolfi),
acvila de munte (Aquila chrysaetos), etc.

3.6.3 Suprafaa i folosina terenului ce urmeaza a fi ocupat temporar sau definitiv
Traseul Autostrazii se desfasoara pe teritoriiile administrative ale judetelor Mure, Harghita,
Neam i Iai. Conform certificatelor de urbanism anexate:
Regimul juridic: terenul se afla in extravilanul localitilor traversate i este
proprietate privata si/sau publica;
Regimul economic: folosinta actuala terenuri agricole (arabil, fanete, puni),
terenuri silvice, teren neagricol (drumuri publice si de exploatare agricola, retele de
utilitati), curi i construcii (pensiuni, zone de agrement)
Regimul tehnic: Certificatul de Urbanism s-a eliberat in baza avizelor favorabile
emise de primariile pe al carui teritoriu va trece traseul autostrazii. Conform
Certificatelor de Urbansim exist restricii de construire de-a lungul culoarelor de
echipare edilitara existenta: retele electrice, telefonie, gaze naturale, alimentare cu
apa potabila, canalizare, zone de protecie sanitar, arii protejate.

3
Speciile boldate i subliniate sunt specii Natura 2000

Iunie 2012 76/336
Tabel 3.6.3.1
Folosina terenului i suprafeele ce urmeaz a fi ocupate de autostrad
Nr.
Crt.
J udetul Comuna / Orasul
Teren agricol
(mp)
Teren silvic
(mp)
Teren
neagricol
(mp)
Curti
constructii
(mp)
Total (mp)
1
Mures
Gheorghe Doja 581.922 - 20.946 1.646 604.514
2 Craciunesti 842.474 1.337 59.150 7.309 910.270
3 Acatari 1.337.451 - 98.690 21 1.436.162
4 Pasareni 231.365 - 14.358 2.244 247.967
5 Galesti 411.081 - 23.041 - 434.122
6 Miercurea Nirajului 555.504 5.415 64.892 13.609 639.420
7 Bereni 226.513 19.759 5.235 9.575 261.082
8 Magherani 353.488 70.464 7.157 936 432.045
9 Chibed 220.524 35.647 24.650 - 280.821
10 Sarateni 388.656 191.280 13.671 8.198 601.805
11 Sovata 31.010 899 11.753 - 43.662
Total judetul Mures 5.179.988 324.801 343.543 43.538 5.891.870
12
Harghita
Praid 789.338 862.719 220.541 11.442 1.884.040
13 Joseni 1.521.006 508.826 68.654 81.967 2.180.453
14 Lazarea 841.358 - 46.546 - 887.904
15 Ditrau 774.337 24.669 36.118 8.344 843.468
16 Tulghes 455.059 820.732 40.630 9.739 1.326.160
Total judetul Harghita 4.381.098 2.216.946 412.489 111.492 7.122.025
17
Neamt
Gristies 560.162 336.207 55.136 46.531 998.036
18 Ceahlau 15.400 147.078 2.920 - 165.398
19 Poiana Teiului 185.310 791.992 44.125 25.874 1.047.301
20 Pipirig 276.148 715.425 21.243 20.488 1.033.304
21 Vanatori Neamt 317.171 295.664 63.562 2.679 679.076
22 Agapia 392.801 - 14.653 7.267 414.721
23 Targu Neamt 233.922 - 14.589 17 248.528
24 Petricani 533.677 - 13.923 - 547.600
25 Timisesti 105.587 - 748 - 106.335
26 Urecheni 313.456 - 19.096 - 332.552
27 Pastraveni - - 13.473 - 13.473
Total judetul Neamt 2.933.634 2.286.366 263.468 102.856 5.586.324
28
Iasi
Motca 169.159 218.593 - - 387.752
29 Miroslovesti 218.383 - - - 218.383
30 Stolniceni Prajescu 577.728 25.780 17.094 - 620.602

Iunie 2012 77/336
Nr.
Crt.
J udetul Comuna / Orasul
Teren agricol
(mp)
Teren silvic
(mp)
Teren
neagricol
(mp)
Curti
constructii
(mp)
Total (mp)
31 Pascani 271.445 - - - 271.445
32 Helesteni 1.011.297 - - - 1.011.297
33 Costesti 163.667 - - - 163.667
34 Strunga 43.498 - - - 43.498
35 Ion Neculce 739.020 - - 431 739.451
36 Tg.Frumos 464.050 - - 1.006 465.056
37 Baltati 766.876 47.879 7.362 5.535 827.652
38 Podu Iloaiei 620.114 - 765 4.063 624.942
39 Dumesti 512.800 - - 654 513.454
40 Letcani 806.726 - - 17.753 824.479
41 Potricani 484.245 - - 3.929 488.174
42 Rediu 372.424 - - - 372.424
43 Victoria 518.803 - 11.329 - 530.132
Total judetul Iasi 774.0235 292.252 36.550 33.371 8.102.408
Total autostrada (mp) 20.234.955 5.120.365 1.056.050 291.257 26.702.627
Total autostrada (ha) 2.023,4955 512,0365 105,6050 29,1257 2.670,2627


Iunie 2012 78 /336

3.6.4 Areale sensibile
Arealele sensibile identificate se regasesc in lungul intregului traseu al autostrzii dintre
acestea facand parte:
Ariile protejate (Situri Natura 2000, Parcuri naturale, rezervaii ale naturii, monumente ale
naturii)
Zonele impdurite
Zonele umede
Zone cu potential de alunecare
Zonele din imediata apropiere a localitilor unde exista case si/sau gospodrii
Zone de protectie sanitara
Siturile arheologice
Arii naturale protejate de pe traseul autostrzii sunt descrise in Anexa 8 al acestui memoriu.
Ariile protejate sunt prezentate in Anexa 8.
Zone impadurite
Pe traseul autostrzii se intalnesc zone impdurite la pozitiile kilometrice din tabelele de mai
jos.
Mentionm faptul ca in aceste zone a fost prevazuta imprejmuirea traseului cu plasa de sarma
H=1,80 - 2,6 m, pe restul tarseului inaltimea imprejmurii fiind H = 1,5m.
In Anexa 11 (numai format electronic) sunt prezentate coordonatele STEREO 70 zonelor de
padure care vor fi defrisate.

Zone umede (terenuri moi)
Pe baza cartariii geologice in culoarul autostrazii au fost identificate zone cu umiditate
excesiva si zone inundabile.
De-a lungul aliniamentului autostrzii intre Trgu Neam i Iasi au fost identificate mai multe
zone cu exces de umiditate, n care se dezvolt o abundent vegetaie de balt, care au, n
majoritatea cazurilor, un aspect de mlatin i n care se dezvolt, adeseori, vegetaie hidrofil
specific (stuf i pipirig), care subliniaz caracterul de lung durat al bltirilor.
Km 9+565 km 21+610
Km 28+400-km 29+360
Km 61+520
Km 85+446 km 86+625
Km 86+785 - km 87+010
km 210+931 (km 0+000) - km 211+431 (km 0+500)
4

km 221+581 (km 10+650) - km 221+931 (km 11+000)
km 225+431 (km 14+500) - km 225+831 (km 14+900)
km 232+231 (km 21+300) - km 232+331 (km 21+400)

4
Sectorul 3 Tg. Neamt - Iasi

Iunie 2012 79 /336

km 236+831 (km 25+900) - km 236+931 (km 26+000)
km 262+066 (km 51+135) - km 268+531 (km 57+600)
km 276+931 (km 66+000) - km 277+131 (km 66+200)
km 277+581 (km 66+650) - km 277+781 (km 66+850)
km 282+931 (km 72+000) - km 283+101 (km 72+170)
km 287+781 (km 76+850) - km 288+931 (km 78+000)
Zone cu potenial de alunecare
In lungul sectorului 3 au fost identificate mai multe zone cu potenial de alunecare, zone creeping
(alunecri de suprafa), alunecri de adncime, pe urmtoarele sectoare (aproximativ):
km 229+681 (km 18+750)
4

km 239+431 (km 28+500)
km 249+731 (km 38+800)
km 250+131 (km 39+200)
km 250+731 (km 39+800)
km 251+756 (km 40+825)
km 252+281 (km 41+350)
km 252+931 (km 42+000)
km 274+331 (km 63+400)
km 283+181 (km 72+250)
km 283+381 (km 72+450)
Selectarea acestor zone s-a bazat n special pe observaiile vizuale efectuate n timpul
vizitelor pe teren aspectul vlurit al terenului, suprafee de desprindere, poziia nclinat a
vegetaiei arboricole i degradri ale terenului.

Zone locuite
Pentru realizarea autostrzii va fi necesara demolarea unor construcii (case i/sau anexe)

Tabel 3.6.4.2
Nr.
crt.
J udet Teritoriu
Total
constructii
Total
suprafata
Constructie
civila
Anexa
(buc.) (mp) (buc.) (buc.)
1
Mures
Miercurea
Nirajului
13 1222.5 8 5
2 Bereni 1 10.05 0 1
3 Sarateni 4 130.62 1 3
TOTAL J UDET MURES 18 1363.17 9 9

Iunie 2012 80 /336

1
Harghita
Praid 25 986.34 14 11
2 Joseni 24 815.23 9 15
3 Lazarea 0 0 0
4 Ditrau 10 8344 3 7
5 Tulghes 32 9739 18 14
TOTAL J UDETUL HARGHITA 91 19884,57 44 47
1 Neamt Grinties 30 1106 13 17
2 Ceahlau 0 0 0 0
3 Poiana Teiului 33 1894 20 13
4 Pipirig 3 80 0 3
5 Vanatori
Neamt
0 0 0 0
6 Agapia 9 1208 5 4
TOTAL J UDET NEAMT 75 4288 38 37
1 IASI Ion Neculce 2 95 2 0
2 Tg. Frumos 2 142 1 1
3 Blai 10 916 7 3
4 Lecani 8 523 7 1
5 Popricani 3 385 3 0
TOTAL J UDET IASI 25 2061 20 5
TOTAL
AUTOSTRADA TARGU MURES
IASI
209 27.596,74 111 98

Tabel 3.6.4.3
Distante intre ax autostrada si cele mai apropiate locuinte
Localitatea Partea
autostrazii
Distanta intre localitate si
axul autostrazii (m)
Comuna Gheorghe Doja, sat
Gheorghe Doja
dreapta 1350
Comuna Gheorghe Doja, sat
Ilieni
dreapta 700
Comuna Craciunesti , sat dreapta 630

Iunie 2012 81 /336

Localitatea Partea
autostrazii
Cinta
Comuna Craciunesti, sat
Craciunesti
stanga 200-370
Comuna Craciunesti , sat
Cornesti
dreapta 30-350
Comuna Acatari, sat Stejaris stanga 1190
Comuna Acatari, sat Gruisor dreapta 790
Comuna Acatari, sat Acatari stanga 1250
Comuna Acatari, sat
Murgesti
stanga 1500
Comuna Acatari, sat Roteni dreapta 570
Comuna Pasareni, sat
Pasareni
stanga 940
Galateni
dreapta 246 -360
Bolintineni
stanga 950
Comuna Galesti, sat Galesti stanga 1000
Comuna Galesti, sat Troita dreapta 330-450
Comuna Galesti, sat
Adrianul Mic
dreapta 1020
Oras Miercurea Nirajului, sat
Dumitrestii
stanga 264-340
Oras Miercurea Nirajului stanga /dreapta 10 - 340
Comuna Bereni, sat Drojdii dreapta 72-380
Comuna Bereni, sat Bereni stanga 20-170
Comuna Bereni, sat Bara stanga 1200
Comuna Magherani, sat
Torba
stanga 340
Comuna Magherani, sat
Magherani
stanga 50-300
Comuna Chibed dreapta 790
Comuna Sarateni stanga 30-360
Oras Sovata stanga 600
Comuna Praid, Praid dreapta 230-1000
Comuna Praid, sat Bucin Stanga/dreapta 100

Iunie 2012 82 /336

Localitatea Partea
autostrazii
Comuna Joseni, sat Bucin dreapta 1000
Comuna Joseni, sat Borzont dreapta 4000
Comuna Lazarea dreapta 1100

Sector 2
Localitatea Partea
autostrazii
Comuna Ditrau, jud Harghita stanga 400
Comuna Tulghes, jud
Harghita
stanga 0
Comuna Grinties, jud Neamt stanga 0
Comuna Ceahlau, jud Neamt dreapta 10
Comuna Poiana Teiului, jud
Neamt
dreapta 0
Comuna Pipirig, jud Neamt stanga 200
Comuna Vanatori Neamt, jud
Neamt
stanga 10.000
Comuna Agapia, jud Neamt dreapta 500
Comuna Grumesti, sat
Topolita, jud Neamt
dreapta 500
Oras Targu Neamt, sat
Humulestii Noi, jud Neamt
stanga 400
Comuna Petricani, jud
Neamt
Stanga+dreapta 900
Comuna Urecheni, jud
Neamt
Dreapta+stanga 500
Comuna Timisesti, jud
Neamt
stanga 10.500
Comuna Pastraveni, jud
Neamt
dreapta 4.250


Iunie 2012 83 /336

Sector 3
Localitatea Partea
autostrazii
Motca stanga 4000
Boureni stanga 400
Soci dreapta 300
Sodomeni stanga 200
Bratesti dreapta 1400
Pascani stanga 1400
Stolniceni Prajescu dreapta 200
Helesteni dreapta 700
Movileni dreapta 400
Crivesti dreapta 600
Costesti stanga 900
Dadesti dreapta 200
Targu Frumos dreapta 1300
Razboieni dreapta 1300
Valea Oilor stanga 400
Baltati dreapta 800
Sirca dreapta 100
Budai dreapta 700
Podu Iloaiei stanga 150
Holm dreapta 700
Letcani dreapta 600
Bogonos dreapta 900
Horlesti stanga 500
Vulturi dreapta 2000
Moinesti stanga 400

Zone de protectie sanitar
Sector 1
Zona localitatii Miercurea Nirajului
In localitatea Miercurea Nirajului, la nord de aceasta, Primaria are un proiect pentru alimentarea cu
apa a localitatii.
Sistemul de alimentare cu apa este alcatuit din: captare de apa cu priza de mal pe raul Nirajul Mare,
aval de bazinul disipator al barajului Valea, statie de tratare, rezervoare de inmagazinare, aductiune
si retea de distributie.
Dupa excutia lucrarilor, va fi instituita zona de protectie sanitara aferenta sistemului de alimentare
cu apa.

Iunie 2012 84 /336

Pentru captarea de apa, zona de protectie sanitara va fi de 250m in amonte, 50m aval si 50m
lateral. De asemenea, pentru baraj este instituita o zona de protectie de 200m.
In aceasta zona, traseul autostrazii trecea initial pe la nord de localitate, dar pentru a se tine seama
de proiectele comunitatii locale, pentru a nu se afecta cimitirele din zona si pentru a favoriza
dezvoltarea localitaii in aceasta directie, traseul a fost modificat, trecand pe la sud.

Zona localitatii Praid
In localitatea Praid alimentarea cu apa este realizata din sursa de suprafata, captarea fiind din raul
Tarnava Mica (zona km 53+450 al autostrazii, pe partea dreapta a acesteia). Intre captarea de apa
si autostrada, trece drumul national DN 13B, distanta intre captare si autostrada fiind de cca. 120m.
Pentru captarile din cursurile de apa zona de protectie sanitara cu regim sever se determina functie
caracteristicile locale ale albiei. Dimensiunile minime ale acesteia sunt de:a) 100 m, pe directia
amonte de priza.b) 25 m, pe directia aval de ultimele lucrari componente ale prizei;c) 25 m lateral,
de o parte si de alta a prizei.
Inmagazinarea apei se realizeaza in rezervoarele amplasate in zona km 51+850 a autostrazii, pe
partea dreapta a acesteia.
Traseul autostrazii nu va afecta sistemul de alimentare cu apa al localitatii, axul fiind mutat local in
aceasta zona in scopul protejarii rezervoarelor existente. Traseul autostrazii trece la o distanta de
cca. 110m de unul dintre rezervoarele de apa potabila. Rezervoarele sunt supraterane.

Iunie 2012 85 /336

Zona localitatii Lazarea
Pe teritoriul judetului Harghita, catre finalul traseului, autostrada trece prin apropierea Monumentului
Comemorativ in amintirea luptelor cu tatarii din 1657, cod LMI-HR-IV-m-B-13021 conform Listei
monumentelor istorice din anul 2004. Aceste monument, a fost mentionat si in Certificatul de
Urbanism nr. 136 din 20.07.2010, eliberat de Consiliul judetean Harghita.
Conform Legii Nr. 422 din 18 iulie 2001, republicat, privind protejarea monumentelor istorice:
pana la instituirea zonei de protecie a fiecrui monument istoric potrivit art. 9 se consider zon de
protecie, suprafaa delimitat cu o raz de 100 m n localiti urbane, 200 m n localiti rurale i
500 m n afara localitilor, msurat de la limita exterioar, de jur-mprejurul monumentului istoric.
In aceasta zona, autostrada traversand terenuri situate in extravilanul localitatii, zona de protectie a
monumentului este de 500m, in jurul acestuia.


Iunie 2012 86 /336

In urma solicitrii IPTANA, S.C APAVITAL Iasi i Compania Judetean APA SERV S.A. au
pus la dispoziie planele cu delimitarea perimetrelor de protecie hidrogeologica pentru sursa de
alimentare cu ap ce o exploateaz (vezi plansele anexate).
Din datele puse la dispozitie de S.C APAVITAL Iasi i Compania Judetean APA SERV S.A
a rezultat c traseul autostrzii intra in perimetrul de protecie hidrogeologic de la Timieti intre
km 203+376 si 211+126.
Traseul autostrzii nu trece prin zona de protecie sanitar cu regim de restricie i nici prin
cea cu regim sever, nu afecteaz frontul de captare Zvonoreti, staia de tratare Timieti cu priza
de mal ru Moldova, toate acestea aflndu-se amonte fa de traseul acestuia.

Iunie 2012 87 /336

Lista monumentelor istorice si a siturilor arheologice este prezentata in Anexa 9.
3.6.5 Alternative de traseu studiate
In anul 2008 a fost intocmit un Studiu de Prefezabilitate, de catre IPTANA SA, studiu in urma
caruia a fost ales un culoar pentru traseul autostrazii Tg. Mures Iasi.
Pentru stabilrea culoarului autostrazii, in cadrul Studiului de Traseu au fost analizate 3 variante
principale precum si legaturi intre ele:
- Varianta 1: Tg-Mures Sovata Gheorghieni Cheile Bicazului Piatra Neamt Sabaoani
Tg-Frumos Iasi
- Varianta 2: Tg-Mures Reghin Ditrau Tulghes Poiana Largului Cracauani Pascani
Tg-Frumos - Iasi
- Varianta 3: Tg-Mures Reghin Ditrau Tulghes Poiana Largului Tg-Neamt Pascani
Tg-Frumos - Iasi
In urma analizei multicriteriale a acestor variante a rezultat urmatorul traseu care a fost
avizat in cadrul CTE CNADNR SA in data de 02.10.2009: Targu Mures Sovata Ditrau
Tulghes Poiana Largului Targu Neamt Targu Frumos Iasi.
Varianta final de traseu a fost selectat pe baza urmtoarelor criterii:
Minimizarea traversarii zonelor cu construcie dificil
Impact minimal asupra mediului , n special asupra zonelor protejate (parcuri naturale, sit-uri
Natura 2000, rezervaii naturale etc.) dar si asupra agriculturii, in special a livezilor i viilor

Iunie 2012 88 /336

Evitarea zonelor unde s-a identificat teren instabil
Evitarea zonelor cu o densitate mare a populaiei
Evitarea zonelor de importan arheologic
Risc minim de securitate
Reducerea costului total.
Descrierea variantelor de traseu analizate se afl in Anexa 7.
De menionat c dup alegerea culoarului fiecare proiectant pe sectorul lui a facut o analiz
multicriterial ce a avut la baz urmatoarele considerente:
Asezari umane:
Demolari,
Proiecte de dezvoltare,
Cimitire,
Nivel de zgomot, calitate aer.
Folosinta terenului (zone impadurite, terenuri agricole),
Arii naturale protejate (SPA-uri situri de protectie avifaunistica, SCI-uri situri de interes
comunitar),
Apa de suprafata.
Analiza comparativa privind impactul pe care il va exercita autostrada asupra mediului pentru
asezari umane, a avut la baza urmatoarele elemente:
Demolari, existenta cimitire in vecinatatea traseului
Proiecte de dezvoltare,
Nivel de zgomot si calitatea aerului.
Un criteriu important de care s-a tinut cont la compararea variantelor a fost impactul social pe
care autostrada il va avea asupra asezarilor umane, identificandu-se constructiile posibil a fi
demolate, cimitirele din zona traseului autostrazii precum si proiectele in derulare sau viitoare pe
care le au Primariile localitatilor.
Demolarea sau stramutarea unor gospodarii sau cimitire reprezinta un impact social negativ
important.
Pe parcursul elaborarii proiectului si a studiului de impact asupra mediului si in cadrul
procesului de consultare a autoritatilor si populatiei din zonele traversate, traseul se va stabili astfel
incat sa se evite pe cat posibil demolarile.
3.7. Caracteristicile impactului potenial
Impactul potenial trebuie analizat atat in perioada de realizare a autostrzii, precum i in
cea de operare, caracteristicile acestuia, factorii asupra crora acioneaz, precum i msurile de
evitare, reducere sau ameliorare a impactului semnificativ asupra mediului fiind evideniate pentru
toate tipurile de activiti.
Impactul potenial al organizrii de antier, incluznd luarea n considerare a zgomotului i
vibraiilor, este prezentat n cap. 7.
Impactul semnificativ se inregistreaz n perioada de constructie a autostrzii, in special ca
urmare a ocuprii definitive a unei mari suprafee de teren, defriri de pdure, relocari de drumuri,
demolarea unor locuinte si/sau anexe din gospodrii.

Iunie 2012 89 /336

Pe perioada de operare a autostrzii un impact semnificativ se poate inregistra numai in
cazul unor accidente grave in care sunt implicate substante periculose. In rest circulatia vehiculelor
rutiere va avea un impact moderat asupra aerului, apelor de suprafata, biodiversitaii i populaie
prin masurile impuse de proiectant.

3.7.1 Impactul potenial asupra apei
Influena istoric a traficului asupra calitii apelor curgtoare din zon este considerat a fi
redus. Se asteapta ca prin mbuntirea condiiilor de circulaie calitatea apelor de suprafata sa
nu fie influentata semnificativ, dar prin cumularea cu celelalte surse de poluare existente in prezent
la nivel local calitatea apei sa fie oarecum influentata negativ. Toate masurile de diminuare a
impactului propuse si avizate prin Avizele de gospodarire a apelor vor reduce substantial impactul
negativ din perioada de constructie dar si din perioada de exploatare.
a) Perioada de construcie
In perioada de construcie impactul asupra apei se va resimti atat asupra apelor de suprafata
cat si asupra apelor subterane.
Impactul construciei autostrzii asupra apei subterane se exercita mai puternic in zonele cu
panza freatic ridicat, unde este posibila modificarea regimului natural de scurgere si a
indicatorilor de calitate. Drenajul drumului si excavatiile pot determina scderea nivelului pnzei de
apa subteran in zonele adiacente, in timp ce rambleele si structurile pot ridica nivelul pe directiile
curentilor naturali de scurgere.
Impactul autostrazii asupra calitatii panzei freatice depinde in mare masura de adancimea la
care se afla aceasta si de gradul de autoepurare, acesta depinzand de tipul solului din zona
respectiv.
n ceea ce privete posibilitatea de poluare a stratului freatic, prin stocarea hidrocarburilor
(carburani, uleiuri), vopselelor, diluanilor, amorsei pentru mixtura asfaltic n rezervoare etane i
ntreinerea utilajelor (splarea lor, efectuarea de reparaii, schimburile de piese, de uleiuri,
alimentarea cu carburani etc.) se apreciaz c i aceasta va fi relativ redus, deorece se va
impune depozitarea acestora numai n locurile special amenajate (pe platforme de beton, prevzute
cu anuri de gard i decantoare pentru reinerea pierderilor).

Exploatrile de balast i excavaiile pentru fundaii
Exploatrile de balast din albiile cursurilor de ap produc un puternic impact asupra acestora
prin modificarea vitezei de curgere i adncimei apei ca urmare a realizrii de gropi sau depuneri de
materiale de construcii i balast pe fundul apei. Acestea pot avea drept consecine:
producerea de inundatii n zone n care n mod natural astfel de evenimente nu se
ntmplau;
distrugerea unor lucrri de aprare mpotriva inundaiilor, n cazul existenei acestora, sau
afectarea altor lucrri din zon;
deteriorarea talvegului i a malurilor cursului de ap;
Tot in perioada de construcie, va crete ncrcarea cu aluviuni a apei datorit excavaiilor
pentru fundaiile podurilor. Acest tip de lucrri trebuie s se efectueze rapid i eficient, sub directa
supraveghere a inginerului de antier, astfel nct poluarea apelor de suprafa si fie minim.
De asemenea, exist riscul producerii unei poluri locale a apelor cu material n suspensie.
Suspensiile din ap sunt minerale i organice i pot fi autohtone i alohtone. Cele minerale constau
n particule de nisip, ml, iar cele organice pri sau chiar organisme moarte i substane organice

Iunie 2012 90 /336

solvite. Importana lor ecologic este dat de faptul c servesc drept hran pentru cele mai mici
organisme animale.
Tulburarea solului acvatic duce la creterea brusc a concentraiei de suspensii n ap,
dispersia i linitirea lor fiind ntrziat de existena unor cureni sau a unor factori perturbatori care
s ncetineasc mult aceste procese.
O cantitate mai mare de materii aflate n suspensie pentru o perioad mai ndelungat de
timp, rezultat al unei aciuni repetate pe fundul apei, poate mpiedica ptrunderea luminii n
adncime. Lipsa radiaiei solare afecteaz procesul de fotosintez din organismele acvatice.
Particulele aflate n suspensie pot fi readuse pe fundul albiei fie prin depunere gravitaional
(linitire), fie prin alegerea unui alt loc de depunere, datorit mobilitii lor.
Substanele organice din materialul aflat n suspensie pot absoarbe oxigenul disponibil din
apele mediului nconjurtor i pot crea local condiii de via neadecvate pentru multe animale
acvatice.
Tulburarea sedimentelor presupune i o potenial readucere n soluie a unor compui
toxici, ce pot determina contaminarea sau pot cauza moartea diverselor specii (pestii.
Se apreciaz c impactul exploatrii de balast asupra corpurilor de ap nu poate fi evitat n
totalitate, dar poate fi diminuat prin msurile propuse. Acest impact se manifest numai pe perioada
lucrrilor. Se poate manifesta i dup terminarea lucrrilor dac n albie rmn gropi, de mari
adncimi i dimensiuni.
Deoarece autostrada traverseaz cursuri de ap, este posibil s apar o poluare accidental
a acestora pe perioada n care activitatea de antier se desfoar n zona traversrii. Aceasta
poate apare n special ca urmare a:
- ntretinerii defectuoase a utilajelor i mainilor;
- pierderi de mortar n cursul de ap;
- gospodririi defectuoase a deeurilor, precum i a substanelor toxice i periculoase.
Prin deversarea accidental a carburanilor, uleiurilor sau materialelor de construcii se
poate produce poluarea mediului acvatic, care poate avea consecine grave asupra ecosistemului
acvatic, datorit peliculelor formate pe apele de suprafa n apropiere de mal, unde debitul de
curgere scade, prezena acestora n aval putnd avea impact asupra unor zone deprtate.
Impactul asupra apelor trebuie privit i sub aspectul creterii turbiditii apei n zona lucrrilor
cu efectele deja prezentate. Aceste impacte sunt de scurt durat i se manifest numai pe
perioada de construcie.
Efectuarea de lucrri n malurile apelor poate conduce la distrugerea unor biotopi i la o
retragere a ihtiofaunei ctre zone mai puin favorabile.
Traficul rutier ce deservete antierul
Se apreciaz c emisiile de substane poluante (provenite de la traficul rutier specific antierului, de
la manipularea i punerea n oper a materialelor) care ar putea ajunge direct sau indirect n apele
de suprafa sau subterane nu sunt n cantiti importante i nu modific ncadrarea n categorii de
calitate a apei.
Organizarea de antier
Pentru apele uzate care vor rezulta de la organizrile de antier se impune respectarea
limitelelor de ncrcare cu poluani a apelor uzate evacuate n resursele de ap stabilite conform
NTPA 001, n cazul n care acestea se vor evacua dup epurare ntr-un curs de ap din
apropierea organizrilor. Dac acestea se vor evacua n reeaua de canalizare existent a unei
localiti din vecintate, concentraiile maxime admisibile vor fi cele stabilite de NTPA 002
Normativ privind condiiile de evacuare a apelor uzate n reelele de canalizare ale localitilor.

Iunie 2012 91 /336

Impactul global n perioada de construcie este caracterizat ca fiind minor, pe termen scurt i cu
efect local sau regional.
Chiar daca amplasamentul organizarilor de antier sau depozitelor permanente nu sunt
definitiv stabilite, principalele surse de poluare aferente acestora se refer la apele pluviale
colectate de la depozitele temporare de materiale de construcie. Se considera ca amplasarea
fiecrei organizri de antier pe cte o suprafata circa 5 ha va fi suficienta. Se recomand
amplasarea organizrilor de antier in proximitatea unei aglomerari urbane, mai ales in zona
nodurilor rutiere, acolo unde in final terenul va fi ocupat de bretele nodurilor, sau n zona unei
viitoare parcri de pe traseul viitoarei autostrzi, avnd folosina actual de pune sau teren
agricol. Organizarile de santier nu pot fi amplasate pe malurile raurilor si paraurilor de pe traseu.
n alegerea locului de amplasare a organizrilor de antier va trebui s se in seama de impactul
antierelor i de consecinele acestora asupra mediului acvatic n legtur direct cu
vulnerabilitatea mediului din zona analizat. n grupul de probleme se ncadreaz:
toate riscurile de poluare a apei, de suprafa sau de adncime, datorate deversrii
de substane poluante n zona de servicii a antierului de construcii (uleiuri,
carburani, descrcri materiale etc.) i pe drumurile folosite de mijloacele de
transport;
poluarea apelor datorit splrii staiilor de betoane;
deversarea neautorizat a apelor uzate generate pe antiere.
n acest caz, impactul asupra ecosistemelor acvatice va fi redus, mai ales dac stocurile de
materiale de construcie sunt bine protejate (anuri de gard la platformele de depozitare a
materialelor de construcii; depozitarea carburanilor n spaii protejate).

b) Perioada de exploatare i ntreinere
Poluarea in perioada de operare a autostrazii depinde de traficul desfasurat pe acesta.
Totodata este de amintit faptul ca, o corelare directa numai cu volumul de trafic nu este relevanta,
existand o serie de alti factori ce influenteaza magnitudinea impactului. Dintre acesti factori
mentionam: directia vantului, nivelul de precipitatii, starea de intreinere a drumului, topografia
terenului, pH-ul solului, prezenta si concentratia substantelor organice, etc., intrucat apele pluviale
vor fi preluate de santuri, impactul asupra apelor subterane se apreciaza ca fiind nesemnificativ.
Functie de caracteristicile zonei si adancimea la care se gaseste panza freatica, impactul
poate fi mai puternic sau mai redus.
In ceea ce priveste regimul natural de scurgere a apelor de suprafata, se apreciaza ca acesta
nu va fi afectat, intrucat in proiect au fost prevazute constructii pentru epurarea apelor: bazine de
sedimentare si separatoare de hidrocarburi.
In zona parcarilor, Centrului de intretinere si coordonare, Punctelor de sprijin pentru
intretinere, Centrului de control al tunelurilor, Spaiilor pentru servicii propuse, unde se considera ca
apele pluviale pot fi impurificate cu eventuale scurgeri de produse petroliere datorate unor
eventuale schimburi de ulei (ocazional), aceste ape pluviale vor fi colectate si transportate
gravitational prin tuburi de beton simplu spre decantoare-separatoare de produse petroliere mineral
unde vor fi preepurate (eficienta de 95%) inainte de evacuarea in emisar.
Totodat apele menajere provenite de la Centrul de intretinere si coordonare, Punctele de
sprijin pentru intretinere, Centrul de control al tunelurilor, Spaiile pentru servicii propuse vor fi
colectate si transportate gravitational prin tuburi de beton simplu spre statii mecano-biologice, de
unde vor fi evacuate n chesoanele statiilor de pompare ape uzate de unde vor fi evacuate in
emisar.

Iunie 2012 92 /336

Pentru colectarea apelor pluviale de pe platforma autostrzii au fost prevzute prin proiect
santuri laterale betonate, rigolele si casiurile care avnd in vedere relieful, asigurarea vitezei de
inamolire si dotarea podetelor cu camere de cadere, eficienta decantarii particulelor solide
transportate de aceste ape in sistemul de drenaj proiectat va fi de circa 80-85% (sedimentarea se
va realiza la viteze de curgere sub 0,2-0,3m/s). Totodat anterior evacurii n emisari apele vor fi
preepurate n decantaore-separatoare de produse petroliere. Aceste msuri i lucrri se
considerata suficiente pentru preepurarea apelor colectate n vederea evacurii lor n apele de
suprafa sau pe terenurile adiacente (apele preepurate vor respecta prevederile NTPA 001 i a
condiiilor impuse de Administraia Naional Apele Romnei STAS-ul 9450/88 privind condiiile
de calitate pentru apele folosite pentru irigatii)
Exploatarea drumului poate avea efecte pozitive asupra sistemului hidrologic din zona
analizat (mbuntirea calitii apelor subterane sau de suprafa) datorit:
colectarii riguroase a apelor pluviale,
ameliorarii eroziunii solului,
diminuarii ncrcrii cu particule solide;
creterii fluenei circulaiei, cu efecte benefice asupra reducerii emisiilor de poluani,
respectiv asupra polurii prin apele pluviale.

3.7.2 Impactul potenial asupra aerului
Executia lucrarilor constituie, pe de o parte, o sursa de emisii de praf, iar pe de alta parte,
sursa de emisie a poluantilor specifici arderii combustibililor fosili (produse petroliere distilate) atat in
motoarele utilajelor, cat si a mijloacelor de transport folosite.
Activitatea de constructie poate avea, temporar (pe durata executiei), un impact local asupra
calitatii atmosferei. Impactul asupra aerului este semnificativ in cadrul Bazei de productie datorita
functionarii statiilor de asfalt si betoane.
Funcie de specificul activitilor ce se vor desfura pentru construcia autostrzii,
activitile generatoare de impact sunt:
Activitati desfurate n cadrul organizrilor de antier
Activitati desfurate n amplasamentul gropilor de imprumut.
Activitati desfurate n amplasamentul lucrrilor (construcia terasamentelor i a
sistemului rutier, a lucrrilor de art i de pe traseu (poduri, podee), a canalelor de
colectare a apelor pluviale).
Traficul aferent lucrrilor de constructii.
In general activitatea de execuie a unei ci rutiere reprezint o important surs de poluare
a atmosferei cu praf, putnd avea un impact temporar substanial asupra calitii aerului din zona
amplasamentului.
Sursele aferente acestor activiti sunt surse libere (degajare de praf), emisiile nefiind
normate nici pe plan intern i nici pe plan internaional. Exploatarea gropilor de mprumut se
estimeaz a fi continu pe toat perioada de exploatare. La emisiile de praf se adaug emisiile
generate de traficul auto implicat n transportul materialelor i emisiile de la utilajele ce activeaz n
groapa de mprumut. Din acest motiv, zona de impact maxim a acestora va fi n general extrem de
restrns i va fi reprezentat de zona drumului i de imediata vecintate a acesteia, valorile
concentraiilor datorate activitilor de construcie scznd rapid cu creterea distanei fa de axul
drumului, excepie fcnd doar construcia podurilor, pasajelor sau viaductelor cu cele mai mari
nlimi. n zonele tunelurilor, valorile concentraiilor vor fi mai ridicate la intrrile/ieirile acestora,

Iunie 2012 93 /336

datorit faptului c emisiile n atmosfer asociate cu activitile de construcie n tuneluri vor fi
distribuite n aceste zone.
Impactul local asupra calitii aerului, datorat realizrii diferitelor tronsoane de drum, va avea
un caracter temporar, fiind limitat la perioada de desfurare a lucrrilor de construcie a tronsoanelor
respective. De asemenea, schimbarea n timp a poziiei surselor de emisie (datorit deplasrii
frontului de lucru) determin un impact local redus pe termen lung i scderea probabilitii de apariie
a unor valori mari ale concentraiilor pe termen scurt.
Exist o probabilitate de depire pe termen foarte scurt a concentraiei maxime admisibile pe
30 de minute pentru TSP, datorit activitilor de construcie, ns eventualele depiri pot avea loc
doar pe arii foarte restrnse, aflate strict n zona drumului sau n imediata vecintate a acestuia. Pe
termen lung, aportul construciei autostrzii la poluarea cu particule devine mult mai puin semnificativ.
Pentru ceilali poluani, valorile concentraiilor datorate att exclusiv activitilor de construcie,
ct i impactului cumulat al acestor activiti cu valorile de fond, se vor situa sub valorile limit
corespunztoare, pe toate perioadele de mediere.
n zonele cu receptori sensibili (arii protejate i localiti), impactul activitilor de construcie a
autostrzii este redus, cele mai mari valori prognozate ale concentraiilor poluanilor n aceste zone
fiind mai mici dect valorile maxime estimate pe ntreaga gril de calcul
Din analiza dispersiei poluanilor pentru activiti asociate cu organizarile de antier, din
proiecte similare, am putut trage urmtoarele concluzii:
Impactul acestor activiti va avea loc strict n interiorul perimetrului acestora i n
imediata vecintate a acesteia. Impactul va fi temporar, fiind limitat la perioadele de
desfurare a lucrrilor de construcie.
Dei pe termen scurt exist posibilitatea apariiei unor valori locale relativ mari n cazul
NO
2
, pe termen lung acest lucru nu va ntmpla, datorit caracterului intermitent al
surselor de emisie.
n cazul celorlali poluani, nu se va putea nregistra un impact semnificativ.
Analiznd dispersia poluantilor pentru perioada de exploatare si intreinere se pot trage
urmtoarele concluzii:
Datorit surselor de emisie nedirijate, cu nlimi reduse, aflate aproape de nivelul solului -
aferente traficului rutier, zona de impact maxim a acestora va fi n general extrem de restrns
i va fi reprezentat de zona drumului i de imediata vecintate a acesteia, valorile
concentraiilor datorate traficului rutier scznd rapid cu creterea distanei fa de axul
drumului, excepie fcnd doar tronsoanele de pod, pasaj sau viaduct cu cele mai mari
nlimi.

3.7.3 Impactul potenial asupra solului i subsolului
a) Perioada de constructie
Perioadei de constructie i sunt asociate numeroase puncte de impact asupra solului, directe
sau prin intermediul mediilor de dispersie a poluanilor.
Astfel, n perioada de constructie au loc o serie de modificri n calitatea i structura solului
i subsolului ca urmare a ocuprii unor suprafee cu organizarea de antier, gropile de mprumut i
ampriza viitoarei ci rutiere.
Formele de impact identificate n aceast perioad pot fi:

Iunie 2012 94 /336

a) Decaparea stratului de sol vegetal i realizarea unui profil artificial n ampriza cii de
rulare.
b) Deteriorarea profilului albiei rului prin exploatarea balastului din aceasta
c) Deteriorarea profilului solului pe adncime de circa 5 m prin exploatarea gropii de
mprumut
d) Apariia fenomenelor de eroziune a solului
e) Betonarea unor suprafee din ampriza lucrrii sau din organizarea de antier
f) Pierderea caracteristicilor naturale ale solului fertil prin depozitarea neadecvat a
acestuia n haldele de sol rezultate din decopertri
g) Poluri accidentale cu hidrocarburi sau alte substane, precum i cu ape uzate fecaloid -
menajere
h) Depozitarea necontrolat a deeurilor, a materialelor de construcii, a deeurilor
tehnologice
i) Modificri calitative i cantitative ale circuitelor geochimice locale
La acestea se adaug impactul provocat de emisiile n atmosfer att ca urmare a
activitilor din zona gropilor de mprumut, organizrii de antier i al amplasamentului lucrrilor, ct
i a traficului asociat.
n general impactul realizrii unei ci rutiere asupra solului depinde de nlimea terasamentelor
i de natura terenurilor folosite la terasamente. Efectele impactului, strict locale, pot fi la originea
unor modificri ale condiiilor de scurgere a apelor la suprafaa terenului (datorit fenomenelor de
tasare i de convergen). n zonele unde astfel de riscuri sunt reale se vor lua msuri de evitare a
tasrii solului de ctre utilaje la piciorul rambleurilor i mbrcarea cu sol vegetal a taluzurilor.
Depunerea uscat sau umed pe sol a oxizilor de azot poate conduce la creterea aciditii
acestuia, determinnd perturbri ale proceselor de regenerare, modificarea compoziiei, eliberarea
ionilor metalici, cu efecte negative asupra vegetaiei i a apei subterane.
Dup cum s-a menionat, crearea de cariere i gropi de mprumut necesit ndeprtarea
pmntului vegetal i a altor straturi de suprafa, fcnd terenul inaccesibil agriculturii, locuirii,
recreerii, punatului etc., i expunnd solurile i rocile de sub ele la aciunea soarelui, climei,
vntului etc.
Planurile de stabilire a surselor de nisip, pietri sau roc trebuie, bineneles, s se ndrepte
spre amplasamentele unde exist resursele dorite. Totui, trebuie avut n vedere valoarea
terenurilor marcate pentru a fi distruse, n special atunci cnd sunt disponibile soluii alternative
pentru procurarea materialelor de construcii.
Funciunile pierdute ale terenurilor includ utilizarea acestora ca terenuri cultivabile sau de
punat, pierderea zonelor rezideniale existente sau poteniale, pierderea cherestelei dac este
acoperit cu copaci, sau a capacitilor de paravnt i pierderea capacitilor de prevenire a
eroziunii, care duce la o mai mare probabilitate de apariie a surprilor, a prafului purtat de vnt i a
alunecrilor de teren.
Pierderea capacitii pmntului vegetal i a vegetaiei de a reine apele pluviale crete
rapiditatea i volumul scurgerilor, producndu-se astfel un mai mare potenial de apariie a
inundaiilor la un nivel mai mic n bazinul de recepie.
b) Perioada de operare a autostrzii
Sursele de poluare ale solului in perioada operationala a autostrazii sunt:
emisiile de poluanti rezultate ca urmare a traficului rutier,
apele pluviale care spala poluantii depusi pe platforma autostrazii,

Iunie 2012 95 /336

deseurile solide si/sau apele uzate provenite de la spatiile de servicii.
Poluanii care caracterizeaz calitatea aerului pe ntreaga perioad de exploatare sunt cei
rezultai ca urmare a traficului auto. Dintre acetia, NO
x
, SO
2
i metalele grele (n special Pb) sunt
cei mai periculoi pentru contaminarea solului.
Din cercetrile de specialitate se semnaleaz clar c prezena metalelor grele n cantiti
mai mari dect limitele maxime admisibile ce influeneaz negativ majoritatea proceselor care au loc
n sol, modific propietile fizico-chimice i reduce activitatea biologic a solului. Solurile afectate
au un procent mai mic de agregate i o stabilitate hidric sczut a acestora ceea ce duce la
creterea susceptibilitii la eroziune i compactare.
Exploatarea autostrzii se va face cu generarea unor concentraii semnificative de poluani
de-a lungul ntregii perioade de funcionare, poluani a cror efect direct i indirect (cumulativ)
asupra solului reprezint principalul factor cauzator de dezagremente. Putem spune astfel c
principala form de impact asociat exploatrii autostrzii este impactul produs de traficul auto
de pe autostrad.
Efectele acestor poluani la nivelul solului sunt variate, cele mai importante dintre ele fiind:
- modificarea pH ului solului, urmare a depunerilor acide;
- acumularea metalelor grele n sol urmat de contaminarea biotei.
Din emisiile totale de poluani rezultai ca urmare a traficului desfurat pe autostrad, se
estimeaz c 40% se vor depune pe distane de pn la 100 m pe solul din ambele pri ale
carosabilului. Se va putea totodat delimita o zon sensibil ca fiind aceea cuprins pe o lime de
30 m n ambele pri ale autostrzii i pe ntreaga lungime a acesteia (aici va avea loc depunerea
majoritii cantitilor de poluani).
n ara noastr, pn n prezent nu s-a evideniat poluarea terenurilor ca rezultat al circulaiei
rutiere. Concentraiile de Pb, Ni, Zn,Cd n sol n vecintatea drumurilor s-au ncadrat n prevederile
Ordinului 756/1997 privind evaluarea polurii mediului, respectiv au rezultat mai mici dect pragurile
de alert pentru soluri mai puin sensibile.
In prezent CNADNR a redus semnificativ cantitatile de sare folosite pe drumurile nationale,
trecand la folosirea intensiva a clorurii de calciu, in vederea reducerii riscurilor asociate (aport de
cloruri in ape pluviale, agresivitate crescuta asupra elementelor construite, eventuale saraturari ale
terenurilor adiacente zonelor de depozitare a amestecului sare/nisip). Se face mentiunea ca pentru
intretinerea podurilor, in perioada de iarna, se foloseste exclusiv nisip.
n perioada de exploatare o problema ar putea fi depozitarea ilegal pe sol a deeurilor
rezultate de la activitile care se vor desfura la marginea drumului. Colectarea i depozitarea
acestora va fi n sarcina angajatilor care vor intretine autostrada.
O surs potenial de poluare a solului n perioada de exploatare ar putea fi reprezentata de
scurgerile accidentale de combustibil necesar funcionrii centralelor termice. Se apreciaz c nu
pot interveni schimbri n calitatea i structura solului i subsolui, dect n cazul unor deversri
accidentale semnificative i a neinterveniei la timp a institutilor abilitate. Prin montarea
rezervoarelor n cuve betonate i betonarea zonelor adiacente riscul de poluare este minim.
Impactul anticipat se caracterizeaz global ca minor, cu componente pozitive, avnd n
vedere fluentizarea traficului, reducerea ambuteiajelor, minimizarea consumului de carburani,
reducerea timpului de deplasare, creterea duratei de exploatare a autovehiculelor participante la
trafic, cu impact regional pe termen lung.
3.7.4 Impactul potenial asupra biodiversitii
Traseul autostrazii Tg. Mure Iai va strbate n mare parte habitate de zone deschise
reprezentate n principal de terenuri agricole, pajiti i pduri de lunc sau de coast i platouri. De
asemenea va traversa arii protejate sau va trece prin apropierea altor cateva.

Iunie 2012 96 /336

Detalierea acestora este facuta in Anexa 8.
Astfel, de-a lungul traseului autostrzii exist perimetre n care valoarea biodiversitii este
redus, ecosistemele fiind antropizate, degradate, dar i perimetre caracterizate prin prezena de
elemente de flor i faun valoroase din punct de vedere tiinific i protectiv. n zona studiat
habitatele antropice sunt dominante.
Zona propus ca traseu pentru autostrad este ocupat preponderent de terenuri agricole
(majoritatea cultivate cu cereale si puine rmase necultivate), dar exist numeroase zone de pajiti
(puni i fnee sporadice n toat zona de interes), precum i numeroase suprafee cu vegetaie
natural, de interes conservativ (n special pajitile xerofile sau cele higrofile, zvoaiele de slcii i
plopi etc.), o parte dintre acestea fiind incluse n situri Natura 2000. (cca 100 km din cei 289 km ai
autostrazii).
n perioada de construcie a unei ci rutiere se nregistreaz urmtoarele tipuri de impacte
asupra vegetaiei i faunei terestre:
nlturarea componentelor biotice de pe amplasament prin lucrrile desfurate
(decopertare, betonare);
Fragmentarea habitatelor naturale;
Reducerea productivitii biologice prin creterea gradului de poluare (aer, zgomot) n zon.

nlturarea componentelor biotice
Lucrrile de construcie specifice drumurilor necesit ocuparea unor suprafee de teren cu
lucrrile de antier propriu-zise, organizarea de antier, gropile de mprumut, drumurile de legtur.
Toate acestea sunt de natur s nlture n totalitate elementele naturale din amplasament,
producnd o diminuare considerabil a cantitii de biomas disponibil la nivelul zonei analizate.
Daca din punct de vedere chimic, poluarea aerului nu va fi periculoas pentru vegetatie,
poluarea cu particule in suspensie (praf) poate avea insa efecte negative. Acestea se manifesta cu
preponderenta in perioadele secetoase, lipsite de precipitatii si pe suprafete limitate ca extindere.
Praful se depune pe frunze si reduce intensitatea proceselor de fotosinteza, respiratie si
transpiratie. Plantele nu se dezvolt normal, produciile realizate sunt reduse. Efectul asupra
pdurilor este mai puin vizibil. Concentratiile mari de praf n aer se manifest insa pe perioade
limitate de timp.
Asupra faunei actioneaz negativ alte impacturi specifice santierelor de constructii, respectiv
zgomotul, circulatia utilajelor si mijloacelor de transport, impiedicarea accesului in unele zone etc.
Fragmentarea habitatelor naturale
Prin fragmentarea habitatelor naturale se produc efecte secundare n structura biocenozei
locale. Sunt afectate n special speciile de talie mic care sufer o reducere a densitii spaiale. Nu
este afectat ns densitatea lor pe fragmente de habitat. De asemenea se poate modifica raportul
ntre speciile prad i prdtor, primele avnd condiii de dezvoltare mai bune n lipsa prdtorilor.
n timpul perioadei de construcie vor apare situaii pe termen scurt de stress chimic asupra
vegetaiei, datorate expunerii la impurificarea cu NO
x
pe distane de pn la 200 m fa de
amplasamentul autostrzii, de amplasamentul gropii de mprumut i de drumurile de acces.
De asemenea, condiii de stress chimic asupra vegetaiei, generate de nivelurile
concentraiilor de NO
2
i de SO
2
vor apare n vecintatea organizrii de antier pn la distane de
150-200m.
Concentraii de NO
x
n aer care s prezinte riscuri pentru unele specii de animale pot fi
ntlnite pe o distan de 50 m n jurul gropii de mprumut, pe perioada exploatrii acesteia, pe o

Iunie 2012 97 /336

distan de circa 100 m de ambele pri ale amplasamentului autostrzii n timpul concentrrii
maxime a lucrrilor de constructie, precum i pe circa 200 m n jurul organizrii de antier.
Arealul de lucru i volumele de material fin ce vor intra n suspensie sunt mici n raport cu
dimensiunile ecosistemului receptor. Din acest motiv, se poate aprecia c impactul lucrrilor de
execuie asupra ecosistemului terestru este suficient de redus pentru a permite refacerea natural a
zonelor afectate, la scurt timp dup ncetarea acestor lucrri.
Efectul cresterii nivelului de zgomot
Nivelul ridicat de zgomot din timpul executiei lucrarilor poate determina schimbari
comportamentale in relatia interspecii - cum ar fi schimbarea balantei prada-pradator ceea ce are ca
efect final schimbari populationale, schimbari comportamentale in ceea ce priveste ritualul de
imperechere, reproducerea, migrarea etc. De asemenea, poate fi afectat auzul unor specii; prin
limitarea auzului si modificarea fondului sonor natural poate fi mascata prezenta unor pradatori,
chemarea pentru imperechere, comunicarea cu alti membrii ai aceleiasi specii. Nivelul ridicat de
zgomot poate produce modificari fiziologice cum sunt cresterea sau scaderea nivelului unor
hormoni, alterarea functiilor inimii, alterarea respiratiei, stres. Totusi trebuie specificat faptul ca in
literatura de specialitate (studii ale Agentiei Americane de Protectia Mediului) se precizeaza ca
asemenea modificari apar in general la un nivel de zgomot mai mare de 90 decibeli, iar nivelul de
zgomot de pe santier nu depaseste 75 de decibeli.
Urmare a activitii balastierelor i executrii lucrrilor de art, n perioada de construcie se
nregistreaz urmtoarele tipuri de impacte asupra vegetaiei i faunei acvatice:
Retragerea faunei acvatice spre zone mai puin favorabile.
Acest impact se va resimi numai pe perioada de construcie a lucrrilor i este local.
Exist riscul producerii unei poluri locale a apelor i sedimentelor cu hidrocarburi sau alte
substane.
Substanele din masa de ap, aflate n suspensie, n plutire i n soluie, n stare solid,
lichid sau gazoas, determin n mod esenial calitatea apei. Organismele acvatice sunt afectate
direct de aceste substane. n plus, ele sunt afectate i indirect prin efectele substanelor asupra
altor forme de via acvatic cu care acetia se afl n relaii de prad sau competiie ecologic.
Diferitele specii i diferitele stadii de dezvoltare ale aceleai specii pot prezenta sensibiliti sau
tolerane foarte diferite la condiiile de mediu, la substanele prezente i la efectele sinergice sau
antagonice ale substanelor toxice.
Creterea gradului de turbiditate a apei.
n perioada de extracie a balastului din albia minor i de construcie a podurilor, va crete
turbiditatea apei, ceea ce va reduce ptrunderea luminii solare n ap, n detrimentul organismelor
fotodependente. Substanele organice din materialul aflat n suspensie pot absoarbe oxigenul
disponibil din apele mediului nconjurtor i pot crea temporar condiii neadecvate de via pentru
multe animale acvatice. Substanele toxice sau contaminate rezultate din tulburarea solului se pot
regsi n soluie sau suspensie i pot determina contaminarea sau cauza mortalitatea unor
importante resurse de pete. Materialul fin poate afecta hrana speciilor filtratoare.
Impactul produs de creterea turbiditii n ap este important pe un areal limitat i pentru
intervale limitate de timp. Sunt afectate speciile care, din cauza mobilitii lor reduse, nu se pot
refugia la timp n zonele adiacente neperturbate. Vor fi de asemenea afectate speciile bentonice
mai puin mobile, aflate n amprizele lucrrilor. Acest ultim impact este inevitabil. n zona de ap
adiacent, efectele asupra comunitii biotice, inclusiv a zooplanctonului, sunt considerate
neglijabile datorit perioadei scurte de expunere. Pentru organismele nottoare mai mobile,
efectele se reduc i mai mult datorit abilitii lor de a evita zona de turbiditate crescut.
Impactul infrastructurilor de transport este bifazat, difereniindu-se tipurile de impact pe
termen scurt, asociate cu faza de execuie i cele pe termen mediu/lung din faza de operare.

Iunie 2012 98 /336

n cele ce urmeaz se prezint impactul global al diferitelor etape a proiectului (construcie,
exploatare) asupra biodiversitii din zona analizat, urmnd ca impactul diferitelor etape ale
proiectului asupra fiecrei specii si fiecrui tip de habitat identificat pe traseu s fie prezentat
detaliat n cadrul Studiului de evaluare adecvat, urmand a fi ncorporat in Raportul la Studiul de
Evaluare a impactului.
Pentru diminuarea impactului asupra speciilor de flor i vegetaie identificate trebuie
respectate toate msurile legale privind tierea vegetaiei lemnoase i perturbarea stratului ierbos,
limitnd posibilitile de perpetuare a impactului antropic ce ar favoriza ruderalizarea vegetaiei.
Traseul autostrazii traverseaza arii naturale protejate:
SPA-uri:
- ROSPA0028 Dealurile Tarnavelor si Valea Nirajului (km 3+993 km 8+532 pe o lungime de
4539m; km 8+685 km 10+595 pe o lungime de 1910m; km11+771 km 13+378 pe o lungime de
1607m; km 14+379 km 17+048 pe o lungime 2669m; km 18+369 km 22+978 pe o lungime de
4609m; km 24+647 km 39+283 pe o lungime de 14636m; km 40+016 km 40+404 pe o lungime
de 388m; km 44+103 km 47+557 pe o lungime de 3454) traversata in total pe o lungime de
33.812km;
- ROSPA0033 Depresiunea si Muntii Giurgeului (km 70+644 km 71+261 pe o lungime de
617m; km 76+578 km 77+315 pe o lungime de 737m; km 77+511 km 87+715 pe o lungime de
10204m; km 91+047 km 92+126 km 108+589 pe o lungime de 1079m) traversata in total pe o
lungime de 12.638km + 15,225km = 27,863km;
- ROSPA0129 Masivul Ceahlau (km 130+715 km 136+988 pe o lungime de 6273m; km
137+616 km 141+716 pe o lungime de 4100m) traversat n total pe o lungime de 10,373km;
- ROSPA0107 Vanatori Neamt (km 175+696 km 179+842) traversat pe o lungime de
4,146km;
SCI-uri:
- ROSCI0297 Dealurile Tarnavei Mici Biches (km 24+974 km 26+740 pe o lungime de
1766 m; km 30+196 km 31+451 pe o lungime de 1255m; km 31+710 km 31+733 pe o lungime
de 230m; km 31+883 km 42+050 pe o lungime de 10167m; km 42+333 km 50+573 pe o
lungime de 8240m) traverseaz n total pe o lungime de 21.5km;
- ROSCI0279 Borzont (km 77+800 km 80+320 pe o lungime de 2.52km);
- ROSCI0270 Vanatori Neamt (km 175+696 km 179+842) traversat pe o lungime de
4,146km;
- ROSCI0363 Raul Moldova intre Oniceni si Mitesti (km 210+327 km 210+872) traversat pe
o lungime de 545m;
- ROSCI0378 Raul Siret intre Pascani si Roman (km 225+231 (km 14+300) - km 225+751
(km 14+820) pe o lungime de 420m);
- ROSCI0221 Saraturile din Valea Ilenei (km 271+051 (km 60+120) - km 271+151 (km
60+220) pe o lungime de 100m);
- ROSCI0265 Valea lui David (km 276+931 (km 66+000) - km 277+151 (km 66+220) pe o
lungime de 220m; km 277+551 (km 66+620) - km 278+331 (km 67+400) pe o lungime de 780m;
km 278+591 (km 67+660) - km 280+031 (km 69+100) tunel pe o lungime de 1440m) traversata in
total pe o lungime de 1km si 1.44km de tunel;
parcuri:
Parcul Natural Vanatori Neamt (km 175+696 km 179+842) traversat pe o lungime de
4,146km

Iunie 2012 99 /336

rezervatii:
- Rezervatia de zimbri Neamt (km 175+696 km 179+842) traversat pe o lungime de
4,146km;
- Saraturile din Valea Ilenei (km 271+051 (km 60+120) - km 271+151 (km 60+220) pe o
lungime de 100m.
Urmatoarele arii naturale se afla in vecintatea autostrzii, fara ca aceasta sa le traverseze:
- ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu (la cca 1,35 km);
- ROSCI0019 Calimani Gurghiu (la cca 1,8km),
- ROSCI0244 Tinovul de la Fantana Brazilor (la cca 6,5km)
- ROSCI0243 Tinovul de la Dealul Abinelor (la cca 8km)
- ROSCI0024 Ceahlau (la cca 3km);
- ROSCI0058 Dealul lui Dumnezeu (la cca 0.9 km);
- ROSCI0171 Padurea si pajistile de la Marzesti (la cca 1.15km);
- Parcul National Ceahlau (la cca 3km);
- Rezervaia dealul Melcului (Firtu) (la cca 7,5km)
- Rezervatia Muntele de sare Praid (la cca 2km);
- Rezervatia Lacul Ursu si Arboretele de pe saraturi (la cca 3.2km),
- Rezervatia Piemontul Nyeres (la cca 0.62km);
- Rezervatia Mlastina cea Mare (la cca 1.3km);
- Rezervatia Pietrele Rosii (la cca 1.7km).
n perioada construciei autostrzii Tg. Mure Iai efectele negative asupra amfibienilor i
reptilelor vor fi in general relativ reduse, dar n perioada migraiilor sezoniere (cnd aceste specii i
depun ponta), cnd populaiile diferitelor specii trebuie s traverseze zona lucrrilor de construcie,
impactul construirii autostrzii asupra acestor specii crete. Se estimeaz c numrul de animale
omorte va fi nsemnat mai ales pentru speciile Bombina bombina, Rana dalmatina, Pelobates
fuscus i Emys orbicularis n lunca rurilor traversate dar si in pduri i n zona punilor de
dimensiuni mari.
Impactul asupra speciilor de pesti i mamifere va fi minor, direct, pe termen scurt (circa 2 ani), local
ca arie de manifestare cu efecte reversibile.
Perioada de exploatare i ntreinere
In perioada de operare principala surs de poluare este traficul auto.
Traficul rutier poate afecta flora i faun inclusiv din arealele protejate prin:
- creterea concentraiilor de substane toxice n aer;
- depunerea unor poluani pe sol i n plante;
- creterea nivelului de impurificatori n apele de suprafa i n pnza de ap freatic;
- creterea nivelului polurii sonore;
- perturbarea vieii faunei slbatice prin inducerea efectului de barier.
Principalii poluani n atmosfer din traficul rutier sunt: SO
2
, NO
x
, pulberile n suspensie i
sedimentabile.

Iunie 2012 100 /336

Poluanii atmosferici datorai traficului auto contribuie att la creterea aciditatii atmosferei,
ct i la formarea ozonului troposferic, cu efecte directe si/sau indirecte asupra tuturor
componentelor de mediu (vegetatie, fauna, sol, apa).
Respectarea msurilor recomandate i a legislaiei specifice de protecia mediului n perioada de
operare a autostrzii vor asigura un impact redus asupra florei i faunei.
Vegetaia poate fi afectat si de lucrarile sezoniere de ntreinere a sistemului rutier. n
perioada de iarna, pentru topirea gheii de pe carosabil si pentru curatarea acestuia de zapada,
unitatile de administrare rutiera folosesc sare sau alti produsi chimici. Acetia pot fi imprtiai prin
circulaia rutier in afara platformei autostrazii si a santurilor colectoare si in felul acesta pot avea un
impact negativ asupra vegetatiei din zonele adiacente.
n zona arealului protejat n perioada de operare a autostrzii viaa salbatic ar putea fi
afectat n principal din cauza:
- creterii nivelului de zgomot n zon - datorat traficului rutier,
- efectului de barier indus de culoarul de transport.
Poluarea sonor are consecine importante n tulburarea profund a vieii animalelor
salbatice, acestea schimbandu-i traseele ctre locurile de hrnire, adpat etc.
Creterea nivelului de zgomot poate determina n sectorul apropiat de drum, modificri ale locului
de cuibrit i reproducere, dar far modificri semnificative a numrului de indivizi.
O alt component a crui impact asupra faunei slbatice poate fi important se datoreaz
efectului de barier pe care il induce existenta autostrazii pentru circulaia faunei slbatice.
n perioada exploatrii autostrzii, i efectele negative asupra amfibienilor i reptilelor vor fi
in general relativ reduse, dar n perioada migraiilor sezoniere (cnd aceste specii i depun ponta),
cnd populaiile diferitelor specii trebuie s traverseze autostrada, impactul exploatrii autostrzii
asupra acestor specii crete. Urmarea monitorizrii realizate n zona sectorului 3 (Tg. Neam-Iai),
ntre anii 2007 i 2010 s-au observat mortaliti rutiere la unele specii de amfibieni i reptile, n
special n timpul migraiilor sezoniere ale amfibienilor. Cele mai frecvente victime dintre anure sunt
Rana temporaria i Rana dalmatina n zonele mpdurite (Brnova, Codrii Pacanilor), Bufo viridis i
Pelobates fuscus n zonele de es i deal, dintre salamandre, Triturus vulgaris i dintre reptile
Lacerta viridis i Natrix natrix.
Impactul asupra ecosistemelor acvatice si a speciilor de pesti, precum i a speciilor de
mamifere este considerat redus, local ca arie de manifestare, avand in vedere numarul mare de
poduri, viaducte si tuneluri care fie dau o permeabilitate mare autostrazii, fie nu afecteaz
continuitatea spatiului.
Speciile de psri identificate nu vor fi afectate, deoarece ele nu cuibresc aici, ci doar se
hrnesc, fiind psri de pasaj care zboar pe suprafee mari ce includ i aceast zon. Singurul
aspect potenial negativ ar putea fi reprezentat de accidentarea acestora.
Pe baza datelor preliminare deinute, speciile de mamifere mari din zona viitoarei autostrzi
i habitatele lor nu vor fi afectate de lucrrile de construcie i exploatare a autostrzii, nefiind
necesare msuri de reface a acestora. Mai multe informaii privind impactul construciei i
exploatrii autostrzii asupra habitatelor naturale, speciilor de flor i faun (animale, psri,
nevertebrate, peti, amfibieni) i msurile necesar a fi luate pentru reducerea impactului/refacerea
acestora se vor obine pe perioada elaborrii Studiului de evaluare adecvat, studiu care va acoperi
toate perioadele de vegetaie, migraie, etc caracteristice habitatelor i speciilor analizate.


Iunie 2012 101 /336

3.7.5 Impactul potenial asupra peisajului
n afar de faptul c peisajul va fi modificat de noile structuri, ce se vor ridica pe timpul
construciei, activitile de construcie i organizrile de antier vor afecta i privelitea, ns numai
temporar. n timpul lucrrilor de construcie la proiect, unele suprafee vor fi utilizate temporar pentru
realizarea organizrilor de antier (circa 5 ha per locaie organizare de antier). Dei utilizate numai
temporar, ele vor determina pierderea de sol vegetal i scderea productivitii.
Efecte negative asupra peisajului vor aprea cel mai probabil pe antierele de construcie
pentru intersecii cu trecere de nivel i poduri. Gropile de mprumut, locurile de depozitare i
eliminare a surplusului de material vor avea de asemenea un impact negativ asupra peisajului.
n perioadele de manevrare a materialelor pulverulente i n perioadele cu condiii
meteorologice nefavorabile, particule n atmosfer (norii de praf) vor avea impact asupra preisajului.
In aceasta etapa se recomand amplasarea organizrilor de antier in proximitatea unei
aglomerari urbane, n zona unei viitoare parcri de pe traseul viitoarei autostrzi, sau a unui nod
avnd folosina actual de pune sau teren agricol. Se recomanda totodat pastrarea unei distante
de minim 300 m faz de zonele rezidentiale, ariile naturale protejate i vestigiile arheologice
identificate. Organizarile de santier nu pot fi amplasate pe malurile raurilor si paraurilor de pe
traseu. Se considera ca amplasarea organizrilor de antier pe cate o suprafata circa 5 ha va fi
suficienta pentru desfurarea activitii.
Formele de impact asupra peisajului vor aprea sub dou forme:
efecte asupra structurii fizice i esteticii peisajului;
efecte asupra amenajrii vizuale a peisajului pentru receptori.
Datorit construciei unui drum complet nou, autostrada va avea un impact asupra resurselor
estetice de peisaj. Elementele oselei care determin un impact negativ de durat asupra esteticii i
peisajului sunt sectoarele cu rambleu nalt (> 3,00 m) i sectoarele cu structuri majore (pod,
viaduct). n acelai timp, existenta autostrzii va conduce n anumite zone la refacerea peisajului,
ceea ce va avea un impact pozitiv asupra peisajului global al zonei analizate.
n privina receptorilor rezideniali (respectiv persoanele ce locuiesc n locuintele din apropierea
autostrzii) ei sunt considerai a fi cel mai sensibil grup de receptori datorit intereselor imobiliare i
expunerii permanente la proiect dup finalizarea acestuia. De asemenea, utilizatorii viitoarei
autostrzi pot fi considerai receptori, ns caracterul tranzitoriu al expunerii acestora face ca
sensibilitatea lor s fie mult mai mic fa de aceea a locuitorilor expui permanent la vederea
structurilor i a traficului ce se desfoar pe acestea.
Modificarea vizual adugat de noile structuri, ca i de fluxul continuu al circulaiei este
bine cunoscut, la ea adugndu-se n timpul nopii cea luminoas creat de farurile
autovehiculelor. Nu sunt prevzute sisteme de iluminat pe lungimea drumului, cu excepia celor din
nodurile rutiere.
Scara nou a acestor construcii are dou dimensiuni: vitez i mrime. Prin nsi
mrimea lor, oselele fac s par mai mici cldirile i formele de relief mai modeste i ptrund
nedorite n contextul vizual al celor mari.
Dar fiind concepute pentru vitez, dimensiunile i scara lor sunt n mare msur o
consecin a caracteristicilor transportului: curbe largi, lipsa de detalii care s distrag atenia i
detaarea de labirintul strzilor mici cu circulaie ncrcat.
La alegerea traseului autostrzii s-a avut n vedere ca aceasta s urmreasc curbele de
nivel, alte ci de comunicaie (acolo unde a fost posibil), realizndu-se astfel o integrare perfect n
spaii influenate antropic.

Iunie 2012 102 /336

3.7.6 Impactul potenial asupra populaiei
Impactul principal asupra zonei de intravilan i extravilan n care se execut amenajarea
unei noi ci rutiere se produce n timpul execuiei lucrrilor.
Circulaia intens a utilajelor de construcie la punctele de lucru, funcionarea staiilor de
asfalt i betoane, a depozitelor de materiale i carburani, devierea i restricionarea temporar a
circulaiei rutiere, etc. vor constitui surse temporare de disconfort pentru populaia locuitoare sau
care activeaz n arealul studiat. Impactul este produs n principal de sursele deja menionate de
poluani ai aerului i de zgomotul suplimentar indus de utilajele n funciune. Acest impact este
temporar producndu-se numai pe perioada de constructie a lucrrilor.
Populaia afectat corespunde populaiei aflate n zona de influen direct i indirect. Dac
efectele asupra populaiei din vecintatea autostrzii sunt preponderent negative (impact datorat
zgomotului i polurii atmosferice), efectele asupra populaiei din zona indirect de influen pot fi
estimate ca pozitive, prin mbuntirea serviciilor de transport i prin economiile de cost i timp.
Se apreciaz c impactul generat de lucrrile de execuie din amplasamentul autostrzii,
precum i traficul pe drumurile de acces, nu vor afecta populaia din alte localiti, din urmtoarele
considerente:
- amplasamentul autostrzii este n afara localitilor;
- se prevd msuri pentru transportul acoperit al materialelor pulverulente i ntreinerea
utilajelor i mainelor;
- pe ct posibil drumurile de acces vor ocoli zonele populate,
- dat fiind perioada scurt de expunere a populaiei localitilor posibil a fi afectate la
impurificarea cu substane cu potenial cancerigen (Cr, Ni, HAP), riscul prezentat de
aceti poluani este minor.
n ceea ce privete impactul poluanilor generai de activitatea de organizare de antier
asupra populaiei, acesta poate fi apreciabil dac amplasamentul va fi ales la distane mici fata de
zonele locuite i dac se va folosi tehnologia de lucru clasic.
Autostrada fiind amplasat n afara localitilor, se consider c impactul va fi minim asupra
locuitorilor.
Se apreciaza ca activitatea de realizare a autostrzii va constitui o sursa de poluare fonica
locala, nivelul de zgomot generat putand depasi in anumite perioade de lucru limitele stabilite de
STAS 10009 - 88 "Acustica urbana - Limite admisibile ale nivelului de zgomot" pentru nivelul de
zgomot la limita functionala: 65 dB(A), cu maxim 25 dB(A).
n ceea ce privete activitatea de transport din exteriorul antierului, vor trebui s se
foloseasc la maximum rutele din afara localitilor. n cazul n care nu este posibil netraversarea
zonelor rezideniale, se estimeaz c nivelurile de zgomot la marginea oselelor pot avea valori
mediate pe 24 h (L
eq.24h
) de maxim 65dB(A), valoare limit impus de STAS 10 144/1 80 i pentru
drumurile folosite (categoria I -III).
Dei pot fi motive de apariie a vibraiilor n structura terasamentului, mai ales n cazul
utilizrii utilajelor grele, drumul analizat nu este direct fundat pe roc de baz i exist straturi
intermediare n sistemul drumului, cu rolul de ntrerupere a vibraiilor. Din acest motiv, nu se
consider necesar s se in seama de problema apariiei unor niveluri de intensitate a vibraiilor
peste cele admise de SR 12025/1994.
Se estimeaza ca zona protejata cu caracter rezidential va fi afectata de activitatile de
realizare a autostrzii, numai cand aceste lucrari se vor desfasura in dreptul sau in zonele
rezideniale, insa disconfortul fonic/datorat vibraiilor va fi de scurta durata.

Iunie 2012 103 /336

Cercetarea nivelului socio-economic de-a lungul traseului autostrzii arat c impactul
asupra populaiei nu reprezint un impact negativ, punctele critice fiind mai curnd legate de
impactul indirect asupra populaiei n raport cu zgomotul, impactul asupra peisajelor, impact asupra
calitii aerului, folosinei terenurilor, date prezentate n capitolele anterioare.
Locuitorii din zonele imediat adiacente nu vor fi afectai prin expunerea la atmosfera poluat
de lucrrile de construcie, in conditiile lurii i respectrii de msuri pentru protecia atmosferei.
Expunerea la poluani n aceasta perioada este acut (de intensitate mare i cu durat de 1-7 zile)
sau subacut (de intensitate medie i cu durat de 3-6 luni).
Perioada de construire va implica riscuri nesemnificative asupra infrastructurii prezente, n
proiect fiind prevzute lucrri de mutare i de protecie a acestora. Poluanii emii (gaze i particule
agresive) n perioada de construcie vor avea o contribuie nesemnificativ n ceea ce privete rata
de coroziune a construciilor i instalaiilor din zona analizat.

Avnd n vedere estimrile de trafic de la nivelul anului 2030, nivelul de zgomot la marginea
autostrzii va fi de 74 -76 dB(A) in afara localitatilor. Totodat, prin preluarea de catre autostrad a
traficului de pe drumurile nationale existente, se va obtine o reducere a poluarii fonice pe aceste
drumuri. Pe de alt parte innd cont de estimrile de trafic se consider c nu vor fi depite
nivelurile de intensitate a vibraiilor peste cele admise de SR 12025/1994. Astfel, traficul va avea un
impact global minor, pe perioad lung asupra populaiei din zonele rezideniale nvecinate din
punct de vedere al zgomotului i vibratiilor. Detalierea calculelor nivelului de zgomot la limita zonelor
rezidentiale vor fi facute in Raportul la Studiul de evaluarea a impactului.
Nivelul de poluare generat de emisiile din traficul rutier din perioada de exploatare va avea
un impact nesemnificativ asupra populaiei din zonele rezideniale nvecinate.
n ceea ce privete obiectivele construite, trebuie fcuta precizarea c o parte din emisiile de
poluani sunt reprezentate de gaze agresive. Se apreciaz c, indiferent de intensitatea traficului,
concentraiile de SO
2
i NOx se situeaz n grupa A de agresivitate. Totodat traficul auto este
responsabil de prezena particulelor slab solubile, care determin ncadrarea mediului atmosferic de
la slab agresiv pn la agresiv. Se apreciaz c n perioadele caracterizate de umezeal ridicat a
aerului atmosferic (n principal sezonul rece), aciunea acestor particule poate fi considerat
agresiv.
Autostrada va avea un impact pozitiv asupra dezvoltrii economice din zon, datorit crerii
oportunitilor de locuri de munc legate de lucrrile de construcie. Totodat, fluidizarea traficului
va conduce la diminuarea nivelului de zgomot i la mbuntirea calitii aerului din zonele
rezideniale ceea ce va conduce implicit la mbuntirea calitii vieii locuitorilor.

3.7.7 Impactul potenial asupra patrimoniului istoric si cultural
Construcia autostrzii nu va avea impact asupra condiiilor etnice i culturale, obiectivelor
de patrimoniu cultural sau asupra monumentelor istorice.
Avnd n vedere obiectivele arheologice identificate n zona viitoarei autostrzi este inevitabil
ca o construcie de acest tip i cu astfel de dimensiuni s nu afecteze ntr-o oarecare msur
patrimoniul arheologic (impact minor, permanent, local ca arie de manifestare cu efecte ireversibile).
Principalele efecte poteniale asupra resurselor arheologice din zon se vor produce in faza de
construcie a proiectului, datorit ariei mai extinse de perturbare, de exemplu prin cile de acces la
organizrile de antier i creterii traficului de incint.

Iunie 2012 104 /336

Impactul fizic direct asupra resurselor arheologice poate avea loc ori de cte ori perturbarea
terenului prin care sunt ndeprtate total sau parial trsturi ale sitului.
Impactul lucrrilor de constructie a autostrzii asupra siturilor arheologice este important
pentru zonele in care au fost identificate resurse arheologice care necesit sptur de descrcare
arheologic.
n afara acestora, lucrrile de constructie a autostrzii nu vor degrada resursele culturale,
deoarece majoritatea monumentelor i siturilor importante se afl localitati i nu vor fi afectate n
lucrrile de construcie.
Exploatarea i ntreinerea autostrzii nu va avea impact asupra condiiilor etnice i culturale,
obiectivelor de patrimoniu cultural sau asupra monumentelor istorice.
Impactul asupra resurselor arheologice este nesemnificativ n zonele n care au fost
identificate astfel de resurse n zona autostrazii.
Cercetarea arheologic va face obiectul Ordonanei Guvernului nr. 43/2000 privind protecia
patrimoniului arheologic i declararea unor situri arheologice ca zone de interes naional, cu
modificrile i completrile introduse prin Legea 378/2001 i Legea 462/2003 i a Ordinului comun
al ministrului transporturilor si infrastructurii i ministrului culturii i patrimoniului naional nr.
653/2497/2010 pentru instituirea Programului Naional de Cercetare Arheologic ,,Autostrada.
Conform prevederilor Ordinului nr. 653/2497/2010, obiectivul Programului naional de
cercetare arheologic "Autostrada" este cercetarea patrimoniului arheologic, inclusiv nregistrarea
total a datelor rezultate din spturi i periegheze (baze de date arheologice i cartografice, arhive
digitale de imagini etc.), valorificarea complex a patrimoniului, precum i publicarea integral a
rezultatelor cercetrii, iar activitile n cadrul Programului naional de cercetare arheologic
"Autostrada" sunt:
- planificarea, organizarea i gestionarea cercetrii preventive (de teren);
- planificarea, organizarea i gestionarea logisticii administrative;
- gestionarea datelor de sptur i din teren;
- planificarea i gestionarea activitilor post-sptur (post-fieldwork planning);
- planificarea i realizarea conservrii i restaurrii bunurilor culturale arheologice mobile
descoperite;
- conformarea legislativ;
- diseminarea rezultatelor cercetrii pe 3 direcii strategice: comunicarea n interes public (att
cu autoritile competente de rang european, naional i local, ct i cu presa i publicul
larg); comunicarea n interes profesional (n mediul muzeal i academic din ar i
strintate), inclusiv organizarea de expoziii, elaborarea i coordonarea planului editorial i,
nu n ultimul rnd, comunicarea cu investitorul;
- gestionarea resurselor financiare stabilite contractual;
- gestionarea n teren a resurselor umane puse la dispoziie de investitor;
- coordonarea tiinific a echipei de cercetare i stabilirea colaborrilor interdisciplinare;
- managementul echipei de cercetare pe dou paliere - arheologic i pluridisciplinar;
- aplicarea procedurii de descrcare de sarcin arheologic a siturilor aflate n zona de impact
a proiectelor de infrastructur, n conformitate cu prevederile legii.
Conform aceluiai Ordin, coordonarea managerial a Programului este asigurat de Muzeul
Naional de Istorie a Romniei din Bucureti mpreun cu Compania Naional de Autostrzi i

Iunie 2012 105 /336

Drumuri Naionale din Romnia-SA, n vederea descrcrii de sarcin arheologic a siturilor aflate
n zona de impact a proiectelor de infrastructur rutier, conform prevederilor legale.
Avnd n vedere cele menionate anterior, metodologiile de protecie/conservare a sit-urilor
arheologice i estimarea duratei de realizare a acestor activiti sunt n directa responsabilitate a
Muzeului Naional de Istorie a Romniei din Bucureti i Companiei Naionale de Autostrzi i
Drumuri Naionale din Romnia-SA care trebuie s demareze procedura de descrcare de sarcina
arheologic conform legislaiei n vigoare.
Monumentele istorice si Siturile arheologice sunt detaliate in Anexa 9.

4. SURSE DE POLUANI I INSTALAII PENTRU REINEREA,
EVACUAREA I DISPERSIA POLUANILOR N MEDIU
4.1. Protecia calitii apelor
Surse poteniale de poluare a apei n timpul construciei propriu-zise a autostrzii sunt
urmtoarele:
excavarea pmntului;
manevrarea necorespunztoare a materiilor prime;
traficul utilajelor de construcii i vehiculelor care transport materiale de construcie;
lucrrile de intervenie n cursurile de ap sau n imediata vecintate.
n ceea ce privete organizrile de antier, sursele poteniale de poluare a apei sunt
urmtoarele:
manevrarea/depozitarea necorespunztoare a materiilor prime;
scurgerea accidental de carburani sau alte produse petroliere;
manevrarea/depozitarea necorespunztoare a deeurilor;
ntreinerea utilajelor de construcii i vehiculelor care transport materiale de construcie.
Tabel 4.1.1
Surse de poluani pentru ape, locul de evacuare sau emisarul
Activitatea Sursa de poluare

Organizarea de
antier i baze
de producie

Sursele de poluare din perioada de antier cu inciden asupra corpurilor de
ap pot fi clasificate n:
- Surse punctiforme (staionare);
- Surse difuze de poluare.
Din categoria surselor punctiforme, fac parte evacurile fecaloid menajere
aferente bazelor de producie i organizrii de antier, n condiiile n care
evacuarea nu se realizeaz la un sistem de canalizare.
In cadrul bazelor de producie, sursele difuze de poluare sunt constituite din:
- Depozitele intermediare (vrac) de materiale de construcii (n special
pulverulente), ce sunt splate de apele pluviale, particulele fine fiind antrenate
ctre terenurile adiacente. Aceste depozite sunt amplasate n incinta staiilor
de betoane
- Apele provenite de la splarea utilajelor (autobasculante, autoutilitare).

Iunie 2012 106 /336

Aceste ape au un caracter alcalin (pH>8,5), fiind potenial impurificate cu
produi de tip petrolier (uleiuri, carburani).
- Apele uzate menajere provenite de la organizrile de antier i punctele de
lucru
- Depozitarea necorespunztoare a substanelor chimice i periculoase
- Hidrocarburi rezultate din activiti de ntreinere a utilajelor
- Depozitri necontrolate de deeuri
- Depozitarea carburanilor, fr msuri de intervenie n caz de avariere a
sistemului de depozitare. De regul, n incinta organizrii de antier se
prevede cte un depozit de carburani (motorin) necesar alimentrii utilajelor
i vehiculelor pentru transportul materialelor. In cazul deteriorrii recipientului
de stocare a carburantului se poate produce o poluare a apelor subterane cu
hidrocarburi. De asemenea, se pot produce poluri locale in cazul manevrrii
greite a furtunelor pentru alimentarea cu combustibil a rezervorului de
stocare sau a celor pentru extragerea combustibilului depozitat.
- Traficul vehiculelor grele va genera emisii ale unor poluani gazoi (NOx,
CO, SO
2
, compui organici volatili particule n suspensie, PM
10
etc.). n acelai
timp, vor rezulta particule din frecarea dintre suprafaa drumului i a roilor
vehiculelor.

Amplasamentul
lucrrilor,
inclusiv
traversarea
cursurilor de
ap
In amplasamentul lucrrilor, sursele difuze de poluare sunt constituite din
- Scurgeri de hidrocarburi ca urmare a nentreinerii utilajelor. Prezena
excavatorului i a altor utilaje constituie o surs potenial de poluani, n
special de reziduuri de produse petroliere (motorin, uleiuri etc.). Aceast
surs se activeaz numai n cazul strii tehnice imperfecte a utilajului sau a
exploatrii sale necorespunztoare.
- Pierderile de materiale de construcii (n special mortar sau lapte de ciment),
care pot conduce la creterea alcalinitii apei.
- Manevrarea necorespunztoare a substanelor chimice i periculoase;
- Manevrarea necorespunztoare a combustibilului la alimentarea utilajelor;
- Depozitarea necontrolata a deeurilor
- Lucrri de excavaii i manevrarea pmntului
Exploatarea
balastului din
albiile
cursurilor de
ap
Sursele difuze de poluare a apelor de suprafa sunt constituite din:
- Poluri accidentale cu hidrocarburi ca urmare a nentreinerii utilajelor cu
care se execut extracia balastului
- Poluri accidentale ca urmare a neintreinerii bazinelor de decantare din
staia de sortare
Perioada de
exploatare si
intretinere a
autostrzii

Apele pluviale colectate de-a lungul drumului sunt principala surs de poluare n
perioada de exploatare i intreinere. Poluarea apelor de suprafa mai poate
proveni din:
- depunerea direct n apele de suprafa a poluanilor generai de vehicule;
- evacuarea apelor pluviale provenite din iroirile de pe carosabil n cursurile
de suprafa fr s fie preepurate in prealabil;
- evacuarea apelor pluviale provenite de pe carosabil poluate cu compui
chimici generai prin accidentele de circulaie n care sunt implicate
cisterne ce transport substane periculoase.
Debitul i natura substanelor poluante provenite din accidente de circulaie,
poluani poteniali ai apelor de suprafa i subterane nu pot fi estimate la acest
moment al proiectului.
O surs suplimentar de poluare a apelor uzate este reprezentat de apele

Iunie 2012 107 /336

uzate menajere provenite de la Centrul de intretinere si coordonare, Punctele de
sprijin pentru intretinere, Centrul de control al tunelurilor, Spaiile pentru servicii
propuse

Tabel 4.1.2
Staii i instalaii de epurare sau de preepurare a apelor uzate
Activitatea Msuri de protecie a corpurilor de ap de suprafa/subterane.

Organizarea
de antier i
baze de
producie
- apele pluviale din zona depozitelor de materiale pulverulente se vor colecta
prin an uri perimetrale/de gard i vor fi preepurate n decantoare pentru
reinerea pierderilor;
- apele pluviale din zona parcrilor utilajelor i mijloacelor de transport se vor
colecta prin an uri perimetrale/de gard i vor fi preepurate n decantoare i
separatoare de produse petroliere;
- apele pluviale de pe platformele de beton pe care se vor stoca rezervoarele
cu hidrocarburi (carburani, uleiuri), vopsele, diluan i, amorsa pentru mixtura
asfaltic i pe care se vor ntreine utilajele (splare, efectuarea de reparaii,
schimburi de piese, uleiuri, alimentare cu carburani etc.) vor fi prevzute cu
anuri perimetrale/de gard pentru reinerea pierderilor;
- apele uzate rezultate din activitatea organizarilor de antier (ape uzate rezultate
de la splarea betonierelor i altor utilaje/echipamente sau anumitor
componente) se vor preepura n decantoare i ulterior se vor refolosi n diferite
procese (preparare beton), fie se vor preepura n separatoare de produse
petroliere fie se vor colecta n fose vidanjabile (ape de la splarea
utilajelor/echipamentelor sau anumitor componente), fie vor fi epurate n staiile
de epurare mecano-biologice sau vor fi evacuate n reeaua de canalizare
existent a unei localiti din vecintate;
- pentru eliminarea apelor uzate menajere de la birouri i laboratoare, organizrile
de antier vor fi prevzute cu staii de epurare mecano-biologice sau fose
vidanjabile sau vor fi racordate la reeaua de canalizare existent a unei localiti
din vecintate.
Amplasament
ul lucrrilor,
inclusiv
traversarea
cursurilor de
ap
- pentru a nu perturba curgerea n canalele de scurgere se vor construi podee cu
o suprafa de evacuare suficient, amplasate aproape toate pe canale activate
de precipitaii, astfel nct construcia platformei sa nu puna probleme reelei
hidrografice naturale;
- punctele de lucru/fronturile de lucru vor fi prevzute cu toalete ecologice
pentru angajai
Perioada de
exploatare si
intretinere a
autostrzii

- in zonele parcarilor, CIC, Punctelor de sprijin pentru intretinere, Centrului de
control al tunelurilor, Spaiilor pentru servicii propuse, unde se considera ca apele
pluviale pot fi impurificate cu eventuale produse petroliere vor fi prevzute bazine
de decantare separare (decantoare de namol si separare de produse petroliere
cu o eficienta de 95%);
- Centrul de intretinere si coordonare, Punctele de sprijin pentru intretinere, Centrul
de control al tunelurilor, Spaiile pentru servicii propuse vor fi prevzute cu statii de
epurare mecano-biologice;
- pentru colectarea apelor pluviale de pe platforma autostrzii au fost prevzute
prin proiect anturi laterale betonate, rigolele i casiurile care avnd in vedere
relieful, asigurarea vitezei de inamolire si dotarea podetelor cu camere de
cadere, eficienta decantarii particulelor solide transportate de aceste ape in
sistemul de drenaj proiectat va fi de circa 80-85% (sedimentarea se va realiza la
viteze de curgere sub 0,2-0,3m/s); totodat anterior evacurii n emisari apele

Iunie 2012 108 /336

vor fi preepurate n decantaore-separatoare de produse petroliere; aceste msuri
si lucrri se considera suficiente pentru preepurarea apelor colectate n vederea
evacurii lor n apele de suprafa sau pe terenurile adiacente (apele preepurate
vor respecta prevederile NTPA 001 i a condiiilor impuse de Administraia
Naional Apele Romnei STAS-ul 9450/88 privind condiiile de calitate pentru
apele folosite pentru irigatii).

4.2. Protecia aerului
Emisiile datorate lucrrilor de construcie a unei autostrzi sunt asociate n principal cu
micarea pmntului, cu manevrarea altor materiale, precum i cu construirea n sine a unor
faciliti specifice. O mare parte a acestor emisii este generat de funcionarea echipamentelor i de
traficul autovehiculelor de lucru n amplasamentul construciei.
Emisiile de poluani n atmosfer au o durat egal cu durata zilnic a programului de lucru
(n general 8-10 ore), putnd prezenta unele variaii de la o or la alta i de la o zi la alta. Totodat,
avnd n vedere c durata anual a lucrrilor este de circa 9 luni/an (primvara + vara + toamna), n
sezonul de iarn emisiile nceteaz. n perioada anual de lucru vor exista, de asemenea, variaii
ale emisiilor, att datorit categoriilor de operaii care se vor executa la un moment dat, ct i
datorit variaiei condiiilor meteorologice.
Tabel 4.2.1
Surse de poluani pentru aer, poluani


Organizarea de
antier i baze
de producie
Activitile desfurate n baza de producie generatoare de poluani
atmosferici sunt:
- Operaii aferente preparrii betoanelor de ciment (funcionare staie,
depozitare agregate, silozuri ciment) i betoanelor asfaltice (necesare reabilitrii
drumurilor afectate de transportul agabaritic);
Prepararea betoanelor de ciment i asfaltice, implic o serie de operaii care pot
constitui surse staionare sau mobile de emisie a poluanilor atmosferici, i
anume:
manevrarea (aprovizionare, stocare, transfer) materiilor prime
(agregate, nisip, ciment, filer, bitum);
procesarea materiilor prime, i, dup caz, stocarea temporar a
produselor;
transportul produselor pentru punerea n oper.
n funcie de nivelul tehnologic al procesului, echipamentelor i instalaiilor
folosite, operaiile aferente fazelor de producie se constituie n surse de poluare
a atmosferei.

Prepararea betoanelor asfaltice
Principalele surse de impurificare a atmosferei specifice instalaiei de mixturi
asfaltice se pot clasifica n surse dirijate i surse nedirijate.
Surse dirijate
- usctorul pentru agregate;
- sistemul de nclzire a rezervoarelor de bitum (nclzitor de ulei);
- malaxorul pentru prepararea mixturii.
Surse nedirijate
- buncrul (silozul) de depozitare a filerului;
- manevrarea agregatelor (n principal descrcarea din autovehicule n
padocuri);

Iunie 2012 109 /336

- stocarea motorinei necesare instalaiilor de ardere;
- stocarea bitumului;
- stocarea i ncrcarea mixturii n autovehicule.
Alturi de aceste surse staionare, n cadrul instalaiei de mixturi asfaltice
vor exista surse mobile reprezentate de autovehicule pentru aprovizionarea cu
materii prime i combustibil i de cele pentru transportul produsului finit.

Se ia n considerare o instalaie pentru prepararea la cald a mixturilor asfaltice,
cu urmtoarele caracteristici:
- tambur de mixare n curent paralel care conduce la emisii de substane
organice mai mari dect alte tipuri de instalaii;
- combustibilul utilizat la usctorul de nisip i la nclzitorul de ulei:
combustibil lichid uor (CLU) cu un coninut de sulf de maximum 1,2%;
- instalaia prevzut cu un sistem unic de colectare-epurare-evacuare a
poluanilor evacuai de la usctorul de agregate (praf i gaze de ardere)
i de la malaxor (compui organici volatili generai de bitumul cald);
- nclzirea rezervoarelor de bitum cu un nclzitor de ulei.
- Parcarea autovehiculelor destinate transportului materiilor prime pentru
prepararea betoanelor i a produselor finite;
Emisiile provenite de la Statiile de asfalt sunt de doua tipuri:
emisii fugitive - specifice activitatii de dinaintea prepararii mixturii cat si
unor operatii in timpul producerii mixturilor,
emisii dirijate - specifice procesului de productie.
Emisiile de praf premergatoare fazei de preparare a mixturilor asflatice
sunt asociate traficului de vehicule desfaurat pe drumurile din cadrul
organizarii de santier (pavate sau nu), cat i manevrrii agregatelor. La
emisiile fugitive de praf se ncadreaz particulele cu dimensiuni cuprinse
intre 0,1 300 m.
Emisiile fugitive aprute in timpul procesului de productie al mixturilor
asfaltice constau in combinaii de poluanti gazosi si particule materiale si
sunt asociate urmatoarelor operatii:
descarcarea asfaltului in mijloacele de transport de unde rezulta
vapori organici si aerosoli,
stocarea bitumului.
Emisiile dirijate specifice procesului de productie sunt colectate si
evacuate in atmosfera controlat prin cosuri. Sursele principale de emisii
dirijate sunt:
usctorul de unde rezult particule materiale, produse de
combustie: CO
2
, NO
x
si SO
x
, monoxid de carbon si cantitati reduse
de compusi de diferite tipuri: COV, CH
4
ce rezulta din combustia
incompleta a combustibilului;
topitorul de bitum de unde rezulta particule materiale, produse de
combustie: CO
2
, NO
x
i SO
x
, monoxid de carbon.
Emisii fugitive rezultate din procesul de producie
Emisiile fugitive rezultate de la Staiile de asfalt s-au evaluat pe baza
factorilor de emisie prezentati in metodologia AP 42, functie de
sursa:
Depozitarea carburanilor. Este posibil ca n incinta organizrii de antier s se
prevad un depozit de carburani (motorin) necesar alimentrii utilajelor folosite
pentru implementarea proiectului, precum i vehiculelor pentru transportul
materialelor.
Activitile specifice acestui depozit sunt: aprovizionarea cu carburani

Iunie 2012 110 /336

(descrcarea din cisterne auto n rezervoare), stocarea carburanilor i
distribuirea carburanilor. n cursul acestor activiti au loc emisii de hidrocarburi
n atmosfer generate de procesul natural de evaporare a carburantului, i
anume:
- la aprovizionare, prin gura de aerisire a rezervorului n care se face
descrcarea;
- la stocare, prin gurile de aerisire ale rezervoarelor;
- la distribuire din rezervorul de carburant al vehiculului sau al
autocisternei destinate alimentrii utilajelor n zonele de lucru.
Emisiile de HC n atmosfer apar episodic, sunt discontinue, variabile i
prezente numai n timpul programului de lucru. Sursele se nscriu n
categoria surselor nedirijate.

Amplasamentul
lucrrilor
Executarea lucrrilor implic o serie de operaii care pot constitui surse
staionare sau mobile de emisie a poluanilor atmosferici, i anume:
- micarea pmntului (curarea terenului, excavarea solului, umpluturile) i
manevrarea agregatelor. Sursele aferente manevrrii agregatelor, precum i
stocrii acestora sunt surse joase, la nivelul solului sau n apropierea solului,
deschise i punctuale. Sursele aferente stocrii agregatelor sunt surse de
suprafa, deschise, n apropierea solului.
- lucrri de construcie a sistemului de drum, poduri, viaducte, pasaje, tuneluri,
drenri ale apei pluviale; Principalele faze de activitate care se constituie n
surse de emisie a prafului n atmosfer sunt:
spturile, excavaiile;
umpluturile;
forrile;
realizarea sistemului rutier (punerea n oper a balastului);
realizarea celorlalte lucrri: poduri, podee, viaducte, ziduri de sprijin, aprri
de mal etc.
Emisiile din amplasamentul unei construcii au un nceput i un sfrit
care pot fi bine definite, dar variaz apreciabil de la o faz la alta a
procesului de construcie. Aceste particulariti le difereniaz de marea
majoritate a altor surse nedirijate de praf, ale cror emisii au fie un ciclu
relativ staionar, fie un ciclu anual uor de evideniat. Emisiile de praf
variaz adesea n mod substanial de la o zi la alta, n funcie de nivelul
activitii, de operaiile specifice i de condiiile meteorologice dominante.
- traficul aferent transportului materialelor i muncitorilor
- funcionrea utilajelor, cum sunt: buldozerele, excavatoarele i basculantele.
Emisiile sunt constituite din gaze de combustie i pulberi n suspensie i
sedimentabile, dup cum urmeaz:
Utilaj Caracteristici
surs
Poluant Debit masic
[g/h]
Timp emisie
[h/day]
Concentraia
emisiei
[mg/mc]
Excavator Motorin NOx 18.4 4-7 108
SO2 4 24
Funingine 4.76 28
Basculant Motorin NOx 16.5 4-7 90
SO2 4 22
Funingine 5.9 3
Buldozer Motorin Pulbere - 7 8.6

- aternerea asfaltului pe autostrada dar i pe drumurile afectate de lucrrile de
traversare (cnd traversarea se face prin an deschis) sau a drumurilor
deteriorate ca urmare a traficului greu ce deservete antierul.
- eroziunea vntului reprezint o surs suplimentar de praf care nsoete, n

Iunie 2012 111 /336

mod inerent, lucrrile de construcie. Fenomenul apare datorit existenei, pentru
un anumit interval de timp, a suprafeelor de teren neacoperite expuse aciunii
vntului.
Emisiile de particule generate de eroziunea eolian pot avea loc
continuu, pe toat durata perioadelor de construcie, debitele masice
variind apreciabil cu viteza vntului.
Praful generat de manevrarea materialelor i de eroziunea vntului este, n
principal, de origine natural (particule de sol, praf mineral).
Extragerea
pietrei i a
balastului
Principalele surse posibile de poluare a aerului sunt:
- fronturile de exploatare a zcmntului
- utilajele de prelucrare a rocii (concasoare)
- utilajele de transport i ncrcare a rocii (autobasculantele, benzile
transportoare, excavatoarele)
- depozitele de steril
Pulberi din carier
n cadrul carierelor, fronturile de exploatare (derocare) a zcmntului n
timpul efecturii exploziilor de derocare precum i aciunile de ncrcare,
descrcare i transport ale autobasculantelor n timpul evacurii materialului
steril din frontul de exploatare la haldele de depozitare pot fi considerate surse
de poluare a aerului. Pulberile emise, sunt n mare parte pulberi sedimentabile,
care se depun n timp scurt. De obicei acestea nu depesc limita incintei
carierei. n perioadele cu vnt puternic, haldele de steril pot deveni surse de
poluare a aerului prin antrenarea de pe suprafaa taluzelor a fraciei
granulometrice de sub 0,005 mm.
Pulberi emise de concasoare
Concasoarele constituie sursele constante care emit pulberi. Datorit
faptului c aceste utilaje lucreaz n spaii deschise, pot fi considerate surse de
emisie n care dispersia poluantului are un caracter de suprafa i nedirijat .
Deoarece dimensiunile i densitile particulelor de praf sunt mari, pulberile
se caracterizeaz ca pulberi sedimentabile. De aceea, aria de rspndire a
acestora este destul de restrns. Din rezultatele msurtorilor efectuate la
unele cariere a rezultat c n situaia de calm atmosferic, raza de rspndire a
prafului nu depete 200 m de surs, la o cantitate de 0,15 mg/mc.
Pulberi emise de benzile transportoare
n cazul benzilor transportoare, emisiile de pulberi au loc n urmtoarele
zone:
- ramura activ a benzii (partea superioar)
- ramura pasiv a benzii (partea inferioar)
- punctele de transbordare (descrcare)
Degajrile de praf de pe ramura activ a benzii sunt n general mult mai
reduse i se datoreaz trepidaiilor produse de rularea benzii pe rolele de sprijin.
De pe ramura inferioar a benzii transportoare se desprind n general
particulele care nu au czut o dat cu descrcarea materialului.
Pentru protejarea benzilor transportoare de regul se iau msuri de
acoperire a benzilor cu perei din azbociment. Rezultatele msurtorilor
efectuate n apropierea benzilor transportoare protejate astfel demonstreaz c
valoarea medie a concentraiei de pulberi n aer este mult sub limita maxim
admis de STAS 12574/87.
Activitatea
utilajelor i
traficul aferent
lucrarilor
Regimul emisiilor acestor poluani este, ca i n cazul emisiilor de praf,
dependent de nivelul activitii i de operaiile specifice, prezentnd o
variabilitate substanial de la o zi la alta, de la o faz la alta a procesului.
Utilajele, indiferent de tipul lor, funcioneaz cu motoare Diesel, gazele de
eapament evacuate n atmosfer coninnd ntregul complex de poluani
specific arderii interne a motorinei: oxizi de azot (NO
x
), compui organici volatili

Iunie 2012 112 /336

nonmetanici (COV
nm
), metan (CH
4
), oxizi de carbon (CO, CO
2
), amoniac (NH
3
),
particule cu metale grele (Cd, Cu, Cr, Ni, Se, Zn), hidrocarburi aromatice
policiclice (HAP), dioxid de sulf (SO
2
).
Se remarc, de asemenea, prezena protoxidului de azot (N
2
O), a metanului
care, mpreun cu CO
2
, au efecte la scar global asupra mediului, fiind gaze cu
efect de ser.
Cantitile de poluani emise n atmosfer de utilaje depind, n principal, de
urmtorii factori:
tehnologia de fabricaie a motorului;
puterea motorului;
consumul de carburant pe unitatea de putere;
capacitatea utilajului;
vrsta motorului/utilajului.
Perioada de
exploatare si
intretinere

n perioada de operare, sursa principal de poluare a aerului specific
autostrzilor o reprezint circulaia autovehiculelor.
Ansamblul autovehiculelor care circul la un moment dat pe o cale de trafic rutier
formeaz o surs liniar a crei geometrie, n plan orizontal, este similar
geometriei acestei ci. Alte caracteristici importante ale acestui tip de surs,
pentru comportarea poluanilor n atmosfer, sunt: nlimea efectiv de emisie
este deosebit de redus, fiind foarte apropiat de nivelul solului (circa 2 m
nlime fa de carosabil), iar poluanii sunt emii liber n atmosfer, imprimnd
acestei surse caracteristica de surs liber, deschis.
Parametrii fizici specifici surselor liniare asociate traficului rutier, menionai mai
sus, determin o serie de particulariti cu privire la comportarea poluanilor n
atmosfer, respectiv, la nivelurile de poluare generate, i anume:
incidena celor mai ridicate niveluri de poluare va avea loc, cu excepia
zonei carosabile care reprezint sursa nsi, de-alungul cii de trafic pe
poriunile de teren adiacente celor dou laturi ale acesteia, pe distane de
ordinul metrilor sau zecilor de metri transversal pe cale;
cele mai ridicate niveluri de poluare apar n situaii de calm atmosferic i
atunci cnd vntul bate perpendicular pe cale;
gradientul de scdere a concentraiilor pe normala la calea de trafic este
mare, fenomen care determin diminuarea semnificativ a nivelurilor de
poluare cu distana.
Poluanii caracteristici traficului rutier sunt:
precursori ai ozonului troposferic: monoxid de carbon (CO), oxizi de azot
(NOx), compui organici volatili nemetanici (COVnm);
gaze cu efect de ser: dioxid de carbon (CO
2
), metan (CH
4
), protoxid de
azot (N
2
O);
gaze care contribuie la acidifierea atmosferei: dioxid de sulf (SO
2
) i
amoniac (NH
3
);
particule (PM) rezultate n gazele de eapament (n principal particule cu
diametre aerodinamice echivalente sub 2,5 m PM
2,5
, fracia PM
10

PM
2,5
fiind neglijabil) ca urmare a arderii carburanilor, precum i particule
provenite din uzura frnelor, a pneurilor i a drumului i antrenate n aer de
turbulena generat de trafic;
substane cancerigene (hidrocarburi aromatice policiclice HAP i poluani
organici persisteni POP);
metale grele (Pb, Cd, Cu, Cr, Ni, Se, Zn) coninute n particulele emise n
gazele de eapament.
Se precizeaz c, particulele generate de uzura frnelor, a pneurilor i a
drumului i care se comport ca particule n suspensie au un spectru
dimensional mult mai larg dect cele rezultate din arderea carburanilor. Astfel,

Iunie 2012 113 /336

particulele n suspensie rezultate din uzura frnelor, a pneurilor i a drumului au
diametre aerodinamice echivalente de la 30 m, pn la < 2,5 m. Studiile
efectuate n state membre UE indic faptul c fracia < 10 m din particulele
totale n suspensie (TSP) este redus, fiind de circa 10 %.
n general, emisiile de particule totale n suspensie rezultate din uzur au
ordine de mrime comparabile cu cele rezultate din gazele de eapament i
conin:
substane organice (rini), sulfai de bariu i de stibiu, fibre metalice,
minerale, ceramice sau de poliamide aromatice, incluznd oel, cupru, alam,
titanat de potasiu, sticl, azbest, grafit, cauciuc;
cauciuc natural, cauciuc sintetic (n principal butadien stirenic), metale (n
special Zn);
n principal particule minerale (cu coninut de compui amorfi de siliciu)
provenite de la uzura agregatelor i mici cantiti de substane organice
provenite de la uzura lianilor bituminoi din compoziia mixturii asfaltice.
5

Emisiile sunt calculate pentru trei tipuri de surse distincte: emisii produse n
timpul operrii motoarelor stabilizate termic (emisii la cald), emisii care apar la
pornirea motoarelor la temperatura ambiental (pornire la rece i nclzirea
motorului) i emisii de COVnm generate de evaporarea carburantului. De
asemenea, se pot calcula emisiile de particule generate de uzura pneurilor, a
drumului i a frnelor.

Tabel 4.2.2
Instalaiile pentru reinerea i dispersia poluanilor n atmosfer.

Activitatea Masuri i instalaii pentru reinerea poluanilor in atmosfer

Organizarea
de antier i
baze de
producie
Staii de betoane:
- Prevederea de filtre textile la silozurile de stocare a cimentului i verificarea
etanseitatii instalatiei pneumatice de descarcare/incarcare a cimentului sunt
masuri obligatorii pentru reducerea pierderilor de ciment i incadrarea
concentratiilor de particule materiale in aer in reglementarile legale.
- Prepararea betoanelor de ciment se va realiza cu tehnologie modern,
avnd elevatoarele, cntarele-dozatoare i malaxorul amplasate ntr-o
incint perfect nchis
- Ingradirea sau acoperirea padocurilor inactive reprezinta masuri de reducere
a eroziunii acestora de ctre vnt. De asemenea, se adopta masuri de
acoperire a padocurilor de stocare pentru agregate fine.
- Udarea periodica a depozitelor de agregate reprezinta o masura temporara
de reducere a emisiilor, acest lucru realizandu-se numai pentru agregatele
utilizate pentru prepararea betoanelor i a stabilizatului.
n cazul preparrii mixturilor asfaltice se va folosi tehnologie modern, ce are
staia de preparare a mixturilor echipat cu saci filtrani ce rein, n proporie de
99,9%, particulele emise n atmosfer.
Centrala termic va fi prevzut cu co de dispersie
Rezervoarele de combustibil vor fi prevzute cu sistem de inchidere.
Traficul
aferent
lucrarilor
Pentru limitarea disconfortului iminent ce apare in perioada de constructie a unui
drum (mai ales pe timpul verii) se vor alege trasee optime pentru vehiculele ce
deserversc santierul, mai ales pentru cele care transport materiale de
constructie ce pot elibera in atmosfera particule fine. De asemenea, transportul

5
Sursele de poluare a aerului caracteristice pentru perioada de operare , precum i prognoza impactului vor
fost estimate in cadrul Raportului la studiu de impact, in baza datelor de trafic puse la dispoziie de proiectant


Iunie 2012 114 /336

acestor materiale se va face pe cat posibil acoperit. Drumurile pot fi udate
periodic
Perioada de
exploatare
i intreinere
a autostrzii
Sursele de emisie caracteristice etapelor de construcie, exploatare i ntreinere
nu pot fi controlate, n general, prin instalaii/sisteme pentru reinerea i dispersia
poluanilor n atmosfer i instalaii pentru epurarea aerului poluat.
Utilizarea unor echipamente moderne (statii de asfalt, statii de betoane) de
producere a materialelor necesare (mixturi asfaltice/bitumuri, betoane etc)
pentru construirea autostrazii va asigura un nivel minim de emisii de poluanti in
mediu. Sursele de emisie dirijate aferente staiilor de betoane i staiilor de asfalt
vor fi dotate cu sisteme de control al emisiilor de particule.
Totodat, organizarile de antier vor trebui s respecte anumite criterii de
amplasare, pentru minimizarea impactului asupra mediului, aceasta neputnd fi
plasat in perimetrul ariilor naturale protejate, malul apelor i zonelor unde au
fost identificate vestigii arheologice.

4.3. Protecia mpotriva zgomotului i vibraiilor
Etapa de construcie a autostrzii va genera zgomot i vibraii prin activitile propriu-zise
(inclusiv manipularea materialelor de constructii utilizate.), si prin transportul materialelor, care se va
suprapune peste fondul existent. Construcia implic folosirea de utilaje de mas mare, care, prin
deplasarile lor, provoac zgomot i vibraii. La aceste utilaje se adaug autocamioanele, care au o
mas mare chiar cnd circul fr ncrctur.

Tabel 4.3.1
Surse de zgomot i vibraii

Activitatea Surse de zgomot i vibraii

Organizarea
de antier,
baze de
producie,
amplasament
lucrri
Terasamente i fundaii
- spturi cu excavatorul;
- nivelare i transport cu autogrederul i buldozerul;
- ncrcare transport cu ncrctorul frontal;
- forare de coloane n terenuri naturale de fundare;
- vibronfigerea palplanelor;
- compactarea pmnturilor cu role compactoare.
Procesarea materialelor pentru punere n oper pe antier:
Betoane
- preparare betonului;
- transport i pompare beton;
- vibrare beton;
Mixturi asfaltice:
- uscare, transportare, ciuruire;
- malaxare i depozitare;
Agregate minerale balastier i carier:
- transportare;
- concasare;
- ciuruire prin vibrare;
- separare prilor fine.
Lucrri de drumuri:
- ciocane perforatoare;
- freze rutiere;
- repartizatoare de mixturi;
- rulouri compactoare vibratoare.
Pe perioada de execuie a lucrrilor, zgomotul va fi produs de utilajele de
construcie folosite n acest scop.

Iunie 2012 115 /336

Prezentm mai jos puterile acustice asociate ale ctorva utilaje de construcii:
- buldozere L
w
= 115 dB(A)
- ncrctoare Wolla - L
w
= 112 dB(A)
- excavatoare - L
w
= 117 dB(A)
- screpere - L
w
= 110 dB(A)
- compactoare - L
w
= 105 dB(A)
- basculante - L
w
= 107 dB(A)
Din literatura de specialitate rezult c n cmp liber, cnd sunetul nu este
reflectat de obstacole, nivelul acustic scade cu 6 dB la dublarea distanei fa de
surs.

Traficul
aferent
lucrrilor
In funcie de ncrctur, vitez i starea tehnic, vehiculele grele genereaz
niveluri de presiune sonor de 85 - 90 dB(A) la marginea oselei i, n funcie i
de structura terenului n zon i de tipul construciilor, vibraii importante ale
acestora.
Perioada de
exploatare si
intretinere
Sursele de zgomot i vibraii, n perioada de exploatare i ntreinere sunt
reprezentate de vehiculele de toate categoriile de greutate aflate n circulaie.

Tabel 4.3.2
Msurile pentru reducerea zgomotului i vibraiilor

Activitatea Masuri i instalaii pentru reinerea poluanilor in atmosfer

Organizarea
de antier i
baze de
producie
- utilizarea de echipamente/utilaje de lucru moderne care genereaza un nivel de
zgomot cat mai mic;
- sistemul de absorbie a zgomotului cu care sunt dotate utilajele trebuie ntreinut
periodic;
- depozitarea materialelor pe santierul de constructie trebuie sa se faca astfel incat
sa se creeze bariere acustice in directia asezarilor umane;
- lucrrile care trebuie s se desfoare la distane mai mici de 300 m de zonele
rezideniale, se vor desfura numai pe timpul zilei (6.00 22.00), iar dac nivelul
de zgomot va continua sa fie ridicat se vor utiliza pentru izolare panouri
fonoabsorbante;
- distribuia activitilor pe antierul de construcie trebuie studiat astfel nct
activitile productoare de zgomot s fie izolate;

Traficul
aferent
lucrarilor
- itinerariul rutelor de transport trebuie studiat cu atenie pentru a evita, pe ct
posibil, poluarea cauzat de zgomot si vibratii, itinerariu care trebuie respectat cu
strictee;
- se vor folosi la maxim rutele din afara oraelor;
- in cazul n care nu este posibil ca traficul sa fie totalitate in afara localitatilor, se
va limita viteza de deplasare a traficului greu n interiorul localitilor la 40 km/h;
- basculantele, mai ales, vor trebui sa functioneze cat mai departe posibil de zonele
rezideniale;
- pentru respectarea limitei maxim admisa (conform normelor in vigoare) pentru
zgomotul produs de staiile de betoane/asfalt, sortare/mcinare (masurat la fatada
cladirilor) aceste utilaje vor fi amplasate la peste 300 m distanta de zonele
rezidentiale;
- se interzice traversarea ariilor naturale protejate, de catre mijloacele de transport
grele, pe alte drumuri decat cele publice.
Perioada de
operare i
intreinere
n perioada de exploatare i ntreinere a autostrzii, pentru protecia mpotriva
zgomotului i vibraiilor este prevzut montarea de panouri fonoabsorbante
precum i instalarea de ferestre reductoare de zgomot (protecie acustic

Iunie 2012 116 /336

pasiv);
Avnd n vedere c scopul principal al autostrzii este asigurarea unui ritm de
circulaie intens, limitarea vitezei nu este considerat aplicabil dect n cazul
cnd nu se poate aplica nici o alt msur.
In zonele unde autostrada se apropie de locuinte la distane care nu permit
atenuarea zgomotului pana la limitele admisibile, vor fi amplasate panouri
fonoabsorbante

4.4. Protecia mpotriva radiaiilor
Activitile de execuie a lucrrilor se desfoar cu utilaje i echipamente care nu utilizeaz
surse de radiaii.

4.5. Protecia solului i a subsolului
Sursele poteniale de poluare a solului i subsolului datorit desfurrii lucrrilor de
construcie propriu zise sunt prezentate in tabelul de mai jos:
Tabel 4.5.1
Sursele de poluani pentru sol, subsol i ape freatice


Organizarea de
antier i baze
de producie
-Evacurile fecaloid menajere aferente bazelor de producie i organizrii de
antier, n condiiile n care evacuarea nu se realizeaz la un sistem de
canalizare.
- Depozitele intermediare (vrac) de materiale de construcii (n special
pulverulente), ce sunt splate de apele pluviale, particulele fine fiind antrenate
ctre terenurile adiacente.
- Apele provenite de la splarea utilajelor (autobasculante, autoutilitare).
Aceste ape au un caracter alcalin (pH>8,5), fiind potenial impurificate cu
produi de tip petrolier (uleiuri, carburani).
- Depozitri necorespunztoare a substanelor chimice i periculoase
- Scurgeri de hidrocarburi rezultate din activiti de ntreinere a utilajelor
- Depozitri necontrolate de deeuri
- Depozitarea carburanilor, fr msuri de intervenie n caz de avariere a
sistemului de depozitare. De regul, n incinta organizrii de antier se prevede
cte un depozit de carburani (motorin) necesar alimentrii utilajelor i
vehiculelor pentru transportul materialelor.

Amplasamentul
lucrrilor
- Poluri accidentale cu hidrocarburi ca urmare a nentreinerii utilajelor.
Prezena excavatorului i a altor utilaje constituie o surs potenial de
poluani, n special de reziduuri de produse petroliere (motorin, uleiuri, etc.).
Aceast surs se activeaz numai n cazul strii tehnice imperfecte a
utilajului sau a exploatrii sale necorespunztoare.
- Manevrarea necorespunztoare a substanelor chimice i periculoase;
- Manevrarea necorespunztoare a combustibilului la alimentarea utilajelor;
- Poluri accidentale ca urmare a depozitrii necontrolate a deeurilor
Perioada de
exploatare si
Dup punerea n exploatare a autostrzii sursele poteniale de poluare a solului
sunt:

Iunie 2012 117 /336

intretinere a
autostrzii

- emisii provenite din traficul rutier (CO, NOx, SO
2
, PM10, metale grele) surs
continu de poluare, proporional cu intensitatea circulaiei, determinat de
emisiile de gaze de eapament, uzura carosabilului, anvelopelor, vehiculelor,
remorcilor etc.;
Poluanii provenii din traficul rutier au n general un impact redus asupra solului.
De cele mai multe ori, concentraia n sol a poluanilor provenii din traficul rutier
(de ex. Pb, Ni, Zn) se ncadreaz n valorile normale sau sub valoarea pragului
de alert pentru soluri mai puin sensibile. n afara impactului direct al acestor
poluani asupra mediului, exist i un impact indirect neglijabil, prin
bioacumulare.
Alti poluanii provenii din circulaia rutier sunt:
reziduurile din combustibil nears;
reziduurile provenite din uzura pneurilor;
reziduurile metalice provenite de la uzura i coroziunea vehiculelor;
pierderile accidentale de uleiuri i grsimi minerale;
reziduurile provenite din uzura drumului.
- scurgerea accidental de substane toxice sau hidrocarburi ca urmare a
accidentelor rutiere;
- activitatea de ntreinere a drumului n perioadele de iarn datorit utilizarii
substanelor chimice (NaCl).

Tabel 4.5.2
Lucrrile i dotrile pentru protecia solului i a subsolului
Activitatea
Msuri de protecie a solului i subsolului

Organizarea de
antier i baze de
producie
- Sistem intern de canalizare a apelor menajere, racord la sistemul de
canalizare, dac exist in zon
- Se vor utiliza staii proprii de epurare sau se vor utiliza wc-uri mobile,
vidanjabile
- Sistemul de canalizare al apelor pluviale va fi dotat cu decantoare
- Platformele de ntreinere i splare a utilajelor s fie realizate cu pant
astfel nct s asigure colectarea apelor reziduale (rezultate de la splarea
mainilor), a uleiurilor, a combustibililor, i apoi introducerea acestora ntr-un
decantor care s fie curat periodic, iar depunerile s fie transportate la cea
mai apropiat staie de epurare sau la un depozit de deseuri;
- asigurarea evacuarii apelor pluviale care spala suprafete mari pe care se
pot afla diferite substante din eventuale pierderi de material, pentru a se
evita formarea baltirilor ce se pot infiltra cu timpul in subsol, poluand solul si
panza freatica; evacuarea acestora se poate face in cel mai apropiat emisar
numai dupa preepurare;
Evacuarea apelor uzate menajere se va realiza dup o prealabil epurare
Staia de betoane va fi dotat cu decantor
n cazul unei construcii supraterane a depozitului de carburani, aceasta
se recomand s fie amplasat ntr-o cuv betonat capabil s rein
50% din capacitatea de stocare. Stocarea subteran a carburanilor se va
realiza in rezervoare cu perei dubli i senzori de avarie.
Amplasamentul
lucrrilor
- Se interzice depozitarea de materiale de orice fel pe malurile sau n
albiile cursurilor de ap n timpul execuiei subtraversrilor pentru
asigurarea scurgerii apelor mari.
- Pentru eliminarea pericolului infestrii cu produse petroliere a solului i
implicit a apei subterane, se va asigura ntreinerea corespunztoare a

Iunie 2012 118 /336

utilajelor
- Pentru evacuarea apelor menajere se vor utiliza wc-uri mobile,
vidanjabile
- aplicarea de masuri de atenuare pentru prevenirea eroziunii solului i
stabilizarea pantelor: replantarea suprafeelor decopertate cum ar fi
gropile de mprumut, depozitele n aer liber, acolo unde este cazul, cu
integrarea n estetica peisajului zonei, precum i msuri de control al
eroziunii
- construirea rambleului din material granular cu drenaj liber si prevederea
unui sistem de dirijare, colectare si decantare/separare a apelor pluviale;
- refacerea vegetatiei pe taluz prin inierbare pentru rambleu jos si inierbare
si plantari de arbusti pentru rambleu inalt i debleu;
- decopertarile trebuie replantate cat mai curand posibil, in scopul prevenirii
eroziunii solului;
- pastrarea si reutilizarea stratului vegetal;
- utilizarea biotehnicilor (plase de geogril spaial cu vegetaie rensmnat)
pentru consolidarea pantelor (zone predispuse la eroziunea solului);
protecia anurilor de gard mpotriva torentelor, prin introducerea de
icane, anrocamente la captul podeelor i n alte puncte sau pe cursuri
de ap rapide bolovani i/sau gabioane (plas de srm umplut cu
piatr) lng rambleuri sau contraforturi la traversarea rurilor.
n mod deosebit, la ncheierea etapei de construcie i pentru a evita,
dup nchiderea antierului de construcie, impactul asupra apei i solului,
va fi important s se prevad urmtoarele activiti de refacere:
eliminarea deeurilor, resturilor de construcii i materiale de
construcie.
refacerea morfologiei iniiale;
refacerea hidrografiei de suprafa;
refacerea folosinelor actuale ale solului

Perioada de
exploatare i
intreinere

Principalele msuri pentru controlul i prevenirea polurii solului sunt:
colectarea apelor pluviale in scopul ameliorarii eroziunii solului;
verificarea periodic i ntreinerea curent a sistemelor de
colectare, epurare i evacuare a apelor meteorice;
verificarea periodic, odat cu recensmintele de trafic, a calitii
solului (pH, metale grele) n zona drumului.

4.6. Protecia ecosistemelor terestre i acvatice
4.6.1. Identificarea arealelor sensibile ce pot fi afectate de proiect
In Anexa 8 au fost descrise ariile protejate intersectate de autostrad. Identificarea arelelor
sensibile din lungul traseului care nu sunt cuprinse in siturile Natura 2000, se va face odata cu faza
de teren a Studiului de evaluare adecvata.

4.6.2. Lucrrile, dotrile i msurile pentru protecia biodiversitii, monumentelor naturii i
ariilor protejate.
Impactul infrastructurilor de transport este bifazat, difereniindu-se tipurile de impact pe
termen scurt, asociate cu faza de execuie i cele pe termen lung din faza de operare. De aceea
sunt necesare msuri specifice fiecrei etape cu efecte directe i/sau indirecte asupra biodiversitii.
Msurile de reducere/diminuare a impactului, n perioada de construcie sunt:

Iunie 2012 119 /336

prevenirea deteriorrii suprafeelor nvecinate, pentru a evita pierderea si/sau afectarea
habitatelor floristice i faunistice;
analizarea amplasamentelor cu arbori maturi in selectarea traseelor de acces pentru
minimizarea distrugerii arborilor (prezena arbutilor i arborilor i amplasarea specific a
acestora ofer posibilitatea de hran i ascunztori pentru diverse specii faunistice);
ndeprtarea vegetaiei de tipul arbustilor si arborilor se va realiza numai vara tarziu si toamna
dup terminarea perioadei de nflorire i scuturarea seminelor speciilor de interes conservativ,
uurnd astfel refacerea sistemelor afectate dup finalizarea construciei dar i pentru a limita
impactul negativ n perioada de cuibrire;
in toate punctele de trecere a rurilor i prurilor exist pajiti de lunc i zvoaie de slcii ori
plopi de interes conservativ. Pentru reducerea impactului negativ al construciilor n aceste
zone deosebit de sensibile se recomand ca aceste segmente de drum s fie realizate pe ct
posibil n lunile de toamn, dup terminarea perioadei de nflorire i scuturarea seminelor
speciilor de interes conservativ, uurnd astfel refacerea sistemelor afectate dup finalizarea
construciei.
refacerea vegetatiei imediat dupa incheierea lucrarilor;
se interzice folosirea de sol din alte zone, pentru a nu favoriza introducerea unor specii
alohtone, potenial invazive, ce ar putea contribui la afectarea valorii de conservare a
ecosistemelor locale;
restricionarea suprafeelor excavate i a celor denudate n zonele de lunci ale
cursurilor de ap;
desemnarea de suprafee de protecie n jurul habitatelor din zona i din apropierea
zonei de construcie (din siturile Natura 2000 din zon: SPA Dealurile Tarnavelor si
Valea Nirajului, SPA Depresiunea Giurgeului , ROSCI i ROSPA Vntori Neam,
Valea Ilenei, Mrzeti, Pdurea Icueni) i ngrdirea lor temporar (amplasarea de
panouri care s ecraneze emisiile de praf i noxe din funcionarea utilajelor);
autostrada va trece peste ruri i mai multe pruri cu debit redus, motiv pentru care
este necesar limitarea defririlor de-a lungul cursurilor de ap, n vederea meninerii
conectivitii coridoarelor de vegetaie i reducerii tulburrii zonelor de contact dintre
dou ecosisteme (zone ecotonale);
interzicerea realizrii lucrrilor de construcie n albie a podurilor i a lucrrilor
hidrotehnice n perioada n perioada de reproducere a speciilor de peti (1 mai
31august);
monitorizarea lucrrilor de construcie a podurilor i a lucrrilor hidrotehnice n scopul
limitrii impactului asupra habitatelor i a speciilor de peti;
prevenirea deteriorrii suprafeelor adiacente n vederea evitrii pierderii i/sau
afectrii habitatelor floristice i faunistice, indivizilor diferitelor grupe de animale,
nevertebrate i vertebrate din zonele afectate i limitrofe;
limitarea compactrii solului;
limitarea dezvoltrii de infrastructuri conexe (drumuri de acces, puncte de oprire etc.)
pe segmentele de drum situate n imediata apropeire a siturilor Natura 2000. Pentru
accesul utilajelor i a echipelor de lucru se vor folosi drumurile existente (ex. cele de
pe digurile de pmnt);
stropirea cu ap a drumurilor de serviciu i a platformelor de antier n perioadele n
care condiiile meteorologice sunt nefavorabile, pentru a diminua emisiile de particule
n atmosfer;

Iunie 2012 120 /336

mprejmuirea cu panouri a zonelor n care se desfoar activiti generatoare de
particule sau n care sunt depozitate materiale n vrac;
folosirea speciilor de plante native i locale (din zonele adiacente suprafeelor afectate
de construcie), n vederea renaturrii zonelor degradate, n perioada de post-
construcie: porumbar (Prunus spinosa), migdal pitic (Prunus tenella), pir (Elymus
repens), pir crestat (Agropyron cristatum ssp. pectinatum), trifoi alb (Trifolium repens),
trifoi rou (Trifolium pratense), zzanie (Lolium perenne) etc. Alte specii ce pot fixa
taluzurile sunt: lemnul cinesc (Ligustrum vulgare), dracila (Berberis vulgaris), rsura
(Rosa gallica), mceul (Rosa canina), Rosa rugosa, murul de mirite (Rubus
caesius); Pot fi folosite i urmtoarele specii: ctina (Hippopha rhamnoides),
slcioara (Elaeagnus angustifolia), pducel (Crataegus monogyna), snger (Cornus
sanguinea), salba moale (Euonymus europaeus) etc., ns trebuie avut n vedere
faptul c aceste specii ating la maturitate nlimi mai mari (3-5 m) i de aceea ar trebui
folosite doar la baza taluzurilor i acolo unde aceste taluzuri sunt nalte (n zonele de
poduri, viaducte etc.). Speciile Hippopha rhamnoides i Elaeagnus angustifolia sunt
de mare interes decorativ, prin habitus, frunzi, fructe, ns au i proprietatea de a fixa
taluzurile oselei. Mai mult, ctina are nodoziti fixatoare de azot pe rdcini,
mbogind astfel solul n nitrii i nitrai, creindu-se astfel condiii favorabile dezvoltrii
altor specii ierboase ori lemnoase n preajma acestei specii. Alte specii care ar putea fi
utilizate pentru plantare n lungul taluzurilor sunt Aronia melanocarpa, ctina de garduri
(Lycium barbarum), liliacul (Syringa vulgaris), via de vie slbatic (Vitis vinifera). Pe
locurile cu umiditate se poate utiliza ctina roie (Tamarix ramosissima) sau speciile
de salcie (Salix alba, Salix fragilis). Un arbust de mare efect peisagistic este
Sarothamnus scoparius (Cytisus scoparius) drob, mturi arbustiv, de pn la 2 m
nlime, cu nflorire n lunile mai-iunie. n Romnia este specie cultivat, dar i
subspontan, n zona pdurilor de stejaretajul fagului, prin tufriuri, rariti i margini
de pdure.
refacerea habitatelor afectate (inclusiv n zonele adiacente), la sfritul construciei;
pentru a evita creterea turbiditii apei ce poate afecta n special ecosistemele
acvatice i palustre din rurile i prurile traversate se impune evitarea deschiderii de
noi balastiere n scopul folosirii nisipului din surse locale (rurile Ozana, Moldova i
Siret);
depozitarea pmntului spat, a sterilului i a altor materiale la o distan care s nu
permit scurgeri accidentale n albiile rurilor;
management corespunztor al traficului utilajelor, deeurilor generate, depozitrii
hidrocarburilor i a altor substane toxice n perimetrul antierului;
decantarea apelor colectate de pe drum n vederea deversarii lor in cursurile de apa
receptoare, fie ele de tipul canale de desecare-irigatii sau cursuri de apa locale;
curatarea canalelor de irigatii si/sau desecare va fi efectuata vara tarziu si toamna
pentru protejarea speciilor de amfibieni existente (in vederea impiedicarii migratiei
acestora, in zona canalelor este necesara bararea local a acestora cu plas fin,
inainte de decolmatare).
Pe toat perioada realizarii lucrrilor de construcie se recomand monitorizarea periodic a
lucrrilor n scopul limitrii impactului i asigurrii strii favorabile de conservare pentru toate
elementele Natura 2000 identificate n zon.
Totodat, pentru a preveni polurile acidentale este necesar monitorizarea zonei pe timpul
construciei, i n special a lucrrilor de realizare a podurilor i a lucrrilor hidrotehnice.

Iunie 2012 121 /336

Constructorul are obligaia reconstruciei ecologice a terenurilor ocupate temporar sau
afectate i situate de-a lungul traseului (organizare de antier, gropi de imprumut). O atenie
special se va acorda zonelor ocupate temporar pentru realizarea lucrarilor:
nainte de construirea autostrzii, solul vegetal va fi excavat i depozitat ntr-un depozit
special astfel nct, la terminarea lucrrilor, s asigure materialul de refacere a
Dup ce vor fi acoperite cu sol vegetal toate acostamentele noi si terenurile adiacente,
afectate de lucrari vor fi insamantate cu gazon, iar dup finalizarea lucrrilor se vor planta arbori.
caracteristicile climatice ale zonei
uurina nrdcinrii
uurina de gsire pe pia
suncionalitatea structurii
a) Perioada de exploatare i ntreinere
Pentru meninerea strii de conservare a covorului vegetal se impune necesitatea meninerii
conectivitii luncilor rurilor, astfel, msurile de reducere/diminuare a impactului, n perioada de
exploatare i ntreinere sunt reprezentate de podeele, pasajele superioare i/sau inferioare,
podurile i viaductele care permit trecerea animalelor de pe o parte pe alta a drumului.
Totodat, prin colectarea i decantarea apelor pluviale nainte de evacuarea n cursurile de ap sau
n canale de desecare-inundatii se protejaz speciile de peti, amfibieni i reptile din zonele
adiacente autostrzii.
Lund n considerare road-effect zone, este necesar crearea unor coridoare ecologice
pentru comunicarea speciilor de amfibieni i reptile protejate din zona investigat (e.g. Vipera ursinii
ssp. moldavica) vor fi construite tunele, ecoducte, viaducte i canale n lunca rurilor Moldova, Siret,
Bahlui i Prut; n pdurea de la Moca i Iecueni, dar i n punile de dimensiuni mari (>200 m
lungime) care s permit trecerea. Pentru a diminua mortalitile rutiere se recomand instalarea
de-a lungul autostrzii unui gard de pexiglass sau alt material care s mpiedice animalele s
ajung pe osea.
Pentru meninerea strii de conservare a covorului vegetal este necesara meninerea
conectivitii luncilor rurilor, monitorizarea periodic a strii vegetaiei din zona adiacent drumului.
Pentru diminuarea impactului asupra sitului ROSCI0221 Saraturile din Valea Ilenei si a
habitatului 6430 care se regaseste in sudul acestui sit, autostrada va traversa acest sit printr-un
pod, ai cror piloni vor fi amplasai n exteriorul sitului.
Pentru limitarea polurii se recomand montarea unor panouri de protecie pe cele dou
laturi ale autostrzii n punctele de trecere a rurilor Moldova, Siret i Jijia, care s ecraneze
poluarea cu praf i noxe de autovehicule, reducnd astfel stresul de poluare cauzat pajitilor de
lunc i zvoaielor de slcii i plopi. n ri precum Germania i Belgia, pentru mbuntirea

Iunie 2012 122 /336

performanei acestor ecrane se utilizeaz liane, care cresc pe latura dinspre interiorul autostrzii. n
acest scop se recomand plantarea de plante native i locale (ex. Clematis vitalba, Hedera helix
etc.).
O alt msur const n evitarea construirii unor dotri ale autostrzii (parcri, spaii servicii,
etc) n apropierea pdurilor, punilor sau a zonelor umede.
Totodat, autostrada va fi imprejmuita cu garduri de plasa de sarma cu urmatoarele inaltimi:
h = 1,50 m pentru zonele curente ale autostrzii
h = 1,80 m pentru zonele n care sunt traversate pduri.
i va fi prevzut cu pasaje inferioare pentru traversarea autostrazii de catre mamiferele mari (zona
intrari isi iesirii din pdurea Iecueni), si ecoducte pentru mamifere mici in zonele de rambleu.

4.8 Protecia aezrilor umane i a altor obiective de interes public
Identificarea obiectivelor de interes public, distana fa de aezrile umane, respectiv
fa de monumente istorice i de arhitectur, alte zone asupra crora exist instituit un regim
de restricie, zone de interes tradiional etc.

Unitatile teritorial administrative traversate de coridorul autostrazii au fost prezentate in paragraful
3.3. In Tabelul 3.6.4.3 - Distante intre ax autostrada si cele mai apropiate locuinte
In Anexa 9 sunt prezentate obiectivele istorice inscrise in Ordinul 2314/2004 al ministrului
culturii i cultelor privind aprobarea listei monumentelor istorice disprute
Lucrrile, dotrile i msurile pentru protecia aezrilor umane i a obiectivelor
protejate i/sau de interes public
n cazul n care se constata deplasari in cladiri si structuri (deplasari orizontale si verticale,
rotatii, evolutia marimii rotatiilor deja existente sau noi) si/sau deplasari ale terenului (deplasari in
diferite puncte, in suprafata si in profunditate, orizontale si verticale) va fi necesara luarea de msuri
suplimentare de stabilizare. Prin plasarea cldirilor, care ar putea fi afectate, aproape de portaluri,
s-ar putea stabiliza i consolida terenul ce este situat intre tunel i cldirile de la acel portal. Un
posibil tratament al terenului ar fi de a efectua o umbrela peste minipiloi cu injecii repetitive, care
va aciona ca o injectie de consolidare sau compensare a terenurilor.
Msurile de diminuare a impactului recomandate pentru protejarea populaiei i a obiectivelor
protejate i/sau de interes public sunt:
amplasarea staiilor de betoane/asfalt, sortare/mcinare, gropilor de mprumut la
distante cat mai mari de zonele rezidentiale (minim 300 m); n situaia care nu va fi
posibil respectarea distanei de 300 m de fa de zonele rezideniale aflate in
proximitatea autostrzii va fi necesar instalarea de bariere acustice (panouri
fonoabsorbante); nivelul de zgomot la faad i n interiorul locuinelor va trebui
monitorizat periodic.
utilizarea de echipamente/utilaje de lucru moderne care genereaza un nivel de
zgomot/vibraiilor cat mai mic;
se va acorda atentie manevrarii utilajelor in apropierea zonelor locuite si se va evita
traficul autovehiculelor aferente santierului n interiorul localitatilor;
se va asigura semnalizarea santierului cu panouri de avertizare;

Iunie 2012 123 /336
se va dirija traficul din zona santierului astfel incat sa se asigure fluenta circulatiei si sa
se evite aglomerarile de autovehicule in zonele de lucru, iar in zonele de racordare cu
alte drumuri se vor lua masuri pentru devierea temporara a traficului;
in perimetrele construite, iluminarea lucrarilor de constructii se va face astfel ncat sa
nu afecteze populatia i traficul local;
se va asigura accesul echipelor de interventie, a organismelor specializate pentru
prevenirea sau remedierea unor defectiuni ale retelelor sau lucrarilor de interes public
existente in zona;
se va asigura mentinerea curata a drumurilor de acces;
punctele de lucru vor fi dotate cu echipamente PSI necesare interventiei in caz de
incendiu;
constructorul este obligat ca in cazul aparitiei unor semne ce sugereaza prezenta unor
vestigii arheologice sa opreasca lucrarile de constructii si sa ceara expertiza
arheologilor de la Muzeul Judetean; lucrarile vor fi reluate numai cu acordul acestora;
in timpul lucrarilor se va urmari protejarea monumentelor, a vestigiilor istorice, a
constructiilor si amenajarilor existente;
pe parcursul executiei lucrarilor se va face descarcarea de sarcina arheologica a
amplasamentului;
toate rutele ocolitoare, locurile unde vor fi amplasate organizrile de santier, depozitele
de materiale vor fi amplasate astfel la minim 300 m de resursele arheologice
identificate;
constructorul va fi informat n avans de locul exact n care se afl siturile arheologice
identificate pe traseul autostrzii;
documentele contractuale pentru lucrrile de construcie trebuie s specifice regulile
de pstrare i recuperare a vestigiilor culturale descoperite n faza de construcie i
mijloacele specifice de protejare a trsturilor caracteristice sau lucrrile suplimentare
ce ar putea fi necesare;
semnalizarea lucrrilor de construcie n apropierea siturilor arheologice identificate;
n timpul tuturor operaiunilor de spturi este necesar implicarea unor experi
arheologi;
constructorul este obligat, ca n cazul apariiei unor semne ce pot prevesti prezena
unor vestigii arheologice s opreasc lucrrile de costrucii i s cear expertiza
experilor n domeniu; lucrrile vor fi reluate doar dup acordul scris al acestora.
Muncitorii direct implicai n realizarea lucrrilor de excavaii vor fi instruii n acest sens
i vor fi obligai sub semnatur s se angajeze n respectarea acestei cerine.
n afara respectrii reglementrilor naionale cu privire la organizrile de antier, se pot
aduga urmtoarele recomandri pentru protejarea populaiei:
itinerariul rutelor de transport trebuie studiat cu atenie pentru a evita, pe ct posibil,
poluarea cauzat de zgomot si vibratii, itinerariu care trebuie respectat cu strictee;
se vor folosi la maxim rutele din afara oraelor;
in cazul n care nu este posibil ca traficul sa fie totalitate in afara localitatilor, se va limita
viteza de deplasare a traficului greu n interiorul localitilor la 40 km/h;
basculantele, mai ales, vor trebui sa functioneze cat mai departe posibil de zonele
rezideniale;

Iunie 2012 124 /336
pentru respectarea limitei maxim admisa (conform normelor in vigoare) pentru zgomotul
produs de staiile de betoane/asfalt, sortare/mcinare (masurat la fatada cladirilor) aceste
utilaje vor fi amplasate la peste 300 m distanta de zonele rezidentiale;
lucrrile care trebuie s se desfoare la distane mai mici de 300 m de zonele
rezideniale, se vor desfura numai pe timpul zilei (6.00 22.00), iar dac nivelul de
zgomot va continua sa fie ridicat se vor utiliza pentru izolare panouri fonoabsorbante;
pentru diminuarea nivelului de zgomot, gropile de imprumut vor fi amplasate la peste 300
m de zonele rezidentiale;
depozitarea materialelor pe santierul de constructie trebuie sa se faca astfel incat sa se
creeze bariere acustice in directia asezarilor umane;
distribuia activitilor pe antierul de construcie trebuie studiat astfel nct activitile
productoare de zgomot s fie izolate;
sistemul de absorbie a zgomotului cu care sunt dotate utilajele trebuie ntreinut periodic;
se interzice traversarea ariilor naturale protejate, de catre mijloacele de transport grele, pe
alte drumuri decat cele publice.
Msurile de diminuare a impactului recomandate pentru protejarea populaiei si mediului
socio-economic n perioada de exploatare i ntreinere sunt:
montarea de panouri fonoabsorbante pentru a proteja obiective aflate la distante unde limita
de admisibila de zgomot este depasita, si instalarea de ferestre reductoare de zgomot
(protecie acustic pasiv) n apropierea zonelor rezidentiale i zonelor naturale protejate sau
instituirea de restricii de vitez; avnd n vedere c scopul principal al autostrzii este
asigurarea unui ritm de circulaie intens, limitarea vitezei nu este considerat aplicabil dect
n cazul cnd nu se poate aplica nici o alt msur.
se vor respecta prevederile Ordinului nr. 536/1997 pentru aprobarea Normelor de igiena si a
recomandarilor privind mediul de viata al populatiei;
alimentarile cu apa si toaletele din parcari vor fi supuse procedurilor de reglementare n
domeniul sntii publice;
se vor intocmi programe de interventie in situatia aparitiei unor accidente cu deversare de
produse periculoase, care sa prevada masurile necesar a fi luate, echipele, dotarile si
echipamentele de interventie in caz de accident.
nainte de darea n exploatare a autostrzii va fi necesar marcarea si mprejmuirea
obiectivelor arheologice pentru a limita accesul si a preveni degradarea acestora.
In perioada de exploatare i ntreinere nu sunt necesare msuri de diminuare a impactului
pentru protejarea obiectivelor arheologice.
4.9 Gospodrirea deeurilor generate pe amplasament
4.9.1. Tipuri de deeuri produse
Materialele care vor rezulta din operaiile de excavare necesare pentru realizarea lucrrilor
sunt asimilabile deeurilor din construcii i anume:
pmnt i materiale excavate (cod deseu 17.05.04)
deeuri de piatr i sprturi de piatr (cod deseu 01.04.08)
amestec de beton, crmizi (cod deseu 17.01.07)

Iunie 2012 125 /336
asfalturi bituminoase (altele decat cele be baza de gudron de huila) (cod deseu 17.03.02)
deeuri amestecate de materiale de construcie (cod deseu 17.09.00)
De asemenea, din diferite lucrri executate pentru realizarea autostrzii dar i din activit ile
desfurate n cadrul organizrii de antier pot rezulta:
deeuri de lemn (cod deeu 17.02.01)
deeuri de sticl (cod deeu 17.02.02)
deeuri de materiale plastice (cod deeu 17.02.03)
deeuri de amestecuri metalice (cod deeu 17.04.07)
Categoriile de lucrri i categoriile de deeuri care vor fi produse sunt prezentate in tabelul
de mai jos.
Categoriile de lucrri i categoriile de deeuri care vor fi produse
n perioada de realizare a autostrzii

Categorii de lucrari Categorii de deeuri
Lucrri de fundaii Deeuri solide, pulverulente
Realizare tuneluri Deeuri solide, pulverulente
Reparaii curente la echipamente
Uleiuri uzate, anvelope uzate, baterii, deeuri
metalice
Organizri de antier
Deeuri menajere, hrtie, ambalaje, anvelope
uzate, lemn, materiale de constructie
Examinnd lista categoriilor de deeuri care pot rezulta din lucrrile de realizare a
autostrzii, se constat c nu apar deeuri periculoase ntruct aceast categorie de deeuri nu se
genereaz prin lucrrile de construcie proiectate.
Pentru realizarea autostrzii va fi necesara realizarea urmtoarelor lucrri generatoare de
deeuri :
curare de tufiuri i arbuti;
decapare pmnt vegetal;
spturi i excavaii;
ndeprtare sistem rutier uzat asfalt vechi (circa 30.000 mc).
In Tabelul 4.9.1 sunt prezentate tipurile, cantit ile i managementul deseurilor care vor
rezulta n perioada de realizare a autostrzii.


Iunie 2012 126 /336
Tabel 4.9.1
Managementul deseurilor n perioada de realizare a autostrazii
Denumire deseu*
Cantitate
prevazuta
a fi
generata
[t/4 ani;
mc/4 ani]
Starea
fizica
(Solid-S
Lichid-L,
Semisoli
d-SS)
Cod deseu*

Cod
privind
principal
a
proprieta
te
periculoa
sa **
Cod
clasificare
statistica ***
Managementul deseurilor
- cantitate prevazuta a fi
generata
[t/4 ani; mc/4 ani]
Valorificat
a
Eliminata
Ramasa in
stoc
Materiale rezultate n
urma decaprilor/
spturilor/
excavaiilor/
ndeprtare sistem
rutier uzat:
- pmnt vegetal,
pmnt i materiale
excavate
- deeuri de piatr i
sprturi de piatr
- amestecuri de
beton, crmizi
- deeuri amestecate
de materiale de
construcie
- asfalt uzat
13.895.000
mc/4 ani
S
- 17.05.0
4

- 01.04.0
8

- 17.01.0
7

- 17.09.0
0

- 17.03.0
2
- 12.13 7.680.0
00 mc/4
ani
6.215.000
mc/4 ani
-
Deeuri de ambalaje
(bidoane metalice de
la vopsea pentru
marcaje)
4,2 t/4
ani
S 15 01 10* H6 06.31
4,2 t/4
ani
- -
Deseuri menajere i
asimilabil menajere
54 t/4 ani S 20 03 01 - 10.11 - 54 t/4 ani -
*
In conformitate cu Lista cuprinzand deseurile, din Anexa 2 din HG 856/2002 privind evidenta gestiunii
deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase.
** Ordonanta de Urgenta a Guvernului 78/2000 privind regimul deseurilor cu modificarile si completarile
ulterioare
*** Regulamentul (CE) nr. 2150/2002 al Parlamentului European si al Consiliului din 25 noiembrie 2002
privind statisticile asupra deseurilor (odata cu data aderarii Romaniei la UE, Regulamentele UE se aplica
direct in Romania)

In Tabelul 4.9.2 sunt prezentate tipurile, cantit ile i managementul deseurilor care vor
rezulta n perioada de exploatare i ntreinere a autostrzii.


Iunie 2012 127 /336
Tabel 4.9.2
Managementul deseurilor n perioada de exploatare i ntreinere a autostrzii
Denumire deseu*
Cantitate
prevazuta
a fi
generata
[t/an;
mc/an]
Starea
fizica
(Solid-S
Lichid-L,
Semisoli
d-SS)
Cod
deseu*

Cod
privind
principala
proprietat
e
periculoas
a **
Cod
clasificare
statistica ***
Managementul deseurilor
- cantitate prevazuta a fi
generata
[t/an; mc/an]
Valorificat
a
Eliminata
Ramasa
in stoc
Material colectat in
santuri si in
decantoare (nmol)
asimilabil nmolului
provenit din epurarea
apelor uzate
50 t/an S 19.08.0
5
- 11.11 - 50 t/an -
Deeuri de ambalaje
(bidoane metalice de
la vopsele i diluani)
4,2 t/an S
15 01
10*
H6 06.31 4,2 t/an - -
Deseuri menajere i
asimilabil menajere
95
mc/an
S
20 03
01
- 10.11 - 95 mc/an -
* In conformitate cu Lista cuprinzand deseurile, din Anexa 2 din HG 856/2002 privind evidenta gestiunii
deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase.
** Ordonanta de Urgenta a Guvernului 78/2000 privind regimul deseurilor cu modificarile si completarile
ulterioare
*** Regulamentul (CE) nr. 2150/2002 al Parlamentului European si al Consiliului din 25 noiembrie 2002
privind statisticile asupra deseurilor (odata cu data aderarii Romaniei la UE, Regulamentele UE se aplica
direct in Romania)

4.9.2 Modul de gospodrire a deeurilor
Circa 40 % din pmntul vegetal decapat va fi utilizat la sfrsitul lucrrilor pentru mbrcare
taluze, iar restul de circa 60 % va fi transportat la alte lucrri din zon pentru refacere zone verzi i
redare n circuit a gropilor de mprumut, sau pentru nchiderea depozitelor de deeuri din zona
analizat i redarea acestor terenuri circuitului natural. Pmntul vegetal care va fi utilizat la sfrsitul
lucrrilor pentru mbrcare taluze va fi stocat temporar, pn la finalizarea lucrrilor, n cadrul
organizrii de antier.
Dup realizarea spturilor i excavaiilor, pmntul cu coninut mare de material
biodegradabil va fi evacuat de pe antier i transportat la depozitele de deeuri menajere din zon,
pentru a se asigura acoperirea lor zilnic. Piatra si sparturile de piatra rezultat din frezare poate fi
folosit in pavimentul drumurilor de pamant de pe traseul drumului, cu acceptul primariilor de pe
traseu, aceast solutie fiind una larg raspandita in cadrul lucrarilor de reabilitarea a drumurilor
nationale. O parte din pamantul corespunztor spat i excavat, va fi utilizat pentru umpluturile
necesare realizrii diverselor componente ale drumului (circa 40 %).
Asfaltul vechi rezultat n urma ndeprtarii sistemului rutier uzat din zona interseciilor cu
drumurile de legatur va fi transportat la statiile de preparate asfalt pentru introducera lui in procesul
de fabricatie.
Nivelul pierderilor de material ca urmare a transportului, depozitrii sau instalrii este evaluat
la circa 1%. Majoritatea acestor pierderi tehnologice pot fi folosite pentru diverse umpluturi, funcie
de rezultatele de laborator geotehnic. Restul va trebui evacuat i depozitat n amplasamente
autorizate de Ageniile de Protecie a Mediului.

Iunie 2012 128 /336
In conformitate cu Normele de aplicare a procedurilor pentru atribuirea contractelor de achizitie
publica, amplasarea eventualelor puncte de lucru i suprafaa lor este stabilit de ctigtorul
licitaiei pentru executarea lucrrilor. Cu toate acestea, se poate presupune c toate materialele
inerte vor putea fi folosite n umpluturi locale, sau transportate la un depozite de deeuri situate n
zonele fronturilor de lucru.
n ceea ce privete deeurile rezultate de la reparaiile curente la echipamente (uleiuri uzate,
anvelope uzate, deeuri metalice) acestea nu vor rezulta pe amplasamentul analizat deoarece
utilajele vor fi aduse pe amplasament n bun stare de funcionare, iar reviziile tehnice, schimburile
de ulei (hidraulic i de transmisie), anvelope uzate, baterii, precum i reparaiile curente vor fi
realizate numai n ateliere autorizate la fiecare schimbare de sezon.
Deeurile de lemn, sticl, materiale plastice se ncadreaz n categoria deeurilor menajere;
sunt generate de personalul de execuie a lucrrilor de construcii.
Deseurile menajere rezultate in amplasament de la personalul de executie (hartie, pungi, folii de
plastic, resturi alimentare) vor fi depozitate in containere la locurile de munca in continua miscare
(circa 0,3 kg/om/zi). Pentru cate 250 angajati n perioadele de construc ie aceasta nseamn circa
75 kg/zi (circa 1,5 t/lun). Acestea vor fi colectate la sfritul programului n organizarea de antier,
iar o firm de salubritate se va ocupa de ridicarea periodic a containerelor. Aceste deseuri se vor
elimina periodic prin grija executantilor, la firme specializate pentru revalorificarea dupa caz a
acestora sau la un depozit ecologic de deeuri situat n zonele fronturilor de lucru.
Deeurile reciclabile i cele de ambalaje vor fi colectate selectiv i valorificate conform
legislaiei n vigoare.
Antreprenorul general al lucrrilor va trebui s ncheie contracte cu operatorii de salubritate
locali n vederea depozitrii lor.
La sfritul sptmnii se vor afecta 2 ore pentru curenia fronturilor de lucru, cnd se vor
elimina toate elementele care au devenit deeuri.
Alte categorii de deseuri care vor rezulta pe perioada realizrii autostrzii vor fi reprezentate de:
asfalt i piatr nevalorificate la construcia drumului. Constructorul va lua toate msurile
necesare pentru ca la sfritul zilei de lucru sa nu rmn asfalt neturnat i sa nu rezulte astfel
deeuri de asfalt. n cazul n care vor rezulta deseuri de asfalt acestea vor fi transportate la
statiile de preparate asfalt pentru reintroducrea lor in procesul de fabricatie. n ceea ce privete
piatra nevalorificat ea va fi transportata in vederea reutilizrii in alte fronturi de lucru sau la
alte lucrri de repararatie/construcie care necesit piatr spart.
bidoanele goale de la vopseaua pentru marcaje. In perioada realizarii marcajelor rutiere,
bidoanele in care vor fi achizitionate vopselelor vor fi restituite producatorilor sau
distribuitorilor, dup caz, conform nomelor legale specifice.
n ceea ce priveste deseurile generate pe amplasamentul lucrarilor, constructorului ii va
reveni, prin contract, obligatia de a se conforma legislatiei de mediu n vigoare la data semnarii
contractului. Recomandrile pentru perioada de construcie privind gestionarea deeurilor provenite
din lucrri sunt urmtoarele:
deeurile rezultate din construcia lucrrilor de terasamente (deseurile inerte) trebuie s fie, pe
ct posibil, reutilizate;
deeurile rezultate din construcia lucrrilor de terasamente care nu pot fi utilizate se
transport la depozitele de deeuri existente, pentru lucrri de fertilizare i readucere a acestor
suprafee n circuitul productiv. Alternativ, aceste deeuri pot fi folosite ca material de acoperire
zilnic a depozitelor municipale de deeuri urbane, pentru a reduce emisiile atmosferice i a
prentmpina accesul animalelor i persoanelor, respectiv pentru mbuntirea peisajului n
aceste locaii;

Iunie 2012 129 /336
deseurile inerte provenite de la constructii (resturi de beton sau asfalt, agregate etc) pot fi
colectate si valorificate pe plan local (in pavimentul drumurilor, acoperire intermediara in cadrul
depozitelor de deseuri menajere din zona) sau depunere in gropile de imprumut;
deseurile menajere, generate de executantii lucrarilor, se vor colecta in pubele acoperite,
amplasate in locuri special amenajate si vor fi preluate n vederea eliminrii de societi
autorizate;
deeurile metalice i de ambalaje trebuie reutilizate pe ct posibil, conform reglementrilor n
vigoare;
deseurile de lemn pot fi valorificate prin grija constructorului;
reviziile tehnice, schimburile de ulei (hidraulic i de transmisie), anvelope uzate, baterii,
precum i reparaiile curente vor fi realizate numai n ateliere autorizate unde vor fi recuperate
i valorificate;
uleiurile uzate, anvelopele uzate si deseurile metalice ce pot rezulta din reparatiile la
echipamentele de lucru vor fi colectate selectiv i eliminate de pe amplasament prin societi
autorizate;
bateriile i uleiurile uzate vor fi recuperate i duse la filialele PETROM;
la punctele de lucru nu se vor colecta/stoca deseuri periculoase.
n perioada de exploatare a autostrzii vor rezulta o serie de deeuri specifice transportului
rutier, dar i deeuri datorate unui comportament neadecvat al participanilor la traficul rutier cum ar
fi aruncarea de diverse amalajele, dar nu numai, din autovehiculele n mers direct n natur sau n
parcrile amenajate. Aceste deeuri sunt de natura deeurilor menajere, ele vor trebui colectate i
evacuate prin grija personalului de exploatare ntr-un depozit ecologic de deseuri municipale. Pe
baza datelor de trafic se estimeaz o cantiate de deeuri menajere de circa 95 mc/an.
Ca urmare a scurgerii apelor de pe suprafaa carosabil in santuri i decantoare se va
colecta nmol care este asimilabil nmolului provenit din epurarea apelor uzate, iar potenialul toxic
este indus de concentraia potential mare de metale grele. Santurile trebuie curate periodic,
nmolul urmnd a fi evacuat n localitile de capt ntr-un depozit de deseuri inerte, depozit
ecologic de deeuri menajere sau la una din staiile de epurare din apropiere, dupa testarea fizico-
chimica. Cantitatea anual de nmol evacuat din anuri poate fi evaluat la circa 50 t, n condiiile
de circulaie din 2035 (exploatarea ambelor ci rutiere calea1 + calea2).
n timpul manipulrii i utilizarii vopselelor i diluanilor utilizati n cadrul lucrrilor de
ntreinere, protecie i marcaje rutiere, de ctre unitile specializate n lucrri de ntreinere i
reparaii ale drumurilor, vor rezulta bidoanele in care vor fi achizitionate lacurile, vopselele i
diluanile vor fi restituite producatorilor sau distribuitorilor, dup caz, conform nomelor legale
specifice.

4.9.3. Planul de management al deeurilor
Managementul deeurilor din faza de proiectare
Proiectarea lucrrilor se va realiza innd cont de necesitatea reducerii cantitilor de deeuri
produse n perioada de realizare a lucrrilor.
Pentru staii vor fi proiectate platforme special destinate pentru depozitarea temporar i colectarea
selectiv a deeurilor n containere etichetate corespunztor.


Iunie 2012 130 /336
Cerine legislative
n conformitate cu reglementrile n vigoare din Romnia, deeurile produse n perioada de
execuie a autostrzii vor fi colectate, transportate i depuse la rampa de depozitare n vederea
neutralizrii lor, sau valorificate. Conform prevederilor Ordonanei de urgen a Guvernului nr.
195/2005 privind protecia mediului , persoanele juridice care desfoar activiti cu impact
semnificativ asupra mediului sunt obligate s organizeze structuri proprii pentru protecia mediului.
In acest sens, att pe perioada de execuie a lucrrilor, ct i pe cea de exploatare a autostrzii:
- se va nominaliza , prin decizie a conducerii, persoana responsabil cu protecia mediului i
gestionarea deeurilor;
- se va elebora un plan de gestiune a deeurilor;
- se vor deschide fie de gestiune a deeurilor, pe tipuri de deeuri identificate;
- se va ine evidena deeurilor produse, valorificate sau rmase n stoc.
Conform Hotrrii Guvernului nr. 856/2002, se va tine evidenta gestiunii acestora, pentru
fiecare tip de deeu, in conformitate cu modelul prevzut la anexa 1 la actul legislativ mai sus
menionat.
In conformitate cu art. 20, alin. 2 din HG nr. 621/2005
6
, operatorii economici detinatori de
deeuri de ambalaje, au obligaia:
- sa asigure valorificarea i respectiv reciclarea deeurilor de ambalaje prin mijloace
proprii sau prin predarea ctre operatorii economici autorizai;
- sa raporteze la solicitarea autoritatilor locale pentru protecia mediului cantitile de
deeuri de ambalaje gestionate in conformitate cu prevederile legale in vigoare.
Managementul deeurilor n perioada de construcie
Prin modul de gestionare a deeurilor se va urmri reducerea riscurilor pentru mediu i
populaie, precum i limitarea cantitilor de deeuri eliminate.
Este recomandabil ca fiecare persoan juridic implicat n construcia i respectiv
exploatarea autostrzii s-i implementeze standardul ISO 14001:2004 Sisteme de management
al mediului Linii directoare privind principiile, sistemele i tehnicile suport. In vederea
implementrii standardului, se vor evalua aspectele de mediu i se vor implementa msuri pentru
managementul deeurilor.
Programul de instruire i constientizare va avea in vedere cunoasterea cerintelor legislative,
precum i impactul pe tipuri de deeuri asupra mediului. Se va pune accent pe prezentarea
principiului precauiei i a avantajelor obinute din colectarea selectiv, reciclarea/valorificarea
deeurilor, depozitarea in condiii de siguran.
Colectarea deeurilor se va face selectiv, in containere etichetate corespunztor.
In cadrul bazelor de producie se vor stabili zone pentru depozitarea n condiii de siguran
a deeurilor, pe tipuri de deeuri.
Containerele pentru colectare deeuri valorificabile vor fi etichetate corespunztor.
Containerele metalice pentru depozitarea uleiurilor uzate vor fi marcate cu tipul de ulei .
n cadrul bazelor de producie, ca i n amplasamentului lucrrilor, orice deeu metalic va fi
depozitat n locuri special amenajate n acest sens, respectiv container transportabil. Constructorul
are n vedere valorificarea periodic a acestora, la uniti specializate n recuperarea i reciclarea
deeurilor metalice.
Pe traseul autostrzii nu vor fi depozitate deeuri metalice provenite de la reparaiile
utilajelor, acestea urmnd a se efectua la sediul firmei constructoare, n locuri special amenajate,
destinate activitii de ntreinere a instalaiilor, utilajelor.

6
HG nr. 621/2005 cu modificrile i completrile ulterioare privind gestionarea ambalajelor, reciclarea i valorificarea deeurilor de
ambalaje

Iunie 2012 131 /336
Celelalte tipuri de deeuri vor fi colectate selectiv i vor fi depozitate temporar, in condiii de
siguran, pn la eliminarea definitiv. Transportul deeurilor menajere i a deeurilor inerte se va
realiza la cel mai apropiat staie de transfer/depozit ecologic
7
sau punct de depozitare indicat de
primria localitii pe teritoriul creia se execut lucrarea.
Deeurile nu vor fi depozitate n apropierea cursurilor de ap.
Rumeguul i materialul lemons marunt, sunt deeuri biodegradabile i vor putea fi
depozitate pe o ramp de gunoi sau lsate in pdure, uniform distribuite, n zone specificate de
personalul silvic. Rumeguul va fi colectat i livrat firmelor specializate in valorificarea acestui tip de
deeu, sau va fi folosit drept combustibil solid.
In conditiile in care aceste deeuri provin de la defriarea zonelor cu pduri de rinoase,
acestea vor trebui tratate inainte de a fi depozitate in pdure.

4.10. Gospodrirea substanelor i preparatelor chimice periculoase
4.10.1 Substanele i preparatele chimice periculoase utilizate i/sau produse
Referitor la substanele toxice i periculoase, operaiunile de realizare a conductei
implic utilizarea unor materiale care pot fi considerate toxice i periculoase. Cele mai folosite
produse sunt:
combustibil folosit pentru utilaje i vehicule de transport;
benzina;
lubrifiani (uleiuri, parafin);
vopsele, diluant folosite pentru lucrrile de protecie a conductei
lavete utilizate la curirea conductei i impregnate cu solveni organici
explozivi.
Pot aprea unele probleme in timpul manevrrii i utilizrii acestor produse din partea
constructorului. Personalul va respecta normele specifice ale lucrrilor pentru a asigura utilizarea
acestor produse n condiii de siguran.

4.10.2 Modul de gospodrire a substanelor i preparatelor chimice periculoase i asigurarea
condiiilor de protecie a factorilor de mediu i a sntii populaiei
Alimentarea cu carburanti a utilajelor i mijloacelor de transport se va asigura din afara
antierului, transportul carburanilor efectuandu-se cu cisterne auto, ori de cate ori va fi necesar. n
zonele punctelor de lucru nu vor fi depozitati carburan i.
Utilajele cu care se va lucra vor fi aduse in santier in perfecta stare de functionare, avand
facute reviziile tehnice si schimburile de lubrifianti. Schimbarea lubrifiantilor se va executa dupa
fiecare sezon de lucru in ateliere specializate, unde se vor efectua si schimburile de uleiuri
hidraulice si de transmisie.
In cazul in care vor fi necesare operatii de intretinere sau schimbare a acumulatorilor auto,
acestea nu se vor executa in santier, ci intr-un atelier specializat, unde se vor efectua si schimburile
de anvelope.

7
In Romnia sunt n curs de realizare depozite ecologice regionale i staii de transfer a deeurilor

Iunie 2012 132 /336
Mixtura asfaltic nu se va prepara pe amplasament, ea se va prepara n instalaii
specializate si transportat cu mijloace de transport specifice.
Vopseaua pentru marcaje i emulsia bituminoas vor fi aduse in recipienti etansi din care vor
fi descarcate in utilajele de lucru specifice. Bidoanele goale vor fi restituite producatorilor sau
distribuitorilor, dupa caz.
Explozivii vor fi deinui i manevrai de societi acreditate pentru lucrul cu astfel de
substane, societi cu care constructorul va ncheia un contract de furnizare servicii. La utilizarea
explozivililor, se vor lua msuri de ntiinare a populaiei asupra locului, datei i orei de efectuare a
exploziei i nlturare a populaiei din zon.
Alimentarea cu carburanti a utilajelor i mijloacelor de transport se va asigura de la sta ii de
distribu ie, iar schimbarea lubrifiantilor se va executa dupa fiecare sezon de lucru in ateliere
specializate, unde se vor efectua si schimburile de uleiuri hidraulice si de transmisie.
Vopsele i diluani utilizate n cadrul lucrrilor de ntreinere, protecie i marcaje rutiere, vor
fi aduse in recipienti etansi din care vor fi descarcate in utilajele de lucru specifice. Bidoanele goale
vor fi restituite producatorilor sau distribuitorilor, dupa caz.
Personalul angajat al unitilor specializate n lucrri de ntreinere i reparaii trebuie s respecte
normele specifice de lucru pentru desfurarea n condiii de sigurana deplin a operaiilor
respective.

Iunie 2012 133 /336
CAP. 5. PREVEDERI PENTRU MONITORIZAREA MEDIULUI

Se apreciaz c msurile de diminuare a impactului propuse, mpreun cu obligaia
antreprenorului de respecta legislaia de mediu existent la data semnrii contractului sunt
suficiente pentru impacturile identificate pentru perioada de construc ie a autostrzii. Se recomand
includerea acestor msuri n caietele de sarcini.
Monitorizarea msurilor de protecie a mediului n timpul perioadei de construcie privete n
special progresele atenurii i amplificrii impactului i activitile de construcie pe care trebuie s
le execute Constructorul. ntre acestea se numr prevenirea afectrii ariilor naturale protejate,
apelor, zonelor reziden iale, reabilitarea sau protecia gropilor de mprumut, reacoperirea cu
vegetaie a zonelor decopertate i ndeprtarea vegetaiei cu afectarea minimal a peisajului, buna
gestionare a deeurilor.
n afara problemelor legate de construcie, este necesar monitorizarea efectelor la distan,
inclusiv transfrontier.
Planul de management al mediului este prezentat n Tabelul 5.1.
Tabel 5.1
Plan de management al mediului
Factorul de
mediu/Impact
Msur necesar
Momentul
(iniierea msurii)
Durata msurilor
Responsabi
li
Monitorizare
Mediul fizic i uman
Sol Replantarea rambleurilor Pregtirea proiectului Fazele de
construcie i
exploatare
CNADNR-
Constructor
Monitorizarea
implementrii
Pstrarea i reutilizarea
solului vegetal
Fazele de pregtire a
proiectului i
construcie
Fazele de
construcie i
exploatare
CNADNR-
Constructor
-
Prevenirea compactrii
solului
proiectului i
construcie
Fazele de
construcie i
exploatare
CNADNR-
Constructor
Monitorizarea
implementrii
Utilizarea unui material
granular, cu scurgere liber
i prevederea unui sistem
de scurgere de-a lungul
taluzurilor
proiectului i
construcie
Fazele de
construcie i
exploatare
CNADNR-
Constructor
Monitorizarea
implementrii
Infiltraiile de ap n masa
rambleului trebuie
interceptate i dirijate
departe de zonele
susceptibile
Pregtirea proiectului Faza de construcie CNADNR-
Constructor
Monitorizarea
implementrii
n zonele de instabilitate,
utilizarea structurilor de
retenie
Constructor
Monitorizarea
implementrii
Condiii hidrologice i de calitate a apei
Resurse de
ap i calitatea
apei
Programarea activitilor de
construcie n apropierea
cursurilor de ap n
anotimpuri uscate ori de
cte ori este posibil
Constructor
Monitorizarea
implementrii
Protecia curgerii naturale a
apelor
Constructor
Monitorizarea
implementrii
Eliminarea adecvat a
uleiurilor uzate i altor
lichide
Faza de construcie Faza de construcie CNADNR-
Constructor
Monitorizarea
implementrii
Asigurarea unor sisteme de
scurgere care s nu
Constructor
Monitorizarea
implementrii

Iunie 2012 134 /336
Factorul de
mediu/Impact
Msur necesar
Momentul
(iniierea msurii)
Durata msurilor
Responsabi
li
Monitorizare
polueze sursele de ap prin
canalizare adecvat sau
filtrare dup caz
Asigurarea prevenirii
ptrunderii altor surse
poluare n cursurile de ap
Asigurarea prevalenei
nevoilor populaiei locale n
raport cu construcia i
constructorii
Asigurarea neblocrii
accesului la resursele de
ap pe perioada
construciei
Prevenirea polurii
cursurilor de ap
Calitatea
aerului
Reducerea vitezei de
circulaie (hopuri) i
stropirea regulat cu ap a
drumurilor i trotuarelor
dup necesiti pentru
prevenirea emisiilor
puternice de praf in
perioadele secetoase
Pregtirea proiectului Faza de construcie
i exploatare
CNADNR-
Constructor
Autoritile
locale
Monitorizarea
implementrii
/ construcie
Acoperirea autocamioanelor
care transport materiale
pulverulente
Constructor
Monitorizarea
implementrii
ntreinerea
corespunztoare a utilajelor
de construcie pentru a
minimiza emisiile excesive
de gaze
Constructor
Monitorizarea
implementrii
Probleme de
zgomot
Activitile generatoare de
zgomot excesiv (la gropi de
mprumut i cariere) trebuie
limitate pe timpul zilei
Constructor
Monitorizarea
implementrii
Organizri de
antier
Consultri cu oficialii locali
nainte de stabilirea
amplasamentelor,
resurselor, procedurilor de
rezolvare a conflictelor i a
drepturilor i obligaiilor
fiecrei pri
Constructor
Monitorizarea
implementrii
Refacerea vegetaiei
imediat dup ncheierea
lucrrilor
Faza de construcie Faza de
construcie/ncheier
ea lucrrilor
CNADNR-
Constructor
Monitorizarea
implementrii
Evaluarea ecologiei
vectorilor n zonele de lucru
i evitarea crerii unor
habitate indezirabile (ex.
ap stttoare)
Constructor
Monitorizarea
implementrii
Depozitarea i utilizarea
materialelor periculoase
astfel nct s nu se
polueze solul, subsolul i
apa. Dup utilizare, aceste
materiale, trebuie eliminare
conform legisla iei n
vigoare
Constructor
Monitorizarea
implementrii
Peisaj Acoperirea cu plante verzi a
terenurilor afectate
ncheierea lucrrilor Faza de exploatare CNADNR-
Constructor
-
Utilizarea tehnicilor
bioinginereti n zone cu
Faza de construcie Faza de construcie CNDNAR-
Constructor
-

Iunie 2012 135 /336
Factorul de
mediu/Impact
Msur necesar
Momentul
(iniierea msurii)
Durata msurilor
Responsabi
li
Monitorizare
rambleu nalt i debleu
instabil
Replantarea taluzurilor cu
iarb i arbuti
Constructor
-
Ocuparea
terenurilor
Analiza locurilor cu arbori
maturi n selectarea
traseelor ocolitoare pentru a
minimiza distrugerea
acestora
Constructor
Monitorizarea
implementrii
Dezafectarea seciunilor de
drumuri nefolosite dup
finalizarea lucrarii
ncheierea lucrrilor ncheierea lucrrilor CNADNR-
Constructor
Monitorizarea
implementrii
Plata unei despgubiri
echivalente cu valoarea de
pia a recoltelor existente,
arborilor, construciilor i
proprietilor immobile
afectate de lucrari
Pregtirea proiectului Fazele de pregtire
a proiectului i
construcie
CNADNR-
Constructor
Monitorizarea
msurilor
compensatori
i
Acorduri de compensare i
refacere negociate i
perfectate cu reprezentanii
comunitilor locale
Pregtirea proiectului Fazele de pregtire
a proiectului i
construcie
CNADNR-
Constructor
_
Vegetaie
natural
Selectarea drumurilor
ocolitoare i de acces la
gropile de mprumut i
cariere
Constructor
Monitorizarea
implementrii
Proiectarea i construcia
traseelor ocolitoare
necesare n diferite puncte
de pe traseu astfel nct s
se provoace ct mai puine
daune vegetaiei naturale
Constructor
Monitorizarea
implementrii
Curarea terenului de
eventuali arbori i arbuti
doar vara trziu i toamna
Constructor
Monitorizarea
implementrii
Refacerea vegetaiei
imediat dup ncheierea
lucrrilor
Constructor
Monitorizarea
implementrii
Mediu Socio-economic
Populaie i aezri
Populaie
afectat direct
Amplasamentele selectate
pentru organizrile de
antier/punctele de lucru s
nu creeze conflicte cu
aezrile existente
Faza de planificare Faza de pregtire /
Planificarea
organizarilor de
santier / Fazele de
construcie i
exploatare
CNADNR /
Constructor
/ Autoritile
locale
-
A se vedea msurile legate
de mediul atmosferic
- - - -
A se vedea msurile legate
de zgomot
- - - -
Structura social i valorile culturale
Tulburri
sociale cauzate
de organizrile
de
antier/punctele
de lucru
Selectarea unor
amplasamente mai puin
vulnerabile
Planificarea
taberelor de
construcie / Fazele
de construcie i
exploatare
CNADNR /
Constructor
/ Autoritile
locale
-
Respectarea
regulamentelor locale
privind organizrile de
antier/punctele de lucru
Faza de construcie Fazele de
construcie
Constructor
Monitorizarea
respectrii
regulilor

Iunie 2012 136 /336
Factorul de
mediu/Impact
Msur necesar
Momentul
(iniierea msurii)
Durata msurilor
Responsabi
li
Monitorizare
Crearea unui cod de
comportament al
muncitorilor referitor la
utilizarea resurselor &
tulburarea vieii de zi cu zi a
locuitorilor
Faza de planificare Fazele de
construcie
Constructor Monitorizarea
respectrii
regulilor
Degradarea
resurselor
culturale i
estetice
A se vedea msurile
identificate referitor la
resursele peisagistice i
estetice

Forme de
impact asupra
siturilor de
patrimoniu
cultural
Stabilirea regulilor i
msurilor privind
conservarea i recuperarea
vestigiilor culturale
construcie
CNADNR /
Constructor
/ Autoritile
locale
Da:
Monitorizarea
respectrii
regulilor
Stabilirea zone sensibile
nainte de demararea
proiectului pentru a evita
activitile de construcie /
excavare
construcie
Autoritile
locale
-
Planificarea
amplasamentelor
organizrilor de
antier/punctelor de lucru,
depozitelor deschise i
rutelor ocolitoare astfel
nct s nu fie afectate situri
arheologice
construcie
CNADNR /
Constructor
/ Autoritile
locale
Monitorizarea
implementrii
Constructorul trebuie
informat din timp despre
locul exact al siturilor
importante
planificare a
taberelor
Autoritile
locale
-
Planificare adecvat a
micrii materialelor
construcie
implementrii
Plantarea de semnalizare n
timpul lucrrilor de
construcie n apropierea
amplasamentului
construcie
implementrii
Valori imobiliare
Pierdere de
tren agricol
Obligarea constructorilor s
nu interfereze inutil sau
neadecvat cu accesul,
utilizarea i ocuparea
terenurilor
construcie
respectrii
regulilor
Obligarea constructorului s
obin acordul scris al
proprietarilor pentru orice
intervenie pe terenul lor
construcie
respectrii
regulilor
selecteze, negocieze i
dac este cazul s
plteasc utilizarea
terenurilor pentru ocoliri,
depozite etc
construcie
Constructor
Monitorizarea
implementrii
depolueze i s refac
terenurile afectate
construcie
implementrii
Despgubirea tuturor
pierderilor de terenuri
agricole potrivit legislaiei
construcie
CNADNR Monitorizarea
implementrii
Despgubirea pentru
pierderea temporar a
recoltei
construcie
CNADNR Monitorizarea
implementrii

Iunie 2012 137 /336
Factorul de
mediu/Impact
Msur necesar
Momentul
(iniierea msurii)
Durata msurilor
Responsabi
li
Monitorizare
Reabilitarea punilor
folosite pentru construcie
(rensmnare etc.)
construcie
implementrii
Asigurarea continuitii
drumurilor de acces la
proprietile agricole locale
Faza de construcie Faza de exploatare CNADNR /
Autoritile
locale
Monitorizarea
implementrii
Sigurana rutier
Accidente n
timpul fazei de
construcie
datorit
traficului i
utilajelor de
construcie i
interferenei cu
drumurile
locale
Stabilirea msurilor de
siguran pentru antierele
de construcie prin obligaii
contractuale
construcie
implementrii
Postarea anticipat a
panourilor de semnalizare i
avertizare
construcie
implementrii
Informarea n avans a
utilizatorilor drumurilor cu
privire la traseul rutelor
ocolitoare i programrii
lucrrilor
construcie
implementrii
Limitarea vitezei traficului
de serviciu
construcie
implementrii
mprejmuirea carierelor i
gropilor de mprumut
construcie
implementrii
Interzicerea accesului
public n locurile n care
lucreaz utilaje grele
construcie
implementrii
Instructaje adecvate de
protecie a muncii
construcie
implementrii
Reglementarea activitilor
de depozitare i construcie
construcie
respectrii
regulilor
Dezvoltare economic
Oportuniti de
locuri de
munc privind
de lucrrile de
construcie
Asigurarea locurilor de
munc pentru populaia
local prin reguli clare de
angajare inclusiv instruirea
personalului necalificat
construcie
CNADNR /
Constructor
/ Autoritile
locale
Monitorizarea
implementrii
Stabilirea relaiilor de
munc locale
construcie
CNADNR /
Constructor
/ Autoritile
locale

Interzicerea angajrii
minorilor
construcie
respectrii
regulilor


Iunie 2012 138 /336
n Tabelul 5.2 este prezentat sintetic un plan de monitorizare a mediului n diferite faze ale
proiectului.
Tabel 5.2
Plan de monitorizare a mediului
Faza
Factor de
mediu
Locaia Parametrii Frecventa
Conditii iniiale Nu este cazul
Constuire Aer Cele mai afectate zone
rezidentiale
NOx, CO, SO2, PM10, pulberi totale Lunar, de catre o
firma specializata
Apa Cele mai vulnerabile
zone la emisii
pH, suspensii solide, Ca2+, Mg2+,
SO42+, CBO5, CCO-Cr, produse
petroliere
Sol Cele mai vulnerabile
zone la deversari
TPH
Gropi de imprumut si
zone de depozitare sol
in exces
Autorizarea activit ii din punct de
vedere al protectia mediului, depozitare
conforma a deseurilor inerte.
Zone de depozitare
provizorie deseuri
menajere si asimilabile
Depozitare conforma a deseurilor
nepericuloase si de ambalaj.
Raportare statistica a deseurilor.
Zgomot Cele mai afectate zone
rezidentiale
Nivel de zgomot dB(A)
Flora si
Vegetatia,
Fauna
Cele mai afectate zone Pulberi depuse
Specii de interes protectiv
Habitate de interes protectiv
Operare Zgomot Cele mai afectate zone
rezidentiale
Nivel de zgomot dB(A) Periodic, impreuna
cu recensamantul
de trafic
Dezafectare Nu este cazul; inainte de receptia finala este efectuata de aceeasi firma specializata, pentru toti factorii
de mediu, inclusiv managementul deseurilor
Pentru monitorizarea calitatii factorilor si activitatii de mediu, se considera necesar ca
Antreprenorul sa contracteze o societate specializata pentru monitorizarea lunara a activitatilor
asupra mediului, pe intreaga perioada de construire. Aspectele de poluare in zona investigata pot fi
generate de trafic, echipamentele de constructii, gestionare deeuri, depozitare carburant, carierele,
ocupare temporara a terenurilor agricole pentru managementul santierului.
Aceast activitate de monitorizare are scopul de a verifica impactul de mediu generat de
constructiile de drum, atat pentru a evalua sursele de poluare i pentru a determina impactul asupra
factorilor de mediu, ct si pentru stabilirea masurilor pentru remedierea si diminuarea/eliminarea
impactului. Astfel, se vor putea indica clar insuficientele si erorile in managementul santierului si
intretinerea echipamentelor.
Pentru monitorizarea calitatii factorilor si activitatii de mediu se propune urmatoarea abordare:
Stabilirea celor mai afectate zone de santierul de constructii, in ceea ce priveste
poluarea aerului si nivelul de zgomot ridicat.
Stabilirea celor mai sensibile zone in ceea ce priveste poluarea solului cu ulei sau
carburant, si emisiile de VOC in atmosfera: rezervoare, rampa incarcare si descarcare;
Stabilirea poluantilor provenii din aceasta activitate (indicatori/parametri):
NOx, CO, SO2, TSP, PM10, compusi organici volatili (VOC) (poluani ai
aerului);
hidrocarburi (poluant al solului)
pH, materii n suspensie, Ca2+, Mg2+, SO42+, CBO5, CCO-Cr, produse
petroliere (poluanti ai apei).

Iunie 2012 139 /336
Stabilirea legislatiei romanesti si europene care impune valori limita pentru poluantii
mentionati, in aerul ambiental, sol, ap si zone rezidentiale;
Masurarea indicatorilor/parametrilor menionai anterior in vecinatatea santierului;
Compararea rezultatelor masurarilor cu valorile prevzute n legislaia identificat;
Identificarea masurilor pentru remedierea si diminuarea/eliminarea impactului;
Elaborarea lunar a unui raport de monitorizare.


Iunie 2012 140 /336
CAP. 6. J USTIFICAREA NCADRRII PROIECTULUI, DUP CAZ, N
PREVEDERILE ALTOR ACTE NORMATIVE NAIONALE CARE
TRANSPUN LEGISLAIA COMUNITAR (IPPC, SEVESO, COV, LCP,
DIRECTIVA CADRU AP, DIRECTIVA CADRU AER, DIRECTIVA
CADRU A DEEURILOR ETC.)

Proiectul propus se ncadreaz n prevederile urmtoarelor acte normative:
HG nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice si private
asupra mediului (Anexa 1, pc. 7b Construirea de autostrzi i drumuri expres);
OUG nr. 57/2007 privind regimul arilor naturale protejate, conservarea habitatelor
naturale, a florei i faunei slbatice (art. 28(2));
Activitatea propusa prin proiect nu cade sub incidenta prevederilor:
OUG nr. 152/2005 privind prevenirea si controlul integrat al poluarii, aprobata prin
Legea nr. 84/2006 cu modificrile i completrile ulterioare;
HG nr. 440/2010 privind stabilirea unor msuri pentru limitarea emisiilor n aer ale
anumitor poluani provenii de la instalaiile mari de ardere;
HG nr. 804/2007 privind controlul asupra pericolelor de accident major n care sunt
implicate substane periculoase
Activitile desfurate n perioada de construcie i exploatare vor respecta prevederile OUG
nr. 78/2000 privind regimul deeurilor cu modificrile i completrile ulterioare i Legii apelor nr.
107/1996 cu modificrile i completrile ulterioare.
Prin msurile prevzute n proiect vor fi respectate prevederile OUG nr. 243/2000 privind
protecia atmosferei cu modificrile i completrile ulterioare.

Iunie 2012 141 /336

CAP.7 LUCRRI NECESARE ORGANIZRII DE ANTIER
7.1 - Descrierea lucrrilor necesare organizrii de antier
Se considera ca amplasarea fiecrei organizri de antier pe cte o suprafata circa 5 ha va
fi suficienta pentru depozitarea temporara a materialelor de constructie si a materiilor prime, pentru
parcarea utilajelor folosite, contruirea unui birou, a unui laborator de materiale de constructie, a unei
secii pentru repararea mijloacelor de transport i utilajelor care nu pot fi transportate la un service
autorizat.
Organizarile de antier vor fi dotate i cu cte o statie mobila pentru fabricarea mixturilor
asfaltice (capacitate 100 mc/h), o staie mobil pentru fabricarea betoanelor (capacitate 50mc/h) si
un concasor (capacitate 10 mc/h). Prin caietele de sarcini se va impune folosirea unor instalatii de
producere asfalt si beton omologate la nivel european.
Cazarea personalului de supervizare se va realiza in zonele rezidentiale adiacente viitoarei
autostrzi, in locuinte inchiriate, iar majoritatea muncitorilor vor fi angajati pe plan local.
La amenajarea organizarilor de santier trebuie respectate urmatoarele reguli:
dupa preluare amplasamentul se va decapa de terenul vegetal;
se va nivela si se va compacta tinandu-se cont de destinatia ulteriora a terenului (birou,
parcare, depozite materiale, ci de acces, platforme pentru calarea automacaralelor si a
autopompei de beton, etc.).
Se vor trasa pe teren amplasamentul constructiilor, drumurile de acces, spatiile destinate
antreprenorului si subantreprenorilor, magazii, depozite.
Se vor organiza depozitele de materiale, materii prime i deeuri:
platforme pentru stocarea temporar a pmntului excavat i de umplutur, balastului,
nisipului, asfaltului uzat, prevzute cu anuri perimetrale pentru colectarea pierderilor
antrenate de apele pluviale i decantor pentru preepurarea apelor pluviale;
zone betonate, acoperite i mprejmuite pentru stocarea/depozitarea temporar a
uleiurilor, vopselelor, diluanilor, emulsiei pentru mixtura asfaltic, pieselor de schimb,
deeurilor colectate selectiv etc.
n zonele n care vor fi amenajate parcrile i zonele de gestionare a hidrocarburilor
(carburani, uleiuri) vor fi montate separatoare de produse petroliere.
Organizrile de antier vor avea in componen:
- Spaii de locuit pentru circa maxim 100 persoane;
- Spatii pentru birouri;
- Buctrie /sal de mese/ restaurant;
- Spaii de parcare;
- Infirmerie;
- Central termic;
- Punct alimentar i magazie de alimente;
- Sistem de alimentare cu apa, inclusiv rezervoare i reea de distributie a apei;
- Sistem de iluminare pe timp de noapte

Iunie 2012 142 /336
- Retea de canalizare i instalaie de epurare a apelor uzate;
- Spltorie;
- Staie de transformare electric;
- Pichete PSI conform HG nr. 971/2006.
- Containere pentru depozitarea deeurilor solide;
- Reea de telecomunicaii;
- Imprejmuire;
- Cabina portar

Carburanii necesari funcionrii utilajelor i mijloacelor de transport nu se vor stoca n cadrul
organizrilor de antier. Carburanii se vor aproviziona periodic, n funcie de necesiti, cu
ajutorul unei cisterne auto.
Din punct de vedere al protectiei mediului este deosebit de important sa se ia unele masuri
cu caracter organizatoric i anume:
Cldirea administrativ poate fi realizat din barci monobloc sau ca o construcie propriu-
zis. Funcie de dotrile edilitare ale zonei, cldirea poate fi branat la sistemul centralizat
de alimentare cu ap i de canalizare, sau alimentarea cu ap se face dintr-un foraj propriu,
iar apele uzate sunt evacuate ntr-o fos septic. Centrala termic poate fi electric sau pe
gaze.
Depozitele de materii prime vor fi compartimentate i prevzute cu anuri perimetrale i
jompuri pentru reinerea materialului antrenat de precipitaii. Ca materii prime se folosesc:
agregate minerale, ciment, aditivi pentru ciment, fier, bitum i ap, dac nu se face racordul
la sistemul centralizat de alimentare cu ap.
Stocarea cimentului i a filerului se realizeaz n silozuri, iar a bitumului n tancuri de bitum
prevzute cu sistem de nclzire pentru meninerea acestuia la o temperatur ridicat.
Rezervoarele pentru depozitarea combustibililor vor fi amplasate ntr-o cuv betonat,
mprejmuit perimetral. Lubrefianii, uleiurile i vaselina necesare pentru ntreinerea utilajelor i
a mijloacelor de transport vor fi depozitate ntr-o magazie, n recipiente etane.
Prepararea betoanelor de ciment se realizeaz cu tehnologie modern, avnd elevatoarele,
cntarele-dozatoare i malaxorul amplasate ntr-o incint perfect nchis .
Atelierul de reparaii i ntreinere, ca i rampa de splare i ntreinere a autovehiculelor vor
fi prevzute cu un canal de evacuare a apelor provenite din splare i un decantor - separator
pentru reinerea produselor petroliere.

7.2 - Localizarea organizrii de antier i a bazei de producie.
Avnd n vedere lungimea i traseul viitoarei autostrzi, natura lucrrilor necesar a fi
realizate se considera ca vor fi necesare 2-3 organizari de santier pentru fiecare sector din cele 3.
Chiar dac la aceast etap a proiectului (studiu de fezabilitate) nu se poate indica cu
precizie amplasamentul organizrilor de antier, amplasamentul acestora va fi ales in functie de
urmatoarele criterii:
La propunerea acestor locatii s-a avut in vedere ca impactul asupra mediului in perioada de
executie a lucrarilor sa fie minim:

Iunie 2012 143 /336
Nu sunt amplasate in apropierea zonelor locuite,
Nu sunt amplasate in arii naturale protejate si nici in vecinatatea acestora,
Nu sunt amplasate in imediata vecinatate a cursurilor de apa,
Nu implica defrisari nici pentru Organizarile de santier si nici pentru drumurile
tehnologice, terenul fiind agricol,
Nu implica alte devieri de retele decat cele prevazute in proiect,
Exista drumuri forestiere sau de pamant prin care sa se asigure accesul de la
Organizarile de santier la puncteled e lucru din lungul traseului autostrazii.
In conformitate cu prevederile Normelor de aplicare a procedurilor pentru atribuirea
contractelor de achizitie publica Organizarea de santier ca descriere sumara face parte din
Proiectul Tehnic al Investitiei si anume se specifica ca in acesta se vor face numai referiri cu
privire la aceasta actiune. Conform legislatiei subsidiare, organizatia de santier constituie
atributia si raspunderea Antreprenorului General ca amplasament, solutii, dotari. Se va interzice
prin Caietele de Sarcini amplasarea acestora in zonele naturale protejate, inclusive siturile
Natura 2000, zonele rezidentiale si /sau in proximitatea cursurilor de apa
Date fiind conditionarile pentru alegerea locatiilor Organizarilor de santier, pe sectorul 1 de
autostrada Targu Mures Ditrau au fost identificate 3 posibile locatii pentru Organizarile de
santier.
Date fiind cele de mai sus locatiile posibile pentru Organizarile de santier sunt urmatoarele:
La km 0+000 in zona nodului rutier la autostrada Transilvania (acesta nefiind parte
a acestui proiect), pe partea dreapta a autostrazii. Accesul se poate asigura din DJ
151D catre Organizarea de santier pentru aprovizionare si pe drumul de exploatare
existent, iar apoi catre punctele de lucru se poate circula pe traseul autostrazii.
Suprafata estimata a fi ocupata de Organizarea de santier este de 5ha;
La km 47+000 pe partea stanga a autostrazi, in zona localitatii Sovata. In aceasta
zona, dat fiind spatiul destul de restrans se poate prevedea o Organizare de
santier mai mica, aceasta fiind necesara pentru a asigura front de lucru zonei de
tuneluri si viaducte dintre localitatile Sovata si Borzont. Accesul se poate asigura
din DN 13A apoi pe drumul forestier existent in zona. Suprafata estimata a fi
ocupata de Organizarea de santier este de 3 ha;
La km 90+000 pe partea dreapta a autostrazii, in zona intersectiei cu DN12.
Accesul se poate asigura din DN 12 iar apoi pe drumul de exploatare din culoarul
autostrazii. Suprafata estimata a fi ocupata de Organizarea de santier este de 5ha.
Organizarile de santier principale sunt propuse in capetele tronsonului, dat fiind faptul ca
aceste locatii raspund cel mai bine cerintelor mentionate mai sus.
Organizarea de santier de la Ditrau poate deservi si sectorul 2. Alte locatii propuse pt sectorul
2 care indeplinesc doar cerintele de mediu ar fi la km 130+100, km 150+100, km 188+126 si
Km 211+126. Aceste locatii se afla in zona viitoarelor noduri, mai putin cea de la km 130+100
(Tulghes) unde va si o parcare de scurta durata pe partea dreapta. Mentionam ca acestea
locatii sunt doar propuneri, amplasamentul final fiind stabilit in urma consultarii cu toate
autoritatile implicate.
In zona sectorului 3 se considera ca vor fi necesare 2-3 organizari de santier vor fi amplasate
pe terenuri agricole din proximitatea localitatilor Pascani, Targu Frumos, Letcani, Iasi, care vor
ocupa fiecare circa 5ha pasune sau terenuri agricole.
De asemenea, in perioada de executie a lucrarilor, pe suprafetele parcarilor de scurta durata
se pot amplasa sediile loturilor de executie (birouri, dormitoare, cantina) iar in zonele lucrarilor

Iunie 2012 144 /336
de arta vor fi amenajate suprafete tehnologice (depozite, spatii pentru utilaje, grinzi
prefabricate). Fiecare suprafata tehnologica ocupa cca 400 600 mp.
Materialele ce urmeaza a fi aduse in amplasament sunt de doua categorii si anume:
a) materiale ce urmeaza a fi puse in opera, direct de la sursa (fara depozit
intermediar)
b) materiale ce urmeaza a fi puse in opera, care vor suferi fie inglobarea lor in alte
materiale compozite , sau necesita depozite intermediare.
din categoria a) enumeram:
pamantul de umplutura,
materiale de fundatie: balast si piatra sparta.
Din categoria b) enumeram:
Cribluri,
material de concasaj,
bitum,
pamant natural,
filer,
ciment,
agregate pentru prepararea betoanelor,
prefabricate din beton,etc.
Materialele din categoria a) se aprovizioneaza treptat cu mijloace auto odata cu executia
lucrarilor, se astern si se compacteaza strat cu strat conform tehnologiei adoptate.
Pentru materialele din categoria b) se propune amanajarea unor spatii adecvate la fiecare din
lucrarile de arta (poduri, pasaje).
In aceste spatii care sunt evaluate la o suprafata de 400 600 mp, se va depozita si
aparatura tehnologica necesara: foreze, macarale,etc.
Frecventa aprovizionarii depinde de programul de lucru al constructorului, care se va intocmi
de catre acesta in functie de prevederile Contractului de executie indexat intre acesta si beneficiar
si avizat de catre Consultantul lucrarii.
In conformitate cu legislatia actuala, Constructorul isi va amenaja un responsabil tehnic cu
executia care va aviza programul (graficul) de executie precum si tehnologia ce urmeaza a fi
folosita.
7.3 Surse de poluani i instalaii pentru reinerea, evacuarea i dispersia
poluanilor n mediu n timpul organizrii de antier
Sursele de poluani in timpul organizrii de antier au fost prezentate la capitolul 4.
7.4 - Descrierea impactului asupra mediului a lucrrilor organizrii de antier
In tabelul 7.5.1 de mai jos se prezint impactul potenial al organizrii de antier asupra
mediului i msurile de diminuare propuse.
7.5 Dotri i msuri prevzute pentru controlul emisiilor de poluani n mediu.
In tabelul 7.5.1 de mai jos sunt prevzute dotrile necesare pentru diminuarea impactului i
controlul emisiilor de poluani n mediu ( coloana 7 din tabel).

Iunie 2012 145 /336
Pe perioada de funcionare a organizrii de antier, constructorul va elabora un program de
monitorizare a calitii factorilor de mediu, cu accent pe calitatea apelor evacuate, a emisiilor n
atmosfer i a zgomotului. Aceste determinri vor fi realizate de laboratoare acreditate.
Determinrile se vor efectua trimestrial.


Iunie 2012 146 /336
Tabel 7.5.1. - Impactul potenial al organizrii de antier i msuri de diminuare a impactului

Nr.crt
Activitatea
Impact
potenal
Natura
impactului
Extinderea
impactului Magnitudinea Msuri de evitare/diminuare
Impact
remanent
Natura
transfrontier
a impactului
1.

Organizarea de
antier

Ocupare
temporar a unor
suprafee de
teren
direct, pe
termen scurt,
temporar,
Suprafetele
ocupate temporar
vor fi redusela
minimprin
alegerea
amplasamnetului
organizarii de
santier si
depozitelor de
pamant
Funcie denumrul
proprietarilor
particulari de
terenuri i de
destinaia acestor
terenuri
Reducerea la minima
suprafeelor ocupate de
organizarea de antier
Folosirea unor spaii disponibile,
fr a sedeschide onou
organizare de antier
Necesito
perioad de timp
pn la refacerea
zonelor ocupate
de organizarea de
antier
nu se
amplaseaz
organizare de
antier nzona
de grani
2.

poluare ap, aer,
sol

direct/indirect
funciede
natura
poluantului

Local

Redus

Staii de epurare a apelor uzate
sauracordla sistemul de
canalizare al zonei nu are nu este cazul
3.
Depozitarea substantelor
periculoase se va face in locuri
speciale. Lacurile i vopselele vor
fi depozitatein magazii incadrul
organizarii de santier, departede
surse de foc. Magazia va avea
posibilitate deaerisire.
nu are nu este cazul
4.
-Depozitele de materiale vor fi
nchise sau acoperite, astfel
neexistnd pericolul mprtierii
n atmosfer i depunerii pesol,
infiltrarea acestora n apele
subterane prin intermediul apei
de ploaie fiindexclus.
-Depozitarea agregatelor se va
face pe platforme betonate
avnd pante i rigole de
evacuare a apelor

Iunie 2012 147 /336

Nr.crt
Activitatea
Impact
potenal
Natura
impactului
Extinderea
Impact
remanent
Natura
transfrontier
a impactului
5.

Organizarea
de antier

poluare ap, aer,
sol

direct/indirect
funciede
natura
poluantului

Local

Redus
Depozitarea i pstrarea aditivilor
se va face n ambalaj original i
n ncperi uscate

6.
Splarea autovehiculelor se va
realiza numai in locuri special
amenajate.
7.
Asigurarea i pstrarea
cureniei n zona punctelor de
lucru.
8.
-Adoptarea de tehnologii mai
puin poluante, folosirea unor
staii betoane dotate cu instalaii
de epurare a gazelor arse
evacuate n atmosfer i de
reinere a prafului, astfel nct
nivelul imisiilor s nu depeasc
limitele admisibile
-Echiparea silozurilor de stocare
a cimentului cu filtre textile pentru
reducerea emisiilor i ncadrarea
n CMA.
-Verificarea periodic a instalaiei
pneumaticede
descrcare/ncrcare a
cimentului
nu are

nu este cazul

9.
intreinereautilajelor pentru
evitarea polurilor accidentale nu are nu este cazul
10.
Platforma organizarii trebuie
proiectata astfel incatapa
meteorica sa fie colectata printr- nu are nu este cazul

Iunie 2012 148 /336

Nr.crt
Activitatea
Impact
potenal
Natura
impactului
Extinderea
Impact
remanent
Natura
transfrontier
a impactului

Organizarea de
antier
un sistemdesanturi sau rigole
pereate, undesa se poata
produce o sedimentare inaintede
descarcare, saupot fi prevazute
guri de scugere, de undeapa sa
fie introdusa in statia deepurare
modulata prevazuta pentru ape
menajere
11.
Deeurile de orice tip vor fi
colectate i depozitate n spaii
special amenajate, urmnd s fie
eliminate sau valorificate n
funciede specificul acestora..
12.
Vor fi respectate condiiile de
depozitare in condiii de siguran
a materialelor
13.
poluare fonic

direct, funcie
de
amplasament
locuine fa de
organizarea de
antier
Local

funciede
amplasament
locuine fa de
organizarea de
antier
realizarea unui ecran deprotecie
intre org. de antier i cea mai
apropiat locuin(ex. padocuri)
nu are

nu este cazul

14.
Afectare flor i
faun ca urmare
a:
-lucrrilor de
defriare
- polurii fonice
-emisii in
atmosfer
-depozitrii
neadecvate a
deeurilor
direct,pe
termen scurt,
temporar

Local

Funcie de:
- destinaia
anterioar a
terenului
-gradul de poluare
fonic i
sensibilitatea
speciilor din zona
limitrof organizrii
de antier
-tipul vegetaiei din
Nu se amplaseazorganizri de
antier nparcuri naturale, sit-uri
Natura 2000, rezervaii naturale
Realizarea unui ecran de
protecie intreorg. deantier i
zonele impdurite
Dotarea staiilor debetoanecu
filtre
Platforme amenajate cu
containere inchise pentru
depozitarea temporar a
Necesito
perioad de timp
pn la refacerea
zonelor ocupate
de organizarea de
antier

nu este cazul


Iunie 2012 149 /336

Nr.crt
Activitatea
Impact
potenal
Natura
impactului
Extinderea
Impact
remanent
Natura
transfrontier
a impactului
menajere

zona limitrof
organizrii de
antier
deeurilor
Imprejmuirea organizrii de
antier
15.
potenial pericol
de incendiu
direct, negativ local funciede
amploarea
incendiului
Respectarea normelor in vigoare
privind prevenirea i stingerea
incendiilor
Instruire personal
Asigurare echipe deintervenie
Organizarea i dotarea
corespunzatoare a punctului PSI
posibil, funciede
extinderea
incendiului
nu este cazul
16.
utilizare forta de
munc local

direct, pozitiv

Local

funciede numrul
de locuitori angajai

nu este cazul

creterea
veniturilor
populaiei

nu este cazul

17.
conflicte intre
lucrtorii de pe
antier i
localnici
direct, pe
termen scurt,
temporar
numar redus de
indivizi implicai n
altercaii
funciede natura
conflictului
instruire personal nu are nu este cazul
18.
Potenial de
apariie aunor
boli inexistente in
zon nainte de
nfiinarea
organizrii de
antier

direct, negative

Local, dar se
poate extinde
dac nu se iau
msuri de
prevenie

funciede tipologia
bolii

Respectarea normelor in vigoare
privind sntatea populaiei
Msuri preventiveprin control
periodic al strii desntate al
celor cazai norganizarea de
antier
Msuri preventivede igienizare i
deratizare
Asigurare alimentare cuap
potabil, epurare apeuzate
menajere
Management corectal deeurilor
Izolarea persoanelor bolnave
Funcie de
posibilitile de
izolare a focarelor
de infecie

nu este cazul
Organizarea de
antier nu se
amplaseaz n
zona de grani


Iunie 2012 150 /336
CAP.8 LUCRRI DE REFACERE A AMPLASAMENTULUI LA
FINALIZAREA INVESTIIEI, N CAZ DE ACCIDENTE I/SAU LA
NCETAREA ACTIVITII

8.1 Lucrrile propuse pentru refacerea amplasamentului la finalizarea investiiei, n
caz de accidente i/sau la ncetarea activitii n vederea utilizrii ulterioare a
terenului
Constructorul are obligaia reconstruciei ecologice a terenurilor ocupate temporar sau afectate i
situate de-a lungul traseului (organizare de antier, gropi de imprumut). O atenie special se va
acorda zonelor ocupate temporar pentru realizarea lucrarilor:
nainte de construirea autostrzii, solul vegetal va fi excavat i depozitat ntr-un depozit
special astfel nct, la terminarea lucrrilor, s asigure materialul de refacere a
Dup ce vor fi acoperite cu sol vegetal toate acostamentele noi si terenurile adiacente, afectate de
lucrari vor fi insamantate cu gazon, iar dup finalizarea lucrrilor se vor planta arbori.
caracteristicile bioclimatice i geomorfice ale zonei
uurina nrdcinrii
uurina de gsire pe pia
Prin caietele de sarcini se vor impune masuri de management corespunzator:
datorita folosirii drumurilor publice pentru transportul betoanelor sau al altor materiale, se
va executa curatarea pneurilor de pamant sau de alte reziduuri din santier.
utilajele si mijloacele de transport vor fi verificate periodic in ceea ce priveste nivelul de
monoxid de carbon si concentratiile de emisii in gazele de esapament si vor fi puse in
functiune numai dupa remedierea eventualelor defectiuni.
se va exercita un control sever la transportul de beton din ciment cu autobetoniere, pentru
a se preveni in totalitate descarcari accidentale pe traseu sau spalarea tobelor si
aruncarea apei cu lapte de ciment in parcursul din santier sau drumurile publice.
procesele tehnologice care produc praf vor fi reduse in perioadele cu vant puternic, sau se
va urmari o umectare mai intensa a suprafetelor.
la sfarsitul saptamanii se va efectua curatirea fronturilor de lucru, eliminandu-se toate deseurile.


Iunie 2012 151 /336
a) Refacerea terenului cultivat sau a zonelor inierbate la finalizarea investiiei
Refacerea zonelor cultivate sau inerbate se va realiza numai atunci cnd condiiile meteo i
ale solului sunt corespunztoare.
Inainte de imprtierea stratului de sol vegetal, subsolul va fi cultivat cu un plug cu dini distanai la
maximum 450 mm, montat pe un vehicul corespunzator pentru a asigura o adncime de patrundere
de minimum 400 mm (msurat de la suprafaa subsolului) de-a lungul si de-a latul benzii de lucru cu
treceri suficiente pentru a sfrma subsolul.
Intreaga banda de lucru va fi apoi cultivata prin minimum doua treceri cu plugul la o
adncime de 450 mm sub nivelul initial al solului, lucrnd de-a lungul si de-a latul benzii de lucru
astfel incat directia de brazdare sa fie la 45 fa de limite. Se va avea grija ca cultivarea sa coincida
cu orice sistem de drenare existent sau dupa constructie, dar sa nu deterioreze drenurile.
Stratul de sol va fi adus dintr-o sursa aprobata. Antreprenorul va furniza o analiza completa
a solului existent si a sursei propuse.
Stratul de sol nu va fi luat din terenurile adiacente pentru a rezolva deficientele din alte
terenuri.
n cazul n care terenul traversat de conduct a fost pune, se vor mprtia semine cu
mna, care ulterior se vor ngropa cu grebla de grdin i tvlugul de mn. Apa necesar udrii
suprafeelor se va transporta cu cisterna.
b) Refacerea santurilor
Cursurile de apa si santurile se vor reface conform Planselor din proiect. Tipul de refacere a
cadrului natural se va determina de catre autoritatile relevante, iar Antreprenorul va lua legatura cu
Autoritatea relevanta la o data anterioara pentru a conveni asupra cerintelor exacte.
c) Refacerea drumurilor care nu reprezinta autostrada sau alei
Antreprenorul va notifica Reprezentantul Angajatorului de intentia sa de a lucra pe sau de a
utiliza orice drum sau alee care nu reprezinta o autostrada si le va inregistra starea inainte de o
astfel de lucrare sau folosinta. Antreprenorul va reface apoi permanent drumul sau aleea spre
satisfactia partilor afectate. Antreprenorul va asigura pentru o astfel de lucrare materialele
necesare, asfaltul, sfaramaturi de beton.
Acolo unde transeea se afla intr-un drum sau alee, dupa ce rambleul a fost finalizat,
Antreprenorul va furniza, aseza si compacta un strat cu grosimea de 300 mm de pietris (sub-baza a
drumului) si va reface suprafata liniei transeei la un standard echivalent cu constructia existenta,
sau in conformitate cu Plansele in care este specificat.
Acolo unde drumurile sau aleile au fost degradate de catre vehiculele si instalatiile Antreprenorului
din afara liniei transeei, stratul de legatura si stratul de uzura se vor reface pe intreaga zona
degradata.
d) Parcari, zone de depozitare, zone de lucru si acces
Antreprenorul va reface suprafata tuturor zonelor de parcare, zonelor de depozitare, zonelor de
lucru si rutelor de acces de pe sau adiacente Santierului si Zonei de depozitare a materialelor la o
stare egala cu cea existenta inaintea inceperii lucrarii si spre satisfactia partilor afectate.
e) Canale de scurgere
Deteriorarile sistemelor de drenare a terenului vor fi minime in timpul lucrarilor executate de
Antreprenor. Daca se identifica ca exista o cerinta de a instala un sistem de drenare a terenului
inainte sau dupa constructie, acest lucru se va realiza numai dupa discutii cu si acceptul
proprietarului de teren si al Reprezentantului angajatorului. Pentru a minimaliza impactul conductei,
proiectul de drenare va merge in paralel cu transeea si drenurile conductei. Gurile de evacuare vor
debusa pe un camp.

Iunie 2012 152 /336
Acolo unde exista deja un sistem de drenare, acesta trebuie intretinut si protejat de catre
Antreprenor prin lucrari.
Deteriorarile aduse drenarilor din sau adiacente santierului vor fi reparate de catre Antreprenor.
f) In cazul defririlor de pdure, suprafeele ocupate de arbori vor fi replantate in cadrul ariei
protejate in zonele indicate de administratorul/custodele ariei sau de administratorul silvic.
j) Organizarea de antier, cu unele modificri va putea fi refolosit de administraia public local
pentru amenajarea unor locuine sociale, spaii de agrement, parc de afaceri, sau va fi demolat i
terenul redat folosinei iniiale.
Memoriu de prezentare Anexe

153
CAP.9 DESCRIEREA ARIILOR PROTEJ ATE
DESCRIEREA ARIILOR PROTEJ ATE CONFORM PUNCTULUI X DIN ANEXA 5 LA
METODOLOGIA ORD. 135/2010
Traseul Autostrazii Targu Mures Iasi (Sectorul 1) traverseaza patru areale naturale
protejate, reprezentate prin doua arii de importanta avifaunistica (SPA) si doua situri de
importanta comunitara (SCI). Acestea sunt reprezentate prin:
SPA Dealurile Tarnavelor si Valea Nirajului;
SCI Dealurile Tarnavei Biches;
SPA Depresiunea si Muntii Giurgeului;
SCI Borzont
dupa cum urmeaza:
Tabel 9 -1
1 1. . S SP PA A D De ea al lu ur ri il le e T Ta ar rn na av ve el lo or r s si i V Va al le ea a N Ni ir ra aj ju ul lu ui i
Nume sit Km intrare Km iesire
Lungime
(m)
ROSPA0028 Dealurile Tarnavelor
si Valea Nirajului
3+993 8+532 4539
si Valea Nirajului
8+685 10+595 1910
si Valea Nirajului
11+771 13+378 1607
si Valea Nirajului
14+379 17+048 2669
si Valea Nirajului
18+369 22+978 4609
si Valea Nirajului
24+647 39+283 14636
si Valea Nirajului
40+016 40+404 388
si Valea Nirajului
44+103 47+557 3454

154
Din aceste zone kilometrice, rezulta o lungime totala parcursa in cadrul ariei protejate de
aprox. 33,812 km.
Totodata, pe langa traversarile mentionate mai sus autostrada se desfasoara in imediata
vecinatate a SPA Dealurile Tarnavelor si Valea Nirajului in urmatoarele zone:
km 10+940 km 11+771, la o distanta cuprinsa intre 130 190 m fata de axul
traseului autostrazii;
traseului autostrazii.
Suprafata totala a sitului SPA Dealurile Tarnavei si Valea Nirajului ocupa 85 217 ha.
Caracteristici generale ale sitului:
N12 Culturi (teren arabil);
N14 Pasuni;
N15 Alte terenuri arabile;
N16 Paduri de foioase;
N21 Vii si livezi;
N23 Alte terenuri artificiale (localitati, mine);
N26 Habitate de paduri (paduri in tranzitie).
Situl ocupa o suprafata de aprox. 8 825 ha in judetul Harghita, in zona Dealurile Tarnavei
Mici. Acesta cuprinde terenuri impadurite cu paduri de foioase fag si stejar, pasuni si fanete,
precum si terenurile agricole. In cadrul arealului sau se gaseste o rezervatie naturala, Dealul
Firtos aflata la o distanta de cca 7,5 km de traseul autostrazii .
Rezervatia naturala Dealul Firtos are regulament de functionare si plan de management
elaborat de custodele desemnat, Directia Silvica Miercurea Ciuc.
Biotopuri principale:
Constructii antropice discontinue (3 %);
Terenuri arabile neirigate (10 %);
Vii (3 %);
Livezi (2 %);

155
Pasuni (19 %);
Zone cultivate complexe (2 %);
Terenuri agricole cu suprafete semnificative de vegetatie naturala (20 %);
Paduri de foioase (36 %);
Zone de tranzitie paduri-tufarisuri (5 %).
SPA Dealurile Tarnavei si Valea Nirajului constituie un habitat important pentru numeroase
specii de pasari de importanta comunitara.
Calitate si importanta:
Prioritate nr. 4 din cele 68 de situri propuse de Grupul Milvus;
C1 specii de interes conservativ global 1 specie: cristelul de camp (Crex crex);
C6 populatii importante din specii amenintate la nivelul Uniunii Europene 9
specii: acvila tipatoare mica (Aquila pomarina), viesparul (Pernis apivorus), barza
neagra (Ciconia nigra), huhurez mare (Strix uralensis), cristelul de camp (Crex
crex), caprimulg (Caprimulgus europaeus), ciocanitoare de stejar (Dendrocopos
medius) sfranciocul rosiatic (Lanius collurio), ciocarlie de padure (Lullula arborea),
soimul de iarna (Falco columbarius) iernat.
Zona caracteristica de deal care se situeaza de-a lungul raurilor Tarnava Mica si Niraj.
Peisajul are un aspect mozaicat, cu paduri de foioase, pajisti semi-naturale si terenuri agricole
extensive. Impactul uman ca factor negativ apare in pe mod deosebit in practicarea agriculturii
pe parcele mari, exploatarii forestiere si constructiile necontrolate.
Desi este o zona relativ des locuita, dispune de habitate valoroase si o biodiversitate bogata,
reflectata in numarul mare de specii importante de pasari cu efective mari. Regiunea este
importanta si pentru iernatul in numar mare a mai multor specii de pasari rapitoare, dintre care
amintim soimul de iarna.
Vulnerabilitate:
intensificarea agriculturii schimbarea metodelor de cultivare a terenurilor din cele
traditionale in agricultura intensiva, cu monoculture mari, folosirea excesiva a
chimicalelor, efectuarea lucrarilor numai cu utilaje si masini;
schimbarea habitatului semi-natural (fanete, pasuni) datorita incetarii activitatilor
agricole ca cositul sau pasunatul;
braconaj;
desecarea zonelor umede prin canalizare de-a lungul raurilor, pe zone de ses;
cositul in perioada de cuibarire;
distrugerea cuiburilor, a pontei sau a puilor;

156
deranjarea pasarilor in timpul cuibaritului (colonii de starci si ciori); cositul prea
timpuriu (ex. poate distruge poantele de cristel de camp);
arderea vegetatiei (a miristii si a parloagelor);
scoaterea puilor pentru comert ilegal;
folosirea pesticidelor;
reglarea cursurilor raurilor;
electrocutare si coliziune in linii electrice;
prinderea pasarilor cu capcane;
practicarea sporturilor extreme: enduro, motor de cross, masini de teren;
inmultirea necontrolata a speciilor invazive;
defrisarile, taierile ras si lucrarile silvice care au ca rezultat taierea arborilor pe
suprafete mari;
taierile selective a arborilor in varsta sau a unor specii;
adunarea lemnului pentru foc, culegerea de ciuperci;
amenajari forestiere si taieri in timpul cuibaritului speciilor periclitate;
vanatoarea in timpul cuibaritului prin deranjul si zgomotul cauzat de catre gonaci;
vanatoarea in zona locurilor de cuibarire a speciilor periclitate;
impaduririle zonelor naturale sau seminaturale (pasuni, fanate etc.);
industrializare si cresterea zonelor urbane;
schimbarea majora a habitatului acvatic (ex. construirea barajelor);
ucrari indelungate in vecinatatea cuibului in perioada de reproducere.
In cadrul ariei naturale protejate exista urmtoarele specii de pasari enumerate in anexa I a
Directivei Consiliului 79/409/CEE:
o A229 Alcedo atthis;
o A255 Anthus campestris;
o A091 Aquila chrysaetos;
o A089 Aquila pomarina;
o A090 Aquila clanga;
o A222 Asio flammeus;
o A104 Bonasa bonasia;
o A215 Bubo bubo;
o A403 Buteo rufinus;
o A224 Caprimulgus europaeus;
o A031 Ciconia ciconia;

157
o A080 Circaetus gallicus;
o A081 Circus aeruginosus;
o A084 Circus pygargus;
o A082 Circus cyaneus;
o A122 Crex crex;
o A196 Chlidonias hybridus;
o A238 Dendrocopos medius;
o A239 Dendrocopos leucotos;
o A429 Dendrocopos syriacus;
o A236 Dryocopus martius;
o A379 Emberiza hortulana;
o A103 Falco peregrinus;
o A098 Falco columbarius;
o A321 Ficedula albicollis;
o A320 Ficedula parva;
o A092 Hieraaetus pennatus;
o A022 Ixobrychus minutus;
o A339 Lanius minorl;
o A338 Lanius collurio;
o A246 Lullula arborea;
o A023 Nycticorax nycticorax;
o A072 Pernis apivorus;
o A234 Picus canus;
o A151 Philomachus pugnax;
o A220 Strix uralensis;
o A307 Sylvia nisoria;
o A166 Tringa glareola;
o A027 Egretta alba.
Alte specii importante de flora si fauna specifice acestei arii protejate:
o Achillea ptarmica;
o Aconitum lycoctonum ssp. moldavicum;
o Angelica archangelica;
o Arnica montana;

158
o Cephalanthera rubra;
o Corallorhiza trifida;
o Crocus banaticus;
o Dactylorhiza maculata;
o Dactylorhiza sambucina;
o Dianthus superbus;
o Diphasiastrum alpinum;
o Epipactis palustris;
o Fritillaria meleagris;
o Galanthus nivalis;
o Galega officinalis;
o Gymnadenia conopsea;
o Gymnadenia odoratissima;
o Hyoscyamus niger;
o Iris sibirica;
o Listera ovata;
o Menyanthes trifoliate;
o Narcissus poeticus ssp. radiiflorus;
o Neottia nidus-avis;
o Orchis laxiflora ssp. elegans;
o Orchis militaris;
o Orchis morio;
o Orchis purpurea;
o Orchis ustulata;
o Parnassia palustris;
o Petasites kablikianus;
o Platanthera bifolia;
o Polemonium caeruleum;
o Prunus tenella;
o Pulmonaria rubra;
o Salvia transsylvanica;
o Soldanella hungarica;
o Trollius europaeus;

159
o Utricularia vulgaris.
Custode pentru aria naturala protejata este Asociaia Microregiunea Valea Nirajului n
parteneriat cu Asociaia Microregional Trnava Mic Blueri-Sovata i Asociaia "Grupul
Milvus"


160
Tabel 9-2
Specii de psri enumerate n anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/ECE pentru care a fost desemnat situl ROSPA0028
Dealurile Tarnavelor si Valea Nirajului

Cod Specia Aspect morfologic
Efectivul speciei
n sit
Habitat preferat
A229 Alcedo atthis 20-30p
(cuibarit)
Pasare frecventa in toate locurile corespunzatoare ei.Este o pasare migratoare
care soseste la noi in mijlocul lui Aprilie si ne paraseste iarasi la finele lui
Septembrie.Aria geografica de raspandire a speciei este reprezentata de
Europa Centrala,Regiunea submediteraneana si Asia Centrala;iarna migreaza
in tarile prielnice,mai sudice.
Se gaseste pe teritoriul tarii,pe langa ape.
A255 Anthus
campestris
30-50p
(cuibarit)
Ea trieste n poieni, luminisuri sau la liziera pdurilor unde vegetatia este
deas, la depistarea ei ajut cntecul specific al psrii. Fsa de pdure este
o pasre migratoare, care ierneaz n savanele din Africa Central si Africa de
Vest.

A091 Aquila
chrysaetos
1-2p (rezidente n ceea mai mare parte a arealului de raspndire cuibareste preponderent n
munti, nsa n unele locuri l gasim si n zona de deal si cmpie. Prefera

161
Efectivul speciei
n sit
Habitat preferat
stncariile pentru cuibarit, nsa si poate construi cuibul si pe copaci batrni.
Cel mai important aspect a habitatului speciei este prezenta unor habitate
deschise (pajisti, tufarisuri scunde), fiind incapabil sa vneze n paduri nchise.
n Romnia majoritatea perechilor cunoscute cuibaresc pe stncarii.
A089 Aquila pomarina 35-45p
(cuibrit)
Prefera padurile foioase batrne din zonele de deal, ses si cele de lunca.
Unele perechi urca si n zona de munte unde cuibaresc n paduri de fag si de
molid.

Prefera pduri de dimensiuni medii, cuibarind de regula aproape de liziera sau
n vecinatatea unui poieni.
Se hrnesc n terenuri deschise, inclusiv terenuri agricole.


162
Efectivul speciei
n sit
Habitat preferat
A090 Aquila clanga

Poate fi intalnita in zona din nordul Europei pana in Asia si iarna in sud-estul
Europei,Estul Mijlociu si sudul Asiei.
Habitatul obisnuit al acvilei tipatoare mari este zona impadurita,unde vaneaza
mamifere mici si alte mamifere terestre.
A222 Asio flammeus 0-1p (cuibrit) Prefer inuturile de cmpie, n vegetaie de mlatini, pajiti cu vegetaie
ierboas abundent, lanuri de grne i prloage. n Cartea Roie este
menionat ca fiind oaspete de var i extrem de rar cuibritoare.

163
Efectivul speciei
n sit
Habitat preferat
A104 Bonasa bonasia 250-280p
(rezident)
Traieste n paduri de conifere mature nederanjate dar poate fi prezent si n
paduri mixte sau defoioase, de exemplu n paduri de fag. De obicei prefera
padurile nchise cu molizi si larici nalte, cu arini si mesteacan pe marginile
poienilor. i plac padurile mai umede, de multe ori este prezenta n apropierea
prurilor, izvoarelor montane. Are nevoie de prezenta tufarisului des (afine
de exemplu), prefera deasemenea vegetatiile de tranzitie dintre diferite
asociatii arboroase.
A215 Bubo bubo 1p (rezident) i construiesc cuibul de regul pe stnci. Prefer pdurile montane dese,
slbatice, prefernd habitatele cu stncrii abrupte i pdurile de conifere cu
arbori maturi, departe de aezrile omeneti.
A403 Buteo rufinus Aria geografica de raspandire a acestei pasari o reprezinta Europa Sud-
Estica,Caucaz,Asia Mica,India.
Este raspandit atat in zonele impadurite cat si in campiile intinse unde
foloseste orice punct mai inalt ca loc de observatie.

164
Efectivul speciei
n sit
Habitat preferat

A224 Caprimulgus
europaeus
250-
320p (cuibrit)
Este o specie rar a regiunilor pduroase dechise, aride cu poieni i rariti.
Prefer pdurile de conifere cu soluri nisipoase, vegetaia de step cu tufiuri
sau copaci mici, dar este prezent i in apropierea mlatinilor mai uscate sau
lang pduri tinere. Evit pdurile mari, inchise. In Romania cuibete in
zonele de deal cu vegetaie mozaic: are nevoie de pduri pentru cuibrit i
de terenuri agricole cu vegetaie natural pentru hrnit.

165
Efectivul speciei
n sit
Habitat preferat
A031 Ciconia ciconia

50-60p (cuibrit) Cuibareste aproape n exclusivitate n apropierea omului, pe sura, case,
cosuri, claie, pomi, ruine sau pe stnci.

Se hrnete pe fnete, pasuni, zone umede n apropierea locurilor de cuibarit
(800-3000 m n jurul cuibului).
A080 Circaetus
gallicus
2-3p (cuibrit) Cuibareste n zonele muntoase xerofile cu stncarii, unde gaseste paduri cu
copaci batrni ,favorabili pentru amplasarea cuibuluit si habitate cu reptile,
hrana lui preferata.

Serparul cuibareste solitar, si construieste cuibul pe copac, de obicei pe
vrful acestuia.

166
Efectivul speciei
n sit
Habitat preferat
A081 Circus
aeruginosus
0-1p (cuibrit)
60-100i (pasaj)
Este strns legat de zonele umede, cu suprafee mari de stuf (Phragmites
australis), unde i cuibrete, dar poate fi ntlnit i n alte tipuri de habitat,
ca de exemplu culturi agricole i puni nvecinate cu zone umede.

A084
Circus pygargus Aria geografica de raspandire a acestei pasari o reprezinta Europa Centrala si
Sudica,si in partea de Nord a Asiei.Ierneaza in Africa,India si China de Sud.
Vaneaza pe campii si terenuri agricole in orele timpurii de dimineata si spre
seara.
Apare si la noi la sfarsitul lui martie pana in octombrie.Migreaza apoi in
Africa,India si China de Sud.

167
Efectivul speciei
n sit
Habitat preferat
A082 Circus cyaneus

40-50i (iernat) Prefer terenurile deschise, cu vegetaie puin nalt cum este tundra, dar i
cmpuri agricole i zone mltinoase. Cuibul este plasat pe sol, printre ierburi.
A122 Crex crex 180-250p (cuibrit) Prefera locurile umede, racoroase cu vegetatie ierboasa mai mica dect
naltimea sa. n unele parti este prezent n terenuri cultivate cu trifoi sau
cereale. Pasunile folosite intens sau fnatele taiate de repetate ori cu tehnici
moderne de taiere nu ofera habitat prielnic pentru cuibarire, cuiburile fiind
expuse usor la distrugere.
A196 Chlidonias
hybridus
Cuibareste de regula in colonii prin vegetatia baltilor.
In Romania se regaseste numai in sezonul cald cand gaseste hrana din
abundenta:insecte sau pesti mici.

168
Efectivul speciei
n sit
Habitat preferat
A238 Dendrocopos
medius

Peste cea mai mare parte din Europa in afara de Irlanda,nordul indepartat al
Scandinaviei si mare parte din sud-estul Europei.
Se regaseste in majoritatea padurilor cu frunzis.Urca si pe vaile raurilor.
A239 Dendrocopos
leucotos
60-80p (rezident) Este prezenta n padurile de foioase si de amestec, cu luminisuri si arbori
batrni si putrezi, n special fag, plop, mesteacan si stejar. Prefera padurile si
zavoaiele din lunca rurilor.

A429 Dendrocopos
syriacus

Se regaseste in Sudul si Estul Europei.
Prefera diferiti copaci batrani de prin curti si gradini:duzi,nuci,plopi
piramidali,platani si pomi fructiferi.

169
Efectivul speciei
n sit
Habitat preferat
A429 Dryocopus
martius
70-90p (rezident) Ciocnitoarea neagr este mai mult o specie generalist, ocupnd habitate de
pdure foarte diferite, naturale sau secundare. Specia se suprapune bine
peste condiiile de mediu din pdurile boreale, riverane, montane i pduri din
zona de es. Condiia necesar pentru cuibrit este prezena arborilor groi i
maturi n pdurile pe care le locuiete, fiind o pasre de dimensiuni mari.
Emberiza
hortulana
A379 30-40p
(cuibarit)
Emberiza hortulana reprezinta o specie migratoare ce traieste in Europa.
A103 Falco peregrinus 1-2perechi
rezidente
Este specie predominant montan; triete n zone cu stncrii, pduri i
versani descoperii. n pasaj sau iarna apare i n inuturi de cmpie. Penrtu
vnat are nevoie de terenurideschise mari, de multe ori este observat n
habitate umede. Tot mai des cuibareste si n orase. n unele zone cuibarelte
pe copaci sau chiar pe sol.
A098 Falco
columbarius

30-40i
(iernat)
Falco columbarius este o specie mic de oim din emisfera de Nord. O pasre
de prad o dat n limbajul cotidian cunoscut ca oim porumbel n America
de Nord, rasa Merlin n Holarctica de nord, unii migreaz spre regiunile

170
Efectivul speciei
n sit
Habitat preferat
subtropicale si tropicale de nord n timpul iernii.
A321 Ficedula
albicollis
4500-5500p
(cuibrit)
Cuibrete destul de frecvent n pdurile de foioase cu poieni i subarboret, n
grdini i parcuri cu vegetaie dens. Cuibul l face n scorburile arborilor.
Prefer zonele din vecintatea rurilor, n pdurile cu frunzi.

A320 Ficedula parva 500-600p(cuibrit) Prefera padurile de foioase sau mixte (foioase conifere), dar n nord
cuibareste si n paduri de conifere. Adeseori l gasim n apropierea apelor
curgatoare si prefera padurile cu copaci nalti si subarboret dezvoltat. n
timpul migratiei poate fi ntlnit si n alte habitate cu copaci sau tufisuri.
n Romnia prefera padurile de fag si cele mixte de fag-brad-molid.
A092 Hieraaetus
pennatus
1-2p
(cuibarit)
Intalnita in paduri cu copaci cu frunze cazatoare,cu luminisurisi poieni,de
obicei in regiuni montane mai joase,dar si la campie.

171
Efectivul speciei
n sit
Habitat preferat
A022 Ixobrychus
minutus
12-17p
(cuibarit)
Oaspete de vara in Romania,greu de observat,datorita modului de viata retras
in stufarisuri.
Din primavara pana in septembrie il regasim in majoritatea baltilor cu stufaris
de la noi din tara,cu predilectie in Delta Dunarii.In toamna migreaza.
A339 Lanius minor 120-180p
(cuibarit)
Specia este rspndit n jumtatea sudic a continentului european si de aici
n Asia. La noi cuibreste aproape n ntreaga tar cu reprezentare important
n Moldova, Dobrogea, jumtatea estic a Cmpiei Romne si V-NV
Banatului,Ardealului.
Pajisti naturale, tinuturi de cmpie necultivate cu caracter stepic dar si lunci
nierbate, livezi, cu deosebire vegetatia n bru la nivel de talveg.
A338 Lanius collurio 6000-7000p Este prezent n lizierele padurilor mari de deal si de lunca, n poieni, n zone

172
Efectivul speciei
n sit
Habitat preferat
(cuibrit) deschise cu tufe multe, parcuri si gradini. Mai poate popula si maracinisurile
aflate de-a lungul praielor.
Prefera s cuibareasca n arbori sau n arbusti.
A246 Lullula arborea 500-700p (cuibrit)
De obicei prefera zona de deal si a muntilor joase, dar uneori urca si peste
limita de padure. De obicei i plac habitatele deschise cu tufisuri, copaci sau
uneori stnci mici, pe care se aseaza des contrar celorlalte ciocrlii. Astfel l
putem ntlni pe pajisti cu tufisuri si copaci, la marginea padurilor, plantatiile
de paduri foarte tinere, defrisari, vii si livezi abandonate sau alte zone
deschise cu copaci si tufisuri. Nu cuibareste n interiorul padurilor nchise.
Evita terenurile agricole, dar cteodata cuibareste pe prloage.
n Romnia este specie cuibaritoare a zonei de deal si a muntilor joase
si construieste cuibul pe pamnt, de obicei sub un smoc de iarba, copaci
tinere, sau rareori la baza tufisurilor sau n loc deschis.

173
Efectivul speciei
n sit
Habitat preferat
A023 Nycticorax
nycticorax

Oaspete de vara la noi in tara,din primavara pana in octombrie.
Se intalneste la noi in tara in zonele cu ape,stufarisuri,in special in lunca
Dunarii si in Delta Dunarii,unde cuibareste in colonii mixte cu egrete
mici,cormorani mici,tiganusi.Odata cu sosirea toamnei,migreaza spre
continentul african.
A072 Pernis apivorus

40-55p (cuibrit) Cuibareste n paduri de foioase si conifere n care gaseste copaci n vrsta.
Cuibul si construieste exclusiv pe copaci. Hrana si procura din padure sau
liziera. Prefera paduri cu coronament deschis.

Este o pasare care cuibareste solitar, fiind teritorial. Cuibul este construit pe
copac, de obicei n nivelul coronamentului.

174
Efectivul speciei
n sit
Habitat preferat
A234 Picus canus

Specia este considerata ca una specializata pe padurile de foioase din regiuni
colinare si muntoase, fiind prezent in special in paduri dominate de fag sau
stejar. Populatii semnificative pot cuibarii si in paduri de lunca.
Specia are o distributie larga in Romania, in unele zone poate fii considerat
chiar comuna.

A151 Philomacus
pugnax

Specia traieste in zonele umede sau maloase,o regasim,in perioada de
trecere(migratie catre Germania)si in baltile Dunarii sau in Baragan.
In general,traieste in partea nordica a Eurasiei,in zonele de lunca si in cele
mlastinoase.

175
Efectivul speciei
n sit
Habitat preferat
A220 Strix uralensis

60-70p (rezidente) Este destul de diversificat n functie de zona unde traieste. n regiunile
nordice cuibareste n arboretele batrne boreale, mlastini din munti, n paduri
de conifere din regiunea de tundra. Pe alocuri se poate ntlni si n zone joase
si platouri. Este o pasare care cuibareste n zona muntoasa, n ultimul timp
manifestnd o tendinta de a cobor n zona colinara. n regiunile de cmpie
se ntlneste rar, mai ales n perioada de iarna.
A307 Sylvia nisoria 5-10p
(cuibarit)
Cuibareste relativ rar in regiuni deschise cu tufarisuri,cu copaci izolati sau in
luminisuri cu tufisuri.
A166 Tringa glareola Este o pasare de apa,intalnita in baltile si tinuturile mlastinoase de pe tot
teritoriul tarii dar cu o densitate mai mare in delta,unde este destul de
comuna.
Este raspandita in toata Europa,chiar si in extremele nordice.
Iarna migreaza in bazinul mediteranean.

176
Efectivul speciei
n sit
Habitat preferat
A027 Egretta alba

Habitatul egretelor mari este reprezentat de zone umede
intinse,mlastini,lagune costiere,estuare,margini de lacuri,iar dupa perioada de
cuibarit apar si pe langa ape curgatoare.
P Achillea
ptarmica
P Este o planta rezistenta la seceta ce prefera soarele si solul umed,dar bine
drenat.Necesita soare sau semiumbra,sol bogat in humus si substante
nutritive,cu drenaj bun.
P Angelica P Creste spontan in zonele de munte,in sol umed,in paduri si mai ales pe langa

177
Efectivul speciei
n sit
Habitat preferat
archangelica ape curgatoare.
P Cephalanthera
rubra
P Este gasita in cea mai mare parte parte din Europa,la est de Urali.Este rara in
Marea Britanie,Tarile de J os si vestul Frantei.Apare in Maroc,Algeria si
Tunisia,si in diferite parti ale Asiei de Sud-Est,in masura in Iran.
Locuieste in paduri de foioase,de obicei,dominate de fag.Traieste pe soluri
calcaroase.

178
Efectivul speciei
n sit
Habitat preferat
P Crocus
banaticus
P Prefera spatiile deschise si insorite.
Creste in paduri de foioase,nu la foarte mare altitudine,si nu in depresiuni.
P Dactylorhiza
sambucina
P Specia prefera padurile luminoase si pajistile uscate,oarecum infertile in
mediu si altitudini mai mari;infloreste intre martie si iulie si creste numai in
Europa.
P Diphasiastrum
alpinum
P Planta vesnic verde,prefera pasuni acide in munti,soluri turboase.Mai rar
apare pe nisipurile acide.

179
Efectivul speciei
n sit
Habitat preferat

P Fritillaria
meleagris

P Specie intalnita in padurile deschise si locurile ierboase,de obicei pe zonele
inundabile pentru pasunile alpine.
P Galega officinalis P Adaptat la sol acid,zone umede,mlastinoase,pajisti deschise,se gaseste pe
terenurile agricole,pasuni,pe marginea drumurilor,cailor navigabile.

180
Efectivul speciei
n sit
Habitat preferat
P Gymnadenia
odoratissima
P Specie ce creste pe pasuni,fanete,mlastini,pante,pasuni
montane,acostamente,
Aceasta specie creste in lumina soarelui,iar florile tin din mai pana in august.

181
Efectivul speciei
n sit
Habitat preferat
P Iris sibirica

P Prefera sol bogat in humus.Specia poate fi gasita in apropierea apei(chiar si in
apa de adancime mica,la marginea unui rau sau lac,insa prea multa umiditate
sau soluri ce nu dreneaza destul de bine,pot distruge planta).
Se dezvolta bine in solurile argiloase.
Nu este rezistent la inghet sau la umbra.
Specia poate fi gasita in regiunile temperate din toata lumea.
P Menyanthes
trifoliata
P Creste la marginea lacurilor de mica adancime,iazuri,baltisau rauri lente.Nu
poate trai in umbra.
P Neottia nidus-
avis
P Specia prefera solurile reci si intunecate bogate in litiera.

182
Efectivul speciei
n sit
Habitat preferat
P Orchis militaris P Se gaseste pe pajisti calcaroase,deschise si in zone cu arbusti.
Ea apare intr-o groapa cu creta in Suffolk.
P Orchis purpurea P Este o specie intalnita in zonele de campie,in pasuni deschise,pe soluri
calcaroase,in paduri mai rar.

183
Efectivul speciei
n sit
Habitat preferat
P Parnassia
palustris
P Traieste cel mai frecvent in gabitatele alcaline,cum ar fi zonele umede
mlastinoase,mlastini,pajisti si mlastini de mare altitudine.
De asemenea,poate fi gasit in dezvoltare pe nisipuri umede calcaroase.

184
Efectivul speciei
n sit
Habitat preferat
P Platanthera
bifolia

P Ocupa o gama larga de habitate,fiind mult mai tolerant la solurile acide.
Se gaseste in pasuni,paduri de fag(mai ales in sudul Angliei),in pasunile de
deal pana la 400 m,pe campii si pe terenurile mlastinoase.
P Prunus tenella P Se gaseste in stepele din Europa de Est i Siberia de Vest, precum i in
zonele uscate deschise din Caucaz, de Vest i Asia Central. In salbaticie,
specia tinde s creasc n grupuri de cate trei.
P Salvia
transsylvanica
P Prefera zonele insorite,dar pot tolera si zonele cu umbra partiala.

185
Efectivul speciei
n sit
Habitat preferat
P Trollius
europaeus
P Se gsete n Romnia n mun ii Carpa i i Apuseni, din zona de pdure pn
n zona alpin, prin puni, poieni, brne, n locuri umede.
P Aconitum
lycoctonum
ssp.moldavicum
P Cel mai bine creste in sol argilos, nisip sau pietri, pmnt argilos, solul de
lut, nisip sau argil,sol argilos, sol care este umed.

186
Efectivul speciei
n sit
Habitat preferat

P Arnica montana P Planta se intalneste in zonele de munte, de unde si denumirea ei. Prefera
climatul umed si racoros si infloreste din luna iunie pana in august. Florile
sunt de culoare galbena.


187
Efectivul speciei
n sit
Habitat preferat
P Corallorhiza
trifida
P Specia este gsita in Mexic i Baja California,in Canada,in California i cea mai
mare parte din Statele Unite, cu excepia Sud-Estului.Specia crete n special
n pduri montane.
P Dactylorhiza
maculata
P Planta erbacee raspandita la noi in tara in poienile de munte din zona
Vaii Teleajenului.
P Dianthus
superbus
P Specia se gaseste la altitudini mari,de pana la 2400 de metri.
Specia nativa in Europa si Asia de Nord.

188
Efectivul speciei
n sit
Habitat preferat
P Epipactis
palustris
P Planta se gaseste in dune si mlastini cu soluri alcaline n Europa, la altitudini
de la 0 la 1600 de metri.
P Galanthus nivalis P Specie nativa intr-o zon mare din Europa, care se ntinde de la Pirinei, n
vest, prin Frana i Germania, n Polonia, n nord, Italia, Grecia de Nord,
Ucraina, Turcia i european.

189
Efectivul speciei
n sit
Habitat preferat
P Gymnadenia
conopsea
P Specia este gasita in zone de pajiti i puni montane, puni i
mlatini.Creste pe substrat silicios i calcaros, uor umed i cu valoare
nutritiv sczut, la o altitudine de 0-2,400 de metri (0-7,900 ft) deasupra
nivelului mrii.
P Hyoscyamus
niger
P Planta intalnita din regiunea de munte pana la campie.


190
Efectivul speciei
n sit
Habitat preferat
P Listera ovata P Specia crete ntr-o varietate de habitate: pduri, pajiti, dune i moorland.
P Narcissus
poeticus
ssp.radiiflorus
P Specia prefera zonele insorite . Cel mai bine creste in nisip,in sol argilos, care
este destul de umed.

191
Efectivul speciei
n sit
Habitat preferat
P Orchis laxiflora
ssp.elegans
P Specia prefera habitatele umede i poate fi gsita n mlatinile i pajitile
mltinoase.
P Orchis morio P Este frecventa n fneele montane i nflorete primvara. Florile, de culoare
purpuriu-violacee, sunt grupate ntr-un spic terminal, n pmnt are doi
tuberculi.

192
Efectivul speciei
n sit
Habitat preferat
P Orchis ustulata

P Specia este nativa in Europa,cel mai frecvent este gasita in munti.
Infloreste intre lunile aprilie si august,in functie de altitudine.
P Petasites
kablikianus
P Specia se dezvolta in zone cu umbra.
Creste cel mai bine in sol argilos,care este umed.
P Polemonium
caeruleum
P Planta se dezvolta cel mai bine in zonele cu pajiti umede, pduri, pajiti i
zone stncoase n zonele temperate ale Europei.

193
Efectivul speciei
n sit
Habitat preferat
P Pulmonaria
rubra
P Planta erbacee gasita in flora spontana in paduri, marginea tufisurilor,
luminisuri, locuri umede.

194
Efectivul speciei
n sit
Habitat preferat
P Soldanella
hungarica
P Specia creste n pdure, puni umede si peisaje stancoase de la 500-3,000 m
deasupra nivelului mrii, de obicei, n scorburi, care dein n zpad timp de
var.
P Utricularia
vulgaris
P Utricularia vulgaris este o planta carnivora care creste in tara noastra in
lacurile de ses. Aceasta specie traieste in apa, iar florile ei se ridica deasupra,
in aer. Frunzele sale sunt fin ramificate si au fixate pe cate un pedicel
numeroade urne, care au diametru de cativa mm.


195


196
Tabel 9-3
S SP PA A D De ep pr re es si iu un ne ea a s si i M Mu un nt ti ii i G Gi iu ur rg ge eu ul lu ui i
Nume sit Km intrare Km iesire Lungime
(m)
ROSPA0033 SPA Depresiunea si
Muntii Giurgeului
70+644 71+261 617
Muntii Giurgeului
76+578 77+315 737
Muntii Giurgeului
77+511 87+715 10204
Muntii Giurgeului
91+047 92+126 1079
aprox. 12,638 km.
Totodata, in afara de zonele traversate amintite mai sus, aceasta arie protejata se mai afla in
imediata vecinatate a traseului Autostrazii Targu Mures Ditrau in urmatoarele zone kilometrice:
km 69+545 - la o distanta de aprox. 160 m fata de axul traseului autostrazii (pe
partea dreapta) catre sud-est;
partea dreapta) catre sud-est.
Suprafata sitului SPA Depresiunea si Muntii Giurgeului este de 58 475 ha.
Situl cuprinde Depresiunea Giurgeului in intregime si o parte din padurile de molid
inconjuratoare piemontane. Depresiunea cuprinde mai multe tipuri de habitate caracteristice, pe
lunca Raului Mures. Majoritatea terenurilor sunt utilizate ca pasuni, fanete, dar si pentru culturi
agricole.
Prioritate nr. 3 din cele 68 de situri propuse de Grupul Milvus;

197
C1 specii de interes conservativ global 1 specie: cristelul de camp (Crex crex);
C6 populatii importante din specii amenintate la nivelul Uniunii Europene 8
specii: acvila tipatoare mica (Aquila pomarina), barza alba (Ciconia ciconia),
ierunca (Bonasa bonasia), cocos de munte (Tetrao urogallus), cristelul de camp
(Crex crex), minunita (Aegolius funereus), ciuvica (Glaucidium passerinum) si
ciocanitoare de munte (Picoides tridactylus).
Zona sitului cuprinde doua parti: pajistile semi-naturale si naturale din depresiune si padurile
de molid si in mica parte de fag, din partea adiacenta a Muntilor Gurghiului incluzand si Varful
Saca. In aceste paduri gasim efective importante din doua specii de bufnite, o ciocanitoare,
cocosul de munte si ierunca. Pe pajistile din depresiune cuibareste o populatie semnificativa pe
plan global al cristelului de camp, atingand una din cele mai mari densitati din tara. Acest tip de
habitat este folosit ca loc de hranire de catre berze si multe specii de pasari rapitoare. Pe langa
speciile sus mentionate, mai este important prezenta serparului (Circaetus gallicus), muscarului
gulerat (Ficedula albicollis) si sfranciocului rosiatic (Lanius collurio). In tabelul 9 -10 sunt
prezentate speciile de pasari enumerate in anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE pentru
care a fost declarat situl si posibilitatea prezentei speciei in sit.
Vulnerabilitate:
intensificarea agriculturii schimbarea metodelor de cultivare a terenurilor din cele
traditionale in agricultura intensiva, cu monoculturi mari, folosirea excesiva a
chimicalelor, efectuarea lucrarilor numai cu utilaje si masini;
schimbarea habitatului semi-natural (fanete, pasuni) datorita incetarii activitatilor
agricole ca cositul sau pasunatul;
braconaj;
desecarea zonelor umede prin canalizare de-a lungul raurilor, pe zone de ses;
cositul in perioada de cuibarire;
distrugerea cuiburilor, a pontei sau a puilor;
deranjarea pasarilor in timpul cuibaritului (colonii de starci si ciori);
cositul prea timpuriu (ex. poate distruge poantele de cristel de camp);
arderea vegetatiei (a miristii si a parloagelor);
scoaterea puilor pentru comert ilegal;
folosirea pesticidelor;
reglarea cursurilor raurilor;
electrocutare si coliziune in linii electrice;
practicarea sporturilor extreme: enduro, motor de cross, masini de teren;

198
inmultirea necontrolata a speciilor invazive;
defrisarile, taierile ras si lucrarile silvice care au ca rezultat taierea arborilor pe
suprafete mari;
taierile selective a arborilor in varsta sau a unor specii;
adunarea lemnului pentru foc, culegerea de ciuperci;
amenajari forestiere si taieri in timpul cuibaritului speciilor periclitate;
vanatoarea in timpul cuibaritului prin deranjul si zgomotul cauzat de catre gonaci;
vanatoarea in zona locurilor de cuibarire a speciilor periclitate;
impaduririle zonelor naturale sau seminaturale (pasuni, fanate, etc.);
industrializare si cresterea zonelor urbane;
lucrari indelungate in vecinatatea cuibului in perioada de reproducere.
Situl include ariile naturale protejate Piemontul Nyires de la Borzont, Mlastina cea Mare
Remetea, Mlastina Dupa Lunca din Voslobeni, si Pestera Sugo, protejate prin Hotararea
Consilului Judetean Harghita nr. 162/2005. si Legea nr. 5/2000.
Nu exista plan de management pentru sit.
Custodele ariei naturale protejate este SC Ocolul Silvic de Regim Gheorghieni SA
Tabel 9-4
S SC CI I D De ea al lu ur ri il le e T Ta ar rn na av ve ei i M Mi ic ci i - - B Bi ic ch he es s
Nume sit Km intrare Km iesire
Lungime
(m)
ROSCI0297 SCI Dealurile Tarnavei Mici
- Biches
24+974 26+740 1766
30+196 31+451 1255
31+710 31+733 230
31+883 42+050 10167
42+333 50+573 8240
aprox. 21,5 km.
Suprafata sitului SCI Dealurile Tarnavei Mici - Biches este de 37 082 ha.

199
Specii de mamifere enumerate n anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE:
1354 Ursus arctos;
1352 Canis lupus;
1361 Lynx lynx;
1355 Lutra lutra;
1324 Myotis myotis;
1307 Myotis blythii;
1303 Rhinolophus hipposideros;
1308 Barbastella barbastellus.
Specii de amfibieni si reptile enumerate in Anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE:
1166 Triturus cristatus;
1193 Bombina variegata;
1220 Emys orbicularis;
4008 Triturus vulgaris ampelensis.
Specii de pesti enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE:
1138 Barbus meridionalis;
1134 Rhodeus sericeus amarus;
1146 Sabanejewia aurata.
Specii de nevertebrate enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE:
1083 Lucanus cervus.
Sit de importanta majora pentru carnivorele mari rezidente, Canis lupus, Ursus arctos si
Lynx lynx (acesta din urma se regaseste doar in partea estica a sitului). Sit de importanta
deosebita pentru specia Ursus arctos, intrucat cuprinde atat zone de concentrare de sfarsit de
vara-toamna (zone de hranire), cat si zone de iernare (concentratii de barloage se cunoaste
cel putin o astfel de concentratie, cu peste 15 barloage). Sit important desemnat pentru
habitatele forestiere 91V0 (Dacian Beech forests (Symphyto-Fagion)), 9130 (Asperulo-Fagetum
beech forests) si 91Y0 (Dacian oak & hornbeam forests). Sit de importanta ridicata pentru
speciile de lilieci listate. De importanta ridicata si pentru speciile de amfibieni Bombina si
Triturus. Cuprinde importante coridoare de deplasare pentru speciile de carnivore mari, si in

200
special pentru Ursus arctos aceste coridoare se regasesc pe toata suprafata situlu (si anume
pe dealurile de pe ambele parti ale Raului Tarnava Mica, respectiv in zona Biches) si sunt
utilizate atat de indivizii locali cat si de ursii care vin dinspre Masivul Gurghiu si se indreapta
catre zonele de concentrare aflate la altitudine joasa.
Vulnerabilitate:
Pierderea si distrugerea habitatului ca rezultat al activitilor de agricultura intensiva
(deocamdata in mare parte restranse la viile principale ale Raurilor Niraj, respectiv Tarnava
Mica), a supracositului, a lipsei cositului (fenomen care ia amploare odata cu abandonarea
generala a activitilor de agricultura), a suprapsunatului, a lipsei pasunatului, al activitatilor de
exploatare forestiera, a dragarii sii drenarii habitatului umed, al activitatilor industriale, al
exploatarii miniere de suprafata sau subterane, al dezvoltarii teritoriale, a circulatiei, al turismului
necontrolat, al poluarii prin ingrasaminte chimice, depozitare de deseuri menajere sau
industriale. Periclitarea speciilor prin comertul ilegal, colectare si/sau braconaj al speciilor
protejate (acesta din urma este un fenomen larg raspandit, mai ales in zona Tarnava Mica).
Custode pentru aria naturala protejata este Asociaia Microregiunea Valea Nirajului n
parteneriat cu Asociaia Microregional Trnava Mic Blueri-Sovata i Asociaia "Grupul
Milvus"

201
Tabel 9-5
Specii de mamifere enumerate n anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE pentru care a fost desemnat situl
ROSCI0297 Dealurile Tarnavei Mici Biches
Denumire
specie
Aspect
morfologic
Habitat Caracteristici Reproducere si dezvoltare
1354 Ursus
arctos
Cu toate c este retras n
Carpa i, ursul i gsete n
Romnia cel mai prielnic
adpost din Europa Ursul
brun triete de-a lungul
lan ului carpatic, mai ales
printre stnci, unde i
poate crea brlogul.
Ursul brun are o blan
deas, mult apreciat, cu
dou rnduri de peri,
spicul i puful. Dei
culoarea de baz este cea
brun-cafenie, varia iile sunt
dosebit de mari, de la uri
roca i la cei aproape
negri. Unele exemplare
prezint pete albe la baza
gtului, formnd uneori un
adevrat guler,
asemntor cu cel al
ursului gulerat de
Himalaya.
Denti ia este tipic de
omnivor, cu canini
puternici i molari rotunji i.
Sezonul de imperechere incepe la sfarsitul lunii mai si se
termina la inceputul lunii iulie. Femelele se maturizeaza din
punct de vedere sexual dupa 5 ani.
Daca femela nu a acumulat destula grasime ca sa
supravietuiasca iernii, embrionul nu se mai dezvolta si este
absorbit de organismul adultului.
De obicei, o sarcina rezulta in doi, pana la patru pui, acest
numar depinzand de factori ca zona geografica sau resursele
de hrana.

202
Denumire
specie
Aspect
morfologic
1352 Canis
lupus
Lupul gri este gasit in
intreaga lume,in Europa,
Asia.
Acesta a ocupat aproape
toate regiunile din Statele
Unite, cu excepia
deserturi i a muntilor
mari.

Este un animal robust i
suplu, lung de pn la
aprox. 1,5 m, la care se
adaug o coad de pn la
cca 0,8 m. Greutatea este
variabil, de obicei ntre 30
i 50 kg, dar depind n
unele cazuri 70 kg.
Blana este de o culoare
brun-cenuie cu varia ii
multiple. Ea se compune,
de fapt, din dou rnduri
de peri: unul foarte des,
lnos, lng piele, de
culoare glbui-cenuie i
un al doilea, mai lung,
numit spic, avnd vrful
negru. Nprlind n
general toamna n zonele
temperate, lupul are o
"hain" de var, mai
nchis, i alta de iarn,
mai deschis.
Alimenta ia i denti ia sunt
tipice pentru un carnivor

mperecherea are loc n lunile februarie-martie, dup care
lupul rmne cu lupoaica, pentru a crete puii mpreun.
Dup aceea, lupii, inclusiv c elandrii, se adun n haite,
care, mai ales n iernile grele, se pot asocia ntre ele. Dup o
gesta ie de 62-63 zile, lupoaica fat 4-6 pui, orbi cca. 2
sptmni, alpta i vreme de 6 sptmni.

203
Denumire
specie
Aspect
morfologic
1361 Lynx
lynx
Traieste in nordul si estul
Europei, in Asia
Occidentala, in Tibet si
America de Nord, in
padurile dese si greu
accesibile, bogate in vanat.
Este raspandit in cele mai
retrase masive muntoase,
cum este Retezatul,
Parangul, Fagarasul sau
Muntii Rodnei.
Pe partea dorsala a
corpului blana este rosie-
cenusie, amestecata cu
alb; pe cap, gat, spate si
flancuri blana prezinte pete
care variaza mult.
Elementele care il
particularizeaza sunt:
favoritii dispusi pe
maxilarele superioare,
varful cozii negru si
smocurile de peri negri de
pe varfurile urechilor (care
au 4-5 cm).
Este un animal carnivor si
iubitor de sange,
consumand la animalele
vanate in primul rand
organele cu masa
sanguina semnificativa
(inima, ficat, plamani). Nu
este un animal de grup.
Rasii se imperecheaza in lunile martie-aprilie. Are un fel de
cantec de imperechere, asemanator oarecum cu cel al
pisicilor in calduri. Dupa aproximativ 70 de zile femela naste
2 - 4 pui. Acestia sunt orbi in primele doua saptamani de la
nastere. Alaptarea dureaza mult, circa 6 luni. Puii isi insotesc
mama pana la doi ani, dupa care se despart de ea,
pregatindu-se pentru prima imperechere.

204
Denumire
specie
Aspect
morfologic
1355 Lutra
lutra
Traieste in zone umede,
rauri si zone de coasta.
Acum mai este intalnit doar
in Scotia, Irlanda si
Scandinavia. Un numar mic
de vidre a fost reintrodus in
Marea Britanie.
Blana lucioasa a vidrelor
este rezistenta la apa.
Corpul are o linie
curgatoare, iar picioarele
sunt astefel conformate
incat sa se potriveasca
vietii acvatice a acestui
animal. Este normal-activa
noaptea, este sperioasa si
scoate o varietate de
zgomote, suieraturi si
chitaieli. Isi face cuib intr-o
vizuina, de obicei in
scorburile copacilor de pe
marginea raurilor.
Da nastere o data pe an, la 1-5 pui, care, desi se nasc cu
blana, sunt neajutorati si fara vedere la nastere.
1324 Myotis
myotis
Habitatele de hrnire sunt
lizierele pdurilor,
crngurile i punile
mozaicate. Adposturile
principale sunt peterile,
folosite n toat perioada
anului.
Specie de talie mai mare,
are lungimea urechii peste
26 mm, cu marginea
extern curbat i
prevzut cu 7-8 pliuri
transversale. Blana este
scurt, cu baza perilor de
Mortalitatea puilor n perioada de alptare este relativ mare
datorit resurselor trofice limitate.

205
Denumire
specie
Aspect
morfologic
culoare brun, culoarea
dorsal este cenuie cu
tent brunie puternic, cea
ventral este alb-cenuie.
Lungime este de 67-79
mm, anvergura aripilor de
350-450 mm, iar greutatea
de 28- 40 g.
1307 Myotis
blythii
Adposturile principale i
permanente sunt peterile
iar habitatul de hrnire,
crngurile, punile i
fneele.
Specie de talie mai mic
are lungimea urechii sub
26mm, cu marginea
extern dreapt i
prevzut cu 5-6 pliuri
transversale. Majoritatea
exemplarelor au o pat
albicioas, tears, pe
frunte. Blana este scurt,
cu baza perilor de culoare
cenuiu-nchis, culoarea
dorsal este cenuiu cu
tent brunie puternic iar
culoarea pe partea
-

206
Denumire
specie
Aspect
morfologic
ventral este alb-cenuiu.
Coada mai lung dect
trunchiul. Lungime este de
62-70 mm, anvergura
aripilor de 350-400 mm iar
greutatea de 15-28 g.
1303
Rhinolophus
hipposideros
ntlnim aceast specie
ncepnd cu vestul Europei
pn n Asia central i din
Europa central pn n
partea nordic a Africii att
n zonele montane ct i la
es. Se adpostete n
pesteri dar i n habitatele
umane prin poduri, pivnie,
i alte structuri ridicate de
mna omului.
Specia prezint o
structur nazal specific
ce ajut la ecolocaie,
speciile purtand numele
dup forma de potcoav a
nasului. Acetia au urechi
ascuite fr tragus. Pe
spate au blana de culoare
cefenie nchis, iar pe
abdomen o culoare
cenuie
Puii de Rhinolophus hipposideros se disting fa de aduli
avnd blaa pe ntreg corpul de culoare cenuie.

207
Denumire
specie
Aspect
morfologic
1308
Barbastella
barbastellus
Adposturile de var sunt
scorburile copacilor, unde
femelele formeaz colonii
mici iar foarte rar coloniile
de reproducere sunt mixte,
mpreun cu masculii.
Adposturile de iarn sunt
peterile i avenele cu
temperaturi i de 0C sau
chiar -3C (zona de intrare
n cavitate). Habitatul de
hrnire este deasupra
pdurii, la liziere de pdure
i margini nierbate de
terenuri agricole.
Specie de mrime medie,
cu urechi scurte i unite la
baz printr-un pliu
tegumentar, nas crn cu
nrile orientate n sus.
Blana lung i mtsoas,
culoarea brun negricioas
pe spate, cu vrful perilor
alb, dnd efect de chiciur
iar blana ventral, cenuiu-
nchis. Lungimea este de
45-58 mm, anvergura
aripilor de 260-290 mm iar
greutatea de 6-13 g.
Au un singur pui pe an iar coloniile de reproducere sunt
foarte sensibile la deranjare.

208
R RO OS SC CI I0 02 27 79 9 B Bo or rz zo on nt t
Situl de importanta comunitara SCI Borzont (ROSCI0279) se afla pozitionat in cadrul
Depresiunii Giurgeului, in partea vestica a acesteia, aproape de contactul acesteia cu unitatea
montana a Muntilor Gurghiu. Situl reprezinta o zona mlastinoasa, cu mlastini alimentate de
Paraiele Borzontul Mare si Borzontul Mic. Aceasta este situata in zona de piemonturi montane
de pe "Mestecanis", la nord-vest de localitatea Borzont. Vegetatia este reprezentata printr-o
rariste de molid inmlastinita, cu apa mlastinii baltind la suprafata terenului in cea mai mare parte.
Axul, platforma drumului si taluzul Autostrazii Targu Mures - Ditrau nu traverseaza acest
sit, insa terenul din imediata vecinatate si mai ales bretelele rutiere de acces si legatura
apartinand de nodul rutier cu drumul national DN 13B de la Bucin Joseni, traverseaza si
intersecteaza aceasta arie protejata. Aceasta zona se afla in imediata vecinatate a autostrazii
intre km 77+800 - km 80+320 pe o lungime de aprox. 2,520 km.
Suprafata sitului SCI Borzont este de 265 ha.
Tipuri de habitate prezente in sit:
o 6440 Pajisti aluviale din Cnidion dubii;
o 6410 Pajisti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase (Molinion
caeruleae).
Specii de plante enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE:
o 4068 Adenophora lilifolia;
o 1758 Ligularia sibirica.
Alte specii importante de flora si fauna:
o Achillea impatiens;
o Achillea ptarmica;
o Cnidium dubium;
o Dactylorhiza majalis;
o Eleocharis ovata;
o Gentiana pneumonanthe;
o Gladiolus imbricatus;
o Pedicularis sceptrum-carolinum;

209
o Ranunculus polyphyllus;
o Salix rosmarinifolia;
o Serratula wolffii;
o Spiraea salicifolia;
o Trollius europaeus.
Calitatea si importanta:
Sit propus pentru existenta speciilor din anexa II a Directivei Habitate: Adenophora lilifolia
si Ligularia sibirica. De asemenea, aici exista si o serie de alte specii de plante extrem de rare in
flora Romaniei, ex. Achillea impatiens - singurul loc unde se gaseste in Romania si aflata la
limita vestica a arealului mondial a speciei, Spiraea salicifolia, Serratula wolfii, etc.
Vulnerabilitate:
Situl este oarecum vulnerabil la nivelul oscilant al pinzei de apa freatica. Acest nivel este
dependent atit de cantitatea de precipitatii si de rata de evapotranspiratie, dar si de eventualele
lucrari de drenare efectuate in zona. Deja pe latura sudica a acestei mlastini exista un canal de
drenare, de cca. 2 m latime si 1 m adancime, cu o lungime apreciabila.
Situl nu detine plan de management.
Legat de conservarea habitatelor si a biodiversitatii, mai pot fi amintite si alte zone (areale)
protejate, fara ca traseul Autostrazii Targu Mures - Ditrau, sa le traverseze, aceasta aflandu-se
de-o parte si de cealalta, la distante variabile.
Custodele ariei naturale protejate este SC Ocolul Silvic de Regim Gheorghieni SA.


210
Tabel 9-6
Specii de plante enumerate n anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE pentru care a fost desemnat situl ROSCI0279
Borzont

Cod Specia Aspect morfologic Habitat preferat

4068
Adenophora lilifolia

Se gaseste in etajul colinar si montan, la marginea padurilor de foioase, prin
pajisti umede si tufarisuri.
1758 Ligularia sibirica n general, Ligularia sibirica crete pe puni si campii forestiere,
mlatini i pajiti de lunc, care sunt defavorizate habitatelor sale n alt
parte n Europa Central i de Est.

211

P
Pedicularis
sceptrum-carolinum

Se gaseste pe malul lacurilor infertile, fluviale i de flux, suprafete de
infiltraie, turbarii si zone acoperite, pajiti umede, puni, anuri.

P

Cnidium dubium

Cnidium dubium este originar din Europa de Nord, Europa Central, de Est
Europa Central, Europa de Est, Sibiria vest, Sibiria de Est i Asia Central.
O specie cu preferinele ecologice pentru pajiti inundate, este afectat de
contracia a acestui habitat n ntreaga Europ, datorit construciei de
diguri de-a lungul rurilor.

P
Dactylorhiza majalis

Specia se dezvolta in principal in azot, zone sarace mlastinoase, care
constau din mai multe comuniti de plante. Mai rar, ea se gsete n
mlatini.

212

P
Salix
rosmarinifolia(salcia
taratoare)
Pe dunele de nisip i n depresiunile dintre acestea, ce alterneaz cu fiile
de hasmacuri, vegetaia arbustiv este reprezentat prin salcia trtoare
(Salix rosmarinifolia).

P
Gladiolus imbricatus

Habitatatul acestei specii este alcatuit din lunci umede sau poieni.

213

P
Gentiana
pneumonanthe

Habitatele preferate de aceasta specie sunt reprezentate de malurile umede
sau de luncile turboase.

P

Serratula wolffii

Serratula wolffii este o specie nativa pentru Romnia i Rusia european.
Cel mai bine creste in soluri care sunt moderat umede.

214

P
Trollius europaeus

Se gsete n Romnia n mun ii Carpa i i Apuseni, din zona de pdure
pn n zona alpin, prin puni, poieni, brne, n locuri umede.

P
Spiraea salicifolia

In Romnia apare sporadic numai n nordul rii, n regiunea montan i
colinar, prin zvoaie, de-a lungul praielor, prin mlatini, turbrii eutrofe,
fiind specie higrofit, calcifug.

215

P
Achillea impatiens

Aceasta specie este de obicei gsita pe punile umede si acide i frecvent
alturi de fluxuri.

P
Achillea ptarmica Aceasta specie este rezistenta la secet, este o specie toleranta care prefer
soarele i solul umed, dar bine drenat.

216

P

Eleocharis ovata

Specia se regaseste in mlastini, pietriuri, rogoz pajiti, zonele joase de-a
lungul lacurilor i rurilor, a anurilor de scurgere, i cmpuri slab drenate.

P
Ranunculus
polyphyllus

Specia este raspandita in zona bazinelor acvatice, puni inundate i
mlatini, de obicei creste cu rdcinile sale n ap.
Specia este nativa in Romania,Ungaria,Belarus,Slovacia,Cehia,Rusia
Europeana precum si Ucraina.


217
S SC CI I C Ca al li im ma an ni i G Gu ur rg gh hi iu u ( (R RO OS SC CI I0 00 01 19 9) ) l la a o o d di is st ta an nt ta a d de e a ap pr ro ox x. .
o 1,8 km in zona km 48+600 km 48+700, la breteaua de acces in zona nodului de
legatura cu drumul national DN 13A, judetul Mures, la sud-est de localitatea
Sovata;
o 2,0 km in zona km 49+675, la nord-vest de localitatea Praid, judetul Harghita;
o 2,1 km in zona km 51+900, la nord de localitatea Praid, judetul Harghita.
Aceasta zona protejata este cuprinsa partial in arealul SPA Depresiunea Giurgeului.
Suprafata sitului SCI Calimani Gurghiu este de 136.657 ha.
o N08 Tufisuri, tufarisuri;
o N09 Pajisti naturale, stepe;
o N14 Pasuni;
o N16 Paduri de foioase;
o N17 Paduri de conifere;
o N19 Paduri de amestec;
o N26 Habitate de paduri (paduri in tranzitie).
o Pajisti seminaturale umede, preerii mezofile (5%);
o Pajisti alpine si subalpine (3%);
o Paduri caducifoliate (16%);
o Paduri de conifere (34%);
o Paduri mixte (39%);
o Stancarii interioare, grohotisuri, dune interioare, zone cu zapezi si gheturi vesnice
(<1%);
o Alte terenuri (inclusiv zone urbane, rurale, cai de comunicatie, rampe de
depozitare, mine, zone industriale) (1%).
Alte caracteristici ale sitului: Munti Calimani si Gurghiu sunt munti de origine vulcanica
avand pante mari (media peste 30 grade), relief extrem de variat si framantat, cu aglomerate
vulcanice, ce dau forme de relief specifice, de un mare pitoresc. Morfologia reliefului alaturi de
caracteristicile bio-pedo-climatice specifice favorizeaza mentinerea unei biodiversitati deosebit
de valoroase.

218
Existenta padurilor naturale compacte pe mari intinderi (peste 100 000 ha) a contribuit la
existenta unei diversitati biologice remarcabile si reprezentative pentru muntii vulcanici din
Carpati. Avand asezari umane, doar in Defileul Muresului, arealul nu a fost alterat semnificativ
de activitatea antropica si s-a pastrat diversitatea naturala a habitatelor si a speciilor. In aceasta
regiune exista una dintre cele mai importante populatii si centre genetice pentru carnivore din
Carpati ursi, lup si ras, respectiv o concentrare semnificativa a speciilor de flora si fauna
ocrotite prin legea nationala si Directivele U.E. Procentul habitatelor de interes european
depaseste 95%. Conform Manualul habitatelor sunt 13 habitate, din care 4 de importanta
deosebita Directiva Habitate). 18 specii de pasari, 9 specii de mamifere, 2 de reptile, 5 de pesti
(inclusiv Hucho hucho), 6 specii de nevertebrate (inclusiv Rosalia alpina) si 8 specii de plante
sunt de interes comunitar.
Specii de mamifere enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE:
o 1310 Miniopterus schreibersi;
o 1352 Canis lupus;
o 1354 Ursus arctos;
o 1361 Lynx lynx;
o 1304 Rhinolophus ferrumequinum;
o 1307 Myotis blythii;
o 1308 Barbastella barbastellus;
o 1324 Myotis myotis;
o 1355 Lutra lutra.
Specii de amfibieni si reptile enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE:
o 1310 Miniopterus schreibersi;
o 1166 Triturus cristatus;
o 1193 Bombina variegate;
o 2001 Triturus montandoni.
Specii de pesti enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE:
o 1146 Sabanejewia aurata;
o 1163 Cottus gobio;
o 9903 Eudontomyzon danfordi;
o 1105 Hucho hucho;
o 1122 Gobio uranoscopus;

219
o 1138 Barbus meridionalis.
o Specii de plante enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE:
o 1393 Drepanocladus vernicosus;
o 1428 Marsilea quadrifolia;
o 1617 Angelica palustris;
o 1758 Ligularia sibirica;
o 1902 Cypripedium calceolus;
o 4070 Campanula serrata;
o 4097 Iris aphylla ssp. Hungarica;
o 4116 Tozzia carpathica.
Alte specii importante de flora si fauna:
o Salamandra salamandra;
o Triturus alpestris;
o Aegithalos caudatus;
o Aegolius funereus;
o Alcedo atthis;
o Anthus spinoletta;
o Aquila chrysaetos;
o Aquila pomarina;
o Bonasa bonasia;
o Bubo bubo;
o Caprimulgus europaeus;
o Dendrocopos leucotos;
o Dryocopus martius;
o Erithacus rubecula;
o Falco peregrinus;
o Falco subbuteo;
o Falco tinnunculus;
o Ficedula hypoleuca;
o Ficedula parva;
o Glaucidium passerinum;
o Lullula arborea;
o Motacilla cinerea;

220
Muscicapa striata;
Pernis apivorus;
Phoenicurus ochruros;
Phoenicurus phoenicurus;
Phylloscopus trochilus;
Picoides tridactylus;
Picus canus;
Prunella modularis;
Saxicola rubetra;
Sylvia atricapilla;
Sylvia communis;
Sylvia curruca;
Tetrao tetrix tetrix;
Tetrao urogallus;
Troglodytes troglodytes;
Barbus peloponnesius;
Thymallus thymallus;
Apatura metis;
Brenthis ino;
Maculinea arion;
Parnassius Apollo;
Parnassius Mnemosyne;
Eptesicus serotinus;
Felis silvestris;
Myotis daubentonii;
Nyctalus noctula;
Pipistrellus pipistrellus;
Sorex alpinus;
Aconitum firmum;
Aconitum lycoctonum ssp. Moldavicum;
Anemone altaica;
Arnica Montana;

221
Calla palustris.
Vulnerabilitate:
Exista o presiune semnificativa asupra padurilor datorita retrocedarii terenurilor fostilor
proprietari. Amenajamentele silvice nu respecta intocmai normele silvice in vigoare privind
tratamentele de regenerare prevazute pentru conditii de pante mari, ducand la distrugerea unei
parti insemnate a structurii padurilor naturale, unele cvasivirgine, virgine. Nu s-a eliminat in
Muntii Gurghiului pasunatul in padure, cu consecinte negative asupra speciilor de fauna
salbatica. Braconajul este sub control, dar schimbarea proprietarilor de paduri poate prezenta
premise noi reaparitiei acestui fenomen. Dezvoltarea turismului fara o strategie bazata pe
principiul dezvoltarii durabile poate periclita in viitor in mod semnificativ regiunea.
Custodele ariei naturale protejate este RNP-Romsilva Administraia Parcului Naional
Climani
S SC CI I T Ti in no ov vu ul l d de e l la a F Fa an nt ta an na a B Br ra az zi il lo or r (ROSCI0244) se afla pozitionat la o
distanta de aprox. 6,5 km catre sud-est si sud fata de traseul autostrazii. SCI-ul se afla in
totalitate pe suprafata administrativa a judetului Harghita, avand o suprafata de 38 de hectare.
Tipuri de habitate:
91D0 Turbarii cu vegetatie forestiera;
9410 Paduri acidofile de Picea abies din regiunea montana (Vaccinio-Piceetea).
Alte specii importante de flora si fauna: Rana dalmatina, Salamandra salamandra si
Zootoca vivipara.
Descrierea sitului:
N15 Alte terenuri arabile 2%;
N17 Paduri de conifere 98%.
Alte caracteristici ale sitului:
Situl ocupa o zona depresionara, de pe un platou montan pe substrat alcatuit de andezite.
Sub raportul vegetatiei avem de a face cu o rariste de pin si molid inconjurata pe o treapta
superioara de o banda de molid. Situl include trupul Dotca - parcela silvica 1 (cu toate
subparcelele aferente) din Unitatea de productie II Creanga Mica (conform amenajamentul
Ocolului Silvic Praid editia 1994).


222
Se constata o variabilitate dimensionala a speciilor edificatoare (pinul silvestru si molidul),
cu o regenerare activa a acestora, la care se adauga o foarte buna reprezentare a speciilor
floristice caracteristice.
Vulnerabilitate:
Situl este strabatut de doua poteci folosite temporar de localnici. Pe alocuri, s-au facut
extrageri izolate de arbori. In imediata vecinatate a sitului se intalnesc doua drumuri de pamant.
Custodele ariei naturale protejate este Societatea de Geografie Cholnoky Jen.
R Re ez ze er rv va at ti ia a D De ea al lu ul l M Me el lc cu ul lu ui i ( (F Fi ir rt tu us s) ), se afla lateral (pe partea dreapta, sud)
la o distanta minima de aprox. 7,5 km de traseul autostrazii, in zona km 55 km 56. Altitudinea
cea mai mare a muntelui Firtus este de 1062 m.
Vegetatia rezervatiei este diversificata: pasunile, jnepenisul, padurile care acopera pantele
abrupte adapostesc numereose raritati, cele mai importante fiind bulbucii si papucul doamnei. Pe
langa cele floristice gasim aicin aceasta rezervatie se gasesci valori istorice, geologice:
ramasitele cetatii Firtus construita in secolul al XII.
Custodele rezervatiei naturale este Societatea de Geografie Cholnoky Jen.
R Re ez ze er rv va at ti ia a M Mu un nt te el le e d de e s sa ar re e P Pr ra ai id d, se afla lateral (pe partea dreapta, sud) la
o distanta minima de aprox. 2 km fata de traseul autostrazii in zona km 52+100, in aria
administrativa a localitatii Praid, judetul Harghita.
Custodele ariei naturale protejate este Societatea de Geografie Cholnoky Jen.
R Re ez ze er rv va at ti ia a L La ac cu ul l U Ur rs su u s si i A Ar rb bo or re et te el le e d de e p pe e s sa ar ra at tu ur ri i, se afla lateral (pe
partea stanga, nord) la o distanta minima de aprox. 3,2 3,3 km de fata de traseul autostrazii in
zona km 48-49, in aria administrativa a localitatii Sovata, judetul Mures.
Custodele rezervatiei naturale este Primaria Sovata.
R Re ez ze er rv va at ti ia a P Pi ie em mo on nt tu ul l N Ny ye er re es s, se afla lateral (pe partea dreapta, sud) la o
distanta minima de aprox. 620 m fata de traseul autostrazii, in zona km 79+800, in aria
administrativa a comunei Joseni, localitatea Bucin. Aceasta arie protejata este cuprinsa in
totalitate in cadrul arealului SPA Depresiunea Giurgeului.
S SC CI I T Ti in no ov vu ul l d de e l la a D De ea al lu ul l A Al lb bi in ne el lo or r (ROSCI0243), la o distanta de aprox. 8
km catre nord-vest; aceasta zona protejata este cuprinsa in totalitate in arealul SPA Depresiunea
Giurgeului; SCI-ul se afla in totalitate pe suprafata administrativa a judetului Harghita, avand o
suprafata de 21 de hectare.

223
R Re ez ze er rv va at ti ia a M Ml la as st ti in na a c ce ea a M Ma ar re e, se afla lateral (pe partea stanga, nord) la o
distanta minima de aprox. 1,3 km distanta fata de traseul autostrazii in zona km 91+200.

Sector 2 - Ditru Tg. Neam
Traseul sectorului 2 al Autostrazii se desfasoara intre Ditrau (intersectia cu DN 12) si
limita judetului Neamt Pastraveni (in apropierea intersectiei cu DN 2). Traseul este amplasat
pe teritoriul administartiv a 2 judete:
- Harghita comunele Lazarea, Ditrau, Tulges
- Neamt comunele Grinties, Ceahlaul, Poiana Teiului, Pipirig, Vanatori-Neamt,
Agapia, Petricani, Urecheni, Timisesti, Pastraveni si orasul Targu Neamt.
Lungimea traseului este de cca 118,8 km.
Autostrada Ditaru Targu Neamt se desfasoara in general in culoarul unor drumuri
existente. Astfel intre km 0 si 34 urmareste culoarul drumului judetean 127, intre km 34 si 57
traseul lui DN 15, intre km 57 si 90 se desfasoara in culoarul lui DN 15B iar intre km 94 si 113 in
apropierea drumului judetean DJ 155D.
Relieful este alctuit predominant din munti si depresiuni intramontane de la km 0+000
la km 105+000 si in rest dintr-o asociere de dealuri si depresiuni ce apartin podisului Moldovei.
Din punct de vedere al vegetaiei zona propus proiectului autostrzii corespunde Zonei
pdurilor de molid, fiind reprezentat din molidisuri si pajisti montane secundare cu Festuca
rubra si Nardus stricta. Zonele mpdurite sunt prezente n regiunea studiat (fiind ntlnite pe
versanii ce mrginesc zonele depresionare). In zona montana au extindere mare si padurile de
amestec (fag, brad, molid), iar pe povarnisurile stancoase apar uneori arborete de pin (pinus
silvestris).In zona loc. Tulghes apar si pajisti mezofile cu Agrostis tenuis si Festuca rubra.
Arealul zonelor impadurite a fost n ultimul timp redus din cauze antropice, n urma defririlor.
Traseul subsectiunii III urmareste in linii generale, de la est la vest, succesiunea unitatilor de
relief. Astfel, etajul padurilor de foioase ocupa cea mai mare parte a teritoriului. In Podisul
Moldovenesc vegetatia este reprezentata de sleauri de stejar, alaturi de care apar insular fagete
colinare, pe cand in dealurile piemontane pericarpatice predomina gorunul in alternanta cu
stejarul. In zona montana au extindere mare padurile de amestec (fag, brad, molid).
Amplasarea autostrzii n raport cu aceste arii protejate se poziioneaz dup cum urmeaz:

224
1. ROSPA0033 Depresiunea si Muntii Giurgeului (sectorul 2)
ncepnd cu km 92+126 (respectiv km 0+000, tronsonul II) al autostrzii situl
ROSPA0033 Depresiunea si Muntii Giurgeului este traversat de proiect de la sud-vest la nord-
est pe o lungime de 15.225 m pn la km 108+589 al autostrzii dup cum urmeaz:
ROSPA0033 Depresiunea si Muntii Giurgeului
Tabel 9-7
ROSPA0033 Depresiunea si
Muntii Giurgeului

92+126 95+416 3.290
95+416 96+164 656
96+164 96+271 82
96+271 96+743 184
96+743 96+921 34
96+921 106+592 9358
106+592 107,838 917
107+838 108+589 704
TOTAL SECTOR 2 15.225

In interiorul sitului Natura 2000 ROSPA0033 Depresiunea si Munii Giurgeului,
autostrada se desfasoara in general in culoarul unor drumuri existente. Astfel, n situl
ROSPA0033 autostrada urmareste culoarul drumului judetean 127.
Traseul sectorului 2 de autostrada n situl ROSPA0033 incepe cu 600m inainte de
intersectia cu DN12, aici fiind prevazut un nod rutier tip trompeta dubla, ocoleste pe la sud-est
localitatea Ditrau si se inscrie pana la km 102+126 pe valea paraului Ditrau, in lungul lui DJ 127.
Intre km 102+126 si 108+126 traseul autostrazii strabate o zona accidentata, traversand DJ 127
de 4 ori, pe un sector de aproximativ 1400m, drumul judetean necesitand a fi relocat, fiind
afectat de constructia autostrazii.
Pe sectorul de autostrad ce corespunde km 98+661 102+601 din situl ROSPA0033
au fost prevzute benzi suplimentare pentru vehicule lente, datorit declivitilor prelungite mai
mari de 3%.
Pe sectorul din ROSPA0033 traversat de autostrad n 4 sectoare kilometrice sunt prevzute
tuneluri astfel:

225
Tabel 9-8
Pozitie Lungime
(m)
Obs. Tip
Sectiune
Km 95+626 - Km 95+826 200 T1
Km 96+256 - Km 96+406 150 T1
Km 102+626 - Km 103+526 900 Dreapta T3
Km 102+676 - Km 103+526 830 Stanga T3

Autostrada traverseaza o serie de vai, cursuri de apa, torenti sau se desfasoara de-a
lungul unor rauri sau parauri. In situl natura 2000 ROSPA0033 autostrada va traversa rul Ditru
la km 102+326 al autostrzii precum si unele ruri necadastrate.

Pentru autostrada Ditrau-Tg. Neamt au fost propuse unele dotari. Astfel n situl
ROSPA0033 se suprapun urmtoarele lucrri:
1. Centru de Intretinere si Coordonare CIC Ditrau (km 92+3426)in nod Ditrau
2. Spatiu pentru servicii tip S3 (km 94+9026 stg+dr)
3. Parcare de scurta durata (km 106+826 dr)
4. Parcare de scurta durata (km 96+866 stg).
In tabelul A 8-10 sunt prezentate Calitatea si importanta sitului precum si speciile pt care a
fost declarat ca sit.
Conform Formularului Standard Natura 2000 al ROSPA0033 Depresiunea i Munii
Giurgeului situl prezinta urmatoarele caracteristici:
Suprafata: 87892 ha
Coordonate: Latitudine N 46 43' 47'' Longitudine E 25 26' 20''
Suprafaa situllui se ncadreaz n regiunea biogeografic alpin.
Clasele de habitate care se regsesc n sit:
Situl cuprinde depresiunea Giurgeului n ntregime i o parte din pdurile de molid
nconjurtoare piemontane. Situl cuprinde mai multe tipuri de habitate , majoritatea terenurilor
fiind utilizate ca puni, fnee dar i pentru culturi agricole.


226
Tabel 9-9
Clase de habitate % CLC
Culturi (teren arabil) 5 211-213
Puni 27 231
Alte terenuri arabile 6 242, 243
Pduri de foioase 4 311
Pduri de conifere 38 312
Pduri de amestec 6 313
Habitate de pduri (pduri n tranziie) 14 324
Autostrada va ocupa n interiorul ROSPA0033 Depresiunea i Munii Giurgeului habitate
specifice de: terenuri agricole, fnee, puni, pdure, ruri (dintre care rul Ditru i Siret) i
canale. Astfel pe traseul proiectului autostrzii Ditru n situl ROSPA0033 Depresiunea i Munii
Giurgeului aceste tipuri de habitate sunt distribuite astfel:
Terenurile agricole
Fneele
Puni
Pduri

227
Tabel 9-10
Depresiunea i Munii Giurgeului si evaluarea in ceea ce priveste prezenta acestora in zona proiectului
Cod Specia Aspect morfologic Efectivul
speciei n
sit
Habitat preferat Posibilitatea prezenei speciei
pe habitatele din zona
proiectului
A031 Ciconia
ciconia

50-60p
(cuibrit)
Cuibareste aproape n
exclusivitate n apropierea omului,
pe sura, case, cosuri, claie, pomi,
ruine sau pe stnci.

Se hrnete pe fnete, pasuni,
zone umede n apropierea
locurilor de cuibarit (800-3000 m
n jurul cuibului).
Habitatele de fnee, puni i
zonele umede de pe
amplasamentul proiectului pot
servi speciei pentru hrnire. De
asemenea condiiile acestor
habitate favorizeaz prezena
perechilor cuibritoare.

A072 Pernis
apivorus

40-55p
(cuibrit)
Cuibareste n paduri de foioase si
conifere n care gaseste copaci n
vrsta. Cuibul si construieste
exclusiv pe copaci. Hrana si
procura din padure sau liziera.
Prefera paduri cu coronament
deschis.
Este o pasare care cuibareste
solitar, fiind teritorial. Cuibul este
construit pe copac, de obicei n
Pdurile din zona proiectului
propus pot servi speciei pentru
cuibrit i hrnire.

228
nivelul coronamentului.
A122 Crex crex

180-250p
(cuibrit)
Prefera locurile umede, racoroase
cu vegetatie ierboasa mai mica
dect naltimea sa. n unele parti
este prezent n terenuri cultivate
cu trifoi sau cereale. Pasunile
folosite intens sau fnatele taiate
de repetate ori cu tehnici moderne
de taiere nu ofera habitat prielnic
pentru cuibarire, cuiburile fiind
Punile i fneele din zona
proiectului ofer habitat prielnic
pentru cuibrire.
A089

Aquila
pomarina

35-45p
(cuibrit)
Prefera padurile foioase batrne
din zonele de deal, ses si cele de
lunca. Unele perechi urca si n
zona de munte unde cuibaresc n
paduri de fag si de molid.

Prefera pduri de dimensiuni
medii, cuibarind de regula
aproape de liziera sau n
vecinatatea unui poieni.
Se hrnesc n terenuri deschise,
inclusiv terenuri agricole.
aparintoare sitului
ROSPA0033 pot sevi speciei
pentru cuibrit iar terenurile
deschise pot servi speciei pentru
hrnire.

229
A091 Aquila
chrysaetos

1-2p
(rezidente)
n ceea mai mare parte a arealului
de raspndire cuibareste
preponderent n munti, nsa n
unele locuri l gasim si n zona de
deal si cmpie. Prefera stncariile
pentru cuibarit, nsa si poate
construi cuibul si pe copaci
batrni. Cel mai important aspect
a habitatului speciei este prezenta
unor habitate deschise (pajisti,
tufarisuri scunde), fiind incapabil
sa vneze n paduri nchise. n
Romnia majoritatea perechilor
cunoscute cuibaresc pe stncarii.
Pe tot arealul de raspndire
principalele grupuri de prada a
acvilei de munte sunt diferitele
specii de iepuri si galinacee. n
unele zone nsa acestea pot fi
nlocuite de alte specii de talie
mijlocie, cum ar fi marmota,
ungulatele (de obicei puii) sau
chiar serpii. Consuma si lesuri,
mai ales iarna.
Habitatele din zona proiectului
nu corespund cerinelor pentru
cuibrit ale speciei.

Habitatele deschise din zona
proiectului pot servi speciei
pentru hrnire.

230
A223 Aegolius
funereus

200-220p
(rezidente)
Clocete rar n Carpai, n
pdurile de conifere, unde este un
relict glaciar. Cuibrete n
scorburi, adesea n cuiburi vechi
de ciocnitori negre, n crpturi
de maluri etc.

autostrzii nu corespund
cerinelor ecologice ale speciei.

Estimm astfel c specia nu se
regsete n zona proiectului.
A241 Picoides
tridactylus

140-170p
(rezidente)
Este un adevarat specialist de
habitate, n Romnia cuibarind
exclusiv n padurile de conifere de
munte pna la limita superioara a
acestor paduri. Nu cuibareste n
paduri conifere extrazonale sau n
plantatii de conifere din zone
joase. Este atasat de habitatul
tipic pe tot timpul anului, cobornd
doar ocazional n timpul
hoinaritului respectiv iarna la
nivelul padurilor mixte.
nu corespund pdurilor de
conifere preferate de specia
Picoides tridacylus.


231
A338 Lanius
collurio

6000-
7000p
(cuibrit)
Este prezent n lizierele padurilor
mari de deal si de lunca, n poieni,
n zone deschise cu tufe multe,
parcuri si gradini. Mai poate
popula si maracinisurile aflate de-
a lungul praielor.
Prefera s cuibareasca n arbori
sau n arbusti.
Habitatele pe traseul proiectului
autostrzii cu liziere de pdure,
arbori i arbuti corespund
cerinelor pentru cuibrit i
prezen a speciei.
A246 Lullula
arborea

500-700p
(cuibrit)
De obicei prefera zona de deal si
a muntilor joase, dar uneori urca
si peste limita de padure. De
obicei i plac habitatele deschise
cu tufisuri, copaci sau uneori
stnci mici, pe care se aseaza
des contrar celorlalte ciocrlii.
Astfel l putem ntlni pe pajisti cu
tufisuri si copaci, la marginea
padurilor, plantatiile de paduri
foarte tinere, defrisari, vii si livezi
abandonate sau alte zone
deschise cu copaci si tufisuri. Nu
cuibareste n interiorul padurilor
nchise. Evita terenurile agricole,
dar cteodata cuibareste pe
prloage.
Habitatele de pune din zona
proiectului autostrzii din situl
ROSPA0033 corespund
cerinelor de cuibrit ale speciei.


232
n Romnia este specie
cuibaritoare a zonei de deal si a
muntilor joase
si construieste cuibul pe pamnt,
de obicei sub un smoc de iarba,
copaci tinere, sau rareori la baza
tufisurilor sau n loc deschis.
A080 Circaetus
gallicus

2-3p
(cuibrit)
Cuibareste n zonele muntoase
xerofile cu stncarii, unde gaseste
paduri cu copaci batrni
,favorabili pentru amplasarea
cuibuluit si habitate cu reptile,
hrana lui preferata.

Serparul cuibareste solitar, si
construieste cuibul pe copac, de
obicei pe vrful acestuia.
Habitatele de pe amplasamentul
proiectului autostrzii din
ROSPA0033 nu corespund

A081 Circus
aeruginosus

0-1p
(cuibrit)
60-100i
(pasaj)
Este strns legat de zonele
umede, cu suprafee mari de stuf
(Phragmites australis), unde i
cuibrete, dar poate fi ntlnit i
n alte tipuri de habitat, ca de
exemplu culturi agricole i puni
nvecinate cu zone umede.
Culturile agricole i punile din
apropierea zonelor umede din
perimetrul proiectului n situl
ROSPA0033 pot folosi speciei
pentru hrnire i pasaj.
Din date preliminare privind
habitatele de pe traseul
proiectului autostrzii n situl

233
ROSPA0033 reiese c n
aceast zon specia nu are
habitate specifice pentru
cuibrit.
A082 Circus
cyaneus

40-50i
(iernat)
Prefer terenurile deschise, cu
vegetaie puin nalt cum este
tundra, dar i cmpuri agricole i
zone mltinoase. Cuibul este
plasat pe sol, printre ierburi.
Terenurile agricole din zona
proiectului din ROSPA0033 pot
folosi speciei pentru hrnire.
Specia poate fi observat iarna.
A104 Bonasa
bonasia

250-280p
(rezident)
Traieste n paduri de conifere
mature nederanjate dar poate fi
prezent si n paduri mixte sau
defoioase, de exemplu n paduri
de fag. De obicei prefera padurile
nchise cu molizi si larici nalte, cu
arini si mesteacan pe marginile
poienilor. i plac padurile mai
umede, de multe ori este prezenta
n apropierea prurilor,
izvoarelor montane. Are nevoie
de prezenta tufarisului des (afine
de exemplu), prefera
deasemenea vegetatiile de
Habitatele intersectate de
proiectul autostrtii n


234
tranzitie dintre diferite asociatii
arboroase.
A215 Bubo bubo

1p
(rezident)
i construiesc cuibul de regul pe
stnci. Prefer pdurile montane
dese, slbatice, prefernd
habitatele cu stncrii abrupte i
pdurile de conifere cu arbori
maturi, departe de aezrile
omeneti.

A222 Asio
flammeus

0-1p
(cuibrit)
Prefer inuturile de cmpie, n
vegetaie de mlatini, pajiti cu
vegetaie ierboas abundent,
lanuri de grne i prloage. n
Cartea Roie este menionat ca
fiind oaspete de var i extrem de
rar cuibritoare.
Avnd n vedere prezena
incert n situl ROSPA0033 i
habitatele preferate considerm
c specia nu se regsete pe
habitatele supuse proiectului.
A239 Dendrocopos
leucotos

60-80p
(rezident)
Este prezenta n padurile de
foioase si de amestec, cu
luminisuri si arbori batrni si
putrezi, n special fag, plop,
mesteacan si stejar. Prefera
padurile si zavoaiele din lunca
rurilor.

Pdurile din zona proiectului n
situl ROSPA0033 i n special
pdurile din lunca rului Ditru
pot servi speciei pentru
reziden

235
A236 Dryocopus
martius

70-90p
(rezident)
Ciocnitoarea neagr este mai
mult o specie generalist,
ocupnd habitate de pdure
foarte diferite, naturale sau
secundare. Specia se suprapune
bine peste condiiile de mediu din
pdurile boreale, riverane,
montane i pduri din zona de
es. Condiia necesar pentru
cuibrit este prezena arborilor
groi i maturi n pdurile pe care
le locuiete, fiind o pasre de
dimensiuni mari.
Habitatele de pdure din zona
supus proiectului autostrzii in
situl ROSPA0033 pot
corespunde cerinelor ecologice
ale speciei Dryocopus martius.
A321 Ficedula
albicollis

4500-
5500p
(cuibrit)
Cuibrete destul de frecvent n
pdurile de foioase cu poieni i
subarboret, n grdini i parcuri cu
vegetaie dens. Cuibul l face n
scorburile arborilor. Prefer
zonele din vecintatea rurilor, n
pdurile cu frunzi.

Habitatele de pduri din zona
proiectului pot folosi speciei
pentru cuibrit i alte cerine
ecologice.
A320 Ficedula
parva
500-
600p(cuibr
it)
Prefera padurile de foioase sau
mixte (foioase conifere), dar n
nord cuibareste si n paduri de
conifere. Adeseori l gasim n
ecologice.

236

apropierea apelor curgatoare si
prefera padurile cu copaci nalti si
subarboret dezvoltat. n timpul
migratiei poate fi ntlnit si n alte
habitate cu copaci sau tufisuri.
n Romnia prefera padurile de
fag si cele mixte de fag-brad-
molid.
A103 Falco
peregrinus

1-2perechi
rezidente
Este specie predominant
montan; triete n zone cu
stncrii, pduri i versani
descoperii. n pasaj sau iarna
apare i n inuturi de cmpie.
Penrtu vnat are nevoie de
terenurideschise mari, de multe
ori este observat n habitate
umede. Tot mai des cuibareste si
n orase. n unele zone cuibarelte
Habitatele deschise de pe
traseul proiectului autostrzii pot
servi speciei n scopul hrnirii.
A108 Tetrao
urogallus
150-190i
(rezidente)
Prefer padurile de conifere
mature diverse din punct de
vedere al speciilor de copaci cu
parti deschise si cu o vegetatie
interioara bogata. i plac padurile
de molid si brad, amestecate cu
Habitatele de pdure de
conifere din zona proiectului
autostrzii din ROSPA0033 pot
corespunde cerinelor de
reziden ale speciei Tetrao
urogallus.

237

mesteacan, larice. O ntlnim de
cele mai multe ori n paduri
montane batrne cu multe
luminisuri. Pentru a se ascunde,
are nevoie si de copaci tineri,
mici, vegetatte densa precum
zmeura, ferig, etc.
Cocosul de munte, mai ales
femela cu pui are nevoie de multe
resurse naturale, care pot fi
asigurate numai de un habitat cu
caracter mozaic la scala mica. Au
nevoie de plante si insecte pentru
hrana, vegetatie densa pentru a
se ascunde, copaci inalti cu
crengi orizontale pentru noapte.
Aceste conditii se gasesc mai
ales in padurile batrne de molid
si de pin de padure.
A224 Caprimulgus
europaeus
250-
320p
(cuibrit)
Este o specie rar a regiunilor
pduroase dechise, aride cu
poieni i rariti. Prefer pdurile
de conifere cu soluri nisipoase,
vegetaia de step cu tufiuri sau
copaci mici, dar este prezent i in
corespunde cerinelor de cuibrit
ale speciei.

238

apropierea mlatinilor mai uscate
sau lang pduri tinere. Evit
pdurile mari, inchise. In Romania
cuibete in zonele de deal cu
vegetaie mozaic: are nevoie de
pduri pentru cuibrit i de
terenuri agricole cu vegetaie
natural pentru hrnit.
A217 Glaucidium
passerinum

80-110p
(rezidente)
Triete n pduri ntinse de
conifere. Cuibrete n vechi
cuiburi de ciocnitoare.
reziden ale speciei.
A220 Strix
uralensis

60-70p
(rezidente)
Este destul de diversificat n
functie de zona unde traieste. n
regiunile nordice cuibareste n
arboretele batrne boreale,
mlastini din munti, n paduri de
conifere din regiunea de tundra.
Pe alocuri se poate ntlni si n
zone joase si platouri. Este o
pasare care cuibareste n zona
muntoasa, n ultimul timp

239
manifestnd o tendinta de a
cobor n zona colinara. n
regiunile de cmpie se ntlneste
rar, mai ales n perioada de iarna.

240
Dup cum se observ n datele prezentate n tabelul de mai sus, habitatele supuse proiectului
autostrzii Ditru n situl ROSPA0033 Depresiunea i Munii Giurgeului pot fi favorabile
prezenei urmtoarelor specii de psri din anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EEC pentru
care a fost desemnat situl: Ciconia ciconia (barza alb), Pernis apivorus (viespar), Crex crex
(cristel de cmp), Aquila pomarina (acvila iptoare mic), Aquila chrysaetos (acvila de munte),
Lanius collurio (sfrncioc roiatic), Lullula arborea (ciocrlia de pdure), Circus aeruginosus
(erete de stuf), Circus cyaneus (erete vnt), Dendrocopos leucotos (ciocnitoare cu spate alb),
Dryocopos martius (Ciocnitoarea negr), Ficedula albicollis (muscar gulerat), Ficedula parva
(muscar mic), Falco peregrinus (oim cltor), Tetrao urogallus (coco de munte), Caprimulgus
europaeus (caprimulg), Glaucidium passerinum (ciuvic), Strix uralensis (huhurez mare).
Habitatele pot folosi acestor specii pentru hrnire, pasaj, cuibrit, reziden, etc.
Dintre speciile menionate ca posibil prezente pe habitatele traversate de proiectul autostrzii, 9
au posibiliatea de a cuibrii n aceste habitate (Ciconia ciconia, Pernis apivorus, Crex crex,
Aquila pomarina, Lanius collurio, Lullula arborea, Ficedula albicollis, Ficedula parva,
Caprimulgus europaeus)
Psrile identificate ca posibil prezente pe habitatele supuse investiiei nu sunt izolate n situl
ROSPA0033 Depresiunea i munii Giurgeului, avnd o arie larg de rspndire. Situl
ROSPA0033 are o valoare bun pentru conservarea acestor specii de psri.
J ustificarea dac PP propus nu are legtur direct cu sau nu este necesar pentru
managementul conservrii ariei natural protejate de interes comunitar.
Situl de protecie avifaunistic ROSPA0033 Depresiunea i Munii Giurgeului a fost atribuit n
administraia Ocolului Silvic de Regim Gheorgheni, prin convenia 6/18.03 2010.
Proiectul propus nu are legatura cu managementului conservarii ariei naturale de protecie
avifaunistic, intrucat nu este un proiect initiat de catre custodele Sitului Natura 2000. De
asemenea proiectul nu apartine vreunui Plan de management al ariei naturale protejate
ROSPA0033 Depresiunea i Munii Giurgeului ntruct pn n momentul de fa nu exist un
plan de managemnt al sitului.


241
2. ROSPA0129 Masivul Ceahlu
ncepnd cu km 130+715 (respectiv km 38+589 + 000, tronsonul II) al autostrzii situl
ROSPA0129 Masivul Ceahlu este traversat de proiect prin extremitatea nord vestic a
acestuia pe o lungime de 10.373 m pn la km 141+716 al autostrzii dup cum urmeaz:

Tabel 9-11
(m)
ROSPA0129 Masivul Ceahlau

130+715 136+988 6273
137+616 141+716 4100
TOTAL SPA 10.373

In interiorul ROSPA0129 Masivul Ceahlului, Autostrada Ditaru Targu Neamt se desfasoara in
general in culoarul unor drumuri existente, urmrind astfel traseul drumului DN 15.
n situl ROSPA0129 Masivul Ceahlului, la km 131+126 (39+000) a fost prevazut un nod rutier
tip trompeta simpla care sa asigure legatura cu DN 15. In continuare traseul autostrazii se
mentine pe partea dreapta a raului Bistricioara, la marginea versantului, evitand zonele locuite
ale localitatilor Poiana si Grinties situate pe malul stang. Intre localitatile Grinties si Bistricioara
autostrada traverseaza raul Bistricioara si DN 15 la km 141+726 (49+600), ocolind prin nord
localitatea Bistricioara, traseul situandu-se pe malul stang al raului si amonte fata de DN 15.
Pe sectorul de drum cuprins ntre km 140+816 (48+690) 141+871 (49+745) ce cuprinde i
situl ROSPA0129 au fost proiectate pe partea stng a autostrzii benzi suplimentare pentru
vehicule lente.
Pe sectorul cuprins ntre km 130+786 (38+660) 131+026 (38+900) din situl ROSPA0129
traversat de autostrad este prevzut un tunel.
La km 131+726 (39+600) a fost propus un centru de ntreinere CI Tulghe, n nod Tulghe.

Conform Formularului Standard Natura 2000 al ROSPA0129 Masivul Ceahlu situl prezinta
urmatoarele caracteristici:
Suprafaa: 27 837 ha.

242
Suprafaa situllui se ncadreaz n regiunea biogeografic alpin.
Masivul Ceahlau este cel mai reprezentativ si cunoscut munte din carpatii Moldovenesti.
Zonalitatea verticala a reliefului determina o zonalitate corespunzatoare a etajelor de vegetatie.
Se disting urmatoarele etaje de vegetatie: 1. Etajul montan inferior (450 - 700 m altitudine)
reprezentat prin fagete pure sau arborete de fag in amestec cu alte esente foioase. Acest
subetaj a fost in mare masura fragmentat de asezarile omenesti, care s-au stabilit la periferia
masivului; 2. Etajul montan mijlociu (700 - 1200 m altitudine) este constituit de paduri de
amestec, foiase si rasinoase. Se remarca aici abundenta bradului; 3. Etajul montan superior
(1200 - 1700 m altitudine), respectiv etajul molidisurilor; 4. Etajul subalpin, dezvoltat deasupra
limitei padurii, in particular pe pantele Ceahlaului, dominat de jneapan si pajisti. Pe cuprinsul
zonei forestiere se afla goluri de munte, respectiv pajisti secundare instalate dupa defrisarea
vegetatiei lemnoase care confera un anumit grad de heterogenitate vegetatiei masivului.
Vegetatia ierboasa azonala mai este prezenta pe abrubturile si povarnisurile stancoase.
vegetatie lemnoasa azonala exista in principal in lungul paraielor si este reprezentat mai ales de
salcii si arini.
Clasele de habitate ce sunt cuprinse n interiorul sitului ROSPA0129 Masivul Ceahlu, conform
CLC (Corine land Cover) sunt urmtoarele:
Tabel 9-12

Puni 18 231
Alte terenuri arabile 2 242, 243
Alte terenuri artificiale (localiti, mine) 2 1xx

Autostrada va ocupa n interiorul ROSPA0129 Masivul Ceahlu habitate specifice de: fnee,
puni, pdure. Astfel pe traseul proiectului autostrzii Ditru n situl ROSPA0129 Masivul
Ceahlu aceste tipuri de habitate sunt distribuite astfel:

243
Fnee ce alterneaz cu pduri (plcuri) de la km 130+676 (38+550) 137+226
(45+100)
Puni ce alterneaz cu pduri (plcuri) de la km 137+226 (45+100) - km 139+476
(47+350) i 139+726 (47+600) 141+676 (49+550)
Pdure de la km 139+476 (47+350) la km 139+726 (47+600)


244
Tabel 9-13
Masivul Ceahlu si evaluarea in ceea ce priveste prezena acestora in zona proiectului:
speciei n
sit
proiectului
A031 Ciconia
ciconia

50-200i
(pasaj)
ruine sau pe stnci.
n jurul cuibului).
Habitatele de fnee, puni i
de pe amplasamentul proiectului
i habitatul oferit de rul
Bistricoara pot servi speciei
pentru hrnire. De asemenea
condiiile acestor habitate i
apropierea de localiti
favorizeaz instalarea cuiburilor.

A030 Ciconia nigra

5-10i
(pasaj)
Cuibareste pe copaci nalti, n
paduri batrne, nederanjate care
au n apropierea mlastini, zone
umede ruri, etc. unde poate sa
si procure hrana. Fiind o specie
retrasa n perioada de cuibarit are
nevoie de zone ntinse,
nederanjate care sa prezinte
acest mozaic de habitate paduri
batrne, mlastini, praie si/sau
Mozaicul de habitate supus
proiectului autostrzii: pduri,
ru (Bistricioara), zone umede
corespunztoare rului
Bistricioara este favorabil
cerinelor ecologice ale speciei,
n special hrnire.

245
ruri.
A072 Pernis
apivorus

9-11i(pasaj)
Prezent la
cuibrit.
deschis.
propus pot servi speciei pentru
cuibrit, pasaj, hrnire.
A089

Aquila
pomarina

2- 4i (pasaj) Prefera padurile foioase batrne
Habitatele de pdure, punile
din zona proiectului pot servi
speciei pentru satisfacerea
cerinelor ecologice n pasaj.

246
A091 Aquila
chrysaetos

1-4i (pasaj) n ceea mai mare parte a arealului
al habitatului speciei este
prezenta unor habitate deschise
(pajisti, tufarisuri scunde), fiind
incapabil sa vneze n paduri
nchise. n Romnia majoritatea
perechilor cunoscute cuibaresc pe
stncarii.
mai ales iarna.

Habitatele deschise din zona
proiectului precum i localitile
din vecintate pot servi speciei
pentru hrnire.

247
A103 Falco
peregrinus

1-4i (pasaj) Este specie predominant
montan; triete n zone cu
stncrii, pduri i versani
descoperii. n pasaj sau iarna
apare i n inuturi de cmpie.
Penrtu vnat are nevoie de
terenurideschise mari, de multe
ori este observat n habitate
umede. Tot mai des cuibareste si
n orase. n unele zone cuibarelte
Habitatele deschise de pe
traseul proiectului i zonele
umede corespunztoare rului
Bistricioara autostrzii pot servi
speciei n scopul hrnirii i
pasaj.
A108 Tetrao
urogallus

40-60i
(rezidente)
zmeura, ferig, etc.
autostrzii din ROSPA0129 nu
corespund cerinelor de
reziden ale speciei Tetrao
urogallus.

Estimm astfel c specia nu
este prezent n zona
proiectului.

248
A122 Crex crex

30-40p
(cuibrit)
Punile i fneele din zona
proiectului pot oferi habitat
prielnic pentru cuibrire.

249
A215 Bubo bubo

9-11p
(rezidente)
omeneti.

A220 Strix
uralensis

40-100p
(rezidente)

250
A223 Aegolius
funereus

4-6p
(rezidente)
Clocete rar n Carpai, n
pdurile de conifere, unde este un
relict glaciar. Cuibrete n
scorburi, adesea n cuiburi vechi
de ciocnitori negre, n crpturi
de maluri etc.

autostrzii nu corespund

A224 Caprimulgus
europaeus

60-100p
(cuibrit)
ale speciei.

251
A229 Alcedo atthis

6-10p Cuibrete att n inuturile joase,
ct i pe vile rurilor de munte.
Cuibul este spat n maluri i se
afl n fundul unor galerii pe care
psrile i le sap singure.
cuibrete din aprilie pn n
iunie;
Rul Bistricioara ce se gsete
pe partea stng de proiect la
cca. 200m poate constitui
habitat favorabil pentru
rezidena pescruului albastru
(Alcedo atthis)
A234 Picus canus

170-210p Este comun n pdurile de
foioase, dar se urca i pe vile
rurilor.
Se poate observa i pe sol, dar in
cea mai mare masura ea se
hraneste pe copaci. Sperioasa si
prudenta. Primavara isi
semnaleaza prezenta cu strigatul
sau, dar vara este greu de gasit.
Toamna si iarna se indreapta spre
localitati.
Pdurile de foioase din zona
proiectului i valea rului
Bistricioara pot constitui habitat
favorabil prezenei specie Picus
canus.

252
A236 Dryocopus
martius

400-600p
(rezidente)
dimensiuni mari.
situl ROSPA0129 pot
ale speciei Dryocopus martius.
A429 Dendrocopos
syriacus

18-22p
(rezidente)
Habitatele tipice includ grdini,
parcuri, livezi, plantaii, cimitire,
limite de sate, n special cele cu
arbori fructiferi. Teritoriile ocupate
i densittile populaiilor sunt mai
mari fa de ale celorlalte
ciocnitori, deoarece habitatele
sunt deseori fragmentate.
Habitatele din zona supus
apropierea localitilor
corespund cerinelor ecologice
ale speciei pentru reziden.

253
A239 Dendrocopos
leucotos

500-600p
(rezident)
rurilor.

Pdurile din zona proiectului n
situl ROSPA0129 pot servi
speciei pentru reziden
A238 Dendrocopos
medius

40-100p Este atasat de paduri, parcuri sau
pasuni mpadurite cu multe
exemplare batrne de stejar sau
groun (Quesrcus sp.). Altitudinile
la care cuibareste sunt si ei
determinate de prezenta
habitatelor cu multe exemplare de
stejar sau gorun, fiind localizate n
principal la cc. 200 600 m, dar si
la naltimi mai joase n Dobrogea
si pe Cmpia de Vest.
Pdurile din zona proiectului de
la limita ROSPA0129 sunt de
fag i molid sau ameste de fag
cu molid. Astfel n zona
proiectului nu se regsesc
habitate preferate de specia
Dendrocopos medius.


254
A241 Picoides
tridactylus

190-210p
(rezidente)
Este un adevarat specialist de
habitate, n Romnia cuibarind
exclusiv n padurile de conifere de
munte pna la limita superioara a
acestor paduri. Nu cuibareste n
paduri conifere extrazonale sau n
plantatii de conifere din zone
joase. Este atasat de habitatul
tipic pe tot timpul anului, cobornd
doar ocazional n timpul
hoinaritului respectiv iarna la
nivelul padurilor mixte.
nu corespund pdurilor de
conifere preferate de specia
Picoides tridacylus.

A320 Ficedula
parva

1150-
1250p
(cuibrit)
molid.
ecologice.

255
A321 Ficedula
albicollis

2900-
3100p
(cuibrit)
pdurile cu frunzi.

ecologice.
A339 Lanius minor

5-10p
(cuibrit)
Prefera regiunile deschise, zonele
de silvostepa, liziere si culturile
agricole cu copaci izolati, tufisuri
si subarbusti. Mai poate fi prezent
si n livezi batrne si parcuri mari.
ecologice.
A104 Bonasa
bonasia

90-120p
(rezidente)
Hbaitatele din zona proiectului
nu corespund cerinelor
ecologice ale speciei.

Estimm c specia nu este
prezent n zona proiectului
autostrzii.

256
arboroase. Nevoile speciei se
scimba pe parcursul anului, doar
un habitat foarte diverz, aproape
neatins poate satisface aceste
nevoi.
A246 Lullula
arborea

Rar
prezent la
cuibrit
ROSPA0033 corespund


257
prloage.
muntilor joase
A338 Lanius
collurio

Preznt la
cuibrit
a lungul praielor.
sau n arbusti.
prezen a speciei.


258
autostrzii Ditru la lextremitatea sitului ROSPA0129 Masivul Ceahlu pot fi favorabile prezenei
urmtoarelor specii de psri din anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EEC pentru care a
fost desemnat situl: Ciconia ciconia (barza alb), Ciconia nigra (barza neagr), Pernis apivorus
(viespar), Aquila pomarina (acvila iptoare mic), Aquila chrysaetos (acvila de munte), Falco
peregrinus (oim cltor), Crex crex (cristel de cmp), Strix uralensis (huhurez mare).
Caprimulgus europaeus (caprimulg), Alcedo atthis (pescru albastru), Picus canus (ghionoaia),
Dryocopus martius (ciocnitoarea neagr), Dendrocopos syriacus (ciocnitoarea de grdini),
Dendrocopos leucotos (ciocnitoare cu spate alb), Ficedula parva (muscar mic), Ficedula
albicollis (muscar gulerat), Lanius minor (sfrncioc cu fruntea neagr), Lullula arborea (ciocrlia
de pdure), Lanius collurio (sfrncioc roiatic). Habitatele pot folosi acestor specii pentru hrnire,
pasaj, cuibrit, reziden, etc.

au posibiliatea de a cuibrii n aceste habitate ( Pernis apivorus, Crex crex, Caprimulgus
europaeus, Ficedula parva, Lanius minor, Lullula arborea, Lanius collurio,)

ROSPA0033 Depresiunea i munii Giurgeului, avnd o arie larg de rspndire. Situl
ROSPA0033 are n general o valoare considerabil pentru conservarea acestor specii de psri.

Pe lng speciile de psri care fac parte din anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC
menionate mai sus, n situl Natura 2000 ROSPA0129 Masivul Ceahlu au migraie regulat 22
de specii de psri nemenionate n anexa I a Directivei.
Aceste specii sunt urmtoarele: A085 Accipiter gentilis (uliu porumbar), A221 Asio otus (ciuf de
pdure), A218 Athene noctua (cucuvea), A087 Buteo buteo (orecar comun), A334 Certhia
familiaris (cojoaca de pdure), A350 Corvus corax (corbul comun), A267 Prunella collaris
(brumria de stnc), A333 Tichodroma muraria (flutura de stnc), A282 Turdus torquatus
(mierl gulerat), A326 Parus montanus (piigoi de munte), A327 Parus cristatus (piigoi moat),
A259 Anthus spinoletta (fsa de munte), A264 Cinclus cinclus (pescrel negru), A344 Nucifraga
caryocatactes (alunar), A280 Monticola saxatilis (mierl de piatr), A361 Serinus serinus
(cnra), A226 Apus apus (drepnea neagr), A378 Emberiza cia (presur de munte), A112

259
Perdix perdix (potrniche), A210 Streptopelia turtur (turturica), A232 Upupa epops (pupza),
A207 Columba oenas (porumbel de scorbura).

Speciile de psri cu migraie regulat n situl Natura 2000 ROSPA0129 Masivul Ceahlu,
menionate mai sus, au o populaie nesemnificativ n sit comparativ cu populaiile la nivel
naional. Cateva dintre aceste specii de psri sunt menionate n formularul Standard al sitului
ca fiind rar cuibritoare n sit: A218 Athene noctua (cucuvea), A333 Tichodroma muraria
(flutura de stnc), A282 Turdus torquatus (mierl gulerat), A259 Anthus spinoletta (fsa de
munte), A280 Monticola saxatilis (mierl de piatr), A361 Serinus serinus (cnra), A226 Apus
apus (drepnea neagr), A210 Streptopelia turtur (turturica), A232 Upupa epops (pupza), A207
Columba oenas (porumbel de scorbura).


Situl de protecie avifaunistic ROSPA0129 Masivul Ceahlu a fost atribuit n custodia RNP -
Romsilva Administraia Parcului Naional Ceahlu prin convenia 821/MMGA/31.05.2004.

Situl de protecie avifaunistic ROSPA0129 Masivul Ceahlu se suprapune cu Parcul Naional
Ceahlu, ns nu n totalitate, astfel c proiectul autostrzii nu se afl i pe teritoriul parcului.
Pentru Parcul Naional Ceahlu exist un plan de management depus la Ministerul Mediului i
Pdurilor spre avizare i legalizare.

Referitor la situl de protecie avifaunistic ROSPA0129 Masivul Ceahlu, acesta nu are un plan
de management elaborat.

ROSPA0129 Masivul Ceahlu ntruct pn n momentul de fa nu exist un plan de
management al sitului.


260
3. ROSPA0107 Vntori Neam

ncepnd cu km 175+696 km 179+842 al autostrzii (respectiv km 83+570 - km 87+716,
tronsonul II) situl ROSPA0107 Vntori Neam este traversat de proiect de la vest la est prin
poriunea cea mai ngust a sitului, dup cum urmeaz:
Tabel 9-14

(m)
ROSPA0107 Vntori Neam 175+696

179+842 4146
TOTAL ax autostrad 4146

Situl de protecie avifaunistic ROSPA0107 este traversat prin zona cea mai ingusta, pe o
lungime de cca pe teritoriul administartiv al judeului Neam n zona extravilan a comunei
Pipirig (localitatea Leghin), pe o lungime de 4.1 km (km 175+696 (83+570) 179+816
(87+690)). Situl ROSPA0107 se suprapune cu parcul Natural Vntori Neam. Aceasta zona
strabatuta, conform punctului de vedere transmis de Parcul Natural Vanatori Neamt, este in cea
mai mare parte zona de management durabil, cu o portiune mica, la intersectia dintre autostrada
si DJ 157F, propusa a fi incadrata ca zona de dezvoltare durabila.

In interiorul ROSPA0107 se desfasoara in general in culoarul unor drumuri existente. Astfel, n
situl ROSPA0107 autostrada urmareste culoarul drumului naional DN15B (la o distan de 500-
1000m de proiectul autostrzii) i intersecteaz drumul judeean DJ157F precum i alte drumuri
comunale.

La intersecia cu drumul DJ 157F km 177+126 (85+000) este prevzut un nod de tip trompet
nod de perspectiv.

Conform Formularului Standard Natura 2000 al ROSPA0107 Vntori Neam situl prezinta
Suprafata: 30 841 ha

261
Suprafaa situllui se ncadreaz n regiunea biogeografic alpin i continental.
Situl ROSPA0107 prezint caracteristici tipice de zon de deal i muni joi din zona
subcarpatic cu o larg diversitate i cu pstrarea caracterului natural nealterat.
Tabel 9-15

Puni 8 231
Terenuri artificiale (localiti, mine) 2 1xx

Autostrada va ocupa n interiorul sitului ROSPA0107 urmtoarele tipuri de habitate: pdure de
amestec, puni, teren agricol.

Astfel pe traseul proiectului autostrzii Ditru n situl ROSPA0107 Vntori Neam aceste tipuri
de habitate sunt distribuite astfel:
Pdure de amestec - km 177+696 (83+570) km 177+726 (85+600)
Pune - km 177+726 (85+600) km 177+926 (85+800)
Pdure de amestec - km 177+926 (85+800) km 179+835 (87+709).


262
Tabel 9-16
Vntori Neam si evaluarea in ceea ce priveste prezenta acestora in zona proiectului :
speciei n
sit
proiectului
A089

Aquila
pomarina

25-30p
(cuibrit)
Prefera padurile foioase batrne

Pdurile de pe amplasamentul
proiectului aparintoare sitului
ROSPA0107 pot sevi speciei
pentru cuibrit iar terenurile
deschise pot servi speciei pentru
hrnire.
A072 Pernis
apivorus
40-60p
(cuibrit)
deschis.
Pdurile de pe amplasamentul
proiectului propus pot servi
speciei pentru cuibrit i hrnire.

263

A122 Crex crex

25-30p
(cuibrit)
Punile de pe amplasamentul
proiectului sunt reduse i mult
influnate antropic datorit
apropierii de localitatea Leghin
astfel c specia este puin
probabil a fi preznt pe aceste
tipuri de habitate.

264
A104 Bonasa
bonasia

170-200p
(rezident)
arboroase.

A320 Ficedula
parva

1500-
1800p
(cuibrit)
Habitatele de pduri de pe
amplasamntul proiectului pot
folosi speciei pentru cuibrit i
alte cerine ecologice.

265
molid.
A236 Dryocopus
martius

85-105p
(rezident)
dimensiuni mari.
situl ROSPA0107 pot
de reziden ale speciei
Dryocopus martius.
A215 Bubo bubo

1-3p
(rezident)
omeneti.
proiectul autostrzii n


266
A217 Glaucidium
passerinum

8-15p
(rezidente)
Triete n pduri ntinse de
conifere. Cuibrete n vechi
cuiburi de ciocnitoare.
Pdurile de conifere din zona
amplasamentului proiectului nu
pentru specia Glaucidium
passerinum.

A220 Strix
uralensis

35-50p
(rezidente)

267
A238 Dendrocopos
medius

100-150p Este atasat de paduri, parcuri sau
pasuni mpadurite cu multe
exemplare batrne de stejar sau
groun (Quesrcus sp.). Altitudinile
la care cuibareste sunt si ei
determinate de prezenta
habitatelor cu multe exemplare de
stejar sau gorun, fiind localizate n
principal la cc. 200 600 m, dar si
la naltimi mai joase n Dobrogea
si pe Cmpia de Vest.
Pdurile din zona proiectului de
la limita ROSPA0107 sunt de
fag i molid sau ameste de fag
cu molid. Astfel n zona
proiectului nu se regsesc
habitate preferate de specia
Dendrocopos medius.

A321 Ficedula
albicollis

6000-
7500p
(cuibrit)
pdurile cu frunzi.

ecologice.
A234 Picus canus

90-120p Este comun n pdurile de
foioase, dar se urca i pe vile
rurilor.
Se poate observa i pe sol, dar in
cea mai mare masura ea se
hraneste pe copaci. Sperioasa si
Pdurile de foioase din zona
proiectului precum i habitatele
corespunztoare rului Secu i
Valea Rea pot constitui habitat
favorabil prezenei specie Picus
canus.

268
prudenta. Primavara isi
semnaleaza prezenta cu strigatul
sau, dar vara este greu de gasit.
Toamna si iarna se indreapta spre
localitati.
A224 Caprimulgus
europaeus

70-100p
(cuibrit)
ale speciei.

269
A098 Falco
columbarius

5-10 i
(iernat)
Ne viziteaz n perioada rece a
anului, fiind un aprig mnctor de
psrele. Cuibrete n regiuni
deluroase, montane sau
mltinoase, n cuiburi vechi n
copaci sau pe vrfuri de stnci,
uneori pe sol.
ale speciei.
A429 Dendrocopos
syriacus

15-20p
(rezidente)
Habitatele tipice includ grdini,
parcuri, livezi, plantaii, cimitire,
limite de sate, n special cele cu
arbori fructiferi. Teritoriile ocupate
i densittile populaiilor sunt mai
mari fa de ale celorlalte
ciocnitori, deoarece habitatele
sunt deseori fragmentate.
Habitatele din zona supus
apropierea localitilor
ale speciei pentru reziden.
A031 Ciconia
ciconia

2-5p
(cuibrit)
ruine sau pe stnci.

n jurul cuibului).
Habitatele de puni i rurile
de pe amplasamentul proiectului
pot servi speciei pentru hrnire.
De asemenea condiiile acestor
habitate favorizeaz prezena
perechilor cuibritoare.


270
A030 Ciconia nigra

1p (cuibrit) Cuibareste pe copaci nalti, n
paduri batrne, nederanjate care
au n apropierea mlastini, zone
umede ruri, etc. unde poate sa
si procure hrana. Fiind o specie
retrasa n perioada de cuibarit are
nevoie de zone ntinse,
nederanjate care sa prezinte
acest mozaic de habitate paduri
batrne, mlastini, praie si/sau
ruri.
Mozaicul de habitate supus
proiectului autostrzii: pduri,
rurile de pe amplasamentul
proiectului, pot constitui habitat
favorabil cerinelor ecologice ale
speciei, inclusiv cuibrit.
A081 Circus
aeruginosus

10-20i
(pasaj)
Este strns legat de zonele
umede, cu suprafee mari de stuf
(Phragmites australis), unde i
cuibrete, dar poate fi ntlnit i
n alte tipuri de habitat, ca de
exemplu culturi agricole i puni
nvecinate cu zone umede.
proiectului autostrzii nu
ale speciei.


271
A084 Circus
pygargus

5-10i
(pasaj)
Desi prefera zonele deschise,
fiind o specie de ses, n unele
regiuni poate urca pna la 1500
de m. n habitatele naturale sau
seminaturale cuibareste mai ales
n vecinatatea rurilor, n vai,
platouri, marginea lacurilor, balti si
stepe. n diverse regiuni s-a
adaptat la cuibaritul n zone cu
tufaris sau plantatii tinere de
conifere.
Cnd nu au la dispozitie astfel de
habitate, se stabilesc pentru
cuibarit n cmpuri umede, fnate
sau chiar cmpuri agricole, mai cu
seama n cele de cereale cu spic
cum sunt grul, orzul si ovazul.
Specia necesita un teritoriu
deschis mare, cu vegetatie
suficient de nalta pentru ai
asigura conditiile necesare unui
cuibarit cu succes.
proiectului autostrzii corespund
cerinelor ecologice ale speciei
pentru pasaj.


272
A082 Circus
cyaneus

5-10i
(iernat)
Prefer terenurile deschise, cu
vegetaie puin nalt cum este
tundra, dar i cmpuri agricole i
zone mltinoase. Cuibul este
plasat pe sol, printre ierburi.
ale speciei.

A239 Dendrocopos
leucotos

70-100p
(rezident)
rurilor.

autostrzii n situl ROSPA0107
pot servi speciei pentru
reziden
A246 Lullula
arborea

201-350p
(cuibrit)
ROSPA0107 corespund


273
prloage.
muntilor joase
A108 Tetrao
urogallus

1o-15i
(rezidente)
ale speciei.


274
zmeura, ferig, etc.
A091 Aquila
chrysaetos

1-2p
(rezidente)
n ceea mai mare parte a arealului
a habitatului speciei este prezenta
unor habitate deschise (pajisti,
tufarisuri scunde), fiind incapabil



275
sa vneze n paduri nchise. n
Romnia majoritatea perechilor
cunoscute cuibaresc pe stncarii.
mai ales iarna.
A229 Alcedo atthis

5-10p Cuibrete att n inuturile joase,
ct i pe vile rurilor de munte.
Cuibul este spat n maluri i se
afl n fundul unor galerii pe care
psrile i le sap singure.
cuibrete din aprilie pn n
iunie;
Rul Secu ce intersecteaz
proiectul autostrzii poate
constitui habitat favorabil pentru
rezidena pescruului albastru
(Alcedo atthis)

276
A338 Lanius
collurio

8-10
(cuibrit)
a lungul praielor.
sau n arbusti.
prezen a speciei.


277
autostrzii Ditru n situl ROSPA0107 Vntori Neam pot fi favorabile prezenei urmtoarelor
specii de psri din anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EEC pentru care a fost desemnat
situl: Aquila pomarina (acvila iptoare mic), Pernis apivorus (viespar), Ficedula parva (muscar
mic), Dryocopus martius (ciocnitoarea neagr), Strix uralensis (huhurez mare), Ficedula
albicollis (muscar gulerat), Picus canus (ghionoaia), Caprimulgus europaeus (caprimulg), Falco
columbaris (vnturel de iarn), Dendrocopos syriacus (ciocnitoarea de grdini), Ciconia ciconia
(barza alb), Ciconia nigra (barza neagr), Circus pygargus (erete sur), Dendrocopos leucotos
(ciocnitoare cu spate alb), Lullula arborea (ciocrlia de pdure), Alcedo atthis (pescru
albastru), Lanius collurio (sfrncioc roiatic).

au posibiliatea de a cuibrii n aceste habitate (Aquila pomarina, Pernis apivorus, Ficedula
parva, Ficedula albicollis, Caprimulgus europaeus, Ciconia ciconia, Ciconia nigra, Lullula
arborea, Lanius collurio.

ROSPA0107 Vntori Neam, avnd o arie larg de rspndire. Situl ROSPA0107 are o valoare
bun pentru conservarea acestor specii de psri.

Pe lng speciile de psri care fac parte din anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC
menionate mai sus, n situl Natura 2000 ROSPA0107 Vntori Neam au migraie regulat 73
de specii de psri nemenionate n anexa I a Directivei.

Aceste specii de psri, conform formularului standard al sitului ROSPA0107 sunt urmtoarele:
A086 Accipiter nisus, A298 Acrocephalus arundinaceus, A296 Acrocephalus palustris, A297
Acrocephalus scirpaceus, A295 Acrocephalus schoenobaenus, A168 Actitis hypoleucos, A247
Alauda arvensis, A053 Anas platyrhynchos, A257 Anthus pratensis, A259 Anthus spinoletta,
A256 Anthus trivialis, A028 Ardea cinerea, A221 Asio otus, A263 Bombycilla garrulus, A087
Buteo buteo, A366 Carduelis cannabina, A364 Carduelis carduelis, A363 Carduelis chloris,
A368 Carduelis flammea, A365 Carduelis spinus, A371 Carpodacus erythrinus, A136
Charadrius dubius, A373 Coccothraustes coccothraustes, A207 Columba oenas, A113 Coturnix
coturnix, A208 Columba palumbus, A212 Cuculus canorus, A253 Delichon urbica, A269

278
Erithacus rubecula, A099 Falco subbuteo, A096 Falco tinnunculus, A322 Ficedula hypoleuca,
A359 Fringilla coelebs, A360 Fringilla montifringilla, A299 Hippolais icterina, A251 Hirundo
rustica, A233 J ynx torquilla, A340 Lanius excubitor, A291 Locustella fluviatilis, A292 Locustella
luscinioides, A369 Loxia curvirostra, A270 Luscinia luscinia, A271 Luscinia megarhynchos, A383
Miliaria calandra, A262 Motacilla alba, A261 Motacilla cinerea, A260 Motacilla flava, A319
Muscicapa striata, A277 Oenanthe oenanthe, A337 Oriolus oriolus, A214 Otus scops, A273
Phoenicurus ochruros, A274 Phoenicurus phoenicurus, A315 Phylloscopus collybita, A314
Phylloscopus sibilatrix, A266 Prunella modularis, A372 Pyrrhula pyrrhula, A318 Regulus
ignicapillus, A317 Regulus regulus, A249 Riparia riparia, A275 Saxicola rubetra, A276 Saxicola
torquata, A155 Scolopax rusticola, A361 Serinus serinus, A210 Streptopelia turtur, A351
Sturnus vulgaris, A311 Sylvia atricapilla, A310 Sylvia borin, A309 Sylvia communis, A308 Sylvia
curruca, A285 Turdus philomelos, A284 Turdus pilaris, A282 Turdus torquatus, A287 Turdus
viscivorus, A232 Upupa epops, A142 Vanellus vanellus, A324 Aegithalos caudatus, A226 Apus
apus, A218 Athene noctua, A264 Cinclus cinclus, A237 Dendrocopos major, A342 Garrulus
glandarius, A283 Turdus merula.

Speciile de psri cu migraie regulat n situl Natura 2000 ROSPA0107 Vntori Neam,
menionate mai sus, au o populaie nesemnificativ n sit comparativ cu populaiile la nivel
naional.


Situl ROSPA0107 se suprapune n totalitate cu Parcul Natural Vntori Neam aflat n
administrarea Direciei Silvice Piatra Neam. Responsabili cu managementul sitului sunt Direcia
Silvic Piatra Neam (serviciul de administrare al Parcului Natural Vntori).

Pentru Parcul Natural Vntori exist un plan de management ns acesta nu este nc avizat
de ctre Ministerul Mediului.

Referitor la situl de protecie avifaunistic ROSPA0107 Vntori Neam, acesta nu are un plan
de management elaborat.


279
ROSPA0107 Vntori Neam ntruct pn n momentul de fa nu exist un plan de

4. ROSCI0270 Vntori - Neam
ncepnd cu km 175+6989 km 179+835 al autostrzii (respectiv km 83+563 - km
87+709, tronsonul II) situl ROSCI0270 Vntori - Neam este traversat de proiect de la vest la
est prin poriunea cea mai ngust a sitului, dup cum urmeaz:
Tabel 9-17
(m)
ROSCI0270 Vntori - Neam 175+689

179+835 4146
TOTAL ax autostrad 4146

Situl de interes comunitar ROSCI0270 Vntori Neam este traversat prin zona cea mai
ingusta, pe o lungime de cca 4146 m pe teritoriul administartiv al judeului Neam, n zona
extravilan a comunei Pipirig (localitatea Leghin). Situl ROSCI0270 se suprapune cu parcul
Natural Vntori Neam i cu situl de importan avifaunistic ROSPA0107 Vntori Neam.

Conform Formularului Standard Natura 2000 al ROSCI0270 Vntori Neam situl prezinta
Suprafata: 30 206 ha
Suprafaa situllui se ncadreaz n regiunea biogeografic alpin i continental.
Situl ROSCI0270 prezint caracteristici tipice de zon de deal i muni joi din zona
subcarpatic cu o larg diversitate i cu pstrarea caracterului natural nealterat.
Situl prezint urmtoarele clase de habitate conform ncadrrii Corine Land Cover:


280
Tabel 9-18
Puni 8 231
Terenuri artificiale (localiti, mine) 2 1xx

Autostrada va ocupa n interiorul sitului ROSCI0270 urmtoarele tipuri de habitate: pdure de
amestec, puni, teren agricol.
Astfel pe traseul proiectului autostrzii Ditru n situl ROSCI0270 Vntori Neam aceste tipuri
de habitate sunt distribuite astfel:
Pdure de amestec - km 177+696 (83+570) km 177+726 (85+600)
Pune - km 177+726 (85+600) km 177+926 (85+800)
Pdure de amestec - km 177+926 (85+800) km 179+835 (87+709).


281
Tabel 9-19
Tipuri de habitate de interes comunitar pentru care a fost desemnat situl ROSCI0270 Vntori Neam si evaluarea in ceea ce
priveste prezenta acestora in zona proiectului :

Habitat de interes
comunitar
Descriere Corespondent romnesc
Descriere
Prezena habitatului
pe amplasamentul
proiectului
6230* Pajiti montane
de Nardus bogate n
specii pe substraturi
silicioase
n cadrul sitului ROSCI0270 Vntori Neam,
habitatul reprezint 1% din suprafaa ntregului sit.
Caracterizare: Pajiti permanente, nchise, de
Nardus, xeromezofile sau mezofile, ce ocup
soluri silicatice n zonele de es, deal i munte
ale regiunilor atlantic, subatlantic sau boreal.
Vegetaia este foarte variat, ns aceast variaie
este caracterizat prin continuitate. Nardetalia:
35.1 - Violo-Nardion (Nardo-Galion saxatilis,
Violion caninae); 36.31 - Nardion.
Plante: Antennaria dioica, Arnica montana, Carex
ericetorum, C. pallescens, C. panicea, Festuca
ovina, Galium saxatile, Gentiana pneumonanthe,
Hypericum maculatum, Hypochoeris maculata,
Leucorchis albida, Meum athamanticum, Nardus
stricta, Pedicularis sylvatica, Platanthera bifolia,
Polygala vulgaris, Potentilla aurea, P. erecta,
Veronica officinalis, Viola canina.
R3608, R3609

Analiza caracteristicilor acestor tipuri de
habitate conform crii Habitatele din
Romnia a evideniat faptul c acestea nu
corespund zonei supuse proiectului
autostrzii din situl ROSCI0270.

Caracteristicile de
staiune i relief ale
habitatului 6230*
Pajiti montane de
Nardus bogate n
silicioase nu
corespund zonei
supuse
amplasamentului
proiectului autostrzii
din situl ROSCI0270
Vntori Neam.

Estimm astfel c
habitatul 6230*
Pajiti montane de
Nardus bogate n

282
Asociaii vegetale: Scorzonero roseae-
Festucetum nigricantis (Pucaru et al. 1956)
Coldea 1978 (syn.: Festucetum rubrae fallax
Pucaru et al. 1956, Festucetum rubrae
montanum Csrs et Resmeri 1960); Violo
declinatae-Nardetum Simon 1966 (syn.:
Nardetum strictae montanum Resmeri et
Csrs 1963, Nardetum strictae alpinum Buia et
al. 1962, Nardetum alpigenum carpaticum Borza
1959); Hieracio pilosellae-Nardetum strictae Pop
et al. 1988; Nardo-Festucetum tenuifoliae
Buiculescu 1971; Festuco rubrae-Agrostietum
capillaris Horvat 1951 subas. nardetosum strictae
Pop 1976.
silicioase nu se
regsete n zona
proiectului propus.

6430 Comuniti de
lizier cu ierburi nalte
hidrofile de la nivelul
cmpiilor, pn la cel
montan i alpin.
n cadrul sitului ROSCI0270 Vntori Neam,
habitatul reprezint 1% din suprafaa ntregului sit.
Subtipuri:
Comuniti higrofile i nitrofile de ierburi nalte,
de-a lungul cursurilor de ap i lizierelor
forestiere, aparinnd ordinelor Glechometalia
hederaceae i Convolvuletalia sepium (Senecion
fluviatilis, Aegopodion podagrariae, Convolvulion
sepium, Filipendulion).
Comuniti de ierburi perene nalte higrofile din
R3701, 3702, 3703, 3706, 3707, 3708,
R3714

Romnia a evideniat faptul c numai
habitatul R3708 se poate potrivi
caracteristicilor zonei supuse proiectului

Habitatul romnesc
R3708 corespunde
din punct de vedere
al statiunii cu zona
supus proiectului

283
etajul montan pn n cel alpin, aparinnd clasei
Betulo-Adenostyletea.
Plante:
- Glechoma hederacea, Epilobium hirsutum,
Senecio fluviatilis, Filipendula
ulmaria, Angelica archangelica, Petasites
hybridus, Cirsium oleraceum, Chaerophyllum
hirsutum, Aegopodium podagraria, Alliaria
petiolata, Geranium robertianum, Silene dioica,
Lamium album, Lysimachia punctata, Lythrum
salicaria, Crepis paludosa.
- Aconitum lycoctonum (A. vulparia), A.
napellus, Geranium sylvaticum, Trollius
europaeus, Adenostyles alliariae, Cicerbita
alpina, Digitalis grandiflora, Calamagrostis
arundinacea, Cirsium helenioides.
Asociaii vegetale: Aconitetum taurici Borza 1934
ex Coldea 1990, Adenostylo-Doronicetum
austriaci Horvat 1956 (syn.: Adenostyletum
alliariae banaticum Borza 1946); Cirsio
waldsteinii-Heracleetum transsilvanici Paw. ex
Walas 1949 (syn.: Cardueto-Heracleetum palmati
Beldie 1967, Heracleetum palmati auct. rom.);
Petasitetum kablikiani Szafer et al. 1926 (syn.:
Petasitetum glabrati Morariu 1943); Telekio-
R3708
Comuniti daco-getice cu Angelica
sylvestris, Crepis paludosa i Scirpus
sylvaticus

Rspndire: n zona colinar i n etajul
montan inferior din toat ara.
Suprafee: Formeaz fii de limi
variabile n vile umede i difuz luminate
din etajele amintite.
Staiuni: Altitudine: 350700 m. Clima:
T = 870C; P = 650800 mm. Relief:
versanii vilor, n apropiere de firul vii
sau al ochiurilor de ap din lungul
acestora. Soluri: aluviale, pseudo-gleice,
bogate n substane nutritive.
Structura: Speciile de baz sunt plante
nalte, cunoscute i sub numele de
buruieni
din vile de munte, dintre care mai
reprezentative sunt: Cirsium oleraceum,
Angelica sylvestris, Cirsium rivularis,
Filipendula ulmaria. Aceste plante
realizeaz
etajul superior, care depete
autostrzii.
Habitatul poate fi
prezent pe valea
rului Secu i Valea
Rea intersectate de
proiect.

284
Petasitetum hybridi (Morariu 1967) Resmeri et
Raiu 1974 (syn.: Petasitetum hybridi auct. rom.,
Aegopodio-Petasitetum hybridi auct. rom.,
Telekio-Petasitetum albae Beldie 1967,
Petasitetum albae Dihoru 1975, Petasiteto-
Telekietum speciosae Morariu 1967); Telekio-
Filipenduletum Coldea 1996; Telekio speciosae-
Aruncetum dioici Oroian 1998; Angelico-
Cirsietum oleracei Txen 1937; Scirpetum
sylvatici Ralski 1931 em. Schwich 1944;
Filipendulo-Geranietum palustris Koch 1926;
Chaerophyllo hirsuti-Filipenduletum Niemann et
al. 1973; Lysimachio vulgaris-Filipenduletum Bal.-
Tul. 1978; Chaerophylletum
aromaticiNeuhuslova-Novotna et al. 1969;
Arunco-Petasitetum albi Br.-Bl. et Sutter1977;
Convolvulo-Eupatorietum cannabini Grs 1974;
ConvolvuloEpilobietum hirsuti Hilbig et al.1972;
Aegopodio-Anthriscetum nitidae Kopeck 1974;
Angelico sylvetris-Cirsietum
cani Burescu 1998; Cicerbitetum alpinae Bolleter
1921 (syn. Adenostylo-
Cicerbitetum Braun-Blanquet 1959).
1 m nlime i densitate mare (6575%).
Etajul inferior este format din specii de talie
mijlocie i mic, dintre care semnalm:
Caltha laeta, Geranium palustre, Crepis
paludosa, Myosotis scorpioides, Mentha
longifolia, Scirpus sylvaticus, Equisetum
palustre, Ranunculus acris, R. repens,
Lychnis flos-cuculi.

Valoare conservativ: redus, mare doar
n habitatele unde este prezent specia
Ligularia sibirica (DH2).
Compoziie floristic: Specii edificatoare:
Angelica sylvestris, Cirsium oleraceum,
Geranium palustre, Scirpus sylvaticus.
Specii caracteristice: Scirpus sylvaticus,
Angelica sylvestris, Cirsium oleraceum.
Alte
specii importante: Angelica archangelica,
Crepis paludosa, J uncus articulatus. Specii
rare: Ligularia sibirica, Polemonium
caeruleum,
Trolius europaeus.
6510 Fnee de
altitudine joas
Caracterizare: Fnee bogate n specii, pe soluri
slab pn la moderat fertilizate, din zona de
R3802

Habitatul nu
corespunde zonei

285
(Alopecurus pratensis
Sanguisorba officinalis)
cmpie pn n etajul submontan, aparinnd
alianelor Arrhenatherion i Brachypodio-
Centaureion nemoralis. Aceste pajiti exploatate
extensiv sunt bogate n plante cu flori i nu sunt
cosite nainte ca gramineele s nfloreasc i
dup aceea,
numai o dat sau de dou ori pe an. Plante:
Arrhenatherum elatius, Trisetum flavescens
subsp. flavescens, Pimpinella
major, Centaurea jacea, Crepis biennis, Knautia
arvensis, Tragopogon pratensis,
Daucus carota, Leucanthemum vulgare,
Alopecurus pratensis, Sanguisorba
officinalis, Campanula patula, Leontodon
hispidus, L. nudicaulis, Linum bienne,
Malva moschata.
Asociaii vegetale: Exist subtipuri umede pn
la uscate. Dac practicile de exploatare devin
intensive, cu utilizarea abundent a
ngrmintelor, diversitatea speciilor scade
rapid.
supuse proeictului
autostrzii. Pe
amplasamentul
proiectului nu se
regsesc habitate de
fnee.
6520 Fnee montane Caracterizare: Fnee mezofile bogate n specii
din etajele montan i subalpin (majoritatea peste
600 metri), dominate de obicei de Trisetum
flavescens i cu Heracleum sphondylium, Viola
R3801, R3803, R3804

Habitatul nu
corespunde zonei
supuse proeictului
autostrzii. Pe

286
cornuta, Astrantia major, Carum carvi, Crepis
mollis, C. pyrenaica, Polygonum bistorta, Silene
dioica, S. vulgaris, Campanula glomerata,
Salvia pratensis, Centaurea nemoralis,
Anthoxanthum odoratum, Crocus albiflorus,
Geranium phaeum, G. sylvaticum, Narcissus
poticus, Malva moschata, Valeriana repens,
Trollius europaeus, Pimpinella major, Muscari
botryoides, Lilium bulbiferum, Thlaspi
caerulescens, Viola tricolor subsp. subalpina,
Phyteuma halleri, P. orbiculare, Primula elatior,
Chaerophyllum hirsutum i multe altele.
Plante: Trisetum flavescens, Heracleum
sphondylium, Viola cornuta, Astrantia
major, Carum carvi, Crepis mollis, Polygonum
bistorta, Silene dioica, S. vulgaris, Campanula
glomerata, Salvia pratensis, Anthoxanthum
odoratum, Geranium phaeum, G. sylvaticum,
Narcissus poticus, Malva moschata, Trollius
europaeus, Pimpinella major, Muscari
botryoides, Lilium bulbiferum, Thlaspi
caerulescens, Viola tricolor subsp. subalpina,
Phyteuma orbiculare, Primula elatior,
Chaerophyllum hirsutum, Alchemilla spp., Cirsium
heterophyllum.
amplasamentul
proiectului nu se
regsesc habitate de
fnee.


287
9130 Pduri de fag de
tip Asperulo-Fagetum
Caracterizare: Pdurile de Fagus sylvatica i, n
munii mai nali, de Fagus sylvatica-Abies alba
sau de Fagus sylvatica-Abies alba-Picea abies
dezvoltate pe soluri neutre sau slab acide, cu
humus de calitate (mull), din domeniile medio
europene i atlantice ale Europei occidentale i
ale Europei centrale i central-nordice,
caracterizate printr-o
reprezentare masiv a speciilor aparinnd
grupurilor ecologice ale lui Anemone nemorosa,
Lamiastrum (Lamium) galeobdolon, Galium
odoratum i Melica uniflora i, la munte, diferitelor
specii de Dentaria, formnd un strat ierbos mai
bogat n specii i mai abundent dect n pdurile
de la 9110 i 9120.

Subtipuri:
-Pduri medio-europene colinare i neutrofile de
fag
-Pduri neutrofile sau bazifile de Fagus sylvatica
i de Fagus sylvatica-Quercus
petraea-Quercus robur, de pe dealurile, munii
scunzi i platourile arcului hercinic i
din regiunile sale periferice, din Jura, Lorena,
bazinul Parisului, Burgundia,
R4118, R4119, R4120
Romnia a evideniat faptul c numai
habitatele R4118 i R4119 se pot potrivi
caracteristicilor zonei supuse proiectului

R4118
Pduri dacice de fag (Fagus sylvatica) i
carpen (Carpinus betulus) cu Dentaria
bulbifera

Rspndire: n toate dealurile peri- i
intra carpatice, ca i n partea inferioar a
Carpailor, n etajul nemoral.
Suprafee: circa 585.000 ha, din care
290.000 ha n dealurile vestice i Carpaii
Occidentali, 180.000 ha n dealurile i
munii Carpailor Meridionali, 80.000 n
dealurile i munii Carpaii Orientali, 30.000
n Podiul
Transilvaniei.
Staiuni: Altitudini: 300800 (1000) m.
Clim: T = 9,06,00

Habitatul romnesc
R4118 corespunde
din punct de vedere
al rspndirii i
statiunii cu zona
supus proiectului
autostrzii. Habitatul
poate fi prezent n
zona pdurilor
traversate de proiect


288
piemontul Alpilor, Carpai i cteva localiti din
Cmpia Baltic - Marea Nordului.
- Pduri medio-europene montane i neutrofile de
fag
-Pduri neutrofile de Fagus sylvatica, de Fagus
sylvatica i Abies alba, de Fagus
sylvatica i Picea abies, sau de Fagus sylvatica,
Abies alba i Picea abies din etajele
montan i montan superior al munilor Jura,
Alpilor nordici i estici, Carpailor
vestici i marelui lan hercinic.
- Pduri panonice neutrofile de fag
Pduri de fag neutrofile cu afiniti medio-
europene de pe dealurile Cmpiei
Panonice i de la periferia vestic a acesteia.
Plante: Fagus sylvatica, Abies alba, Picea abies,
Anemone nemorosa, Lamiastrum
(Lamium) galeobdolon, Galium odoratum, G.
schultesii, Melica uniflora, Dentaria
spp.
Asociaii vegetale: Arboretele relictare ale
pdurilor colinare neutrofile de fag din munii
Mcinului,
Dobrogea, formeaz habitatul prioritar 91X0 -
pduri dobrogene de fag.
C, P = 650850 mm.
Relief: la altitudini sub 700 m numai pe
versani umbrii i vi, chiar pe versani
nsorii cu vechi alunecri; la altitudini
peste 700 m, pe versani cu diferite
nclinri i expoziii, culmi, platouri. Roci: n
general molase (alternane de argile,
nisipuri, pietriuri), marne, gresii calca-
roase, calcare, isturi (la munte). Soluri:
de tip eutricambosol, luvosol, profunde,
slab acide, eubazice, umede, eutrofice.
Structura: Fitocenoze edificate de specii
europene, nemorale i balcanice,
mezoterme, mezofile, mezo-eutrofe.
Stratul arborilor, compus exclusiv din
fag(Fagus sylvatica ssp. moesiaca i
ssp.sylvatica), sau cu amestec redus
decarpen (Carpinus betulus), iar diseminat
gorun (Quercus petraea), cire (Cerasus
avium), paltin de munte (Acer
pseudoplatanus), sorb de cmp (Sorbus
torminalis), ulm (Ulmus glabra, U. minor),
frasin (Fraxinus excelsior), tei pucios (Tilia
cordata), iar n sud-vestul i
vestul Romniei i cer (Quercus cerris) i


289
grni (Q. frainetto). n cazul cnd
proporia speciilor de amestec depete
50% se formeaz aa numitele fgete
amestecate. Acoperirea realizat de
arboret este de 80100%, iar nlimea
atins de fag la 100 de anieste de 2535
m. Stratul arbutilor, cu dezvoltare
variabil, n funcie de acoperirea realizat
de arboret, este compus din Corylus
avellana, Crataegus monogyna, Evonymus
europaeus, Staphylea pinnata, Cornus
sanguinea, Sambucus nigra .a. Stratul
ierburilor i subarbutilor, cu dezvoltare
variabil, conine specii din flora de mull
(Galium odoratum, Asarum europaeum,
Stellaria holostea, Carex pilosa,
Mercurialis
perennis, Dentaria bulbifera).
Valoare conservativ: redus.
Fagus sylvatica ssp.moesiaca cu frecvena
mare, ssp. sylvatica cu frecven mai mic,
Carpinus betulus. Specii caracteristice:
nu sunt; posibil Erythronium dens-canis,
ct i speciile alianei Lathyro Carpinion

Habitatul romnesc
R4119 corespunde
din punct de vedere
al rspndirii i
statiunii precum i a
speciilor edificatoare
din pdurile supuse
proiectului
autostrzii. Habitatul
poate fi prezent n
tona pdurilor
traversate de proiect


290
(Carpinus betulus, Cerasus avium, Tilia
cordata, Melampyrum bihariense, Dactylis
polygama, Ranunculus auricomus,
Stellaria
holostea, Crocus heuffelianus, Lathyrus
hallersteinii). Alte specii importante: domi-
nant primvara este Dentaria bulbifera;
cu frecven mare se ntlnesc Anemone
ranunculoides, A. nemorosa, Asarum
europaeum, Galium odoratum, Carex
sylvatica, Dactylis polygama, Lamium
galeobdolon, Lathyrus vernus, Milium
effusum, Mercurialis perennis, Primula
vulgaris, Pulmo-
naria oficinalis, Sanicula euopaea, Viola
reichenbachiana, precum i unele specii
sud-europene (Melittis melissophyllum,
Campanula persicifolia, Lathyrus niger),
n locuri umede, primvara, solul este aco-
perit cu Allium ursinum.
R4119
Pduri dacice de fag (Fagus sylvatica) i
carpen (Carpinus betulus) cu Carex pilosa
Rspndire: n toate dealurile peri- i
intracarpatice i n partea inferioar a


291
Carpailor, n etajul nemoral.
Suprafee: circa 160.000 ha (22.000 n
dealurile estice, 58.000 n dealurile
vestice, 40.000 ha n Transilvania, restul n
dealurile
din preajma Carpailor).
Staiuni: Altitudini: 300800 m. Clim:
T = 9,06,00
C, P = 600750 mm. Relief:
versani cu nclinri mici i medii, cu
expoziii diferite, platouri. Roci: molase
(argile, nisipuri, pietriuri), marne. Soluri:
de tip luvosol, preluvosol, profunde, slab
acide, eubazice, hidric echilibrate, cu
stagnare temporar de ap deasupra
orizontului B, eutrofice.
Structura: Fitocenoze edificate de specii
europene nemorale i balcanice,
mezoterme, mezofile, mezo-eutrofe.
Stratul arborilor, compus din fag (Fagus
sylvatica ssp.
moesiaca, ssp. sylvatica), exclusiv sau cu
carpen (Carpinus betulus), mai rar gorun
(Quercus petraea s.l.), cer (Quercus
cerris), frasin (Fraxinus excelsior), sorb de

292
cmp (Sorbus torminalis), paltin de cmp
(Acer platanoides), jugastru (Acer
campestre), tei pucios (Tilia cordata), cire
(Prunus avium), plop tremurtor (Populus
tremula), ulm (Ulmus glabra); are
acoperire de 80100% i nlimi de 2530
m la 100 de ani. Stratul arbutilor,
dezvoltat variabil, n funcie de acoperirea
arboretului, compus din Corylus avellana,
Crataegus monogyna, Cornus sanguinea,
Ligustrum vulgare, Evonymus europaeus
.a. Stratul ierburilor i subarbutilor:
dominat de Carex pilosa, cu elemente din
flora de mull; n
vestul rii apare frecvent Aposeris foetida.
Valoare conservativ: redus.
Fagus sylvatica ssp. moesiaca, ssp.
sylvatica, Carpinus betulus. Specii
caracteristice:
Carex pilosa, Galium schultesii. Alte specii
importante: Anemone nemorosa, Asarum
europaeum, Brachypodium sylvaticum,
Campanula persicifolia, Carex digitata,
C. sylvatica, Dactylis polygama, Dentaria

293
bulbifera, Euphorbia amygdaloides,
Galium
odoratum, Lamium galebdolon, Lathyrus
vernus, Melica uniflora, Poa nemoralis,
Primula vulgaris, Pulmonaria officinalis,
Ranunculus auricomus, Stellaria holostea,
Viola reichenbachiana.
91E0* Pduri aluviale
de Alnus glutinosa i
Fraxinus excelsior (Alno-
Padion, Alnion
incanae, Salicion albae)

Caracterizare: Pduri de lunc de Fraxinus
excelsior i Alnus glutinosa ale cursurilor de ap
din zona de cmpie i etajul colinar ai Europei
temperate i boreale (44.3: Alno-Padion);
pduri de lunc de Alnus incana ale rurilor
montane i submontane din Alpi i Apeninii de
nord (44.2: Alnion incanae); galerii arborescente
formate din exemplare nalte de Salix alba, S.
fragilis i Populus nigra de-a lungul rurilor medio-
europene, n etajul submontan, colinar i zona de
cmpie (44.13: Salicion albae). Toate tipurile apar
pe soluri grele (n general bogate n depozite
aluviale), inundate periodic de creterea nivelului
rului (sau prului) cel puin o dat pe an, ns
altfel bine drenate i aerate n perioada n care
debitul apei este sczut. Stratul ierbos include
ntotdeauna numeroase specii de talie mare
(Filipendula ulmaria, Angelica sylvestris,

R4401, R4402, R4405, R4407, R4408


Habitatul nu
corespunde zonei
supuse proiectului
autostrzii n ceea ce
priveste rspndirea
i tipul de staiune al
acestuia.


294
Cardamine spp., Rumex sanguineus, Carex spp.,
Cirsium oleraceum) i poate conine diverse
geofite vernale, precum Ranunculus ficaria,
Anemone nemorosa, A. ranunculoides, Corydalis
solida.
Acest habitat include mai multe subtipuri: pduri
de frasin i anin ale izvoarelor i rurilor aferente
(44.31 Carici remotae-Fraxinetum); pduri de
frasin i anin ale rurilor cu curgere rapid (44.32
- Stellario-Alnetum glutinosae); pduri de frasin i
anin ale rurilor cu curgere lent (44.33 - Pruno-
Fraxinetum, Ulmo-Fraxinetum);
galerii montane de anin alb (44.21 - Calamagrosti
variae-Alnetum incanae Moor 1958); galerii
submontane de anin alb (44.22 - Equiseto
hyemalis-Alnetum incanae Moor 1958); pduri-
galerii de salcie alb (44.13 Salicion albae).
Plante: stratul arborescent - Alnus glutinosa,
Alnus incana, Fraxinus excelsior;
Populus nigra, Salix alba, S. fragilis; Ulmus
glabra; stratul ierbos - Angelica
sylvestris, Cardamine amara, C. pratensis, Carex
acutiformis, C. pendula, C. remota,
C. strigosa, C. sylvatica, Cirsium oleraceum,
Equisetum telmateia, Equisetum spp.,


295
Filipendula ulmaria, Geranium sylvaticum, Geum
rivale, Lycopus europaeus,
Lysimachia nemorum, Rumex sanguineus,
Stellaria nemorum, Urtica dioica.
Asociaii vegetale: Majoritatea acestor pduri se
afl n contact cu pajiti umede sau cu pduri de
ravene (Tilio-Acerion). Poate fi observat uneori o
succesiune ctre Carpinion a frsinetelor.

91F0 Pduri mixte de
lunc de Quercus robur,
Ulmus laevis i Ulmus
minor, Fraxinus
excelsior sau Fraxinus
angustifolia din lungul
marilor ruri (Ulmenion
minoris)
Caracterizare: Pduri din specii cu lemn de
esen tare situate n albia major a rurilor,
expuse
regulat inundaiilor n perioda creterii nivelului
apei, sau n zone joase, expuse
inundaiilor provocate de nlarea apei freatice.
Aceste pduri se dezvolt pe
depozite aluviale recente. Solul poate fi bine
drenat ntre inundaii sau poate rmne ud. Ca
urmare a regimului hidric specific, speciile
lemnoase dominante aparin genurilor Fraxinus,
Ulmus sau Quercus. Subarboretul este bine
dezvoltat.
Plante: Quercus robur, Ulmus laevis, U. minor, U.
glabra, Fraxinus excelsior, F.
angustifolia, Populus nigra, P. canescens, P.
tremula, Alnus glutinosa, Prunus padus,
R4404, R4409, R4410, R4411

Habitatul nu
corespunde zonei
supuse proiectului
priveste rspndirea
tipul de staiune i al
strcturii floristice
acestuia.


296
Humulus lupulus, Vitis vinifera subsp. sylvestris,
Tamus communis, Hedera helix,
Phalaris arundinacea, Corydalis solida, Gagea
lutea, Ribes rubrum.
Asociaii vegetale: Aceste pduri formeaz
mozaicuri cu pduri pioniere sau climax din specii
cu lemn de esen moale, n zonele joase ale
luncilor rurilor; ele se pot dezvolta i din pduri
aluviale de specii cu lemn de esen tare. Acest
tip de habitat apare adesea n conjuncie cu
pduri de anin i frasin

91V0 Pduri dacice de
fag (Symphyto-Fagion)
Caracterizare: Pduri de Fagus sylvatica, Fagus
sylvatica-Abies alba, Fagus sylvatica-Abies
alba-Picea abies i Fagus sylvatica-Carpinus
betula din Carpaii romneti,
ucraineni i din estul Serbiei, i din dealurile
subcarpatice, din aliana Symphyto
cordati-Fagion, cu specii tipice de Fagetalia,
dezvoltate pe substrate neutre, bazice i
uneori acide.
Plante: Symphytum cordatum, Cardamine
glanduligera (syn. Dentaria
glandulosa), Hepatica transsilvanica, Pulmonaria
rubra, Leucanthemum waldsteinii,
Silene heuffelii, Ranunculus carpaticus, Euphorbia
R4101, R4103, R4104, R4108, R4109,
R4116

Habitatul nu
corespunde zonei
supuse proiectului
priveste rspndirea
tipul de staiune i al
strcturii floristice
acestuia.


297
carniolica, Aconitum
moldavicum, Saxifraga rotundifolia subsp.
heuffelii, Primula elatior subsp.
leucophylla, Hieracium rotundatum, Galium
kitaibelianum, Moehringia pendula,
Festuca drymeja.

3240 Vegetaie
lemnoas cu Salix
elaeagnos de-a lungul
cursurilor de ap
montane
Caracterizare: Desiuri sau tufriuri nalte de
Salix spp., Hippopha rhamnoides, Alnus spp.,
Betula spp., printre altele, pe depozite de pietri
ale cursurilor de ap montane i boreale nordice,
care au un regim hidrologic de tip alpin, cu debit
maxim n timpul verii. Formaiuni de Salix
elaeagnos, S. purpurea subsp. gracilis, S.
daphnoides, S. nigricans i Hippopha
rhamnoides pe depozitele nalte de pietri fluvial
din vile alpine i perialpine.
Plante: Salix elaeagnos, S. purpurea subsp.
gracilis, S. daphnoides i Hippopha
rhamnoides.
Asociaii vegetale: Hippopho-Salicetum elaeagni
Br.-Bl. et Volk 1940; Salicetum elaeagni-
purpureae Sillinger 1933.
R4417
Analiza caracteristicilor acestui tip de
habitat conform crii Habitatele din

Habitatul nu
corespunde zonei
supuse proiectului
priveste tipul de
staiune.

3230 Vegetaie
lemnoas cu Myricaria
germanica de-a lungul
Caracterizare: Comuniti formate din tufe joase
de specii pioniere, ce invadeaz formaiunile
erbacee ale tipurilor 24.221 i 24.222 pe depozite
R4415
Tufriuri dacice de ctin mic
(Myricaria germanica)
Habitatul romnesc
R4415 corespunde
din punct de vedere

298
cursurilor de ap
montane
de pietri bogate n nmol fin ale cursurilor de
ap montane i boreale nordice, cu regim
hidrologic de tip alpin, adic cu debit maxim n
timpul verii. Myricaria germanica i Salix spp. sunt
caracteristice (Salici-Myricarietum).

Plante: Myricaria germanica, Salix elaeagnos, S.
purpurea subsp. gracilis, S. daphnoides.

Asociaii vegetale: Salici purpureae-
Myricarietum
Rspndire: intrazonal pe vi, n
Carpaii Orientali, Subcarpaii Moldovei,
Carpaii Meridionali, Carpaii Occidentali,
n etajul nemoral al gorunului i fagului.
Suprafee: 10100 ha.
Staiuni: Altitudini: 400850 m. Clim:
T = 860
C, P = 750850 mm. Relief: albia major a
rurilor de munte. Roci: aluviuni grosiere,
nisipuri, argile. Soluri: protosoluri aluviale
i aluviosoluri, cu regim trofic i hidric
alternant, determinat de frecvena i
intensitatea inundaiilor (eu-mezotrof dup
depunerile de ml bogat).
Structura: Fitocenoza este instalat
primar,
ca o grupare pionier i este edificat de
specii mezoterme, mezo-higrofile i
higrofile n proporie mare, iar speciile
ierboase pot fi i eutrofe, n special dup
revrsri. Stratul arbustiv este dominat de
Myricaria germanica n proporii dife rite,
fiind asociat cu Salix purpurea. Sporadic,
apar exemplare juvenile de Alnus
glutinosa, Alnus incana, Fagus sylvatica.
al statiunii cu zona
supus proiectului
autostrzii.
Habitatul poate fi
prezent pe valea
rului Secu i Valea
Rea intersectate de
proiect.


299
Acoperirea stratului este de 4075%, iar
nlimea variaz ntre 0,502,50 m.
Stratul ierburilor are o dinamic foarte
activ, fiind frecvent distrus de viituri, de
aceea are o acoperire variabil de 20
50%, cu nelenire redus. Agrostis
stolonifera, Festuca pratensis i Dactylis
glomerata sunt cele mai abundente
graminee, mpreun cu Trifolium pratense,
Lysimachia nummularia, Lycopus
europaeus, Tussilago farfara, Aegopodium
podagraria, Glechoma hederacea i
Ranunculus repens. nlimea stratului de
graminee ajunge la 0,500,75 m, existnd
un al doilea strat, inferior, la 0,20 cm.
Myricaria germanica. Specii caracteristice:
Salix purpurea, Myricaria germanica, Salix
fragilis, Cirsium oleraceum, Epilobium
dodo- naei. Alte specii importante:
Lysimachia nummularia, Mentha longifolia,
Salix triandra, Calamagrostis
pseudophragmites, Humulus lupulus,
Saponaria officinalis, Salix elaeagnos,
Calystegia sepium, Alnus incana, Alnus

300
glutinosa, Fagus sylvatica, Agrostis
stolonifera, Festuca pratensis,
Dactylis glomerata, Trifolium pratense,
Lycopus europaeus, Tussilago farfara,
Aegopodium podagraria, Glechoma
hederacea, Ranunculus repens.
Valoare conservativ: mare, habitate
protejate Emerald; nc bine reprezentate
n Romnia.


301

Tabel 9-20
Specii de mamifere enumerate n anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE pentru care a fost desemnat situl ROSCI0270
Vntori - Neam si evaluarea n ceea ce priveste prezena acestora n zona proiectului:
speciei n sit
Habitat preferat Posibilitatea prezenei
speciei pe habitatele din
zona proiectului
1354* Ursus arctos Prezent n
sit cu o
populaie
necunoscut
Habitatul specific - pdurile ntinse,
compacte n care impactul antropic
este redus. De obicei habitatul include
stncrii sau arborete doborte de
vnt unde i amenajeaz brlogul.
Dei habitatul caracteristic este cel
forestier montan, n sezonul de toamn
coboar spre altitudini mai mici, n
regiunea deluroas, unde hrana este
mai accesibil. Densitile cele mai
mari de populare sunt nregistrate n
habitatele forestiere n care arboretele
de vrst naintat alterneaz cu
arborete de vrste tinere, care asigur
att habitat de adpost ct i de
hrnire.
Deplasrile zilnice sunt n general
reduse i se realizeaz ntre habitatul
Habitatele de pdure de pe
amplasamntul proiectului
din situl ROSCI0270 pot
servi speciei Ursus arctos
pentru cutarea hranei, dar
nu sunt favorabile
adpostului permanent al
acestuia dat fiind faptul c
zona este antropizat.

302
de hrnire i adpostul de peste zi.
1352* Canis lupus Prezent n
sit cu o
populaie
necunoscut
Traieste n pduri relativ ntinse, n
zonele de deal i munte, neavnd
cerine specifice pentru anumite
habitate forestiere. n acest context,
lupul prefer zonele care i ofer o
baz trofic abundent, constituit att
din animale slbatice ct i domestice.
Este prezent n toate ecosistemele
forestiere de deal i de munte de la
noi, uneori fiind prezent chiar i n
trupurile mari ale pdurilor de cmpie,
precum i n Delta Dunrii. Utilizeaz
zone largi de cca. 100

km
2
n cuprinsul crora se pot gsi att
pduri ct i pajiti sau fnete.
Habitatele din zona
amplasamentului proiectului
nu sunt favorabile prezenei
speciei Canis lupus dat
fiind zona foarte antropizat
prin apropierea de
localitatea Leghin i traficul
de pe drumurile existente.


303
1361 Lynx lynx Prezent n
sit cu o
populaie
necunoscut
Rsul prefer linistea oferit de
masivele forestiere ntinse, cu relief
accidentat i poieni intercalate. Toate
tipurile de vegetaie forestier care
ofera posibiliti de observare, pnd
i vnare a przii sunt preferate de
ctre rs. n Romnia, rsul este
prezent de la 200 m la 1800 m
altitudine, mai ales n zonele care
ofera condiii optime pentru cprior,
principala specie prad. Printre
habitatele prioritare la nivel european
n care se gsete rsul din Romnia
enumerm: Pduri acidofile de Picea
abies din zona montan (9410), Pduri
de Larix decidua i/sau Pinus cembra
din zona montan (9420), Vegetaie
forestier mediteranean cu Pinus
nigra ssp. Banatica (9530).
Habitatele de pe
amplasamentul proiectului
Estimm astfel c prezena
speciei n zona investiiei
propuse nu este posibil.

304
1323

Myotis
bechsteini
Prezent n
sit cu o
populaie
necunoscut
Specie de pdure. Prefer pdurile de
amestec (umede), dar este prezent i
n pdurea de conifere, parcuri i
grdini i n zona de es. Vara urc
pn la 800 m altitudine iar
adposturile de iarn ajung pn la
1.100 m.
Adposturile de var sunt scorburile
copacilor, interstiiile stncariilor; rar
poate fi ntlnit n cldiri. Adposturile
de hibernare sunt pivniele, minele
prsite, peterile (3-7C i umiditate
foarte) i scorburile copacilor.
pe amplasamentul
proiectului pot
corespunde cerinelor
ecologice ale speciei
Myotis bechsteini.

1303 Rhinolophus
hipposideros

Prezent n
sit cu o
populaie
necunoscut
Specie primar asociat cu habitatul de
stncrie. Primvara i vara femelele
formeaz colonii mici de reproducere
n peteri, pivnie i mansarde
prsite. In acest timp masculii duc o
via solitar n aceleai locuri sau n
fisuri de stnci. Ierneaz n peteri,
mine prsite i pivnie cu temperatura
de 5-10C i umiditate ridicat solitar
sau n agregate laxe de 20-40 indivizi
de ambe sexe (nu se ating, aa c nu
folosesc termoreglarea colectiv); n
Habitatele de pe
amplasamentul
proiectului nu corespund
cerinelor de adpost ale
specie. Habitatele de
pdure pot servi ns
speciei pentru tranzit sau
rute de zbor.

305
mod particular, se fixeaz pe perei
foarte aproape de planeul
adpostului.

Tabel 9-21
Specii de amfibieni i reptile enumerate n anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE pentru care a fost desemnat situl
ROSCI0270 Vntori - Neam si evaluarea n ceea ce priveste prezena acestora n zona proiectului:
speciei n sit
zona proiectului
1193 Bombina
variegata

Specie
comun n sit
cu un efectiv
nemenionat
Ocup orice ochi de ap, preponderent
bli temporare, putndu-se reproduce
inclusiv n denivelari ale solului ce
conin sub un litru de ap, spre
deosebire de B. bombina care prefer
blile mai mari din lunc sau valea
apelor curgtoare. Este ntlnit
aproape pretutindeni unde gsete un
Habitatele oferite de rul
Secu i rul Valea Rea
pot fi favorabile prezenei
speciei.

306
minim de umiditate, de la 150 m pna
la aproape 2000 m altitudine.
1166 Triturus
cristatus
Specie relativ
comun n sit
cu un efectiv
nemenionat
Este o specie predominant acvatic,
prefernd ape stagnante mari i
adnci, cu vegetaie palustr. Deseori
poate fi ntlnit n bazine artificiale
(locuri de adpat, iazuri, piscine). n
perioada de via terestr prefer
pajitile umede. Datorit dimensiunilor
mari nu se reproduce n bli
temporare mici. Este frecvent n iazuri
i lacuri, mai ales dac exist vegetatie
acvatic n care s se poat ascunde.
speciei.
2001 Triturus
montandoni

Specie relativ
comun n sit
cu un efectiv
nemenionat
Zone umede montane: mlatini, lacuri,
bli praie i spaiile limitrofe lor, din
zona pdurilor de fag pn n golul
alpin. Se reproduce n ap, unde poate
rmne i dup accea, uneori
petrecndu-i ntreaga via n ap.
Are i o perioad terestr, n cursul
creia triete sub pietre, muchi,
speciei.

307
buteni. Poate ierna n ap sau pe
uscat.

Tabel 9-22
Specii de peti enumerate n anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE pentru care a fost desemnat situl ROSCI0270
speciei n
sit
speciei pe habitatele
din zona proiectului
1138 Barbus
meridionalis
Specie
relativ
comun n
sit cu un
efectiv
nemenionat
Triete exclusiv n rurile i praiele din
regiunea de munte i partea superioar
a regiunii colinare; n majoritatea rurilor
care izvorsc din zone de podi sau deal
lipsete chiar din cursul lor superior care
este rapid. Triete att n ruri
pietroase, rapide i reci, ct i n unele
praie mai nmoloase, care vara se
nclzesc puternic, nsa numai la munte.
Arat preferin mai ales pentru
poriunile cu curent puternic i fund
pietros.
Habitatele oferite de
rul Secu i rul Valea
Rea pot fi favorabile
prezenei speciei.

308
1163 Cottus gobio

Specie
comun n
sit cu un
efectiv
nemenionat
Triete exclusiv n apele dulci, reci de
munte, n general n ruri si pruri, rar
n lacuri de munte. St sub pietre, n
locurile cu ap mai puin adnc i
relativ nceata, adesea spre mal sau n
braele laterale.
prezenei speciei.
1146 Sabanejewia
aurata
Specie
comun n
sit cu un
efectiv
nemenionat
Triete n ape dulci curgtoare din zona
montan pn la es. Prefer substratul
de pietri cu nisip dar se ntlnete i n
poriunile exclusiv nisipoase.

prezenei speciei.

Tabel 9-23
Specii de nevertebrate enumerate n anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE pentru care a fost desemnat situl ROSCI0270
speciei n
sit

309
1078 Callimorpha
quadripunctaria

R Prefer habitatele nu foarte uscate,
umbroase dar calde, de obicei margini de
pdure bogate n vegetaie, luminiuri de
pdure, margini de drumuri forestiere,
margini de praie i chiar lacuri.
Habitatele forestiere
de pe amplasamentul
proiectului, marginea
rului Secu i al rului
Valea Rea, pot fi
favorabile prezenei
speciei n zona
investiiei.
1088 Cerambyx cerdo

Prezent n
sit cu o
populaie
necunoscut
Pdurile btrne de stejar sau gorun.
Prefer arborii btrni, izolai n
luminiuri sau la marginea pdurii, mai
ales cei parial atacai de ali dunatori.
Habitatele de pdure
preferate de specia
Cerambyx cerdo nu se
regsesc pe zona
amplasamentului
proiectului.
Estimam astfel c
specia nu este prezent
n zona
amplasamentului
proiectului.
4054 Pholidoptera
transsylvanica

Prezent n
sit cu o
populaie
necunoscut
Fnete alpine mezofile higrofile,
margini de pduri, tufriuri din zona
montan.
Habitatele de pe
amplasamentul
proiectuluzi nu
corespund cerinelor
Estimm astfel c

310
pe amplasamentul
proiectului.

Tabel 9-24
Specii de plante enumerate n anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE pentru care a fost desemnat situl ROSCI0270
speciei n
sit
4070 Campanula
serrata

Specie
comun n
sit cu un
efectiv
nemenionat
Specie carpatic, endemic. Frecvent
din etajul fagului pna n cel alpin, n
pajisti, tufarisuri; n asociatii incluse n
Campanulo - Juniperetum, Potentillo -
Nardion. 6230 Puni bogate n specii
de Nardus, pe substraturi silicioase n
zone montane i submontane
Zone n Europa Continental; HdR:
3608 Pajiti sud-est carpatice de
Scorzonera rosea i Festuca nigrescens;
Habitatele de pe
amplasamentul
cerinelor speciei
Campanula serrata.

Estimm astfel c
pe amplasamentul
proiectului.

311
3609 - Pajiti sud-est carpatice de
Nardus stricta i Viola declinata. 6520
Pajiti montane; HdR: 3801 - Pajiti sud-
est carpatice de Trisetum flavescens i
Alchemilla vulgaris.
1902 Cypripedium
calceolus

Specie rar
n sit cu un
efectiv
nemenionat
.
Fitocenologic, Car. Querco-Fagetea
91V0 Pduri dacice de fag (Symphyto-
Fagion) 9130 Pduri moldave de fag
(Asperulo-Fagetum)
Pentru estimarea
prezenei speciei
Cypripedium calceolus
este necesar
confirmarea prezenei
habitatului 9130 pe
amplasamentul
proiectului.
1903 Liparis loeselii

Specie rar
n sit cu un
efectiv
nemenionat
Harman - Mlatini de vi, mlatini acide
(turbrii) i mlatini de tranziie; 7140
Mlatini turboase de tranziie i turbrii
oscilante (nefixate pe substrat) Parcul
Forestier Vnatori Pajiti mezofile;
6510 Fneuri de joas altitudine
Masivul Ceahlu Pajiti mezofile; 6520
Pajisti montane utilizate ca fneuri Turda
habitate de pajiti de srturi
continentale i dominate de specii
erbacee; 1340* Pajiti srturate
Habitatele de pe
amplasamentul
cerinelor speciei Liparis
loeselii
.
Estimm astfel c
pe amplasamentul
proiectului.

312
continentale Valea Morii Rogoziuri i
stufriuri, de regul fr ape stttoare;
7210* Mlatini calcaroase cu Cladium
mariscus
4068 Adenophora
lilifolia
Specie rar
n sit cu un
efectiv
nemenionat
Pduri i cmpuri umede incluznd:
6240* Pajiti stepice subpanonice
6260* Pajiti panonice pe nisipuri
6440 Pajiti/fnete aluviale de tip Cnidion
dubii din vi
7210* Mlatini calcaroase cu Cladium
mariscus
7230 Mlatini alcaline
9160 Pduri subatlantice si
medioeuropene de stejar sau stejar cu
carpen din Carpinion betuli
9170 Pdure de gorun-carpen Galio-
Carpinetum
91E0* Pduri aluviale cu Alnus glutinosa
si Fraxinus excelsior (Alno-Padion,Alnion
incanae, Salicion albae)
91I0 Pduri de step Euro-Siberian ce
adpostesc specii de Quercus,
9180* Paduri din Tilio-Acerion pe versani
abrupti, grohotiuri i ravene
Habitatele de pe
amplasamentul
cerinelor speciei
Adenophora lilifolia
.
Estimm astfel c
pe amplasamentul
proiectului.

313


314
Dup cum se observ din datele referitoare la estimarea posibilei prezene a speciilor i
habitatelor de interes comunitar, prezentate n tabelele de mai sus, rezult c zona
amplasamentului proiectului prezint caracteristici favorabile prezenei urmtoarelor tipuri de
habitate de interes comunitar n situl ROSCI0270 Vntori Neam: 6430 Comuniti de lizier cu
ierburi nalte hidrofile de la nivelul cmpiilor, pn la cel montan i alpin (Corespondent
romnesc R 3708 Comuniti daco-getice cu Angelica sylvestris, Crepis paludosa i Scirpus
sylvaticus), 9130 Pduri de fag de tip Asperulo-Fagetum (correspondent romnesc R4118
Pduri dacice de fag i carpen cu Dentaria bulbifera, R4119 Pduri de fag i carpen cu Carex
pilosa), 3230 Vegetaie lemnoas cu Myricaria germanica de-a lungul rurilor montane
(corespondent romnesc 4415 Tufriuri dacice de ctin mic - Myricaria germanica).

Prezena acestor tipuri de habitate este estimat pur teoretic i n absena unor date
referitoare la distribuia habitatelor natura 2000 n situl ROSCI0270 Vntori Neam.
Pentru confirmarea preznei acestor tipuri de habitate n zona amplasamentului
proiectului sunt necesare studii adecvate de teren pentru identificare.

n concluzie, prezena habitatelor de interes comunitar meionate mai sus, nu este confirmat pe
amplasamanetul proiectului ci doar estimat teoretic conform caracteristicilor descrise in cartea
Habitatele din Romnia i n Manualul de interpretare a habitatelor Natura 2000 din Romnia.

Referitor la specile de interes comunitar de desemnare a sitului Natura 2000 ROSCI0270
Vntori Neam habitatele supuse proiectului autostrzii Ditru pot fi favorabile prezenei
urmtoarelor specii:
Mamifere: 1354 Ursus arctos, 1323 Myotis bechsteini, 1303 Rhinolophus
hipposideros
Amfibieni i reptile: 1193 Bombina variegata, 1166 Triturus cristatus, 2001
Triturus montandoni
Peti: 1138 Barbus meridionalis, 1163 Cottus gobio, 1146 Sabanejewia aurata
Nevertebrate: 1078 Callimorpha quadripunctaria
Speciile estimate ca posibil prezente pe habitatele supuse investiiei nu sunt izolate n situl
ROSCI0270 Vntori Neam, avnd o arie larg de rspndire. Situl ROSCI0270 are o valoare
n general bun pentru conservarea acestor specii de animale.


315

Situl ROSPA0270 se suprapune n totalitate cu Parcul Natural Vntori Neam aflat n
administrarea Direciei Silvice Piatra Neam. Responsabili cu managementul sitului sunt Direcia
Silvic Piatra Neam (serviciul de administrare al Parcului Natural Vntori).
Pentru Parcul Natural Vntori exist un plan de management ns acesta nu este nc avizat
de ctre Ministerul Mediului.
Referitor la situl de interes comunitar ROSCI0270 Vntori Neam, acesta nu are un plan de
management elaborat.
Proiectul propus nu are legatura cu managementului conservarii sitului de importan
comunitar, intrucat nu este un proiect initiat de catre custodele Sitului Natura 2000. De
ROSCI0270 Vntori Neam ntruct pn n momentul de fa nu exist un plan de

5. ROSCI0363 Rul Moldova ntre Oniceni i Miteti
Situl de importan comunitar ROSCI0363 - Rul Moldova ntre Oniceni i Miteti este traversat
de proiect aproximativ prin mijlocul acestuia pe o portiune relativ ingusta, dup cum urmeaz:

Tabel 9-25
Nume sit Km intrare Km iesire Lungime (m)
ROSCI0363 Rul Moldova ntre
Oniceni i Miteti
210+327 210+872 545

Situl de interes comunitar ROSCI0363 Rul Moldova ntre Oniceni i Miteti este traversat pe o
lungime de cca 545 m la limita judeelor Neam i Iai, n zona extravilan a comunei Pstrveni.
n situl ROSCI0363 Rul Moldova ntre Oniceni i Miteti autostrada traverseaz raul Moldova
la km 210+366 (118+240), aici regasindu-se limita administrativa dintre judetele Neamt si Iasi.
Proiectul pe sectorul II are ca punct final km 210+931 (118+805), pentru a ingloba si podul cu
ajutorul caruia se traverseaza raul Moldova.

Conform Formularului Standard Natura 2000 al ROSCI0363 Rul Moldova ntre Oniceni i
Miteti situl prezinta urmatoarele caracteristici:

316
Suprafaa: 3.215 ha
Suprafaa sitului se ncadreaz n regiunea biogeografic continental.
Clasele de habitate:
Situl prezint urmtoarele clase de habitate conform ncadrrii Corine Land Cover:
Tabel 9-26
Ruri, lacuri 34 511,512
Culturi (teren arabil) 5 211-213
Puni 59 231


317
Tabel 9-27
Specii de mamifere enumerate n anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE pentru care a fost desemnat situl ROSCI0363
Rul Moldova ntre Oniceni i Miteti si evaluarea n ceea ce priveste prezena acestora n zona proiectului:

speciei n sit
zona proiectului
1355 Lutra lutra Specie
comun n sit
cu un efectiv
necunoscut
Triete pe malurile apelor curgtoare
i stttoare, prezena ei fiind un
indicator al apelor curate, specia fiind
sensibil la poluare. Nu are preferine
pentru anumite tipuri de habitat, trind
pe malurile apelor puin poluate, n
imediata vecinatate a luciului de ap.
Dintre habitatele prioritare la nivel
european prezente n Romnia
enumerm: Pdurile aluviale cu Alnus
glutinosa i Fraxinus excelsior (91E0)
i Pdurile ripariene mixte cu Quercus
robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior
de-a lungul rurilor mari (91F0).
Este posibil prezena
speciei n zona
proiectului.

Habitatele rului Moldova
din zona supus proiectului
corespund cerinelor
ecologice ale speciei Lutra
lutra

318
1335 Spermophilus
citellus

Specie
comun n sit
cu un efectiv
necunoscut
Popndaul are un habitat foarte
specific, anume cel de step, cu
vegetae ierboas joas i foarte joas
(puni i suprafee cu sol bine
drenat), unde-i face galeriile.
Pentru galerii caut taluzurile, hturile,
digurile, pantele domoale. A fost
semnalat i n terenuri cultivate, mai
ales cu plante perene (pentru a
prentmpina riscul distrugerii
galeriilor). n Romnia este rspndit
de la nivelul mrii pna la cca 450 m
altitudine, dar n Bulgaria urc chiar la
2500 m.
speciei n zona
proiectului
corespund cerinelor
ecologice ale speciei
Spermophilus citellus.


319
Tabel 9-28
Specii de amfibieni i reptile enumerate n anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE pentru care a fost desemnat situl
ROSCI0363 Rul Moldova ntre Oniceni i Miteti si evaluarea n ceea ce priveste prezena acestora n zona proiectului:

speciei n sit
zona proiectului
1166 Triturus
cristatus
Prezent n
sit cu o
populaie
necunoscut
Este o specie predominant acvatic,
prefernd ape stagnante mari i
adnci, cu vegetaie palustr. Deseori
poate fi ntlnit n bazine artificiale
(locuri de adpat, iazuri, piscine). n
perioada de via terestr prefer
pajitile umede. Datorit dimensiunilor
mari nu se reproduce n bli
temporare mici. Este frecvent n iazuri
i lacuri, mai ales dac exist vegetatie
acvatic n care s se poat ascunde.
speciei n zona
proiectului

corespund cerinelor
ecologice ale speciei .
1188 Bombina
bombina

Prezent n
sit cu o
populaie
necunoscut
Nu este o specie pretenioas, triete
n orice ochi de ap, temporar sau
permanent, la altitudini ntre 0-400 m.
Este prezent n lacurile din lunca i
delta Dunrii, pe maluri sau n zonele
cu vegetaie, cel mai adesea fiind
gsit n blile temporare.
speciei n zona
proiectului

Blile temporare i
ochiurile de ap de la
malurile rului Moldova pot

320
1193 Bombina
variegata
Prezent n
sit cu o
populaie
necunoscut
Ocup orice ochi de ap, preponderent
bli temporare, putndu-se reproduce
inclusiv n denivelari ale solului ce
conin sub un litru de ap, spre
deosebire de B. bombina care prefer
blile mai mari din lunc sau valea
apelor curgtoare. Este ntlnit
aproape pretutindeni unde gsete un
minim de umiditate, de la 150 m pna
la aproape 2000 m altitudine.
speciei n zona
proiectului

Blile temporare i
ochiurile de ap de la
malurile rului Moldova pot


321
Tabel 9-29
Specii de peti enumerate n anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE pentru care a fost desemnat situl ROSCI0363
Rul Moldova ntre Oniceni i Miteti si evaluarea n ceea ce priveste prezena acestora n zona proiectului:

speciei n sit
zona proiectului
1138 Barbus
meridionalis

Prezent n
sit cu o
populaie
necunoscut
Triete exclusiv n rurile i praiele
din regiunea de munte i partea
superioar a regiunii colinare; n
majoritatea rurilor care izvorsc din
zone de podi sau deal lipsete chiar
din cursul lor superior care este rapid.
Triete att n ruri pietroase, rapide
i reci, ct i n unele praie mai
nmoloase, care vara se nclzesc
puternic, nsa numai la munte. Arat
preferin mai ales pentru poriunile cu
curent puternic i fund pietros.
speciei n zona
proiectului la traversarea
rului Moldova.

1134 Rhodeus
sericeus
amarus

Prezent n
sit cu o
populaie
necunoscut
Triete exclusiv n ape dulci. Prefer
apele stttoare sau ncete, de aceea
n ruri se ntlnete mai ales n
braele laterale, dar este destul de
frecvent i n plin curent, pn aproape
de zona montan a rurilor.
speciei n zona
rului Moldova.


322
1122 Gobio
uranoscopus

Prezent n
sit cu o
populaie
necunoscut
Triete n ruri de munte i deal,
localizndu-se n zona vadurilor i
repeziurilor, unde apa are o vitez de
70 - 115 cm/s, iar substratul este
predominant bolovnos. Exist cazuri
n care aceast specie ajunge i spre
zonele de es ale unor ruri, dar poate
fi gsit doar n sectoarele cu
repeziuri.
speciei n zona
rului Moldova.

1146 Sabanejewia
aurata

Prezent n
sit cu o
populaie
necunoscut
Triete n ape dulci curgtoare din
zona montan pn la es. Prefer
substratul de pietri cu nisip dar se
ntlnete i n poriunile exclusiv
nisipoase.

speciei n zona
rului Moldova.

1149 Cobitis
taenia
Prezent n
sit cu o
populaie
necunoscut
Triete n ape lent curgtoare, cu
fund nisipos, argilos, mlos, mai rar
pietros, ct i n ape stttoare,
evitnd ns n general pe cele cu mult
ml; n bli se ntlnete mai ales pe
fund tare, nisipos sau argilos.
speciei n zona
rului Moldova.


323
autostrzii n situl ROSCI0363 Rul Moldova ntre Oniceni i Miteti pot fi favorabile prezenei
speciilor din anexa II a Directivei Consiliului 29/43/CEE pentru care a fost desemnat situl.

Pentru confirmarea prezenei acestor specii pe amplasamntul proiectului sunt necesare studii
adecvate de teren pentru identificare.

Speciile identificate ca posibil prezente pe habitatele supuse investiiei nu sunt izolate n situl
ROSCI0363 Rul Moldova ntre Oniceni i Miteti, avnd o arie larg de rspndire. Situl
ROSCI0363 are o valoare bun pentru conservarea acestor specii de interes comunitar.

Nu exist structur de administrare desemnat.
Nu exist plan de management.

6. PARCUL NATURAL VNTORI NEAM

Conform prevederilor OU 57/2007 privind regimul ariilor protejate naturale, Parcul Natural Vntori
Neam face parte din categoria parcurilor naturale, avnd drept scop protecia i conservarea unor
ansambluri peisagistice n care interaciunea activitilor umane cu natura de-a lungul timpului a
creat o zon distinct, cu valoare semnificativ peisagistic i/sau cultural, deseori cu o mare
diversitate biologic.
Parcul Natural Vntori Neam corespunde categoriei V UICN - "Peisaj protejat: arie protejat
administrat n principal pentru conservarea peisajului i recreare", echivalent n OU 57/2007 cu
categoria parc natural.

Localizare
Parcul Natural Vntori Neam se afl situat n nordul judeului Neam, la grania cu Suceava, cu
precdere n raza comunelor Agapia, Blteti, Brusturi,Crcoani, Vntori Neam, Raucesti,
Pipirig si a oraului Tg. Neam.
Din punct de vedere geografic, parcul se ntinde pe versantul estic al Munilor Stnioarei,
subdiviziunea Munii Neamului (n partea estic a Carpailor Orientali), i peste Subcarpaii
Neamului (aflai n cadrul Subcarpailor Orientali), acoperind o parte a bazinului Ozanei i
Cracului, ntre 470310 i 471820 latitudine nordic i 26420 i 262232 longitudine estic.

324
Suprafaa parcului este de 30.818 ha, din care 26.190 ha pdure.
Situaia terenurilor din Parc repartizate pe proprietari/administratori si categorii de folosina:
Tabel 9-30
Proprietar Statul Romn
Biserica
Ortodoxa
Consilii
Locale
Persoane
fizice
Diferii
proprietari
Total
Parc Administrator RNP
Apele
Romne
fond forestier 15173 10875 109 33 26190
intravilan 173 502 675
fanete, pasuni 1121 911 1071 3103
pasuni impadurite 112 538 650
ape,albii minore 200 200
Total- ha 15173 200 12281 1020 1642 502 30818
Biodiversitatea n Raza Parcului Natural Vnatori-Neamt

Flora
Din studiile efectuate de-a lungul timpului s-au identificat un numar de 1047 de taxoni, ceea ce
reprezinta 53% din flora judetului Neamt si aproximativ 25% din flora Romniei.
n cadrul Parcului Natural Vnatori Neamt, se gasesc 3 rezervatii naturale, si anume: Padurea de
Argint n care au fost inventariate cca. 150 specii, Codrii de Arama - 300 specii, iar n Rezervatia
de Stejari Dumbrava, inventarul listeaza un numar de circa 210 specii.
Flora acestui teritoriu se remarca n primul rnd printr-o serie de endemite: Centaurea carpatica
ssp.raraurensis (creste numai n Moldova), Cirsium decussatum, C.furiens, C.grecescui, Dentaria
glandulosa, Hepatica transsilvanica, Leucanthemum waldstenii, Phyteuma wagneri, Ranunculus
carpaticus, Symphytum cordatum.
Pe de alta parte, flora Parcului Natural Vnatori-Neamt contine peste 50 de raritati floristice n
Romnia la care se adauga unele specii ocrotite n ntreaga tara: Angelica archangelica,
Cypripedium calceolus, Taxus baccata.
Din punct de vedere al fondului forestier compozitia pe specii se prezinta astfel : 40% din suprafata
este acoperita cu fag (Fagus sylvatica) urmat, n ordine de brad (Abies alba) - 30%, molid (Picea
abies) - 15% si gorun(Quercus petraea)-2%.

Fauna

Mamifere
Parcul Natural Vanatori Neamt constituie un adapost pentru o serie de specii rare sau n extinctie in
alte zone: ursul brun (Ursus arctos), lupul (Canis lupus), rsul (Lynx lynx), vidra (Lutra lutra), zimbrul
(Bison bonasus) - n captivitate la Rezervatia de zimbri Dragos-Voda, altadata componenta a faunei
salbatice.
Alte mamifere care se pot ntlni n raza Parcului Natural Vnatori Neamt sunt: vulpea (Vulpes
vulpes), pisica salbatica (Felix sylvestris), cerbul carpatin (Cervus elaphus), caprior (Capreolus
capreolus), mistretul (Sus scrofa), iepurele (Lepus europeus) etc.

325
Grupul chiropterelor este reprezentat de un numar de 10 specii, printre care amintim prezenta
Myotis bechsteinii, specie rara.

Pasari
n cuprinsul Parcului Natural Vnatori-Neamt au fost inventariate un numar de 102 pasari, parte din
acestea sunt mentionate ca specii strict protejate prin Conventia de la Berna si Conventia de la
Bonn.
De remarcat n raza Parcului numarul mare de rapitoare: Accipiter gentilis (uliu porumbar),Aquila
chrysaetos (acvila de padure), Accipiter nisus (uliu pasarar), Aquila pomarina (acvila tipatoare
mica), Asio otus (ciuf de padure), Buteo buteo (sorecar comun), Buteo lagopus (sorecar incaltat),
Pernis apivorus (viespar), Strix aluco (huhurez mic), Strix uralensis (huhurez mare), Athene noctua
(cucuvea).

Padurile de fag, rasinoase, tufisurile si fnetele sunt populate de: pitigoiul de bradet Parus ater;
pitigoiul de munte P. montanus; pitigoiul motat - P. cristatus; alunar Nucifraga caryocatactes;
ciocanitoarea neagra Dryocopus martius; sfrnciocul rosiatic Lanius collurio;ochiul boului
Troglodytes troglodytes; corb Corvus corax; mierla gulerata Turdus torquatus. Exista si cteva
specii de interes cinegetic: cocosul de munte Tetrao urogallus; ierunca Bonasia bonasia etc.

REZERVAII NATURALE
n zona traversrii proiectului autostrzii n Parcul Natural Vntoriu Neam acesta se suprapune cu
Rezervaia de zimbri Neam.

Rezervatia de zimbri si fauna carpatina Drago Voda
Rezervatia de zimbri si fauna carpatina Dragos Voda a fost nfiintata n anul 1968, se afla n
nordul judetului Neamt, pe raza comunei Vnatori Neamt, n apropierea drumului national D.N. 15 si
a Manastirii Neamtului.
n rezervatie, pe lnga zimbri se mai pot ntlni: cerbi carpatini, cerbi lopatari, capriori, vulpi, bursuc,
iepuri, urs, lup, specii de avifauna.

Zona amplasamentului autostrzii se prezint astfel:
La cca 300 m de zona parcului unde se va amplasa autostrada se afl localitatea Leghin (comuna
Pipirig), ntlnim apoi drumuri (DC la 200m nord de autostrad, DN 15 B la 1 km Nord de
autostrad, DJ 115 i DC perpendiculare pe autostrad la km 177+876 (85+750), respectiv km

326
179+876 (87+750). La 600m nord de viitoarea autostrad se afl rul Ozana, iar perpendicular pe
autostrad, la km 177+726 (85+600) rul Secul.
Terenul destinat construirii autostrzi este acoperit n cea mai mare proporie de pdure de foiase
iar pe alocuri pdure de amestec. Autostrada este proiectat foarte aproape de limita pdurii. Cu
toate acestea ns vor exista fragmentri de habitat.
Suprafaa ocupat definitiv teritoriul mpdurit al parcului este de cca 145 000 m
2
(14,5 ha) ceea ce
reprezint 0,047 % din suprafaa total a parcului.
Autostrada va fi proiectat n de Zona de dezvoltare durabil (conform zonrii interne stabilite pe
baza OG 57/2007).
Conform datelor din planul de management al Parcului este vorba de Zona de dezvoltare durabil
Schitul Branite Leghin este situat pe fneaa Mnstirii Neam, avand o suprafata de 329.36 ha.
Zonele de dezvoltare durabil a activitilor umane sunt zonele n care se permit activiti de
investiii/dezvoltare, cu prioritate cele de interes turistic, dar cu respectarea principiului de utilizare
durabil a resurselor naturale i de prevenire a oricror efecte negative semnificative asupra
biodiversitii.
Parcul Natural Vntori Neam se suprapune cu ROSCI0270 Vntori Neam, cu ROSPA0107
Vntori Neam i Rezervaia de zimbri Neam (n zona proiectului).

Sectorul 3

Traseul autostrazii Tg Neam - Iasi va traversa
- intre km 271+051 (km 60+120) - km 271+151 (km 60+220) extremitatea sudica a
ROSCI0221 Saraturile din Valea Ilenei;
- ROSCI0265 Valea lui David (km 276+931 (km 66+000) - km 277+151 (km 66+220) pe o
lungime de 220m; km 277+551 (km 66+620) - km 278+331 (km 67+400) pe o lungime
de 780m; km 278+591 (km 67+660) - km 280+031 (km 69+100) tunel pe o lungime de
1440m) traversata in total pe o lungime de 1km si 1.44km de tunnel
i va trece la distane cuprinse ntre 500m i 2,5km de urmtoarele arii naturale protejate:
la 1.4 km sud de km 224+931 (14+000) al autostrazii, ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu;
la 1 km nord-vest de km 276+731 (65+800) al autostrazii, ROSCI0058 Dealul lui Dumnezeu;
la 1.2 km nord de km 280+931 (70+000) al autostrazii, ROSCI0171 Padurea si pajistile de la
Mrzeti;

Conform formularului standard Natura 2000 completat pentru ROSCI0221 Srturile din Valea
Ilenei n acest sit se gsesc urmtoarele habitate de interes comunitar:
1310 - Comuniti cu salicornia i alte specii anuale care colonizeaz terenurile umede i
nisipoase
1530* - Pajiti i mlatini srturate panonice i ponto-sarmatice
6430 - Comuniti de lizier cu ierburi nalte higrofile de la nivelul cmpiilor, pn la cel montan i
alpin


327
Construcia autostrzii nu are legtur direct/nu este necesar pentru managementul conservrii
ariei naturale protejate de interes comunitar, ROSCI0221 Saraturile din Valea Ilenei.

Conform formularului Natura 2000 completat pentru ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu, n
acest sit sunt prezente urmtoarele specii de psri de interes comunitar:

A229 Alcedo atthis
A321 Ficedula albicollis
A255 Anthus campestris
A320 Ficedula parva
A021 Botaurus stellaris
A338 Lanius collurio
A224 Caprimulgus europaeus
A339 Lanius minor
A196 Chlidonias hybridus
A246 Lullula arborea
A031 Ciconia ciconia
A023 Nycticorax nycticorax
A030 Ciconia nigra
A072 Pernis apivorus
A239 Dendrocopos leucotos
A393 Phalacrocorax pygmeus
A429 Dendrocopos syriacus
A151 Philomachus pugnax
A103 Falco peregrinus
A034 Platalea leucorodia
A097 Falco vespertinus
A166 Tringa glareola

Conform formularului Natura 2000 completat pentru ROSCI0058 Dealul lui Dumnezeu, n acest
sit se gasesc dou specii de mamifere, o specie de reptil i o specie de nevertebrate dup cum
urmeaz:
Mamifere
2021 Sicista subtilis
1335 Spermophilus citellus
Reptile
1298 Vipera ursinii
Nevertebrate
4020 Pilemia tigrina

Conform formularului Natura 2000 completat pentru ROSCI0265 - Valea lui David, n acest sit se
gsesc trei habitate, dou specii de mamifere, o specie de reptil i nevertebrate i cinci specii de
plante protejate i de interes comunitar.
Tip de habitat
1530* Pajiti i mlatini srturate panonice i ponto-sarmatice
40C0* Tufriuri de foioase ponto-sarmatice

328
62C0* Stepe ponto-sarmatice
Mamifere
Reptile
1298 Vipera ursinii
Nevertebrate
Plante
4091 Crambe tataria
4067 Echium russicum
2191 Galium moldavicum
4097 Iris aphylla ssp. hungarica
2093 Pulsatilla grandis

Conform formularului Natura 2000 completat pentru ROSCI0171 Pdurea i pajitile de la
Mrzeti, n acest sit se gsesc cinci tipuri de habitate, dou specii de mamifere, dou specii de
reptile, dou specii de amfibieni, patru specii de nevertebrate i trei specii de plante de interes
comunitar:
Tip de habitat
1530* Pajiti i mlatini srturate panonice i ponto-sarmatice
40C0* Tufriuri de foioase ponto-sarmatice
62C0* Stepe ponto-sarmatice
6510 Pajiti de altitudine joas (Alopecurus pratensis - Sanguisorba officinalis)
91I0* Vegetaie de silvostep eurosiberian cu Quercus spp.
Mamifere
Amfibieni
1188 Bombina bombina
1166 Triturus cristatus
Reptile
1220 Emys orbicularis
1298 Vipera ursinii
Nevertebrate
1078* Callimorpha quadripunctaria
1083 Lucanus cervus
1089 Morimus funereus
Plante
4091 Crambe tataria
4067 Echium russicum
2093 Pulsatilla grandis

Estimarea impactului potenial al PP asupra speciilor de psri i habitatelor din ariile de protecie
avifaunistic (ROSPA):


329
Fiind vorba de un proiect de autostrad care trece prin situri de protecie avifaunistic ct i n
vecintatea acestora, autostrada poate afecta psrile din interiorul sitului att n mod direct ct i
indirect.
Tipul de impact direct asupra speciilor de psri i problemele ce pot aprea sunt rezumate n
tabelul de mai jos:
Tabel 9-31
Impact Problema
Fragmentare
habitatului
Autostrada ar putea forma o barier n calea speciilor care
migreaz la mic nlime peste aliniamentul destinat construciei
autostrzii. n funcie de modul de fragmentare al habitatelor prin
drumuri, poate aprea un fenomen de izolare a populaiilor. Se
ateapt ca psrile care folosesc ca teritoriu de hrnire zonele de
terenuri agricole i puni de pe ambele pri ale aliniamentului, s
fie supuse unui risc de coliziune n trafic.
Indeprtarea vegetaiei
ndeprtarea vegetaiei ierboase de pe terenurile cu pune i
fnea poate conduce la distrugerea unor cuiburilor speciilor
cuibritoare n sit.
Izolare
Autostrada va constitui obstacol n calea speciilor de psri
migratoare mai puin mobile sau retrase.
Pentru speciile care folosesc terenurile agricole din sit pentru a se
hrni va fi dificil sau periculos a accesa aceste terenuri din cauza
prezenei autostrzii. Psrile se vor servi astfel de parcele de
habitat mai mici de hrnire.
Zgomot
Zgomotul produs de construirea autostrzii ct i de traficul rutier n
faza de exploatare ntrerupe cntecul sau intimideaz speciile din
vecintatea autostrzii din situl natura 2000.
Sursele de zgomot din faza de construcie sunt reprezentate de
activitile de pe amplasamentele de lucru (de exemplu, operarea
utilajelor grele, amenajarea pilonilor podului) i traficul aferent. Date
fiind ns distanele mari pn la zonele de cuibrit, reproducere
care pot fi cele mai sensibile la zgomot nu se anticipeaz un impact
sonor semnificativ, cu excepia unor maxime temporare, de
exemplu, n timpul construciei pilonilor podului.
Lumini
Luminile stlpilor i panourilor de iluminare de pe autostrad sau
luminile farurilor de la maini pot fi un obstacol pentru psrile ce

330
migreaz noaptea i au reper stelele.
Psrile care se
deplaseaz n mers

n general, psrile care se deplaseaz predominant n mers i au
o traiectorie de zbor de mic nlime suport o mortalitate mai
mare.
Construciile de poduri

Curenii de aer de deasupra podurilor pot propulsa psrile care
zboar n vehicule.
Cnd podurile sunt aproximativ perpendiculare pe direcia vntului
pot cauza vrtejuri care sporesc riscul de coliziune ntre psri i
sturcturile rutiere.
Cuibritoarele pe sol
Indepartarea vegetaiei ierboase conduce la distrugerea cuiburilor
de pe sol.
Necrofagi
Speciile necrofage prezente n sit i rpitoarele pot fi ucise n timp
ce vneaz animalele ucise de maini.

Tabel - adaptat dup Sandra L. J acobson

Impactul indirect asupra siturilor de importan avifaunistic i implicit asupra speciilor de psri se
poate rezuma astfel:
Tabel 9-32
Impact Problema
Dezvoltarea zonei ca
urmare a unei noi
structuri rutiere
Proiectul autostrzii poate conduce la dezvoltarea pe viitor a zonei
(dezvoltri rezideniale, turistice etc.) conducnd astfel la noi pierderi
de habitate preferate de speciile de psri din siturile de importan
avifaunistic.
Practici de ntreinere
Intretinerea vegetaiei de pe marginile autostrzii se face deseori in
sezonul de cuibarit i astfel pot fi distruse cuiburi ale unor specii de
interes protectiv.

Impactul din faza de construcie i de operare
In faza de constructie
Impactul generat n perioada de construcie este un impact temporar resimit asupra componentelor
de mediu (aer, ap, sol, vegetaie i faun) n perioada de realizare a culoarului autostrzii n cele
3 areale de protecie avifaunistic.

331

nlturarea componentelor biotice de pe amplasament prin lucrri de decopertare sau betonare
asfaltare a suprafeelor i totodat reducerea productivitii biologice datorat creterii nivelului de
poluare n zona vor ndeprta speciile de psri din zona culoarului autostrzii.

Psrile vor evita zona din imediata apropiere a traseului autostrzii datorit nivelului de zgomot
generat de traficul rutier, de luminile din timpul noptii precum i de cresterea nivelului de
impurificatori atmosferici.

Se apreciaz c valorile concentraiilor de impurificatori n aer, ap i sol generai n perioada de
execuie a lucrrilor vor fi situate sub valorile maxim admisibile.

Impactul asupra speciilor de psri n perioada de construcie se manifest prin deranjul produs de
prezena uman, funcionarii utilajelor i echipamentelor de construcie care vor genera niveluri
superioare de zgomot i vibraii precum i concentraii superioare de poluani atmosferici. Traficul
aferent antierului i posibil iluminatul (n cazul construciei pe timpul nopii) vor genera perturbri
suplimentare.

Defriarea vegetaiei arboricole i arbustive, precum i ndeprtarea vegetaiei ierboase specifice
terenurilor agricole de pe traseul autostrzii reprezint o operaie cu un impact important avnd n
vedere c unele specii de avifaun prezente n sit pot folosi vegetaia pentru odihn sau hran, n
anumite situaii putnd folosi i pentru cuibrit.

n faza de operare
In perioada de operare a autostrzii impactul asupra speciilor de psri pentru care a fost desemnat
situl se va manifesta prin ocuparea definitiv a habitatelor de teren agricol, padure, pune,
fnea, tufe de arbori, att din arealul de protecie avifaunistic folosite ca surs de hran i odihn
pentru psri.
Se estimeaz c impactul provocat de traficul pe autostrad nu va fi unul major deoarece traficul
rutier nu este o noutate, n zona celor 3 areale de protecie avifaunistic prin care trece proiectul
autostrzii existnd deja artere cu un trafic auto important.

Msuri de diminuare a impactului
Se recomand respectarea urmtoarelor MSURI DE REDUCERE A IMPACTULUI asupra celor 3
areale de protecie avifaunistic ((ROSPA0033 Depresiunea i Munii Giurgeului, ROSPA0129

332
Masivul Ceahlu, ROSPA0107 Vntori-Neam) pentru speciile de psri de interes comunitar
prezente n sit n cazul implemntrii proiectului autostrzii Ditru:
Pentru a mentine continuitatea habitatelor la scara mica se recomand n general, folosirea
de diguri rutiere sau viaducte.
Atenuarea riscului de coliziune pentru speciile care zboar peste autostrad se poate obine
prin crearea unor culoare de survol (iruri de arbori plantate de-a lungul traseului
autostrzii n interiorul arealul de protecie avifaunistic). Sirul de arbori vor fora psrile
s traverseze drumul la altitudini mai puin periculoase. O astfel de msur va deveni
efectiv numai dup un anumit numr de ani, cnd arborii vor fi atins o nlime
semnificativ (dup Richarz et al. 2001).
ndeprtarea vegetaiei dup data de 1 august pentru a evita distrugerea unor posibile
cuiburi.
Utilizarea unor echipamente dotate cu amortizoare de zgomot i evitarea pe ct posibil a
suprapunerii operaiilor cu potenial ridicat de generare a zgomotului,
ndeprtarea arbutilor i arborilor de pe amplasamentul proiectului autostrzii trebuie
realizat n afara sezonului de mperechere al psrilor.
n faza de excavare a pmntului i a lucrrilor de terasamente, care au loc pe habitate de
terenuri agricole s se aibe n vedere ca pmntul decopertat s fie transportat ntr-o zon
special de depozitare a pmntului i a altor materiale, pentru a nu mri impactul asupra
vegetaiei de calitate bun pentru cuibrit i adpost pentru psri din vecintatea
proiectului.
Evitarea unor pierderi suplimentare inutile de biotopuri, necesare construciei autostrzii i
meninerea n condiii ct mai bune i productive a habitatelor nvecinate astfel nct
impactul asupra speciilor de avifaun de interes comunitar care se hrnesc pe terenurile
agricole nvecinate s fie ct mai redus.
naintea nceperii execuiei autostrzii s se identifice cuiburile din arborii sau vegetatia ce
urmeaz a fi defriata. Identificarea trebuie facut doar cu cteva luni naintea nceperii
execuiei drumului deoarece numrul acestora se poate schimba radical de la un sezon la
altul.

Impactul general asupra siturilor de importan comunitar i speciilor aparintoare:

Impacturile principale cauzate de dezvoltarea reelelor de drumuri sunt (J aarsma et al. 2006):
- fragmentarea, pierderea direct i indirect a habitatelor
- de-a lungul drumurilor se rspndesc specii invazive de plante n micro-habitatele de pe marginea
oselelor
- deranjarea ecosistemelor din apropiere i efectul de margine
- pentru multe animale drumurile reprezint bariere greu sau imposibil de trecut
- mortalitate cauzat de maini
- diminuarea habitatelor din cauza populrii directe sau indirecte cauzate de drum


333
Modificarea suprafeelor habitatelor de pe amplasament i a categoriilor de folosin a terenurilor;
Prin implementarea acestui proiect categoriile de folosin a terenului din zona de influen a
proiectului se vor modifica pe termen lung, ceea ce reprezint un impact direct, de lung durat i
parial ireversibil.
n cazul confirmrii prezenei habitatelor de interes comunitar pe amplasamentul proiectului,
apreciate teoretic mai sus, impactul va fi semnificativ. Poate aprea fenomenul de fragmentare a
habitatelor de interes comunitar.
- modificarea / distrugerea adposturilor de animale pentru cretere, hran, odihn.
Creterea impactului produs de zgomot asupra speciilor prezente n zon, vor determina o recie de
retragere ctre zonele mai linitite (cu un nivel redus de zgomot i concetraii reduse de
impurificatori n atmosfer) din apropiere.
Mobilitatea speciilor este un factor foarte important n mentinerea nivelului populaiilor speciilor din
zon.
Speciile mai puin afectate de lucrrile specifice fazei de construcie sunt cele care au o
independen mai mare. Dintre acestea amintim speciile de psri i mamifere i unele specii de
insecte bune zburtoare.

1. Impactul n faza de construcie:
Nevertebrate
Dispariia unor habitate va atrage de la sine i dispariia unor specii de nevertebrate. Impactul va fi
mai mare dac pe habitatele supuse proiectului sunt nevertebrate de interes comunitar.

Vertebrate
Pentru principalele grupe de vertebrate inventariate se poate prognoza urmtorul impact:

a) Amfibieni
In timpul fazei de construcie poate aprea mortalitatea direct a amfibienilor din zona de impact
cauzat de omorrea animalelor de ctre lucrtori, capturarea involuntar a diferite specii n gropi,
anuri, canale etc, apariia de false locuri de reproducere (ex gropi, anuri, canale temporar
inundate care sunt secate, sau umplute cu material solid n scurt timp, determinnd moartea oulor,
larvelor etc.)
O important component a impactului este constituit de poluarea datorat: accidentelor,
managementul defectuos al hidrocarburilor (combustibili i lubrefiani), folosirii unei tehnologii
neadecvate, managementul defectuos al deeurilor.


334
b) Reptile
Pierderea habitatelor reprezint principala cauz a impactului negativ. Reptilele pot fi afectate i de
ctre poluarea accidental. Speciile de reptile sunt vulnerabile i la impactul generat de mortalitatea
direct. n special erpii sunt ucii de cele mai multe ori de ctre angajai.

d) Mamifere
n cazul unor mamifere mici impactul negativ se realizeaz i prin apariia de gropi, canale, anuri
neacoperite precum i prin atitudinea negativ a lucrtorilor. Poluarea cu hidrocarburi este parte a
impactului negativ i n cazul mamiferelor. Mamiferele mari (ex. ursul) poate suferi un impact din
cauza formrii efectului de barier produs de implementarea proiectului.

e) Pesti
Lucrrile hidrotehnice pentru amplasarea autostrzii peste rurile Secu i Valea Rea din interiorul
sitului de interes comunitar ROSCI0270 i peste rul Moldova pot afecta speciile de peti, impactul
fiind semnificativ dac acesta se manifest asupra speciilor de interes comunitar.

2. n faza de exploatare
Exploatarea drumului induce efectul de barier pentru unele specii ce folosesc mai multe tipuri de
habitate din zona. Speciile afectate pot fi amfibienii, reptilele, unele mamifere mici dar i mamifere
mari (ex. ursul).
Animalele sunt frecvent ucise de vehicule pe drumurile nemprejmuite de gard.
Accidentele rutiere depind de volumul traficului, rspndirea vehiculelor, limea strzii, aria care
este traversat, precum i rspunsurile comportamentale ale animalelor. Cele mai predispuse la
accidente sunt speciile de amfibieni (cea mai mare parte broate commune), mamifere de
dimensiuni mijlocii (arici, jder, bursuci, nevastuici, veverie, iepuri, vulpi), i animale mari (cerb,
mistrei, lup, rs). Coliziunea vehiculelor cu psrile i liliecii, care vneaz nsecte aprope de drum
sunt foarte frecvente.
Odat cu deschiderea traficului se vor produce modificri vizuale la nivelul noilor structuri deoarece
fluxul de vehicule va deveni observabil, iar noaptea va fi pus n eviden de farurile vehiculelor.

METODE DE REDUCERE A IMPACTULUI:

Pentru a evita impactul asupra habitatelor i speciilor de interes comunitar prezente n arealele
ROSCI traversate de autostrada, se vor respecta unele categorii de msuri precum:
- msuri pentru protecia arealelor de interes comunitar adoptate n faza de proiectare,

335
- msuri de diminuare a impactului asupra ecosistemelor forestiere din zonele unde vor fi realizate
lucrri de defriare,
- msuri pentru protecia florei i faunei n perioada de execuie a lucrrilor,
- msuri pentru diminuarea impactului asupra ecosistemelor acvatice,
- msuri generale pentru diminuarea impactului asupra populaiilor de specii de interes comunitar.
Pentru a evita pierderile de mari de habitate, amplasamentele de construcie vor utiliza suprafaa
minim necesar amenajrii autostrzii, mai ales n sectoarele de mare valoare floristic i
faunistic (malurile rurilori, terasele, canalele, poriunile de puni, pduri).
Aceasta va fi de natur s reduc impactul i costurile necesare refacerii zonelor afectate.

Pentru diminuarea impactului produs de zgomot o msur de reducere a impactului poate fi
instalarea de bariere de zgomot de-a lungul autostrzii n siturile de impoartan comunitar.

Emisiile de praf pot fi reduse prin stropirea drumului n timpul construciei pentru reducerea prafului.

Pierderile de suprafee dintr-un habitat de interes comunitar pot fi compensate prin crearea unui nou
habitat (msur compensatorie).

Depozitele sau rezervoarele de substane cu potenial toxic sau mutagen nu se construiesc pe
suprafaa siturilor Natura 2000 i nici n raza de 0,5 km al acestuia.

Pentru protecia rurilor traversate de proiectul autostrzii n cadrul siturilor Natura 2000 care fac
obiectul acestei documentatii se recomand:
pstrarea caracteristicilor naturale ale morfologiei albiei rulrilor de interes i afluenior
permaneni i temporari
pstrarea regimului de curgere lichid, solid a rurilor de interes, afluenior permaneni i
temporari
evitarea aciunilor tehnice agresive cu impact direct sau indirect asupra rurilor n perioada
primverii i a nceputului verii
evitarea afectrii vegetaiei caracteristice de la malul rurilor
evitarea deversrii de substane cu potenial toxic sau mutagen

Msuri De Protecie A Biodiversitii in zonele protejate:
Garduri de protecie. Pentru a avea eficien pentru mamiferele mari, gardurile ar trebui s
fie de cel puin 220 cm nlime. Gardul trebuie pus pe ambele pri ale autostrzii i ar
trebui s fie impenetrabil astfel nct s nu devin capcan pentru animale. Gardul ar trebui
s fie conectat direct cu un pod sau un pasaj de animale, astfel nct animalele s fie dirijate
pe sub aceste structuri, nct s se evite coliziunea cu vehiculele.
Dac nivelul de zgomot depete valoare limit admis pentru fauna care populeaz zona
parcului vor fi prevzute panouri acustice pentru atenuarea acestuia.

336
Pentru a evita pierderi mari de habitate, amplasamentele de construcie vor utiliza suprafaa
minim necesar desfurrii lucrrilor. Aceasta va fi de natur s reduc impactul i
costurile necesare refacerii i recultivrii zonelor afectate.
Descrcarea i depozitarea temporar a solurilor i materialelor n exces va fi limitat la
amplasamentele de construcie. Vehiculele utilizate n activitile de construcie vor fi
operate numai n interiorul amplasamentelor i nu vor iei n afara limitelor acestora.
Pe toate amplasamentele de construcie, arbutii i arborii vor fi ndeprtai exclusiv n afara
sezonului de mperechere a psrilor care dureaz ntre 1 martie i 31 iulie.

BIBLIOGRAFIE

1. Bertel Bruun, 1999, Pasarile din Romania si Europa, Editura Octopus publishing groupe.
2. Botnariuc N., & Tatole Victoria, 2005, Cartea Rosie a Vertebratelor, Editura Academiei
Romane, Bucuresti.
3. Ciochia V., 1984, Dinamica i migraia psrilor, Editura tiinific i Enciclopedic,
Bucureti
4. Csaba jere, abigel Szodoray, Farkas Azodoray-paradi, 2008, Liliecii si evaluarea impactului
asupra mediului-Ghid metodologic.
5. Dihoru Gh. & Negrean G, 2009, Cartea rosie a plantelor vasculare din Romania, Editura
Academiei Romane, Bucuresti.
6. Donita N., Popescu A., Comanescu Mihaela, Mihailescu Simona, Biris I., 2005, Habitatele
din Romania, Editura tehnica Silvica, Bucuresti.
7. Gafta D. Mountford O., 2008, Manual de interpretare a habitatelor Natura 2000 din Romania,
Editura Rosiprint, Cluj-Napoca
8. Jacobson L. Sandra, 2005, Mitigation measures for Highway caused Impacts to Birds.
9. Mohan Gh., 2004, Briofite din Romania, Editura victor B victor, Bucuresti.
10. Mohan Gh. & Ardelean A., 2006, Parcuri si rezervatii naturale din Romania, Editura victor B
victor, Bucuresti
11. Paul Goriup, 2008, Natura 2000 In Romania Species Fact Sheets.

Memoriu de Prezentare-Autostrada TG Mures-Iasi

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Memoriu de Prezentare-Autostrada TG Mures-Iasi

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

AUTOSTRADA TG.

S-ar putea să vă placă și