Sunteți pe pagina 1din 15

Studiul si Ingineria Materialelor Ionelia Voiculescu, Ion Mihai VASILE

NCERCRI MECANICE DE REZISTEN

NCERCAREA DE TRACIUNE SI COMPRESIUNE CONTINUA

Scopul lucrrii: Cunoaterea principalelor caracteristici de rezistenta mecanica


rezultate din ncercarea de traciune si compresiune continua.

1. NOIUNI GENERALE

ncercrile mecanice de rezisten fac parte din clasa metodelor distructive i


urmresc n principal determinarea comportrii la: traciune, compresiune, rsucire,
ncovoiere, rsucire, forfecare, presiune de contact sau uzur (tab. 1). n cazul solicitrii
statice, se impune utilizarea unor viteze de solicitare egale cu cel mult 100N/mm2s. Evoluia
n timp a solicitrii statice poate fi progresiv, constant, regresiv sau oscilant.
Condiiile de mediu care se recomand pentru efectuarea determinrilor sunt:
temperatura standard 20 oC 2 oC pentru ncercri obinuite sau 1 oC, pentru ncercri
speciale, umiditatea relativ 65% 5% pentru ncercri obinuite sau 2 % pentru ncercri
speciale, presiunea atmosferic 860-1060 mbar. Atmosfera ambiant pentru ncercare
poate prezenta urmtoarele caracteristici: temperatura 15-35 oC, umiditatea relativ 45-75%,
presiunea atmosferic 860-1060 mbar.

2. NCERCAREA LA TRACIUNE

Determinarea strilor de tensiune n cazurile concrete ale aplicaiilor industriale este


extrem de dificil, deoarece intervin o serie de variabile care sunt greu de cuantificat.
Conform teoriei strilor de tensiune limit este posibil echivalarea strii de tensiune reale
complexe cu starea de tensiune simpl, uor de simulat experimental, cum este ntinderea
mono-axial.
n acest fel, comportarea materialelor la ntinderea mono-axial poate sta la baza
interpretrii celorlalte stri de solicitare iar ncercarea la traciune poate fi considerat o
ncercare de baz a oricrui tip de material. Pentru simularea unor solicitri specifice,
aceast metod se poate completa cu ncercri de ncovoiere, rsucire, forfecare, solicitri
compuse.

2.1 CARACTERISTICI DE REZISTEN MECANIC

ncercarea la traciune se execut aplicnd unei epruvete cu o geometrie special o


for axial cresctore, nregistrnd continuu variaiile de lungime, pn n momentul ruperii.
Msurarea variaiei de lungime se efectueaz pe poriunea calibrat a epruvetei de
traciune.
Evaluarea rezultatelor se poate face prin msurarea discret a distanelor ntre dou
repere iniiale sau prin msurare continu, utiliznd extensometre (cu cuartz, cu laser) (fig.
1). Prin reprezentarea grafic a variaiei sarcinii unitare n raport cu deformarea, n timpul
traciunii, rezult curba caracteristic a materialului, denumit curba tensiune-deformaie
(curba lui Hooke) (fig. 2).
Cu ajutorul diagramei tensiune/deformaie pot fi puse n eviden att caracteristici
mecanice de rezistenta (pct. 2.1) cat si de plasticitate (pct. 2.2).

1
Studiul si Ingineria Materialelor Ionelia Voiculescu, Ion Mihai VASILE

2.1.1 Limita de rupere, Rm, este exprimat de raportul ntre fora maxim de solicitare
i seciunea transversal iniial a epruvetei. Se msoar n daN/mm2 i poate fi
determinat cu relaia:

Rm = Fmax / So, (1)

n care Fmax este fora maxim de rupere iar So seciunea transversal iniial a epruvetei
de traciune. n cazul materialelor fragile, valorile limitelor de rupere i de curgere coincid.
n majoritatea materialelor ductile, deformaia nu este uniform. La anumite
momente, o poriune de material se deformeaz mai mult dect alta, n funcie de
alunecarea atomilor n planurile cristaline. Alunecarea ncepe n planul cu densitatea
atomic maxim, considerat a fi nclinat la 45o [1]. Zona n care ncepe alunecarea se
numete zona de gtuire.

Fig. 1. Maini pentru ncercare la traciune continua si bacurile de prindere a epruvetelor.

a) b)
Fig. 2. Curba tensiune-deformaie pentru materiale ductile:
a) 1. limita de rupere; 2. limita de curgere; 3. limita de tensiune proporionala; 4. punct de
rupere; 5. deformaia remanenta proporionala pentru deformaie 0.2%);
b)1: valoarea reala a elasticitii; 2: limita de proporionalitate;
3: limita de elasticitate; 4: limita de plasticitate.

Deoarece seciunea activ se micoreaz n zona de gtuire, valoarea necesar a


forei pentru deformarea n continuare este din ce n ce mai mic i se instaleaz localizat
ruperea. Ca urmare, limita de rupere este valoarea tensiunii mecanice la care se iniiaz
2
Studiul si Ingineria Materialelor Ionelia Voiculescu, Ion Mihai VASILE
gtuirea materialului. Valorile limitei de rupere sunt prezentate adesea n cataloagele de
produs deoarece sunt relativ uor de determinat, dar nu stau la baza calculelor de rezisten
n condiii de siguran. Acestea sunt importante pentru estimarea comportrii materialelor
n exploatare sau pentru estimarea unor caracteristici mai dificil de determinat.

2.1.2 Limita de curgere convenional, Rp,reprezint raportul dintre sarcina


corespunztoare unei alungiri neproporionale prescrise i aria seciunii transversale
iniiale a epruvetei, msurat n daN/mm2. La simbolul general se adaug un numr
care reprezint proporia de alungire la care s-a efectuat determinarea (de exemplu,
pentru o alungire neproporional de 0,2% simbolul este Rp0.2).

Limita de curgere este un criteriu de calcul utilizat prin raportarea la o valoare de


siguran. De aceea, proiectarea structurii se va realiza pornind de la o valoare inferioar
limitei de curgere, pentru ca structura s nu sufere deformaii plastice n exploatare, care pot
degenera n pierderea stabilitii i capacitii portante.

2.1.3 Limita de elasticitate tehnic, RE, reprezint tensiunea la care alungirea


specific remanent atinge o valoare prescris, nscris ca indice (n cazul oelurilor,
alungirea specific remanent se stabilete la valoarea de 0,01% i se noteaz RE 0,01).
La valori mai mici dect limita de elasticitate materialul prezint o comportare elastic
proporional, conform legii lui Hooke.

2.1.4. Modulul de elasticitate este o constant de material i poate avea valori diferite
pe direcia longitudinal sau transversal de secionare a epruvetei de ncercare.
La depirea limitei de elasticitate materialul ncepe s capete deformaii
remanente, plastice. Constantele elastice depind de temperatur i de tensiunea
mecanic aplicat. Pe msur ce temperatura crete, energia de atracie ntre
atomii reelei cristaline scade iar constantele au valori mai sczute.

Atunci cnd se determina tensiunea nominala de rupere, se mparte valoarea forei


nominale de rupere la seciunea iniiala a epruvetei in zona de rupere (fig. 3, curba A).
Estimarea variaiei reale a tensiunii de rupere implica cunoaterea valorii seciunii de rupere
in momentul ruperii (fig. 3, curba B). Acest lucru este dificil de realizat si presupune
utilizarea unor dispozitive speciale de urmrire a reducerii seciunii de rupere.

Tensiune

Deformatie

Fig. 3. Curba tensiune - deformaie pentru otel de construcii: 1. limita de rupere; 2. limita de
curgere; 3. punct de rupere; 4. zona de durificare sub tensiune; 5. zona de gtuire; A:
Tensiunea aparenta (F/So); B: Tensiunea reala (F/Si).
3
Studiul si Ingineria Materialelor Ionelia Voiculescu, Ion Mihai VASILE

Tabelul 1. Clasificarea ncercrilor mecanice de rezisten

Denumirea Schema de Modul de Standarde Caracteristici determinate


ncercrii principiu solicitare
Traciune Static SR EN 10002-1/94, SR Limita de curgere, limita de rupere, alungirea la rupere,
EN 10002-5/96, STAS gtuirea la rupere, limita tehnic de fluaj, rezistena tehnic de
9760-84, STAS 6596- durat, limita tehnic de relaxare
Dinamic 73, STAS 7209 -73, Energia de rupere, Limita de oboseal, rezistena la oboseal
STAS 8027-78 pentru N cicluri de solicitare
Compresiune Static STAS 1552-78 Limita de curgere, rezistena la compresiune, scurtarea
specific
Rezistena la flambaj
ncovoiere Static SR EN 10045 -1/1993, Rezistena la ncovoiere, sgeata la ncovoiere
STAS 1660-80, SATS Energia de rupere, reziliena
7511-81 Limita de oboseal, rezistena la durabilitate limitat
Dinamic
Rsucire Static - Rezistena la torsiune
Dinamic Energia de rupere

Forfecare Static STAS 7926-67 Rezistena la forfecare

Presiune de Static STAS 493-91, Rezistena la strivire


contact Dinamic STAS 492/1-85, SR Duritatea Brinell, Vickers, Rockwell
EN 10003-1, 1997 Duritatea de durat
Duritatea dinamic

4
Studiul si Ingineria Materialelor Ionelia Voiculescu, Ion Mihai VASILE

Fig.4. Curbe tensiune-deformaie: a, c) material cu plasticitate bun (se evideniaz punctul de curgere si zona de tranzitie),
b) material cu tenacitate si elasticitate buna (oteluri inoxidabile), d) materiale neomogene cu plasticitate mare.[6]

5
Studiul si Ingineria Materialelor Ionelia Voiculescu, Ion Mihai VASILE

Unele oeluri cu puin carbon prezint puncte de curgere duble (fig. 4d). Acest fenomen
apare datorit interaciunii dintre atomii interstiiali i dislocaii care determin o blocare a
deplasrii acestora cu efectul majorrii pentru scurt timp a valorii limitei de curgere. Prin
aplicarea unei tensiuni mecanice mai mari, ncepe procesul de alunecare accelerat a
dislocaiilor.

Modulul de elasticitate longitudinal, E (modulul lui Young), exprimat n daN/mm2


descrie deformaia elastic aprut cnd epruveta este ntins sau comprimat uni-axial,
conform relaiei:

E = / sau E = tg (2)

unde tensiunea la ntindere, deformaia la ntindere.


Modulul de elasticitate depinde de forele de atracie interatomica (fig. 5).

Atractie
Forta

Spatiul interatomic

Respingere

Fig. 5. Panta curbei forelor de interaciune atomic [1].

Dac panta curbei forelor de interaciune atomic este abrupt nseamn c forele
necesare pentru separarea atomilor sunt mari i materialul are o elasticitate mare. Valorile cele
mai ridicate ale modulului de elasticitate se ntlnesc la metalele cu punct de topire ridicat (tab.
2).

Tabelul 2. Relaia ntre modulul de elasticitate i temperatura de topire a unor


metale[1]

Metalul Temperatura de topire, oC Modulul de elasticitate G,


MPa
Pb 327 13790
Mg 650 44817,5
Al 660 68950
Ag 962 76051,85
Au 1064 77913,5
Cu 1085 124799,5
Ni 1453 206160,5
Fe 1538 206850
Mo 2610 299243
W 3410 403357,5

6
Studiul si Ingineria Materialelor Ionelia Voiculescu, Ion Mihai VASILE

Cu ct modulul de elasticitate al unui material este mai mare, cu att acesta i pstreaz
mai bine forma i dimensiunile n exploatare, probnd astfel rigiditate fa de solicitrile
exterioare. Pentru aplicaii care necesit limite de toleran dimensional reduse se recomand
alegerea unor materiale cu modul de elasticitate ct mai mare (fig. 6).

Tensiune mecanica aplicata, psi


Otel

Aluminiu

Deformatie, %

Fig. 6. Comparaie ntre modul de comportare elastic pentru oel i aluminiu.

Modulul de elasticitate transversal (de rigiditate) G, exprimat n daN/mm2 descrie


deformaia materialului la solicitarea de forfecare:

G = E/3(1 - 2 ) (3)

Relaia care se stabilete ntre deformaia elastic longitudinal i transversal


este exprimat cu ajutorul coeficientului Poisson:

= - transversal/ longitudinal (4)

Pentru materiale ideale, = 0,5. n materialele reale, valoarea tipic a coeficientului


Poisson este 0,3, n condiiile respectrii legii conservrii volumelor la deformarea plastic.

2.1.5 Modulul de compresibilitate exprim raportul ntre presiunea aplicat i


modificarea de volum care apare in materialul deformat:

presiune cp
K (5)
modificare de volum V/V0

ntre modulele de elasticitate i compresibilitate pot fi stabilite urmtoarele corelaii:

1 1 1
(6)
E 9K 3G

7
Studiul si Ingineria Materialelor Ionelia Voiculescu, Ion Mihai VASILE

2.1.6. Epruvete pentru ncercarea la traciune

Forma si dimensiunile epruvetelor pentru ncercarea de traciune trebuie sa


ndeplineasc urmtoarele condiii:
o Dimensiunile sa fie suficient de mari, astfel nct rezultatele sa nu fie influenate
de comportarea neomogena a materialului si sa permit prinderea
corespunztoare in bacurile mainii de ncercat;
o Sa existe o zona calibrata, cu dimensiuni precise si suprafee cat mai bine
prelucrate, omogena, situata in afara zonei de prindere.
In mod obinuit, epruvetele au seciune circulara (rotunde, fig.7) sau dreptunghiulara
(plate, fig. 8), cu raportul seciunii mai mic dect 4:1.

Fig. 7. Forma si dimensiunile epruvetei cilindrice pentru traciune [3].

Fig. 8. Forma si dimensiunile epruvetei plate pentru traciune [3].

Dimensiunile epruvetelor uzuale rotunde sunt prezentate in tabelul 3 iar cele ale
epruvetelor plate in tabelul 4.

Tabelul 3. Dimensiunile epruvetelor uzuale rotunde pentru traciune [3]

Poriunea calibrata Zona de prindere Epruvete Lungime proporionala


neprelucrate
Diametru Aria Cilindrica Conica Filetata Cilindrice Normala Lunga
do, mm seciunii Lo=5do Lo=10do
So, mm2 D h D h D h h Lo Lc Lo Lc
4 12,5 6 20 16 4 M6 6 25 20 28 40 48
5 19,6 7 20 18 5 M7 7 25 25 35 50 60
7 38,5 9 28 22 7 M10 9 33 35 49 70 84
10 78,5 12 35 28 10 M16 12 40 50 70 100 120
20 314,2 24 60 48 20 M30 24 65 100 140 200 240

8
Studiul si Ingineria Materialelor Ionelia Voiculescu, Ion Mihai VASILE

Tabelul 4. Dimensiunile epruvetelor uzuale plate pentru traciune [3]

Portiunea cilindrica Zona de prindere Lungimea proportionala


grosime latime Arie Epruvete prelucrate Epruvete Normala Lunga
ao, bo, sectiune Fara bolt Cu bolt neprelucrate Lo=5,65So Lo=11,3So
mm mm So, mm2 B h B h d1 e h Lo Lc Lo Lc
3 6,6 19,6 14 20 21 26 8 18 25 25 34 50 59
4 12,5 50 20 35 40 50 13 32 40 40 54 80 94
5 16 80 24 40 50 65 17 40 45 50 68 100 118
6 20 120 30 50 62 80 21 50 55 60 82 120 142
8 25 200 35 60 78 100 26 63 65 80 108 160 188
10 31 310 40 70 96 125 32 78 75 100 135 200 235

2.2. CARACTERISTICI DE PLASTICITATE

Plasticitatea unui material este o caracteristic foarte important att pentru calcule
inginereti cat si pentru estimarea comportrii tehnologice (in timpul proceselor de prelucrare si
semifabricare) sau in exploatare (comportarea sub sarcina, in medii de lucru extreme, etc.) a
structurii metalice. Deoarece, in timpul testului de traciune continua, deformaia specific nu
este constant pe lungimea epruvetei, in zonele cu planuri atomice situate sub o inclinare
prefereniala de aproximativ 45o in raport cu direcia de solicitare se produce o deformare
accelerata, care duce la modificarea locala a seciunii prin alungire si striciune (gtuire).
Caracteristicile de ductilitate sau de plasticitate exprim gradul de deformare pe care l
poate suporta materialul in procesul de solicitare pn la rupere. Acestea pot fi cuantificate prin
caracteristicile de material adimensionale denumite alungirea la rupere si gtuirea la rupere.
Ductilitatea este important pentru proiectanii i executanii structurilor metalice, n vederea
aprecierii capacitii de preluare a tensiunilor interne (mai ales pentru structuri sudate,
deformate plastic la rece sau tratate termic) sau a sarcinilor din exploatare[2, 5].
Proiectanii prefer ca materialul s posede valori ale ductilitii mai mari, pentru ca, n
exploatare, componentele s sufere deformaii vizibile nainte de rupere. Totodat, o mai mare
ductilitate reprezint o garanie c materialul poate fi prelucrat prin deformare plastic mai uor,
iar proiectantul poate opta pentru soluii constructive mai complexe.

2.2.1 Alungirea la rupere

Aceasta caracteristica mecanica se determina, in general, pe epruvete de traciune care


au factorul dimensional n = 5 (STAS R 9805:74).
Alungirea la rupere, simbolizata A5 sau , este evaluata dup ruperea epruvetei si se
poate calcula utiliznd relaia:
L cf - L c0
100 , % (15 )
L c0

n care Lcf reprezint lungimea final, la rupere, msurata ntre reperele stabilite pe zona
calibrat a epruvetei iar Lc0 lungimea iniial a zonei calibrate (fig. 7).
In cazul ncercrilor curente, lungimea iniiala Lc0 a epruvetei se mparte in trei pari
egale, alungirea la rupere putnd fi determinata doar daca epruveta se rupe in treimea mijlocie.
In cazul in care lungimea iniiala a epruvetei se divide in zece pari egale, alungirea la rupere se
poate determina independent de poziia seciunii de rupere in cadrul lungimii iniiale. Lungimea
dup rupere se obine aeznd poriunile rupte cu axele in prelungire, fra spaiu intre feele
rupturii si msurnd distana dintre reperele extreme.

9
Studiul si Ingineria Materialelor Ionelia Voiculescu, Ion Mihai VASILE

2.2.2 Gtuirea la rupere

Gtuirea la rupere, simbolizata sau Z, se definete ca diferena dintre aria seciunii


iniiale si aria seciunii finale a epruvetei de traciune, raportata la aria seciunii iniiale:
A A
0 100 , % (16 )
A0
n care Ao reprezint aria seciunii iniiale a epruvetei iar A aria seciunii finale de rupere.
Alungirea exprim proporia de alungire a epruvetelor la momentul ruperii iar gtuirea
exprim gradul de reducere a seciunii n zona de rupere. Aceste mrimi se determin utiliznd
epruvetele de traciune continu standardizate (fig. 9).

Lc0

1. D

dc0

d cf

2. D

Lc f

Fig. 9. Epruvete cilindrice pentru testul de traciune: 1) nainte de rupere; 2) dup rupere.

Aria seciunii ultime se evalueaz in funcie de geometria epruvetei de traciune [3]. Dac
epruveta este rotund, diametrul seciunii de rupere se consider ca fiind media aritmetic a
dimensiunii transversale maxime si a celei minime. Dac epruveta este plat, ca seciune ultim
se consider un dreptunghi ale crui laturi sunt egale cu dimensiunile minime msurate in
seciunea rupturii (fig.10).

Fig. 10. Aspectul seciunii de rupere in cazul probelor plate [3].

Din analiza formei si aspectului epruvetelor de traciune se pot face aprecieri legate de
modul de rupere: ductil, fragil sau mixt (fig. 11). In cazul ruperii ductile, materialul sufer o
puternica deformare plastica, evideniata prin valori considerabile ale alungirii si gtuirii la
rupere (fig. 11c, fig. 11a). Materialele cu ductilitate medie (oteluri carbon) capt, la rupere, att
gtuire importanta cat si alungire proporional. In acest caz ruperea se propaga dinspre centrul
seciunii pe direciile tensiunilor tangeniale maxime, situate la unghiuri de 45o, aspectul
suprafeei de rupere fiind caracteristic, denumit numit con-cup (fig. 11.b, fig. 12a).

10
Studiul si Ingineria Materialelor Ionelia Voiculescu, Ion Mihai VASILE

Deformarea plastica a epruvetei se produce prin deplasrile de alunecare in reeaua


cristalina a metalului, fenomen confirmat de faptul ca pe suprafeele epruvetelor bine lefuite
supuse la traciune apar striuri de alunecare nclinate la aproximativ 45o. In cazul ruperii
fragile, microfisurile iniiate in suprafaa de rupere se propaga brusc, fr o deformare global a
materialului ci doar in cadrul unor microvolume localizate pe suprafeele de rupere (care pot fi
decelate doar prin difracie cu raze X) (fig. 12a, fig. 12b).
Ruperea fragila produce secionri intr-un plan aproximativ perpendicular fata de planul
de solicitare si are structur cristalin (ruperea se iniiaz pe limitele de grunte). Factorii care
determina obinerea de rezultate diferite prin ncercarea de traciune si care produc modificri
aparente ale valorilor caracteristicilor mecanice de rezistenta sunt: dimensiunile epruvetelor,
viteza de solicitare si caracteristicile mainii de ncercare[6,7].

Fig. 11. Moduri de rupere ale materialelor: a) fragil; b) mixt; c) ductil.

a b
Fig. 12. Epruvete solicitate la testul de traciune continua.
a) Aliaj AlMgSi; b) fonta cu grafit nodular.

Materialele cu ductilitate foarte mare, precum aurul, plumbul etc.) capt gtuiri foarte
mari in momentul ruperii, seciunea putnd ajunge chiar filiforma. Totodat, in urma deformrii
plastice prin laminare pot fi obinute folii cu grosimi foarte reduse (fig. 13).

11
Studiul si Ingineria Materialelor Ionelia Voiculescu, Ion Mihai VASILE

Fig. 13. Folii de aur obinute prin laminare.

3. INCERCAREA LA COMPRESIUNE

Aceasta ncercare se aplica mai ales materialelor de construcie (beton, crmida, ciment,
lemn) dar si metalelor care au caracteristici mecanice diferite la compresiune fata de ntindere.
Principala problema pe care o implica ncercarea la compresiune este cea a realizrii unei
stri de tensiuni omogene in epruveta (fig.14). Daca epruveta are forma cilindrica, starea de
tensiune monoaxiala este modificata datorita frecrilor dintre suprafeele de contact ale
epruvetei si suprafeele de apsare [3].

Fig. 14. Modul de deformare al unei probe cilindrice [3].

12
Studiul si Ingineria Materialelor Ionelia Voiculescu, Ion Mihai VASILE

In timpul ncercrii, suprafaa A-A rmne, practic, in contact cu placa de apsare, iar
punctele B ale epruvetei nesolicitate ajung, prin deformarea materialului, in contact cu placa de
apsare (punctele B), in timp ce punctele C se deplaseaz mult pe direcia radiala, nefiind
blocate de forele de frecare cu suprafee de contact.
Ca urmare, dup deformare, configuraia geometrica a piesei se modifica, tinznd spre un
aspect de butoiere, datorita strii de tensiuni neomogene. In cazul materialelor tenace, in timpul
testului de compresiune nu se produce ruperea materialului, ci doar deformarea plastica
continua, pe msura creterii sarcinii.
Pentru limitarea efectelor adiacente testului de compresiune se recomanda utilizarea unor
dimensiuni corelate ale probelor (tab. 5) si asigurarea unor condiii de fixare a epruvetei pe
platourile plane ale mainii de ncercare (fig. 15).
Pentru ca epruveta sa isi pstreze forma in timpul ncercrii se recomanda ca aceasta sa
fie ca in fig. 16, cu lungimea l = (11,5)D (pentru evitarea curbrii) si d = 0,3D. Unghiul al
conurilor de apsare se alege egal cu unghiul de frecare dintre cele doua suprafee (daca f este
coeficientul de frecare, atunci tg = f).

Tabelul. 5. Dimensiuni ale epruvetelor cilindrice pentru ncercarea la compresiune a metalelor,


mm [3]

Tip Factor Diametru epruveta Lungime epruveta Lungime intre


epruveta dimensional Nominal, do Abateri Nominal Abateri repere, Lo
limita limita
Scurta 1 25 0,20 25 0,20 20
30 30 25
Mijlocie 3 10 30 0,30 25
20 60 50
25 75 65
30 90 80
Lunga 5 20 100 0,50 90
30 150 140
10 30 300 280

Fig. 15. Modul de fixare a epruvetei. Fig. 16. Geometria epruvetei pentru compresiune.

13
Studiul si Ingineria Materialelor Ionelia Voiculescu, Ion Mihai VASILE

4. DETERMINRI PRACTICE

Student: .. An: ..
Grupa: .
ncercarea la traciune continu
L A. Scopul lucrrii:
Lc0 Determinarea caracteristicilor mecanice de
1. D rezisten i plasticitate ale metalelor.
dc0 I. Determinarea limitei de rupere aparente i
d cf reale:
F
2. a
max [daN/mm2];
D
Rm
Lc f Ac0
F
Rmr
max [daN/mm2]
1. nainte de ncercare; Ac f
2. Dup ncercare.
II. Determinarea limitei de curgere:
F0,2%
R p 0, 2 [daN/mm2]
Lc0 - lungimea calibrat iniial; Ac0
dc0 - diametrul calibrat iniial; III. Determinarea alungirii la rupere:
Lcf - lungimea calibrat final; Lc f Lc0
dcf - diametrul calibrat final. A5 [%]
Lc0
d cf2 IV. Determinarea gtuirii la rupere:
Acf [mm2] - aria real la rupere;
4 d cf d c 0
Z [%].
d c0
2
2 d c0
Ac 0 [mm ] - aria iniial;
4

B. Modul de lucru.

- Se msoar valorile Lc0 , dc0 ;


- Se fixeaz epruveta n bacurile mainii de ncercat la traciune continu;
- Se nregistreaz valoarea forei la care se atinge limita de curgere (zona de palier);
- Se nregistreaz valoarea forei maxime la care se produce ruperea;
- Se extrag capetele epruvetei din bacuri;
- Se apropie capetele epruvetei i se msoar Lcf ;
- Se msoar dcf ;
a r
- Se calculeaz Rm ; Rm ; A5 ; Z .
Fiecare student va completa in tabelul 6 datele obinute in urma efecturii testului de
traciune.

Tabelul 6. Rezultate msurate la testul de traciune

Material Fora, Seciune Seciune Lungimea Lungimea Observaii


kgf iniiala, finala, calibrata calibrata privind modul de
mm2 mm2 iniiala, finala, mm deformare
mm

14
Studiul si Ingineria Materialelor Ionelia Voiculescu, Ion Mihai VASILE

Pentru datele obinute se calculeaz valorile caracteristicilor de rezistenta si plasticitate si


se completeaz in tabelul 7.

Tabelul 7. Valori calculate pentru caracteristici de rezistenta mecanica si plasticitate

Caracteristici mecanice
Materialul a
Rm Rmr A5 Z
ncercat [%] [%]
[daN/mm2] [daN/mm2]

Fiecare student va completa in tabelul 8 datele obinute in urma efecturii testului de


compresiune.

Tabelul 8. Valori msurate la testul de compresiune

Material Fora, Seciune Seciune Inaltimea Inaltimea Observatii


kgf iniiala, finala, iniiala, finala, mm
mm2 mm2 mm

BIBLIOGRAFIE

1. Donald R.Askeland The science and engineering of materials, Wadsworth, 1984,


USA.
2. Yu M. Lakhtin Engineering physical metallurgy and heat tretment, MIR, 1979, URSS.
3. C.Atanasiu si col ncercarea materialelor ncercri distructive ale metalelor, ET
1982, Bucureti, Romania.
4. D.A.Porter, K.E.Easterling Phase Transformations in metals and alloys, International
student edition, 1981, Oxford, U.K.
5. Ionelia Voiculescu, Corneliu Rontescu, Ileana Liliana Dondea, Metalografia mbinrilor
Sudate, Editura SUDURA, Timisoara, 2010, ISBN 978-973-8359-58-1.
6. N. Geru si col. Materiale metalice. Structura, Proprietati, utilizri, Editura tehnic,
Bucureti, 1985
7. Constantin Gheorghe, Mihai Stefanescu ndreptar de metale. Obinere, Proprietati,
utilizari, Editura Tehnica Bucureti, 1997.

Nume si prenume cadru didactic/Semntura Data efecturii lucrrii practice

15