SUBIECTE EXAMEN LICENTA

FACULTATEA DE CONSTRUCTII
SPECIALIZAREA CFDP

I. MATEMATICA

1.Definiţi noţiunile de valori şi vectori proprii ai unui operator liniar.

2. Definiţi următoarele noţiuni: media aritmetică, media aritmetică ponderată şi media
geometrică.
3. Definiţi noţiunea de probabilitate condiţionată, enunţaţi şi interpretaţi formula lui Bayes.
4. Definiţi noţiunea de procent.
5. Definiţi derivatele parţiale pentru funcţii de 2 variabile. Scrieţi formula de aproximare a
unei funcţii cu ajutorul diferenţialei.
6. Prezentaţi forma algebrică şi cea trigonometrică de reprezentare a numerelor complexe şi
operaţiile uzuale din corpul C.
×
7. Ce este descompunerea SVD a unei matrice de date A apartinand Rm n, de rang r, şi cum se
calculează aproximaţia de rang k ≤ r a matricii A ?
8. Cum se defineşte compunerea a 2 funcţii reale de o variabilă reală şi care este formula de
derivare a funcţiei compuse ?
9. Scrieţi formula de integrare prin părţi şi formula de schimbare de variabilă la integrala
definită. Care este interpretarea geometrică a integralei definite ?
10. Care sunt operaţiile cu matrice? Ce este rangul unei matrice? Când o matrice este
inversabilă?
11. Ce reprezintă partea întreagă a unui număr real x ? Definiţi funcţia parte întreagă şi
funcţia parte zecimală.
12. Definiţi transformata Laplace şi stabiliţi formula de calcul a derivatei.
13. Menţionaţi modul de determinare al extremelor unei funcţii de 2 variabile, derivabilă
parţial.
14. Definiţi pentru o variabilă aleatoare discretă următoarele caracteristici numerice: valoarea
medie, dispersia şi abaterea medie pătratică.
15. Definiţia noţiunilor de distanţă (metrică) şi de spaţiu metric.

II. FIZICA

1. Enunţaţi legea conservării energiei mecanice.

2. Enunţaţi legea conservării momentului cinetic.
3. Enunţaţi teorema conservării impulsului
4. Enunţaţi legea lui Hooke
5. Enunţaţi legea lui Arhimede
6. Enunţaţi legea absorbţiei undelor
7. Enunţaţi legea I a reflexiei şi refracţiei
8. Enunţaţi legea a II-a a reflexiei şi refracţiei
9. Enunţaţi legea lui Coulomb
10. Să se definească lucrul mecanic
11. Să se definească energia cinetică
12. Să se definească energia potenţială
13. Să se definească energia mecanică
14. Să se definească căldura
15. Să se definească puterea mecanică
III. UNITATI DE MASURA

Unităţi de măsură în S.I.

Nr. Denumire Unitate de măsură Submultipli ai Multipli ai unităţii de Unităţi practice
crt. mărime unităţii de măsură măsură
1 Masa [kg] - Kilogram 1 kg = 10 hg =102 1 kg =10 -2 q ==10 -3 t
dag =
=10 g=104 dg=105
3

cg=106 mg=109 μg
2 Lungime [m] - metru 1 m = 10 dm =102 1 m = 10 -1 dam =10 -2
cm = 103 mm = hm =10 -3 km = 10 -6
106 μm =109 nm Gm =10 -9 Tm
=1010 Å =1012 pm
3 Timp [s] – secundă 1 zi = 24 h = 1440 1 min = 60 s; 1 h = 60
min = 86 400 s min = 3600 s
4 Temperatura [K] – grad Kelvin
absoluta
5 Intensitatea [A] - Ampere 1A=103mA=106μ 1A=10-3kA=10-6MA
curentului A=109nA
electric
6 Intensitatea [cd] – Candela
luminoasa
7 Cantitatea de [mol] 1mol=10-3 kmol
substanţă
8 Puterea [W] – Watt 1W=103mW=106μ 1W=10-3kW =10-6MW [CP] – cal putere
W = 10-9GW 1CP = 735,49875 W
9 Presiunea [N/m2] – Newton/ 1Pa=103mPa=106 1Pa =10-3kPa =10-6Mpa bar
metru pătrat sau μPa = 10-9Gpa 1bar = 105Pa
[Pa] – Pascal
10 Rezistenţa [Ω] – Ohm 1Ω=103mΩ= 1 Ω =10-3kΩ =10-6MΩ
electrică 106μΩ=109nΩ = 10-9GΩ
11 Tensiunea [V] – Volt 1V=103mV=106 1 V =10-3kV =10-6MV
electrică μV =10-9GV
12 Sarcina electrică [C] – Coulomb 1C = 103mC =
106 μC = 109 nC =
1012 pC
13 Energia [J] – Joule 1J=103mJ=106 μJ 1 J =10-3kJ =10-6MJ =
10-9GJ
14 Forţa [N] – Newton 1N=103mN=106 1 N =10-3kN =10-6MN
= 10-9GN
μN
15 Putere electrică [W] – watt 1W=103mW=106μ 1W=10-3kW =10-6MW
activă W = 10-9GW

IV. 120 SUBIECTE DIN 12 DISCIPLINE DE SPECIALITATE

MATERIALE DE CONSTRUCTII

1. Definiţia şi unitatea de măsură în sistemul SI pentru densitatea materialelor (masa

volumică)
2. Formula de calcul, semnificaţia termenilor şi unitatea de măsură în SI pentru rezistenţa la
compresiune a unui material
3. Daţi minim 2 denumiri pentru agregatele de balastieră în funcţie de dimensiunile granulelor
şi enumeraţi minim 2 produse de piatră naturală prelucrată/fasonată
4. Avantajele utilizării plăcilor de gips-carton (minim 2)
5. Scrieţi denumirea în extenso (completă) a cimenturilor notate: CEM I 42,5; CEM II/A-S
32,5R; H I 32,5; SR I 52,5
6. Daţi un exemplu de simbolizare a claselor de beton în funcţie de rezistenţa la compresiune
şi semnificaţia termenilor care apar în simbol
7. Precizaţi care rezistenţă a betonului are valoare mai mare, alegând dintre rezistenţa la
compresiune şi rezistenţa la întindere
8. Enumeraţi minim 3 tipuri de profile de oţel obţinute prin laminare la cald
9. Enumeraţi materialele componente pentru: masticul bituminos, mortarul asfaltic
(bituminos), betonul asfaltic (bituminos)
10. Denumiţi un produs pe bază de polimeri pentru izolarea termică a pereţilor şi unul pentru
instalaţii de alimentare cu apă

MECANICA CONSTRUCTIIILOR (include disciplinele de Mecanica si Statica

Constructiilor)

1.Ce reprezinta axa centrala pentru un sistem de forte oarecare?

2. Definiti cazurile de rezemare elementare: reazem simplu, reazem articulat, reazem
incastrat.
3. Explicaţi cum variază momentele de inerţie în raport cu axele paralele? Explicaţi
semnificaţia termenului de translaţie.
4. Ce reprezintă direcţiile principale de inerţie? Cum definiţi momentele de inerţie principale?
5. Prezentati formula generala pentru stabilirea gradului de nedeterminare statica, precum si
formulele particulare pentru cazul structurilor in cadre si a grinzilor cu zabrele
6. Prezentati formula Maxwell-Mohr pentru calculul deplasarilor si particularizati aceasta
formula pentru cazul structurilor in cadre, arce si grinzi cu zabrele
7. Care sunt ipotezele simplificatoare care se fac pentru calculul eforturilor in grinzile cu
zabrele?
8. Care sunt necunoscutele cu care se opereaza in Metoda Fortelor? Explicati semnificatia
ecuatiilor de conditie din Metoda Fortelor.
9. Care sunt necunoscutele cu care se opereaza in Metoda Deplasarilor? Explicati semnificatia
ecuatiilor de conditie din Metoda Deplasarilor
10. Ce efect au cedarile de reazem si variatia de temperatura, asupra unei structuri static
determinate, respectiv asupra unei structuri static nedeterminate?
11. Definiti notiune de lungime de flambaj si precizati valorile lungimilor de flambaj pentru
cazurile elementare de rezemare ale barei comprimate.
12. Definiti notiunea de linie de influenta si explicati utilitatea acesteia in proiectarea unei
structuri
REZISTENTA MATERIALELOR
1. Ce este modulul de rezistenţă? Exemplificaţi pentru o secţiune dreptunghiulară, respectiv
dublu T.
2. Definiţi cele 2 tipuri de deformaţii specifice. Convenţii de semne.
3. Care sunt eforturile unitare într-un punct oarecare al secţiunii transversale a unei bare şi
care este unitatea de măsură; reprezentaţi-le.
4. Definiţi forţa axială, momentul încovoietor, forţa tăietoare şi momentul de torsiune, pe cale
de rezistenţă (din interior). Relaţiile vor fi însoţite de figuri explicative.
5. Scrieţi formula lui Navier cu explicarea factorilor din relaţie, pentru secţiunile transversale
din figură (linia forţelor este verticală): o secţiune cu cel puţin o axă de simetrie şi una
nesimetrică.

6. Definiţi formula lui Juravski cu explicarea factorilor din relaţie şi reprezentaţi diagramele
de tensiuni tangenţiale pentru secţiunea solicitată de forţa tăietoare din figură. Indicaţi (grafic)
aria pentru care se scrie momentul static necesar în calculul tensiunii tangenţiale τx în
punctele K, respectiv L ale secţiunii.
7. Care este relaţia de calcul a tensiunii normale σx pentru secţiunile transversale din figură?
Explicaţi semnificaţia termenilor. Reprezentaţi în secţiunea transversală diagrama (eventual
diagramele) σx, indicând punctele extreme solicitate la compresiune, respectiv la întindere.

8. Ce reprezintă axa neutră? Indicaţi axa neutră (a.n.) şi diagrama de tensiuni normale pentru
secţiunile din figură.
9. Definiţi relaţia de calcul a tensiunii tangenţiale în cazul răsucirii pure. Explicaţi
semnificaţia termenilor pentru 2 tipuri de secţiuni (simplu conexă şi dublu conexă).

10. Pentru secţiunea transversală solicitată la compresiune excentrică de forţa axială N

acţionând ca în figură, să se reprezinte grafic sâmburele central. Să se precizeze care este
condiţia limită care se pune pentru ca în secţiune să apară doar eforturi unitare de
compresiune şi să se reprezinte diagrama tensiunii normale σx, specificând şi relaţia de calcul
a acesteia.

11. Câte tipuri de probleme plane de elasticitate există. Prin ce se caracterizează fiecare stare?
Exemplificaţi.
12. Câte eforturi unitare (pe unitatea de lungime) caracterizează o placă încovoiată (dală)?
Enumeraţi-le şi explicaţi-le ca rezultante ale tensiunilor σ şi τ, izolând un colţ de placă.
DINAMICA STRUCTURILOR SI INGINERIE SEISMICA

1. Definiţi noţiunea de grad de libertate dinamică. Daţi exemple de sisteme cu un singur grad
de libertate dinamică ţi cu mai multe grade de libertate dinamică.
2. Scrieţi ecuaţia de mişcare a unui sistem cu un singur grad de libertate dinamică supus unei
forţe dinamice şi explicaţi termenii acesteia. Exemplificaţi printr-o schiţă un astfel de sistem
dinamic.
3. Explicaţi procedura de calcul a răspunsului seismic a structurilor multietajate folosind
metoda forţelor laterale. Care sunt limitările în utilizarea acestei metode?
4. Discutaţi măsurile de conformare seismică a structurilor din punct de vedere a rezistenţei şi
rigidităţii la torsiune.
5. Care sunt diferenţele esenţiale dintre conceptele de proiectare bazate pe comportarea
disipativă şi slab-disipativă a unei structuri din următoarele puncte de vedere:
- determinarea acţiunii seismice de calcul
- verificarea componentelor structurale.

CONSTRUCTII METALICE

1. Curba caracteristica a otelului: Sa se exemplifice pentru un otel carbon moale cu palier de

curgere si un otel de inalta rezistenta fara palier de curgere marcandu-se punctele
caracteristice
2. Marca otelului se simbolizeaza in formatul S--- J--- Z--. Sa se dea 3 exemple diferite
particularizand marcile respective de otel si explicand semnificatia notatiilor.
3. Ce este imbatranirea otelului? Ce este ecruisarea otelului? Sa se prezinte comparativ prin
intermediul curbelor caracteristice pentru S235, respectiv S460.
4. Ce sunt clasele de sectiuni, care sunt parametrii care le definesc?
5. Ce tensiuni apar in cordoanele de sudura de colt? Cum se calculeaza acestea?
6. Ce tensiuni apar intr-o imbinare de continuitate realizata prin sudura cap la cap in cazul
unei platbenzi solicitate la intindere, considerand ca sudura este inclinata cu ungiul alfa fata
de directia de actiune a fortei? Sa se prezinte relatia de verificare a imbinarii
7. Care sunt modelele de cedare pentru imbinarea cu suruburi normale din figura? Prezentati
modul in care se face verificarea.

N N

N
8. Ce se intelege printr-o imbinare cu suruburi de inalta rezistenta rezistenta la lunecare? Dati
un exemplu si explicati.
9. Ce sunt curbele europene de flambaj? Cum se face verificarea la flambaj a unei bare
solicitata la compresiune axiala uniforma?
10. Ce verificari de rezistenta si stabilitate se fac pentru inima de clasa 4 a unei grinzi?
BETON

1. Care stadiu de lucru este folosit pt. starea limita de rezistenta, deformatii, fisurare
2. Durabilitatea elementelor din beton armat: stratul de acoperire cu beton
3. Metoda stărilor limită: caracteristicile de calcul ale betonului si armaturii
4. Enumerarea stărilor limită ale elementelor din beton armat si precomprimat
5. Reprezentarea grafica a diagramei deformaţiilor specifice la incovoiere cu forta axiala
(regula celor 3 pivoţi)
6. Secţiunea dreptunghiulară simplu armată incovoiata: ecuatiile de echilibru static
7. Oboseala: care sunt factorii care influentează reducerea rezistentei betonului si
armăturii;cum se produce ruperea în cazul solicitării de oboseală?
8. Procedee de precomprimare
9. Ce se intelege prin decompresiunea sectiunilor din beton precomprimat?
10. Care sunt particularităţile armării pe două direcţii a plăcilor din beton armat

GEOTEHNICĂ

1. Componentele pământurilor – faza solidă, compoziţia chimico-mineralogică.

2. Caracteristici fizice ale pământurilor – densitatea scheletului mineral şi a pământului
(ρs, γs, ρ, γ).
3. Umiditatea pământurilor şi gradul de umiditate (w, Sr).
4. Indicele porilor, porozitatea pământurilor şi gradul de îndesare (e, emax, emin, n%, ID).
5. Limitele de plasticitate, indicele de plasticitate şi de consistenţă (wL, wP, IP, IC).
6. Studiul compresibilităţii pământurilor în condiţii de laborator. Încercarea edometrică.
7. Rezistenţa la forfecare a pământurilor, definiţie, Legea lui Coulomb.
8. Împingerea pământurilor. Diagrame de presiuni din împingerea pământului şi sarcini
uniform distribuite.
9. Ziduri de sprijin. Clasificarea zidurilor de sprijin şi verificarea presiunilor pe teren.
10. Ziduri de sprijin. Verificările de stabilitate a zidurilor de sprijin.

FUNDAŢII

1. Fundaţii alcătuite din bloc din beton simplu şi cuzinet din beton armat. Alcătuire
constructivă. Dimensionarea tălpii fundaţiei.
2. Fundaţie alcătuită dintr-un bloc din beton armat. Alcătuire constructivă. Dimensionarea
tălpii fundaţiei.
3. Fundaţii continue din beton simplu sub pereţi portanţi din zidărie de cărămidă. Alcătuire şi
dimensionare.
4. Fundaţii directe sub stâlpi cu sarcini mari. Alcătuire constructivă. Principii de calcul.
5. Fundaţii continue sub stâlpi. Elemente constructive. Principii de armare.
6. Fundaţii pe reţele de grinzi. Alcătuire. Principii constructive.
7. Radiere de greutate.
8. Piloţi din beton armat prefabricaţi. alcătuire. Principii de armare.
9. Piloţi executaţi sub protecţia noroiului bentonitic.
10. Calculul capacităţii portante a piloţilor izolaţi la sarcini verticale. Principii de calcul.

DRUMURI

1. Controlul compactării terasamentelor.

2. Principii ale proiectării liniei roşii.
3. Asigurarea vizibilităţii la drumuri.
4. Metoda standard de dimensionare a structurilor rutiere suple şi mixte. Criterii şi principii
de calcul.
5. Metoda standard de dimensionare a structurilor rutiere rigide. Criterii şi principii de calcul.
6. Derivaţii bitumului.
7. Tratamente bituminoase.
8. Prepararea mixturilor asfaltice.
9. Punerea în operă a mixturilor asfaltice.
10. Tipuri şi amenajarea rosturilor la îmbrăcăminţiile rutiere din beton de ciment.
11. Particularităţile proiectării autostrăzilor în profil transversal.

CAI FERATE

1. Ecartamentul liniilor de cale ferată în aliniament şi curbă. Definiţii şi valori.

2. Să se deseneze diagrama variaţiei supraînălţării pentru două curbe succesive şi de sens
contrar.
3. Parabolă cubică.
4. Profilul transversal tip pentru suprastructura unei linii ferate simple în curbă cu
supraînălţare.
5. Racordarea elementelor de profil.
6. Caracteristicile principale ale şinelor de cale ferată ( tip, dimensiuni geometrice,
caracteristici de rezistenţă).
7. Prinderea indirectă.
8. Joante (definiţii, clasificări).
9. Calea fără joante (definiţie; parametrii care influenţează stabilitatea C.F.7).
10. Refacţia liniilor de cale ferată (lucrări executate în linie curentă, în închidere de linie).

PODURI METALICE

1. Actiuni pentru calculul podurilor de CF ;

2. Actiuni pentru calculul podurilor rutiere ;
3. Alcatuirea podurilor metalice de cale ferata pe grinzi cu inima plina ;
4. Alcatuirea podurilor metalice de cale ferata pe grinzi cu zabrele ;
5. Alcatuirea podurilor metalice de cale ferata si sosea cu structura compusa otel-beton ;
6. Elemente de calcul la la poduri compozite otel-beton ;
7. Calculul grinzilor caii : lonjeroni si antretoaze ;
8. Calculul grinzilor principale ;
9. Calculul contravantuirilor la poduri cu calea sus si calea jos ;
10. Poduri pe cabluri: tabliere hobanate si tabliere suspendate

PODURI MASIVE

1. Tipuri de poduri masive, criterii de clasificare.

2. Podeţe şi poduri dalate prefabricate, de şosea şi cale ferată. Alcătuire.
3. Tipuri de secţiuni transversale pentru poduri pe grinzi.
4. Determinarea solicitărilor în suprastructurile dalate prefabricate la care nu se asigură
conlucrarea dintre fâşiile prefabricate.
5. Calculul podurilor pe două grinzi principale când nu se ţine seama de rigiditatea la torsiune
a grinzilor din beton.
6. Calculul şi armarea zidurilor întoarse la culei cu trotuar în consolă.
7. Tehnologii moderne de execuţie a podurilor din beton. Execuţia pe mal şi lansarea in
deschidere prin rotire.
8. Poduri pe arce. Secţiuni transversale a arcelor şi modul de realizare al tiranţilor de
suspensie.
9. Echiparea tablierelor de poduri masive (hidroizolaţie, guri de scurgere, cale, dispozitive
pentru acoperirea rosturlor de dilataţie, trotuare, parapete).
10. Tipuri de pile pentru podurile masive, realizate monolit şi prefabricat.
V. STUDII DE CAZ/ PROBLEME

GEOTEHNICĂ

Problema 1
Să se determine caracteristicile fizice (greutatea volumică a pământului, γd,
porozitatea, n, indicele porilor, e, indicele porilor în starea cea mai afânată, emax, indicele
porilor în starea cea mai îndesată, emin, gradul de îndesare, ID, gradul de umiditate, Sr,
greutatea volumică a pământului în stare saturată, γsat, greutatea volumică submersată, γ’) ale
nisipului care în stare naturală are umiditatea w = 25%, greutatea volumică γ = 17,5 kN/m 3 şi
greutatea volumică a scheletului γs = 26,5 kN/m3. Se mai cunosc: greutatea volumică a
nisipului uscat în stare afânată γd1 = 13,0 kN/m3 şi greutatea volumică a nisipului uscat în
starea cea mai îndesată γd2 = 15,8 kN/m3.

Rezolvare 1:
Greutatea volumică a pământului în stare uscată rezultă din relaţia:
γ 17 ,5
γd = = =14 ,0 kN/m 3
1 +w 1 + 25 100

Porozitatea se determină cu relaţia:

γ −γd 26,5 − 14,0
n% = s ⋅ 100 = ⋅ 100 = 47,2%
γs 26,5
Indicele porilor este dat de relaţia:
n 47 ,2 100
e= = = 0,894
1 − n 1 − 47 ,2 100
Indicele porilor în starea cea mai afânată este:
γ − γ d 1 26,5 −13,0
emax = s = = 1,03
γ d1 13,0
Indicele porilor în starea cea mai îndesată este:
γ − γ d 2 26,5 − 15,8
emin = s = = 0,678
γd2 15,8
Gradul de îndesare se determină cu relaţia:
e −e 1,03 − 0,894
I D = max = = 0,742
emax − emin 1,03 − 0,678
Gradul de umiditate rezultă din relaţia:
w ⋅ γ s 25 100 ⋅ 26,5
Sr = = = 0,742
e ⋅γ w 0,894 ⋅ 10,0
Greutatea volumică a pământului în stare saturată este dată de relaţia:
γ sat = γ d + n ⋅ γ w = 14 ,0 + 47 ,2 100 ⋅10 = 18,72 kN/m 3
Greutatea volumică submersată este:
γ ' = γ sat − γ w = 18,72 − 10 = 8,72 kN/m 3
Problema 2
O probă de argilă saturată cântăreşte în stare naturală, m1 = 490,2 g, iar după uscare,
m2 =368,2 g. Greutatea volumică a scheletului, γs, a fost determinată în laborator şi este de
27,2 kN/m3. Să se calculeze celelalte caracteristici fizice ale argilei (umiditatea,w, indicele
porilor, e, porozitatea, n, greutatea volumică a pământului în stare uscată, γd, greutatea
volumică a pământului în stare saturată, γsat).

Rezolvare 2:
Umiditatea este dată de relaţia:
m − m2 490,2 − 368,2
w= 1 ⋅ 100 = ⋅ 100 = 33,1%
m2 368,2
Indicele porilor este:
γ 33,1 27 ,2
e = w⋅ s = ⋅ = 0,90
γ w 100 10
Porozitatea este:
e 0,90
n= ⋅100 = ⋅100 = 47 ,4%
1+e 1 + 0,90
Greutatea volumică a pământului în stare uscată este:
γ d = γ s ⋅ (1 − n ) = 27 ,2 ⋅ (1 − 47 ,4 100 ) = 14 ,3kN/m 3
Greutatea volumică a pământului în stare saturată este:
γ sat = γ d + n ⋅ γ w = 14 ,3 + 47 ,4 100 ⋅ 10 = 19 ,04 kN/m 3

Problema 3
Unui pământ argilos i s-a determinat umiditatea, w = 40%, limita inferioară de
plasticitate, wP = 15% şi limita superioară de plasticitate, wL = 60%. Să se calculeze valoarea
indicelui de plasticitate, IP şi a indicelui de consistenţă, IC.

Rezolvare 3:
Indicele de plasticitate este dat de relaţia:
I P = wL − wP = 60 − 15 = 45%
Indicele de consistenţă este dat de relaţia:
w −w 60 − 40
IC = L = = 0,44
wL − wP 60 − 15

Problema 4
 Să se determine modulul de deformaţie edometric, M2-3 şi modulul de deformaţie al
terenului, E pentru un nisip argilos (cu indicele de consistenţă, IC = 0,55 şi indicele porilor, e
= 0,47) care înregistrează următoarele tasări specifice:pentru presiunea de 50 kPa, ε0 = 1,20%,
la 100 kPa ε1 = 2,13%, la 200 kPa ε2 = 3,95%, la 300 kPa ε3 = 5,15% , la 500 kPa ε4 = 7,49%,
iar la 300 kPa ε5 = 7,31%, la 100 kPa ε6 = 6,70% şi care sunt prezentate sub forma curbei de
mai jos:

Valorile coeficientului de corecţie

M0
Denumirea pământurilor IC Valorile M0 pentru e egal cu:
0,41-0,60 0,61-0,80 0,81-1,00 1,01-10,0
Nisip - 1,0 1,0 - -
Nisip argilos, praf nisipos, 0,00-1,00 1,6 1,3 1,0 -
argilă nisipoasă
Praf, praf argilos, argilă 0,76-1,00 2,3 1,7 1,3 1,1
prăfoasă 0,50-0,75 1,9 1,5 1,2 1,0
Argilă, argilă grasă 0,76-1,00 1,8 1,5 1,3 1,2
0,50-0,75 1,5 1,3 1,1 1,1

Rezolvare 4:
Modulul de deformaţie edometric este dat de relaţia:
∆p p − p200 300 − 200
M 2−3 = = 300 = = 83,33kPa
∆ε ε3 − ε2 5,15 − 3,95
Modulul de deformaţie al terenului este dat de relaţia:
E = M o ⋅ M 2−3
C
Deoarece pământul analizat este un nisip argilos, cu indicele de consistenţă, I = 0,55
0
şi cu indicele porilor, e = 0,47, valoarea coeficientului de corecţie M se poate determina din

tabelul de mai sus ca fiind egală cu 1,6.

Astfel,
E =1,6 ⋅ 83 ,33 =133 ,33 kPa
Problema 5
Pe probe de pământ cu secţiunea de 36 cm2 s-au efectuat încercări de forfecare directă,
obţinându-se următoarele rezultate:
σ 100,00 kPa 200,00 kPa 300,00 kPa
δmax 0,750 mm 0,850 mm 0,960 mm
Tmax 0,386 kN 0,438 kN 0,494 kN
τmax 107 kPa 122 kPa 137 kPa
Să se determine parametrii rezistenţei la forfecare, unghiul de frecare interioară Φ şi
coeziunea c (folosind metoda celor mai mici pătrate) şi să se traseze dreapta lui Coulomb.
Se precizează că relaţiile de determinarea a parametrilor rezistenţei la forfecare
folosind metoda celor mai mici pătrate sunt:
n n n
n ⋅ ∑ σ i ⋅ τ fi − ∑ σ i ⋅ ∑ τ fi
tgΦ = 1 1 1
2
n ⋅ ∑ σ i2 −  ∑ σ i 
n n

1 1 
n n n n
∑ σ i ⋅ ∑ τ fi − ∑ σ i ⋅ τ fi ⋅ ∑ σ i
2

c= 1 1 1
2
1

n ⋅ ∑ σ i2 −  ∑ σ i 
n n

1 1 

Rezolvare 5:
Folosind metoda celor mai mici pătrate unghiul de frecare interioară a pământului este
dat de relaţia:
3 ⋅ (100 ⋅ 107 + 200 ⋅ 122 + 300 ⋅ 137 ) − (100 + 200 + 300 ) ⋅ (107 + 122 + 137 )
tgΦ = = 0,15
( )
3 ⋅ 100 2 + 200 2 + 300 2 − (100 + 200 + 300 )
2

0

Φ = 8,53
Folosind metoda celor mai mici pătrate coeziunea pământului este dată de relaţia:
c=
( )
100 2 + 200 2 + 300 2 ⋅ (107 + 122 + 137 ) − (100 ⋅ 107 + 200 ⋅ 122 + 300 ⋅137 ) ⋅ (100 + 200 + 300 )
= 92kPa
( )
3 ⋅ 100 2 + 200 2 + 300 2 − (100 + 200 + 300 )
2

Cu ajutorul perechilor de valori σ şi τmax se trasează dreapta lui Coulomb.

 FUNDAŢII

Problema 1
Pentru zidul de sprijin de greutate din figura alăturată să se traseze diagrama de
presiuni din împingerea pământului şi să se determine împingerea activă a pământului
(mărime, punct de aplicaţie, direcţie şi sens) ştiind că se cunosc:
- înălţimea zidului de sprijin H = 4,0 m;
- în spatele zidului de sprijin se află pământ omogen cu următoarele caracteristici:
γ = 18,0 kN/m3, Φ = 300, c = 0 kN/m2;
- unghiul de frecare dintre zid şi pământ, δ = (1/2…2/3) Φ;
- coeficientul împingerii active, Ka = 0,299.

Rezolvare 1:
Dacă δ = (1 / 2... 2 / 3) ⋅ Φ = (15 0... 20 0 ) se alege δ = 17,50
Calculul presiunilor la nivelul B şi A:
pB = γ ⋅ 0 ⋅ K a = 0
p A = γ ⋅ H ⋅ K a = 18 ⋅ 4 ⋅ 0,299 = 21,528 kN/m2
 Calculul împingerii active a pământului:
H ⋅ γ ⋅ H ⋅ Ka γ ⋅ H2 18 ⋅ 4 2
Pa = S diagramei_ de_presiun i = = ⋅ Ka = ⋅ 0,299 = 43,056 kN/m
2 2 2
Calculul poziţiei punctului de aplicaţie al împingerii:
z = H/3 = 4/3 = 1,33 m ( măsurată de la talpa zidului)

Problema 2
Să se determine lăţimea şi înălţimea unei fundaţii continue rigide (prezentată în figura
alăturată) situată sub un perete de rezistenţă, realizat din zidărie de cărămidă, ştiind că se
cunosc:

- încărcarea Q = 178 kN/ml;

- lăţimea peretelui b = 37,5 cm;
- adâncimea de îngheţ hîng = 0,7 m;
- γbeton = 24,0 kN/m3;
- terenul de fundare este un nisip aflat în stare îndesată cu următoarele caracteristici: ID
= 0,8, ptr = 300 kN/m2, tgαadmis = 1,30.

Rezolvare 2:
Se stabileşte adâncimea de fundare:
Df = hîng+ (0,1…0,2) m = 0,7 + 0,1 = 0,8 m
Considerând un tronson de 1 m din lungimea fundaţiei continue, încărcată centric,
condiţia de determinare a lăţimii B este:
 Q +Gf
p= ≤ p tr (1)
B ⋅1
unde Gf = n ⋅ B ⋅ H ⋅1 ⋅ γ bet = 1,2 ⋅ B ⋅ 0,9 ⋅1 ⋅ 24 înlocuim Gf în relaţia (1) şi vom avea
175 + 1,2 ⋅ B ⋅ 0,9 ⋅ 24
≤ 300 => 175 +1,2 ⋅ B ⋅ 0,9 ⋅ 24 ≤ 300 ⋅ B =>
B ⋅1
175
B∙(300- 1,2 ⋅ 0,9 ⋅ 24 ) ≥ 175 => B ≥ 274 ,08 = 0,6384 m => se alege B =
0,65 m
Conform figurii H = Df + 0,1 => H = 0,9 m
Pentru H = 0,9 m se verifică condiţia de rigiditate: tgα ≥ tgα a dm
H 0,9
tg α = = = 6,545
( B − 0,375 ) / 2 0,1375
tg αadm =1,30

Problema 3
Să se determine presiunea convenţională de calcul pentru o fundaţie izolată rigidă cu
dimensiunile în plan orizontal ale blocului de beton simplu de 2,30 x 3,00 m, cu adâncimea de
fundare Df = 1,80 m şi stratul de fundare alcătuit dintr-o argilă prăfoasă (e = 0,8, I C = 0,75),
ştiind că se dispune de următoarele date (STAS 3300/2-85):
Presiunea convenţională de calcul se determină conform STAS 3300/2-85 cu relaţia:
pconv = p conv +C B +C D , [kN/m2]
în care: p conv - presiunea convenţională de bază;
CB - corecţia de lăţime;
CD - corecţia de adâncime.
Valorile presiunii convenţionale de bază p conv pentru pământuri coezive
Denumirea terenului de fundare Indicele Consistenţaa) b)
b)
porilor e IC = 0,5 IC = 1,0
p conv , [kN/m2]
Cu plasticitate redusă( I P ≤ 10% ): nisip 0,5 300 350
argilos, praf nisipos, praf 0,7 275 300
Cu plasticitate mijlocie ( 10% < I P ≤ 20% ): nisip 0,5 300 350
argilos, praf nisipos argilos, praf argilos, 0,7 275 300
argilă prăfoasă nisipoasă, argilă nisipoasă, 1,0 200 250
argilă prăfoasă
Cu plasticitate redusă( I P > 20% ): argilă 0,5 550 650
nisipoasă, argilă prăfoasă, argilă, argilă grasă 0,6 450 525
0,8 300 350
1,1 225 300
La pământuri coezive având valori intermediare ale indicelui porilor e şi a indicelui de consistenţă I C, se
admite interpolarea liniară a valorii presiunii convenţionale de calcul după IC şi e succesiv.
Corecţia de lăţime:
- pentru B < 5 m se determină cu relaţia:
C B = p conv ⋅ K1 ⋅ ( B −1) , [kN/m2]
unde K1 este un coeficient care are valoarea: 0,1 pentru pământuri necoezive cu excepţia
nisipurilor prăfoase şi 0,05 pentru pământuri prăfoase şi pământuri coezive.
 - pentru B ≥ 5 m corecţia de lăţime este:
C B = 0,4 ⋅ p conv pentru pământuri necoezive, cu excepţia nisipurilor prăfoase;
C B = 0,2 ⋅ p conv pentru nisipuri prăfoase şi pământuri coezive.
Corecţia de adâncime se determină cu relaţiile:
- pentru Df < 2 m:
Df − 2
C D = p conv ⋅
4
- pentru Df > 2 m:
(
CD = K 2 ⋅ γ ⋅ D f − 2 )
în care: γ = 18,8 kN/m2;
K2 – coeficient conform tabelului următor:

Valorile coeficientului K2
Denumirea pământurilor K2
Pământuri necoezive, cu excepţia nisipurilor prăfoase 2,5
Nisipuri prăfoase şi pământuri coezive cu plasticitate redusă şi mijlocie 2,0
Pământuri coezive cu plasticitate mare şi foarte mare 1,5

Rezolvare 3:
Presiunea convenţională de calcul se determină cu relaţia:
pconv = p conv + CB + CD
Presiunea convenţională de bază p conv se determină prin interpolare liniară din primul
tabel în funcţie de e şi IC => p conv = 325 kN/m2
Pentru B = 2,30 m (adică B < 5 m) corecţia de lăţime se determină cu relaţia:
CB = p conv ⋅ K 1 ⋅ ( B − 1) unde K1 = 0,05 pentru pământuri coezive.
CB = p conv ⋅ K 1 ⋅ ( B − 1) = 325 ∙ 0,05 ∙ (2,30 - 1) = 21,125 kN/m2
Pentru Df = 1,80 m (Df < 2 m) corecţia de adâncime se determină cu relaţia:
Df − 2 1,80 −2
p conv
CD = ⋅ 4 = 325∙ 4 = - 16,25 kN/m2
Presiunea convenţională de calcul este:
pconv = p conv + CB + CD = 325 + 21,125 – 16,25 = 329,875 kN/m2

Problema 4
Să se stabilească tipul şi alcătuirea constructivă a unei sprijiniri pentru o săpătură
îngustă cu adâncimea de 2,5 m executată într-o argilă prăfoasă plastic consistentă.

Răspuns 4:
În cazul pământurilor argiloase suficient de consistente pentru a asigura stabilitatea
pereţilor săpăturilor înguste se folosesc sprijinirile orizontale.
Alcătuirea constructivă a unei sprijiniri orizontale:
Problema 5
Să se prezinte alcătuirea constructivă pentru o fundaţie izolată rigidă sub un stâlp din
beton armat precum şi condiţiile pentru determinarea dimensiunilor blocului din beton
simplu.

Rezolvare 5:
Fundaţia izolată rigidă sub un stâlp din beton armat este alcătuită din bloc din beton
simplu şi cuzinet din beton armat.
 Dimensiunile în plan orizontal pentru blocul din beton simplu se determină din
condiţia de capacitate portantă pmax ≤ ptr unde:
pmax - presiunea maximă pe talpa fundaţiei;
ptr - capacitatea portantă a terenului de fundare.
Înălţimea blocului din beton simplu se determină din condiţia de rigiditate:
tgα ≥ tgα a dm

DRUMURI

1. Să se determine elementele principale ale unei racordări de aliniamente

cu un arc de cerc de rază R = 2000 m, ştiind că unghiul de deviere al
aliniamentelor este: α = 29g45c, inclusiv a picheţilor dispuşi la distanţe de max.
20,00 m (metoda coordonatelor rectangulare).

Rezolvare
Elementele racordării sunt următoarele:
V
α

E
T β
B β/2
T0 τ= α
Y

X
B 2
G ϕ G'
X0
c/2
rp Y
ϕ α /2
Ti x x
Te
F
R

α /4 α /2

α
Unghiul utilizat în calcule:
g
α 29,45
γ= = = 14,7250g
2 2

Tangenta:
α
T = R · tg = R(0,22353 + 0,725 · 0,01655) = 0,23553 · 2000 = 471,06 m
2

Bisectoarea:
α
B = R(sec −1 ) = R (0,02468 + 0,725 · 0,00374) = 0,02739 · 2000 = 54,78 m
2

Lungimea arcului de cerc al racordării:

c = 0,015708 · 29,45 · 2000 = 925,20 m
Coordonatele pichetului B:

a. Coordonatele rectangulare:
X = R(0,21814 + 0,725 · 0,01531) = 0,22924 · 2000 = 458,48 m
Y = R(0,02408 + 0,725 · 0,00355) = 0,02665 · R = 53,30 m
B. Coordonatele polare:
ro = X 2
+Y 2
= 213044 ,80 = 461,57 m
α 29,45 g
ϕ = = = 7,3625 g
4 4

Tangenta auxiliară:
α
To = Xo= R tg =R(0,11040 + 0,3625 · 0,01593) = 0,11617 · 2000 = 232,34 m
2
 Pichetarea arcului de cerc cu metoda coordonatelor polare (cu arce egale)
presupune utilizarea următoarelor relaţii de calcul:

x i = R  ⋅ sin  θ i
yi = R− R ⋅cos θ i =R (1−cos θi )
în care:
R este raza racordării, în m;
θ i - unghiul la centru corespunzător unei anumite lungimi si de arc, faţă de originea
sistemului de referinţă (si = is, i fiind numărul pichetului faţă de originea sistemului de
referinţă).Valoarea unghiului θ i rezultă astfel:
200 i s 180 i s
θi= [g] sau: θi=
πR πR
cu care relaţiile coordonatelor rectangulare devin:
2
00 i s
xi =
R⋅sin
π
R
 200 i s 
yi =R
1−cos 

 πR 
yi
ϕi = arctg
xi
Aplicând relaţiile de calcul sus-menţionate pentru fiecare pichet, rezultă
elementele de pichetare din tabelul următor (calculul s-a efectuat pentru un sfert din
arcul de cerc proiectat, urmând ca trasare să se realizeze cu aceleaşi rezultate faţă de
tangente şi tangentele auxiliare):
Tabelul 1.
 s x y f
(m) (m) (m) (g)
20,00 20,00 0,10 0,3183
40,00 40,00 0,40 0,6366
60,00 59,99 0,90 0,9549
80,00 79,98 1,60 1,2732
100,00 99,96 2,50 1,5916
120,00 119,93 3,60 1,9099
140,00 139,89 4,90 2,2282
160,00 159,84 6,40 2,5465
180,00 179,76 8,09 2,8648
200,00 199,67 9,99 3,1831
220,00 219,56 12,09 3,5020
231,30 230,78 13,40 3,6923
Notă: Pichetarea punctelor intermediare se recomandă a se face cu ajutorul coordonatelor
respective, aplicate în raport cu mai multe tangente la cerc (aliniament, tangenta auxiliară etc.,
cu scopul de a evita abscise şi ordonate prea lungi).
2. Sunt date două aliniamente care formează între ele un unghi interior β =
154g72c. Se cere proiectarea racordării aliniamentelor cu clotoide simetrice şi arc
de cerc central, pentru viteza de proiectare V = 60 km/h, raza racordării fiind R
= 275 m.
Date suplimentare:
Pentru viteza de proiectare V = 60 km/h raza minimă este de 125 m, raza curentă
de 380 m şi raza recomandabilă 575 m, lungimea minimă a clotoidei 75 m, respectiv
lungimea minimă a arcului de cerc primitiv de 95 m.
Elementele clotoidei de bază pentru R = 1 sunt următoarele (tabelul 2):

Tabelul 2.
tg c (L) x0 y0 x’ ΔR x y
ϕg A
0 0,0000 0,0000 0,0000 0,0000 0,0000 0,0000 0,0000 0,0000 0,00000
0 0 0 0 0 0 0 0 17725
1 3142 1571 12 1571 4 3142 16 3333 0,17725
0,0314 0,0157 0,0001 0,0157 0,0000 0,0314 0,0001 0,0000 7341
2 2 1 2 1 4 2 6 3334 0,25066
3141 1970 37 1570 12 3140 49 0,6667 5634
3 0,0628 0,0314 0,0004 0,0314 0,0001 0,0628 0,0006 3333 0,30700
3 1 9 1 6 2 5 1,0000 4749
4 3142 1570 62 1571 21 3141 83 3333 0,35449
0,0942 0,0471 0,0011 0,0471 0,0003 0,0942 0,0014 1,3333 4184
5 5 1 1 2 7 3 8 3333 0,39633
3141 1568 86 1570 29 3138 115 1,6666 3783
6 0,1256 0,0627 0,0019 0,0628 0,0006 0,1256 0,0026 332 0,43416
6 9 7 2 6 1 3 1,9998 3479
7 3142 1567 111 1570 37 3137 148 3333 0,46895
0,1570 0,0784 0,0030 0,0785 0,0010 0,1569 0,0041 2,3331 3238
8 8 6 8 2 3 8 1 3332 0,50133
3142 1565 136 1570 45 3135 181 2,6663 3041
9 0,1885 0,0951 0,0044 0,0942 0,0014 0,1883 0,0059 3332 0,53174
0 1 4 2 8 3 2 2,9995 2876
1 3141 1562 160 1569 53 3131 213 3331 0,56050
0 0,2199 0,1097 0,0060 0,1099 0,0020 0,2196 0,0080 3,3326 2736
1 3 4 1 1 4 5 3331 0,58786
1 3142 1560 185 1569 62 3129 247 3,6657 2614
1 0,2513 0,1253 0,0078 0,1256 0,0026 0,2509 0,0105 3331 0,61400
3 3 9 0 3 3 2 3,9988 2507
1 3141 1557 209 1568 70 3125 279 3330 0,63907
2 0,2827 0,1409 0,0099 0,1412 0,0033 0,2821 0,0133 4,3318 2412
4 0 8 8 3 8 1 3330 0,66319
1 3142 1553 233 1567 78 3120 311 4,6648
3 0,3141 0,1564 0,1231 0,1569 0,0041 0,3133 0,0164
6 3 258 5 1 8 2
1 3142 1550 0,0148 1567 86 3117 344
4 0,3455 0,1719 9 0,1726 0,0049 0,3445 0,0198
8 3 282 2 7 5 6
3141 1545 0,0177 1565 94 3110 376
0,3769 0,1873 1 0,1882 0,0059 0,3756 0,0236
9 8 307 7 1 5 2
3142 1541 0,0207 1565 103 3106 400
0,4084 0,2027 8 0,2039 0,0069 0,4067 0,0277
1 9 330 2 4 1 2
3141 1535 0,0240 1564 111 3099 441
0,4398 0,2181 8 0,2195 0,0080 0,4377 0,0321
2 4 6 5 0 3
Rezolvare
V
2
α α g α L 1A
t0 = ; t0 =
g
sau din ecuaţiile de bază ale clotoidei t = =  
2 2 2R 2  R 
β
β/2

B
Schiţa racordării este următoarea:
T

F
T0
Y
E α/2
y B
G G'
C
X

τ t0
x0

Si Se
δ L
Q
x

x0

∆R α−2τ ∆R
D H H' D'
xτ

ϕ α/2
x'

R R
y
0 τ α τ

Oi Oe
C=SiSe L=OiSi=OeSe
 Elementele principale ale racordării se determină în modul următor:
Se impune lungimea arcului de clotoidă cel puţin egală cu lungimea minimă:
L = Lmin = 75,00 m
L 200 75 . 200
t= x = 2 . π. 275 = 8,6812g
2R π
Cu această valoare (prin interpolare), pe baza proprietăţii de omotetie, cu
elementele clotoidei de bază, se obţin elementele clotoidei proiectate, astfel:
L = (0,25133 + 0,6812·0,03141) · 275 = 275,00 m (ca verificare)
x ' = (0,12560 + 0,6812·0,01568) · 275 = 37,48 m
ΔR = (0,00263 + 0,6812·0,00070) · 275 = 0,85 m
x = (0,25093 + 0,6812·0,03125) · 275 = 74,86 m
y = (0,01052 + 0,6812·0,00279) · 275 = 3,42 m
A = (0,50133 + 0,6812·0,03041) · 275 = 143,56 m
f = (2,6663 + 0,6812·0,3332) = 2,8933 g
Elementele racordării sunt următoarele:
α
T = x' + (R + ΔR) tg = 37,48 + 275,85 · tg 22,64 = 37,48 + 102,46=139,94 m
2
α
B = ΔR + (R+ΔR)(sec −1 ) = 0,85 +275,85 · (sec 22,64 -1) = 0,85+18,42 =
2

19,27 m
π⋅R α
c= = 195,60 m
200

C = c – L = 195,60 – 75,00 = 120,60 m

 Pentru trasare, se determină coordonatele rectangulare ale picheţilor necesari
(arcele parţiale dintre picheţi mai mici decât 0,1·R). Coordonatele punctelor
intermediare de pe arcul de clotoidă (tabelul 3) se calculează cu relaţiile prezentate în
continuare, iar cele de pe arcul de cerc (tabelul 4) se calculează cu relaţiile prezentate
la exemplul 1 (se trasează jumătate din arcul de cerc central).
Tabelul 3. Tabelul 4.
s x y φg s x y φg
[m] [m] [m] [m] [m]
15,00 15,00 0,03 0,1273 10,00 10,00 0,19 1,1789
30,00 30,00 0,22 0,4668 20,00 19,98 0,73 2,3250
45,00 44,99 0,74 1,0470 30,00 29,94 1,63 2,9040
60,00 59,95 1,74 1,8472 40,00 39,85 2,90 4,6247
75,00 74,86 3,40 2,8933 50,00 49,72 4,53 5,7843
60,30 59,81 6,58 6,9757
s
si = i şi si = i · s, i fiind numărul pichetului faţă de originea sistemului de axe,
A
iar s lungimea arcului parţial (dintre doi picheţi consecutivi).

 s5 s 9 

xi = A s − + ⋅ 
 40 3456 
 
s 3 s7 s 11 
y i =A  − + 
6 336 42240 
 
NOTĂ. Coordonatele punctelor intermediare de pe arcul de clotoidă sunt raportate faţă
de aliniament, iar cele de pe arcul de cerc pot fi raportate fie faţă de tangenta auxiliară
fie faţă de tangenta comună a arcului de clotoidă şi a arcului de cerc, înclinată faţă de
raza polară rp = O i Si (respectiv rp = O eSe cu unghiul δ).

3. Să se calculeze supralărgirea părţii carosabile într-o curbă cu raza R = 140 m,

în ipoteza întâlnirii a două autobuze pentru o viteză de proiectare de 60 km/h.
Date suplimentare:
L = L1 = L2 = 9 650 mm;
b = b1 = b2 = 2 500 mm;
d = d1 = d2 = 1 890 mm;
 c = c1 = c2 = 6 625 mm.
1,3V 2 1,30 ⋅ 60 2
Y= = = 1,10 m
710 + V 2 710 + 60 2

Rezolvare:
Schiţa de calcul este următoarea:

L2

L1 E H
b1

Y
G
c2

2
Y/
b2

c1 B1 c
1
F

2
Y/
P'c
Bc
2
Ri

Re2

Re
Ri 2
1

1
R

Calculul supralărgirii pentru banda exterioară de circulaţie:

Y 1,10
Ri1 = R + = 140 + = 140,55 m
2 2
Re1 = ( R i1 + b1 ) 2 + c12 = (140,55 + 2,50 ) 2 + 6,625 2 = 143,20 m
Bc1= Re1 – Ri1 = 143,20 – 140,55 =2,65 m
e1 = Bc1 – Bc = 2,65 – 2,50 = 0,15 m
Calculul supralărgirii pentru banda interioară de circulaţie:
Y 1,10
Re2 = R – = 140 − = 139,45 m
2 2
Ri2 = R e22
− c 22 − b 2 = 139,45 2 − 6,625 2 − 2,50 = 136,80 m
Bc2= Re2 – Ri1 = 139,45 – 136,80 = 2,65 m
e2 = Bc2 – Bc = 2,65 – 2,50 = 0,15 m
Calculul supralărgirii totale a părţii carosabile:
S = e1 + e2 = 0,15 + 0,15 = 0,30 m
4. Să se rezolve schiţa de amenajare în plan şi în spaţiu a două curbe de sens
contrar, având arce de cerc centrale încadrate de clotoide simetrice.
Date suplimentare:
Curba 1 (la dreapta) Curba 2 (la stânga)

V1 = 40 km/h V = 40 km/h

R1 = 100 m R2 = 120 m
 x 1' = 27,98 m x '2 = 23,35 m

A1 =74,91 m A2 =74,91 m

L1 = 56,11 m L2 = 46,76 m

α1 = 56,80 g α2 = 48,60 g

SENS

0,06
km

0,00
T1 = 76,44 m 2,0% 2,0%
T2 = 71,82 m

L cs=25,00
0,06
0,01

0,12

0,00
Oe 2
C1 = 33,12 m C2 = 44,86 m

0,17
2,0%

A 2 =74,91 m
LE
Mai sunt cunoscute următoarele elemente:

ROSABI
L 2=46,76

PÃRTII, CA
- lăţimea părţii carosabile în aliniament, Pc = 6,00 m;
0,07

0,17
Se 2

-0,04

-0,11
- panta transversală în aliniament, p = 2,0 %; 3,5%
0,17

R 2 =120 m
DREAPTA A
- lungimea aliniamentului intermediar La = 30,00 m. C 2=44,86
0,07

-0,04
Si 2

0,17

-0,11
0,17

3,5%

Din STAS 863-85, funcţie de viteza de proiectare şi raza curbelor, se determină pantele

A 2 =74,91 m
L 2=46,76

DIN

profilurilor transversale supraînălţate de pe cele două racordări, astfel:

INEA
MARG

- pentru curba 1: i1 = 4,50 %;

0,03
0,04

0,04
2 Oi

0,08
11,37

0 ,6 7 %
25,00

L c1=30,00

0,06

- pentru curba 2: i2 = 3,50 %.

25,00
Oe 1

0,03
0,09

Valorile supralărgirilor pentru o bandă de circulaţie sunt următoarele:

1,12%
0,02

ILE
0,03

OSAB

A 1 =74,91 m
74,74

,II CAR

•
L 1=56,11

pentru curba 1: e1 = 40 cm, deci S1 = 2e1 = 80 cm;

P Ã RT

•
DIN ALINIAMENT

pentru curba 2: e2 = 35 cm, deci S2 = 2e2 = 70 cm.

0,08

0,19

-0,08
0,11

-0,11
0,19
Se 1

4,5%
ST Â NGA A

R 1 =100 m

Rezolvare:
C 1=33,12

MARGINEA PÃRTII CAROSABILE

0,08

0,11

Curbele 1 şi 2 se vor amenaja ca şi curbe succesive, deoarece:

0,19

-0,08

-0,11
,
0,19

4,5%
Si 1

x 1' +x '2 + L a < x 1' +x '2 + 2L cs

A 1 =74,91 m
DIN
L 1=56,11

INEA
MARG

La < 2Lcs (Lcs = 25 m, pentru V = 40 km/h).

0,80 0,02
0,06

0,12

În aceste condiţii, schiţa de amenajare în plan şi în spaţiu a celor două curbe este
Oi 1

0,12

L cs=25,00

2,0%
0,06

prezentată în figura următoare.

0,19

2,0% 2,0%
6 ,0 0
 5. Să se dimensioneze o structură rutieră mixtă pentru un drum de clasă tehnică
IV (drum judeţean) pentru care se estimează că traficul de calcul este mai mic de 1,00
mil. osii standard, utilizând metoda standard de calcul prevăzută de "Normativul
pentru dimensionarea structurilor rutiere suple şi semirigide (metoda analitică)",
indicativ PD 177-01.
Date suplimentare:
 a. Caracteristicile pământului: praf - 50 %, argilă - 25 %, nisip - 25 % şi Ip = 18 %.
b. Regimul hidrologic: 2b.
c. Tipul climateric: II (deal).
d. Stratul de formă dacă este necesar se va realiza din agregate naturale locale:
E s. f . = 0,20 × h s0.,f45. × E p
[MPa] şi coeficientul lui Poisson de 0,27
e. Caracteristicile de deformabilitate ale terenului de fundare se determină din tabelele
următoare (tabelul 6 şi 7):
Tabelul 6.
Clasificarea
Indicele de Compoziţia granulometrică:
Categoria Tipul de pământurilor
plasticitate lp
pământului pământ conform STAS Argilă Praf Nisip
[%]
1243 [%] [%] [%]
P1 Sub 10 Cu sau fără fracţiuni sub 0,5 mm
Necoezive Pietriş cu nisip
P2 10...20 Cu fracţiuni sub 0,5 mm
Nisip prăfos
P3 0...20 0...30 0...50 35...100
Nisip argilos
Praf, praf nisipos,
P4 praf argilos, praf 0...25 0...30 35...100 0...50
Coezive argilos nisipos
Argilă, argilă
prăfoasă, argilă
P5 Peste 15 30...100 0...70 0...70
nisipoasă, argilă
prăfoasă nisipoasă
Tabelul 7.
Tipul pământului
Tipul Regimul
P1 P2 P3 P4 P5
climateric hidrologic
Ep, [MPa]
1 70 80
80
I 2a 75
65
2b 90 70 70
1 80
80
II 2a 100 65
70
170 2b 80 70
1 90 55 80
160 III 2a 60
80 50 65
cm

2b
.
hs.f

150
Coeficientul lui Poisson, μ 0,27 0,30 0,30 0,35 0,42
140
50

f. Diagrama prin care se determină modul de elasticitate dinamic echivalent (Eech) la

40

130
nivelul patului drumului în funcţie de modulul de elasticitate dinamic al pământului de
30
Eech [MPa]

120
25

fundare (Ep) şi de grosimea stratului de formă din materiale necoezive (hs.f).

20

110
15

10

100

90

80

70

60

50
50 60 70 80 90 100
Ep [MPa]
 g. Traficul în vehicule fizice recenzat la nivelul anului de bază 2005 este alcătuit din:
- biciclete şi motociclete: 88;
- autoturisme şi microbuze: 480;
- autocamioane cu două osii: 74;
- autocamioane cu 3 osii: 62;
- autocamioane cu 4 osii: 44;
- autovehicule articulate cu remorci: 32;
- autobuze: 14;
- remorci: 96;
- vehicule cu tracţiune animală 30.
h. Drumul se va da în exploatare în anul 2013 şi are o durată de exploatare de 12 ani.
i. Coeficienţii de evoluţie pe categorii de vehicule pentru perioada 2005...2025 sunt
daţi în tabelul următor (tabelul 8).

Tabelul 8.
autocamionete

Autocamioane

Autocamioane
trei sau patru
şi derivate cu

şi derivate cu
Autoturisme,

Autovehicule
articulate cu

Vehicule cu
motociclete

microbuze,

Autobuze

tracţiune
Biciclete,

doua osii

Remorci

vehicule
animală
remorci

Total
Anul

osii

2005 1.00 1.00 1.00 1.00 1.00 1.00 1.00 1.00 1.00
2010 1.00 1.07 1.09 1.05 1.26 1.06 1.05 0.81 1.05
2015 0.93 1.31 1.27 1.10 1.39 1.12 1.15 0.64 1.19
2020 0.88 1.66 1.59 1.16 1.66 1.18 1.55 0.60 1.40
2025 0.83 2.04 2.14 1.22 2.12 1.25 2.00 0.50 1.71
 k. Coeficienţii de echivalare a vehiculelor fizice în osii standard de 115 kN sunt daţi în
tabelul următor (tabelul 9).
Tabelul 9.
Vehicul reprezantativ Coeficienţi de
echivalare în osii
Grupa de vehicule
Tip Sarcini pe osie standard
de 115 kN
Autocamioane şi
R 8135 45 kN + 80 kN 0,30
derivate cu 2 osii
Autocamioane şi
R 19215 62 kN + 2 x 80 kN 0,44
derivate cu 3 sau 4
10 ATM 2 62 kN + 100 kN + 2 x 80 kN 1,02
osii
Autocamioane cu
19 TM 2 62 kN+2 x 80 kN+100 kN+100 kN 1,61
remorci
Autobuze R 111 RD 50 kN + 100 kN 0,64
Remorci 2R5A 48 kN + 487 kN 0,06

l. Caracteristicile de deformabilitate ale materialelor din straturile structurii rutiere

sunt cele din tabelul 10...12.
Tabelul 10.
Denumirea materialului E, [MPa] μ
Macadam semipenetrat sau penetrat 1000 0,27
Macadam 600 0,27
Piatră spartă mare sort 63- 80 400 0,25
Piatră spartă , amestec optimal 500* 0,25
Blocaj din piatră brută 300 0,27
Balast, amestec optimal 300* 0,27
Bolovani 200 0,27

Tabelul 11.
Coeficientul lui
Modulul de elasticitate Poisson
Denumirea materialului
dinamic (E), [MPa]
(μ )
Agregate naturale stabilizate cu ciment:
- strat de bază 1200 0,25
- strat de fundaţie 1000
Tabelul 12.
Tip climateric
Tipul Tip climateric III Coeficientul
Tipul mixturii asfaltice I şi II
stratului Poisson ( μ )
E, [MPa]
uzură 3600 4200
Mixturi asfaltice
legătură 3000 3600
(SR 174/1-97)
bază 5000 5600 0,35
Mixturi asfaltice cu bitum uzură 4000 4500
modificat (AND 549-99) legătură 3500 4000

m. Rata de oboseală admisă va fi de 0,9.

n. Rezistenţa la întindere a agregatelor naturale stabilizate cu ciment va fi considerată
0,35 MPa.
 Rezolvare:
Se vor considera următoarele etape în cadrul calculului:
5.1. Stabilirea traficului de calcul
5.2. Stabilirea capacităţii portante la nivelul patului drumului
5.3. Alegerea alcătuirii structurii rutiere
5.4. Analiza structurii rutiere la acţiunea osiei standard de 115 kN
5.5. Stabilirea comportării sub trafic a structurii rutiere.
5.1. Stabilirea traficului de calcul:
Se aplică relaţia următoare cu semnificaţia cunoscută a elementelor conţinute:
6
p kR + p kF
 
Nc = 365 × pp × 10-6 × crt ×
k =1
∑ n Ki
2
× × f ek  = 365 · 12 · 10-6 · 0,45 ·

(74·2,14·0,3 + 62·1,22·0,44 + 44·1,22·1,02· + 32·2,12·1,61 + 14·1,25·0,64 + 96·2,00·0,06) =
0,53 m.o.s.

Astfel, traficul de calcul considerat pentru dimensionarea structurii rutiere care

urmează să fie adoptată pe sectorul proiectat este: Nc = 0,53 m.o.s. (milioane osii standard).
5.2. Stabilirea capacităţii portante la nivelul patului drumului
Conform datelor iniţiale rezultă tipul pământului: P4 (praf argilos nisipos).
Caracteristicile de deformabilitate ale terenului natural sunt următoarele:
- valoarea de calcul a modulului de elasticitate dinamic al terenului de fundare pentru
sectorul proiectat: Ep = 70 MPa. Rezultă că nu este necesară prevederea unui strat de formă;
- valoarea de calcul a coeficientului lui Poisson: μ = 0,35.
Este necesar strat de formă deoarece Ep < 80 MPa.
Se adoptă un strat de formă din agregate naturale locale cu grosimea de 15 cm.
Rezultă din diagrama din datele iniţiale Eech = 90 MPa la nivelul terenului de fundare.

5.3. Alegerea alcătuirii structurii rutiere

În conformitate cu noţiunile teoretice cunoscute se adoptă o structură rutieră alcătuită
din următoarele straturi rutiere:

- strat inferior de fundaţie din balast cu grosimea de 30 cm;

- strat superior de fundaţie din balast stabilizat cu ciment cu grosimea de 20 cm;

- strat de legătură din B.A.D. 25 cu grosimea de 6 cm;

- strat de uzură din B.A. 16 cu grosimea de 4 cm.

 Caracteristicile de deformabilitate ale materialelor din straturile rutiere care alcătuiesc
structura de rezistenţă proiectată sunt următoarele (conform datelor iniţiale):

Tabelul 13
Nr. Tipul stratului rutier Modul de elasticitate Coeficientul
crt. dinamic lui Poisson
1)
1 Strat de fundaţie din balast, h1 = 30 cm E1 = 235 MPa μ1 = 0,27
2 Strat de fundaţie din balast stabilizat cu
E2 = 1 000 MPa μ2 = 0,27
ciment, h2 = 20 cm
3 Strat de legătură din B.A.D. 25, h3 = 6 cm E3 = 3.000 MPa μ3 = 0,35
4 Strat de uzură din B.A. 16, h4 = 4 cm E4 = 3.600 MPa μ4 = 0,35
1) Calculul modulului de elasticitate dinamic s-a realizat cu relaţia următoare:
E1 = 0,20 × h10, 45 × E p [MPa]
5.4. Analiza structurii rutiere la acţiunea osiei standard de 115 kN

Pentru drumul judeţean analizat s-a considerat alcătuirea structurii rutiere sus-
menţionate, pentru care, prin rularea programului CALDEROM 2000, au rezultat următoarele
rezultate:
Tabelul 14
Tensiunea Deformaţia Deformaţia relativă
R Z
radială relativă radială verticală
cm cm MPa microdef. microdef.
.0 -10.00 .205E+00 .948E+02 -.192E+03
.0 10.00 -.296E-01 .948E+02 -.415E+03
.0 -30.00 .205E+00 .175E+03 -.205E+03
.0 30.00 .216E-01 .175E+03 -.451E+03
.0 -60.00 .280E-01 .118E+03 -.178E+03
.0 60.00 .463E-02 .118E+03 -.324E+03

5.5. Stabilirea comportării sub trafic a structurii rutiere

a. Criteriul deformaţiei specifice de întindere admisibile la baza straturilor bituminoase

RDOadm = max. 0,90
Nc
RDO = [-]
N adm
în care:
Nc este traficul de calcul, în osii standard de 115 kN, în m.o.s. (Nc = 0,53 m.o.s.);
Nadm - numărul de solicitări admisibil, în m.o.s., care poate fi preluat de straturile
bituminoase, corespunzător stării de deformaţie la baza acestora, calculat pe baza deformaţiei
radiale determinată cu programul CALDEROM la baza straturilor bituminoase, este:
 N adm = 24 ,5 ×10 8 × ε r−3.97 = 34,77 m.o.s. pentru Nc < 1
m.o.s.
în care:
εr este deformaţia radială la baza straturilor bituminoase (în microdeformaţii), conform
tabelului cu rezultate εr = 94,8.
⇒ R.D.O. = 0,015 < R.D.O. adm
⇒ Structura este verificată din punct de vedere al respectării criteriului deformaţiei
specifice de întindere la baza straturilor bituminoase.
b. Criteriul deformaţiei specifice verticale admisibile la nivelul pământului de fundare
Criteriul deformaţiei specifice verticale admisibile la nivelul terenului de fundare este
respectat dacă este îndeplinită condiţia:
ε z ≤ ε z adm

în care:
εz este deformaţia specifică verticală de compresiune la nivelul terenului de fundare,
în microdeformaţii, conform tabelului cu rezultate;
εz adm - deformaţia specifică verticală admisibilă la nivelul terenului de fundare, în

microdeformaţii, conform relaţiei:

ε z adm = 600 ⋅ N c−0.28 = 716 microdef. pentru Nc < 1 m.o.s.
Având în vedere că εz = 324 microdeformaţii,
⇒ε z = 324 < ε z adm = 716
⇒ structura este verificată din punct de vedere al respectării criteriului deformaţiei
specifice verticale admisibile la nivelul terenului de fundare.
c. Criteriul tensiunii de întindere admisibile la baza stratului stabilizat cu ciment
Criteriul tensiunii de întindere admisibile la baza stratului stabilizat cu ciment este
îndeplinit dacă se respectă condiţia:
σ r ≤ σ r adm

în care:
σ r este tensiunea orizontală de întindere din tabelul cu rezultate, la baza stratului
stabilizat cu ciment, în MPa;
σr adm - tensiunea de întindere admisibilă, în MPa, conform relaţiei următoare:

σr
σ r adm = Rt ( 0,60 − 0,056 ⋅ log N c ) ⇒ N adm =10 ,71 −17 ,86 ⋅ = 1,75 m.o.s.
Rt
 ⇒ N c = 0,53 < N adm = 1,75 m.o.s.
⇒ structura este verificată din punct de vedere al respectării criteriului tensiunii
orizontale admisibile la baza stratului stabilizat cu ciment.
⇒ Structura rutieră este corespunzătoare pentru traficul de calcul considerat.

CĂI FERATE

1. Să se determine supraînălţarea efectivă pentru o curbă având : R = 1000 m, Vmax = 100

km/h, Vmed = 70 km/h, Tz = 50000 tbr, I = 70 mm.

Rezolvare:
V 2
hn = 11,8 max - I = 48 mm => hn = 50 mm
R
V 2
hmax = 11,8 med + E = 117,82 mm => hmax = 115 mm
R
E = 60 mm (Tz = 30000…60000 t.br.)
hef Є [ h n , h max] => hef = 70 mm.
2. Să se stabilească lungimea minimă a unei racordări parabolice dintr-o condiţie mecanică
pentru o curbă având : R = 1000 m, Vmax = 100 km/h şi I = 0,3…0,5 m/s3 sau a ω= 0,02…
0,05 rad/s2 sau Vr = 0,027…0,07 m/s cu h = 100 mm.

Rezolvare:
3
Vmax 100 3
a) lmin = => lmin = = 71,4 m
3,6 3 ⋅ R ⋅ I 3,63 ⋅1000 ⋅ 0,3
sau
2
Vmax 100 2
b) lmin = =>lmin = = 40 m
3,6 2 ⋅ R ⋅ a ω 3,6 2 ⋅1000 ⋅ 0,02
sau
c) lmin = 0,01h ∙ Vmax => lmin = 0,01∙ 100 ∙ 100 = 100 m

3. Să se determine lungimea utilă pentru liniile I şi 4 din staţia de cale ferată având schema de
mai jos. Liniile au semnale de ieşire. Fiecare schimbător este de tip S 60-1.9 -300 cu b = f =
16,615 m.
4
5
3

9
2
5
I

C.C.

1000 m

Rezolvare:
 Lu4
Lu4
31,5 100 100 31,5
4
16,615+14x9=142,615 5 16,615+14x9=142,615
3

9
2
5
I

b f f b
C.C.
31,5 100 100 31,5
LuI
LuI

1000 m

LUI = 1000 – (b + 31,5 + 100 + 31,5 + b) = 803,77 m

Lu4 = 1000 – (142,615 + 31,5 + 100 + 31,5 + 142,615) = 551,77 m

4. Să se deseneze diagrama de variaţie a supralărgirii pentru o linie nouă în curbă având R =

200 m şi l = 80 m. Se impune torsionarea maximă de 1 : 300.

Rezolvare:

1< 1 s=20 mm
x 350
1 1
R=200

AR Ts RC
x

80
 R = 200 m => S = 20 mm
20 mm
imax = 1 mm/m => ls min1 = = 20 m
1mm / m
tmax = 1 : 300 => ls min2 = 20 ∙ 300 = 6000 m = 6 m
1
1
80 ⋅
1 C x 1 : 200 350
Cx = = => = => x = = 45,71 m => IsRc = 80 – x = 34,29 m =
ρx 350 x 80 1
200
ls min3
Rezultă
l s m in = m a xl(s m in1, l s m in2, l s m in3 ) = 45,71 m

5. Să se stabilească porţiunea de traseu în curbă unde poate fi amplasată o schimbare de

declivitate dacă Di = 20‰, Rv 10000 m, AR = km 7 + 100, RC = km 7 + 200, CR = km 7 +
700, RA = km 7+800.

Rezolvare:
Se impune condiţia ca racordarea în plan vertical să nu se suprapună pentru curba de
racordare în plan orizontal.
R ⋅ Di 10000 ⋅ 20
Tv = v = = 100 m
2000 2000
 Tv 500-2x100=300 m Tv

AR RC CR RA
km 7+100

km 7+200

km 7+300

km 7+600

km 7+700

km 7+800
Schimbarea de declivitate se va putea amplasa pe porţiunea de traseu de la km 7 + 300 la km
7 + 600.

PODURI METALICE

1. Determinarea eforturilor maxime la grinzi cu inima plina simplu rezemate;

Enunt:
Pentru grinda principala cu inima plina sudata (GIP) a unui pod metalic de CF linie
simpla, in palier si aliniamment, cu dimensiunile din fig.1.1 sa se determine
eforturile de dimensionare la SLU din urmatoarele actiuni :
• Greutatea proprie, ga,k determinata pe baza predimensionarii constructive a
sectiunii de forma dublu T simetric ;
• Greutatea permanenta din cale, cu valoarea caracteristica Gc,k=12,0 kN/m
 • Convoiul de calcul, format din trei osii cu valoarea caracteristica, respectiv
Qk,1=180 kN, Qk,2=180 kN si Qk,3=100 kN situate la distantele a1-2=1,00 m si a2-
3=2,00 m.

Fig.1.1. GIP ; Schema geometrica si de incarcare

Rezolvare:
Pentru determinarea eforturilor de dimensionare Mmax si Tmax in sectiunile critice ale
grinzii se determina solicitarile maxime pe ipotezele de incarcare si apoi se aplica regula de
combinare a actiunilor la SLU, conform SR EN 1990 :2003 :
n m
S d = ∑γ G Gk , j + γ Q Q1, k + ∑ψ0, iγ Q Qk .i
j =1 i =2

(1.1)
care particularizata la datele problemei se scrie :
2
S d = ∑γ G Gk , j + γ Q Q1, k
j =1

1. Actiunile permanente Gk
a) greutatea proprie a GIP se apreciaza pe baza dimensiunilor sectiunii
transversale preconizata:
∗ inima - hw=(1/8 … 1/12)L = (875 … 583)mm # se alege hw= 800 mm;
tw=12mm
∗ talpile – b=(1/3 … 1/5)hw = (267 … 160)mm # se alege b= 260 mm;
din relatia 2bt=hw.tw rezulta grosimea talpilor t ≅ 800.12/2.260=18,46 mm
se alege t= 20 mm;
Cu aceste valori dimensionale se determina :
• aria sectiunii transversale curente a grinzii :
Aa = 12 × 800 + 2 × 20 × 260 = 20000 mm2

si
• greutatea proprie a grinzii, considerand densitatea otelului ρ = 7850 kg / m3 :
g a , k = 1.2 × Aa × 7850 ×10 −8 = 1.2 × 20000 × 7850 ×10 −8 ≅ 1.89 kN/

m
 b) Actiunile permanente totale sunt :
2

Gk= ∑G =1.89+12,0 =13.89 kN/m

j =1 k, j

c) Eforturile maxime din actiunile permanente sunt :

MG,k=13.89x72/8 = 85.08 kNm;
TG,k = 13.89x7/2 = 48.62 kN (1.2)

2. Actiunile variabile, Qk
Sunt reprezentate de convoiul de calcul cu caracter mobil si pentru care se aplica
teorema momentului maxim maximorum ;
a) etapa 1 a lucrului pe convoi :
- se determina pozitia rezultantei fortelor din convoi :
R=180+180+100=460 kN, iar din ecuatia de moment

rezulta pozitia rezultantei: XR = (∑ M )Q1 / R=

(1.0 ×180 + 3.0 ×100 ) / 460 =1.04 m

- se calculeaza distantele cs si cd :
cs=1.04-1.00=0.04m
cd=2.00-0.04=1.96m
si apoi distanta « c » :
c=min(cs si cd)= min(0.04 ;1.96)=0.04m # c/2 = 0.02m
b) etapa a 2-a a lucrului pe grinda :
- se plaseaza convoiul pe grinda astfel incat mijlocul grinzii sa
imparta distanta « c » in parti egale (vezi figura 1.2) si se calculeaza momentul
incovoietor sub forta cea mai apropiata de mijlocul grinzii, care devine Mmax
max :
100 ×1.52 +180 × 3.52 +180 × 4.52
din (Σ M)B=0 # VA = = 228 .46 kN
7

M max max = 228 .46 × 3.48 −180 ×1.00 = 615 kN

(1.3)
- forta taietoare se determina cu linia de influenta :
calculand ordonatele corespunzatoare fortelor (4/7=0.57 si 6/7=0.86) gasim :
 Tmax max = 180 ×1.0 +180 × 0.86 +100 × 0.57 = 391 .8 kN.

(1.4)

3. Combinatia la SLU
M max = γ G × M G , k + γ Q × M max max =1.35x85.08+1.50x615=1037.4 kNm (1.5)
Tmax = γG ×TG , k +γQ ×Tmax max =1.35x48.62+1.50x391.8=653.3 kN

2. Determinarea eforturilor maxime la grinzi cu zabrele ;

Enunt:
 Pentru grinda principala cu zabrele (GPZ) a unui pod metalic de CF linie simpla, in
palier si aliniamment, cu dimensiunile din fig.2.1 sa se determine eforturile de
dimensionare la SLU din diagonala 3-4 (D3-4) din urmatoarele actiuni :
• Greutatea permanenta, cu valoarea caracteristica Gk=32,0 kN/m
• Convoiul de calcul, format din doua osii cu valoarea caracteristica Q 1,k=150
kN, situate la distanta a=1,80 m.

Fig.2.1. GPZ ; Schema geometrica si de incarcare

Rezolvare:

Pentru determinarea efortului de dimensionare in diagonala indicata determina

solicitarea axiala pe ipotezele de incarcare si apoi se aplica regula de combinare a actiunilor la
SLU, conform SR EN 1990 :2003 :
n m
S d = ∑γ G Gk , j + γ Q Q1, k + ∑ψ0, iγ Q Qk .i
j =1 i =2

(2.1)
care particularizata la datele problemei se scrie :
D3 −4 = γG Gk , j +γQ Q1, k

(2.2)
Intrucat avem incarcari mobile (convoiul de calcul) este necesar sa trasam linia de
influenta a fortei axiale din diagonala 3-4, LI.D3-4, avand urmatoarele date
ajutatoare (Fig.2.2.):

• tg α = H / d = 5,0 / 5,0 = 1 # α =45° # sin α =0,707

• 1 /sin α =1/0.707 = 1,41
20
• ordonatele de referinta din LI. sunt : ×1.41 = 0.94 si
30
5
×1.41 = 0.235
30
• punctul de schimbare a semnului rezulta din asemanarea de triunghiuri : 0.94/x
= 0.235/(5-x) # x = 4.7/1.175 = 4.0 m ;
 Fig.2.2. GPZ ; LI.D3-4 si amplasarea convoiului de calcul

Calculul efortului axial din fiecare ipoteza de incarcare se face astfel :

2) din incarcarea permanenta, Gk :

1 1
DG3−, k4 = Ω × Gk = ( − × 6 × 0.235 + × 24 × 0.94 ). 32 = +338 .4kN
2 2
3) din convoiul de calcul dispus pe ramura pozitiva a liniei de influenta : (
18 .2
×0.94 = 0.86 )
20
+ DQ3−, k4 = ∑Qk ,i ×ηi = 0.94 ×150 + 0.86 ×150 = +270 kN
i

4) din convoiul de calcul dispus pe ramura negativa a liniei de influenta : (

3.2
×0.235 = 0.15
5
− DQ3 −, k4 = −∑Qk , i ×ηi = 0.235 ×150 + 0.15 ×150 = −22 .735 kN
i

Eforturile finale, introducand si coeficientii actiunilor, γ G=1.35 si γ Q=1.50, sunt :

max D3 −4 = γ G × DG3−, k4 + γ Q × ( +DQ3−, k4 ) = +1.35 × 338 .4 +1.50 × 270 .0 = +861 .84 kN

(2.3)

min D3−4 = γ G × DG3−, k4 + γ Q × ( −DQ3−, k4 ) = +1.35 × 338 .4 +1.50 × ( −22 .735 ) = +422 .74 kN

3. Verificarea de rezistenta si rigiditate la GIP (lonjeron);

 Enunt:
Sa se efctueze principalele verificari pentru lonjeronul curent al unui pod metalic de
CF tip GZCJ, linie simpla, in palier si aliniament, pentru care se cunosc :
• Schema dimensionala si de incarcare din exemplul 1 (d=L=7.0m, gak, Gck si
convoiul Qk1, Qk2, Qk3) ;
• Sectiunea transversala dublu T sudata cu elementele : talpa
superioara=24x220mm, inima=12x700mm si talpa inferioara=18x240mm ;
• Calitatea materialului S 235 J2G3 (fyk=235 N/mm2);

Fig.3.1 Schema geometrica si de incarcare

Rezolvare:

Principalele verificari la lonjeron sunt cele de rezistenta in SLU si de rigiditate in SLS.

Determinarea solicitarilor maxime pentru grinda simplu rezemata echivalenta se fac ca in

exemplul 1 iar efctul continuitatii se apreciaza prin coeficientul global α = 0.8 pentru
momentul incovoietor in camp si α = 1.0 pentru forta taietoare pe rezem.

1.Determinarea caracteristicilor geometrice si mecanice ale sectiunii grinzii :

In baza fig.3.2 gasim:

Fig.3.2 Sectiunea transversala a lonjeronului

Aa = 24x220+12x700+18x240=5280+8400+4320=18000 mm2;
ZG,0=(-362x5280+359x4320)/18000=-20 mm;
Iy = 12x7003/12+8400x202+5280x3422+4320x3792=1584.6x106 mm4;
z1 = 342+12=354 mm;
z2 = 379+9=388 mm.
 Rezistentele de calcul ale materialului sunt :
f yk
2
Pentru tensiuni normale : fd =
γ M 0 =235/1.0 = 235 N/mm ;
f yk
Pentru tensiuni tangentiale : fvd = =235/(1.0x1.73) =124 N/mm2 ;
γM 0
3

2.Solicitarilor de calcul si verificari in SLU (starea limita ultima):

2.1. Solicitarile de calcul sunt:

Mmax,Sd = α .M0 = 0.8x1037.4 = 829.6 kNm;
Tmax,Sc = T0 = 653.3 kN;
P1,max,d = 0,5.Qmax 0.5x180 = 90 kN;

2.2. Verificari de rezistenta:

a) verificarea tensiunilor normale

Se aplica formula Navier :
Md 829 .6 ×10 6
σ1, d = z1 = ( −354 ) = 185 N/mm2 < fd = 235 N/mm2
Iy 1584 .4 ×10 6
Md 829 .6 ×10 6
σ2, d = z2 = 388 = 203 N/mm2 < fd = 235 N/mm2 .
Iy 1584 .4 ×10 6
b) verificarea tensiunilor tangentiale
Se aplica formula Juravschi simplificata :
Td 653 .3 ×10 3
τd = = = 78 N/mm2 < fvd=124 N/mm2 ;
Aw 8400

c) verificarea tensiunilor locale sub traversa

Ψl × P1, d 1.7 × 90 × 103
σ l ,d = = = 44.3 N/mm2 << fd = 235 N/mm2
xt w 288 × 12

unde: x = btraversa+2ts = 240+2x24 = 288mm ;

(Ψ l = coeficient dinamic local = 1.7)

3. Solicitarilor de calcul si verificari in SLS (starea limita de exploatare) :

Solicitarea de calcul se determina pentru gruparea frecventa cu relatia (1.1) in care

coeficientii actiunilor sunt egali cu 1.0 ;

M Ed = γ G × M G , k + γ Q × M max
max =1.0 x85.08+1.0 x615=700.08 kNm;

Corespunzator acestui moment in camp apare pe rezem Mr,Ed=-0.2xMEd=-140 kNm;

Sageata maxima se determina cu relatia:

5 M Ed × d 2 1 M r , Ed × d
2
5 × 700 .08 × 7000 2 140 × 7000 2
f max = − = − =8.41m
48 EI y 8 EI y 48 × 210000 ×1584 .6 8 × 210000 ×1584 .6
m
fmax =8.41mm <fadm =d/500 = 7000/500= 14 mm.
4. Verificarea barelor grinzilor cu zabrele;
Enunt:
Sa se dimensioneze diagonala 3-4 (D3-4) componenta a grinzii principale cu zabrele
(GPZ) a unui pod metalic de CF linie simpla, in palier si aliniamment, cu
dimensiunile si incarcarea din fig.4.1 pentru care se cunosc ::
• Tipul sectiunii- profil laminat HEA sau HEB din otel S235 J2G3 ;
• Imbinarile in noduri e realizeaza cu SIPR ;

Fig.2.1. GPZ ; Schema geometrica si de incarcare

Rezolvare:

1. Determinarea efortului de calcul NSd

Pentru determinarea efortului axial de dimensionare din diagonala se procedeaza ca in

exemplul 2 rezultand :

max D3 −4 = γ G × DG3−, k4 + γ Q × ( +DQ3−, k4 ) = +1.35 × 338 .4 +1.50 × 270 .0 = +861 .84 kN

(4.1)

min D3−4 = γ G × DG3−, k4 + γ Q × ( −DQ3−, k4 ) = +1.35 × 338 .4 +1.50 × ( −22 .735 ) = +422 .74 kN

2. Dimensionarea sectiunii barei

Dimensionarea sectiunii diagonalei se face cu efortul de calcul cel mai mare, adica
D3-4,Sd= +861.84 kN ;

f yk
2
Rezistenta de calcul a materialului este fd =
γ M =235/1.0 = 235 N/mm ;
0

Aria necesara a sectiunii transversale este :

DSd 861 .84 ×10 3

Anec ≥ = = 3668 mm2 = 36.68 cm2 # HEA 180 (4.2)
fd 235
profilul HEA 180 are urmatoarele caracteristici geometrice:
A=38.8 cm2
iy = 7.45cm; ix = 4.52cm;

3. Verificarea de rezistenta si stabilitate a barei

1. verificarea tensiunilor normale
Se calculeaza :
Nd 861 .84 ×10 3
σd = = = 222 N/mm2 < fd = 235 N/mm2 (4.3)
Anet 3880
 2. verificarea de stabilitate
Nu este necesara intrucat forta axiala minima este tot de intindere.

4. Verificarea de rigiditate a barei

Se verifica coeficientii de sveltete a barei care se compara cu valoarea admisibila
λ admis=250 pentru limitarea vibratiilor.
Lungimea teoretica a barei este l3−4 = 52 + 55 = 7.07 m iar lungimile de flambaj sunt
egale cu lungimea barei, pe ambele directii.

 707 
 λ = l / i = = 95
7.4 5 
y f y y
λ m a x=   =157 <<250 (4.4)
 λ z = l f / iz = 7 0 7
 = 1 5 7
z
4.5 2 
 5. Determinarea capacitatii portante a unei grinzi compozite otel-beton;

Enunt:
Pentru grinda compozita otel-beton (GCob) a unui pod de CF linie simpla, in palier
si aliniamment, cu dimensiunile din fig.5.1 sa se determine capacitatea portanta la
SLU pentru sectiunea din camp, Mpl,Rd. Calitate materialelor utilizate este
urmatoarea : otel marca S 235 J2G3 si beton de clasa C 30/40.

Fig.5.1. GCob ; Schema geometrica si dimensionala

Rezolvare:

Pentru determinarea momentului plastic rezistent, Mpl,Rd se apreciaza pozitia axei

neutre plastice pentru sectiunea ideala compozita dupa care se traseaza diagrama de
tensiuni limita in beton, respectiv otel si apoi se determina valoarea maxima a
momentului incovoietor capabil.

1) Estimarea pozitiei axei neutre plastice se face prin comparatia intre fortele
limita pe care le pot transmite dala de beton si grinda metalica :

Fc , lim = beff ×t c ×αf cd = 3650x230x0,85x20=14.271.500 N (5.1)

Fa , lim = Aa × f yd = 63800x214=13.653.200 N
(5.2)

cu : Aa= 30x500+14x1200+40x800=63800mm2 ;
fcd = fck/γ c = 30/1.5=20 N/mm2;
fyd = fyk/γ a = 235/1.1= 214 N/mm2;
si pozitia centrului de greutate Ga : z0 = (-615 x15000 + 620 x32000)/63800 =166
mm.

Intrucat Fc,lim > Fa,lim # axa neutra ideala se gaseste in dala de beton.

Diagrama de tensiuni limita este aratata in figura 5.2 din care se determina pozitia axei neutre
si apoi valoarea momentului plastic rezistent.
 Fig.5.2. GCob ; Diagrama de tensiuni limita

Fortele rezultante pe sectiune sunt :

Fc = beff × z pl ×αf cd =3650x0,85x20xzpl = 62.050x zpl (N)
Fa = N pl , a , Rd = Aa × f yd = 13.653.200 (N)
Din conditia de echilibru
Σ x = 0 #Fc = Fa # zpl = 13.653.200 / 62.050 = 220 mm (5.3)
z pl
Se determina distanta za = tc + zG − =220+796-220/2=916 mm
a
2
zGa = 30+1200/2+166=796 mm

Si momentul plastic rezistent, Mpl,Rd :

M pl , Rd = Fa ×z a =13.653.200x916x10-6 = 12506 kNm (5.4)

PODURI MASIVE
1. Să se determine Mmax şi Tmax pentru o grindă simplu rezemată din beton precomprimat
pentru un pod cu deschiderea de l = 20 m, dintr-un singur şir de roţi ale convoaielor
A30 şi V80.
A30 Poz. 1
M1A30 = 60x(η 1+η 2) + 30xη 3 = 60x2x4.6 + 30x1.6 = 600 kNm

A30 Poz. 2
M2A30 = 60x(η 1+η 2) + 30 x η 3 = 60x(5+ 4.2) + 30x1.2 = 588 kNm

TA30 = 60x(η 1+η 2) + 30xη 3 = 60x(1+0.92) + 30x0.62 = 133.8 kN

V80 Poz.1
M1V80 = 100x(η 1+η 2+η 3+η 4) = 100x(4.1+4.7+4.7+4.1)= 1760 kNm

V80 Poz. 2
M2V80 = 100x(η 1+η 2+η 3+η 4) = 100x(4.4+5+4.4+3.8)= 1760 kNm

TV80 = 100x(η 1+η 2+η 3+η 4) = 100x(1+0.94+0.88+0.82)= 364 kN

2. Să se armeze şi să se alcătuiască placa din beton amplasată între tălpile superioare ale
grinzilor, armată pe o singură direcţie, pentru care se cunosc ariile de armătură şi
dimensiunile plăcii.
3. Să se calculeze şi să se armeze rigla unei pile din beton armat solicitată conform
figurii ataşate, numai la moment încovoietor. Armarea la forţă tăietoare se reprezintă
principial.

 dimensionarea se face pentru momentul de consolă produs de reacţiile cele mai

mari: 440 kN şi 500 kN ( reacţiuni de calcul ).
M = 440 x 0.50 + 500 x 3.50 = 1970 kNm
 acoperire cu beton = 3 cm
 beton C20/25 ( Bc 25, B300 )→ Rc* = 15 N/mm2 = Rc
 armătură PC 52

M = B x b x h02 x Rc

B = M/(b x h02 x Rc) = 1970x103x103/(600x9562x15)= 0.293

Interpolare: B = 0.234 1.350 = p
0.241 1.400
B = 0.239 → p% = 1.386

Aa = p/100xbxh0 = 1.386/100x600x956 = 7950 mm2 = 79.5 cm2

 se alege armătura
nØ28 = Aa/A Ø28= 79.5/6.16 = 12.9 buc ≅ 13 buc

 distanţa între bare: 40 mm, min 1,5d = 1.5x28 = 42 mm

→ este necesară o lăţime riglă de:

2 x 30+13 x 28 +12 x 42 = 928 mm ≅ 93 cm

 deoarece rigla are o lăţime de numai 60 cm, armătura se va dispune pe 2

rânduri la d = 30 mm şi minim d
 dimensionare cu armătură dispusă pe două rânduri

B = M/(b x h02 x Rc) = 1970x103x103/(600x9272x15)= 0.255 → p = 1.500

Aa = p/100xbxh0 = 1.500/100x600x927 = 8343 mm2 = 83.4 cm2
nØ28 = Aa/A Ø28= 83.4/6.16 = 13.5 buc ≅ 14 buc → 7 buc pe 2 rânduri
Aa ef = 6.16 x 14 buc = 86.24 cm2

83.4/86.24 = 0.97 → diferenţă acceptabilă, cca 3% în plus

4. Prezentaţi configuraţia armăturii pretensionate (traseul cablurilor şi ancorarea
acestora) pentru o grindă simplu rezemată, grindă simplu rezemată cu console, grindă
continuă cu 3 deschideri.
5. Să se determine lungimea şi lăţimea banchetei cuzineţilor pentru o pilă de pod, în
varianta suprastructură realizată din grinzi continue, respectiv din grinzi simplu
rezemate, cunoscând elementele din figura ataşată.