BIOFIZICA

MOLECULARĂ

1
 CURSUL 1

Măsurare. Unităţi de măsură. Sisteme

de unităţi
c de măsură.
Transformări.
2
 Prin mărime se înţelege o proprietate a obiectelor, fenomenelor sau
sistemelor, care poate fi deosebită calitativ şi determinată cantitativ.
Mărimi fizice = mărimi măsurabile
A măsura = a compara cu o mărime de același fel

Exprimare în unităţile de măsură potrivite

(mărimi adimensionale)
Sistem Internaţional de Unităţi (SI)
(1960, a 11-a Conferinţă Generală de Măsuri şi Greutăţi)
❑ mărimi fundamentale (7)
❑ mărimi derivate (aria, volumul, densitatea, viteza etc.)
❑ mărimi suplimentare (unghi plan şi unghi solid)

3
 Mărimi fundamentale ale S.I.

Nr. Mărime fizică Simbol Unitate de S.I. CGS

crt. măsură
1 Lungime l Metru m cm
2 Masă m Kilogram kg g
3 Timp t Secundă s s
4 Intensitatea curentului I Amper A
electric
5 Temperatură termodinamică T Kelvin K
6 Intensitate luminoasă I Candela Cd
7 Cantitatea de substanţă  mol mol

4
Unitatea de lungime (metrul)

➢ a 107 parte din distanţa dintre Polul Nord şi

Ecuator (1792);
➢ distanţa dintre două repere gravate în
vecinătatea capetelor unei bare confecţionate
dintr-un aliaj de platină şi iridiu (Biroul
Internaţional de Măsuri şi Greutăţi) (1889);
➢ lungimea drumului parcurs de lumină în vid, în
5
timp de 1 / 299.792.458 secunde (1983)
 Unitatea de masă (kilogramul)

Unitatea fundamentală
➢ masa unui litru de apă aflată la presiune
atmosferică normală şi temperatura de 3,98oC (1799);
➢ masa unui cilindru având înălţimea şi diametrul
egale cu 39 mm, confecţionat dintr-un aliaj de platină
şi iridiu (Biroul Internaţional de Măsuri şi Greutăţi)
(1889);

Unitatea secundară (unitatea atomică

de masă)
➢ a 12-a parte din masa izotopului 12C
(1961).1 u. = 1 Da = 1,6605402 10–27 kg 6
 Unitatea de timp (secunda)

➢ Secunda este durata a 9.192.631.770 perioade ale

radiaţiei ce corespunde tranziţiei între două nivele
energetice ale stării fundamentale a atomului de
Cesiu 133 (1967, a 13-a Conferinţă Generală de
Măsuri şi Greutăţi)

7
Ordinul de mărime

328.460.587 = 3,28  108 10 8

Exemple:
134527 = ?
0,000572 = ?

Multipli, submultipli

1 cm = 10 −2 m 1 kg = 103 g
8
 Prefix multipli / submultipli

Prefix submultiplu pico nano micro mili centi deci

Simbol p n μ m c d

Factor conversie 10–12 10–9 10–6 10–3 10–2 10–1

Prefix multiplu deca hecto kilo mega giga tera

Simbol da h k M G T
Factor conversie 101 102 103 106 109 1012

o
1 A = 10 −10 m 9
“Metoda scării”

1 m = 10
? cm
2 cm

1 dm = 10
? mm
2 mm
+

–
1 μm = 10
? dm
–5 dm

1 mm = 10
?m –3 m

10
Excepţii:

1 min = 60 s
1 h = 60 min = 3600 s
1 zi = 24 h = 1440 min = 86400 s

11
Alegeți perechile mărime fizică – unitate
de măsură în S.I.:
a) masă – gram;
b) masă – kilogram;
c) viteză – m/s;
d) viteză – km/h;
e) temperatură absolută - °C.

Care dintre următoarele mărimi fizice sunt mărimi

fundamentale ale S.I.:
a) masa;
b) lungimea;
c) tensiunea electrică;
d) intensitatea luminoasă;
e) presiunea.
 Structura atomică a materiei
Atomi şi molecule

“Nu există nimic altceva decât atomi şi vid”

(atomos = indivizibil)

Democrit 460 î.C.

 ATOMI
STRUCTURĂ

A 238
NUCLEU Z X 92 U (99,9 %)

❑ PROTONI mp = 1 u.a.m. qp = + e
❑ NEUTRONI mn = 1 u.a.m. qn = 0
A - număr de masă Z - număr atomic (de ordine)

NOR ELECTRONIC

❑ ELECTRONI me = 1/1823 u.a.m. qe = - e

1 u.a.m. = 1,66 · 10 -27 kg; e = 1,6 · 10 -19

14
C
Dmitri Ivanovici Mendeleev
(1834 – 1907)

15
 238
A=Z+N 92 U
92 protoni, 146 neutroni, 92 electroni

Z – numărul protonilor din nucleul unui atom

N – numărul neutronilor din nucleul unui atom
1.* Un atom primește 3 electroni.
Care va fi sarcina sa electrică?

a)0; b) +3; c) -3; d) +2; e) -2.

2.* Ce particule se găsesc în nucleul atomic:

a) protoni și electroni
b) neutroni și electroni
c) doar electroni
d) doar protoni
e) protoni și neutroni.
 MOLECULE
FORŢE INTRAMOLECULARE
(Legături chimice)
➢ LEGĂTURA IONICĂ

➢ LEGĂTURA COVALENTĂ

ENERGIA DE DISOCIERE (LEGĂTURĂ)

|W| = ENERGIA NECESARĂ RUPERII LEGĂTURII

(o constantă a legăturii)
|W|  STABILITATEA
 LEGĂTURA IONICĂ - se stabilește între ioni
rezultaţi din atomi cu electronegativităţi diferite
MECANISM:
Atracţia electrostatică între ioni
1 q1q2
F=  Legea lui Coulomb
4 o r r 2

EXEMPLU:
NaCl Na (Z = 11): 1s2 2s2 2p6 3s1
Cl (Z = 17): 1s2 2s2 2p6 3s2 3p5
ENERGIE DE LEGĂTURĂ:
10 – 100 kcal/mol
19
 −1e +
Na ⎯⎯→
⎯ Na

+1e −
Cl ⎯⎯→
⎯ Cl

d = 2,76 Å
CARACTERISTICI ale cristalelor ionice:

DURITATE
TEMPERATURĂ DE TOPIRE RIDICATĂ
DISOCIERE ÎN APĂ

1 q1q2
ÎN AER (εr = 1) Faer =  2
4 o r

1 q1q2 Faer
ÎN APĂ (εr = 80) Fapa =  2 =
4 o r r 80
21
22
LEGĂTURA COVALENTĂ – se stabilește
între atomi cu electronegativitate apropiată
MECANISM:
Punere în comun de electroni de către
doi atomi identici sau diferiți
EXEMPLE: H2O, substanțe organice
TIPURI:

După simetrie
o Legătură polară (atomi diferiţi)
o Legătură nepolară (atomi identici)
23
24
FORŢE INTERMOLECULARE
rază de acţiune mică d3–4Å

energie de interacţiune 0,5 – 10 kcal/mol

(mai mică decât în cazul forțelor intramoleculare)

1. DE TIP VAN DER WAALS

✓ cele mai slabe forțe intermoleculare

  
F = Fatractie + Frespingere
 2. DE TIP ELECTROSTATIC

a) ion – ion
b) ion – dipol
Dipol electric = ansamblu de două sarcini electrice
punctiforme, având aceeași valoare dar semne
diferite (+q; -q), care se află la o distanță d mică
în comparație cu distanța de la care studiem acest
ansamblu.
Dipol
 = qd
moment electric dipolar electric

26
 [  ] = 1 D (C.G.S) [  ] = 1 C  m (S.I.)

1936 – Premiul Nobel în Chimie

Peter Debye
(1884 – 1966)
EXEMPLU:
hidratarea ionilor aflați în soluții apoase

28
hidratarea ionilor cifre de coordinație

Na+ → 8
K+ → 4
Cl– → 2
Ca2+ → 10

29
c) dipol – dipol

EXEMPLU:
legătura de hidrogen dintre moleculele de apă
 Găsiţi afirmaţiile corecte:

a) cifra de coordinație reprezintă numărul ionilor ce

înconjoară o moleculă de apă;
b) forţele intermoleculare au energia de legătură
comparabilă cu cea a legăturilor chimice;
c) interacţiunile Van der Waals sunt cele mai slabe forţe
intermoleculare;
d) dipolul electric este o pereche de sarcini oarecare aflate
la mare distanţă una de alta;
e) punţile de hidrogen sunt interacţiuni de tip dipol-dipol.
 La finalul acestui curs pot să:

✓ numesc mărimile fizice fundamentale ale S.I. și să precizez unităţile

de măsură corespunzătoare
✓ realizez corect transformări între muliplii şi submultiplii unităţilor
de măsură
✓ explic modul de formare a legăturii ionice, respectiv covalente
✓ definesc dipolul electric, scriu formula de definiție și precizez unitatea
de măsură pentru momentul electric dipolar
✓ explic hidratarea ionilor în soluții
✓ definesc legătura de hidrogen