SUPORT DE CURS

CHIMIE I
Ingineria Mediului
Anul I

Conf. univ. dr. habil. Delia-Maria GLIGOR

1
 CUPRINS

I. Noţiuni fundamentale ale chimiei………………………………………………3

I.1. Structura atomului…………………………………………………………3
I.2. Legături chimice şi fizice………………………………………………….11
II. Aplicaţiile legilor ponderale ale chimiei………………………………………22
III. Sisteme cu mai multe componente (amestecuri)……………………………..34
IV. Echilibrul chimic……………………………………………………………...42
V. Electrochimie…………………………………………………………………..47
VI. Clase de compuşi anorganici…………………………………………………54
VI.1. Oxizi, acizi, baze şi săruri………………………………………………..54
VI.2. Electroliţi, ionizarea apei, pH-ul, tipuri de reacţii………………………..69
VII. Introducere în chimia organică………………………………………………81
VII.1. Hidrocarburi saturate.................................................................................85
VII.2. Hidrocarburi nesaturate (alchene, diene, alchine).....................................91
VII.3. Clase speciale de compuşi organici cu funcţiune simplă (compusi
hidroxilici, carbonilici, carboxilici, halogenati, compusi organici cu azot)............118
VIII. Introducere în biochimie (carbohidrati, lipide, aminoacizi, proteine, acizi
nucleici, enzime, vitamine).......................................................................................157
2
I. Noţiuni fundamentale ale chimiei

I.1. Structura atomului

Atomul de He
3
• Atomul – componentă a materiei, neutra din punct de vedere electric.
– se defineşte ca fiind cea mai mică particulă dintr-o substanţă, care
prin procedee chimice obişnuite nu mai poate fii fragmentată în
particule mai simple
– este alcătuit din două părţi:
» -partea centrală
» -regiunea exterioară (învelişul electronic)

Nucleul atomic este alcătuit din protoni şi neutroni (nucleoni).

Numărul protonilor din nucleu se numeşte număr atomic şi se notează cu Z. El
indică poziţia fiecărui element în sistemul periodic.
Suma numărului de protoni şi de neutroni din nucleu se numeşte număr de masă
şi se notează cu A:
A = Z +N

4
 Reprezentarea unui element chimic: A

Z
X

• Forţe nucleare - forţe de atracţie foarte puternice, exercitate între nucleoni,

care se manifestă la distanţe extrem de mici

Particula Masa Sarcina Simbol

g u.m.a. C unităţi
de
sarcină
Proton 1,673·10-24 1,00728 +1,6·10-19 +1 1
1
p

Neutron 1,675·10-24 1,00867 0 0 1

0
n
0
Electron 9,11·10-28 1 / 1837 -1,602·10-19 -1 1
e sau e-

5
Izotopi - speciile de atomi cu acelaşi număr de protoni (Z), dar cu număr
diferit de neutroni.
• Exemplu: 1 2 3

1
H 1
H H1

hidrogen deuteriu (D) tritiu (T)

Amestecuri de izotopi-majoritatea elementelor chimice

Izotopi radioactivi – izotopii instabili (elementele cu număr atomic Z > 83)

Importanţa izotopilor: 14
C datări arheologice
206
Pb datări geologice
15
P în medicină, pentru diagnosticarea tumorilor
cerebrale
131
I în medicină, pentru studiul glandei tiroide
60
Co 137
Cs în medicină, pentru tratarea tumorilor canceroase

6
 Structura învelişului electronic este stratificată.
Electronii care aparţin aceluiaşi strat au aceeaşi energie  straturile
electronice se numesc şi niveluri de energie

• Numărul maxim de electroni de pe un strat: Nmax = 2n2, n = numărul stratului

• Reguli de ocupare cu electroni a straturilor:
1. Electronii completează mai întâi nivelurile de energie cele mai joase
2. Un strat n conţine 2n2 electroni

1s
Diagrama de niveluri energetice
2s 2p
(ocuparea orbitalilor cu electroni)
3s 3p 3d
4s 4p 4d 4f
5s 5p 5d 5f
6s 6p 6d

7
Perioada Substrat Număr de Număr maxim
orbitali atomici de electroni,
2n2

1 s 1 2

2 s, p 1+3 8

3 s, p, d 1 + 3 +5 18

4 s, p, d, f 1 + 3 +5 + 7 32
5 s, p, d, f incomplet (50)a

6 s, p, d incomplet (72)a

7 s incomplet (98)a

a-electroni insuficienţi pentru a completa straturile

8
Electron distinctiv – electronul prin care diferă învelişul electronic al unui
atom, de cel al atomului următor

Mase atomice absolute – masele atomilor, exprimate în grame.

Mase atomice relative – masele atomilor raportate la unitatea de masă atomică
(u.a.m.), adică a 12-a parte din masa unui atom de 12C.
Exemplu: AS = 32
Numărul lui Avogadro = numărul de atomi existent într-un mol de atomi
NA = 6,023·1023
Legea periodicităţii – proprietăţile fizice şi chimice ale elementelor se repetă în mod
periodic, în funcţie de numărul atomic Z.
Perioada – şirul de elemente cuprins între două gaze rare.
Grupe – coloanele verticale, care cuprind elemente cu aceeaşi configuraţie electronică
pe ultimul strat

9
• Clasificarea elementelor, din punct de vedere al caracterului chimic:
– Metale-prin cedare de electroni de pe ultimul strat, formează cationi
– Nemetale-prin acceptare de electroni pe ultimul strat, formează anioni

Metalele
- Sunt solide, cu excepţia Hg, care este lichid
- Prezintă luciu metalic
- Sunt bune conducătoare de căldură şi electricitate
- Sunt maleabile (pot fii trase în foi subţiri) şi ductile (pot fii trase în fire
subţiri)

Nemetalele
- Se găsesc în toate stările de agregare
- Nu au luciu
- Sunt izolatori termici şi electrici

10
 I.2. Legaturi chimice si fizice
Legaturi chimice

Atomii elementelor formeaza legaturi chimice, in tendinta de a-si realiza pe

ultimul strat structura stabila a gazului rar cel mai apropiat.

Legaturile chimice se realizeaza prin:

- prin cedare sau acceptare de electroni  legaturi ionice
- prin punere in comun a unuia sau a mai multor electroni  legaturi covalente
- prin donare-acceptare a unei perechi de electroni  legaturi coordinative

Electroni de valenta – electronii de pe ultimul strat, care participa la

realizarea legaturilor chimice.

11
Sistemul periodic al elementelor

12
 1. Legatura ionica (electrovalenta)

Legătura ionica se formeaza între doi atomi de tipuri diferite: unul

electropozitiv, care pierde electroni si se transformă intr-un ion incarcat pozitiv, denumit
cation si unul electronegativ, care accepta electroni si se transforma intr-un ion incarcat
negativ, denumit anion. Valentele atomilor respectivi se numesc electrovalente si sunt
egale cu sarcinile ionilor corespunzători.
Elementele ce apartin grupelor din stanga sistemului periodic (metalele
alcaline si alcalino-pamantoase) poseda electroni putini in stratul de valenta si pot deci
forma usor cationi. Elementele din dreapta sistemului periodic (halogenii, oxigenul,
sulful, etc.) au nevoie de putini electroni pentru a-si completa structura de octet si de a
forma anioni.
Exemple de compusi cu legatura ionica: NaF, KI, MgCl2, Na2O, Al2O3, etc.

13
 Structura compusilor ionici corespunde unei aranjari a ionilor în retea,
conforma cu cea mai mare compactitate posibila si cu respectarea neutralitatii
electrice a intregului cristal. Retelele ionice sunt constituite din ioni de semn opus
si contin un singur tip de legatura, legaturi ionice. Aceste retele au puncte de
topire si fierbere ridicate si se dizolva numai in solventi polari.
Exista mai multe prototipuri dintre care cele mai des răspândite sunt:
reteaua NaCl si reteaua CsCl.
Reteaua NaCl este o retea cubica cu numarul de coordinare N.C. = 6: 6.
Na+ ocupa colturile cubului si centrul fetelor (retea cubica cu fete centrate) (figura
1). Cl- ocupa mijlocul muchiilor si centrul cubului.

Reteaua NaCl
14
 Exemple de substante care cristalizeaza in reteaua NaCl:
-toate halogenurile metalelor alcaline: NaX, KX, RbX, LiX;
-toate hidrurile metalelor alcaline: MH, M = metale alcaline;
-sulfurile, oxizii, seleniurile, telururile metalelor alcalino-pământoase (mai putin Be).

Reteaua CsCl este o retea cubica cu Cs+ în centru, iar în cele opt colturi se afla
ionii Cl- (figura 2). Numărul de coordinare N.C. = 8 : 8, fiecare ion din fiecare specie este
înconjurat de 8 ioni de semn contrar.
Exemple de substante care cristalizeaza in retea de tip CsCl: halogenurile de cesiu

si de taliu: CsBr, CsI, TlCl, TlBr, TlI.

Reteaua CsCl 15
 2. Legatura covalenta

Legatura covalenta se formeaza prin punerea in comun de electroni de catre

doi atomi identici sau diferiti.
In functie de numarul de perechi de electroni puse in comun, se clasifica in:
- legatura simpla: A-B, formata prin punerea in comun a unei perechi de electroni
(exemplu, HCl)
- legatura dubla A=B, formata prin punerea in comun a doua perechi de electroni
(exemplu, CH2=CH2)
- legatura tripla AB, formata prin punerea in comun a trei perechi de electroni
(exemplu, HC CH)

16
Perechile de electroni care raman proprii atomilor se numesc
perechi de electroni neparticipante la legatura chimica,
influentand geometria moleculei si proprietatile chimice ale
acesteia.

Legatura covalenta realizata intre atomi identici se numeste

legatura covalenta nepolara (exemplu, H2).
Legatura covalenta realizata intre atomi diferiti se numeste
legatura covalenta polara (exemplu, HCl).

17
 3. Legatura coordinativa
Legatura coordinativa se formeaza prin donare-acceptare de perechi de electroni.
Se intalneste in toti compusii coordinativi (complecsi), notati MLn,
M = ionul/atomul central acceptor de perechi de electroni
L = ligandul donor de perechi de electroni
n = numarul de coordinare (notat si NC)

Exemplu: NH4+; H3O+

Electronegativitatea (dupa L. Pauling) se defineste ca abilitatea unui atom de-a

atrage un electron.
Depinde de mai multi factori:
-sarcina nucleului
-distanta dintre nuclee si ultimul strat
18
Scara electronegativitatii (dupa L. Pauling):
Fr Mn B C N O F
Ta P S Cl
Al As Se
Te I

Polaritatea legaturii covalente este determinata de diferenta de

electronegativitate a atomilor care formeaza legatura.

Legaturi fizice
-legatura de hidrogen –intre moleculele de HF, H2O, etc.
-legaturi dipol-dipol- in moleculele polare, de tipul HCl, H2S
-forte van der Waals- H2, N2

19
 Stari de agregare ale materiei
-lichida
-solida
-gazoasa
Legile gazelor

Legea lui Avogadro

Un mol din orice gaz ocupa un volum de 22,4 l in conditii normale de
temperatura si presiune (00 C si 1 atm)
Densitatea gazelor:
d=M/22,4
Ecuatia de stare a gazelor ideale
pV=nRT, unde R=0,082 l· atm/mol K sau R= 8,31 J/mol·K

Legea lui Dalton

pT=pA+pB+…pK
20
Legea lui Robert Boyle
p1V1=p2V2 , la T=constant

Legea lui J.A.C. Charles

V1/T1=V2/T2 la p=constant

Legea lui J. L. Gay-Lussac

p1/T1=p2/T2 la V=constant

Legea generala a gazelor ideale

p1V1/T1=p2V2/T2

21
II. Aplicaţiile legilor ponderale
ale chimiei
Se numeste masa moleculara numarul care arata de cate
ori masa unei molecule este mai mare decat unitatea de
masa atomica (u.a.m.)
Exemplu:

M H 2SO 4
=2AH+AS+4AO=21+32+416=98

22
Calcule pe baza formulelor chimice:
1. Raportul numarului de atomi:
Exemplu: H2O H:O=2:1
H2SO4 H:S:O=2:1:4
2. Raportul de masa in care se combina elementele
Exemplu: CO2 MCO2=1AC+2AO=112+216=44
C:O=12:32=3:8
3. Compozitia procentuala
Exemplu: HNO3
%O din HNO3 este (316/63)100=76,2%

23
4. Formule brute/formule moleculare
Formulele brute reprezinta raportul dintre atomii substantei, iar
formulele moleculare tin cont si de structura compusului.
Exemplu:

Formula Compozitie Masa molara

%C %H (u.a.m.)
CH (formula 92,3 7,7 13,02
bruta)
C2H2 92,3 7,7 26,04
C6H6 92,3 7,7 78,06

24
Exemplu:
Aspirina are M=182,2 (u.a.m.) si compozitia chimica de 60% C;
4,48% H si 35,5% O. Care este formula moleculara a aspirinei?
C: 60/12=5; H: 4,48/1=4,48; O: 35,5/16=2,218
5/2,218=2,25; 4,48/2,218=2,02; 2,218/2,218=1
(C2,25H2O)-formula bruta (empirica)
(C2,25H2O)n-formula moleculara; M=182,2=n45, n=4, C9H8O4

Transformarile chimice pe care le sufera substantele se numesc

reactii chimice.
Intr-o reactie chimica suma maselor reactantilor este egala cu
suma maselor produsilor de reactie (legea conservarii masei
substantei).

25
Atomii de un anumit tip intrati intr-o reactie chimica se regasesc
in acelasi numar in produsii de reactie (legea conservarii
numarului de atomi).

Ecuatia unei reactii chimice este reprezentarea acesteia cu

ajutorul simbolurilor si al formulelor (substantele care
reactioneaza intre ele se numesc reactanti, iar substantele
rezultate din reactii chimice se numesc produsi de reactie).

Etapele rezolvarii corecte a unei probleme de chimie:

-notarea corecta a datelor problemei
-calcularea maselor molare/molilor de substante care se iau in
calcule
-scrierea corecta a ecuatiilor reactiilor chimice
-identificarea (prin calcul) a reactantului limitativ/reactantului in
exces
-prezentarea calculelor
26
In calcule se utilizeaza cantitati de substante pure.
Puritatea unei substante se noteaza:
P = (msubst pura/msubst impura)100 (%)

Denumirea compusilor anorganici:

COMPUSI BINARI ANORGANICI
2 nemetale metal/nemetal hidrogen/nemetal
CCl4 NaCl H2O
CO2 Na2O HCl
NH3 Na2S H2S

27
 COMPUSI TERNARI ANORGANICI
Oxoacizi Baze (hidroxizi) Saruri
H2SO4 Al(OH)3 NaNO3
HNO3 NaOH BaSO4
H2CO3 Mg(OH)2 CaCO3
H3PO4 NH4OH AlPO4

Echivalentul-gram depinde de natura substantei,

astfel:
Eg acid = Macid/nr. H ionizabil
Eg baze = Mbaza/nr. gruparilor (OH)
Eg saruri = Msare/(nr. cationi  sarcina cationului)
28
 In reactiile redox echivalentul-gram al unei substante in care un atom isi
modifica numarul de oxidare (N.O.) se calculeaza:
Eg KMnO4 = M KMnO4 / nr. electroni schimbati

Clasificarea reactiilor chimice:

-reactii care se produc fara modificarea starii de oxidare (reactii de tip
simplu)
-reactii care se produc cu schimb de electroni (redox)

Reactii care se produc fara modificarea starii de oxidare:

1. Reactii de combinare
CaO +H2O Ca(OH)2
Na2O+ H2O 2NaOH
CaO+CO2 CaCO3
CaO+SiO2 CaSiO3
Reactia prin care din doua substante diferite se obtine o singura substanta
cu proprietati noi, se numeste reactie de combinare.
29
2. Reactii de descompunere
CuCO3 CuO+CO2
CaCO3 CaO+CO2

Reactia prin care dintr-o singura substanta rezulta doua sau mai multe
substante cu proprietati noi se numeste reactie de descompunere.

3. Reactii ionice
-sunt reactiile care au loc in urma schimbului de ioni aflati in solutie apoasa.
Dupa natura compusilor rezultati in urma schimbului de ioni, reactiile ionice sunt:
a) Reactii ionice de dublu schimb
b) Reactii ionice de deplasare
c) Reactii ionice cu formare de combinatii putin disociate
d) Reactii ionice cu schimb de protoni (protolitice)

30
a) Reactii ionice de dublu schimb
-sunt reactiile in care doua substante reactioneaza intre ele formand alte doua
substante noi
AgNO3 + NaCl AgCl + NaNO3
Na2SO4 + BaCl2 BaSO4 + 2NaCl
KCl + NaNO3 KNO3 + NaCl

b) Reactii ionice de deplasare

-acizii si bazele tari pot deplasa usor acizii slabi si bazele slabe din sarurile
acestora, aceasta constituind una din metodele de preparare a acestor
compusi chimici
2CH3COONa + H2SO4 2CH3-COOH + Na2SO4
FeS+ H2SO4 FeSO4 + H2S

31
 c) Reactii ionice cu formare de combinatii putin disociate
Hg(NO3)2 + 2NaCl HgCl2 + 2NaNO3
Hg(NO3)2 + 2NaCN Hg(CN)2 + 2NaNO3

d) Reactii ionice cu schimb de protoni

-Reactii de neutralizare
-Reactii de hidroliza
Reactiile de neutralizare = reactiile dintre acizi si baze, cu formare de saruri si
apa
HCl + NaOH NaCl + H2O
H2SO4 + 2NaOH Na2SO4 + 2H2O

Reactiile de hidroliza = reactiile care au loc intre ionii unei sari si moleculele apei
i)–hidroliza unei sari provenita dintr-un acid slab si o baza tare
2CH3COONa + 2H2O 2NaOH + CH3COOH
Na2CO3 + 2H2O 2NaOH + H2O + CO2
-reactie bazica
32
ii) –hidroliza unei sari formata dintr-un acid tare si o baza slaba
NH4Cl + H2O NH3 + H3O+ + Cl –
-reactie acida

iii) –hidroliza unei sari formata dintr-un acid slab si o baza slaba
CH3COO- + NH4+ + H2O CH3-COOH + NH3 + H2O

33
 III. Sisteme cu mai multe
componente (amestecuri)
Amestecurile omogene formate din doua sau mai multe
substante intre care nu se produc fenomene chimice se numesc
solutii.
Fenomenul in urma caruia o substanta solida, lichida sau
gazoasa se raspandeste printre particulele altei substante, se
numeste dizolvare.
Orice solutie este formata din doi componenti:
-dizolvantul (substanta in care se face dizolvarea) sau solvent
-dizolvatul (substanta/substante dizolvate in solvent) sau solvat

34
 Tipuri de solutii uzuale

Faza Solvat Solvent Exemplu

solutiei
Gaz Gaz Gaz Aerul
Lichid Gaz Lichid Bauturi carbogazoase
Lichid Lichid Lichid Solutii antigel, solutii
de H2SO4, HNO3, etc
Lichid Solid Lichid Solutii apoase de
saruri, tincturi, etc.
Solid Gaz Solid Hidrogen in Pt
Solid Solid Solid Aliaje

35
In solutiile formate din doua lichide se considera dizolvantul
substanta aflata in cantitate mai mare.

Factorii care influenteaza dizolvarea sunt:

- temperatura
- gradul de maruntire al substantei dizolvate (pentru solide)
- agitarea componentilor solutiei

Cantitatea de substanta dizolvata intr-o anumita cantitate de solutie

se numeste concentratie.

Clasificarea solutiilor in functie de concentratie:

- Solutii diluate (care contin o cantitate mica de substanta dizolvata)
- Solutii concentrate

36
Solutiile diluate se pot concentra prin:
- indepartarea unei parti din solvent (cel mai des prin evaporare)
- adaugarea unor cantitati de substanta dizolvata (solida sau o
solutie mai concentrata)

Solutiile concentrate se pot dilua prin:

-adaugarea unei cantitati de solvent
-adaugarea unor cantitati de solutie mai diluate

Solutia care contine cantitatea maxima de substanta dizolvata, la

o anumita temperatura, se numeste solutie saturata.
Solutia care poate dizolva noi cantitati de substanta, pana la
saturatie, se numeste solutie nesaturata.

37
Concentratia unei solutii se poate exprima prin:
- concentratie procentuala
- concentratie molara
- concentratie normala
- titru
Concentratia procentuala reprezinta cantitatea de substanta
dizolvata in 100 g solutie.
md
c%  100
ms

unde:
md = masa de substanta dizolvata, in g
ms = masa de solutie, in g
ms = md + msolvent 38
Concentratia molara reprezinta cantitatea de moli de substanta
dizolvata intr-un litru de solutie.
n
cM 
V

unde:
n = cantitatea de moli de substanta dizolvata
Vs = volumul solutiei, in litri

m md
n d
rezulta: c M 
M M  VS

39
Concentratia normala reprezinta cantitatea de echivalenti-gram
dizolvati intr-un litru de solutie.
Eg
cN 
Vs
unde:
Eg = echivalent-gram (depinde de natura substantei)
Vs = volumul solutiei, in litri

40
Titrul reprezinta cantitatea de substanta exprimata in grame
dizolvata intr-un ml de solutie.
Se utilizeaza frecvent in laboratoarele de chimie analitica unde se
fac titrari si se noteaza cu T (g/ml).
Relatiile care exista intre diferite moduri de exprimare
a concentratiei unei solutii
c% cM cN

c% - (M·cM)/(10·) (Eg·cN)/(10·)

cM (10··c%)/M - (Eg/M)·cN

cN (10··c%)/Eg (M/Eg)·cM -

 = densitatea solutiei (g/ml), depinde de concentratie

41
 IV. Echilibrul chimic

1. Echilibrul chimic in sisteme omogene

Orice reactie chimica poate decurge in ambele sensuri (daca conditiile
cinetice permit) pana la atingerea starii de echilibru.
Echilibrul chimic se poate aborda:
-cinetic (viteze de reactie, mecanisme de reactie)
-termodinamic (variatiile entalpiei libere ale sistemului)

Timpul de realizare a echilibrului chimic depinde de:

-temperatura
-natura participantilor la reactie
-prezenta catalizatorilor

42
 aA + bB  cC + dD

c d
[ C] [ D ]
K ech  a b
[A] [B]

Valoarea constantei de echilibru depinde de unitatile in care se exprima

concentratiile:
Kc – concentratii molare (mol/l)
Kx – fractii molare x = nr. moli substanta/nr. total moli amestec
Kp – presiuni partiale de echilibru ale gazelor
Kc = Kp (RT)Δn
Δn = variatia numarului de moli pentru reactie

43
 v1  k1[A]a [B]b Viteza reactiei in sens direct

v 2  k 2[C]c [D]d Viteza reactiei in sens invers

k
Din punct de vedere cinetic: K
ech  2 La echilibru v1 = v2
k1
Din punct de vedere termodinamic:
ΔRG = -RTlnK
ΔRG = ΔRH – TΔRS
Conditia generala de echilibru:
dGp,T,ech. = 0,  ΔRGech = 0

44
 a) H2(g) + Br2(g)  2HBr(g), Kech = 2·109
b) 2HCl(g)  H2(g) + Cl2(g), Kech = 3,2·10-34
c) SO2(g) + NO2(g)  NO(g) + SO3(g), Kech = 85
d) COCl2(g)  CO(g) + Cl2(g), Kech = 4,6·10-2

Echilibre de disociere
Procesul prin care o substanta se descompune reversibil in molecule
mai simple = disociere
= grad de disociere
 = nr. moli subst. disociata/nr. moli initiali de subst.
: 0 (molecula nedisociata)  1 (disociere completa)

45
 Echilibre multiple
Daca o reactie se poate scrie ca suma a altor reactii, constanta de
echilibru a reactiei totale este egala cu produsul constantelor de
echilibru a reactiilor partiale.

2. Echilibrul chimic in sisteme heterogene

Un sistem chimic este in echilibru heterogen cand substantele prezente
au stari de agregare diferite.

k2
K ech 
k1

46
 V. Electrochimie (elemente teoretice)
1. Reactii de oxido-reducere (redox)
Numarul de oxidare (N.O.) al unui atom dintr-o combinatie chimica
reprezinta sarcina pe care un atom ar avea daca electronii fiecarei legaturi
la acel atom ar fii atribuiti atomului mai electronegativ.
Este un numar pozitiv, negativ sau zero care se poate atribui oricarui atom
al unui element sau combinatii chimice, pe baza unor reguli conventionale.
- In substantele izoatomice un atom al oricarui element are numarul de
oxidare zero.
N.O.subst. ionice = 0

0 0
Ex: Cl2 Na

47
-In compusii chimici suma algebrica a tuturor numerelor de oxidare ale
atomilor este zero.
N.O.atomi = 0

1 1 1 5 2 
Na Cl K N O3
- In compusi, fluorul are intotdeauna numarul de oxidare egal cu -1
(fiind cel mai electronegativ element).

11 2 1
HF Ca F2

48
-In compusi, oxigenul are numarul de oxidare egal cu 2-, cu urmatoarele
exceptii:
1) In compusii cu fluorul oxigenul va avea numere de oxidare pozitive.
2 1 1 1
O F2 O2 F 2
2) In peroxizi oxigenul va avea numarul de oxidare egal cu 1-.
1 1 2  1
H2 O2 Ba O 2
3) In superoxizi oxigenul va avea numarul de oxidare egal cu 1/2-.
4) In ozonide oxigenul va avea numarul de oxidare egal cu 1/3-.

49
-In combinatiile cu nemetalele hidrogenul va avea numarul de oxidare
egal cu 1+, iar in combinatiile cu metalele active hidrogenul va avea
numarul de oxidare egal cu 1-.
1 1 1 2  1 1 2 1
H Cl H2 O Na H Mg H 2
-In combinatii elementele din grupa 1 si 2 (metalele alcaline si alcalino-
pamantoase) au numar de oxidare egal cu numarul grupei
1 1 2  1 1 2
Na Br Ba Cl2 Li OH Ca (OH ) 2

50
Reactiile cu modificarea numarului de oxidare (N.O.) numite reactii redox
sunt acele reactii in care anumiti atomi (diferiti sau identici) isi modifica
numarul de oxidare.
Reactiile redox sunt reactii cu transfer de electroni, se transfera electroni
de la un reducator (care se oxideaza) la un oxidant (care se reduce).
Ecuatia chimica generala a unei reactii redox:
red1 + ox2  ox1 + red2

Pentru stabilirea coeficientilor unei reactii redox se scrie sistemul redox

al reactiei

51
O reactie cu transfer de electroni reuneste 2 procese distincte: o oxidare
si o reducere.

Agentii de oxidare (oxidantii) sunt substante care se reduc usor, oxidand

alte substante (in general au in formula chimica un atom cu N.O. maxim,
exemplu: H2SO4; HNO3; KMnO4; K2Cr2O7; etc.)

Agentii de reducere (reducatorii) sunt substante care se oxideaza usor,

reducand alte substante (in general au in formula chimica un atom cu
N.O. minim, exemplu H2S, HCl, metale, nemetale, etc.)

52
 Legile electrolizei (elemente teoretice)

1. Masa de substanta depusa la unul dintre electrozi este direct

proportionala cu cantitatea de electricitate.
mdepus ~ Q

2. Masa de substanta depusa pe unul dintre electrozi se calculeaza

cu formula:
A 1
m depus    I  t
n F
I = intensitatea curentului, in A
t = timpul, in s
F = numarul lui Faraday (F = 96500 C)
A = masa atomica a elementului chimic depus la electrod
n = numarul de electroni acceptati
53
 VI. Clase de compusi anorganici
VI. 1. Oxizi, acizi/baze si saruri
(elemente teoretice)
1. Oxizi
Definitie: sunt compusi chimici binari ai oxigenului cu alte elemente
(metalice, semimetalice sau nemetalice) cu formula chimica generala
E2Ox, unde x = 1-8.

Tipuri de oxizi: in functie de:

a) Tipul legaturii: oxizi ionici (metalici): Na2O; CaO
oxizi covalenti (nemetalici): CO2, SO2
oxizi covalent-ionici: Al2O3, SiO2
b) Reactia lor cu apa: oxizi bazici: CaO + H2O  Ca(OH)2
oxizi acizi: CO2 + H2O  H2CO3
oxizi neutri: Al2O3 nu reactioneaza cu apa

54
Reactii specifice oxizilor:
-Reactia cu apa: oxid acid + apa  oxoacid
oxid bazic + apa  baza (hidroxid)
Exemplu: SO2 + H2O  H2SO3
MgO + H2O  Mg(OH)2
-Reactia cu acizi: oxid bazic + acid  sare + apa
Exemplu: CuO + H2SO4  CuSO4 + H2O
CaO + 2HCl  CaCl2 + H2O
-Reactia cu agenti reducatori (H2, C, etc): oxid bazic + H2metal + H2O
Exemplu: CuO + H2  Cu + H2O
CuO + C  Cu + CO
Fe2O3 + 3H2  2Fe + 3H2O
Fe2O3 + 3C  2Fe + 3CO
-Reactia de descompunere termica: oxid bazic  metal + O2
Exemplu: 2HgO  2Hg + O2
-Reactia cu Al (aluminotermie): oxid metalic + Al  Al2O3 + metal
Exemplu: Fe2O3 + 2Al  Al2O3 + 2Fe 55
2. Acizi/baze
Definitie (Arrhenius, 1884):
Acizii sunt substante compuse care in solutii apoase formeaza ioni de
hidrogen, H+
Bazele sunt substante compuse care in solutii apoase formeaza ioni de
hidroxil, OH-

Definitie (Bronsted-Lowry, 1923):

Acizii sunt substante donoare de proton(i), H+
Bazele sunt substante acceptoare de proton(i)
Exemplu: NH4+  NH3 + H+
acid baza
HA  A- + H+
acid baza
H2O + H+  H3O+
56
apa proton hidroniu
Definitie (G. N. Lewis, 1933):
Acizii sunt substante care accepta o pereche de electroni.
Bazele sunt substante care cedeaza o pereche de electroni.
Exemplu: BF3 + :NH3  F3BNH3
acid Lewis baza Lewis
H+ + :NH3  [NH4]+
acid Lewis baza Lewis

Reactii specifice acizilor:

-Reactia de neutralizare: acid + baza  sare + apa
Exemplu: HCl + NaOH  NaCl + H2O
H2SO4 + 2NaOH  Na2SO4 + 2H2O

-Reactia cu oxizi metalici:

acid + oxid metalic ionic  sare + apa
acid + oxid metalic ionic-covalent  reactie redox
57
Exemplu:
2HCl + CaO  CaCl2 + H2O
H2SO4 + CaO  CaSO4 + H2O
4HCl + MnO2  MnCl2 + Cl2 + 2H2O (reactie redox)

-Reactia cu saruri (reactie de dublu schimb sau reactie redox):

Exemplu:
HCl + AgNO3  AgCl  + HNO3 (reactie de recunoastere a Ag+ / Cl-)
2HCl + CaCO3  CaCl2 + CO2 + H2O (reactie de recunoastere a
carbonatilor)
H2SO4 + BaCl2  BaSO4  + 2HCl (reactie de recunoastere a Ba2+/SO42-)
HCl + Na2S2O3  S + SO2 + 2NaCl + H2O (reactie redox)
16HCl + 2KMnO4  2KCl + 5Cl2 + 2MnCl2 + 8H2O (reactie redox)

58
-Reactia cu metale active/nobile:
acid + metal activ  sare + H2
acid + metal nobil  reactie redox
Exemplu:
2HCl + Zn  ZnCl2 + H2
H2SO4 + Zn  ZnSO4 + H2
HCl + Cu  nu reactioneaza (in seria de activitate Cu este dupa H)
2H2SO4 + Cu  CuSO4 + SO2 + 2H2O
8HNO3 + 3Cu  3Cu(NO3)2 + 2NO + 4H2O

59
-Reactia cu nemetale (reactie redox)
Exemplu:
2H2SO4conc. + S  3SO2 + 2H2O
2HNO3 + H2  2NO2 + 2H2O
2H2SO4conc. + C  3SO2 + CO2 + 2H2O

-Electroliza solutiilor apoase de acizi:

Exemplu: electroliza
HCl  H2 + 1/2Cl2
catod anod
H2O  H2 + 1/2O2
catod anod

60
Reactii specifice bazelor:
-Reactia de neutralizare: baza + acid  sare + apa
Exemplu:
NaOH + HCl  NaCl + H2O
NH4OH + HCl  NH4Cl + H2O

-Reactia cu oxizi nemetalici:

baza + oxid nemetalic  sare acida/neutra
Exemplu:
NaOH + CO2  NaHCO3
2NaOH + CO2  Na2CO3 + H2O
NH4OH + CO2  NH4HCO3
2NH4OH + CO2  (NH4)2CO3 + H2O

61
-Reactia cu saruri:
baza1 + sare1  baza2 + sare2
Exemplu:
2NaOH + CuSO4  Cu(OH)2 + Na2SO4
2KOH + Pb(NO3)2  Pb(OH)2 + 2KNO3
3KOH + FeCl3  Fe(OH)3 + 3KCl

Obs.: caz particular-reactiile de complexare

4NH3 + CuSO4  [Cu(NH3)4]SO4
sulfat de tetra-ammin-cupru(II)

62
-Reactia cu metalele amfotere:
Baza + metal amfoter  sare complexa + H2
Exemplu:
2NaOH + Zn + 2H2O  Na2[Zn(OH)4] + H2
tetrahidroxizincat de disodiu
3NaOH + Al + 3H2O  Na3[Al(OH)6] + 3/2H2
hexahidroxialuminat de trisodiu
2NaOH + 2Al + 6H2O  2Na[Al(OH)4] + 3H2
tetrahidroxialuminat de sodiu

-Reactie redox:
Exemplu:
2NaOH + Cl2  NaClO + NaCl + H2O
hipoclorit de sodiu
4KOH + 4KMnO4  4K2MnO4 + 2H2O + O2
permanganat de K manganat de dipotasiu 63
3. Saruri
Definitie: sunt substante compuse din cationi metalici si radicali acizi.
Tipuri:
-saruri neutre: NaCl; Na2SO4; NaNO3
-saruri acide: NaHSO4; NaHCO3; Na2HPO4; NaH2PO4
-saruri bazice: Cu2(OH)2CO3=CuCO3×Cu(OH)2

Clasificarea sarurilor in functie de comportarea lor fata de apa:

-solubile in apa (toate sarurile ionice, ex. NaCl, MgCl2)
-insolubile in apa (ex. AgCl, BaSO4)
-care reactioneaza cu apa-reactii de hidroliza a sarurilor

64
Reactii specifice sarurilor
-Reactia de descompunere termica
Exemple:
CaCO3  CaO + CO2
2NaHCO3  Na2CO3 + CO2  +H2O
Cu2(OH)2CO32CuO + CO2  + H2O
NaNO3  NaNO2 + 1/2O2
Cu(NO3)2  CuO + NO + 1/2O2
Pb(NO3)2  PbO + NO + 1/2O2
KClO3  KCl + 3/2O2
MnO2
4KClO3  3KClO4 + KCl

65
-Reactia cu metale
Ex.: Cu + 2AgNO3  2Ag + Cu(NO3)2
(recuperarea Ag din solutiile uzate de la developarea filmelor foto)
Zn + HgCl2  Hg + ZnCl2 (recuperarea Hg din solutii uzate)
2Al + 3CuSO4  3Cu + Al2(SO4)3 (recuperarea Cu din sol uzate)

-Reactia cu nemetale (in topituri)

Ex.: Na2SO4 + 2C  Na2S + 2CO2
Na2SO3 + S  Na2S2O3

66
-Reactia cu acizi (reactie de identificare a unor cationi metalici)
Ex.: AgNO3 + HCl  AgCl + HNO3
BaCl2 + H2SO4  BaSO4 + 2HCl

-Reactia cu baze (reactii de precipitare)

Ex.: CuSO4 + 2NaOH  Cu(OH)2 + Na2SO4
FeSO4 + 2NaOH  Fe(OH)2 + Na2SO4
+ 1/2O2 +1/2H2O
Fe(OH)3

-Reactia de hidroliza
Ex.:
AlCl3 +3H2O  Al(OH)3 +3HCl (pH-ul sol. apoase < 7)
Na2CO3 + 2H2O  2NaOH + H2CO3 (pH-ul sol. apoase > 7)
Obs.: sarurile fara hidroliza provin dintr-un acid tare si o baza tare

67
-Reactia de electroliza
a) In topituri
electroliza
NaCltopitura  Na + 1/2Cl2
catod anod

b) In solutii apoase
electroliza
2NaCl +2H2O  H2 + Cl2 +2NaOH
catod anod

68
 VI.2. Electroliti, ionizarea apei, pH-ul, tipuri de reacţii

Electroliti = substante ale caror solutii apoase conduc electricitatea

(acizii, bazele, sarurile)
Electroliti/non-electroliti reprezentativi
Electroliti Non-electroliti
H2SO4 C12H22O11 – zahar
HCl C2H5OH-etanol
HNO3 CH3OH-metanol
NaOH CO(NH2)2-uree
NH4OH C2H4(OH)2-etilenglicol
K2SO4 C3H5(OH)3-glicerina
NaCl O2
CH3-COOH CO2
H2C2O4 N2 69
 Electroliti tari/slabi reprezentativi

Electroliti tari Electroliti slabi

Marea majoritate a sarurilor CH3-COOH

H2SO4; HNO3; HCl; HBr H2CO3; HNO2; H2SO3; H2S

HClO4; NaOH; KOH; LiOH H2C2O4

Ca(OH)2; Ba(OH)2 HClO; HF; NH4OH

70
Electrolitii formeaza 2 sau mai multi ioni/formula dupa disociere
H2O
NaOH  Na+ + OH- 2 ioni in solutie/formula compus
H2O
Na2SO4  2Na+ + SO42- 3 ioni in solutie/formula compus
H2O
AlCl3  Al3+ + 3Cl- 4 ioni in solutie/formula compus
H2O
Fe2(SO4)3  2Fe3+ + 3SO42- 5 ioni in solutie/formula compus

71
Ionizarea apei/pH-ul

Apa-singura substanta naturala care exista in cele 3 stari de agregare

(gazoasa, lichida si solida) in domeniul normal de temperatura de
pe glob.

Molecula apei polara  solvent eficient pentru compusii ionici

Reactia de ionizare:
H2O + H2O  H3O+ + OH-
acid baza acid baza

KW = [H3O+] [OH-] In apa pura: [H3O+]=[OH-]=KW1/2

KW depinde de temperatura
72
 pH = - log[H3O+]

Valorile KW ale apei si ale pH-ului neutru in functie de temperatura

Temperatura KW pH-ul neutru

(0 C)
-35 0,00110-14 8,5

0 0,112 10-14 7,5

+25 0,911 10-14 7,0

+60 9,311 10-14 6,5

+300 100 10-14 6,0

73
Clasificarea solutiilor apoase, la +25 0 C:
pH < 7 – solutii acide
pH = 7 – solutii neutre
pH > 7 – solutii bazice

Alcalinitatea apei = capacitatea apei de-a accepta protoni (H+).

HCO3-; CO32- si OH- = speciile chimice din apa responsabile
pentru alcalinitatea apei
HCO3- + H+  H2CO3 Ka = 4,4510-7
CO32- + H+  HCO3- Ka = 4,69 10-11
OH- + H+  H2O KW = 0,99110-14 (la 250C)

74
Aciditatea apei = capacitatea apei de a neutraliza anionii hidroxil.
CO2, H2S, Fe3+, H2PO4-, Al3+, proteine, acizi grasi si uneori acizi
minerali tari (H2SO4, HCl-ape de mina) - specii chimice din apa
responsabile pentru aciditatea apei

pH-ul unor solutii uzuale

Solutie pH Solutie pH
Sucul gastric 1,0 Sol. HCl 0,1 M 1,0
Suc de lamaie 2,0 Sol. acid acetic 0,1 M 2,9
Suc de portocale 3,7 Sol. 9% acid acetic (otet) 2,8
Suc de rosii 4,1 Cafea neagra 5,0
Lapte 6,6 Apa minerala Borsec 5,6
Apa pura 7,0 Sange 7,5
Sol. NaOH 0,1M 14,0 Sol. NH3 0,1 M 11,0

75
Calculul pH-ului unor solutii apoase de acizi/baze
- acizi/baze tari (complet disociate, =1)  [H3O+]=[acid]=[acid]
pH = -lg[H3O+]; pOH = -lg[OH-]; pH = 14-pOH

- acizi/baze slabe  [H3O+] este solutia ecuatiei de gradul II

[H3O+]2 + Ka[H3O+] - cKa = 0  are sens chimic pentru solutia pozitiva
a ecuatiei

Acizi foarte slabi: Ka < 10-5, [H3O+] = cKa

Baze slabe/foarte slabe: - calcul analog cu acizii slabi

76
 Tipuri de reactii chimice (in chimia anorganica)
Clasificarea reactiilor in chimia anorganica dupa 9 criterii:
A)Dupa transformarile chimice ale reactantilor:
-reactii de combinare
-reactii de descompunere
-reactii de disproportionare
-reactii de deplasare
-reactii de dublu schimb

B) Dupa modificarea numarului de oxidare (N.O.) al unor atomi din

formulele unor compusi in timpul reactiei:
-reactii cu modificarea N.O. (reactii redox)
-reactii fara modificarea N.O.

77
C) Dupa natura unitatilor structurale care se transfera:
-reactii cu transfer de protoni
-reactii cu transfer de electroni
-reactii cu transfer de liganzi

D) Dupa natura unitatilor structurale care se transforma:

-reactii moleculare
-reactii ionice
-reactii radicalice

78
E) Dupa mediul de reactie:
-reactie in sistem omogen:-reactii in faza solida
-reactii in faza lichida
-reactii in faza gazoasa
-reactii in sistem heterogen:-reactii la interfata solid-lichid
-reactii la interfata solid-gaz

F) Dupa energiile fizice care intervin in reactie:-reactii termochimice

-reactii electrochimice
-reactii fotochimice

G) Dupa sensul in care se desfasoara reactia: -reactii ireversibile

-reactii reversibile

79
H) Dupa molecularitatea reactiei: - reactii monomoleculare
- reactii dimoleculare
- reactii trimoleculare

I) Dupa ordinul de reactie: - reactii de ordinul I

- reactii de ordinul II
- reactii de ordinul III

80
 VII. Introducere in chimia organica

Chimia organica studiaza compozitia, structura si proprietatile

substantelor organice.
CxHyOzNtXaSbPc – formula chimica generala a compusilor organici
X = F, Cl, Br, I
Elemente organogene = C, H, O, N, X, S, P

R-H = hidrocarbura
R-Z = functiune organica
R=grup alchil
Clasificarea compusilor organici pe clase

81
 Clasa Formula generala Structura Exemple Denumiri
compusului
functional
Alcani CnH2n+2 R-H CH4; H3C-CH3 metan; etan
Alchene CnH2n R-C=C-R H2C=CH2; H3C-CH=CH2 etena; propena
Alchine CnH2n-2 R-CC-R HC CH; H3C-C CH acetilena; propina
Arene CnH2n-6; n  6 C6H6; C6H5-CH3 benzen, toluen
mononucleare
Halogenuri CxHyX R-X (X = F, H3C-Cl; H3C-CH2-Cl clorura de metil, clorura
Cl, Br, I) de etil
Alcooli CxHyOH R-OH H3C-OH; H3C-CH2-OH metanol; etanol
Eteri R1OR2 R1-O-R2 H3C-O-CH3; dimetil eter
H3C-CH2-O-CH2-CH3 dietil eter
Aldehide RCHO R-CH=O H2C=O; H3C-CH=O formaldehida;
acetaldehida
Cetone R1COR2 R1-C-R2 H3C-C-CH3 propanona (acetona)
O O
O
Acizi carboxilici RCOOH R-C HCOOH; H3C-COOH acid formic; acid acetic
OH

Esteri R1COOR2 HCOOCH3; H3C- formiat de metil; acetat

COOCH3 de metil
Nitroderivati RNO2 R-NO2 H3C-NO2 nitrometan
Amine RNH2 R-NH2 H3C-NH2 metil-amina 82
N.E.=[(2a+2)-(b-d+e)]/2, pentru compusul CaHbOcNdXe

N.E. = nesaturarea echivalenta, determinata de prezenta legaturilor

multiple

Izomerii = compusi organici cu aceeasi formula moleculara, dar cu

structuri diferite

Legaturi intre atomii de carbon:

-legatura covalenta simpla (): C-C
-legatura covalenta dubla ( + ): C=C
-legatura covalenta tripla ( + 2): CC

83
Lanturi de atomi de carbon = catene
-atom de C-nular
-primar
-secundar
-tertiar

Hidrocarburi
-combinatiile carbonului cu hidrogenul (CxHy)

Clasificare:
- hidrocarburi saturate (alcani si cicloalcani)
- hidrocarburi nesaturate (alchene, diene, alchine)
- hidrocarburi aromatice (contin nucleul benzenic)

84
VII.1. Hidrocarburi saturate (alcani) CnH2n+2
Definitie: sunt hidrocarburi saturate, aciclice.
Tipuri: dupa tipul catenei pot fii:
-normali-cu catena liniara (n-alcani)
-izoalcani-cu catena ramificata (izo-alcani)

Reguli pentru denumirea sistematica a alcanilor (IUPAC):

-se numeroteaza si se denumeste catena liniara cea mai lunga
-pentru izoalcani se denumeste fiecare ramificatie si se precizeaza
pozitiile acestora prin numerotarea catenei de C cea mai lunga, pornind
de la capatul cel mai apropiat de ramificatie
-se indica numarul grupelor alchil de acelasi tip la acelasi atom de C prin
prefixe (di, tri, tetra)
-daca izoalcanul prezinta grupe alchil de mai multe tipuri acestea sunt
precizate in ordine alfabetica
-daca exista catene cu acelasi numar de atomi de C, se considera drept
catena principala cea care are cele mai multe ramificatii 85
Reactii specifice alcanilor
1) Arderea completa:
CnH2n+2 +(3n+1)/2O2  nCO2 +(n+1)H2O  +Q
CH4 +2O2  CO2 +2H2O  +Q
C3H8 +5O2  3CO2 +4H2O  +Q

Cifra octanica (C.O.) a unei benzine = % volume de izooctan dintr-un

amestec de 2,2,4-trimetil-pentan (izooctan) si n-heptan (determina
calitatea unei benzine).

Arderea incompleta a alcanilor:

CnH2n+2 +(2n+1)/2O2  nCO +(n+1)H2O  +Q
CH4 + O2  C +2H2O
negru de fum

86
2) Descompunerea termica a alcanilor:
a) Cracarea
CnH2n+2  CxH2X+2 + CyH2y n=x+y
alcan superior alcan inferior alchena

A)Cracare termica (piroloza), la 450-7000C

B) Cracarea catalitica –catalizator (Al2O3 in amestec cu SiO2), la
400-500 0C

b) Dehidrogenarea
CnH2n+2  CnH2n + H2
alcan alchena
cracare
H3C-CH2-CH2-CH3 CH4 + H2C=CH-CH3
cracare
H3C-CH3 + H2C=CH2 87
3) Halogenarea alcanilor (reactie de substitutie):
R-H + X2  R-X + HX X = Cl, Br; conditii-lumina UV, temperatura
CH4 + Cl2  CH3Cl + HCl
CH3Cl + Cl2  CH2Cl2 + HCl
CH2Cl2 +Cl2 CHCl3 + HCl
CHCl3 +Cl2  CCl4 + HCl

CCl4 + 2HF  CF2Cl2 +2HCl

diclorodifluorometan (freon 12)

Freonii –derivati fluoroclorurati ai metanului, CFxCl4-x; agenti frigorifici,

solventi pentru spray-uri; lichid de racire pentru aparate de aer conditionat.
-raman in atmosfera mult timp, putand ajunge la altitudini mari si ataca
stratul de ozon

88
CH4
-cel mai important alcan; se utilizeaza drept combustibil gazos si materie
prima pentru chimizare
-reactia de ardere incompleta:
0
400-600 C
CH4(g) + O2(g) C(s) + 2H2O(g)

-descompunerea termica a CH4 la temperaturi inalte:

CH4(g)  C(s) + 2H2(g)

-reactia cu vapori de apa la 8500C catalizata de Ni:

CH4(g) + H2O(g)  CO(g) + 3H2(g)
2N2(g) + 3H2(g)  2NH3(g)
-oxidarea cu aer, la 400-6000C:
CH4(g) + O2(g)  CH2O(g) +H2O(g)

89
-Reactia cu NH3, la 10000 C, in prezenta de Pt (catalizator):
CH4(g) + NH3(g) + 3/2O2(g)  HCN(g) + 3H2O(g)

-descompunerea termica, in absenta aerului, la 15000C (piroliza):

2CH4(g)  HCCH(g) + 3H2(g)

CH4, CO2 si oxizii de azot –gaze care produc efectul de sera

90
 VII.2. Hidrocarburi nesaturate (alchene, diene, alchine)

Alchene, CnH2n
Definitie: sunt hidrocarburi aciclice nesaturate care contin cel putin o
legatura covalenta dubla C=C, pe langa legaturi covalente simple
Tipuri:
-alchene liniare (n-alchene)
-alchene ramificate (izoalchene)
Denumire:
H2C=CH-CH-CH2-CH3 3-metil-1-pentena
CH3

Tipuri de izomerie la alchene:

a) Izomerie de catena
b) Izomerie de pozitie
c) Izomerie geometrica
91
 Reactii specifice alchenelor:
1) Reactia de aditie:
C=C +X-Y  C-C
XY
Aditia de hidrogen: CnH2n +H2  CnH2n+2
Conditii: catalizatori Ni, Pt, Pd fin divizate
temperaturi de 2000C
presiune (marita sau normala)

Aditia de halogeni: CnH2n +X2  CnH2nX2

Aditia de hidracizi: CnH2n +HX  CnH2n+1X

Regula lui Markovnikov: la aditia de HX la alchene asimetrice, X se
leaga de atomul de C al legaturii duble care are un numar mai mic de
atomi de H.
R-CH=CH2 +HX R-CH-CH3
92
X
Aditia de H2O: CnH2n + H2O  CnH2n+1OH
alcool
H2C=CH2 + H2O  H3C-CH2-OH
2) Reactia de substitutie in pozitia alilica:
H2C=CH-CH3 + Cl2  H2C=CH-CH2-Cl + HCl
3) Reactia de oxidare
a) Oxidarea in conditii blande: sol. KMnO4/Na2CO3 (reactiv Bayer):

R2 R3
KMnO4/Na2CO3
R1-C=C-R4 + [O] + H2O R1-C-C-R4
R2 R3 OHOH

dioli vicinali
93
 KMnO4/Na2CO3 H2C - CH2
H2C=CH2 + [O] + H2O
OH OH
etandiol
b) Oxidarea degradativa (ruperea legaturii duble): KMnO4 sau K2Cr2O7
in mediu acid (H2SO4), rezulta acizi carboxilici sau cetone:
2KMnO4 +3H2SO4  K2SO4 +2MnSO4 +3H2O +5[O]
K2Cr2O7 + 4H2SO4  K2SO4 +Cr2(SO4)3 +4H2O +3[O]

R-CH=CH2 +5[O]  R-C=O +CO2 +H2O

OH

R1-C=CH2 +4[O]  R1-C=O +CO2 +H2O

R2 R2

94
R1-CH=CH-R2 +4[O]  R1-C=O + R2-C=O
OH OH

R1-C=CH-R3 +3[O]  R1-C=O + R3-C=O

R2 R2 OH

R1-C=C-R3 + 2[O]  R1-C=O + R3-C=O

R2 R4 R2 R4

95
c) Oxidarea degradativa cu ajutorul ozonului O3
Se formeaza ozonide, care prin hidroliza reductiva (in prezenta de agenti
reducatori) genereaza aldehide/cetone

R1-CH=C-R2 + O3 (in alcool)  ozonida

R3
Ozonida  R1-C=O + R2-C=O + H2O2 (reducerea cu H2O/Zn)

H R3

d) Arderea alchenelor
Alchenele nu se utilizeaza drept combustibili, deoarece:
-sunt mai valoroase ca materii prime
-la combustia incompleta se formeaza mult negru de fum, sunt poluante

96
 CnH2n + 3n/2 O2  nCO2 + nH2O + Q1 (ardere completa)
CnH2n + nO2  nCO + nH2O + Q2 (ardere incompleta)
CnH2n +n/2O2  nC + nH2O + Q3 (ardere incompleta)

4) Reactii de polimerizare
-sunt reactii de aditie repetate a unei molecule mici (monomer) si
formare de compus macromolecular (polimer)

nA  (-A-)n, unde n=grad de polimerizare

-adaugare de aditivi chimici  mase plastice

Cauciucul natural=hidrocarbura macromoleculara de tip izoprenic,
formula bruta {C5H8}, n=1000-5000

n H2C=C-CH=CH2  (-H2C-C=CH-CH2-)n
CH3 CH3 97
izopren poli-izopren
Alcadiene, CnH2n-2

Definitie
Sunt hidrocarburi aciclice, nesaturate ce contin in molecula lor pe langa
legaturi covalente simple C-C si C-H, doua legaturi covalente duble.

Formula generala: CnH2n-2

Denumire si exemple

H2C=C=CH2 propadiena
H2C=C=CH-CH3 1,2-butadiena
H3C-CH=CH-CH=CH2-CH3 2,4-hexadiena
98
Clasificarea alcadienelor, dupa pozitia relativa a celor doua duble legaturi

- Alcadiene cu duble legaturi cumulate

H2C=C=CH2 CH2=C=CH-CH3

- Alcadiene cu duble legaturi conjugate

CH2=CH-CH=CH2 CH2=C-CH=CH2

CH3

- Alcadiene cu duble legaturi izolate sau disjuncte

H2C=CH-CH2-CH=CH2 CH3-CH=CH-CH2-CH2-CH=CH-CH3

99
Proprietati chimice ale alcadienelor cu duble legaturi conjugate
- Proprietati specifice alchenelor
1. Reactia de aditie
1.1. Aditia halogenilor

CH2=CH-CH=CH2 + Br2 CH2-CH=CH-CH2 90%

Br Br
CH2=CH-CH=CH2 + Br2 CH2=CH-CH-CH2 10%

Br Br

CH2=CH-CH=CH2 + 2Br2 exces CH2-CH-CH-CH2

Br Br Br Br

100
2. Reactia de polimerizare

nCH2=CH-CH=CH2 ( CH2-CH=CH-CH2)n

butadiena polibutadiena

nCH2=C-CH=CH2 ( CH2-C=CH-CH2)n

CH3 CH3
izopren poliizopren

101
CH3 H CH3 H CH3 H
C=C C=C C=C
-CH2 CH2 – CH2 CH2 – CH2 CH2-

cis-poliizopren (cauciuc natural)

CH3 CH3 CH3

C CH2 C CH2 C CH2-
-2HC CH CH2 CH CH2 CH

trans-poliizopren (gutaperca)
Frunze si coaja plantei Palaquium
Proprietati: sfaramicios, lipsit de elasticitate
Utilizare: folii hidroizolatoare 102
 Cauciucul natural
-produs de origine vegetala, se gaseste sub forma de dispersie coloidala
in sucul laptos (latex) al plantei tropicale Hevea brasiliensis (Brazilia,
Indonezia, Malaezia si Vietnam).
-este o hidrocarbura macromoleculara, poliizopren (C5H8)n
Cauciucul natural brut - are culoare slab galbuie
- insolubil in apa, alcool, acetona
- solubil in benzen, benzina, sulfura de carbon
Prenandez = sol. obtinuta prin dizolvarea cauciucului natural in benzina
Proprietati: - elastic la 0 – 300 C - peste 300 C se inmoaie (lipicios)
- sub 00 C cristalizeaza si devine casant
- sub actiunea oxigenului “imbatraneste”, devine sfaramicios

Vulcanizarea = incalzirea cauciucului cu mici cantitati de sulf, la 130- 1400C

Cauciucul vulcanizat – nu este plastic, este elastic intre -70 si +1400C, este
insolubil in hidrocarburi.
La adaugare de S, se obtine ebonita (izolator electric) 103
 Cauciucul sintetic

- compus macromolecular cu prop. asemanatoare cauciucului natural

- Tipuri - cauciuc butadienic (Buna)
- cauciuc poliizoprenic
- cauciuc policloroprenic (Neopren)
- cauciuc butadienstirenic (Buna S)
- cauciuc butadienacrilonitrilic (Buna N)

104
Utilizarea cauciucului sintetic
- toate domeniile economiei
- industria de anvelope (peste ½ din productia mondiala de cauciuc)
- fabricarea benzilor transportoare, curelelor de transmisie, furtunilor,
garniturilor, etc, pt. industria aeronautica si autovehiculelor
- productia de incaltaminte, tesuturi cauciucate, articole bio-medicale,
articole de sport si jucarii, izolarea cablurilor electrice, fabricare adezivi,
protectii anticorozive

105
Reactia de copolimerizare

Reactia de polimerizare concomitenta a doua tipuri diferite de monomeri,

cu obtinerea unui produs macromolecular.

nxA + nyB [ (A)x (B)y ] n

A, B = monomeri
n = grad de polimerizare
x/y = raport molar al monomerilor in copolimer

Copolimerii au proprietati diferite de ale polimerilor obtinuti din

monomeri
Aplicatie - industria elastomerilor - Cauciuc sintetic

106
Exemplu

Copolimerizare
1,3-butadiena + acrilonitril Cauciuc sintetic butadien-acrilonitrilic
Buna N
nxCH2=CH-CH=CH2+ nyCH2=CH [(CH2-CH=CH-CH2)x(CH2-CH)y]n
CN CN

Utilizare cauciuc butadien-acrilonitrilic (insolubil in alcani)

-confectionarea furtunilor pt. transportul produselor petroliere

107
Alchine, CnH2n-2
Definitie
Sunt hidrocarburi aciclice nesaturate, care contin in molecula lor, pe
langa legaturi covalente simple, C-C si C-H si o legatura covalenta
tripla CC.

Denumire:
HCCH etina (acetilena)
HCC-CH3 propina
HCC-CH2-CH3 1-butina
H3C-CC-CH3 2-butina

108
Clasificarea alchinelor:
-liniare: n-alchine
-ramificate: izo-alchine

-alchina marginala – cu tripla legatura la capatul catenei

-alchina interna – cu tripla legatura in interiorul catenei

Radicali
HCC- etenil
HCC-CH2 2-propenil (propargil)

Izomeria alchinelor
Izomeri de pozitie
HCC-CH2-CH3 1-butina

H3C-CC-CH3 2-butina

Izomeri de catena
HCC-CH2-CH2-CH3 1-pentina

HCC-CH-CH3 3-metil-1-butina
109
CH3
Proprietati fizice ale alchinelor
Starea de agregare
Acetilena si 1-butina - gaze
Termenii urmatori incepand cu 2-butina – lichide
Termenii superiori – solide

Puncte de topire si fierbere

-sunt mai mari decat ale alcanilor si alchenelor cu acelasi nr. de atomi
de carbon
-in seria omoloaga a alchinelor, valorile prop. fizice cresc cu cresterea
masei moleculare

Solubilitate
-acetilena - este partial solubila in apa
- solubila in solventi organici
- pt. transport se folosesc tuburi de otel umplute cu o masa
poroasa imbibata in acetona 110
Obtinerea acetilenei:
- hidroliza carbidului: CaC2 + 2H2O  HCCH + Ca(OH)2

CaCO3  CaO + CO2

CaO + 3C  CaC2 + CO

- descompunerea termica a metanului: 2CH4  HCCH + 3H2

Proprietatile chimice ale acetilenei

Reactii de aditie: H2; X2; HX; H2O

Reactii de substitutie - metale din grupele I si II principale

- complecsi ai unor metale tranzitionale

Reactii de oxidare - oxidare

111
- ardere
Proprietatile chimice ale acetilenei:
1) Reactii de aditie: AA
-CC- + A-A  -C=C-; + A-A  -C-C-
A A AA
alchine derivati alchenici derivati alcanici

HCCH + H2  H2C=CH2 (in prezenta Pd otravit cu saruri de Pb2+)

HC CH + 2H2  H3C-CH3 (catalizatori pulberi metalice de Ni, Pt, Pd)

112
HCCH + Cl2(g)  2C + 2HCl (exploziv)
HCCH + Cl2 dizolvat intr-un solvent inert  ClHC=CHCl
1,2-dicloretena
ClHC=CHCl + Cl2  Cl2HC-CHCl2
1,2-dicloretena 1,1,2,2-tetracloretan

HCCH + HCl  H2C=CH-Cl (catalizatori HgCl2 depus pe carbune,

la 120-1700 C)
H2C=CH-Cl + HCl  H3C-CHCl2
1,1-dicloretan
HCCH + HCN  H2C=CH-CN (catalizatori CuCl2 si NH4Cl, la 800 C)
acrilonitril
HCCH + H3C-COOH  H2C=C-C=O (catalizator Zn(OAc)2, la 2000 C)
H O-CH3
acetat de vinil
113
HCCH + H2O  H3C-CH=O (catalizator HgSO4/H2SO4) Reactia Kucerov
acetaldehida
H3C-CH=O + [O]  H3C-COOH
acid acetic
R-CCH + H2O  R-C=O
CH3
cetona

2) Reactia de polimerizare:
a) dimerizare: 2HCCH  H2C=CH-CCH (Cu2Cl2 si NH4Cl, 1000 C)
vinilacetilena
b) trimerizare ciclica: 3HCCH  C6H6 (600-8000C, in tuburi ceramice)
benzen

114
3) Reactia de oxidare:
a) Oxidarea blanda are loc in prezenta agentilor oxidanti slabi
(reactiv Bayer, KMnO4 / HO-):
HCCH + 4[O]  HOOC-COOH
acid oxalic
b) Oxidarea energica (arderea)-suflatorul oxiacetilenic:
C2H2 + 5/2O2  2CO2 + H2O + Q

4) Reactii de substitutie:
HCCH + Na  NaCCH +1/2H2; +Na  NaCCNa +1/2H2
acetilura monosodica acetilura disodica
HCCH + 2[Ag(NH3)2]OH  AgCCAg + 4NH3 + 2H2O
reactiv Tollens pp. alb-galbui
hidroxid de diammino Ag(I)

HCCH + 2[Cu(NH3)2]Cl  CuCCCu + 2NH3 + 2NH4Cl

115
 Importanta practica a acetilenei

Sudura
oxiacetilenica
Acetat de vinil
Butadiena
Cauciuc
sintetic Acetilena Mase plastice
Cloropren
Clorura de
Acrilonitril vinil
Melana Aldehida
acetica

Acid Alcool
acetic etilic

116
 Rolul acetilenei si cauciucului in poluarea mediului

- Din arderea acetilenei rezulta CO2, gaz cu efect de sera

- Transportul si utilizarea acetilenei necesita precautie (fisa tehnica de
securitate a acetilenei)

- Substante impurificatoare ale atmosferei, produse de industria chimica

producatoare şi prelucratoare a cauciucului, evacueaza în atmosfera
produşi volatili, gaze şi vapori de acetilena, mirosuri

- Cauciucul – anvelope uzate - deseuri

117
 VII.3. Clase speciale de compuşi organici cu funcţiune simplă
(compusi hidroxilici, carbonilici, carboxilici, halogenati, compusi
organici cu azot)
Compusi organici oxigenati

• Alcooli R-OH

• Fenoli Ar-OH

• Eteri R-O-R’

• Compusi carbonilici: aldehide R-CH=O

cetone R-C-R’
O

• Compusi carboxilici: acizi carboxilici R-C-OH

O 118
 ALCOOLI
1. Definitie: Alcoolii sunt substante organice care contin gruparea
functionala –OH legata de un atom de carbon ce participa numai la
formare de legaturi simple 

2. Denumire
- Numele alcanului cu acelasi numar de atomi de carbon + sufixul ol
CH3-OH metanol CH2-OH 1,2 etandiol (glicol)

CH2-OH
CH3-CH2-OH etanol
Pentru alcoolii cu cel putin 3 atomi de carbon, se precizeaza pozitia
gruparii –OH
CH3-CH2-CH2-OH 1-propanol CH3-CH-CH3 2-propanol
OH
- Alcool + numele radicalului hidrocarbonat + ic
Alcool metilic CH3-OH; Alcool etilic CH3-CH2-OH 119
3. Clasificare:

a) Dupa tipul atomului de carbon de care este legata gruparea –OH:

-alcooli primari: R-CH2-OH CH3-CH2-OH etanol

-alcooli secundari: R1-CH-R2 CH3-CH-CH3 2-propanol
OH OH

OH OH
-alcooli tertiari: R1-C-R2 CH3-C-CH3 alcool tert-butilic
R3 CH3

120
b) Dupa numarul grupelor OH:

-alcooli monohidroxilici: CH3-OH metanol

-alcooli polihidroxilici: CH2-OH 1,2 etandiol (glicol)

CH2-OH

c) Dupa natura catenei hidrocarbonate:

-alcooli saturati: R-CH2-OH CH3-CH2-CH2-OH 1-propanol

-alcooli nesaturati: R-CH=CH-CH2-OH CH2=CH-CH2-OH

propenol (alcool alilic)
-alcooli aromatici: Ar-CH2-OH C6H5-CH2-OH alcool benzilic
121
4. Izomerie

a) Izomeri de pozitie dupa locul ocupat de gruparea OH in molecula:

CH3-CH2-CH2-OH 1-propanol

CH3-CH-OH 2-propanol (izopropanol)

OH

b) Izomeri de functiune cu eterii si fenolii :

CH3-CH2-OH etanol CH3-O-CH3 dimetileter

C6H5-CH2-OH alcool benzilic

C6H5-O-CH3 fenil, metil eter (anisol)
C6H4-OH crezol (o,m,p)
CH3 122
5. Metode de obtinere
a) Metode oxidative
CH3-(CH2)n-CH3 +1/2O2  CH3-(CH2)n-CH2-OH
Alcool gras
b) Reactii de hidroliza
-hidroliza derivatilor halogenati
CH3-CH2-Cl + HOH  CH3-CH2-OH + HCl
-hidroliza esterilor
R-COOR’ + NaOH  R-COONa + R’-OH
- hidratarea alchenelor
R-CH=CH2 + HOH  R-CH-OH
H2SO4

OH
c) Reducerea derivatilor carbonilici (aldehide, cetone)

R-CH=O + H2  R-CH2-OH alcool primar

R-C-R’ + H2  R-CH-R’ alcool secundar
O OH
d) Reactia aminelor primare cu HNO2
R-NH2 + HONO  R-OH + N2 + H2O

123
Obtinerea alcoolilor reprezentativi:
1) Obtinerea metanolului: se realizeaza din gazul de sinteza
CO + 2H2  CH3OH (catalizatori ZnO, Cr2O3; 250 atm; 3500 C)
Actiune fiziologica: CH3OH este un lichid incolor cu miros caracteristic;
este foarte toxic.

2) Obtinerea etanolului:
i)Fermentatia alcoolica a glucozei obtinuta din fructe si cereale, in
prezenta drojdiei de bere Saccharomices cerevisiae:
C6H12O6 (aq)  2C2H5OH (aq) + 2CO2
ii) Hidratarea etenei in prezenta catalizatorului de H3PO4, 70 atm, 2500 C
H2C=CH2 + H2O  C2H5OH (alcool industrial)

Actiunea fiziologica a etanolului :

-este lichid incolor cu gust arzator, p.f. = +780 C
-in cantitati mici este stupefiant, in cantitati mari devine toxic
124
Utilizarile alcoolilor reprezentativi

Metanolul (alcool metilic)

-solvent pentru lacuri, vopsele, grasimi
-materie prima pentru obtinerea de compusi organici (formaldehida,
esteri, mase plastice, adezivi, coloranti)
-combustibil
CH3-OH + 3/2 O2  CO2 + 2H2O + Q

125
 Etanolul (alcool etilic)
- Bauturi alcoolice
- Dezinfectant
- Solvent
- Conservant
- Combustibil
- Materie prima pentru sinteze organice
- Lichid in termometre
Spirtul denaturat (alcool industrial) contine 95% etanol, restul
metanol, benzen, piridina, benzina. Este interzis consumul
alimentar.

126
Glicolul (1,2 etandiolul)
–lichid incolor, vascos, gust dulceag, toxic,
- antigel in radiatoarele automobilelor si pentru obtinerea de fibre
sintetice de tip terom.

Glicerina (1,2,3-propantriol)
- lichid cu gust dulce, incolor, inodor, vascos
- produse alimentare, produse cosmetice, solutii farmaceutice,
obtinerea dinamitei, lichid in termometre, component al
grasimilor

127
CH2-OH CH2-O-NO2

CH-OH +3HO-NO2  CH-O-NO2 + 3H2O

CH2-OH CH2-O-NO2
Glicerina Trinitrat de glicerina (TNG): medicament

Exploziv
4C3H5(ONO2)3 12CO2 + 10H2O + 6N2 + O2 + Q
128
6. Proprietati fizice

• Stare de agregare lichidă sau solidă

• Termenii inferiori sunt solubili în apă, datorită polaritatii grupei OH si

formarii legaturilor de hidrogen

• Au punctele de fierbere anormal de ridicate comparativ cu alcanii cu

acelasi numar de atomi de carbon, datorita formarii legaturilor de
hidrogen intre moleculele de alcooli

R R R
..... :O H ..... :O ..... :O H ..... .. H ..
.. .. H .. R O: :O R
H

129
7. Proprietati chimice

A)Reactii datorate scindarii legaturii O-H

1) Aciditatea alcoolilor:

R-OH + Na  R-O-Na+ +1/2 H2

alcool alcoxid de Na

C2H5-OH + Na  C2H5-O-Na+ +1/2 H2

etanol etoxid de Na

C2H5-O-Na+ + H2O  C2H5-OH +NaOH

130
 SERIA ACIDITĂȚII ÎN CHIMIA ORGANICĂ

R-C≡CH < R-OH < H2O < Ar-OH < HCN < H2CO3 < R-COOH

Aciditate Alcooli < Apă < Fenoli

R-O- baza > Ar-O-

R-O- baza > OH- > Ar-O-

131
2) Esterificarea alcoolilor - reactia dintre alcooli si acizi carboxilici
R2-OH + R1-C=O  R1-C=O + H2O
H+
OH O-R2
alcool acid carboxili ester

Ex.: CH3-COOH + C2H5OH  CH3-C=O + H2O

O-C2H5

acid acetic etanol acetat de etil

Nume Formiat Butirat de Butirat de Acetat de

ester de etil etil izopentil benzil
Miros rom ananas pere iasomie

132
Esterificarea indirectă cu cloruri de acizi, cu anhidride de acizi

R’COCl + R-OH  R’-COOR + HCl

(R’-CO)2O + R-OH  R’-COOR + R’-COOH

Esterificarea alcoolilor cu acizi anorganici

R-OH + HO-NO2  R-O-NO2 + H2O

R-OH + HO-SO3H  R-O-SO3H + H2O

133
B) Reactii datorate legaturii C-O
1) Deshidratarea alcoolilor: in prezenta de H2SO4 conc.
-deshidratarea intramoleculara (H2SO4 conc. in exces, la 160-2000 C)

-C-C-  -C=C- + H2O

H OH
alcool alchena
CH3-CH2-OH  H2C=CH2 + H2O

-deshidratarea intermoleculara (H2SO4 conc. si exces de alcool)

2C2H5-OH  C2H5-O-C2H5 + H2O

etanol dietileter
2) Substitutia gruparii –OH cu atomi de halogen:
R-OH + HX  R-X + H2O
134
C) Reactii de oxidare ale alcoolilor:
1) Agent de oxidare K2Cr2O7/H2SO4

K2Cr2O7 + 4H2SO4  K2SO4 + Cr2(SO4)3 + 4H2O + 3[O]

alcool primar: R-CH2-OH  R-C=O  R-C=O

H OH
aldehida acid carboxilic

-alcool secundar: R1-CH-R2  R1-C-R2

OH O
cetona
R3

-alcool tertiar: R1-C-R2 –nu reactioneaza

OH 135
 2) Agent de oxidare KMnO4/H2SO4
2KMnO4 + 3H2SO4  K2SO4 + 2MnSO4 + 3H2O + 5[O]
-alcool primar: R-CH2-OH  R-C=O
OH
-alcooli secundari si tertiari  ruperea catenei (amestec de acizi
carboxilici + CO2 + H2O)

Fermentatia acetica (otetirea vinului) = reactie de oxidare lenta a

solutiilor apoase diluate de etanol, in prezenta bacteriilor mycoderma
aceti din aer):
CH3-CH2-OH + O2  CH3-C=O + H2O
OH
3) Arderea alcoolilor
CH3-OH + 3/2O2  CO2 + 2H2O + Q
136
Aldehide si cetone (compusi carbonilici)
-contin in molecule gruparea carbonil C=O
-Aldehidele au formula generala R-CH=O
-Cetonele au formula generala R1
R2 C=O

Clasificare:
-dupa natura radicalilor hidrocarbonati-alifatice -saturati-ciclici
-aciclici
-nesaturati
-aromatice
H O O
C=O CH3-C C H
6 5 -C
H H
H
aldehida formica aldehida acetica aldehida benzoica

137
 CH3-C-CH3 C6H5-C-CH3
O O
acetona fenilmetilcetona (acetofenona)

Metode de obtinere
1. Oxidarea directa a hidrocarburilor
CH2=CH2 +1/2 O2 CH3-CH=O
2. Oxidarea alcoolilor
3. Reactia de acilare a hidrocarburilor aromatice
4. Hidratarea alchinelor

138
Acizi carboxilici
-au in structura gruparea functionala carboxilica, -COOH:
Acid formic H-COOH
Acid benzoic C6H5-COOH

Metode de obtinere:
-oxidarea alchenelor, hidrocarburilor aromatice, alcoolilor

Proprietati chimice
-aciditatea-sunt acizi mult mai slabi decat acizii minerali:
CH3COONa + HCl  CH3COOH + NaCl
-sunt rezistenti la incalzire, spre deosebire de sarurile lor:
sarurile de Na incalzite in exces de NaOH se decarboxileaza:
C6H5COONa + NaOH  C6H6 + Na2CO3
Ca(CH3COO)2  CH3-C-CH3 + CaCO3
O
139
Comportarea la incalzire:
COOH
 H-COOH + CO2
COOH
-acizii saturati sunt rezistenti la oxidare, cu exceptia primului termen:
H-COOH + [O]  CO2 + H2O

COOH + [O]  2CO2 + H2O

COOH

140
Compusi organici halogenati (halogenuri)
Definitie: sunt substante organice care contin unul sau mai multi atomi
de halogen legati de radicalul hidrocarbonat R-X.

Denumire:
CH3-Cl clorura de metil
C6H5-CHCl2 clorura de benziliden
CH3-CH2-Br bromura de etil

Clasificare:
a) Numarul atomilor de halogen: mono sau poli (di, tri, tetra) halogenati
b) Natura hidrocarburii de la care provin: saturati (aciclici, ciclici)
nesaturati
cu nucleu aromatic
c) Natura atomului de carbon de care este legat atomul de halogen
-primare
-secundare
141
-tertiare
Obtinerea compusilor halogenati:
1) Reactia de substitutie:
Hidrocarbura + Halogen  Compus halogenat + HX
CnH2n+2 + Cl2  CnH2n+1Cl + HCl (reactie fotochimica)
alcan clorura de alcan

CnH2n + Cl2  CnH2n-1Cl + HCl (temperatura)

alchena clorura de alil

C6H5-CH3 + Cl2  C6H5-CH2-Cl + HCl (reactie fotochimica)

toluen clorura de benzil

C6H6 + Cl2  C6H5-Cl + HCl (reactie catalizata de FeCl3)

142
2) Reactia de aditie:
hidrocarburi nesaturate + halogeni  compusi dihalogenati
hidrocarburi nesaturate + hidracizi  compusi monohalogenati
CnH2n + Cl2  CnH2nCl2 (compus dihalogenat vicinal)
CnH2n + HCl  CnH2n+1Cl (compus monohalogenat)
HCCH + Cl2  ClHC=CHCl; +Cl2  Cl2HC-CHCl2
HCCH + HCl  H2C=CH-Cl (catalizator HgCl2)
C6H6 +3Cl2  C6H6Cl6 (in prezenta luminii)

Proprietati fizice. Rol fiziologic. Actiune poluanta

-sunt solubili in solventi polari (etanol, acetona), avand legaturi
covalente polare C-X
-sunt aproape insolubili in apa
-sunt toxici si cancerigeni
-halogenurile de benzil sunt lacrimogene
-sunt utilizati ca anestezice (CHCl3; CCl4); insecticide (Lindan-
-hexaclorciclohexan; DDT-diclorodifeniltricloroetanul) 143
Proprietati chimice:
1) Reactii de substitutie a atomilor de halogen:
a) Reactia cu apa (hidroliza) in mediu bazic:
R-CH2-X + H2O  R-CH2-OH + HX
R-CH-X + H2O  R-C=O + 2HX
X H
dihalogenura geminala aldehida

R2 R2
R1-C-X + H2O  R1-C=O +2HX
X cetona
b) Reactia cu cianuri alcaline (KCN) in solutii alcoolice:
R-X + KCN  R-CN + KX
halogenura nitril

144
c) Reactia cu NH3:
R-X + NH3  R-NH2 + HX
halogenura amine primare

d) Reactia cu arene (reactia Friedel-Crafts):

R-X + C6H6  C6H5-R + HX (catalizator AlCl3)
halogenura alchilbenzen

e) Reactia cu NaNO2 (AgNO2):

R-X + NaNO2  R-NO2 +NaX
R-X + AgNO2  R-NO2 +AgX
nitroderivati

145
2) Reactii de formare de compusi organometalici (reactivi Grignard)
R-X + Mg  R-MgX
halogenura de alchilmagneziu
R-MgX + H2O  R-H + MgX(OH)
alcan halogenura bazica de Mg

3) Reactii de eliminare a hidracizilor:

-C-C-  C=C + HX
HX alchene

146
Compusi organici cu azot (nitroderivati, amine)

Nitroderivati, R-NO2
Definitie:
-sunt compusi organici care au in structura lor una sau mai multe grupe
functionale nitro (-NO2) legate de atomii de carbon ai radicalului
hidrocarbonat (-R).

Clasificare:
a) Natura atomului de carbon ce poarta gruparea nitro:
-primari R-CH2-NO2
-secundari R1-CH-NO2

R3 R2
-tertiari R1-C-NO2
R2
147
b) Natura radicalului hidrocarbonat: -alifatici
-aromatici

c) Numarul grupelor –NO2: -mononitroderivati

-polinitroderivati

Proprietati fizice
Nitroderivatii sunt substante toxice.
Nitroderivatii alifatici –incolori, lichizi sau solizi.
Solubilitatea in apa scade cu cresterea numarului atomilor de C.
Nitrometan-actiune iritanta asupra cailor respiratorii
-solvent si insecticid in agricultura
Nitroderivatii aromatici-colorati in galben
-solizi, cu exceptia C6H5-NO2 lichid
-au miros de migdale amare
-p.t. si p.f. cresc cu cresterea numarului de
grupe NO2 148
C6H5-NO2 -toxic
-se foloseste la obtinerea anilinei, colorantilor, cosmetica

2,4,6-trinitrotoluenul-solid, galbui, stabil

-utilizat ca exploziv in scopuri militare sau pasnice

2,4,6-trinitrofenolul (acid picric)-solid, galben

-proprietati explozive
-utilizat pentru identificarea arenelor

149
 Obtinerea nitroderivatilor
1) Reactia de nitrare a hidrocarburilor:
CH4 + HNO3  CH3-NO2 + H2O
C6H6 + HNO3  C6H5-NO2 + H2O (in prezenta H2SO4)

2) Reactia dintre compusi halogenati si AgNO2/NaNO2:

R-X + AgNO2  R-NO2 + AgX
R-X + NaNO2  R-NO2 + NaX

Proprietati chimice:
1) Reducerea grupei –NO2 la amino (-NH2):
R-NO2 +3Fe + 6HCl  R-NH2 +3FeCl2 +2H2O
Ar-NO2 + 3Fe + 6HCl  Ar-NH2 +3FeCl2 +2H2O
Agenti de reducere:-metale (Fe, Zn) +acizi anorganici
Fe + 2HCl  FeCl2 + H2
-hidrogen molecular, in prezenta cataliz. de Pd, Ni, Pt
150
Aminele R-NH2
Definitie: -derivati ai NH3 in care atomii de hidrogen sunt substituiti
cu radicali organici –R.

Clasificare-in functie de numarul radicalilor organici legati la azot

a) Amine primare: R-NH2
H3C-NH2 C6H5-NH2
metilamina anilina
b) Amine secundare: R1-NH-R2
CH3-NH-C2H5 C6H5-NH-C6H5
etilmetilamina difenilamina
c) Amine tertiare: R1-N-R2

R3
(CH3)3N C6H5N(CH3)2
trimetilamina dimetilfenilamina
151
Alcaloizii (compusi policiclici si heterociclici de origine vegetala):
cafeina, cocaina, nicotina, morfina, chinina-contin functiunea amino
Amfetamina, 1-fenil-2-aminopropan-reduce oboseala si foamea, prin
cresterea nivelului de glucoza din sange
Putresceina (tetrametilen-diamina) H2N-(CH2)4-NH2-se formeaza la
descompunerea proteinelor
Anilina-foarte toxica daca este inhalata, partial solubila in apa
-materie prima fundamentala a sintezei organice: detergenti,
medicamente-sulfamide, antioxidanti, coloranti (negru de anilina)
Trimetilamina –miros de peste
-se produce prin respiratia anaeroba a animalelor marine
sau degradarea proteinelor in prezenta microorganismelor din sedimen-
tele lacurilor

152
Utilizari
Industria chimica de sinteza fina:
-coloranti
-stabilizatori in industria petroliera, cosmetice, alimente, polimeri
sintetici
-medicamente-antihistaminice (tratarea alergiilor, boli tropicale-malaria)
-pesticide –izocianat de metil MIC-f. toxic
H3C-NH2 +COCl2  H3C-N=C=O + 2HCl
fosgen izocianat de metil
-materiale plastice, obtinerea nylonului, poliuretanului

153
Obtinere:
1) Alchilarea directa a NH3 sau a aminelor cu compusi halogenati:
NH3 +R-X  R-NH2 + HX
amina primara
R-NH2 + R-X  R-NH-R + HX
amina secundara
R-NH-R + R-X  R3N + HX
amina tertiara
2) Reducerea nitroderivatilor:
reducere
R-NO2  R-NH2
reducere
Ar-NO2  Ar-NH2
3) Trecerea NH3 si a vaporilor de alcooli peste alumina (Al2O3-
catalizator, la 3000 C)
R-OH + NH3  R-NH2 + H2O
154
Proprietati chimice:
1) Bazicitatea: -aminele pot accepta protoni
amine aromatice < NH3 < amine primare < amine secundare
2) Reactia cu acizii minerali (HCl, H2SO4):
R-NH2 + HCl  R-N+H3]Cl- clorura de alchilamoniu (clorohidrat)
3) Alchilarea aminelor:
a) Amina primara in exces  amina secundara
b) Halogenoalcan in exces  sare cuaternara
4) Acilarea aminelor primare si secundare:
R-C-OH + R’-NH2  R-C-NH-R’ + H2O
O O
amida

155
5) Reactia cu HNO2:
NaNO2 + HCl  HNO2 + NaCl
a) Amine alifatice + HNO2  alcooli
C2H5-NH2 + HNO2  C2H5-OH + N2 + H2O
b) Amine aromatice primare + HNO2  saruri de diazoniu
C6H5-NH2 + NaNO2 +2HCl  C6H5-N+N]Cl- +NaCl +H2O
clorura de fenildiazoniu
c) Amine alifatice/aromatice secundare + HNO2  nitrozamide
(ulei galben)
d) Amine alifatice tertiare + HNO2  azotiti (solutii incolore)
e) Amine aromatice tertiare + HNO2  sare nitrozo
(solutii galben-verzui)

156
 VIII. Introducere in biochimie
Carbohidraţi, lipide si proteine
Biochimia = ramura chimiei care studiaza substantele si reactiile chimice
specifice sistemelor vii (celule vii), procese de crestere, respiratie, digestie,
metabolism si reproducere.

Biomolecule:
-carbohidrati (zaharide)
-lipide (grasimi)
-proteine
-acizi nucleici
Hrana necesara organismului uman este alcatuita din:
carbohidrati, lipide, proteine, vitamine, minerale si apa.

157
Carbohidrati (zaharide sau glucide)
-sunt polihidroxi aldehide sau polihidroxi cetone.
-denumirea provine din formula lor empirica {CH2O}n sau Cx(H2O)y
-se gasesc in mod natural in plante, fiind unul din clasele de compusi
din hrana animalelor.

Carbohidrati:
-monozaharide
-dizaharide
-oligozaharide
-polizaharide.

158
a) Monozaharidele (zaharuri)
-sunt carbohidrati care nu mai pot fii hidrolizati in alte zaharide mai
simple
-cea mai cunoscuta este glucoza
-glucoza este sintetizata in frunze in procesul de fotosinteza
fotosinteza
6CO2(g) + 6H2O(l)  C6H12O6(aq) + 6O2(g)

Glucoza este folosita in plante:

- Prin transformare in amidon si depozitata
- Prin transformare in celuloza (asigura structura lemnoasa)
- Constituie rezerva de energie chimica pentru plante si animalele
care consuma plante
Energia este eliberata prin respiratie (procesul invers fotosintezei):
respiratie
C6H12O6(aq) +6O2(g)  6CO2(g) +6H2O(l)
159
Aldoze = monozaharide care contin gruparea aldehidica, -HC=O.
Cetoze = monozaharide care contin gruparea cetonica, -C=O

H-C=O H-C=O CH2OH H-C=O H-C=O

H-C-OH H-C-OH C=O H-C-OH H-C-OH
HO-C-H HO-C-H HO-C-H H-C-OH H-C-OH
H-C-OH HO-C-H H-C-OH H-C-OH CH2OH
H-C-OH H-C-OH H-C-OH CH2OH
CH2OH CH2OH CH2OH
glucoza galactoza fructoza riboza eritroza
(aldohexoza) (aldohexoza) (cetohexoza) (aldopentoza) (aldotetroza)

160
Monozaharida aldehidica C6H12O6 are 16 izomeri, dar glucoza si galactoza
sunt cele mai importante.

Glucoza (dextroza):
-se gaseste in stare naturala in plante si tesuturi animale
-este componentul unor dizaharide (sucroza, maltoza, lactoza) si
monomerul unor polizaharide (celuloza si glicogen)
-este componenta principala a zaharurilor din sange

Gradul relativ de dulce al unor carbohidrati

Zaharide fructoza sucroza glucoza maltoza galactoza lactoza zahar

invertit

Tarie relativa 100 58 43 19 19 9.2 75

161
Galactoza:
-izomer al glucozei
-se gaseste alaturi de glucoza in dizaharide (lactoza), in oligo si
poli-zaharide (pectina)
-este sintetizata de glandele mamare pentru a crea lactoza in lapte

Fructoza (levuloza):
-este o cetohexoza
-se gaseste in sucurile de fructe, miere si este constituentul dizaharidei
(sucroza) alaturi de glucoza
-este cel mai dulce zaharid, de 2 ori mai dulce decat glucoza
-este metabolizata direct, dar este rapid convertita de catre ficat in glucoza

162
Riboza, C5H12O6
-este o aldopentoza prezenta in adenozintrifosfat (ATP), care transporta
energia chimica in corp
-este alaturi de deoxiriboza, componentele importante ale acizilor nucleici
ADN si ARN care transporta informatia genetica in corp

b) Dizaharidele
-sunt carbohidrati a caror molecula contine 2 molecule de monozaharide
de acelasi tip sau diferite
-cele mai importante din punct de vedere biologic sunt sucroza, lactoza,
maltoza

Sucroza, C12H22O11 (zaharoza):

-se gaseste in mod natural in plante (trestia de zahar 15-20%; sfecla de
zahar 10-17%)

163
Lactoza, C12H22O11:
-este izomer cu sucroza
-se gaseste in mod natural in laptele mamiferelor (laptele uman-6,7%;
laptele de vaca-4,5%)
-se compune dintr-o molecula de galactoza ciclica (aldohexoza) si una
de glucoza ciclica (aldohexoza)

Maltoza, C12H22O11:
-este izomer cu lactoza si sucroza
-se gaseste in mod natural in grauntele de cereale
-comercial se prepara prin hidroliza partiala a amidonului, catalizata de
enzime sau de acizi diluati

164
Dizaharidele pentru a putea fii folosite de organismul animalelor si cel
uman trebuie hidrolizate enzimatic in monozaharide:
H+ sau sucraza
Sucroza + apa glucoza + fructoza

H+ sau lactaza
Lactoza + apa galactoza + glucoza

H+ sau maltaza
Maltoza + apa glucoza + glucoza

165
c) Polizaharide (carbohidrati complecsi)
-au masa moleculara peste 1 milion u.m.a.
-au formula moleculara {C6H10O5}n, n=valori de ordinul sutelor si miilor
-cele mai cunoscute sunt amidonul, glicogenul si celuloza

Amidonul:
-este polimerul glucozei
-se gaseste in mod natural in seminte, radacini, tuberculi de plante
-porumbul, graul, orezul, cartofii-cele mai importante materii prime
naturale de extragere a amidonului cu ajutorul apei
-constituie rezerva de hrana a plantelor
-este insolubil in apa rece, in apa calda formeaza geluri care la racire
se transforma in coca
-in prezenta iodului devine albastru-violet-reactie de identificare a
amidonului

166
Glicogenul (amidon animal):
-este rezervorul natural de carbohidrati a regnului animal
-se formeaza in corp prin polimerizarea glucozei si este depozitat in
ficat si tesut muscular
-poate fii sintetizat de anumite insecte, ciuperci, drojdii

Celuloza
-difera de amidon si glicogen prin modul de legare a moleculelor de
glucoza
-este cea mai abundenta substanta bioorganica din natura
-se gaseste in plante si lemn
-este materie prima importanta pentru industria textila si a hartiei;
fibre sintetice (tip rayon), filme fotografice, celofan

167
Digestia/metabolismul carbohidratilor
-este un proces biochimic complex
amilaza amilaza maltaza
Amidon Dextrina Maltoza Glucoza

Lipide (grasimi)
-sunt un grup de uleiuri si subtante organice grase care se gasesc in
organismele vii
-sunt insolubile in apa si solubile in solventi organici (benzen, cloroform)
-cele mai importante sunt grasimile si uleiurile = esteri ai glicerolului cu
lanturi lungi de acizi grasi (trigliceride), ce provin dintr-o molecula de
glicerol si trei molecule de acid gras
-cei mai multi acizi grasi saturati din grasimi si uleiuri sunt: acidul lauric,
miristic, palmitic, stearic

168
 O O
CH2-O-C-R1 CH2-O-C-C17H35

O O
CH-O-C-R2 CH-O-C-C15H31
O O
CH2-O-C-R3 CH2-O-C-C11H23

formula generala a unei trigliceride triacilglicerol tipic care contine

3 acizi grasi diferiti

169
Cei mai abundenti acizi grasi nesaturati care se gasesc in grasimi si uleiuri
contin 18 atomi de C si una, doua sau trei legaturi duble C=C:

CH3(CH2)7CH=CH(CH2)7COOH acid oleic

CH3(CH2)4CH=CHCH2CH=CH(CH2)7COOH acid linoleic

CH3CH2CH=CHCH2CH=CHCH2CH=CH(CH2)7COOH acid linolenic

Alti acizi grasi nesaturati importanti contin 16 atomi de carbon:

CH3(CH2)5CH=CH(CH2)7COOH acid palmitic

CH3(CH2)4(CH=CHCH2)4CH2CH2COOH acid arahidic

170
Compozitia acizilor grasi din anumite grasimi si uleiuri
Acid gras
grasime/ulei acid acid acid acid acid
miristic palmitic stearic oleic linoleic
grasimi animale:
unta 7-10 23-26 10-13 30-40 4-5
untura 1-2 28-30 12-18 41-48 6-7
seu 3-6 24-32 14-32 35-48 2-4
uleiuri vegetale:
masline 0-1 5-15 1-4 49-84 4-12
arahide - 6-9 2-6 50-70 13-26
cereale 0-2 7-11 3-4 43-49 34-42
seminte de bumbac 0-2 19-24 1-2 23-33 40-48
seminte de soia 0-2 6-10 2-4 21-29 50-59
seminte de inb - 4-7 2-5 9-38 3-43
a acid butiric, 3-4%
b acid linolenic, 25-58%
171
Acidul linoleic, acidul linolenic si acidul arahidic sunt esentiali in nutritia
animala si trebuie adusi in dieta.

Sapunurile-se obtin prin hidroliza grasimilor sau uleiurilor cu soda

caustica (sol. apoasa 40% NaOH), proces numit saponificarea
grasimilor.

CH2-O-C-R1 CH2-OH R1-COONa

O
CH-OH + R2-COONa
CH-O-C-R2 + 3NaOH 
O CH2-OH R3-COONa

CH2-O-C-R3 glicerol sapun

O (glicerina)
grasime/ulei Saponificarea grasimilor 172
Sapunuri cunoscute: -stearatul de Na: C17H35COONa
-palmitatul de Na: C15H31COONa
-oleatul de Na: C17H33COONa

Alte clase importante de lipide:

-fosfolipidele (lecitin-colina)
-glicolipidele (galactoza-acid gras)
-steroizii (colesterolul)

173
Aminoacizi si proteine

Aminoacizi
-substante organice care contin 2 grupe functionale (gruparea
carboxil si gruparea amino): H2N-R-COOH
In natura: ~200 aminoacizi, 20 sunt in proteine

Proteinele
-compusi macromoleculari naturali, formati din resturi de -aminoacizi.
-o macromolecula: 50-10000 resturi

174
 Aminoacizi uzuali, care se gasesc in proteine
Alanina Ala CH3-CH-COOH
NH2
Glicina Gly H-CH-COOH
NH2
Valinaa Val (CH3)2CH-CH-COOH
NH2
Leucinaa Leu (CH3)2CH-CH2-CH-COOH
NH2
Izoleucinaa Ile CH3-CH2-CH-CH-COOH
CH3NH2

Serina Ser HO-CH2-CH-COOH

NH2
175
Cisteina Cys HS-CH2-CH-COOH
NH2
Acid glutamic Glu HCOO-CH2-CH2-CH-COOH
NH2

Acid aspartanic Asp HCOO-CH2-CH-COOH

NH2
Lisinaa Lys H2N-(CH2)4-CH-COOH
NH2

176
 Treoninaa Thr H3C-CH-CH-COOH
OH NH2
Tirosina Tyr HO-C6H4-CH2-CH-COOH
NH2

a aminoacizi esentiali in nutritia umana

Insulina-hormonul care controleaza metabolismul zaharului in organismul

uman
-este o proteina C254H377N65O76S6

177
 Proteinele-substante amorfe
-nu au punct de topire fix
-sufera transformari sub actiunea caldurii
-proprietatile sunt determinate de structura lor

Clasificare:
-proteine insolubile in apa (scleroproteine)-specifice regnului animal
Ex.: keratina (par, unghii, copite, piele)
colagen (cartilaje)
elastina (ligamente)
fibrina (fibre de matase naturala)
-proteine solubile in apa
Ex.: cazeina (lapte)
globulinele si hemoglobina (sange)
albuminele (oua)
proteinele din muschi (miogen, miosina)
178
Specificitatea-functia cea mai importanta a proteinelor
-intr-un corp sunt pana la 100000 proteine specifice

Denaturarea-transformarea proteinelor sub influenta diferitilor factori

fizici (caldura, radiatii) sau chimici (acizi, baze, alcooli)

Identificarea proteinelor:
a) Reactia biuretului -cu sol. NaOH 10% si CuSO4 1%,
 coloratie roz-violet
b) Reactia xantoproteica-cu sol. HNO3 conc.  pp. alb-galbui,
+NaOHportocaliu

Surse de proteine din regnul animal si vegetal: carnea, laptele, ouale,

pestele, cerealele.

179
 Acizi nucleici, enzime si vitamine
Acizi nucleici (polinucleotide)
Definitie: sunt substante macromoleculare formate prin inlantuirea unor
molecule de nucleotide.

Nucleotidele sunt formate din:

-o baza azotata
-un carbohidrat (zaharida)
-un radical fosfat

Bazele azotate:
-substante organice in care atomii de C si N sunt grupati in cicluri
Pot fii:
-baze purinice-ex: adenina si guanina prezente in ADN
-baze pirimidinice-ex:citozina – ADN si ARN; timina- ADN;
uracilul-ARN
180
Carbohidratul (monozaharida)-pentoza cu 5 atomi de C.
Acizi nucleici:
-riboza (R) in ARN
-dezoxiriboza (D) in ADN

Radicalul fosfat (P) –formeaza legaturi esterice cu pentozele

ADN ARN
A-D-P A-R-P
G-D-P G-R-P
C-D-P C-R-P
T-D-P U-R-P

181
ADN-ul = spirala vietii
t > 1000 C – denaturare,  ADN monocatenar;
racire treptata  renaturare
racire brusca  denaturare

Ereditatea = stocarea informatiei genetice si transmiterea ei.

ADN-ul se autocopiaza (esenta vietii)

Replicarea (autocopierea) ADN-ului-celula se pregateste de

diviziune; cantitatea de ADN se dubleaza,  enzime

Bifurcatie de replicare = punctul de ramificare a macromoleculei de

ADN
182
ARN-molecula alcatuita dintr-o singura catena polinucleotida, care
se formeaza prin legaturi diesterice dintre radicalul fosfat si pentoza
moleculele de ARN nu au dimensiuni f. mari

Sinteza ARN (transcrierea) se realizeaza pe baza complementaritatii

bazelor azotate

ARN-ul = purtator unic al informatiei ereditate la virusurile ARN

(ribovirusuri) si la viroizi.

183
Tipuri de ARN:
-mARN (ARN-ul mesager)-copiaza informatia genetica dintr-un fragment
de ADN si o aduce, ca pe un mesaj, la locul sintezei proteice.
Moleculele sunt intotdeauna monocatenare si au lungimi diferite

-rARN (ARN-ul ribozomat)-intra in alcatuirea ribozomilor asociat cu

diferite proteine.
Este sintetizat prin transcrierea ADN.

-tARN (ARN-ul de transfer)-este specializat pentru aducerea amino-

acizilor la locul sintezei proteice.
Are 2 poli functionali:
-unul la care se ataseaza un anumit aminoacid
-altul care contine o secventa de 3 nucleotide, secventa mARN, unde se
ataseaza pe baza complementaritatii

184
Enzime
Definitie: sunt catalizatori biochimici; compusi chimici care maresc
viteza reactiilor chimice ce se desfasoara in sistemele biologice, fara
a se consuma.

Procese enzimatice:
-fermentatia vinului
-dospirea painii

Fermentatie=procesul enzimatic de transformare a glucozei in alcool,

catalizate de microorganismele care secreta fermenti.

Enzime-simple -apartin unui aminoacid

-conjugate (holoenzime) –contin -o parte proteica (apoenzima)
-o parte neproteica (coenzima)
185
 Apoenzima + Coenzima = Holoenzima

Specificitatea in raport cu tipul de reactie catalizat si cu natura

substratului catalizat.
Ex: maltaza catalizeaza numai reactia de hidroliza a maltozei.

Substrat=substanta sau amestecul de substante asupra carora actioneaza

un catalizator (o enzima).
Ex: sucroza este substratul enzimei sucraza.

Denumirea=denumirea substratului +sufixul “aza”.

Exceptii-ex: pepsina, renina, tripsina

186
 E + S  E-S  E + P
Ex.: hidroliza maltozei:
Maltaza + Maltoza  Maltaza-Maltoza
E S E-S
Maltaza-maltoza +H2O  maltaza + 2 Glucoza
E-S E P
Eficienta catalitica
Ex: reactia decurge de 108-1011 ori mai repede in prezenta enzimei
Reactii catalizate de enzime:
-reactii de hidroliza
-reactii de polimerizare si policondensare
-reactii de oxido-reducere
-reactii de transfer de grupari functionale (formil, metil, amino, acil
carboxil)
-reactii de formare si scindare de legaturi covalente
187
Vitamine
Definitie: sunt substante de o importanta majora pentru functionarea
organismului uman; sunt indispensabile pentru intretinerea tesuturilor,
eliberarea si utilizarea energiei furnizate de alimente.

Organismul isi procura cea mai mare cantitate de vitamine prin asimilare
directa din alimentele consumate.

Deficitul de vitamine  stari patologice caracteristice

Excesul de vitamine  hipervitaminoze periculoase

Clasificarea vitaminelor, dupa solubilitate:

-vitamine solubile in mediu apos (hidrosolubile): vitamina C, H, G, PP si
complexul vitaminelor B (B1; B2; B3; B5; B6; B8; B9; B12)
-vitamine solubile in mediu gras (liposolubile): vitamina A; D; E; K1; K2

188
Nevoia de vitamine-dependenta de varsta, activitate fizica, felul dietei
si valoarea metabolismului

Vitamina A, C20H30O –tulburari de vedere

- surse: ficat, lapte, unt, branza, morcovi, rosii

Complexul de vitamine B: B1, B2, B3(PP), B5, B6, B8(H), B9, B12
Surse: carne de porc, ficat, rinichi, lapte, branza, albus de ou, legume,
drojdia de bere, cerealele
Intervin in: metabolismul proteinelor, lipidelor, carbohidratilor;
regenerarea celulelor, sinteza acizilor nucleici

Vitamina B12 - rol important la nivelul globulelor rosii si a pielii

- contribuie la dezvoltarea fizica
- nu apare in produsele de origine animala

189
Vitamina B3 (PP) (amida acidului nicotinic)
-metabolismul carbohidratilor si lipidelor
-scade tensiunea arteriala, concentratia colesterolului

Vitamina B5 (acidul pantotenic)

-rol in generarea energiei necesare proceselor fiziologice si in desfasurarea
reactiilor enzimatice
-este indispensabila functionarii glandelor suprarenale
-deficitul determina stari de oboseala, tulburari de somn, stari de greata

Vitamina B9 (acid folic)

-esentiala pentru sinteza ADN
-indispensabila in tratamentul influxului nervos (activitate cerebrala)

190
Vitamina B10 (acidul p-aminobenzoic)
Contribuie la formarea globulelor rosii si metabolismul fierului

Vitamina C (acid ascorbic)

-se gaseste in fructe, legume proaspete: citrice, rosii, spanac, patrunjel,
ardei, maces, cartof
-sursa principala: maciesul
-intervine in sinteza colagenului, favorizeaza absorbtia fierului si
stimuleaza sistemul imunitar
-are efect antistres, creste si mentine randamentul fizic

191
Vitamina D (D2 si D3)
-se gaseste in ficat, peste gras, unt, lapte, branza, galbenus de ou
-esentiala in homeostazia Ca si P
-copiii 0-3 ani au cea mai mare nevoie de vitamina D

Vitamina E
-intervine in metabolismul carbohidratilor si creatininei din muschi,
in oxidari celulare, previne imbatranirea prematura
-amelioreaza afectiunile pulmonare, accelereaza vindecarea afectiunilor
chirurgicale

Vitamina K
-actioneaza la nivelul ficatului
-intervine in mecanismul de coagulare a sangelui
-surse: carne, oua, peste,uleiuri, fructe si legume proaspete

192