Atomul.

Structura învelișului electronic

Materia manifestă proprietăţi electrice. Termenul materie se referă la tot ceea ce există în Univers,
ocupă un anumit volum şi are masa proprie. Proprietatea fundamentală a materiei este mişcarea. Materia se
manifestă sub două forme: corpusculară (particule elementare, atomi, ioni, radicali) şi ondulatorie. Atomul,
particulă materială universală este constituit din particulele subatomice.

Atomul este divizibil, el are o structură complexă. Toate particulele care alcătuiesc un atom se numesc
particule elementare:protonul, electronul și neuronul.

Protonii și neutronii alcătuiesc partea central a atomului, nucleul; de aceea se mai numesc și nucleoni.

Protonii sunt particule elementare care au masa 1 si sarcina electrică +1(p+).

Neutronii sunt particule elementare care au masa 1 si sarcina electrică 0( n).
Electronii sunt particule elementare care au masa 0 si sarcina electrică -1(e-).
De interes în studiul chimiei sunt particulele subatomice: protonul, neutronul şi electronul (tabelul 1.)

Tabelul 1 Particule subatomice

Sarcina
Particu

Simbol

Sarcina electrică,
la

electrică Masa, Masa, Masa

relativă* kg uam
electron e-, β− C
- 1,602176×10 −19
-1 9,109382 ×10−31 5,485799×10−4 1/1836
proton p, p+ + 1,602176×10−19 +1 1,672621 ×10−27 1,007276 1
neutron n, n0 0 0 1,674927 ×10-27 1,008664 ≈1

Numărul atomic Z reprezintă totaltatea protonilor dintr-un nucleu.

Numărul protonilor din nucleu, denumit număr atomic (Z) este egal cu numărul electronilor din învelişul de
electroni al unui atom, astfel încât, atomul este neutru din punct de vedere electric.

Suma dintre numărul particulelor grele, numărul neutronilor (N) şi numărul protonilor (Z) reprezintă numărul
de masă (A).

Specia de atomi cu același număr atomic Z formează un element chimic.

A=Z+N

Izotopii sunt specii de atomi cu acelasi număr atomic Z, dar cu număr de masa diferit.

Ex. Izotopii hidrogenului:

 Până în prezent se cunosc 112 elemente, cu peste 3200 izotopi şi izomeri, din care 285 sunt relativ
stabili, 67 izotopi naturali sunt radioactivi, în total 352 izotopi naturali. Radionuclizii sunt combinaţii
instabile de nucleoni, care emit radiaţii în procesul de stabilizare prin dezintegrare (descompunere)
radioactivă. Aceasta implică trecerea de la o combinaţie instabilă de neutroni şi protoni a unui nucleu al unui
element chimic, în nucleul unui izotop (mai) stabil aparţinând altui element chimic.

- Radioactivitatea naturală (descoperită de H. Becquerel 1896) este un proces spontan, cu emisie de particule:
alfa, beta şi gamma;

- Radioactivitatea artificială este un proces provocat printr-o reacţie nucleară prin care se obţine un
izotop instabil, care trece spontan (10-12 -10-13 s) într-un alt nucleu.
Unitatea de măsură a cantităţii de substanţă chimică se numeşte mol; acesta conţine un număr de entităţi
materiale (atomi, molecule, ioni, electroni) egal cu numărul lui Avogadro, NA = 6,02214179×1023 mol-1 .
Din considerente practice, pentru calculele uzuale în chimie se utilizează unitatea
atomică de masă, (notaţie: u.a.m sau u), care reprezintă fracţia 1/12 din masa izotopului 12 C (u.a.m =
-27
1,660538782×10 6 kg).
În atomi, electronii suferă atracţia electrostatică a nucleului precum şi acţiunile de respingere şi interacţiunile
magnetice ale celorlalţi electroni.

Interacții care au loc într-un atom

Masa atomică a unui element este determinate de:

a) masa atomică relativă a izotopilor;

b) procentul în care se găsesc acești izotopi.

Problemă:

Cei 2 izotopi ai atomului ai clorului cu număr de masa 35 si 37 se găsesc ăn proportie de 3:1( 75% și 25%).
Calculați masa atomică relativă a clorului.

A= 35x75/100+ 37x25/100= 35,5

Orbitali. Straturi. Substraturi

Substraturile electronice ale unui strat au energii apropiate şi sunt formate din orbitali atomici de acelaşi tip.
Substraturile se notează cu litere s, p, d, f precedate de numărul stratului electronic (1s, 2s, 2p,...4d,..5f).
Numărul electronilor este marcat prin indicele superior (1s2., 4f14). Fiecare orbital atomic se caracterizează
printr-o anumită energie şi formă, în funcţie de distanţa faţă de nucleu. Un orbital poate fi ocupat de maximum
doi electroni de spin opus.

Orbitali s.
În fiecare nivel energetic există un singur orbital s, care este de cea mai joasă energie. Prezintă simetrie sferică
în jurul nucleului. Orbitalii s se găsesc în toate nivelele energetice, începând cu primul nivel, K (n ≥ 1).
Orbitalii de tip s au formă sferică.
Orbitali p.

Orbitalii de tip p (npx, npy, npz) populează toate nivelele electronice, începând cu nivelul L (n ≥ 2). 3*2=6.
Aceştia sunt orientaţi după cele trei direcţii ale axelor de coordonate (unghi de 90°). Au forme bilobare, cei doi
lobi identici fiind distribuiţi simetric de-a lungul axelor cu nucleul în originea acestora. Orbitalii p formează
legături chimice într-o anumită regiune între atomi şi cu o anumită orientare în spaţiu.

Orbitali d

Există 5 orbitali de tip d, 5*2 = 10 electroni.

Orbitali f
Există în total şapte orbitali atomici de tip f, care populează nivelele energetice, începând cu nivelul N (n ≥
4).

Configuraţia electronică a atomilor reprezintă distribuţia electronilor în învelişul de Z electroni al unui

atom.

Principiul de construcţie a învelişului de electroni = Principiul energetic: nivelele energetice existente în

atom se ocupă consecutiv, în ordinea crescătoare a energiei acestora.

Principiul lui Pauli (principiul excluziunii): într-un orbital nu pot exista doi electroni cu aceeaşi stare
energetică (cu toate numerele cuantice identice).
Regula lui Hund (regula multiplicităţii maxime). Se referă la ocuparea cu electroni a orbitalilor care fac parte
din acelaşi substrat energetic. Aceasta stabileşte că: un orbital (np, nd, nf) nu poate fi ocupat cu doi electroni
decât după ce toţi orbitalii substratului respectiv au fost ocupaţi cu câte un electron de spin paralel
(electroni impari).
1s 2 < 2s2 < 2p6 < 3s2 < 3p6 < 4s2 < 3d10 < 4p6 < 5s2 < 4d10<5 p6<6 s2

Succesiunea ocupării cu electroni – regula diagonalei

Succesiunea ocupării cu electroni a nivelelor şi subnivelelor energetice
Configuraţia electronică a atomilor cu Z=1-36
 v
Numărul atomic (Z) corespunde cu nr de ordine al elementului din S.P.(sistemul periodic). Atomul unui element
este neutru, deoarece numărul protonilor din nucleu este egal cu numărul electronilor din învelișul electronic.
Nr. straturilor electronice ale unui atom este indicat de nr. perioadei.
Elementele la care se completează orbitalii de tip s sau p ai ultimului stra(ns și np) se găsesc in grupele de tip
A(gr. Principale).
Elementele la care se completează orbitalii de tip d ai ultimului stra(n-1)d formează grupele de tip B (grupe
secundare).
Fiecare perioadă ăncepe cu un metal alcalin și se încheie cu un gaz rar.
La elementele care fac parte din grupa lantanidelor(4f) și actinidelor(5f) este în curs de completare substratul f
al antepenultimului strat(n-2)f.
Nr. electronilor de valență de pe ultimul strat este indicat de nr. grupei din care face parte elementul.

ns2 (n-1)d4 ns1 (n-1)d5

ns2 (n-1)d9 ns1 (n-1)d10