www.referat.

ro

Aluminiul si compuii lui

- Simbol: Al;
- numarul atomic Z=13;
- masa atomica A=26,9815;
- configuratia electronica
- valenta III;
I)

1s 2 2s 2 2p 6 2s 2 3p 1 ;

Stare Naturala:

Aluminiul este al treilea element ca raspandire, dupa oxigen

si silicat. A fost descoperit de F. Wohler (1827). El formeaza
7,5% din scoarta Pamantului si se gaseste sub forma de
compusi. Compusii cei mai raspanditi sunt: feldspatii (alumosilicati de potasiu sau de sodium, K [ AlSi 3O8 ], respective Na
[ AlSi3O8 ]) si produsele lor de descompunere: argila si caolinul
a caror compozitie corepsunde formulei Al2O3 2SiO2 2H2O.
Dintre ceilalti compusi ai aluminiului, cei mai raspanditi sunt:
corindonul, Al2O3; diasporul, Al2O3 H2O; hidrargilitul,
Al2O3 3H2O; spinelul, Al2O3 MgO; criolitul
(hexafluoroaluminat trisodic), Na3 [ AlF6 ], etc. Pentru
obtinerea aluminiului, se utilizeaza diasporul si hidragilitul, care
constituie mineralele principale din minereul cunoscut sub
numele de bauxita, care se gaseste si la noi in tara in Muntii
Apuseni. Bauxita este constituita dintr-un amestec de: diaspor,
hidragilit, oxid de fier, Fe2O3, dioxid de silciu, SiO2 si dioxid de
titan, TiO2.
Bauxita are o compozitie foarte variata si este diferit
colorata, culoarea fiind data de continutul in oxid de fier. Astfel,
bauxita alba contine 0,5 5 % Fe2O3, cea galbena, 10 25 %
Fe2O3, iar bauxita rosie 15 60 % Fe2O3.
II)

Obtinerea aluminiului:

Procedeul tehnologic trece prin doua etape:

1.

extragerea aluminei, Al2O3, pure din bauxita;

2.

extragerea aluminiului prin electroliza, cu electrozi de

carbune, a aluminei dizolvata in criolit topit.

III) Proprietati:
Aluminiul este un metal de culoare alba-argintie, foarte
maleabil si ductile; la 600 devine sfaramicios. Are o densitate
foarte mica (2,699 g/cm3) in raport cu densitatea celorlalte
metale uzuale. Astfel, aluminiul este de aproximativ trei ori mai
3

usor decat fierul (densitatea fierului este de 7,8 g/cm ).

Aceasta proprietate a determinat intrebuintarea lui in
constructia masinilor si pieselor de masini care trebuie sa fie
cat mai usoare.
Aluminiul se topeste la 659,7. E maleabil si ductile; bun
conducator de caldura si de electricitate, inlocuind partial
cuprul in fabricarea conductoarelor electrice. Este rezistent
(stabil) fata de aer. Aluminiul in aer se acopera la suprafata cu
un strat subtire, protector, de oxid de aluminiu. In stare de
pulbere aluminiul, incalzit la 700, arde si se transforma in oxid
de aluminiu:

4Al + 3O2 2Al2O3

Din cauza marii sale afinitati pentru oxigen, aluminiul este
un foarte bun reducator pentru oxizii metalelor, proprietate
folosita in aluminotermie. Astfel,reduce oxidul de fier punand
fierul in liberatate:
Fe2O3 +

2Al = Al2O3 + 2Fe

In aceasta reactie se produce foarte multa caldura si

temperatura se ridica la 2400. Amestecul de oxid de fier si de
pulbere de aluminiu se numeste termit. Prin metoda
aluminotermica se pot prepara fierul, cromul, manganul,
titanul, etc., in stare extreme de pura, precum si diferite aliaje.
Aluminotermia mai este folosita la sudarea diferitelor piese

metalice, ca de exemplu, capetele sinelor de tramvai, arborii de

transmisie.
Aluminiul se combina cu clorul, cu bromul, chiar la
temperatura normala, iar cu iodul numai la cald, formand
halogenurile respective:

2Al + 3Cl2 = 2AlCl3

Cu sulful formeaza prin incalzire sulfura de aluminiu:

2Al + 3S = Al2S3
La temperature foarte inalte, aluminiul se combina cu azotul
formand azotura de aluminiu AIN si cu carbonul, carbura de
aluminiu Al4C3.
Aluminiul descompune foarte greu apa, chiar la temperatura
inalta (100), dand hidroxid de aluminiu si hidrogen:

2Al + 6H2O = 2Al(OH)3 + 3H2

In general, sarurile aluminiului sunt solubile in apa, cu
exeptia hidroxidului, fosfatului, silicatilor si acetatului basic.
Cele solubile hidrolizeaza si au reactie acida conform ecuatiei:
Al

3+

6H2O Al(OH)3 + 3[H3C+]

IV) Intrebuintari:
Aluminiul este intrebuintat pe scara mare la fabricarea
vaselor de bucatarie; in foi subtiri serveste in industria
alimentara la ambalarea diferitelor produse ca : branzeturi, unt,
ciocolata, bomboane, etc. O mare intrebuintare a aluminiului
este la obtinerea aliajelor. In functie de densitate, aliajele
aluminiului pot fi clasificate in : aliaje grele si aliaje usoare.
Aluminiul pur sau sub forma de aliaje se intrebuinteaza in
electricitate, pentru confectionarea conductelor si a pieselor

pentru aparate electrice, condensatoare de radio. Aluminiul mai

este intrebuintat pentru dezoxidarea otelului, deoarece reduce
oxidul de fier la fier metalic; excesul de aluminiu ramane in otel
sub forma de aliaj cu fierul.
Industria aluminiului este una din ramurile cele mai
importante ale metalurgiei neferoase.

V)

Compusii aluminiului:

Oxidul de aluminiu Al2O3 sau alumina se gaseste in

natura cristalizat, incolor sau galbui, sub forma unui mineral
numit corindon. El prezinta si varietati diferit colorate,
datorita oxizilor metalici pe care ii contine. Cand este colorat
in rosu, corindonul se numeste rubin, culoarea datorandu`se
urmelor de oxid de crom ; cand are culoarea galbena se
numeste topaz, cand are culoarea albastra contine si oxid
de fier si se numeste safir.
Oxidul de aluminiu se obtine prin arderea aluminiului in aer,
la 700 , sau prin calinarea hidroxidului de aluminiu,
conform ecuatiilor :

4Al + 3O2 = 2Al2O3

Calcinare

4Al(OH)3--------- 2Al2O3 + 6H2O

Hidroxidul de aluminiu Al(OH)3 se obtine dintr-o sare
solubila de aluminiu si un hidroxid de alcalin:
AlCl3 +

3KOH = Al(OH)3 + 3KCl

Clorura de aluminiu AlCl3 6H2O se obtine prin

dizolvarea hidroxidului de aluminiu in acid clorhidric:
Al(OH)3 +

3HCl AlCl3 + 3H2O

 Sulfatul de aluminiu Al2(SO4)3 18H2O este cea

mai intrebuintata sare de aluminiu. Se poate obtine prin
tratarea hidroxidului de aluminiu cu acid sulfuric:

2Al(OH)3 + 3H2SO4 Al2(SO4)3 + 6H2O

Duroluminiul sau Durolul este un aliaj care este mai
dur si mai rezistent decat aluminiul pur. El este mai putin
rezistent la coroziune si se protejeaza de obicei cu un strat
de aluminiu pur. Tabla fabricata prin includerea unei foide
duroluminiu intre doua foi de aluminiu se numeste tabla
alclod.

VI) Obtinerea electrolitica a aluminiului:

Aluminiul commercial se prepara in intregime pe cale
electrolitica, printr-un proces descoperit in 1886 de un tanar
American, Charles M. Hall(1863-1914), si, independent, in
acelasi an, de un tanar francez, P.L.T. Heroult(1863-1914). O
cutie de fier captusita cu carbune, care serveste drept catod,
contine electrolitul, care este mineralul criolit, Na 3AlF6, topit
(sau un amestec de AlF6, NaF si, cateodata CaF2, pentru a
cobori punctual de topire), in care este dizolvat oxidul de
aluminiu Al2O3. Oxidul de aluminiu se obtine din minereul
bauxite, printr-un proces de purificare descris mai jos.
Anozii sunt facuti din carbune. Trecerea curentului produce
suficienta caldura pentru a topi electrolitul, la circa 1000 C.
Metalul aluminiu care se obtine in urma procesului de
electroliza se lasa la fundul celulei si este indepartat. Reactia
la catod este:
Al+++ + 3e- Al
Reactia la anod implica carbunele electrolizilor, care
transformat in bioxid de carbon:
C + 2O-- CO2 + 4eCelula lucreaza la o diferenta de potential intre electrozi
de circa 5 V. Bauxita este un amestec de minerale de

aluminiu(AlHO2, Al(OH)3), care contine putin oxid de fier. Ea

se purifica prin tratare cu o solutie de hidroxid de sodium,
care dizolva oxidul de aluminiu hidratat ca ion aluminat,
Al(OH)4- dar nu dizolva oxidul de fier:
Al(OH)3 + OH- Al(OH)4Solutia este filtrata si apoi acidulata cu bioxid de
carbon, care produce o reactie inverse celei de mai sus,
formand ionul carbonat acid, HCO3-:
Al(OH)4- + CO2 HCO3- + Al(OH)3
Hidroxidul de aluminiu precipitat este deshidratat prin
calcinare (incalzire la o temperature inalta), iar oxidul de
aluminiu purificat este gata pentru a fi adaugat in electrolit.

Farmacopeea:
1) Sulfat de aluminiu si de potasiu:
AlK(SO4)2 12H2O.
Sinonime: alumen, alaun de potasiu.
Descriere: Cristale incolore sau pulbere cristalina alba,
fara miros, cu gust acru, astringent. Prin incalzire peste 90
se lichefiaza prin dizolvare in apa de cristalizare; la
aproximativ 200 pierde apa de cristalizare, transformanduse in sare anhidra.
Solubilitate: Usor solubil in apa, practic insolubil in alcool.
Solutia A: 2,5g sulfat de aluminiu si de potasiu se dizolva
in 25 ml apa su se completeaza cu acelasi solvent la 50 ml.
Conservare: In recipiente bine inchise
Actiune farmacologica si intrebuintari: Astringent (pentru
uz extern).

Aluminii HYDROXYDATUM
2) Hidroxid de aluminiu: Al(OH)3
Descriere: Pulbere alba, amorfa, fina, fara miros si fara
gust.
Solubilitate: Practic insolubil in apa si alcool. Se dizolva
prin incalzire la aprox. 50C in acizi minerali diluati si in

solutii de hidroxizi alcolini dand solutii transparente sau

tulburi. Suspensia apoasa are reactie slab alcolina.
Solutia A: La 1,0g hidroxid de aluminiu se adauga 30 ml
acid clorhidric 100g/l se incalzeste la fierbere pana la
dizolvare, se raceste, se completeaza cu apa 50 ml si se
filtreaza.
Conservare: In recipiente bine inchise.
Actiune farmacologica: Antiacid.

Aluminii SULFAS
3) Sulfat de aluminiu: Al(SO)4 18H2O

Descriere: Cristale albe, bucati cristaline sau pulbere

cristalina alba, fara miros, cu gust acrisor astringent. La aer
pierde partial apa de cristalizare.
Solubilitate: Solubil in apa, practice insolubil in alcool.
Solutia A: 5,0g sulfat de aluminiu se dizolva in 10 ml apa
proaspat fiarta si racita si se completeaza cu acelasi solvent
la 50 ml.
Conservare: In recipiente bine inchise.
Actiune farmacologica: Astringent; slab antiseptic.

Solutia Aluminii ACETICO-TARTARICI

4) Solutie de acetotartarat de aluminiu:
Sinonim: solutie Burow.
Descriere: Solutie limpede, incolora, cu miros slab de acid
acetic, cu guts acru, astringent.
Conservare: La loc racoros;
Actiune farmacologica: Astringent; antiseptic.

5) Clorura de aluminiu: AlCl3 6H2O

Solutia A: 25g de clorura de aluminiu se dizolva in 500 ml

apa si se completeaza cu acelasi solvent la 1000 ml.

Referat
La chimie

Aluminiul

i compuii
lui
Elev:Zabica Constantin S.
Profesor:Rotarciuc Tatiana