Meteugurile artistice sunt domeniul cel mai expresiv al culturii tradiionale.

Prin definiie, a
fi meter nseamn a cunoate i a profesa mai bine dect alii un domeniu foarte specific al
creaiei, care necesit cunotine i deprinderi de munc special dobndite.Croitoria este un
mestesug vechi si necesar,renumit in toate timpurile prin mesteri iscusiti,care isi faceau meseria
cu pasiune.Isoria dezvoltarii vestimentatiei si practica cotidiana conving ca asta de a te imbraca
se bazeaza pe anumite criterii.Designul vestimentar este una dintre artele applicate,dedicate
hainelor si accesorilor.S fii imbrcat frumos,elegant,cu gust,modern in orice situatie nu eswte
uor.Eleganta se obine printr-un accord perfect intre haina,circumstanta,atitudinea si
personalitatea celui care o poarta.Daca in present articolele de imbracaminte sint produse in
ateliere,fabric dotate cu utilajele modern,istoria ne prezinta omul primitiv cu o imbracaminte
sumar,obinut din piei de animale sau din scoarta si frunzele copacilor.De atunci si pina in
present,vestimentatia a avut o evolutie continua,determinate de obtinerea unor materiale noi cu
aspect placut,rezistente la prelucrare si commode.De-a lungul secolelor,stilurile vestimentatie au
suferit schimbri.Spre exemplu,in Evul Mediu,imbracamintea epocii era o combinatie intre
costumul greco-roman si fantezia bizantina.Vemintele erau lungi si largi,se purtau
voaluri,matasuri si broderii in culori vii.In moda Epocii Renaterii a avut loc o schimbare
major,hainele fiind scurte pentru barbati si lungi pentru femei.Se purtau catifele plisate,garnituri
de blan care subliniau rangul sau bogia.Cea mai mare inventie a modei sec.XVIII-XIX este
rochia-paner,rochia zburatoare,care pornea din umeri si se largea imens in partea de jos.Apoi s-a
trecut la rochia supl.Moda epocii era rochia alba.
Cele mai vertiginoase schimbari ale modei si stilurilor vestimentare au avut loc in sec.XX.n
1913,Paul Poiret,elibereaza femeile de corset .In 1925 se anunta o noua epoca pentru
domanetalia coborita pe olduri,rochia pina la genunchi,confectionata din textile sau piele.In
1948,Cristian Dior lanseaza rochia normal,cu talia marcata.Lumea modei din Europa in aceasta
perioada e dominate de stilul Chanel.Coco Chanel a impus noi directii,propunind modele simple
de costume si rochii,fuste scurte,pantalon pentru femei,palarii-stilul relaxat si inutele
lejere.Rochia neagr-model lansat de ea-a rezistat in timp,cu schimbari minime de la o generatie
la alta.Cristian Dior,Coco Chanel,Saint Laureant,Vi.Gianni Versace etc.reprezinta nume de marca
in lumea modei,fiecare cu casa de moda,cu creatiile sale care au accentuat
individualitatea,personalitatea.
Articolele vestimentare se clasifica in mai multe grupe,dupa diferite criterii:de destina ie,de
specialitate,de sezon,de sex si virsta,de exteriorul persoanei etc.Aspectul si forma obiectelor de
imbracaminte depend de anturajul in care se utilizeaza.
Dup destinaie,exista articole pentru fiecare zi,articole de odihna,pentru sport,mbrcminte de
galp i pentru festiviti,costume populare traditionale,articole pentru lucru,uniforme.
Articolele vestimentare pot fi mprite dup linia de sprijin:cu sprijin pe talie,care imbraca
partea de jos a corpului(fust,fust-pantalon,pantaloni,orturi etc.); cu sprijin pe umr,care
imbrac partea de sus a corpului(bluz,vest,jachet,rochie,pardesiu etc.)
Stilul definiteaz esena mbinarii principiilor,creative ale obiectelor,ale culturii material i
spiritual a societii,filtrate n timp.n istoria culturiiau existat urmatoarele
stiluri:classic,medieval,

renascentist,baroc,rococo etc.Fiecare perioada istorica alegea forma caracteristica proprie,un

anumit ideal esthetic al omului,care se exprima in mod essential prin vestimentatie.In ultimele
decenii moda se dezvolta in urmatoarele directii de stil:classic,sport,romatinc,etno-folc,difuz,tip
safari,retro etc.
Melanjul de stiluri,de cele mai multe ori,invita la descoperirea si sublinierea propriei
personaliti prin definirea i cultivarea unui stil adecvat.Stilul oricrei personae see formeaza in
timp.Pe parcurs ne alegem un stil care ne individualizeaza,ne face sa fim unici.La etapa
actuala,femeile,fetele sint passionate de moda.Moda se schimb,ins stilul rmine in noi.

I. ARGUMENT
Produsul de mbrcminte are drept scop protejarea corpului dar are i rolul de nfrumuseare a
acestuia. Orice produs de mbrcminte trebuie sa satisfac anumite cerine ca msura a valorii de
ntrebuinare a unui bun material. Indiferent de forma valorii de ntrebuinare produsul trebuie sa satisfac
nevoi spirituale, materiale sau de orice alta natura ale oamenilor care devin pe msura satisfacerii,
consumatori de bunuri, cumprtori. Opiunea cumprtorului va fi influenata de factori de conjunctur,
mprejurri care influeneaz decizia, factori n mare msura dependeni de calitate, confort, aspect, etc.
Frumusetea imbracaminte este un ansamblu de forme, armonii, si culori pe care trebuie sa le
indeplineasca imbracamintea.
Comoditatea la purtare se refera la gradul de placere cu care este purtat un produs, si intereseaza
toate categoriile de imbracaminte. Se realizeaza prin linia de croi care trebuie sa permita efectuarea lejera
a miscarilor, si prin marimea produsului care trebuie sa fie aleasa corect pentru dimensiunile purtatorului.
Perfectiunea imbracamintei si a obiectelor care ne inconjoara este exprimata prin cuvantul
frumos, iar acest frumos poate fi conceput vizual si auditiv.
Rolul imbracamintei se imparte in trei categorii care sunt:
- rol functional
- rol estetic
- rol social
Rolul functional de a ne proteja impotriva factorilor externi de mediu ( ploaie, vant, ninsoare ).
Rolul estetic de a ne da un aspect cat mai frumos persoanei care poarta imbracamintea. Acest
rol se realizeaza prin linia de croire, care se va realiza atat sa fie acoperite eventualele defecte ale
corpului, si sa scoata in evidenta partile frumoase. Natura materialului cat si culoarea vor fi alese in
concordanta cu aspectul si caracterul persoanei.
Rolul social determina purtatorul sa se simta incadrat in societate si in mediul in care poarta
imbracamintea.
Moda imbracamintei reprezinta ansamblul de gusturi, preferinte si deprinderi care predomina de o serie
de factori:
- linia de conceptie

- materialul folosit
- zona geografica
- motivele populatiei dintr-o zona
- destinatie
- conditiile de realizare

II. DESCRIEREA PRODUSULUI

innd cont c n ultimii ani s-a obinuit s se poarte mereu pantalonul , am decis s aleg
pantalonul deoarece asigura un anumit confort i o anumita lejeritate n timpul purtrii. La aceasta
perioad a vieii, adolescenii au posibilitatea sa-si pun n valoare corpul fr eforturi prea mari.
Pentru proiectarea pantalonului se folosesc materiale textile moi i cu posibilitate de ntreinere
uoar deoarece pantalonul este produsul de mbrcminte cel mai frecvent utilizat n rndul tinerilor.
Pantalonul este un produs textil (finit) care mbrac corpul n partea inferioar a lui, fiind un
produs de mbrcminte cu sprijin pe talie. Pantalonul pentru barbati se utilizeaza in toate anotimpurile
anului si se confectioneaza din materiale diferite ( ex. Stofa, blug, etc ). Desi este un vestiment
caracteristic barbatesc, acest produs, este utilizat de catre toate categoriile de purtatori indiferent de varsta
sau de sex. In functie de acest criteriu, pantalonii sunt destinati pentru barbati, femei si copii.
Pantalonii se confectioneaza in diferite variante, cele mai importante sunt:
pantalonii clasici ( drept )
pantalonul bufant pentru cizma
pantalonul sport
pantalonul clasic pentru femei
Fiecare produs vestimentar este alctuit din detalii componente numite detalii principale i detalii
secundare.
Detaliile principale sunt parti componente ale imbracamintei care nu pot lipsii din structura
fizica a unui produs. La imbracamintea fixata pe umeri, detaliile principale sunt reprezentate prin spate,
piepti, guler si maneci, iar la imbracamintea fixata pe talie prin fete, spate si betelii sau cordoane.
Exceptie de la aceasta regula fac unele produse ca: rochii, bluzee, veste, pulovere, care in functie de
moda pot fi prevazute fara guler si fara maneci .
Detaliile secundare. Sunt acele componente ale imbracamintei care pot lipsi din structura fizica a
produsului. Astfel, de exemplu, pot fi: buzunare, gaici, epoleti si alte detalii de acest gen, care in functie
de model nu sunt prevazute la modelul confectionat.
Acest produs de mbrcminte este alctuit din detalii principale (faa pantalonului, spatele
pantalonului, betelie) i detalii secundare (buzunare). Cele doua parti principale fata si spatele sunt
asemanatoare ca forma dar difera ca marime si detalii anexate.
Materialul textil a fost ales n funcie de destinaia produsului. Am inut cont de proprietile
igienico-funcionale pe care trebuie s le ndeplineasc un produs de mbrcminte i am ales un material
tip bumbac care ndeplinete aceleai proprieti ca ale bumbacului.
Pentru ncheierea produsului de mbrcminte am folosit fermoar i nasture care este mai mult
sau mai puin practic sau n linia modei. Nasturii i accesoriile de ncheiat se pot monta pe produs
manual sau cu ajutorul mainilor. Custura de montare a nasturilor trebuie s fie rezistent n timpul
purtrii i s permit ncheierea uoar a produsului. Betelia pantalonului va fi realizat mpreun cu
canafasul, o ntritur obinut din deeuri.La terminaia produsului pantalonul prezint un tiv de 0,5 cm.

III. ALEGEREA MATERIALELOR

n industria uoar ntlnim ca produse textile: firele, esturile i tricoturile.
esturile, tricoturile, blnurile naturale sau artificiale, pieile naturale sau nlocuitorii de piele sunt
materiale de baz. n industria de confecii textile se utilizeaz materiale auxiliare precum: cptuelile
(atlazul, serjul), ntriturile (pnza vatir, canafasul, pnza tare), aa de cusut (din bumbac, din in, din
mtase natural sau mtase artificial, din fibre sintetice sau din fibre n amestec) i furniturile (vatelina,
pernie pentru umeri, elasticul, nasturii, copcile, capsele, cataramele, garniturile).

Pentru realizarea principalelor categorii de produse observm distribuia fibrelor:

- 70% sunt destinate esturilor
- 16% sunt destinate tricoturilor
- 10% sunt destinate pentru covoare
- 4% sunt destinate pentru materialele neconvenionale
Aceste proporii evideniaz importana deosebit a esturilor. esturile vor mprumuta
proprietile firelor din care sunt alctuite. Proprietile care confer calitatea unui produs poart
denumirea de caracteristici de calitate. Se evideniaz valorile de utilizare, funcia de destinaie a
produselor textile care sunt:
Confortul la purtare prin proprieti de hidrofilie (absorbie), capacitate de schimb de cldur, umiditate,
permeabilitate la aer, proprieti electrostatice;
Uurina de ntreinere prin comportare bun la ifonare n timpul purtrii i dup splare;
Stabilitatea dimensional prin fineea fibrei, forme structurale la esturi sau distribuia ochiurilor la
tricoturi, modificri dimensionale la umezire, clcare, splare, curire chimic;
Durata de utilizare prin proprieti mecanice de rezisten ct i speciale de finisaje superioare, pentru
rezistena la foc i temperatur, ap, bacterii (antimicocite, imputrescibile), rezisten la ageni chimici;
Cerine estetice i de mod prin culoare (vopsiri), imprimeu, croial, grad de alb, reflexie, etc.

III.1. MATERIALE DE BAZA

Materialul de baz poate fi folosit n funcie de produs, de modelul i de anotimpul n care se
poart produsul confecionat. Dintre toate fibrele naturale vegetale, bumbacul este cea mai rspndit
fibr.
Proprietile fibrei de bumbac depind de gradul de maturizare a fibrei, adic de dezvoltarea
peretelui secundar. Aceste proprieti sunt:
- culoarea natural nu are importan pentru ntrebuinare; ea poate fi alb-glbui, alb-crem,alb-verzui;
- luciul depinde n funcie de soiul plantei i de regiunea de cultur; se poate modifica prin mercerizare i
poate fi de la mat pn la slab;
- Absoarbe apa n mediu saturat de vapori; 20-24%; rpriza este de 8,5%;
- Fibrele pot fi scurte sau lungi, lungimea fibrelor foarte scurte este L < 24 mm i a fibrelor foarte lungi
este de L < 36 mm;
- Fineea fibrelor groase este de Nm [ 5000, fibre cu finee medie 5000[ Nm [ 6000;
- Fibrele rezist pn la 130*C, la temperaturi mai mari se descompun;
- Ard repede, cu flacr strlucitoare, degaj miros de hrtie ars, las n urm cenu de culoare deschis;
- Sunt rezistente la alcali i sensibile la substane oxidante.

III. 2. MATERIALE AUXILIARE

Materialele auxiliare se aleg n funcie de materialele de baz. Ele prezint o importan deosebit
deoarece completeaz din punct de vedere cantitativ i calitativ nsuirile generale ale mbrcmintei.
Aa de cusut este cel mai important material auxiliar, folosit la confecionarea mbrcmintei, de
care depinde asamblarea corespunztoare a detaliilor componente ale produselor. Ea se alege n funcie de
materialul utilizat i de felul operaiei de coasere. Aa de cusut trebuie s corespund din punct de vedere
al rezistenei cu cea a materialelor folosite la confecionarea produsului. Trebuie s aib o finee
corespunztoare cu destinaia i grosimea materialului. Culoarea aei se stabilete in funcie de culoarea
materialelor folosite sau, n cazul unei custuri ornamentale trebuie s fie asortat. n general culoarea se
adopt cu o nuan mai nchis dect culoarea materialului de baz.
Aa de cusut se

poate folosi pentru custuri de asamblare, pentru coaserea nasturilor i a butonierelor, pentru custuri de
nsilare, pentru scopuri tehnice i medicale, pentru nclminte i produse de marochinrie.
Furniturile produselor de mbrcminte au funciuni multiple: mresc rezistena produselor, ajut
la formarea i la elasticitatea produselor.
ntriturile contribuie la meninerea formei produsului, imprim rezisten i stabilitate la
ifonare. ntriturile pot fi materiale textile neesute i folii termoflexibile, care se pot aplica la gulere,
mneci, umeri, buzunare, betelii, piept. Exemple de ntrituri: pnza Vatir, canafasul, pnza tare.
Nasturii pot fi din material plastic, lemn, metal, de os, sticl, piele. Sunt utilizai pentru ncheierea
detaliilor ca i fermoarul, dar i ca scop ornamental.
Fermoarele au rol de inchidere si rol estetic si se realizeaza in diferite forme, de lungime , culori
forma si marime a dintilor.