www.referat.

ro

Aluminiul si combinatiile aluminiului

- Simbol: Al; - numarul atomic Z=13; - masa atomica A=26,9815; - configuratia electronica 1s 2 2s 2 2p 6 2s 2 3p 1 ; - valenta III;

I)

Stare Naturala:

Aluminiul este al treilea element ca raspandire, dupa oxigen si silicat. A fost descoperit de F. Wohler (1 !"#. $l formea%a ",&' din scoarta (amantului si se gaseste sub forma de compusi. )ompusii cei mai raspanditi sunt: feldspatii (alumo-silicati de potasiu sau de sodium, * + AlSi,- ., respective /a + AlSi,- .# si produsele lor de descompunere: argila si caolinul a caror compo%itie corepsunde formulei Al!-, 0 !Si-! 0 !1!-. 2intre ceilalti compusi ai aluminiului, cei mai raspanditi sunt: corindonul, Al!-,3 diasporul, Al!-, 0 1!-3 hidrargilitul, Al!-, 0 ,1!-3 spinelul, Al!-, 0 4g-3 criolitul (hexafluoroaluminat trisodic#, /a, + AlF5 ., etc. (entru obtinerea aluminiului, se utili%ea%a diasporul si hidragilitul, care constituie mineralele principale din minereul cunoscut sub numele de bauxita, care se gaseste si la noi in tara in 4untii Apuseni. Bauxita este constituita dintr-un amestec de: diaspor, hidragilit, oxid de fier, Fe!-,, dioxid de silciu, Si-! si dioxid de titan, 6i-!. 7auxita are o compo%itie foarte variata si este diferit colorata, culoarea fiind data de continutul in oxid de fier. Astfel, bauxita alba contine 8,& 9 & ' Fe!-,, cea galbena, 18 9 !& ' Fe!-,, iar bauxita rosie 1& 9 58 ' Fe!-,.
II)

Obtinerea alu iniului:

(rocedeul tehnologic trece prin doua etape:

1. 9 extragerea aluminei, Al!-,, pure din bauxita3 !. 9 extragerea aluminiului prin electroli%a, cu electro%i de carbune, a
aluminei di%olvata in criolit topit.

III) !r"prietati:
Aluminiul este un metal de culoare alba-argintie, foarte maleabil si ductile3 la 588: devine sfaramicios. Are o densitate foarte mica (!,5;; g<cm,# in raport cu densitatea celorlalte metale u%uale. Astfel, aluminiul este de aproximativ trei ori mai usor decat fierul (densitatea fierului este de ", g<cm #. Aceasta proprietate a determinat intrebuintarea lui in constructia masinilor si pieselor de masini care trebuie sa fie cat mai usoare. Aluminiul se topeste la 5&;,":. $ maleabil si ductile3 bun conducator de caldura si de electricitate, inlocuind partial cuprul in fabricarea conductoarelor electrice. $ste re%istent (stabil# fata de aer. Aluminiul in aer se acopera la suprafata cu un strat subtire, protector, de oxid de aluminiu. =n stare de pulbere aluminiul, incal%it la "88:, arde si se transforma in oxid de aluminiu:
,

>Al ? ,-!# !Al!-,

2in cau%a marii sale afinitati pentru oxigen, aluminiul este un foarte bun reducator pentru oxi%ii metalelor, proprietate folosita in aluminotermie. Astfel,reduce oxidul de fier punand fierul in liberatate: Fe!-, ? !Al @ Al!-, ? !Fe =n aceasta reactie se produce foarte multa caldura si temperatura se ridica la !>88:. Amestecul de oxid de fier si de pulbere de aluminiu se numeste termit. (rin metoda aluminotermica se pot prepara fierul, cromul, manganul, titanul, etc., in stare extreme de pura, precum si

diferite aliaAe. Aluminotermia mai este folosita la sudarea diferitelor piese metalice, ca de exemplu, capetele sinelor de tramvai, arborii de transmisie. Aluminiul se combina cu clorul, cu bromul, chiar la temperatura normala, iar cu iodul numai la cald, formand halogenurile respective:

!Al ? ,)l! @ !Al)l,

)u sulful formea%a prin incal%ire sulfura de aluminiu:

!Al ? ,S @ Al!S,
Ba temperature foarte inalte, aluminiul se combina cu a%otul formand a%otura de aluminiu A=/ si cu carbonul, carbura de aluminiu Al>),. Aluminiul descompune foarte greu apa, chiar la temperatura inalta (188:#, dand hidroxid de aluminiu si hidrogen:

!Al ? 51!- @ !Al(-1#, ? ,1! $

=n general, sarurile aluminiului sunt solubile in apa, cu exeptia hidroxidului, fosfatului, silicatilor si acetatului basic. )ele solubile hidroli%ea%a si au reactie acida conform ecuatiei: ,? Al ? 51!- Al(-1#, ? ,+1,)?.

I%) Intrebuintari:
Aluminiul este intrebuintat pe scara mare la fabricarea vaselor de bucatarie3 in foi subtiri serveste in industria alimentara la ambalarea diferitelor produse ca : bran%eturi, unt, ciocolata, bomboane, etc. mare intrebuintare a aluminiului este la obtinerea aliaAelor. =n functie

de densitate, aliaAele aluminiului pot fi clasificate in : aliaje grele si aliaje usoare. Aluminiul pur sau sub forma de aliaAe se intrebuintea%a in electricitate, pentru confectionarea conductelor si a pieselor pentru aparate electrice, condensatoare de radio. Aluminiul mai este intrebuintat pentru de%oxidarea otelului, deoarece reduce oxidul de fier la fier metalic3 excesul de aluminiu ramane in otel sub forma de aliaA cu fierul. =ndustria aluminiului este una din ramurile cele mai importante ale metalurgiei neferoase.

%) &" pusii alu iniului:

Oxidul de aluminiu Al2O3 sau alumina se gaseste in natura cristali%at, incolor sau galbui, sub forma unui mineral numit corindon. $l pre%inta si varietati diferit colorate, datorita oxi%ilor metalici pe care ii contine. )and este colorat in rosu, corindonul se numeste rubin, culoarea datoranduCse urmelor de oxid de crom 3 cand are culoarea galbena se numeste topaz, cand are culoarea albastra contine si oxid de fier si se numeste safir. -xidul de aluminiu se obtine prin arderea aluminiului in aer, la "88: , sau prin calinarea hidroxidului de aluminiu, conform ecuatiilor :

>Al ? ,-! @ !Al!-,

)alcinare

>Al(-1#,--------- !Al!-, ? 51!0 Hidroxidul de aluminiu Al OH!3 se obtine dintr-o sare solubila de aluminiu si un hidroxid de alcalin: Al)l, ? ,*-1 @ Al(-1#, ? ,*)l

0 "lorura de aluminiu Al"l3 #H2O se obtine prin di%olvarea hidroxidului de aluminiu in acid clorhidric: Al(-1#, ? ,1)l Al)l, ? ,1!0 $ulfatul de aluminiu Al2 $O%!3 &'H2O este cea mai intrebuintata sare de aluminiu. Se poate obtine prin tratarea hidroxidului de aluminiu cu acid sulfuric:

!Al(-1#, ? ,1!S-> Al!(S->#, ? 51!0 (uroluminiul sau (urolul este un aliaA care este mai dur si mai re%istent decat aluminiul pur. $l este mai putin re%istent la coro%iune si se proteAea%a de obicei cu un strat de aluminiu pur. 6abla fabricata prin includerea unei foide duroluminiu intre doua foi de aluminiu se numeste tabla alclod.

%I) Obtinerea ele'tr"liti'a a alu iniului:

Aluminiul commercial se prepara in intregime pe cale electrolitica, printr-un proces descoperit in 1 5 de un tanar American, )harles 4. 1all(1 5,-1;1>#, si, independent, in acelasi an, de un tanar france%, (.B.6. 1eroult(1 5,-1;1>#. - cutie de fier captusita cu carbune, care serveste drept catod, contine electrolitul, care este mineralul criolit, /a,AlF5, topit (sau un amestec de AlF5, /aF si, cateodata )aF!, pentru a cobori punctual de topire#, in care este di%olvat oxidul de aluminiu Al!-,. -xidul de aluminiu se obtine din minereul bauxite, printr-un proces de purificare descris mai Aos. Ano%ii sunt facuti din carbune. 6recerea curentului produce suficienta caldura pentru a topi electrolitul, la circa 1888:). 4etalul aluminiu care se obtine in urma procesului

de electroli%a se lasa la fundul celulei si este indepartat. Deactia la catod este: Al??? ? ,e- # Al Deactia la anod implica carbunele electroli%ilor, care transformat in bioxid de carbon: ) ? !--- # )-! ? >e)elula lucrea%a la o diferenta de potential intre electro%i de circa & E. 7auxita este un amestec de minerale de aluminiu(Al1-!, Al(-1#,#, care contine putin oxid de fier. $a se purifica prin tratare cu o solutie de hidroxid de sodium, care di%olva oxidul de aluminiu hidratat ca ion aluminat, Al(-1#>- dar nu di%olva oxidul de fier: Al(-1#, ? -1- # Al(-1#>Solutia este filtrata si apoi acidulata cu bioxid de carbon, care produce o reactie inverse celei de mai sus, formand ionul carbonat acid, 1)-,-: Al(-1#>- ? )-! # 1)-,- ? Al(-1#, 1idroxidul de aluminiu precipitat este deshidratat prin calcinare (incal%ire la o temperature inalta#, iar oxidul de aluminiu purificat este gata pentru a fi adaugat in electrolit.

a'"peea: 1) Sul*at +e alu iniu si +e p"tasiu: Al*(S->#! 0

1!1!-. Sinonime: alumen, alaun de potasiu. 2escriere: )ristale incolore sau pulbere cristalina alba, fara miros, cu gust acru, astringent. (rin incal%ire peste ;8: se lichefia%a prin di%olvare in apa de cristali%are3 la aproximativ !88: pierde apa de cristali%are, transformandu-se in sare anhidra. Solubilitate: Fsor solubil in apa, practic insolubil in alcool.

( )ar

Solutia A: !,&g sulfat de aluminiu si de potasiu se di%olva in !& ml apa su se completea%a cu acelasi solvent la &8 ml. )onservare: =n recipiente bine inchise Actiune farmacologica si intrebuintari: Astringent (pentru u% extern#.

Aluminii H)(*O+)(A,-. 2) ,i+r"-i+ +e alu iniu: Al(-1#,

2escriere: (ulbere alba, amorfa, fina, fara miros si fara gust. Solubilitate: (ractic insolubil in apa si alcool. Se di%olva prin incal%ire la aprox. &8:) in aci%i minerali diluati si in solutii de hidroxi%i alcolini dand solutii transparente sau tulburi. Suspensia apoasa are reactie slab alcolina. Solutia A: Ba 1,8g hidroxid de aluminiu se adauga ,8 ml acid clorhidric 188g<l se incal%este la fierbere pana la di%olvare, se raceste, se completea%a cu apa &8 ml si se filtrea%a. )onservare: =n recipiente bine inchise. Actiune farmacologica: Antiacid.

Aluminii $-/0A$ 3) Sul*at +e alu iniu: Al(S-#> 0 1 1!2escriere: )ristale albe, bucati cristaline sau pulbere cristalina alba, fara miros, cu gust acrisor astringent. Ba aer pierde partial apa de cristali%are. Solubilitate: Solubil in apa, practice insolubil in alcool. Solutia A: &,8g sulfat de aluminiu se di%olva in 18 ml apa proaspat fiarta si racita si se completea%a cu acelasi solvent la &8 ml. )onservare: =n recipiente bine inchise. Actiune farmacologica: Astringent3 slab antiseptic.

$olutia Aluminii A"1,2"O3,A*,A*2"2 .) S"lutie +e a'et"tartarat +e alu iniu:

Sinonim: solutie 7uroG. 2escriere: Solutie limpede, incolora, cu miros slab de acid acetic, cu guts acru, astringent. )onservare: Ba loc racoros3 Actiune farmacologica: Astringent3 antiseptic.

5) &l"rura +e alu iniu: Al)l, 0 51!Solutia A: !&g de clorura de aluminiu se di%olva in &88 ml apa si se completea%a cu acelasi solvent la 1888 ml.

/ibli"0ra*ie:
1) 1ISA%I I2 si ION3S&4 I2 &5i ie si pr"ble e +e '5i ie2 /u'uresti, 3+itura 6e5ni'a, 197.2 2) !A48IN9 82 &5i ie 0enerala2 /u'uresti, 3+itura Stiinti*i'a, 19722 3) AN938A 91OS42 )ar a'"peea 1" ana 3+itia a :-a2 3+itura e+i'ala2

Powered by http://www.referat.ro/ cel mai tare site cu referate