Generalitati

Aluminiu este cel mai raspandit metal in scoarta tereatra, iar printre elemente ocupa
locul al treilea in urma oxigenului si siliciului. Datorita activitatii sale chimice mari, se
gaseste in natura numai sub forma de compusi. Impreuna cu oxigenul si siliciul formeaza
82,58% din scoarta terestra.
Aluminiul este cunoscut inca din antichitate si era utilizat de catre greci si romani.
Denumirea de aluminiu vine de la latinescul alumen! care este folosit pentru a denumi
substante astringente.
"rimele incercari de separare ale aluminiului dateaza din anul #8#$ si apartin
fizicianului englez Dav% , care a efectuat electroliza hidroxidului de aluminiu usor umezit,
dispus intr&o atmosfera de hidrogen, intr&o pila 'olta, folosind in calitate de anod platina,
iar in calitate de catod, o sarma de fier. In urma acestui proces s&a obtinut un alia( Al&)e,
din care insa nu s&a reusit sa se separe aluminiu.
"rima data aluminiu a fost descoperit in anul #82* de un chimist german +ohler
care a obtinut primele ,$g de aluminiu sub forma de bobite.
In anul #85- .aint&/laire&Deville, a folosit metoda lui +ohler pentru obtinerea
industriala a aluminiului, inlocuind potasiul cu sodiu, iar clorura de aluminiu, instabila si
higroscopica, cu clorura dubla de aluminiu si sodiu.
0a sfarsitul secolului al 1I1&lea, metoda lui .aint 2/laire&Deville a fost inlocuita,
fiind aplicat procedeul de extragere a aluminiului prin electroliza aluminei dizolvata in
criolita topita, procedeu aplicat si in prezent in metalurgia acestui metal.
#8#$ 2 Dav% obtine alia(ul fier&aluminiu pe cale electrolitica3
#82# 2 4erthie descopera bauxita3
#82- 2 5ersted obtine in stare elementara metalul3
#82* 2+ohler produce aluminiu sub forma de pulbere prin reducerea cu potasiu a
clorurii sale3
#85- 2 .ainte&/laire&Deville toarna primul lingou de aluminiu3
#886 2 7erault si 7all descopera si breveteaza procedeul de electroliza a aluminei
dizolvate in criolita topita3
#88$ 2 4a%er descopera procedeul de fabricare a aluminei prin atacul bauxitei cu
solutii de soda caustica3
#8$, 2 5dam realizeaza sudarea autogena a aluminiului cu a(utorul fluxurilor3
#8$5 2 4etts stabileste principiile rafinarii electromagnetice a aluminiului3
#8$5 2 /laessen demonstreaza posibilitatile de imbunatatire a proprietatilor alia(elor
de aluminiu prin calire3
#8$6 2 +ilm aplica aluminiului alia(ul tip duralumin tratamentul termic de calire si
imbatranire3
#
#8## 2 De .aint&9artin determina principiile de baza ale anodizarii aluminiului si
alia(elor sale3
#82$ 2 "acz imbunatateste proprietatile alia(elor de aluminiu&siliciu prin
modificarea cu sodiu3
#82$ 2 7oopes 2 elaborarea aluminiului de inalta puritate3
#826 2 .oderberg introduce la electroliza anozi continui3
#8,2 2 :adeau aplica pe scara industriala tehnologia de rafinare electrolitica3
#8,8 & aparitia unor publicatii despre proprietatile aluminiului ultra pur.
"rincipalul minereu din care se extrage aluminiul este bauxita, contine aproximativ
6$% aluminiu.
4auxita se gaseste in muntii 4ihorului, :recia, ;urcia si in <ngaria.
"rincipalele elemente de alia(e sunt, 9g, siliciu, cupru, 9n.
In natura se gaseste numai sub forma de combinatii intr&un numar foarte mare de
minerale ce contin oxizi, silicati. /ateva dintre mineralele ce contin aluminiu sunt= bauxita
Al
2
5
,
>n7
2
5, corindonul Al
2
5
,
, hidrargilitul Al?57@
,
, ortoclazul A?Al.i5
8
@, albitul
Ba?Al.i
,
5
8
@, anortitul /a?Al
2
.i
2
5
8
@, alaunitul AAl?.5
-
@
2
>2Al?57@
,
, nelelinul Ba?Al.i5
-
@,
criolitul Ba
,
?Al)
6
@.
Industrial aluminiul se obtine aproape in intregime prin descompunerea electrolitica
a aluminei pure dizolvate intr&o topitura de criolit cu adaus de fluorura de calciu. "rin
electroliza se obtine aluminiul tehnic primar! numit si aluminiu tehnic pur! care contine
de la $,2% la #% impuritati metalice ?)e, .i, /a, ;i, Ba@ si nemetalice ?alumina, electrolit,
carbura de aluminiu, gaze@. In tara noastra sunt standardizate urmatoarele marci de
aluminiu tehnic pur= Al 88,8, Al 88,*, Al 88,6, Al 88,5, Al 88,-, Al 88 si AIC.
Aluminiul de inalta puritate! se obtine din aluminiul tehnic filtrat, spalat cu gaz sau
degresat, prin rafinarea electrolitica cu anod solubil in saruri topite cunoscute sub numele
de rafinare in trei straturi. Acest aluminiu contine de la $,$5% la $,#% impuritati, in tara
noastra fiind stabilizate trei marci Al 88,88, Al 88,85 si Al 88,8$.
Aluminiul extra pur! se obtine prin topirea zonara, distilarea halogenurilor
inferioare sau electroliza compusilor organici ai aluminiului de inalta puritate, gradul de
puritate putand a(unge pana la 88,888885%.
Proprietati fizice si caracteristicile mecanice
"roprietatile fizice si caracteristicile mecanice ale diferitelor sorturi de aluminiu
sunt influentate de prezenta impuritatilor. /ele mai frecvente impuritati din aluminiu sunt
fierul si siliciul, elemente care se pot gasi pana la $,5&$,6% fiecare. )ierul este practic
insolubil in aluminiu, formand cu acesta eutecticul Al&Al
,
)e care contine doar *% Al
,
)e
?#,*%)e@. /a urmare aluminiul impurificat cu fier prezinta un aspect microscopic format
din cristale poliedrice de aluminiu si precipitate aciculare de Al
,
)e. Cutecticul din sistemul
Al&.i se formeaza la ##,*% .i .i este alcatuit din solutie solida D si siliciu. Daca in acelasi
timp sunt prezente simultan fierul si siliciul, se formeaza doua faze noi= faza D?)e
,
.iAl
,
@ si
faza E ?)e.iAl
5
@, care nu exista in alia(e binare. Acesti compusi, situati in mod obisnuit la
limitele cristalelor de aluminiu micsoreaza mult plasticitatea acestuia.
2
Aluminiul face parte din grupa IIIA a sistemului periodic al elementelor, are un
singur izotop stabil
2*
Al si cinci izotopi radioactivi ?2-Al,25Al,26Al,28Al@ cu perioadele
de in(umatatire cuprinse intre 2,#$ s si 8- s.
Aluminiul se caracterizeaza prin plasticitate foarte mare, rezistenta mecanica mica,
conductibilitate electrica si termica ridicata si rezistenta mare la coroziune in aer, apa si
acizi organici.
"rincipalele proprietati ale aluminiului care influenteaza defavorabil sudabilitatea
sunt=
&conductibilitatea termica ridicata3 deci si temperatura de topire a aluminiului este
redusa ?65$
$
/@ totusii, datorita conductibilitatii de calbura si preancalzirea intregii piese la
temperaturii ridicate3
&coeficientul mare de dilatare al aluminiului care determina probucerea de tensiunii
permanente si deformatii mari3
&la incalzire, aluminiul nu&si schimba culoarea din care cauza la sudare nu se poate
aprecia vizual gradul de incalzire3 difilcultatea se mareste, deoarece aluminiul se topeste in
mod brusc3
&fragilitatea aluminiului la temperaturi inalte3 deformarea si fisurarea peretilor se
preantampina prin fixarea piesei pe suporturi cat mai exact3
&iin stare lichida, aluminiul absoarbe cu avilitate oxigenul, reduce rezistenta
imbinarii3
&oxidul de aluminiu avand punctul de topire ridicat ?2$5$
$
/@ formeaza o po(ghita
solida care impiedica sudarea3 indepartarea oxidului se poate realiza pe cale chimica prin
utilizarea unor fluxurii carea formeaza cu oxidul o zgura usor fluzibila si care prote(eaza
metalul topit.
Utilizari
)olosirea aluminiului ca material pentru constructii mecanice si metalice este
limitata din cauza proprietatilor de rezistenta scazute. ;otusi, o serie dintre proprietatile
aluminiului fac ca acest metal sa fie deosebit de apreciat pentru o serie de aplicatii. Astfel,
plasticitatea mare a aluminiului permite ca din el sa se obtina prin deformare plastica
produse foarte subtiri ca foliile utilizate pentru ambala(e in industria alimentara3
conductibilitatea electrica mare, 65% din cea a cuprului determina ca aluminiul sa fie mult
utilizat ca material pentru conductorii electrici3 rezistenta mare la coroziune permite
folosirea aluminiului in industria chimica si alimentara. Aluminiul este utilizat pe scara
larga ca baza pentru o serie importanta de alia(e.
,
Aliaje pe baza de aluminiu
"rincipalele elemente de aliere ale aluminiului sunt /u, 9g si Fn, la care se adauga
9B, Bi, /r, )e, alierea avand ca principiu si imbunatatirea caracteristicilor de rezistenta
mecanice ale acestuia.
/ele mai raspandite si utilizate alia(e sunt alia(ele din sistemele Al&.i, Al&9g,
Al&/u&9g, Al&9g&9n, Al&9g&.i, Al&Fn&9g&/u.
/lasificarea alia(elor pe baza de aluminiu
Aliaje pe baza de aluminiu se impart in: #@ alia(e deformabile3
2@ alia(e pentru turnatorie3
,@ alia(e obtinute prin metalurgia
pulberilor. Alia(ele deformabile se impart in alia(e deformabile nedurificabile prin
tratament termic si alia(e deformabile durificabile prin tratament termic.
Aliaje de aluminiu deformabile, nedurificabile prin tratament termic
In aceasta categorie sunt cuprinse alia(ele din sistemele Al&9g, Al&9n, Al&9g&9n,
Al&9n&/u, Al&Bi&)e, Al&.n&Bi&/u.
Alia(ele Al&9g ce contin mai mult de #,-% 9g au in alcatuire structurala solutie
solida D si compusul Al
8
9g
5
. Alia(ele deformabile contin pana la *% 9g3 dintre acestea,
cele ce contin pana la 5% 9g nu se durifica prin tratament termic, iar cele ce contin peste
5% 9g pot fi durificate prin tratament termic insa efectul durificarii este foarte mic.
Avand in vedere faptul ca alia(ele din acest sistem contin o serie de impuritati, structura
lor este alcatuita din solutie solida, compusul Al
8
9g
5
si alte faze intermediare, care se
dispun de obicei la limitele grauntilor de solutie solida.
Alia(ele Al&9g au o rezistenta mecanica ridicata asociata cu o buna plasticitate, ele
putandu&se deforma plastic la rece foarte usor, au rezistenta la coroziune ridicata si o buna
sudabilitate. "roprietatile mecanice si caracteristicile tehnologice ale alia(elor Al&9g pot fi
modificate prin alierea, cu diferite elemente ca= ;i, 4, 9n, /r, /u, )e, Fr, 4e, 0i. ;itanul
si borul actioneaza asupra marimii de graunte finisand granulatia, manganul si cromul
maresc rezistenta mecanica si rezistenta la coroziune, siliciul mareste fluiditatea, cuprul
impiedica susceptibilitatea la coroziune pitting, fierul si zirconiul maresc temperatura de
recristalizare, beriliu si litiu reduc gradul de oxidare al magneziului la elaborare.
Alia(ele Al&9g avand rezistenta mecanica ridicata in comparatie cu aluminiul au o
larga utilizare in constructii metalice, in industria constructoare de masini, in transporturi,
in aviatie si in industria de armament.
Alia(ele Al&9n contin de obicei #&#,*% 9n. Deoarece solubilitatea compusului
Al
6
9n in aluminiu este variabila cu temperatura, teoretic aceste alia(e pot fi durificate prin
tratament termic. Alia(ele Al&9n au aceleasi utilizari ca si alie(ele Al&9g. Alia(ele
deformabile nedurificabile, prin tratament termic din sistemul Al&9n&9g contin pana la
,% 9g si #&#,5% 9n3 sunt caracterizate prin rezistenta mecanica ridicata, plasticitate
buna, rezistenta la coroziune mare si sunt usor sudabile.
-
Alia(ele deformabile nedurificabile prin tratament termic din sistemul Al&Bi&)e
contin circa #% Bi si $,6% )e3 au rezistenta buna la coroziune, in apa la temperaturi si
presiuni ridicate si sunt utilizate in energetica nucleara.
Alia(ele deformebile nedurificabile structural din sistemul Al&.n&Bi&/u au
proprietati antifrictiune foarte bune fiind utilizate la confectionarea lagarelor in industria
automobilelor.
Aliaje de aluminiu durificabile prin tratament termic
Aceasta grupa cuprinde alia(e cu elemente care au solubilitatea in aluminiu relativ
ridicata= /u, 9g, Fn, variatia solubilitatii acestora cu temperatura permitand aplicarea
tratamentelor termice. Din aceasta clasa mai des sunt utilizate alia(e din sistemele Al&/u,
Al&/u&9g, Al&9g&.i, Al&Fn&9g, Al&Fn&9g&/u, Al&/u&Bi&9g. Geprezentantul tipic al
acestor alia(e este alia(ul Al&/u cu circa -,$&5,5%.
Alia(e deformabile, durificabile prin tratament termic din sistemul Al&/u sunt
formate in solutie solida D si compusul /uAl
2
. Deoarece aceste alia(e contin o serie de
elemente ca impuritati sau ca elemente de aliere in structura lor apar si alte faze
intermetalice, care fie se dizolva in solutia solida favorizand durificarea, fie sunt insolubile
dispunandu&se la limitele de graunti. /aracteristicile tehnologice si de expluatare ale
alia(elor Al&/u sunt puternic influentate de prezenta elementelor de aliere. .iliciul mareste
rezistenta mecanica, micsoreaza ductilitatea si rezistenta la oboseala, influenteaza
comportarea la tratament termic, reduce rezistenta la cald si rezistenta la flua(. 9agneziu
mareste rezistenta mecanica si duritatea, influenteaza comportarea la tratament termic.
Alia(ele din sistemul Al&/u&9g sunt formate din solutie solida si compusii= /uAl
2
,
/u9gAl
2
, /u9g
-
Al
6
. /ompusii intermetalici prezenti in structura influenteaza asupra
comportarii la tratamente termice, influenta lor manifestandu&se in functie de marimea
raportului /u=9g. In alia(ele cu raport /u=9g mai mare de 8=# faza durificatoare este
/uAl
2
, in cele pentru care raportul este cuprins intre 8=# si -=# fazele durificatoare sunt
/uAl
2
si /u9gAl
2
, in alia(ele la care raportul este cuprins intre -=# si #,5=# faza
durificatoare este /u9gAl
2
si in ali(ele pentru care raportul este sub #,5=# durificarea se
face prin participarea compusului /u9g
-
Al
6
. Alia(ele Al&/u&9g dupa imbatranirea
naturala au o rezistenta mecanica ridicata, asociata cu o plasticitate buna comparabila cu
plasticitatea obtinuta la recoacere. /omportarea la tratamente termice si caracteristicile
mecanice ale alia(elor Al&/u&9g este puternic imfluentata de prezenta impuritatilor sau
elementelor de aliere astfel= manganul mareste rezistenta mecanica dar la continuturi mai
mari de #% micsoreaza mult plasticitatea, siliciul mareste rezistenta mecanica si
imbunatateste comportarea la imbatranirea artificiala, nichelul mareste refractaritatea,
fierul la continuturi mai mari de $,5 micsoreaza rezistenta mecanica.
Alia(ele Al&/u&Bi sunt alia(e cu rezistenta mecanica mare atat la temperaturi (oase
cat si la temperaturi ridicate. In alia(ele de tip H durificarea la imbatranire se datoreste
compusilor ternari ?/uBi@
2
Al
,
si /u
-
BiAl
*
, fiind posibila si prezenta unui compus
cuaternar ce contine in plus 9g.
5
5 alta categorie de alia(e deformabile durificabile prin precipitare o constitue
alia(ele Al&9g&.i. .tructura alia(elor din acest sistem este relativ simpla, fiind alcatuita din
solutie solida D si compus 9g
2
.i.
Alia(ele Al&9g&.i sunt utilizate in industria constructoare de masini datorita
caracteristicilor de rezistenta mecanica ridicate, rezistentei la coroziune bune,
prelucrabilitatii prin aschiere si sudabilitatii foarte bune. 5 parte din aceste alia(e sunt
utilizate pentru executarea unor obiecte decorative.
;ot in categoria alia(elor deformabile durificabile prin tratament termic sunt incluse
si alia(ele din sistemul Al&Fn&9g, alia(e caracterizate prin rezistenta mare la coroziune.
Aceste alia(e contin 2&8% Fn, la care se mai adauga /u, )e, .i, /r, 9n, ;i, Ag.
Aliajele din acest sistem se impart in:
Alia(e de inalta rezistenta, pentru care suma FnI9gI/uJ#$%3
Alia(e de medie rezistenta, cu suma FnI9gI/uK*&8%3
Alia(e cu rezistenta scazuta pentru care suma respectiva este mai mica de 6%.
Aliaje de aluminiu pentru turnatorie
Alia(ele de aluminiu pentru turnatorie trebuie sa aiba fluiditate mare, contractie
relativ mica, susceptibilitate scazuta de fisurare la cald si de formare a porilor, proprietati
caracteristice alia(elor care contin eutectice. Dintre alia(ele pentru turnatorie se
mentioneaza alia(ele= Al&/u, Al&9g, Al&.i, Al& Fn si Al&9g&/u&Bi&/r.
Alia(ele Al&/u pentru turnatorie se impart in=
Alia(e cu -&6% /u si mici adausuri de .i, 9g, Bi, 9n, ;i3
Alia(e cu 6&8% /u si adausuri de )e, .i, 9n, /r, Fn si .n3
Alia(e cu #$&#-% /u ce contin pana la $,-% 9g, #,5% )e, 5% .i si mici
proportii de Bi, 9n, /r.
Adaugarea elementelor de aliere are ca scop imbunatatirea proprietatilor mecanice si
a caracteristicilor tehnologice3 si imbunatateste proprietatile de turnare si in prezenta 9g
face posibila aplicarea tratamentelor termice de durificare, 9g contribuie la cresterea
proprietatilor de rezistenta mecanica, ;i finiseaza granularea marind tenacitatea, Bi
mareste rezistenta la temperaturi ridicate, 9n mareste rezistenta mecanica, dar scade
plasticitatea.
Alia(ele Al&/u pentru turnatorie, ce contin -&6% /u deoarece nu contin eutectic, au
proprietati de turnare scazute, in schimb alia(ele cu peste #$% /u au proprietati de turnare
foarte bune. Alia(ele Al&/u sunt utilizate pentru turnarea unor piese puternic solicitate in
constructia de masini si aviatie cum ar fi= tambure de frana, pistoane, chiulase, blocuri
motoare.
Alia(e Al&9g pentru turnatorie contin de la #% pana la #,%9g si unele elemente de
aliere sau insotitoare= .i pana la 2%, 9n pana la 2%, Fn pana la ,%, 0i pana la ,% si alte
elemente ca = )e, /u, /r, Bi, ;i, 4, 4e, Fr. Cle au proprietati mecanice ridicate, densitate
mica si rezistenta la coroziune in altmosfera sau mediu salin. "roprietatile de turnare ale
6
acestor alia(e depind de continutul in 9n. 9anganul mareste rezistenta mecanica si
indeparteaza actiunea negativa a )e asupra rezistentei la coroziune, Fn imbunatateste
proprietatile de turnare, /u, )e, Bi micsoreaza rezistenta la coroziune si plasticitatea,
ridica refractaritatea, ;i, Fr,4 finiseaza granulatia marind tenacitatea, 4e micsoreaza
susceptibilitatea la oxidare a alia(elor topite. Alia(ele din sistemul Al&9g sunt utilizate in
industria constructoare de masini, la turnarea unor piese rezistente la coroziune in
atmosfera, in apa de mare si solutii alcaline, cu proprietati de rezistenta mecanica
corespunzatoare.
Alia(ele Al&.i cunoscute sub denumirea de siluminuri contin obisnuit de la 2 la #-%
.i si diferite impuritati= )e pana la aproximativ #,-%, 9g pana la circa $,#5%, /u maxim
$,6%. )oarte utilizate sunt alia(ele cu #$&#,% .i. Al si .i sunt partial solubili in stare
solida si nu formeaza compusi. .tructura alia(elor cu ##&#,% .i este formata din cristale
primare de siliciu si masa de baza din eutectic grosolan de DI.i. 0a solidificare
eutecticului cristalele de siliciu se depun la limita cristalelor de D sub forma de cristale
aciculare si efectueaza negativ proprietatile mecanice. Aceste nea(uns este inlaturat prin
modificari care produc urmatoarele efecte=
9icsorarea grauntilor dentritici3
.ubtiera si fragmentarea ramurilor dentritice3
.chimbarea morfologiei si formei eutecticului.
"rin urmare un alia( cu #2% .i dupa modificare are o structura hipoeutectica, fiind
alcatuit din solutie solida D si eutectic fin. .iluminurile sunt carcterizate prin proprietati
bune de turnare, sudabilitate buna si rezistenta la coroziune ridicata. .unt utilizate in
constructia de masini pentru turnarea unor piese subtiri cu sectiuni complicate care sa aiba
caracteristici mecanice si rezistente la coroiune bune.
Imbunatatirea caracteristicilor mecanice si tehnologice a acestor alia(e poate fi
realizata prin aliere cu=9g, 9n, /u, Bi. Dintre alia(ele Al&.i aliate se mentioneaza alia(ele
Al&.i&9g, Al&.i&/u, Al&.i&/u&9g&Bi. Alia(ele Al&.i&9g contin 2&#-% .i, pana la 2% 9g
si adausuri de )e, 9g, ;i. .unt utilizate la turnatea unor piese puternic solicitate in
expluatare, in constructii importante cum ar fi motoarele cu ardere interna sau la turnarea
unor piese cu rezistenta la coroziune ridicata. Alia(ele Al&.i&/u contin 5&#2% .i pana la
5%/u si mici adausuri de 9n si )e. /aracteristicile tehnologice si de exploatare ale
acestor alia(e pot fi modificate prin tratamente termice. .unt utilizate in industria
constructoare de masini si aviatie, la piese turnate supuse la solicitari mari cum ar fi=
carcase capete de cilindrii, blocuri de motor, pistoane si alte piese rezistente la solicitari la
cald in timpul exploatarii.
Alia(ele din sistemul Al&Fn contin aproximativ #2% Fn, la care se mai adauga
$,#&#,$% 9g, 5&8% .i si uneori ;i, /r, )e. /resterea proportiei de Fn micsoreaza
caracteristicile de turnare. "roprietatile mecanice ale acestor alia(e depind de procedeul de
turnare si de tratamentul termic aplicat pieselor. .unt utilizate pentru obtinerea unor piese
cu stabilitate dimensionala ridicata si cu proprietati mecanice foarte bune.
*
Aliaje de aluminiu obtinute prin metalurgia pulberilor

Dintre alia(ele pe baza de aluminiu obtinute prin metalurgia pulberilor, cele mai
utilizate sunt alia(ele Al&Al
2
5
,
cunoscute sub denumirea de alia(e de tip .A". Alia(ele
.A" sunt alcatuite dintr&o matrice de aluminiu in care sunt dispersate particule de Al
2
5
,
.
"roportia de Al
2
5
,
variaza de la 6&8%?.A"#@, pana la #8&2$%?.A"-@. 5 data cu cresterea
continutului in Al
2
5
,
creste rezistenta la rupere de la ,$&,2 daBLmm
2
, la --&-6daBLmm2 si
scade alungirea de la 5&8 la #,5&2%. Alia(ele de tip .A" in comparatie cu celelalte alia(e
de aluminiu au o inalta rezistenta la coroziune si refractaritate ridicata, sunt utilizate in
industria chimica si aeronautica.
;ot prin metalurgia pulberilor se pot obtine piese din alia(e a caror elaborare sau
deformare este foarte dificila. In aceasta categorie sunt cuprinse alia(ele de tip .A., alia(e
ale aluminiului cu= )e, .i, Bi, 9g, /r, 9o, +, ;i, Fr, 4e, .n, "b. De exemplu alia(ul
.A.# cu 25&,$% .i si 5&*% Bi are coeficient de dilatare mic si conductibilitate termica
scazuta. Alia(ele Al&Fn&9g&/u&)e&Bi&/r cu *,5%Fn, 2,5%9g, #,#%/u, #,#&2,2%)e, #&
2,,%Bi si $,2%/r au rezistenta mecanica ridicata, sunt refractare, au rezistenta la
coroziune ridicata si proprietati antifrictiune. "rin metalurgia pulberilor se pot obtine si
alia(e ale Al cu .i5
2
, .i/, 4
-
/, Al"5
-
. De exemplu, alia(ele aluminiului cu bor sau
carbura de bor sunt utilizate pentru obtinerea unor bare modelatoare de la reactoarele
nucleare.
Materiale compozite pe baza de aluminiu
Aluminiul si alia(ele sale sunt utilizate si pentru obtinerea unor materiale compozite.
Aceste materiale se pot obtine prin mai multe metode= solidificarea unidirectionala a
alia(elor eutectice bifazice cum ar fi Al&BiAl
,
, /uAl
2
&Al, Al&/o, Al&4e, includera unor
fibre de bor, 4
-
/, 4e, grafit, Bb, Al
2
5
,
, otel, .i5
2
, .i/ intr&o matrice de aluminiu sau
alia(e pe baza de aluminiu3 la laminarea multistrat a aluminiului cu cadmiu si stamiu.
Extragerea aluminiului prin electroliza aluminei
Alumina pura, este supusa electrolizei in mediu topit in vedera obtinerii aluminiului.
Alumina dizolvata in criolita topita este supusa actiunii unui curent electric
continuu, la 8-$&86$
$
/, fiind descompusa in aluminiu si oxigen& reactia generala este=

Al
2
5
,
K2AlI,L25
2
0a catod se va depune aluminiul metalic, iar la anod se dega(eaza 5
2
care
reactioneaza cu anodul. "rincipalele teorii ale electrolizei aluminiului sunt=
a@&elecroliza florurii de sodiu cu urmatorale reactii secundare
&la anod= 6)IAl
2
5
,
M2Al)
,
I,L25
2
sau= #2)I,5I2Al
2
5
,
M,/5
2
I-Al)
,
sau= -)I/M/)
-
8
,/)
-
I2Al
2
5
,
M,/5
2
I-Al)
,
- la catod= ,BaI2Al)
,
MAlIAl)
,
>,Ba)
sau 6BaIAl
2
5
,
M2AlI,Ba
2
5
,Ba
2
5I2Al)
,
M2Al)
,
MAl
2
5
,
I6Ba)
b@&electroliza florurii de aluminiu cu depozit primar de aluminiu la catod si reactia
florului asupra aluminei la anod
c@&electroliza criolitei disociata in ionii Ba
I
si Al)
6
,&
si a aluminei partial disociata in
ioii Al
,I
si Al5
,
,&
d@&electoliza sodei care exista in stare ionizata ca urmare a reactiei=
Al
2
5
,
I6Ba)M2Al)
,
I6Ba
I
I,5
2&
e@&electoliza aluminatului de sodiu format dupa reactia=
2Al
2
5
,
IAl)
,>
,Ba)M2Al)
,
I,L2Al
2
5
-
Ba
2
9a(oritatea acestor teorii admit formarea primara a /5
2
la anod.
Rafinarea aluminiului
Aluminiul obtinut prin electroliza aluminei nu depaseste puritatea de 88,5N
88,85%.Al3 el contine o serie de impuritati metalice si nemetalice pentru eliminarea
acestor impuritati se practica rafinarea cloruranta si cea electrolitica.
Rafinarea cloruranta
.e urmareste indepartarea 9g,Ba,A si a incluziunilor nemetalice. "rin creuzetul cu
metal topit se barbateaza un curent de clor care indeplineste functii multiple= separa
metalele respective sub forma de cloruri3 degazeifica metalul daca acesta e solubil3
antreneaza suspensiile de alumina cu a(utorul clorurii de aluminiu, care rezulta in stare
gazoasa. .pre sfrsitul operatiei se introduce azot pentru a se raci baia si se elimina urmele
de clor, care ar putea ramane in topitura.
Rafinarea electrolitica
Gafinarea se realizeaza in topitura de floruri si este cunoscuts sub denumirea de
rafinare intre straturi. "rocesul se desfasoara la 85$N82$
$
/, temperatura necesara ca toate
cele trei straturi sa fie in intregime topite. "e baza celulei de electoliza se introduce
topitura de aluminiu care urmeaza sa fie rafinata prin adaos de cupru ?25N,5%@, acest
strat avand o grosime de 6$N*$mm. Acest electolit contine 6$%4a/l
2
, 2,%Al)
,
si
#*%Ba). /el de&al treilea starat este format din aluminiu rafinat in stare lichida, care se
colecteaza la suprafata baii. .tratul metalic inferior formeaza anodul, cadodul fiind
constituit de stratul superior al aluminiului rafinat. /urentul este adus prin bare metalice
incastrate in zidaria vetrei. .e lucreaza cu curent continu, de mare intensitate ?pana la
-5$$$A@, cu o tensiune de 6N*' si densitate de curent de $,5ALcm
,
8
udura aluminiului si aliajelor de aluminiu
"rocedeul de sudare cu flacara este larg folosit la sudarea aluminiului si a alia(elor
de aluminiu. In cazul folosirii unei flacari puternice se pot produce strapungeri, deoarece
aluminiul are o temperatura de topire mult mai (oasa decat alia(ele din aluminiul. "entru
sudare se recomanda ca flacara sa aiba un foarte mic exces de acetilena ceea ce produce
formarea oxidului de aluminiu. 9asa de lucru a sudorului trebuie sa aiba tablia din
caramizi de samota sau sa fie captusita cu foi de azbest. .uflaiurile pentru sudare se aleg
cu un numar mai mare, decat cele folosite la sudarea otelului.
"entru sudarea aluminiului se fabrica numeroase marci de fluxuri pe baza de clorura
sau fluorura de litiu. 5 compozitie corespunzatoare cuprinde *8% clorura de potasiu, #6%
clorura de sodiu si 5% acid de potasiu. "isele se vor degrasa si decapa complect inainte de
sudare pe o portiune de ,$mm de la marginile tablelor. Dupa sudare tablele trebuie
curatate bine de flux deoarece fluxurile provoaca coroziuni.
/ompozitia metalului de adaos se stabileste in functie de cea a metalului de baza,
dupa cum urmeaza=
&vergele de aluminiu pur pentru sudarea constructiilor electrotehnice ?conductoare,
contacte@3
&vergele turnate din alia( de aluminiu&siliciu pentru sudarea pieselor turnate din
aluminiu sau aluminiu&siliciu3
&vergele de aluminiu&magneziu si aluminiu&titan pentru sudarea constructiilor din
aceste alia(e3
&vergele din aluminiu&cupru pentru sudarea duraluminiului.
In cazul cand nu se dispune de material de adaos corespunzator se decupeaza fasii
din materialul de baza. .udarea tablelor cu margini rasfrante se executa prin metoda spre
stanga, fara oscilatii tranzversale. .udarea cap la cap la grosimi de tabla pana la 5 mm se
executa tot spre stanga, insa arzatorul se tine la inceput aproape in pozitie verticala pana la
formarea baii de sudura. Aceasta metoda poate fi folosita si la grosimi reduse de material,
fara oscilatii transversale.
In cazul cand in timpul sudurii se produce un defect, se opreste sudarea, se scobeste
locul defect si se reancepe sudarea pe o lungime redusa a sudurii efectuata, spre a fi siguri
ca defectul a fost inlaturat. Dupa racirea completa, linia de sudura se curata si se spala cu
apa fierbinte. "iesele turnate se sudeaza cu preancalzire la ,$$
$
/, iar dupa sudarea comleta
se supun unei recoaceri foarte uniforme la temperatura de 5$$
$
/, urmate de o racire foarte
lenta.
udarea in mediu de gaz protector
Alia(ele de aluminiu, in principiu, pot fi sudate in atmosfera protectoare de argon3
trebuie insa sa se tina seama ca rezistenta elementelor sudate se reduce in zona influentata
termic la cea a metanului de baza in stare moale. Alegerea procedeului se face in functie
de grosimea tablei sau elementelor de sudare.
#$
"rocedele de sudare in atmosfera protectoare au fata de alte procedee avanta(ul ca
pelicula de oxid este distrusa datorita efectului de curatire a arcului. Cfectul de curatire a
baii este determinat de polaritatea curentului. Acest efect are loc numai daca se sudeaza in
curent continuu, cu electrodul la polul pozitiv sau in cazul sudarii cu curent alternativ.
Amorsarea arcului la sudura in atmosfera inerta este foarte usoara. Arcul de sudra in argon
are, datorita lungimii si stabilitatii lui asigurata de ionizarea usoara a gazelor,avanta(ele
mari fata de arcul in aer cu alte gaze.
Acest procedeu mai are marele avanta( ca poate fi aplicat la sudarea in orice
pozitie.;ablele pana la 2 mm se pot asambla prin resfarngere si se sudeaza fara material de
adaos. /ele cuprinse intre 6 si #$ mm sau cele mai groase se sudeaza in ' tablele cu
grosimea de peste #$ mm se sudeaza in 1 sau in <. "entru evitarea polilor atat tablele cat
si electrozii trebuie sa fie curati, lipsitii de grasimi si umezeals.
In vederea sudarii, tablele se asambleaza pe cat posibil fara prinderi, cu a(utorul
dispozitivelor de prindere in pozitia dorita, tinadu&se seama de dilatari si contracti. ;ablele
pana la grosimea de - mm nu trebuiesc preancalzite. .udarea se va incepe tot la 5$&6$ mm
de la capatul tablelor
In tabelul urmator se dau valorile orientative pentru alegerea caracteristicelor de
sudare.
Grosimea
materialelor
in mm
!ntensitatea
curentului
in amperii
"iametrul
electrodului
in mm
"ebit de
argon in
l#min
"iametrul
sarmei de
adaos in
mm
$iteza de
sudare in
mm#min
% &'()' % &(* ( &''
+ ,'(-' %,* &() + .''(+)'
. %+'(%&' +,& *(/ +(& +*'(.''
* ++'(.&' & ,(%' & +''(+)'
, .''(.)' &,, %+ &() %+'(%&'
"entru pozitia verticala sau pe plafon, intensitatea curentului se reduce cu circa
#$%.
.udarea aluminiului si a alia(elor sale in mediu de argon cu electrod fuzibil se aplica
in sudarea tablelor cu grosimi de peste - mm3 totdeauna se sudeaza cu curent continuu
legandu&se piesa de polul negativ. "rocedeul este foarte potrivit pentru mecanizare si
aumatizare. "roductiviatea este foarte mare datorita unei incarcarii specifice cu curent
mare, cuprinsa intre 5$ si #$$ ALmm
2
.
##
udare cu gaze
udarea aluminiului si a aliajelor sale.
"regatirea elementelor in vederea sudarii se face asemanator ca pentru otel. "rin
sudarea oxiacetilenica se pot imbina piese de aluminiu cu grosimi cuprinse intre 2 si -mm,
in cazuri speciale chiar si table de un mm. "rinderile la tabla subtire se fac la distante de
5$&#$$mm, tablele peste 5mm pe cat posibil nu se vor prinde. .udarea se executa cu un
arzator, cu unu sau cu doua numere mai mic, sau de aceasi marime ca si pentru sudarea
otelului de aceasi grosime. In general se sudeaza spre stanga, exceptie facand piesele sau
tablele foarte groase. Deschiderea tablelor in capatul spre care se sudeaza va fi putin mai
mare pentru compensarea contractiilor.
.e recomanda preancalzirea elementelor la 2$$& ,$$
$
/ si sudarea pe o suprafata rau
conducatoare de caldura. "entru a evita oxidarea baii, arzatorul nu va fi tinut prea aproape
de ea. In ceea ce priveste prelucrare cusaturii dupa executie se obisnuieste sa se ecruseze si
sa se mareasca duritatea cusaturii executate prin ciocnire.
Aceasta ciocnire se poate face in stare calda, la ,5$
$
/, sau dupa ce cusatura sa racit
complect. De asemenea, se va evita ciocnirea cusaturii la temperaturi in (ur de 5$$
$
/
pentru ca aluminiul la aceasta temperatura se sfarama usor. .e va evita ingrosarea mare a
cusaturii, in special a aceleia care se va ciocni ulterior. In general, cusatura for(ata la
cald?,5$
$
/@ rezista mai mult la coroziune.
"entru zgurificarea oxidului de aluminiu trebuie sa se foloseasca, in cazul sudarii
oxiacetilenice pasta sau pulberi de sudat.
5 pulbere sau pasta buna de sudat trebuie sa aiba urmatoarele calitati=
&sa dizolve repede si complet oxidul de aluminiu, trecandu&l intr&o zgura fluida cu
punctul de topire redus3
&sa acopere bine suprafetele pregatite pentru sudare3
&atat zgura cat si resturile de pasta sa se poata indepara usor de pe cusatura3
&sa nu corodeze metalul.
Bu totdeauna pastele sau pulberile indeplinesc toate aceste conditii si mai ales
ultima, de aceea cusaturile tebuie plasate astfel incat sa permita accesul in vedera
curatirilor.
#2
Generalitatii00000000000000000000000 00.%
Proprietati fizice si caracteristicile mecanice00000000000 0+
Utilizari000000000000000000000000000. .
Aliaje pe baza de aluminiu0000000000000000000. .&
Aliaje de aluminiu deformabile, nedurificabile prin tratament termic0...&
Aliaje de aluminiu durificabile prin tratament termic00000000. )
Aliaje de aluminiu pentru turnatorie000000000000000..*
Aliaje de aluminiu obtinute prin metalurgia pulberilor0000000.. .,
Materiale compozite pe baza de aluminiu0000000000000...,
Extragerea aluminiului prin electroliza aluminei0000000000...,
Rafinarea aluminiului000000000000000000000...-
udarea aluminiului si aliajelor de aluminiu0000000000..0...%'
udarea in mediu de gaz protector0000000...0000000.0.%'
udarea cu gaze00000000000000000000000....%+
#,
Elaborarea si turnarea aliajelor neferoase speciale de Bicolae "anait si 9oise
Cnciu3
udarea metalelor de I. 'asile3
!ndrumatorul sudorului de 9. 4reazu, :. :iurcaneanu si 7 Aoning3
Metalurgie fizica de :uliaev.
#-