Sunteți pe pagina 1din 10

1.Proprietile generale ale Materialelor de Construcii. Proprieai fizice.

Utilizarea materialelor se face pe baza unor proprietati fizice si mecanica, care le fac apte pentru
a fi puse in opera. Aceste proprietati se detemina in laboratoare specializate prin analize si
incercari, prin analize unde se determina compozitia chimica si minerologica a materialului.
Proprietatile fizice ale materialelor de constructie sunt :
Densitatea reala masa unei unitati de volum in stare absolute compacta, fara pori si goluri
interioare.

m
V

Densitatea aparenta proprietatea materialului care include volumul porilor si a golurilor


interioare.
a

m
Va

Densitatea in gramada se determina pentru materialele granulate, si este masa unei unitati de
volum, in stare naturala, incluzind porii si golurile.
g

m
Vg

Absorbtia de apa proprietatea materialului de a absorbi apa, si de a o retine in porii sai.


m mu
Wm s
100%
mu
Porozitate - proprietate a unui corp de a avea pori n masa sa.

2.Proprietile mecanice ale Materialelor de Construcii.


Proprietatile mecanice ale materialelor de constructie sunt:
Deformarea( care la rindul sau se imparte in elasticitate, plasticitate si fragilitate ) , rezistenta,
duritatea si uzura .
Elasticitatea- capacitatea materialului de a-si schimba forma sub actiunea sarcinii fara semen de
distrugere. Ex : lemnul, otelul.
Plasticitatea proprietatea unui material de a-si schimba dimensiunile si forma sub actiunea
sarcinilor fara sa apara fisuri, si de a pastra forma pastrata supa inlaturarea
sarciniilor. Ex : bitumurile , argila
Fragilitate proprietatea materialului de a se distrude brusc sub actiunea eforturilor aplicate.
Materialele fragile rezista slab la lovituri, de aceea ele nu pot fi folosite acolo unde
Actioneaza sarcini de soc. Ex: sticla, si multe materiale din piatra.
Rezistenta proprietatea materialului de a se opune distrugerii sub actiunea tensiunilor interne
care apar de la actiunea tensiunilor externe.
3PL
P
Rcomp
Rinc
2
F
2bh

Duritatea capacitatea materialului de a opune rezistenta la patrunderea in el a unui alt material


mai tare.
Uzura proprietatea materialului de asi schimba masa si volumul dupa actiunea fortelor de
frecare.

G m1 Sm2

3.Proprietile chimice i tehnologice ale Materialelor de Construcii.


Coroziunea materialului de constructie deste o proprietate de a se distruge sub actiunea gazelor si
a lichidelor. Ea poate fi de 3 feluri :
Fizica actiunea gazelor, absorbtia apelor, uscarea materialelor si actiunea razelor solare.
Chimica dizolvarea calciului sub actiunea apei, distrugerea metalului electro-chimic si
deformarea oxidului de fier.
Biologica putrefactia lemnului, rezistenta la acizi ,etc.
Lucrabilitatea lemnului depinde de posibilitatea lui, de aschiere, constructia trunchiului lemons si
de defecte.
In procesul de exploatare mu;te materiale contacteaza cu H2O . Actiunea apei poate duce la
reducerea indicilor de proprietate a materialului, In structura materialului, apa se poate gasi in
mai multe forme :
Libera absorbita in pori, si care paote circula prin aceste spatii sub actiunea gravitatiei
Fizic numita I apa de hidroscopicitate, absorbita pe peretii porilor.
Chimic cuprinsa in moleculele ce formeaza substante solide .
Permiabilitatea posibilitatea materialului de a petrece prin spatiul sau , de la o substanta la alta.
Gelivitate numarul ciclurilor de inghet-dezghet pe care materialul saturat de apa le poate
suporta fara a pierde rezistenta. Un ciclu de inghet-dezghet inseamna 4h in ama, 8h
in congelator, 8h la aer si 4h iarasi in apa.
4.Materialele din piatr natural.
Materialele de constructie din piatra naturala se obtine prin prelucrarea anumitor roci, exploatate
din depozite naturale.
Materialele de constructie din piatra naturala pot fi impartite in piatra de constructie neprelucrata
si prelucrata. Sgregatele naturale de asemenea pot fi neprelucrate (nisipul, pietrisul ) si prelucrate
( piatra de concasaj ). Piatra de constructie neprelucrata se foloseste la efectuarea unor zidarii de
dimensiuni mari ( zidarii de sprijin pentru impiedicarea alunecarilor de teren ) sau la
confectionarea betoanelor ciclopene.
Piatrele de constructie neprelucrata au o forma rotungita si o dimensiune mai mica de 70 mm.
Daca-I mau nare de 70 mm , e piatra bruta.
Principalele sortimente d epietre prelucrate : pentru pavaj ( in aceasta categorie intra calupul cu
forma cubica sau aproape cubica 7x7x9 )
Pavarea cu forma paralepipida avind dimensiunea 18x18x13

Aduorme se numesc cele neregulate 18x15x13. Molonul ete un bloc de piatra avind fata
vazuta, prelucrata in intregime.
Boltarul ete o piatra prelucrata dupa forma boltii.
5.Clasificarea rocilor dup domeniul genetic.
In functie de geneza, rocile pot fi clasificate in : magmatice, sedimentare si metamorfice .
Rocile magmatice( eruptive ) provin din magme care ajunse in partial la suprafata perd incet,
sau rapid caldura si se consolideaza. Cind consolidarea se face la adincime mare, se formeaza
rocile magmatice inclusive sau abisole. Daca consolidarea are loc in apropierea suprafetei se
formeaza rocile magmatice, hipoabisale , oar atunci cind magma se consolideaza in conditii de
temperature si presiune , se formeaza rocile magmatice infuse sau vulcanica.
Rocile sedimentare provin sin depuneri meccanice, chimice sau organice. Dupa provenienta
se imparte in : terigene ( care provin din pamint ) ; organogene ( care in comp. subst. organice,
animale, sau vegetale ) si halogene ( care se pot combina direct cu metalele ) ( florul, clorul,
bromul, iodul )
Rocile metamorfice iau nastere din alte roci metamorfice prin procesul de metamorfoza,
produse la presiuni si temperature inalte. Prin procesul de transformare se modifica structura
minerologica a rocii.
6.Materialele ceramice de construcie i clasificarea lor.
Prin material ceramic se intelege orisice material obtinut prin arderea unor amestecuri de
materie prima in urma careia rezistentele mecanice cresc, se imbunatatesc si caracteristicile de
durabilitate.
Materialele ceramice in functie de ardere, porozitate se imparte in 2 etape: arse partial
(poroase) si arse coplect (compact). Dintre cele poroase fac parte caramida poroasa sic ea cu
goluri; sin material compacte fac parte placile pentru pardosele, caramida pentru panou.
Materialele ceramice se clasifica dupa urmatoarele criteria: culoare, determinate de puritatea
argilei, ceramic se imparte in: 1. Colorata rosietica , 2. Alba. In functie de marimea granulelor
constructive determinate de functia de macinare a argilei, ceramica se grupeaza in 3 clase:
Clasa A granulele cu dimensiuni pina la 5mm
Clasa B granulele cu dimensiuni pina la 1.5mm
Clasa C granulele cu dimensiuni pina la 0.06mm
In fuctie de capacitatea absorbtiei de apa la temperature si presiune normal, ceramic se
grupeaza in :
1.Ceramica poroasa, absorbtia de apa mai mare de 6 %
2.Semicompacta, absorbtia de apa de la 1-6 %
3.Ceramica compacta, absorbtia de apa max. 1%
In functie de compactarea la temperature inalte, ceramic se grupeaza in: ceramic fuzibila la
temperature; si ceramic reflectanta.
In functie de criteriile mentionate , materialele ceramice se grupeaza in:
1.Ceramica bruta, arsa la temperature de la 900C pina la 1500C
2.Gresia ceramic, la temperature de 1200C-1320C
3.Semiportelanul si portelanul, 1200C-1300C

7.Proprietile principale ale argilei.


Caramida obisnuita de constructive are forma unui parallelepiped cu dimensiuni 240/113/65mm
cu muchii drepte si suprafete netede .In dependent de limita de rezistenta la compresiune
caramida are marimile 75,100,125,150,200,300.Densitatea caramizii ste intre 16001800ch/m3.Gelivitatea este nu mai putin de 15 cicluri folosirea materialelor ceramic effective
pentru pereti, duce la micsorarea grosimii peretilor exterior a cheltuelilor la transportare si se
micsoreaza presiunea pe fundatie.In deendenta de densitate elementele ceramic se impart in 3
clase :A de la 700-1000,B 1000-1300 ,C=mai mare de 1300kg/m3.Pentru finisarea fatadelor sunt
utilizate placi ceramic cu dimensiuni liniare 48x48 ,22x22mm cu grosimile de la 2-9mm placi
cu dimensiunile 120x65x7mm si de tip breccia(placi firmitate )pentru finisare interna se
utilizeaza teracota cu dimensiuni 150x150mm de forma patraata si dreptunghiulara cu 150x100,
150x70.
Aarticolele tehnico sanitare s e produc din faianta semiportelan si portelan .M.P.utizarea la
producerea tehnico sanitare a articolelor este reprezentata din argila care la ardere obtine o
culoare alba ,caoline ,nisip .Principalele produse pentru zidarie sunt caramizille pline presate pe
cale umeda sunt caramizi format normal (240x15x63mm) sau format modificat (240x115x88) se
noteza cu simbolul P63. Respective P88.In categoria caramizii pline se cuprind sii caramizi
simbolizate (numite caramizi cu gauiri de uscare ) care prezinta gauri orientate pe directia
grosimii dar a caror suprafata totala nu depaseste 15% din suprafata caramizii .pel linga tip
caramizile se caracterizeaza si prin :-calitate(A 1 ,2) determinate de uniformitatea
dimensiunilor ,formei ,culorii,prezenta fisurilor cuiburilor si stirburile ,prezenta granulelor de var
si granulelor cuartoase ,absorbtia apei ,proportia de caramida sparta .
Clasa-(C1,C2,C3)determina ta de densittea aparenta care trebue sa fie respective
(1.51..1.80)g/cm , marca definita ca valoare din seria de marci standartizata,imediat se
inferioara rezista la compresiune obtinuta prin stilpisori.Pentru obtinera marcii caramida se taie
in doua jumatati cu care realizaaa un stilpisor cu straturi de mortar de ciment.
Dupa intarirea mortarului stilpisorul se incearc la compresiune pina la rupere .Determinarea
marcii caramizilor P.si V.Seria de marca 50x75:100;150;200 (N/cm)
Caramizi si blocuri cu goluri vertical sau orizontale prezinta goluri cu sectiune circular sau
dreptunghiulara orientate astfel incit pentru pozitia de montare a caramizii directia golurilor sa
fie paralela fetei zidului.Caramizile se fabrica in caitati (A 1,2) si trei clase (C1,C2,C3) cu
limitele densitatii aparente 1.2;1.4 respectiv1.6kg/cm3 si 3 marci (50 70 100).Caramida V0 se
fabrica in 2 calitati (1,2),clase (C1,C2)cu limitele de densitate aparenta de 1.1 respectiv
1.4kgcm3 si 2 marci (25,50).Valurile imbubatatesc capacitate de isolatie termica si reduce
greutatea caramizii ,ceea ce permite realizarea la dimensiuni mai mari decit caramizi de tip Psi
V.Blocuri ceramic cu lampa si uluc sint destinate la realiarea zidurilor subtiri si se caracterizeaza
prin latimi mici in raport cu clelalte dimensiuni,imbinarea cu lampa si uluc asigura stabilitatea
asamblarii in zidarie .prezenta golurilor orizontale si peretii subtiri se fabrica in 3 tipuri
simbolizate prin latime in 2 calitati si 3 clase.
8.Materiale i piese din mase topite. Sticla i articolele din sticl.
Sticlele sunt materiale solide cu structura amorfa obtinute prin supraracirilor
topiturilor.Teoretic, toate substantele pot forma solide cu structura amorfa, daca viteza de racier a
topiturilor este suficient de mare.
Substantele care realizeaza aceste conditii sunt elemente formatori de sticla.Alaturi de
formatori de sticla se folosesc si substante numite : Modificatori de retea (cu rolul de a cobori
punctual de topire) si Stabilizator( cu rolul de a reduce reactivitatea chimica a sticlei obtinute) si
alte adaosuri (cu rolul de colorare sau decolorare a sticlei obtinute).

Principalele tipuri de sticla sunt obtinute din : nisip curators curat, bogat in SiO2, cu rol de
formator, soda Na2CO3cu rol de modificator de retea ; creta CaCO3, sau oxidul de plumb PlO cu
rol de stabilizator. Tehnologia de fabricare cuprinde urmatoarele succesiuni de baza:
1.Macinarea si amestecarea materiei prime
2.Topirea amestecului de materie prima
3.Fasonarea produselor din sticla
4.Prefacerea produselor pentru detensionare
5.Prelucrarea suprafetelor
Principalele tipuri de sticle silicatice se defines in functie de substantele folosite ca
modificator de retea si stabilizator.
Sticla calco-sodica este o sticla ce poate fi recunoscuta prin culoarea verzuie pe care o
prezinta.
Sticla calco-potasica este incolora si prezinta transparent superioara.
Sticla plumbo-potasica prezinta indice de refractive ridicat, fapt pentru care se folosesc
pentru lentil oprice; si se mai numesc sticle-cristal.
Sticla termo-rezistenta caracterizata prin coefficient de delatare termica mai redus.
Produsele din sticla se folosesc in special pentru elementele necesare, realizarii iluminarii
natural ale spatiilor si mai putin ca material pentru finisaj. Principalele produse din sticla pentru
constructive se pot grupa dupa destinatia lor. Grupa produselor pentru ferestre si luminatoare
cuprinde geamurile fabricate sub forma de foi, prin tragere si laminare sau prin turnare.
Mai sunt geamuri armate, geamuri securizate, stratificate (duplex,triplex), geamuri slefuite,
mate, acoperite. Grupele produselor pentru plansee si acoperisuri : pavare de tip rotativ se
foloseste pentru realizarea unor zone de eluminat in plane circulabile. Tigle din sticla care au
forma tiglelor ceramice pe care le pot inlocui pentru realizarea iluminatului de acoperis.

9.Lianii din ghips. Tehnologia de producere a materiei prime.


Prin lianti de ipsos de intelege toate categoriile de ipsos produse prin deshidratare sau disocierea
termica a pietrei de gips. Procesul tehnologic de fabricare este cuprins in urmatoarele faze
principale :
1.Dobindirea pietrei de gips
2.Sfirmarea sau concasarea
3.Arderea in cuptoare
4.Macinarea
5.Ambalarea
Dobindirea se face in cariere inchise sau deshise. Carierele inchise sunt galerii sau mine.
Transportarea se face cu diferite feluri de transporturi : oriznontale sau vertical, pe cale ferata.
Concasarea se face in concasoare cu diferite marci cu ciocane conice cufal. Arderea este un
process important ce are loc in cuptoare cu camera fierbatoare, are loc in cuptoare mina
vertical, cuptoare rotative si orizontale. Macinarea se face in mori cu bile si mori cu ciocane.
Ambalarea ca regula se face in saci de hirtie, cu mai multe straturi. In procesul incalzirii si
ridicarii temperaturii, in cazane sau cuptoare disocierea pietrei se gips se incepe la temperature
de 60C
10.Materiale liante minerale anorganice. Varul aerian de construcie.
Varul aerian se utilizeaza in urmatoarele domenii ca liant in prepararea materialelor aeriene si
mortarelor cu alti lianti : la zugraviri si finisare de tencueli ,la stabilirea argilei ,intrucit contine
calciu si realizeaza schimbul ionic ,iar in cazul folosirii varului nestins macinat se realizeaza si la

ridicarea umiditatii argilei prin ilaturarea apei ,in reactia de hidratura si prin degajarea caldurii
de hidratare ,sunt cunoscute 3 tipuri de intariri-de carbonizare ,-de hidratare,--de hidrosilicata.
Carbonizarea ere lok pe doua cai 1 procesul fizic (unde apa se evalora si se formeaza treptat in
gel si intarinduse capata proprietati fizice tari.
Procesul chimic-unde CaOH2 absoarbe din atmosfera bioxid de carbon ,propretetile de gel se
amesteca cu cristalele formind masa plastic.Intarirea prin hidratare a varului macinat nestins se
numeste un process de trecere lenta de la a mortarelor si betoanelor din stare solida.Aici efectul
intaririi consta in agatarea ditre particolele de liant si cresterea particolelor submicroscopice a
hidroxidului de calciu de catre formarea acestora prticule de rezistenta fizica ,chimica ,mecanica
a sistemei intregi care este compus din liant pietris.
Intarirea HIDROSILICATICA are loc intre varul stins si bioxidul de siliciu care are loc in
autocrode ..la t.de 174C--------200C.in rezultat se primeste o substanta solida numita hidrosilicat
mono calcic.In asa fel intarirea hidrosilicatului se numeste un prosec de transformare a
amestecului de var silictic numit solid asemanator petrei natural conditionate de formarea
silicatului de calciu la prelucrarea lui termica cu aburi saturati sub presiunea de la 0.8;1.2;1.6Mp
11.Tehnologia de producere a varului aerian.
Varul aerian se obtine din materie prima (piatra sparta) din calcar CaCO3-95% sau dolomite
(CaMgCO). In urma prelucrarii termice a calcarului la temperature 900-1200C are loc are loc
obtinerea varului.
CaCO3 = CaO+CO2
Ca materie prima se folosesc rocile calcaroase compacte (CaCO3) si creta.Rocile,carbonatul,
magneziu sunt de culoare alba, dar citeodata pot avea si alte culori care provin de la felurile de
impuritati. Calcarele curate se ard in cuptoare-cuva la temperature de 1100 - 1230C. Daca
calcarele contin impuritati, temperature arderii este mai scazuta, si atinge 900-1100C. Acest
var este ars, usor se stinge si se formeaza o pasta plastic.
12.Cimentul Portland. Clasificarea Cimentului Portland
Cimenturile se incadreza in trei clase importante, in functie de constituient care le definesc.
1)cimenturi silicatice, pe baza de clincher Portland, in care redomina silicatii de
calciu(2CaO*SiO2 si 3 CaO*SiO2); 2)Cimenturi aluminatice, cu aluminatul de calciu,
(CaO*Al2O3) componentul principal; 3) Cimenturi sulfataluminatice cu sulfataluminatul
tricalcic(3CaO*3 AlO2CaSo4) componentul principal. Cimentul Portland are imporntanta
decisive in industria contructiei.Din clasificarea de mai sus, rezulta ca toate cimenturile sunt de
natura calcica, avind cationul calciu(2+), in compozitia mineralelor constituiente. Din acest
motiv, caracterul bazic mai mult sau mai putin pronuntat, este caracteristica dominanta a
cimenturilo.Cimenturile uzale pentru constructii sunt cele pe baza de clincher Portland. Pasta
obtinuta prin amestecarea liantului cu apa, s-a intarit prin asemanarea cu piatra de Portland,
liantu a fost denumit ciment Portland. Cimentul Portland este un lian hidraulic; formeaza cu apa
o pasta care face priza si se intareste in timp, datorita reactiilor de hodroliza hidratare a
constituientilor mineralogici dezvoltarii structurii de policondensare-cristalizare a
hitrocompusilor formati. Hidrocompusii formati pe durata proceselor de prize si intarire, sunt
insolubile in apa. Deaceea, cimentul intarit este rezistent si stabil in prezentsa apei. Compusii
cimentului contin CaO, SiO2, Al2O3 si Fe2O3 formati in diferite proportii. Incursul procesului
de sinterizare la temperature inalta, de la 1400-1500 C, a amestecului de materii, cind se obtine
clincherul. Cimentul Portland este produsul obtinut prin macinarea avansata a clincherului

impreuna cu ghips in proportie de pina la 4% si functie de tipul de ciment cu alte material(alaturi


de gips).
Pasta de ciment-apa face priza si se intareste ,datorita reactiilor chimice de hidratare a
componentilor, iar dupa intarire rezistenta mecanica si stabilitatea se mentin in prezenta apei, de
aceea cimentul este un liant hydraulic. Cimentul se caracterizeaza prin stabilitate de volum si o
rezistenta mecanica de min 32,5 MPA, care il defirerentiaza de alti lianti hidraulici. Cimentul are
abilitatea ca, in amestec cu aggregate si apa, cu dozaje corespunzatoare sa conduca la obtinerea
de mortar sau beton , cu lucrabilitatea ceruta care, dupa perioade de timp definite, sa atinga
valori ale rezistentei mecanice si durabilitatii, in conformitate cu specificatiile din normativele de
proiectare si executie a lucrarilor de mortar si beton.
Cimentul Portland contine compusi pe baza de oxizi- CaO, SiO2, Al2O3 si FeO3 formati, in
diferite proportii, in cursul procesului de sinterizare la temperature inalte de la 1400-1500 C, a
amestecului de materii prime. A) Caracterizarea si clasificarea modular a cimenturilor Portland.
Compozitia compleza a clincherilor Portland ca sisteme oxidice cu 4 componenti CaO,
SiO2,Al2O3, Fe2O, face dificila stabilirea corelatiilor compozitie tehnologice de ardere
proprietati tehnice ale cimenturilo(referitor la purile de ciment). Modulul de silice este un indiciu
pentru estimarea balantei silicati de calciu, aluminati de calciu, respective a
raportului(C3S+C2S)/(C4Af+C3A). Deoarece silicatii de calciu sunt prezente ca faze cristaline,
iar feritii si aluminatii trec in topitura sulidifica in faza vitroasa. Prin urmare cimenturile cu
modul de silice ridicat obtinul la temperature mai ridicate. B) Compozitia mineralogical in
corelatie cu proprietatile tehnice. Clincherul contine faze cristaline , 75-80% si faza vitroasa, 2025% . Fazele cristaline majoritare sunt silicatii de calciu, de minim 2/3 din masa totala a
compusilor fazali ai clincherului. Compozitia mineralogical a cimentului influinteaza decisive
proprietatilor tehnice priza, caldura de hidratarea, stabilitatea volumului si rezistentele
mecanice.
Compozitia mineralogical a clincherului delimiteaza tipurile de ciment in functie de
constituientul mineralogic principal , aspect corelat cu domeniu de utilizare in constructie.
Cimentul Portland normal este utilizat in lucrari curente , fara prescriptii speciale- Cimentul
Portland alitic , cu peste 60% C3S sub 15% C2S are forma normala si intarire rapida, caldura de
hidratare mare si rezistenta redusa la coroziune . Se utilizeaza in lucrari pet imp friguros sau
care necesita rezistente initiale mari prefabricate sau monolit, unde nu se impun conditii speciale
de agresiune chimica; -Cimentul Portland belitic, contine sub 37,5% C3S si peste 37,5C2S, are
prize normal si intarire lenta, caldura de hidratare redusa si rezistenta la coroziune. Se utilizeaza
in lucrari massive si in lucrari explotate in contidii de agresivitate chimica moderata , -Cimentul
Brownmilleritic(ferita luminatic), cu peste 18% C4Af si sub 7% C3A, este utilizat la realizarea
de lucrari explotate in medii cu agresiune sulfatica sau solicitate la inghet-dezghet
repetat(drumuri, piste de aeroport etc.); -Cimentul Feritic cu peste 7% C2F si sub 18 % C4Af,
este utilizat la lucrari de beton expuse agresiunii sulfatice.
13.ntrirea cimentului Portland
Priza cimentului denumeste rigiditatea pastei de ciment. Priza este efectul consumarii apei in
reactiile de hidratare selectiva a compusilor mineralogici. Inceputul de priza, reprezinta inceputul
rigidizarii pastei; pina la acest moment, orice reamestecare a pastei nu afecteaza dezvoltarea
ulterioara a structurii de rezistenta, dimpotriva,poate avea chiar efect pozitiv; Sfirsitul de priza
arata finalizarea rigidizarii pastei si orice reamestecarecompromite dezvoltarea ulterioara a
structurii de rezistenta. Priza se masoara prin timpul de inceput al prizei, si timpul de sfirsit al
prizei. Priza cimentului portland normal nu trebuie sa inceapa mai devreme de o ora, iar sfirsitul
de priza nu trebuie sa depaseasca 10 ore. Cantitatea de apa necesara pentru o pasta de consistenta
normala este influentata de compozitia si finetea de macinare a cimentului. In timpul prizei de
degaja cea mai mare parte din caldura de hidratare a cimentului. Daca cimentul contine proportii

mai mari de semihidrat sau anhidrit solubil, poate avea loc o priza falsa, determinata de
rehidratarea demihidratului si anhidritului, cu formare de dihidrat. Intarirea cimentului consta in
cresterea coeziunii sistemului apa-ciment, dezvoltarea in timp a retelei intretesute de
microparticole fibroase de hidrosilicati de calciu gelici. Apoi hidrosilicatii trec treptat in structuri
microcristaline; cristalizarea portlandului si a altor hidrocompusi aflati in cantitate mai mica.
Rezistenta mecanica a cimentului intarit este decisiv datorita existentei retelei intretesute de
particole fibroase de geluri hidrosilicate.
Procesul evolutiv de intarire al sustemului ciment-apa, concretizat de cresterea rezistentelor
mecanice este considerat finalizat dupa 28 de zile. Cimentul intarit este un sistem de faze
cristaline si gelice in continua formare, prin modificarea structurii acestora, cit prin continuarea
reactiilor de hidratare, in profunzime, a particolelor de ciment.
14.Betonul. Clasificarea betoanelor.
Betonul este un amestec de pietri, nisip, ciment (sau asfalt, var hidraulic etc.) i ap, care se
transform prin uscare ntr-o mas foarte rezistent i care se folosete n construcii. Betoanele
sunt produse artificiale cu aspect de conglomerat care se obin n urma ntririi unor amestecuri
bine omogenizate de liant, ap i agregate, eventual aditivi. Amestecul de liant i ap formeaz o
past care, n urma unor procese fizico-chimice, se ntrete transformndu-se ntr-o substan
solid care leag ntre ele granulele de agregat, dnd astfel caracterul de monolit al betonului.
Betonul prezint o bun rezisten la solicitarea de compresiune, dar la solicitarea de traciune
rezistena betonului este mult mai sczut (aproximativ de 10 ori mai mic dect cea la
compresiune). Din acest motiv pentru a mbunti comportarea materialului la diferite tipuri de
solicitri betonul poate fi armat cu diferite produse din oel.
1. Functie de densitatea aparenta, in stare ntrita la 28 zile, betoanele se clasifica:
- Betoane foarte grele
- Betoane grele
- Betoane semigrele
- Betoane uoare
- Betoane foarte uoare
2.Dupa proveniena agregatelor:
- Cu agregate naturale
- Cu agregate artificiale

3. Dupa consisten:
- Beton foarte vrtos
- Beton vrtos
- Beton fluid
- Beton foarte fluid
- Beton plastic
- Beton slab plastic
4. Dup modul de turnare:
- Turnare obinuita
- Turnare prin pompare
- Turnare prin injectare
- Turnare sub apa.

5. Dupa destinaie:
- Betoane obinuite
- Betoane rutiere
- Betoane hidrotehnice-baraje, ecluze, canale colectoare.
- Betoane speciale: antiacide, refractare, rezistente la uzura, pentru protecie contra radiaiilor, cu
polimeri, cu fibre.
6. Dupa compactare:
- Necompactate
- Compactate manual
- Copactate mecanic cu maiul
- Indesate prin presare
- Indesate prin vibrare
- Indesate prin centrifugare
- Indesate prin vacuumare
7. Dup ntrire:
- Normala
- Aburire
- Autoclavizare
8. Dup modul de preparare:
- Manual
Mecanic pe antier, in centre de beton ,in fabrici , ateliere de prefabricate.
15.Proprietile Betonului. Rezistena, duritatea, uzura, rezistena la foc.
16.Materiale termoizolante, clasificarea lor, porozitatea, densitatea, rezistena.
Materiale termoizolante se numesc materiale neorganice si organice, neconducatoare de
caldura predistinata pentru izolarea constructiilor si a utilajului industrial. In constructive
materialele termoizolante dau posibilitate de a mari in dimensiuni elementele constructive si tot o
data de a micsora masa lor.
Materialele termoizolante se impart in:
1.Dupa material prima : a)Neorganice
b)Organice
2.Dupa structura, forma, exteriorul : a)Neorganice in bucati (vata mineral)
b)Cu bucati celulare (betoane celulare)
c)Organice in bucati
3.Dupa deformare : a)Sunt moi, deformarea mai mica de 3%
b)Semi-moi, deformarea de la 6%-30%
c)Tari, deformarea mai mica de 6%
Materialele termoizolante au o structura inaltamporoasa,conduce bine caldura. Materialele cu
structura celulara, ca betoanele celulare, spumo-sticla, poroplastele, se produc prin metoda de
fromare a celulelor cu gaze si spume. Termmoizolantele neorganice se produc din fibre sticloase
cu diametrul foarte mic.Articolele termoizolante ceramice se produc pe baza materiei prime ca
sticla in bucatim nisip, sodam si sulfat.

17.Materialele fonoizolante, clasificarea lor.


Izolarea fonica sau acustica are scopul de a impiedica transmiterea sunetelor prin elementele
de constructie. La intilnirea obstacolelor, energia undelor sonore se impart in 3 compartimente:
1.Se reflecta
2.Se localizeaza in obstacole
3.Se transmite in obstacole
Principiile de izolare fonica urmareste diminuarea uneea din aceste 3 componente, marindu-le
pe celelalte doua. Materialele fono-reflectante sunt material compacte cu densitatea aparenta
mare. Materialele fono-absorbante sunt : vata mineral, mortarele poroase, mortarele spumante.
Membranele vibrante sunt materialele cu compactarea elastic si care in straturi subtiri intra in
vibratie, transformind energia fonica in caldura.

18.Materialele din lemn. Generalitile, clasificarea materialelor lemnoase.


Lemnul este unul dintre primele material de constructive, utilizate de om. Raspindirea sa,
calitatile sale mecanice, rezistenta la actiunile agentilor amosferici si relativa usurinta a
prelucrarii sale au facut din lemn unul dintre cele mai folosite material in domeniul
constructiilor.
Lemnul este un materialde natura organic, vegetal, furnizat de arborii din speciile rasinoase si
foioase. Lemnul prezinta ca material de constructive urmatoarele avantaje: rezistenta mecanica,
elasticitatea, varietatea posibilitatilor de imbinare, capacitatea de prelucrare usoara.
Culoarea lemnului depinde de specie si variaza de la alb-galbuie pina la negru, trecind prin
nuante de cafeniu si rosu.
Porozitatea este o consecinta a structurii celulare si este invers prportionala cu rezistentele
mecanice . Cu cit porozitatea este mai marecu atit rezistenta mecanica a lemnului are valori mai
mici .
Umiditatea lemnului dupa taiere contine o cantitate de apa care poate ajunge la jumatate din
masa lui. Aceasta apa se gaseste in 3 forme diferite : apa libera, apa de hidroscopicitate, apa
legata chimic in proportii de 1%.
Hidroscopicitatea proprietatea lemnului de asi modifica umiditatea proprie in raport cu
umiditatea atmosferica. Lemnul are o conductivitate termica mica. Din punct de vedere a
rezistentelor mecanice, speciile lemnoase se clasifica in specii tari (stejarul, salcimul) , si cele
moi (bradul, teiul) .Duritatea este proprietatea lemnului de a opune rezistenta la patrunderea in
masa a unui alt corp. Unele specii lemnoase se despica usor dupa suprafetele aproape plane.
19.Uscarea, livrarea, transportarea i depozitarea produselor lemnoase.

S-ar putea să vă placă și