MORTARE

Definitie si clasificari
Mortarele sunt materiale de constructii cu aspect de gresie(piatra naturala) care se obtine prin intarirea unui amestec omogen realizat din nisip, liant,apa, si unele adaosuri. Intarirea mortarului se poate face in mediu hidraulic sau uscat dupa natura liantului folosit. Dupa destinatie: • Mortare pentru zidarie • Mortare pentru tencuieli • Mortare speciale( utilizate la lucrari decorative, lucrari de izolatii, etc.) Dupa consistenta: • Mortare vartoase • Mortare plastice • Mortare fluide Dupa liantul utilizat la preparare: • Mortare de argila • Mortare de var • Mortare de var cu adaos de ciment • Mortare de ciment cu adaos de var • Mortare de ciment • Mortare de ipsos si ipsos cu adaos de var Dupa marca mortarul poate fi : M4, M10, M20,M25, M50,M100. Cifrele reprezinta rezistenta minima la compresiune determinata de cuburi din mortar la 28 de zile de la preparare,masurat in daN/cm3. Exceptie face mortarul de var care la determinare se face la 90 de zile. Componentii mortarului: 1. NISIPUL • Are rol de umplutura; • Contrubuie la reducerea contractie la uscare a lintului; • Trebuie sa aiba o anumita glanulozitate( dupa destinatia lui); • Trebuie sa fie curat, sa nu contina argila, resturi organice, carbuni(resturi humice) ,saruri, mica, etc. 2. LIANTUL • Poate fi hidraulic sau nehidraulic.

ipsos. • Mortarul de var: pasta. • Poate fi potabila sau nepotabila. varul. cum ar fi: • Plastifianti. dar slaba alcalina sau slaba acida. PREPARAREA MECANICA • Se face in malaxoare sau in betoniere. ADAOSURI Pentru a conferii mortarului anumite calitati speciale. 4.. PREPARAREA MANUALA • Pentru preparare se folosesc: lada de mortar. o masura penrtu slabirea cantitatii de nisip. • Cei mai utilizati lianti sunt:cimentul. ciment-var: se amesteca cimentul cu nisipul uscat si se adaoga varul-pasta amestecat cu apa. . sapa speciala pentru amestecare. • Nu trebuie sa contina substante organice nocive. APA DE AMESTEC • Necesara procesului de hidratare a liantului de care asigura o anumita lucrabilitate a mortarului. • Mortarul de var(pasta): se amesteca pasta de var cu apa si apoi se adaoga nisipul. Resturi de celuloza. 3. Prepararea mortarului Se poate realiza manual sau mecanizat. • Substante impermeabilizatoare. • Pigmenti. argila. • Mortarul de ciment: se amesteca cimentul cu nisipul in stare uscata si apoi se adaoga apa. • Mortarul de ipsos se prepara prin introducerea ipsosului in apasi apoi se adaoga nisipul. liantul poate influenta proprietatile mortarului in stare proaspata(ex:Lucabilitatea) sau in stare intarita(ex: Marca).Prin calitatile lui si prin cantitatea in care se introduce in mortar. • Substante active hidraulice. liant si apa daca acestea nu se cantaresc. Daca este si adaos de var acesta se amesteca de la inceput cu apa. etc. • Acceleratori sau intarziatori de priza. in amestecul proaspat pot fi introduse unele adaosuri. zahar. care pot impiedica intarirea mortarului.

se utilizeaza conul etalon. VERIFICARI IN STARE PROASPATA: CONSISTENTA:. si a unei omogenitati foarte bune. pe care o impartim cu valoarea ariei suprafetei de contact dintre turta si suprafata suport. Verificarea calitatii mortarelor Pentru a putea fi pus in opera cat mai usor si mai ales pentru asugurarea calitatii lucrarilor la care se utilizeaza. . Valorile normale sunt: 4…13 cm pentru mortarele de zidarie si 7… 14 pentru tencuieli. inainte sa piarda mai mult de 5%din greutate sau 25% din marca.se utilizeaza tot conul etalon si un vas cilindric-se determina un coeficient de segregare care trebuie sa aiba anumite valori admise. Rezistenta la inghet/dezghet: se determina prin numarul de cicluri de inghet/dezghet la care rezista mortarul. Verificarea calitati mortarului intarit Rezistenta a intarirea din incovoiere: se determina pe epruveta de forma prismetica(40x40x160 mm). Tendinta de segregare. asupra mortarului se fac o serie de verificari.Prezinta unele avantaje: scurtarea duratei de amestecare si obtinerea unei compozitii. Adeziunea la starttul suport se determina pe carote de mortar cu diametrul de 80 mm si grosimea de 15mm prin stabilirea fortei F de smulgere a carotei de pe stratul suport. Rezistenta la compresiune: se determina pe bucatile de epruvete crae rezulta de la incercarea la incovoiere si se masoara in daN/cm2. Se determina in mod special la acele amestecuri care sunt supuse la vibratii datorate transportului sau care stationeaz mai mult timp in stare amestecata. Segregarea este un fenomen negativ care se produce la mortare si betoane aflate in stare proaspata si se manifesta pein distrugerea omogenitatii acestor amestecuri astfel incat particulele de agregate se depun la partea inferioara iar liantul si apa se ridica la suprafata.

Mortare pentru zidarii Dupa natura lucrarilor. . Nu trebuie sa aiba granule mai mari d 3 mm. se pot intalni numeroase feluri de mortare de zidarie care variaza dupa tipul si proportia in amestec a lintilor folositi. 0. o parte varpasta . Mortare de ciment: • Sunt destinate lucrarilor foatre puternic solicitate sau care se gasesc permanent sub nivelul apelor subterane. • Prezenta cimentului in confera proprietati hidraulice si rezintente mecanice marite avand marca M25. • Rostul varului este de a marii plasticitatea mortaruki de zidarie. 5 parti nisip. • Au marca M50. • Se poate executa zidaria locuitelor cu 1 sau 2 etaje si constructiile agro-zootehnice.4 parti pasta de var. • Se executa cu dozajele in volum: o parte ciment. • Au marca M100. Se intalnesc urmatoarele tipuri: • Mortare de argila-sunt folosite in zidarie aeriana slab solicitata si alcatuite din pierte de zidarie poroase. sa fie bine stins si sa fi stat cel putin o luna in groapa de var. • Marca acestui mortar se considera cel putin de M4 • Mortare de var cu adaos de ciment-se folosesc la lucrari obisnuite in mediu umed sau in mediu uscat mai puternic solicitate. • Mortare de var simplu-au aceleasi domenii de utilizare ca si mortarele de argila • Dozajul in volum este de 0 parte var pasta la 3-4 parti nisip. • Se executa cu dozajul in volum de o parte ciment si 4 parti nisip. • Se executa cu dozajul in volum de o parte ciment. • Nisipul trebuie sa fie curat si aspru la pipait. precum si de a impiedica absorbtia rapida a apei din mortar in porii pietrei de zidarie ceea ce ar dauna prizei cimentului. in deosebi a celor executate din piatra sau materiale compacte. Mortare de ciment cu adaos de var: • Sunt folosite la lucrari in mediu uscat puternic solicitate si la parti de constructie aflate in mediu umed. Conditii cerute pentru executarea mortarelor de zidarie • Varul trebuie sa aiba plasticitate mare. 10 parti nisip.

3 parti de var-pasta si 4 parti de nisip. Mortarele simple. in primul car se numesc mortare de zidarie iar in al 2-lea mortare de tencuiala. Abaterile admise sunt de + . prin prima cifra se refera la liantul principal.2% pentru liant si apa. natura caramzilor sau a altor materiale de zidit sau pe care urmeaza a se executa tencuieli. In mortarele de var cu ciment. nisip).3:4 (ciment. prima cifra reprezinta intotdeauna dozajul de liant. respectiv ciment) la 3 volume de nisip. lucrabilitatea necesara( consistenta. 0. Mortare fara plastifianti Compozitia mortarelor.3% pentru nisip si de +. iare mortarele preparate cu 2 lianti se numesc mortare compuse sau mixte. pentru a forma piese de constructii(ziduri). nu se poate folosi mortar de var gras. in asemenea situatii se vor folosi numai mortare cu lianti hidraulici. Prepararea mortarelor. iar ultima la nisip. mijloacele de transport.Dozajul curent al mortarului de zidarie este de circa 1:3 Dozajele mai bogate dau mortare prea plastice. Um malaxor este alcatuit dintr-o toba cilindrica cu ax orizontal prevazut la partea superioara cu o palnie de alimentare cu materiale. se ia o parte de ciment. Nisipul si liantul se dozeaza prin cantarire. care crapa. In cazul mortarelor compuse. iar apa cu dozare automata sau cu contoare. Dozajul se scrie 1:3 . Amestecare mortarului si incarcarea in mijloc de transport. • Tehnologia lucrarilor de mortare Mortarele servesc la legarea intre ele a pietrelor de constructie. Mortarele preparate cu un singur liant se numesc mortare simple. spre a obtine rezistente marite amestecul trebuie sa contina peste 100 kg ciment la m3 de mortar.au dozajul de un vum liant(var. adaosurile si nisipul pentru mortare se aleg in functie de: marca mortaruli ceruta prin proiect. mortarul de ciment. deoarece fenomenul de intarire nu va avea loc decat foarte incet. sau la protejarea si infrumusetarea pieselor de constructie. umiditatea mediului si temperatura aerului precum si de cnditiile specifice de constructie si regiuni. Axul tobeo are palete . Liantii. iar cele mai slabe dau mortare insuficient de consistente. termenele de executare a zidariilor si tencuielilor. Daca zidaria se executa din materiale compacte care nu absorb apa. var-pasta. a 2-a la liantul secundar care se considera ca adaos. Dozarea componentelor. Astfel la prepararea mortarului de ciment-var 1:0.mortarul de var. Mortarele se prepara in malaxoare speciale bazate pe principiul amestecarii fortate. plasticitate). Prapararea mortarului consta in amestecarea componentilor in scopul realizarii omogen .

sau realizat masini de ridicat de tip usor cu capacitati de ridicare cu intre 150 si 500 de kg. Dispozitive asezate sub nivelul solului sau autocamionului(bene speciale asezate in gropi sau bene speciale la nivelul solului sub rampe pe care vine autobasculanta). bene speciale sau autoagitatoare. Cuva se incarca si se descarca prin basculare. care executa framantarea si amestecarea materialelor componente. .malazoarele de mortar folosite pe santierele din tara noastra sunt : MD2 si MD3. Transportul pe verticala al mortarului se face in bene cu macarale sau trolii precum si cu elevatoare sau pompe. Pentru lucrari la acre se utilizeaza materiale in conditii relativ reduse(tencuieli). pe 2 roti cu rulmenti si bandaje de cauiuc iar in fata pe o roata auziliara care se ridica in timpul transpoartului. Mortarele se descarca din autobasculante sau autoagitatoare indispozitive(recipiente) asezate la nivelul solului prin bascularea mortarului iin buncarul de transfer din care tot prin basculare se incarca in bene speciale pentru transportul pe verticala sau in tomberoane basculante la fiecare punct sau nivel de lucru. in spate.oblice sau elicoidale. mortarele se prepara in statii sau centrale de mortare alcatuite in mod asemanator cu statiile centale de betoane. Caruciorul se sprijuna. Durata de amestecare a mortarului este in functie de caracticile tehnice ale utilajelor respective si este limita in general la un minut. mecanismul de basculare manula. Pana la distanta de 5 km mortarele se transporta cu autobasculante obisnuite. cuva basculanta. Transportul mortarului. Pompele de mortar se folosesc pentru transportul mortarului pe orizontal sau pe vertical. avand capacitatea cuvei de 150 de litri si respectiv 250 de litri. tomberoane. dumpere pitice sau pompe. tabloul electric cu intrerupator automat. Axul de malaxare prevazut cu 2 palete elicoidale este altrenat de mortar prin curelele trapezoidale la MD2 si un ghidon cu melc si un cuplaj de ghidare la MD3. Ca si betoanele. Cand distantele de transport depasesc 15 km se folosesc autoagitatoare. Dupa terminarea amestecarii toba se basculeaza iar mortarul curge in contunuare sau intr-un buncar de distriutie. Transportul pe orizontala al mortarului pe distante mici se realizeaza cu roabe. La tranportul pe distante mai mari basculantele se inlocuiesc in acest caz cu basculante mai mari cum ar fi buncarele de pa autocisterne. iar pe distante mari cu autobasculante. Din aceste categorii de instalatii de ridicat fac parte macaraua usoara pentru lucrari de finisaj si macaraua de fereastra. Ele imping ortarul pana la punctul de lucru sau pana la injectorul pompei(in cazul tencuiellor executarea mecanizata). Aceasta se compune din: caruciorul de rulare. Cu aceste mijloace mortarele pot fi transportate in conditii bune pe drumuri cu imbracaminte rigida si pana la 8 km pe celelalte categorii de drumuri.

Mortare cu plastifianti La aceste mortare care nu contin var. efectul de realizare a unei bune lucrabilitati la aplicare si de reducere a segregarii este asigurat de actiunea unor substante denumite plastifianti de mortare. adera bine pe suprafetele de caramida sau beton.2% si de plastifiantul UD si de + . etc). Mortarele cu plastifianti au aceleasi performante in stare proaspata ca si mortarele cu var. au o buna lucrabilitate la aplicare. . La terminarea prepararii mortarului sau la intreruperi mai mari de ½ ore.3% pentru nisip si cenusa de termocentala. Pentru transportarea mortarului pe orizontala sau pe verticala cu ajutorul pompelor se folosesc conducte metalice sau furtun de cauciuc. Mortarele cu plastifianti se prepara astfel: . La inceputul fiecarei zile lucru plastifiantul UD se amesteca energic de la 3 la 4 minute pentru energizare. Amestecarea se efectueaza in butoaiele in care este livrat cu sispci sau cu lopeti inguste de lemn. Durata maxima de transport si manipulare nu trebuie sa depaseasca 6 ore in cazul in care temperatura mediului ambiat este sub 18 grade celsius. -dupa terminarea dozarii apei se amesteca in 30 s. In stare intarita mortarele cu plastifianti realizeaza rezistentele la compresiune corespunzatoare marcii pentru care sunt preparate si au o buna adeziune la startul suport din caramida sau beton. toba betonierei se spala cu apa amestecata cu pietris. Dozarea materialelor componente cu exceptia apei se face cu o precizie de + . -se completeaza cantitatea de apa pana se obtine consistenta recomandata.se introduce in malaxor o parte din apa de amestec iin care se dizolva plastifiantu UD. se intind usor in straturi subtiri si se prelucreaza foarte bine cu dreptarul sau cu brisca. Au o segregare redussa si se pot transporta cu pompa de motor. fluier. pentru a oprii functionarea pompei atunci cand buncarul de la punctul de lucru este umplut cu mortar sau cand s-a infundat conducta sau injectorul. cenusa si nisipul. bec. 5 ore cand temperatura mediului ambiant este cuprinsa intre 18 grade celsius si 23 grade celsius si respectiv 4 ore in cazul temperaturii mai mari de 25 de grade celsius.Intre statia de preparare a mortarului si locul de lucru trebuie sa existe un sistem de semnalizare optica sau acustica( sonerii. Compozitia mortarelor de zidarie sunt stabilite pentru cazul utilizarii nisipului 0/7 mm cu o umiditate de 2% sau mai mare si cu densitatea in gramada de 1350 kg/m3 iar compozitia mortarelor de tencuiala pentru cazul utilizarii nisipului 0/3 mm cu o umiditate de 2 % sau mai mare si cu densitate in gramada de 1250 kg/m3. -se introduce apoi cimentul.

Temperatura mortarului la iesirea din malaxor nu trebuie sa depaseaca 50 grade celsius la mortarele de ciment-var si 25 grade celsius la mortarele de ciment sai ipsos-var.Executarea mortarelor pe timp friguros La preparare si transportul mortarelor pe timp friguros sunt necesare urmatoarele masuri: • La prepararea mortarelor se incalzeste in primul rand apa pana la cel mult 80 de grade celsius. • Nisipul se incalzeste numai daca prin incarzirea apei nu se obtine temperatura necesara mortarului sau daca acesta contine bulgari inghetati. . Temperatura minima a mortarului la locul de lucru trebuie sa fie de cel putin 8 grade celsius. • La transportul mortarului se utilizeaza mijloace rapide bine izolate contra frigului atat lateral cat si la fata de sus(benele si basculantele se acopera cu prelata).

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful