COFRAJE

1.Definitie.Generalitati
Cofrajele sunt constructii auxiliare, specifice si provizorii care
servesc la obtinerea formei, dimensiunilor si pozitionarii elementelor
de beton, beton armat si beton precomprimat in structurile monolite,
precum si la sustinerea acestora pana cand betonul atinge un grad de
maturizare minim pentru decofrare.
Operatia de cofrare consta in efectuarea operatiilor de
asamblare a componentelor cofrajului, cu scopul realizarii unui
element sau a unei structuri monolite.
Eafodajul, reprezint elementul de susinere al cofrajului, i are
drept scop, transmiterea la teren sau la construcia inferioar, a
ncrcrilor care apar n timpul execuiei, date de: greutatea betonului,
greutatea armturii, a cofrajului, a oamenilor i utilajelor de mic
mecanizare, necesar punerii n oper a betonului.
In functie de tipul constructiei si a cofrajului folosit, lucrarile de
cofrare pot reprezenta 15%~30% din costul elementului de beton
armat monolit. De aceea se cauta realizarea unor sisteme
industrializate moderne, mereu perfectionate, de cofrare, care sa
conduca la cresterea productivitatii si la reducerea costurilor.
Industrializarea lucrarilor de cofrare urmareste urmatoarele cai:
a). tipizarea si modularea lor;
b). mecanizarea principalelor activitati ale lucrarilor de cofrare;
c). extinderea aplicarii sistemelor
introducerea unor sisteme noi;
d). modul de baza in constructii 30 cm;
e). submoduli: 5 cm; 10 cm;

perfectionate

de

cofrare

si

2.Clasificari:
Tinand seama de diversitatea sistemelor de alcatuire si a utilizarii
lor, clasificarea cofrajelor se poate face in functie de urmatoarele
criterii:
-

dupa modul de alcatuire si utilizare, cofrajele se clasifica in

urmatoarele categorii:

a)

cofraje demontabile - alcatuite din panouri modulate si

tipizate, elemente de sustinere, elemente de sprijinire, elemente
auxiliare si de asamblare.

Principalele tipuri sunt: cofrajele de inventar din panouri

demontabile modulate, cofrajele pasitoare, cofrajele cataratoare
etc.;

b)
cofraje nedemontabile - care se asambleaza si se demonteaza
o singura data, la inceputul si respectiv la terminarea realizarii
structurii.

Aceste cofraje sunt echipate cu instalatii sau dispozitive care permit

deplasarea lor in intregime, sau sub forma de ansambluri ori
subansambluri mari, utilizand macarale.

Din aceasta categorie fac parte: cofrajele glisante, cofrajele

rulante, mesele cofrante, cofraje de tip tunel, panourile mari etc.

c)

cofraje traditionale - folosite la elemente si structuri cu

caracter de unicat sau cu forme variabile si complicate, (cupole,
grinzi curbe), unde nu se pot adopta sisteme industrializate de
cofrare.

Se confectioneaza pe santier din material lemnos si se folosesc o

singura data sau de un numar mic de ori.

d)

cofraje pierdute - care indeplinesc functiile normale ale unui

cofraj, dar nu se recupereaza, ramanand aderente la elementul
format.

Ele pot avea rol de rezistenta (contandu-se pe conlucrarea lor cu

betonul), de izolator termic sau estetic.Se pot mentiona: predalele,
panourile cu caracter architectural, casetele pentru planseele
casetate etc.

din punct de vedere al destinatiei, in raport cu elementele de

constructii la a caror executare se folosesc, cofrajele se clasifica in:

a)

cofraje pentru fundatii;

b)

cofraje pentru pereti;

c)

cofraje pentru stalpi;

d)

cofraje pentru grinzi;

e)

cofraje pentru plansee;

f)

g)

cofraje pentru arce si bolti;

cofraje pentru alte elemente de constructie.

dupa materialele folosite pentru placa cofranta, acestea sunt

cofraje din:

a)

cherestea;

b)

placaj rezistent la umiditate;

c)

tabla de otel;

d)

profiluri din aliaje de aluminiu;

e)

polimeri (armati sau nearmati cu fibre de sticla sau carbon);

f)
g)

cauciuc;
materiale combinate - placaj acoperit cu folie de aluminiu,
tabla de otel sau cu polimeri.

3.Conditii de calitate:
Calitatea cofrajelor este apreciata dupa gradul de indeplinire a
trei categorii de conditii: tehnice, functionale si economice.
Nerespectarea lor, indiferent care, influenteaza negativ
calitatea si costul elementelor sau structurilor realizate.
4.Conditii tehnice:
a)

sa se asigure redarea corecta a formei, dimensiunilor si

pozitiei relative in structura a elementelor;

b)

suprafata placilor cofrante sa fie riguros conforma cu

calitatea ceruta a suprafetei elementelor de beton;

c)

sa reziste, fara a se deforma peste limitele admise, la

solicitarile fizico-mecanice la care sunt supuse;

d)

sa fie etanse, pentru evitarea pierderilor de apa si de

partea fina din amestec (ciment, nisip 0-0.2 mm etc);

e)

placile cofrante sa aiba o rezistenta destul de mare la

uzura pentru a nu fi usor degradate, in timpul montarii
armaturii, turnarii si compactarii betonului, curatirii, circulatei
etc.;

f)

starea suprafetelor placilor cofrante sa nu favorizeze

aderenta betonului la ea;

g)

materialele din care se realizeaza placa cofranta, sa nu

atace chimic si sa nu fie atacate de beton.

5.Conditii functionale:
a)

sa aiba dimensiunile modulate;

b)

sa permita o asamblare usoara;

c)

sa permita o demontare rapida si in ordinea ceruta de

decofrare;

d)

sa asigure inlocuirea unor elemente componente uzate, cu

un consum redus de manopera;

e)

greutatea lor sa se incadreze in limita de 30 - 40 kg, pentru

cele manipulate de catre un singur muncitor si de 60 70 kg,
pentru cele manipulate de catre doi muncitori;

f)

sa corespunda din punct de vedere al normelor de tehnica

securitatii muncii.

6.Conditii economice:
a)

b)

realizarea cofrajelor sa conduca la un consum cat mai

redus de materiale, energie si manopera si la un cost cat mai
mic;
sa asigure un numar cat mai mare de refolosiri;

c)

sa necesite un consum de manopera cat mai redus pentru

montarea si demontarea lor;

d)

sa permita o curatire, ungere, manipulare, depozitare si

reparare cat mai usoara si la un pret cat mai redus.

7.Principii de calcul:
Dimensionarea elementelor componete ale cofrajelor si a elementelor
de sustinere ale acestora (esafodajul) se realizeaza pentru fiecare
element in parte.
Calculul la rezistenta si la deformatie se realizeaza tinand seama de:
-

rezistentele la incovoiere, intindere si compresiune ale

materialului din care este confectionat elementul

modulul de elasticitate
confectionat elementul

al

materialului

din

care

sageata maxima admisa pentru elementul respectiv

combinatia de incarcari cea mai defavorabila.

este

Incarcari care actioneaza asupra cofrajelor si sustinerilor acestora:

La calculul cofrajelor, incarcarile se stabilesc in functie de
conditiile reale in care sunt folosite cofrajele.
Pentru placi se iau in considerare doar incarcarile verticale, ce
includ:
a)

greutatea proprie a cofrajelor si elementului;

b)

greutatea proprie a betonului proaspat (armat);

c)

incarcarea uniform distribuita provenita din caile de

circulatie instalate pe cofraje si din aglomerarea cu oameni;

d)

e)

incarcarea
concentrata,
provenita
din
greutatea
muncitorilor care transporta incarcaturi sau din greutatea
mijloacelor de transport incarcate cu beton;
incarcarea datorata vibrarii betonului;

Pentru fiecare element al cofrajului si al esafodajului se

stabileste combinatia de incarcari cea mai defavorabila, atat
pentru calculul la rezistenta cat si pentru calculul la deformatii.
Pentru cazurile curente aceste combinatii sunt:
-

pentru placa cofranta, elementele de sustinere ale cofrajului

si elementele orizontale ale esafodajului pe care reazema
cofrajul calculul la rezistenta se face pentru combinatia de
incarcari a+b+c+d, iar calculul la deformatie se face pentru
combinatia de incarcari a+b;

pentru elementele verticale de sustinere ale cofrajului

calculul la rezistenta se face pentru combinatia de incarcari
a+b+c, iar calculul la deformatie se face pentru combinatia de
incarcari a+b.

Stabilirea schemei statice de calcul se va face tinand cont de

materialul din care este realizat elementul, conditiile de rezemare si
modul de conceptie si realizare a acestuia.

SCHENKEL IRINELNICOLAE
CCIA 14142.