CONSTRUCTII DIN BETON

ARMAT
Istoric
Materialul b.a. avantaje si dezavantaje
Tehnologii ( monolitism, prefabricare)
Tipuri de structuri din beton armat multietajate si pentru
deschideri mari
Elemente de constructie
(stalpi, diafragme, grinzi, cadre, plansee, relatia constr. cu
terenul)
Inchideri
(panouri prefabricate grele)
 Istoria constructiilor din beton armat
1848 – barca lui Lambot
1892- Francois Hennebique – brevetul pentru
sistemul constructiv monolit grinda-stalp
Armatura din fier rotund
mentinuta de etrieri-platbande

1905 – Auguste Perret-firma de arhitectura “A&G Perret”-

foloseste scheletul din beton armat – inchiderea disociata de
structura

Apartamente in str. Franklin, Imobil in Le Havre-1945-

Paris-1904-Perret Notre Dame du Rainsy -1923- Perret Perret
Betonul armat si Miscarea Moderna- schimbarea
expresiei arhitecturale

Le Corbusier – 1914- casa Dom-ino,

structura schelet independenta de
functiune – “planul liber”
1926-Cele sase puncte
ale unei noi arhitecturi
Vila Savoye – Poissy- 1928

Frank Lloyd Wright – inovatii tehnice si formale in

arhitectura datorate folosirii b.a. Spatiul fluid, organicitate.
Console dramatice.

1959- Muzeul Guggenheim

1935- Casa Kaufman
(1992- extinderea)
 Inventarea unor noi forme structurale – folosirea imaginativa a betonului armat
Pier Luigi Nervi (1891-1964)- inginer si architect
–forma variaza conform contextului static
--morfologie structurala-bionica-legitimarea organica a formei

Stalpi laGaudi- Stalpi la Nervi –Palazetto1957

parcul Guel 1914
Auditoriu la Vatican-1963

Cupola nervurata la Cupola nervurata -Palazetto del sport- Roma-

Palatul muncii-Torino-1951 Panteon-Roma-sec I 1957- inspiratie bionica
 Inventarea de noi forme structurale –
convergenta intre reprezentativitatea
geometrica si cercetarea statica
COCHILIA
Felix Candella- architect si inginer
-paraboloidul hyperbolic- forma nascuta prin
transcriptie analitica pentru suprafete riglate
Diversificarea materialelor compozite – performante in functiunea si estetica arhitecturala

Beton armat cu fibra de sticla,cu fibre textile, din rasini

sintetice de carbon sau metal:

-fibrociment (armatura este difuza, neorientata)- Eternit;

-armociment (pachet de retele metalice suprapuse in
placi flexibile, elastice)
Renzo Piano, luminatorul “Colectiei Menil”

Betoane de inalta rezistenta

BIR
Betoane autocompactante
Betoane din ciment si
polimeri

Santiago Calatrava foloseste

beton pretensionat cu o alcatuir
compozita
Valencia 2012 Gara din Regio Emilia
Betoane de foarte inalta performanta- BFIP-
performante in domeniul cladirilor inalte

Central Plaza – Hong Kong-

Turn de televiziune in
1992 – 374 m. inaltime
Toronto 1970 – 555m
Tub perimetral beton

Burj Khalifa-Dubai-
2010- 828 m.
Tuburi multiple
Diafragme beton si
otel
Materialul si tehnologiile
 Materialul - BETONUL ARMAT
Asociere eterogena intre doua material: otel si beton
Aderenta dintre beton si otel permite asocierea (coeficienti de
dilatatie apropiati)
Caracteristicile noului material diferite de cele ale componentelor,
conservand calitatile fiecaruia: betonul preia compresiunile, otelul
intinderile, noul material se conporta ca o masa elestica

AVANTAJE
-Usurinta punerii in opera
-Rezistenta la agenti exteriori
-Rezistenta la seism
-Izolarea impotriva zgomotelor
aeriene
-Rezistenta la foc
-Avantaje arhitecturale ( partiu
flexibil, inchideri variate)
DEZAVANTAJE
-Punere in opera scumpa
-Eterogenitatea (alegerea Beton roman – var+cenusa vulcanica
componntelor) + tuf vulcanic + sparturi de ceramica
-Greutatea (2,5 t/mc)
-Contragerea (fisurarea)
-Riscul de coroziune a armaturilor
(porozitatea)
-Conductibilitatea termica (slab
izolant termic)
-Transmiterea zgomotelor de impact
-Rigiditatea (adaptarea la eforturi
secundare neprevazute)
-Costurile demolarilor Armaturi intrun element din BIR
 Tehnologii - MONOLITISM -
Structura monolita presupune turnarea
betonului in cofraje pe santier

Tipuri de cofraje:
- panouri de inventar modulate;
- panouri metalice plane; Panouri de inventar modulate
- cofraje glisante (cataratoare)- la structuri cu
diafragme din b.a. (peretii exterior se realizeaza
concomitent cu restul structurii;
- cofraje spatiale – tunel –la structuri cu diafragme
tip fagure
Panouri metalice plane Panouri cataratoare
Elementele tipice din b.a.monolit Planseul ciuperca Cochiliile
Placa armata pe doua
directii incastrata
perimetral
Tehnologii – MONOLITISM – turnarea betonului in cofraje pe santier
Cofraje pentru
Cofraje pentru coloane au plansee
finisaj neted. Sunt de unica
folosinta. D=30,5-106,5cm
Stalp reglabil din metal
Cofraje din lemn cu
sau lemn
sectiune patrata sau
dreptunghiulara
Coliere pt. strangere Montant din lemn pentru
ajustari formale
contravantuiri

Cofraje pt. pereti

Legaturile cofrajului
Suprafata interioara a Cofraj suspendat sustinut de
panourilor lasa textura grinzi cu zabrele, pot fi mutate
asupra betonului si refolosite
Structura din scanduri
pentru fixarea panourilor
proptea Plansee liftate cu
pompe hidraulice
Colturile
exterioareascutite sunt de
obicei fatetate sau curbate
Tehnologii - PREFABRICARE
Fabricarea in atelier a maximum de Dezavantaj: slabeste
component care apoi se monteaza pe santier rigiditatea prin renuntarea
Implica modificari la nivelul conceptiei dar si la monolitism
a punerii in opera
Elimina inconvenientele monolitismului
(turnare pe ger, cofraj scump, timp ul de
pus in opera)

STANDARDIZARE - TIPIZARE - INDUSTRIALIZARE

Realizarea unei serii mari de elemente identice a dus la necesitatea
STANDARDIZARII elementelor si imbinarilor si a TIPIZARII constructiilor. Tipizare planimetrica– panouri mari
Imbinarile pot fi: uscate, umede si pretensionate

INDUSTRIALIZAREA (din 1950) presupune realizarea unui depozit de elemente

identice sau asemanatoare pentru constructiile tipizate
MODULARE – coordonarea dimensiunilor elementelor cu
ajutorul unui sistem coerent care permite: imbinarea
elementelor, schimbarea si inlocuirea lor, combinarea
elementelor de baza
TOLERANTE – abateribe de la dimensiunile nominale.
Cumularea tolerantelor se raporteaza la axele structurii.
 Sisteme de constructie prefabricate
Sistemul constructiv (neutralitate si suplete)
presupune existenta unui ansamblu de componente
cu care este posibil a construi arhitecturi variate
Sistem inchis
Gama redusa de elemente de dimensiuni mari –
rigiditate functionala si formala –
Panouri mari

Sistem deschis
Componente compatibile, uneori intersanjabile
O gama mai mare de constructii

CONCLUZIE: Sistem exterior proiectului. Sistemul

constructiv este utilizat, arhitectura este adaugata
Sisteme de constructie prefabricate
Sistemul arhitectural
Este conceput de architect pentru o constructie sau o
serie mica de constructii
Arhitectura determina sistemul, dar dispar avantajele
industrializarii

Norman Foster - standardizarea in cadrul

aceleiasi cladiri – Hong Kong &Shanhai Bank –
1985-
Foloseste roboti industriali
Elemente similare si nu identice

Panouri de fatada
prefabricate
 Tipuri de prefabricare din punct de vedere static

Prefabricare lineara (grinzi, stalpi, cadre..)

Prefabricare de suprafata
(panouri de pereti, plansee….) Prefabricare spatiala
(cellule spatiale, noduri
tridimensionale……)
 Tehnologii – PRECOMPRIMAREA

pretensionare posttensionare

Armaturile sunt intinse inainte de

turnarea betonului Armaturile neintinse intro
teaca de protectie

Betonul este turnat in cofraj, Se toarna betonul si se

incluzand armatura intinsa plasata asteapta intarirea
excentric

Armaturile sunt fixate la un capat si

Cand armatura este deconectata de la se intinde de celalalt. Se injecteaza
dispozitivele de intindere, fortele de intindere sau nu lapte de ciment in teaca
sunt transferate betonului, comprimandu-l

La punerea in opera, incarcarea

echilibreaza eforturile interne, anihiland Dupa incarcare, sageata este
sageata indusa de armatura intinsa compensata
Tipuri de structuri multietajate din beton armat
Diafragme, panouri mari prefabricate, schelet, nuclee centrale
 Tipuri de structuri din beton armat
Rolul structurii
COLECTEAZA INCARCARILE (elementele orizontale);

TRANSFERA INCARCARILE catre fundatii (elementele verticale,

reducerea punctelor de transfer ca numar si dimensiuni duce la
realizarea unor megastructuri de care se pot suspenda plansee);

ASIGURA STABILITATEA LATERALA la forte orizontale; redirectionarea

fortelor orizontale este factor determinant peste o anumita
dimensiune.
Tipuri fundamentale de structuri in constructii si in natura
Scheletul (cadrele Nuclee
Corpul masiv (diafragma) Membrana (cochilia, suprafata subtire)-
din beton armat) centrale
deschideri mari
 1. Constructii cu diafragme din beton armat
Diafragme din beton armat monolit
Pereti verticali – grosime 14 – 20 cm formeaza
impreuna cu planseele un sistem cellular.
a. Diafragme dese ( b.a. monolit) – distanta intre
pereti 3 – 6 m. Preiau si solicitari orizontale.
Rigiditate functionala in plan

b. Diafragme rare (b.a. monolit) – distanta intre

pereti este de 10 m., intre ei cadre b. a.
Flexibilitate sporita in plan
Caracteristici:
- Dispunerea simetrica fata de axe
- Cel putin doua diafragme dupa principalele
directii
- Dispunere uniforma (travei egale)
- Rigiditati asemanatoare pe ambele directii
- Continuitatea diafragmelor pe toata
inaltimea Tipuri de cofraj
- Incastrarea in teren pe 1/10 din inaltime Panouri de inventar, panouri metalice plane,
- Subsol rigid cofraje glisante, cofraje spatiale
- Zone de capat intarite cu bulbi Se inglobeaza la turnare: tuburi si doze pt. instal. electrice, dibluri,
- Plan neflexibil, fatada purtata , solutii variate ghermele
 Constructii din panouri mari prefabricate
Caracteristici: -Structura celulara cu diafragme
industrializate
-simetria tramei structurale

-Imbinarile intre panouri standardizate:

Sudarea armaturilor+monolitizari-

plan

Sudarea armaturilor si monolitizarea asigura

continuitatea structurala

sectiune

-Rigiditate arhitecturala maxima (plan neflexibil, fatada

portanta)
Structuri prefabricate din elemente si celule spatiale
Avantaje
-Transferarea unei cantitatimai mari de manopera in uzina
-Utilizarea unor tehnologii si instalatii de mare randament
-Numar mai mic de imbinari si elemente
-Efectul de cutie favorabil stabilitatii
-Scurtarea timpului de executie
Dezavantaje
Celule tip tunel -Tehnici de montaj pretentioase
(posttensionare)
-Greutate foarte mare
-Dublarea planseelor sau peretilor
-Rigiditate functionala si formala-

Celule spatiale tip pahar Celule spatiale tip clopot

 Viziune si realitate – metabolism- celule prefabricate

Habitat 67- Moshe Safdie- celule Metabolism- Arata Isozaki- Turnul capsulat Nakagin-
prefabricate asamblate prin 1962- megastructura si unitati Tokio,1972-Kisho Kurokawa
posttensionare celulare prefabricate-proiect
 2. Constructii cu schelet (monolit sau prefabricat)

a. Stalpi si grinzi – nu se tine seama de

continuitatea structurala stalp – grinda specifica,
rezulta dimensiuni dezavantajoase (prefabricare) Cadre din beton armat monolit

b. Cadre – fundamentarea
calculului static pe efectul de
continuitate stalp – grinda,
dimensionari avantajoase
(monolitism)

Structura schelet din

elemente prefabricate -Trama structurala regulata
-Flexibilitate arhitecturala
-Plan liber, flexibilitate functionala
-Fatada purtata sau autoportanta,
c. Stalpi si dala groasa – calcul
solutii variate
ca si cand planseul ar contine
grinzi in grosimea dalei
(monolitism)
 Structuri din cadre de beton armat monolit
, inchideri din zidarie purtata

Structura din zidarie portanta

complexa-samburi si centuri din
b.a.- inchidere structurala
3. Constructii cu nuclee centrale
Structuri pentru constructii inalte

a. Nucleu tub
b. Nucleu dublu in furma de u
c. Nucleu cu diafragme incrucisate cu bulbi

Caracteristici:
-plan patrat sau dreptunghiular
-simetrie perfecta a dispunerii
nucleelor

Turnul Pirelli – Milano -1958-

127m, 32 etaje
Pier luigi Nervi, Gio Ponti
Structuri din beton armat pentru deschideri mari
Structuri din beton armat pentru deschideri mari
 Placi cutate (panze cutate)
Sunt alcatuite din placi subtiri imbinate
rigid intre ele formand un unghi ascutit

Fiecare placa functioneaza ca o

grinda in directie longitudinala
Pe directia scurta deschiderea este redusa,
fiecare muchie actionand ca un support rigid
Transversal functioneaza ca o grinda Placi cutate prismatice cu
continua dezvoltare lineara

Structura spatiala reticulara (metal).

Unitatea spatiala este tetraedrul
omolog intro structura cutata
piramidala

Placi cutate prismatice

Placi cutate piramidale

Placi cutate – origami parametric

Placi cutate prismatice

cu dezvoltare lineara

Placi cutate prismatice cu Placi cutate prismatice cu

dezvoltare spatiala dezvoltare radiala Placi cutate piramidale
Sisteme depliabile cu mecanism armonica
 Sediul UNESCO Paris –arh. Zehrfuss-1958 Sala de sport a Universitatii Illinois 1960

Sala de sport – L. Vachini Terminal portuar la Yokohama- 2002 Pavilion la Osaka


Gasirea formei acceptabile – morfologie structurala
1.Limbajul geometric are coincidente
cu rezolvarea problemelor statice
-Suprafete cu simpla curbura – bolta
cilindrica, suprafete cilindrice ondulate,
conoizi
-Suprafete cu dubla curbura – cupola,
paraboloizi si hiperboloizi
Cochilii, “panze” ondulate
Cochiliile sunt suprafete curbe subtiri din beton armat.
Transmit incarcarile aplicate prin efectul de membrana –
comprsiunea, intinderea , forfecarea actioneaza in planul
suprafetei. Eforturile concentrate nu sunt indicate.
2.Legitimarea organica a formei cochiliilor
Bionica este stiinta sistemelor a caror functionare este
copiata, etaleaza trasaturile specific sau sunt analoage
sistemelor naturale.
 Suprafete Structuri cochilii
Suprafete
descriptibil cilindrice (cilindri
e geometric lungi sau cilindri
scurti)
Suprafete de
translatie
Paraboloid hiperbolic

Structura intinsa din Structura cochilie din b.a

Suprafete
retea de cabluri-cort
riglate

Hiperboloid

Structura de
Suprafete de rotatie
Retea din bare tensegritate Cochilie din b. a.
CNIT, Paris, 1958 – arh. Zerhfuss - deschidere 210 m

Cochilii eficiente-
Heinz Isler 1968-
experiente pe
Opera din Sidney, 1958-1973 – arh. Jorn Utzon
machete- forme
forma topologica initiala inlocuita cu portiuni
funiculare
din sfere de raze egale
Aeroportul Otopeni – arh. Cezar Lazarescu 1970

Gara din Predeal – ing. M. Mihailescu Izvor ape minerale la Olanesti – ing M. Mihailescu
Elemente de constructie
Stalpi, diafragme, grinzi, plansee
 Elemente de constructie –STALPI – principii structurale in dimensionare si alcatuire
Stalpii sunt proiectati sa suporte incarcari
axiale de compresiune.
Stalpii svelti cu inaltime mica sunt
distrusi prin strivire atunci cand incarcarea
depaseste rezistenta la compresiune a
materialului
Stalpii inalti si supli sunt distrusi mai ales
prin flambaj. Indoirea este brusca, Lungimea efectiva este
inainte ca tensiunea maxima sa fie atinsa. distantadintre punctele de
Obiectivul primar in proiectarea stalpului inflexiune ale stalpului, supus
este de a reduce supletea prin scurtarea incovoierii. Cand aceasta
lungimii lui efective sau prin marirea portiune se incovoaie, intregul
razei in sect. transversala stalp cade

Raza de k
giratie-
moment de
inertie

Ambele K=0,7 K=1,0 K=2

Rezultanta fortelor de
capete fixe
compresiune trebuie sa
(incastrate)
treaca prin samburele Pentru sectiuni asimetrice la stalpi, flambajul K=0,5
stalpului tinde sa apara pe axa mai slaba sau directia
cu dimensiuni mai mici
Elemente de constructie din beton armat - STALPI
Stalpii din beton armat sunt de
obicei turnati o data cu grinzile
Stalpi din beton armat
si placile pentru a forma o
Grinzi si placa din b. a.
structura monolita

Distanta intre stalpi=deschiderea

grinzii sau placii

Stalpii de 30,5 cm diametru suporta pana la

185mp de planseu sau acoperis.
Stalpii de 40,5cm suporta pana la 280 mp de
planseu sau acoperis.
Stalpii de 51 cm suporta pana la 372mp
Oricand este posibil, este mai bine sa
se varieze dimensiunea armaturilor
Stalpi dispusi pe o trama
decat dimensiunile stalpului
regulate pentru o conformare
economica.
Stalpii continui pana la fundatie

Grinda din otel sau lemn

Sunt necesari conectori din otel
pentru rezemarea pe stalp din b.a.
 Stalpii din beton armat
Armaturile leaga stalpul
de grinda sau placa

Armaturile verticale maresc capacitatea stalpului

Armaturile transversale consolideaza armaturile
verticale, intareste stalpul impotriva incovoierii
Diametrul armaturilor transversale min.
1cm.,la interval de max. 48 cm.
Stalpii patrati de min. 20,5 cm sustin o
suprafata de 61,9 mp.
din beton de a suporta eforturile de compresiune,
pe cele de intindere cand preiau forte orizontale
Suprafata armaturilor verticale intre 1 % si 8%
din suprafata sectiunii transversale
Min. 3,8 cm. strat de protectie a
armaturilor

Prelungirea armaturilor prin sudura

Armaturi in spirala la coloane circulare
sau manson
rigidizeaza armaturile verticale. Diam. min.
1cm. Distanta intre spirale 3,5-7,5cm
Stalpii din beton se pot sprijini pe
Coloana circulara diam. min 25,5 cm
fundatii izolate, pe fundatie de grinzi
continue, pe radier general sau pe
piloti
Talpa fundatiei distribuie Min. 7,5 cm. protectie din beton
incarcarile stalpului pentru a
asigura nedepesirea capacitatii Sub limita de inghet
portante a solului. Min 51cm.
 Natura eforturilor si interdependenta eforturi-forma

Pier Luigi Nervi – Palazetto Ambasada Italiei in Brazilia stalpi de pod sediul UNESCO

Stalpi inV-Toio Ito

contravantuire
longitudinala
Le Corbusier- Unitatea de locuit de la Marsilia F. Candela- Sala hipostila

Calatrava- aerogara Lyon Pavilion Soaring Muzeul de arta Bonn Richard Rogers-Terminal Madrid

Diafragma din b.a. monolit
in alcatuire compozita
(triplu strat cu
termoizolatie)
5,1 cm.
Detaliu – diafragma monolit, termoizolatie,
aer ventilat, placaj panouri pref.
Pereti din beton armat (diafragme) monolit
Pereti din beton armat ancorati de placa
planseului
Armaturile orizontale sunt indoite la
capete si la intersectia peretilor pentru
continuitate structurala
Strat de protectie 1,9 cm la zid interior,
3,8 cm. la perete exterior, 5,1 cm cand
barele sunt nr. 6 sau mai mari
Deschiderile pentru usi si ferestre se
armeazacu min 2 bare nr.5 care se
extend 61 cm.
Bare diagonal optionale
Peretii de peste 25,5 cm. au doua straturi
de armare paralele
Bare min. nr.3 distantate la max.
45,5cm.
Grosimea minima a peretelui:
-min.15 cm. la pereti int.
-min. 10cm. la pereti int. neportanti sau
1/36 din inaltime
-min. 20,5 cm. la pereti de subsol,
fundatii, antifoc
Se reazama pe o fundatie continua si este
legat cu armaturi in directii diferite
15 cm. deasupra armaturilor
7,5 cm. protectie pt. armature amplasate
sub pamant
 Panouri prefabricate din beton
pentru pereti

Panouri Panouri composite Panouri cu

omogene (cu termoizolatie nervuri
inclusa)

Sistem din panouri Sistem prefabricat cu pereti portanti si

prefabricate stalpi
 Suprafata diafragmei – beton aparent
Diferitele texturi
pe suprafete pot fi
obtinute
Conuri din metal,
lemn sau plastic

Punerea in valoare a agregatelor

Designul rezultat din pozitia

ancorajelor cofrajului
Golurile pot fi acoperite cu
lapte de ciment sau puse in Imprimarea texturii cofrajului
valoare cu diferite
materiale:plastic. metal
Decrosuri pe suprafata
betonuluicreaza o retea pe
suprafata caredesparte zone
tratate diferentiat

Tratarea suprafetelor dupa intarirea betonului

Chimic sau mecanic
 Grinzile transfera incarcarile spre
Grinzi din beton armat monolit reazam, fiind supusa la
incovoiere, la care se opune
Grinzile din beton armat monolit sunt aproape intotdeauna amplasate
rezistenta interioara a
de-a lungul placilor pe care le suporta. Pentru ca o portiune din placa se
materialului
comporta ca o parte integrala a grinzii, inaltimea grinzii este masurata
pana la suprafata placii . Sageata
Structurile continui pe trei sau mai multe deschideri sunt cele mai
eficiente Momentul de incovoiere

Armaturile se extend Bare longitudinale

in stalp pentru a
asigura continuitatea
structurala
Reteaua de armaturi, din bare
indoite si etrieri, pentru a rezista
la tensiuni diagonal.
Intersecteaza eventualele
crapaturi
Etrierii sunt bare in forma de U
superioare pentru momet
negativ
Min.2,5cm intre armaturi
Min. 3,8cm protectie H grinda cu 5,1cm adaos
1,9cm tesitura H grinda=L/10-16
H efectiva
Latimea 1/2-1/3 din H
Bare longitudinale inferioare Egala sau mai mare decat
pentru moment pozitiv latimea stalpului suport
Tensiunile diagonale rezulta din
rezistenta la eforturi de
intindere. Pot aparea crapaturi
 Grinzi si cadre din beton armat
Cadrele din beton armat rigide,cu doua
articulatii sau cu trei articulatii. Nodul
grinda-stalp este rigid, solicitarea la
incovoiere este maxima.
Forma dicteaza distributia eforturilor
interioare sau eforturile interioare impun
forma

Grinzile cu zabrele sunt alcatuiri

structural bazate pe rigiditatea
triunghiului si sunt compuse din
elemente liniare supuse numai
intinderii sau compresiunii axiale
Nu sunt specifice betonului armat

Grinzile cu inima expandata (grinzi

Vierendeel) au elementele retelei
verticale rigid conectate de talpile
superioare si inferioare paralele.
Elementele sunt supuse fortelor de
incovoiere neaxiale
 Plansee din beton armat monolit Placile din beton sunt structuri plate care
sunt armate pentru a se descarca pe una sau
Placa pe o directie ambele directii ale deschiderii structurale
Subtire in mod uniform,armata pe Armaturi ductile
o directie si turnata integral cu Armaturile de contractare si dilatatie sunt
grinzi paralele perpendiculare pe armaturile principale ductile

Grosimea placii g=L/30 pt. plansee intermediare

g=L/36 pt.acoperisuri
Potrivit pt. incarcari mici si
Armaturile ductile apar in grinzi
medii, pt. deschideri intre 1,80
Armaturile pt. dilatatie si
si 5,40m.
contractie sunt in placa
Placile sunt sprijinite pe doua
parti de grinzi
g=L/24-( 7,5 -11,5 cm).
12,5 – 23cm latimea grinzii
Forma refolosibila din metal
Placa nervurata pe o directie sau fibra de sticla

Placa nervurata este alcatuita dintro serie de Grinda necesara pentru

grinzi dispuse la mica distanta care sprijina pe deschideri intre 6 si 9m.
un set de grinzi paralele.
Sunt potrivite pentru incarcari mai mari Inaltimea egala cu cea a
nervurilor
Deschideri intre 4si10m.
Placa pe doua directii cu grinzi
Placa armata pe doua directii, turnata pe grinzi suport pe toate laturile
deschiderii aprox. patrate. Pt. deschideri medii si incarcari mari, sau
pentru rezistenta la forte laterale

Min. 10 cm grosimea placii (g= perimetrul placii/180)

Armaturi intinse
Eficient la trame patrate, deschideri 4,5 – 12m.

Armaturi intinse
g= 7,5 – 11,5 cm ; L/24
12,5 – 15 cm latimea grinzilor
Placi casetate
Placa de beton armat cu
nervuri pe doua directii
Incarcari mari si deschideri
mari

Dimensiunea domului-cofraj creaza o modulare de 61 sau

91,5cm.
Capetele coloanelor necasetate
Deschideri potrivite intre 7 si 16m. Pentru deschideri mai mari-
posttensionare
Eficienta pe post de consola in doua directii pana la 1/3 din
deschidere
 Nervi - Palazetto

Placi
casetate

P.L. Nervi – Vatican

Nervuri dispuse dupa
scurgerea eforturilor Nervi la Torino

Cofraj la Vatican Aeroport la Mumbai


Placa este mai groasa in zonele
de sprijin pe coloane pentru a
mari capacitatea de rezistenta
Placa plana pe doua directii (dala groasa)
Placa armata pe doua sau mai multe directii care se sprijina
direct pe stalpi, fara grinzi
Armaturi intinse
g= deschidere/33; g=12,5-30,5
Potrivit pt. incarcari mici si medii, deschideri
mici 3,5-7m
Este de dorit amplasarea regulata a stalpilor
Planseu ciuperca
Armaturi intinse
g=deschiderea/36; g=15-30,5cm
Portiunea mai groasa a placii in capul
stalpului mareste rezistenta la strapungere
g1=0,25 din g placii
Deschideri potrivite 6-12m.
 Placa plana pe doua directii – dala groasa

Cofraj pierdut pentru

usurarea planseului-
polistiren extrudat

Armarea placii pe zone

in functie de solicitari
 Plansee din beton armat prefabricat
Elementele prefabricate de planseu pot fi
realizate din beton cu densitate normala,
beton usor sau pretensionat pentru o buna
eficienta structurala Deschiderea planseului

Planseu din fasii prefabricate

cu goluri – structura compozita
monolitizare suprabetonare Golurile mici pot fi facute in situ
Sunt preferate golurile paralele cu
deschiderea

Planseele prefabricate sunt sustinute

Cand planseul functioneaza structural ca o
diafragma care preia incarcari laterale, sunt
necesare armari suplimentare la reazam
de structuri de rezistenta monolite sau
prefabricate, din beton, zidarie sau
metal
 Elemente prefabricate orizontale
Fasii plane pline

Fasii cu goluri

Simplu T

DubluT

Grinzi
 Panou prefabricat Imbinari intre elemente prefabricate din beton
Sapa armata monolitizare
Imbinari cu sudarea armaturilor pentru
plansee refacerea continuitatii structurale si
Beton monolitizare monolitizare
Armaturi
Platbande in prefabricate se
sudeaza

Plansee-fasii
cu goluri Zidarie armata
Armaturi continue intre stalpi

Plansee T

Grinzi
prefabricate
Imbinari mecanice cu sudura intre
Stalpi prefabricati cu
platbandele continute de
console de reazam
prefabricate
 Imbinari intre elementele Imbinare intre panouri
structurale prefabricate din
beton

Panouri prefabricate
de fatada si de planseu
de acoperis

Panouri mari,nod Imbinare posttensionata

intermediar Imbinare mecanica de
prelungire a stalpilor

Imbinare mecanica
Rezemarea
panoului pe
fundatie
Imbinare mecanica
Imbinare posttensionata a stalpului pe
fundatie
 “Mania consolelor”

Beton monolit Kaufman House- Wright

Beton monolit

Homeroscopium House-Anton Garcia-2008

Casa prefabricata, construita in 7 zile
(arhitectura viaduct-L. Kahn)
Beton si metal (tub reticulat)
 Inchideri la constructii din beton armat
Diafragme monolit, zidarie, panouri usoare, panouri grele
Inchideri la constructii din beton armat

1. Diafragme din beton monolit

Cu izolatie termica “activa” Cu izolatie termica conventionala Diafragme placate cu

Scoala la Essen- 2006- arh. Difragme monolit cu parament brut panouri parament din
SANAA Tokyo b.a.prefabricat
.
Armaturile si conductele(d=2cm)
pentru incalzirea apei calde incluse
in peretii fatadei.
Tamplaria din aluminiu este
montata catre interior. Ferestre fixe.

Sistemul pt. drenajul apelor

Structura din diafragme pluviale pentru suprafetele
b.a.- dispunerea libera a orizontale ale fatadei este inclus
ferestrelor in diafragma
Grosimea peretelui 30cm.
 Inchideri la constructii din beton armat
2. Zidarie – purtata de structura din b.a. 3. Panouri usoare cu structura metalica
- autoportanta (pereti de inchidere avand propria -din sticla – semicortina sau cortina
fundatie, la reconstituiri, refunctionalizari) - din elemente sandvici termoizolante

Zidarie autoportanta
Zidarie purtata
Bauhaus – Dessau
4. Panouri prefabricate grele din b.a. 1926
- purtate
- autoportante
- portante
 Finisarea diafragmelor
exterioare

Perete “cald” diafragma

Diafragma placate cu gabioane Perete “rece”, ventilat, finisaj exterior
termoizolata, finisaj exterior umed
autoportante ancorate in zidarie caramida
(tencuiala). Inlaturarea puntilor
peretele din beton
termice
 Panouri prefabricate grele din beton armat
Clasificari din punct de vedere al formei
1.Panouri in care domina plinul (elemente de
suprafata)

Panou cu gol inclus Panouri cu forme simple-

2.Panouri in care domina golul (elemente tip cadru)
rosturile adiacente golurilor

Panou tip nod de cadru Elemente lineare Panouri tip rama

(stalpi, lintouri,
buiandrugi…)
Panouri prefabricate grele din beton armat
Clasificari din punct de vedere al reliefului fatadei
1. Panouri plate

2. Panouri cu fata interioara plana si cu relief exterior

3. Elemente tridimensionale cu sectiune variabila

Conservator de muzica la Aix an Province – arh. Kengko Kuma Fatada din panouri grele si panouri usoare
 Panouri de fatada din beton armat prefabricat
Clasificare din punct de vedere al dimensiunilor

Blocuri mici 0,10 - 0,15 mp 10 – 30 kg

Blocuri mari 1 mp 0,3 t

Fasii 1 – 2 mp 0,3 – 0,6 t

Semipanouri 2 – 5 mp 0,5 – 2 t

Panouri mari 7 -15 mp 4–5t

Panouri sau elemente

pentru doua travei 12 – 35 mp 8 – 18 t

Panouri sau rame

pe doua sau trei niv. 15 – 25 mp 5 – 20 t

Panouri pentru mari

deschideri sau inaltimi 10 – 30 mp 3 – 20 t
Clasificari din punct de vedere al alcatuirii
Panouri de fatada din beton armat prefabricate in trei straturi

C
Panouri de fatada din beton armat prefabricat intr-un singur strat

Panouri purtate din beton armat
monostrat cu aplicarea termoizolatiei
pe interior, dupa montaj.
Panouri parament (placaj) din Panouri parament din beton
beton armat prefabricat. cu polimeri in fatada ventilata
Termoizolatia poate fi cofraj
pierdut la turnarea diafragmei din
beton, sau montata ulterior
decofrarii. Perete ventilat.
 Panouri de fatada din beton armat prefabricat
Clasificare in functie de rolul pe care pot sa il preia panourile de fatada in ansamblul constructiei

Cu rol structural Fara rol structural in ansamblul constructiei

1. PORTANTE panourile reazama
unul pe celalalt si primesc in plus
si incarcarea planseelor
2. AUTOPORTANTE panourile
reazama unul pe celalalt si sunt
ancorate de structura constructiei
pentru a nu se rasturna. Fundatie
proprie.
3. NEPORTANTE (sau PURTATE)
panourile reazama la fiecare etaj pe
structura cladirii-de obicei pe planseu.

Panou pe un niv.

Struct. tub
perimetral
Panou pe doua niv.
Fatada autoportanta

Fatada purtata
 Finisarea panourilor prefabricate din beton
Suprafete brute –
Fata ext. in jos amprentare, beton colorat…
Finisaje adaugate – agregate
In cursul aparente,placaje ceramice
fabricarii Prelucrari mecanice
Prelucrari mecanice-spalare sau chimice-
corodare Fata ext. in sus Spalare, raschetare
Finisaje adaugate
Sablare, spituire,
Prelucrari mecanice buciardare,daltuire, slefuire
Dupa Prelucrari chimice Corodare, intarirea culorilor,
decofrare si ultrasunete imprimare fotografica

Suprafete brute-amprentare Finisaje adaugate placaje

Dupa montaj Finisaje adaugate

– tencuiala,
vopsitorii, in mod
obisnuit se exclud

Prelucrari mecanice buciardare, raschetare

Texturi-beton armat cu fibre
 Imprimarea texturii
cofrajului

Texturi pe
suprafete din
beton aparent

Insertii metalice-Herzog
&de Meuron Imprimarea unei fotografii prin
pixelarea de diferite granulatii,
transferata in negativ pe folie cu
aditivi de intarzierea prizei.
Betonul intarit este apoi spalat si
partile tratate cu aditivi se
Beton corodat chimic desprind
 Beton aparent
Beton armat cu fibre

LiTraCon- beton translucid

(ciment, apa, piatra
sfaramata,fibra optica)

Beton armat cu fibra de

sticla colorat
Soccer City 2010,
Johanesburg, Africa de
Sud
Beton Ductal- beton cu fibre organice
sau metalice cu imprimarea cofrajului
RATP Bus Centre, Thiais, Franta 2007 –
beton brut,.
 Expresivitatea betonului aparent
Betonul este, actual, materialul cu cea mai dinamica dezvoltare

Expo Milano 2015 – 700 panouri prefabricate beton cu Panouri prefabricate unicat din beton (elemente lineare),
agregate marmura de Carrara, autocuratabil, purifica descriind o suprafata cu dubla curbura. Santier naval la
aerul- computerinzare numerica- “jungla urbana”. Philadelphia
Fatada verde la Merida – in Fatada sculpturala din Panouri din beton armat cu fibra
golurile din beton cresc plante panouri de beton

Expresivitatea
betonului aparent

Panouri din beton translucid

LiTraCon
BIBLIOGRAFIE - CONSTRUCTII DIN BETON ARMAT

1. Anton MOISESCU, Eleodor SAFTOIU, Betonul in arhitectura, Ed. Tehnica, Bucuresti, 1964;
2. Curt SIEGEL, Forme structurale ale arhitecturii moderne, Ed. Tehnica, Bucuresti, 1968;
3. Dorian HARDT, Proiectarea detaliilor pentru constructii, Editura Tehnicva, Bucuresti, 1974;
3. Mario SMIGELSCHI, STAN, GALESANU, Proiectarea fatadelor din elemente prefabricate, Ed. Tehnica, Bucuresti, 1982;
4. Rene VITTONE, Batir- manuel de la construction, Presses Polytechnique et Universitaires Romandes, Lausanne, 1999;
5. Francis D. K. CHING, Cassandra ADAMS, Building Construction Illustrated, John WILEY & SONS, Inc. New York,
2001;
6. Heino ENGEL, Structure systems, Deutsche Verlag Anstalt, 2000;
7. Cornelia BARBULESCU, Integrare tehnologica in arhitectura contemporana, Presa Universitara Clujeana, Cluj-Napoca,
2002;
*8. Rodica CRISAN, Constructii din zidarie si beton armat, Editura Universitara “Ion Mincu” Bucuresti, 2012;
https://www.uauim.ro/departamente/st/discipline/CZB/
9. http://www.architonic.com/fr/ntsht/concrete-in-architecture-1-a-material-both-stigmatisedand-celebrated/7000525 pinterest;

10. Notite si suport de curs.