SOLUTII DE REABILITARE STRUCTURALA

Conform P100-3 - Lucrari asupra constructiilor existente

1. Lucrri de reparaie

Principalele lucrri de reparaie aplicabile n cazul cldirilor cu perei

structurali din zidrie sunt:
- reesere/rezidirea zonelor cu fisuri/crpturi nlocuind elementele rupte cu
crmizi sau blocuri de piatr asemntoare celor originare (reeserea se va face
folosind mortar cu proprieti ct mai apropiate de mortarul originar);
- refacerea mortarului din rosturi;
- injecii cu lapte de var (pentru completarea golurilor);
- injecii cu lapte de ciment;
- injecii cu rini epoxidice (se vor folosi numai rini pentru care exist
confirmarea durabilitii n timp);
- injecii nsoite de introducerea unor elemente metalice (platbande, bare rotunde);
- matarea crpturilor cu mortar de var sau de ciment;
- umplerea crpturilor mari (dislocri) cu beton simplu sau mortar-beton armat cu
bare din oel rotund;
- montarea unor cmpuri de scoabe n "X" n zonele cu dislocri extinse;
- placarea local, pe traseul fisurii/crpturii cu tencuial armat (armtur din
oel, grile polimerice, esturi din polimeri armate cu fibre)
Repararea panourilor de zidrie de umplutur se refer la:
- refacerea contactului ntre cadru i panou prin umplerea rosturilor cu mortar,
pentru asigurarea conlucrrii;
- asigurarea panourilor care nu sunt n contact nemijlocit cu cadrul mpotriva
rsturnrii prin profile metalice dispuse de fiecare parte a peretelui i fixate de
cadru (de exemplu, prin ancore chimice/mecanice - n cazul cadrelor din beton
armat sau prin sudur- n cazul cadrelor din oel).
2. Lucrri de consolidare
Consolidarea pereilor structurali din zidrie pentru sporirea rezistenei se
face, de regul, prin:
- injectarea de mortar / rin epoxidic care permite sporirea rezistenei peretelui
la for tietoare;
- placarea peretelui pe una sau pe ambele fee cu tencuiala armat cu plas din
oel, grile polimerice de nalt rezisten i rigiditate,
Not. Pentru placare nu se vor folosi plasele sudate din srm tras deoarece au
deformaie specific de rupere mic
Consolidarea zidriei prin confinare cu centuri si stlpiori din beton armat
aduce urmtoarele avantaje
- crearea unei stri de eforturi multiaxiale prin introducerea unei fore de
compresiune n direcie perpendicular pe sarcina aplicat
- sporete rezistena n faza elastic
- sporete capacitatea portant
Page 1

SOLUTII DE REABILITARE STRUCTURALA

- sporete ductilitatea la rupere
ntroducerea stlpiorilor din beton armat mplic spargeri importante n
zidria existent i ancorarea armturilor n fundaii; din acest motiv soluie trebuie
adoptat numai dac placarea zidurilor nu este posibil din diferite motive.
Consolidarea plinurilor orizontale de zidrie de peste goluri (ui/ferestre) se
realizeaz prin:
- sporirea rezistenei la ncovoiere prin introducerea imediat deasupra golului a
unor profile laminate asociate cu zidria i ancorate n pereii alturai.
- sporirea rezistenei la for tietoare prin placare cu tencuial armat cu plase de
oel sau cu alte materiale cu rezisten ridicat la ntindere
- sporirea simultan a rezistenei la ncovoiere i la for tietoare prin urmtoarele
elemente:
- buiandrug metalic peste gol, prins n zidrie cu uruburi/ancore;
- centur tirant la planeu din oel rotund/ profile sau beton armat
- injecii armate n zidrie i placare cu tencuial armat
Intervenii de consolidare de ansamblu
Intervenii fr modificarea alctuirii structurale existente
Lucrri pentru realizarea conlucrrii ntre pereii de pe direciile principale ale
structurii
Aceast categorie de lucrri este necesar n cazurile n care legturile ntre
perei, lacoluri, ramificaii i intersecii lipsesc sau sunt insuficiente pentru a
asigura transmiterea forei de lunecare vertical corespunztoare comportrii ca
seciune compus. Situaia poate proveni din:
- deficiene de execuie: de exemplu, ziduri neesute ca urmare a folosirii
elementelor pentru zidrie cu nlimi diferite n pereii respectivi;
- intervenii ulterioare: de exemplu, perei structurali adugai fr esere cu cei
existeni.
Pentru realizarea/refacerea/consolidarea legturilor se utilizeaz de regul
urmtoarele procedee:
- inseria de bare de oel rotund n guri forate nclinat n zidrie i umplute ulterior
cu mortar;
- inseria de bare de oel rotund/platbande n rosturile de aezare ale elementelor
- inseria de stlpiori din beton armat la intersecia pereilor;
- introducerea de centuri / tirani la nivelul planeelor;
- post-tensionare.
Centurile vor forma conturi nchise, se vor executa de preferin, pe ambele
fee ale peretelui. Armarea centurilor se face conformprevederilor din P1001/2006, 8.5.4.2.2.
Prin utilizarea tiranilor se obine i:
- mbuntirea legturii ntre structura orizontal (planee sau boli) i structura
vertical
Page 2

SOLUTII DE REABILITARE STRUCTURALA

- reducerea sau eliminarea mpingerilor arcelor i bolilor
- sporirea forelor de compresiune n zidrie pentru creterea rezistenei la for
tietoare.
Folosirea tiranilor este recomandat cu zidriile care au o rezisten suficient de
mare. Se recomanda o uoar pretensionare a titanilor n scopul obinerii unei
conlucrri structurale satisfctoare chiar pentru valori mici ale ncrcrii.
Lucrri pentru eliminarea efectelor mpingerilor
Eliminarea mpingerilor laterale date de arcele sau bolie de zidrie se
realizeaz, de regul prin introducerea:
- tiranilor din oel, ancorai corespunztor n masivul de zidrie; se recomand ca
acesi tirani s aib o pretensionare uoar;
- centurilor din beton armat.
mpingerile laterale date de arpante se pot elimina prin:
- adugarea unor elemente suplimentare, recomandabil la nivelul tlpilor
inferioare, destinate s preia mpingerile;
- refacerea arpantei dup o schem static fr mpingeri.
Efectele mpingerilor pot fi preluate i prin adugarea unor elemente
structrale cu rezisten i rigiditate adecvate (contrafori, perei interiori
suplimentari,etc)
Lucrri pentru consolidarea fundaiilor
Lucrrile pentru consolidarea fundaiilor pot fi necesare n urmtoarele
situaii:
- pentru fundaiile din materiale slabe : piatr, crmid sau beton simplu;
- pentru fundaiile care nu pot prelua solicitrile capabile ale pereilor structurali
din seciunea de la baz;
- pentru cldirile la care soluia de intervenie implic adugarea unor ncrcri
permanente importante prin: placarea cu beton armat a pereilor, nlocuirea
planeelor din lemn cu planee din beton armat, supraetajarea cldirii;
- cldirea a suferit avarii din cauze neseismice legate de natura terenului i/sau
interaciunea sol/structur (vezi 5.3.1.1.(8)).
Procedeele de consolidare a fundaiilor sunt:
- injectarea mortarului n fundaiile de zidrie din piatr fr mortar;
- armarea n rosturi a fundaiilor din zidrie nearmat;
- subzidirea fundaiilor existente pentru atingerea adncimii de nghe sau a
stratelor cu rezisten suficient;
- lrgirea fundaiilor prin placare cu beton armat turnat sau torcretat.
Intervenii cu modificarea/completarea structurii existente
Aceste lucrri se realizeaz, de regul, prin adugarea unor elemente
structurale noi (perei, stlpi din zidrie) cu caracteristicile geometrice i poziiile
stabilite n funcie de categoria deficienelor care trebuie s fie corectate.
Page 3

SOLUTII DE REABILITARE STRUCTURALA

Eficiena acestui tip de intervenie este condiionat de :
- asigurarea conlucrrii cu structura existent pentru toate tipurile de ncrcri;
- integrarea fundaiilor elementelor noi n ansamblul fundaiilor cldirii, lund
msuri pentru evitarea tasrilor difereniate
Lucrri pentru asigurarea continuitii traseului forelor gravitaionale /
seismice.
Aceast categorie de lucrri este necesar n cazurile n care:
- unii perei structurali nu continu pn la fundaii;
- legtura ntre planeu i unii perei este ntrerupt pe lungimi mari (de exemplu,
golul scrii lng perete);
- centurile perimetrale nu sunt continue (de exemplu, lipsete centura de la nivelul
planeului la casa scrii).
Pentru corectarea acestei deficiene se poate proceda dup cum urmeaz:
a. Se adaug perei structurali, pentru completarea discontinuitilor din sistemul
iniial de scurgere a eforturilor sau pentru refacerea sistemului structural iniial
dac discontinuitatea se datoreaz unei intervenii ulterioare.
b. Se adug elemente verticale noi, eventual numai stlpi, pentru preluarea
direct a forelor verticale n cazul planeelor cu rezemri de ordin superior.
c. Se completeaz sistemul de centuri.
Lucrri pentru sporirea redundanei
Aceste lucrri sunt necesare cnd structura existent nu ndeplinete
cerinele de redundan structural precizate n P100-1/2006, 4.4.1.2.
Sporirea redundanei se realizeaz prin adugarea unor elemente
structurale noi (perei sau stlpi din zidrie) n zonele n careruperea unui singur
element poate provoca pierderea stabilitii ntregii cldiri (de exemplu, n cazul
spaleilor/stlpilor cu dimensiuni mici de la colurile cldirilor);
PRINCIPII GENERALE DE CONSOLIDARE
Consolidarea structurilor din zidarie se poate face prin:
- refacerea zidariilor dislocate
- betonarea partiala in strepi cu beton, injectarea si matarea fisurilor si
crapaturilor
- coaserea fisurilor cu scoabe din otel
- camasuirea peretilor
- bordarea golurilor
- legarea zonelor de colt
- introducerea de tiranti
- introducerea de eclise din profile metalice
- dispunerea de elemente orizontale si verticale din beton armat
Page 4

SOLUTII DE REABILITARE STRUCTURALA

- camasuieli din materiale compozite
Consolidarea se poate realiza prin combinarea mai multor procedee, in
functie de cauzele care au produs avaria, mecanismul de cedare si in mod special
de starea constructiei.
La efectuarea oricarei lucrari de reabilitare a structurilor din zidarie de
caramida sau piatra, o etapa principala este pregatirea zidariei, care consta in
urmatoarele operatii:
- inlaturarea tencuielilor existente
- adancirea rosturilor pe o adancime de 15-20 mm
- indepartarea materialului neaderent prin frecare cu peria de sarma pana
la deschiderea porilor pietrei de zidarie
- suflarea cu aer comprimat a zonelor curatatepentru indepartarea prafului
1. Refacerea zidariilor dislocate
In zonele in care zidaria este dislocata se va proceda la demontarea ei si
refacerea cu aceleasi materiale utilizate in structura initiala. Acest principiu este
important atat din punct de vedere structural cat si arhitectural.
In cazul introducerii unor materiale cu rezistente superioare, apar zone
neomogene care pot produce concentrari de tensiuni. Din punct de vedere
arhitectural, utilizarea altor materiale poate modifica aspectul constructiei.
2. Betonarea partiala in strepi cu beton
Prin betonare partiala se intelege inlocuirea pietrei de zidarie cu beton in
zonele cu fisuri si crapaturi importante. Operatiunea consta in:
- indepartarea treptata, incepand de jos in sus a caramzilor degradate din
dreptul fisurilor
- curatarea zonei de mortar
- suflarea cu aer comprimat
- udarea caramizilor din zona pentru a nu absorbi apa din beton
- turnarea betonului
Procedeul este indicat in cazul peretilor interiori si numai in situatiile in care
reteserea zidariei este dificil de realizat.
3. Injectarea si matarea fisurilor si crapaturilor
Fisurile si crapaturile de dimensiuni mari, pot fi matate cu mortar pe baza de
ciment. Intrucat in cazul peretilor grosi este dificil ca matarea sa se realizeze in
profunzimea zidariei, aceasta devine faza pregatitoare a procedurii de injectare.
Injectarea este utilizatain cazul peretilor cu fisuri izolate cat si a fisurilor in
retea densa si neregulata si poate fi realizata cu lapte de ciment, mortar fluid pe
baza de ciment sau rasini epoxidice atunci cand fisurile sunt fine.
Etapele injectarii constau in:
- curatarea de praf a fisurii, cu jet de aer sub presiune
Page 5

SOLUTII DE REABILITARE STRUCTURALA

- spalarea cu jet de apa a fisurii, daca se utilizeaza injectarea cu lapte de
ciment sau mortar pe baza de ciment
- introducerea in zidarie, la adancimi de aprox. 5 cm, la distanta de cca 1 m
in lungul fisurii a unor stuturi prin care se va face injectarea
- aplicarea unui strat de mortar de ciment pe ambele fete ale zonelor
fisurate (matarea fisurilor)
- injectarea de jos in sus la o presiune de max. 3 atm
- indepartarea stuturilor dupa intarirea materialului de injectare
- repararea zonelor
Repararea zidriilor prin injectarea fisurilor se face innd seama de
urmtoarele condiii:
- - fisurile mici (cu deschideri < 2mm) nu se pot injecta sau injectarea lor
implic, n general, materiale, dispozitive i utilaje care nu se gsesc n
dotarea curent a ntreprinderilor din Romnia;
- - fisurile mari (cu deschideri ntre 2 10 mm) pot fi injectate cu procedee
manuale sau mecanice;
- - pentru fisurile foarte mari (cu deschideri > 10 mm) injectarea nu este
eficient.

DETALIU INJECTARE FARA CAMASUIRE

1-1

TENCUIALA
FISURA

STUTURI
6-8

LAPTE
DE CIMENT

SCOABE
6-8

STUT

AGRAFE
6 - 8
cm
30

0
1,0
5m
-1,1

cm
80
60-

Page 6

SOLUTII DE REABILITARE STRUCTURALA

4. Coaserea fisurilor cu scoabe din otel
Legarea cu scoabe din otel se face in cazul fisurilor izolate. Scoabele se
fixeaza de o parte si de alta a fisurii, perpendicular pe aceasta, in zone cu zidarie
nedegradata. Numarul de scoabe se determina in functie de sectiunea acestora si
capacitatea portanta a peretelui de zidarie, cu asigurarea unei lungimi suficiente
de ancorare.
In mod curent se utilizeaza scoabe din otel rotund, fixate in gauri cu mortar
pe baza de ciment. Daca este posibil, se indica introducerea scoabelor pe ambele
feteale zidariei.

BRIDA DIN OTEL LAT

5. Camasuirea peretilor
Camasuirea peretilor este indicata in cazul structurilor vechi puternic
deteriorate, la care capacitatea portanta a peretilor structurali este mult diminuata.
Aceasta metoda de consolidare este frecvent utilizata, astfel se executa
camasuieli pe una sau pe ambele fete ale peretilor structurali, cu mortar pe baza
de ciment sau beton, armarea facandu-se cu plase sudate. Pentru obtinerea unei
sectiuni ductile se indica armarea cu bare independente.
Camasuirea se incepe de la nivelul fundatiilordintr-o centura de beton armat.
Aceasta se executa astfel incat sa asigure o buna conlucrare cu zidaria existenta.
Fixareaarmaturilor din camasuiala se face in mod curent cu scoabe dispuse
in sah la circa 20 cm pe directie verticala si orizontala. Scoabele se fixeaza prin
batere in rosturi sau pot fi introduse in gauri in care s-a introdus mortar. In cazul
camasuirii pe ambele fete, se monteaza scoabe catre trec prin zid si leaga ambele
plase de armatura. Daca se utilizeaza scoabe fixate prin batere, acestea se dispun
in rosturi verticale, inclinat la cca 10-15 si sefac din otel obisnuit cu diam. min. de
10 mm, lungime de 15 cm si ciocul de 6-8 cm.
In cazul camasuielilor cu mortar, grosimea camasuielii va fi demax. 4 cm si la
cea cu beton max. 10 cm, in functie de capacitatea portanta ce trebuie asigurata,
dar si de tehnologia de executie (turnare in cofraj sau torcretare).

Page 7

20cm

SOLUTII DE REABILITARE STRUCTURALA

10 - 1

SCOABE

20cm

FIXAREA ARMATURII CU SCOABE

6. Bordarea golurilor
Bordarea golurilor poate fi realizata prin:
- dispunerea de armatura suplimentara in jurul golului, inglobata in
camasuiala
- inramarea golului cu o structura din b.a.
- inramarea golului cu profile metalice
In cazul bordarii cu armatura, aceastase dispune suplimentar armaturii din
camasuiala si va fi din min. 2 bare de 12 mm, dispuse la o distanta de 10 cm una
de cealalta, la 3-5 cm fata de marginea golului, fixate cu scoabe.
La incadrarea cu rama din b.a. se impune scoaterea unui rand de caramida.
Inramarea cu profile metalice se face cu corniere fixate in zidarie cu ancore
din otel rotund cu lungime de 60-80 cm, dispuse pe tot conturul golului.

Page 8

SOLUTII DE REABILITARE STRUCTURALA

SCOABE

10

RAMA DIN
BETON ARMAT

3-5

A-A

BRIDA DIN
BETON ARMAT
RAMA DIN
CORNIER

B-B

BRIDA DIN
OTEL BETON
CORNIER DE
BORDARE

TIPURI DE BORDARI ALE GOLULILOR

7. Legarea zonelor la colt

In zonele de colt, pentru a se asigura o mai buna conlucrare dintre
elementele ce se imbina, se vor introduce legaturi suplimentare.Astfelplasele se
monteaza continuu suprapuse pe cel putin 20 cm de o parte si de alta a coltului.
Se monteaza suplimentar trei bare cu diametrul de12 mm, dispuse la 10 cm una
de cealalta peste plasa, fixate in scoabe.
Page 9

SOLUTII DE REABILITARE STRUCTURALA

10 cm

10 cm

8. Introducerea de tiranti
Tirantii au rol de a asigura conlucrarea spatiala a structurilor din zidarie, fiind
utilizati la constructiile la care nu exista centuri din beton armat, indiferent de tipul
planseului.
De obicei, tirantii se realizeaza din otel rotund pentru a se putea asigura
tensionarea cu piulite. Se intalnesc diverse alte tipuri de sectiuni (otel lat, profile U
etc.). Fixarea la capete a tirantilor se realizeaza cu placute sau alte profile metalice
care pot asigura o distributie a tensiunilor pe o suprafata cat mai mare a peretelui.
Prin dispunerea a doi tiranti la exterior si la interior, distantati cu agrafe si
legati cu bride (traverse) din beton armat, dispuse la 1 1.3m, se pot obtine
centuri-tiranti , care asigura o imbunatatire a comportarii structurii in ansamblu.

LEGAREA ZONELOR DE COLT

BRIDA

AGRAFA

TIRANT

PLACA DE
CAPAT

PIULITA

1-1

TIRANT - CENTURA

9. Introducerea de eclise din profile metalice

Este o metoda deconsolidare uscata, se realizeaza cu profile metalice U sau
cornier, cu care se realizeaza centuri superioare si inferioare, diagonale si
montanti. Acestea se dispun pe ambele fete ale zidariei, se fixeaza cu prezoane,
comprimandu-se astfel zidaria si realizandu-se o imbunatatire a comportarii
structurii.
10.

Dispunerea de elemente orizontale si verticale din beton armat

Page 10

SOLUTII DE REABILITARE STRUCTURALA

Este una dintre cele mai utilizate solutii de consolidare, legand structura pe
orizontala si verticala.
Se face cu stalpisori si centuri din beton armat.
Lucrarile sunt de amploare, fiind necesare desfaceri ale unor zone de
zidarie, ceea ce le face practicabile mai ales la constructii vechi, unde rezistenta
mortarului este inferioara.
Stalpisorii se introduc la intersectiile zidurilor, fixarea lor facandu-se cu
centuri simple cu conectori, sau de tip eclisa (doua centuri , fiecare pe cate o fata
a zidului).
CENTURA CU CONECTORI
CONECTOR

80 - 100 cm

ZIDARIE EXISTENTA

CENTURA DIN
BETON ARMAT

11. Consolidarea structurilor din zidarie cu materiale compozite

armate cu fibre
Consolidarea structurilor din zidarie prin camasuire cu beton armat este
foarte eficienta dar are o serie de avantaje cum ar fi: sporirea greutatii proprii,
reducerea suprafetei utilr, consum mare de manopera si durata mare de executie.
Aceste dezavantaje au condus la solutii de consolidare prin folosirea materialelor
compozite armate cu fibre (din sticla , carbon sau aramidice).

Page 11