FUNDAII DE SUPRAFATA

1. ARGUMENT

Fundatia unei locuinte este elementul de constructie care se afla in contact direct cu terenul
bun de fundare si transmite acestuia toate incarcaturile constructiei. Ea reprezinta principala parte a
structurii de rezistenta a cladirii, prin intermediul careia se realizeaza incastrarea in pamant.
Capacitatea portanta a terenului se refera la presiunea maxima pe care o poate suporta terenul de
fundare, fara a exista pericolul ruperii acesteia sau a unor tasari care sa puna in pericol constructia.
Fundatia este acea parte a constructiei ce are rolul de a prelua ncrcrile date de structura de
rezistent a cldirii, prin intermediul peretilor
structurali si a stlpilor si s le transmit terenului de
fundare astfel nct:
- s nu depaseasc capacitatea portant a terenului de
fundare
- s nu se produc tasri pe care structura si
functionalitatea constructiei s nu le admit,
- iar tensiunile ce apar n fundatie s nu depseasc
capacitatea de rezistent a materialului corpului de
fundatie.

Functie de destinatia si importanta cldirilor, de mrimea si natura ncrcrilor, fundatiile se pot
realiza fie pe pamnturi stabilizate, fie nestabilizate, dar compactate prin procedee specifice si cu
ajutorul materialelor precum : piatr, crmid, beton simplu,
beton slab armat sau beton armat.
Sisteme de fundare:
- fundatii rigide:
o fundatii izolate rigide din bloc si cuzinet din beton armat
o fundatii continue sub ziduri
o fundatii sub ziduri cu descrcri pe reazeme
-fundatii elastice:
o fundatii izolate sub stlpi
o fundatii continue sub ziduri
o fundatii continue sub siruri de stlpi prin grinzi de fundare,
retele de grinzi de fundare
o fundatii pe retele de grinzi de fundare
o fundatii de tip radier general
3
Fundatiile rigide au un consum mare beton dar au un
consum mic de otel-beton, comparativ cu cele elastice, la
care proportia este invers.



Pentru alegerea sistemului potrivit de fundare trebuie s cunoastem:
- natura terenului si propriettile fizico-mecanice ale acestuia cum ar fi:
o stratificatia terenului pentru a identifica terenul bun de fundare si adncimea apei subterane,
o presiunea maxim pe care o poate suporta terenul bun de fundare,
o modul de comportare a pamntului la umiditate,
o deformabilitatea terenului de fundare, etc.
- adncimea de nghet a pmntului (aceasta variind functie de zon), doarece prin nghet-dezghet pot
aprea forturi suplimetare n structura de rezistent a cldirii
- tipul de structur si greutatea acesteia
S detaliem putin fiecare tip de structur.
Fundatiile izolate rigide din bloc si cuzinet - se aplic la structuri de tip cadre (stlpi si grinzi) fie c
sunt din beton armat sau din metal. Cuzinetul, realizat din beton armat, are rolul de a prelua si repartiza
ncrcrile din stlp ctre blocul de fundare, realizat din beton simplu, iar acesta la rndul su
repartizeaz ncrcrile pe o suprafat mai mare : terenul de fundare.
Fundatiile rigide continue sub ziduri - transmit
ncrcrile provenite din peretii structurali si urmresc
conturul acestora. Talpa fundatiei, realizat din beton
simplu, este cea care asigur transmiterea ctre sol a
ncrcrilor ce provin din constructie.
4
tilizeaz
-
Fundatiile rigide sub ziduri cu descrcri pe reazeme
- preiau ncrcrile din zidrie prin intermediul unor
grinzi si le transmit ctre sol n puncte izolate prin
intermediul blocurilor de fundatie.
Fundatiile izolat elastice sunt fundatii ce se u
n cazul n care nu poate fi adoptat solutia de fundatie
bloc si cuzinet. Prezint un consum mai mic de beton, dar acesta trebuie s fie de calitate superioar
consum otel beton n proportie mai mare dect fundatiile rigide.
Fundatiile elastice continue sub ziduri se realizeaz atunci cnd portanta terenului este mai mic
fat de ncrcrile provenite din constructie, sau la terenuri cu tasare neuniform.
Fundatiile elastice continue sub stlpi se realizeaz atunci cnd portanta terenului este mai mic
dact ncrcrile provenite din stlpi, iar fundatia izolat, fie ea elastic sau rigid, ar prezenta
suprafete foarte mari, nefiind nici economic.
Fundatiile de tip radier se adopt n cazul structurilor cu ncrcri foarte mari, cu multe niveluri,
silozuri, buncre, subsoluri, iar portanta terenului de fundare este foarte slab.

Pentru a se asigura o stabilitate crescuta si o exploatare normala a unei cladiri, atat terenul pe care
se construieste, cat si fundatia trebuie sa indeplineasca anumite conditii:
terenul trebuie sa fie suficient de rezistent, astfel incat sa nu cedeze sub apasarea fundatiei
deformatiile pe care le poate comporta terenul nu trebuie sa depaseasca limita admisibila pentru
tipul de constructie
fundatia trebuie sa fie alcatuita incat sa aiba capacitatea de a transmite si repartiza
uniform si in deplina siguranta, efortul la care este supusa de catre partea de suprastructura (constructia
superioara)
5
adancimea de fundare trebuie sa corespunda normelor, adica fundatia sa nu fie
afectata de inghet, umflarea sau contractia solului, afanarea acestuia.
Un alt element de care trebuie sa se tina seama o reprezinta dinamica pamantului: alunecari de teren,
seisme etc. Probleme apar atunci cand solul in care se intentioneaza sa se execute
fundarea este sensibil la umezire, este argilos, cu umflaturi si contractii mari, ori este
foarte compresibil.
Pentru constructiile usoare, o solutie recomandabila este aceea a realizarii unei fundatii
continue cu descarcari pe reazame izolate, care realizeaza o presiune efectiva mai mare pe teren,
compensand presiunea de umflare. De obicei, materialele folosite la turnarea fundatiei sunt beton
armat cu armatura, care pot fi de doua tipuri, pe componente, respectiv produse de balastiera si coment
sau beton gata preparat de la statiile de betoane. Vom intalni insa, in diferite zone ale tarii, in functie
de sol, si fundatii din piatra. Zidaria din piatra este folosita in zonele muntoase, unde acest material se
gaseste din belsug, facandu-se economii insemnate la capitolul materie prima. Grosimea fundatiilor din
piatra este in general de 60 de cm, pentru piatra bruta, si cel putin 50 de cm pentru piatra bruta cu doua
fete paralele. Liantul pentru acest tip de zidarie este din var ciment.
Pentru constructii mai grele si de o mai mare importanta solutia consta in aplicarea unui set de
masuri anterioare realizarii fundatiei:
eliminarea sensibilitatii la umezire printr-o compactare suplimentara a solului cu
ajutorul malului greu
forma in plan a cladirii trebuie sa fie cat mai simpla, de preferinta dreptunghiulara
stabilirea modalitatii de fundare care sa strapunga solul sensibil la umezire si sa se
sprijine pe un strat de sol rezistent (piloti, coloane etc.)
Fundatia unei case se construieste la o adancime cuprinsa intre 90 si 110 cm, deoarece aceasta
este limita de inghet. In zonele montane, sapaturile merg mai adang, pana la 120 cm. De asemenea,
inaltimea fundatiei la suprafata depinde de tipul de sol. Specialistii sustin ca nu exista restrictii, dar cel
mai bine e ca fundatia sa fie mai inalta cu 40-50 cm peste nivelul solului.
Fundatiile din beton se executa din beton ciclopian, beton simplu si beton armat. Betonul
ciclopian se foloseste la fundarea unor case usoare, situate pe soluri dure, iar betonul armat pentru
cladiri grele, cu zidarii groase si plansee din beton armat.
Etapele principale in turnarea unei fundatii, dupa ce a fost sapata groapa pana la cota
specificata in proiect, se refera la turnarea betonului simplu, care reprezinta "patul" pentru grinzile de
fundatie, pentru armarea grinzilor de fundatie, din otel beton PC52 fasonat conform proiectului. Dupa
ce s-au fixat grinzile de fundatie, urmeaza cofrarea, turnarea grinzilor de fundatie si turnarea
radierului, adica beton armat cu otel beton, la cota 0 a casei. Grinzile, stalpii si planseele se executa din
otel beton, de diferite dimensiuni. Turnarea betonului se va face continuu si se va uda la interval de 2-3
ore timp de 5-7 zile de la turnare, in functie de timp (insorit sau ploios), in asa fel incat sa fie umed in
cea mai mare parte a timpului. Dupa 2-3 zile, se decofreaza partile exterioare, iar dupa cel putin 10 zile
partile interioare. Betonul ajunge la maturitate dupa 21 de zile, timp in care au loc reactii exoterme,
reactii chimice, contractii etc." Este foarte important ca betonul sa nu fie lasat direct in bataia razelor
solare, chiar daca este udat. El trebuie sa fie acoperit, la cateva ore de la turnare, dupa care se mentine
umed. Rabdarea in aceste momente devine astfel foarte importanta, avand in vedere ca turnarea
fundatiei dureaza pana la trei saptamani. Este important insa sa se respecte aceste termene, avand in
vedere ca zidurile au o greutate mare si vor induce tensiuni considerabile in placile de beton sau stalpi,
care in timp vor conduce la crapaturi, extrudari sau chiar cedari ale elementelor de beton supuse
presiunilor.








6
2. NOTIUNI GENERALE DESPRE FUNDAII

Fundaia este un subansamblu structural conceput sa preia ncrcrile care acioneaz asupra
construciei si sa le transmit terenului de fundare.
Prin proiectare (alegerea tipului de fundaie, alegerea materialelor, determinarea
dimensiunilor) se urmrete ca fundaiile sa repartizeze aceste ncrcri, astfel incat sa nu se depeasc
capacitatea de rezistenta a terenului de fundare si sa nu se ating starea limita de deformare a acestuia.
Pentru alegerea sistemului de fundare sunt necesare determinri de laborator pentru stabilirea
caracteristicilor fizico-mecanice, identificrii si clasificrii pmnturilor (granulozitate, compoziie
mineralogica, plasticitate, permeabilitate etc .

2.1. ALEGEREA SISTEMULUI DE FUNDARE
Conditiile climatice
Conditiile de stabilitate generala a terenului in zona amplasamentului constructiei ;
Adancimea la care se afla terenul bun de fundare, natura ,grosimile,caracteristicile fizico-mecanice
si chimice ale straturilor de pamant din zona amplasamentului ,stabilite prin studii geotehnice.
Conditiile hidrologice ale terenului
Conditiile de seismicitate ale zonei;
Caracteristicile structuri de rezistenta ale consructiei, existenta subsolurilor, tipul elementelor
portante verticale si numarul lor;
Marimea si natura incarcarilor trnsmise de constructie,
Particularitatile functionale ale constructiei care pot determina producera de ape agresive, incalziri
excesive ale fundatiilor, inghetarea artificiala a acestora.
Costul lucrarilor de fundare care paote fi diminuat prin alegerea unui sistem de fundare care sa
conduca la o manopera cat mai redusa prin industrializarea si mecanizarea lucrarilor, prin folosirea
materialelor locale s.a.
2.2. STABILIREA ADNCIMII DE FUNDARE
Stabilirea adncimii de fundare reprezint una din etapele cele mai importante in
proiectarea fundaiilor, elementele de baza de la care se pornete sunt: adncimea de inghet, cota
minima constructiva de fundare, cota fundaiilor vecine, caracteristicile geotehnice sa
Adncimea de inghet (Hi) este o caracteristica climatica specifica zonei de amplasare a
viitoarei construcii si se msoar de la cota terenului amenajat in jurul cldirii. In tara noasta
adncimea de inghet are valori cuprinse intre 70.. 115 cm. Cota minima de fundare, cota fundaiilor
exterioare (perimetrale) se stabilete cu 10. 20 cm sub adncimea de inghet.
Cota minima constructiva de fundare, H. se stabilete astfel:
- pentru pereii exteriori (sau interiori rec) intre Hi si Hi +20 cm si nu mai puin de 80. 90 cm
pentru construciile definitive si 60.. 70 cm pentru construciile provizorii;
- pentru pereii interiori in spatii calde si la construciile fara subsol H = 40. .50 cm; la construciile
cu subsol cota de fundare se stabilete in raport su nivelul pardoselii subsolului la cel puin 40 cm
sub nivelul acesteia;
- fundaiile trebuie sa ptrund cel puin 20 cm in terenul bun de fundare;
- in cazul terenurilor macroporice, sensibile la umezire si a celor din categoria argilelor contractile,
adncimea minima de fundare va fi cuprinsa intre 120... 150 cm, msurata de la cota trotuarului:
- tinand cont de elementele funcionale ale cldirii cum ar fi numrul de subsoluri si in al ti mea lor
de nivel, existenta canalelor tehnice pentru instalaii.
Cota fundaiilor vecine (daca acestea exista) impune corelarea cu cotele noilor fundaii
Caracteristicile geotehnice ale terenului de fundare, oferite de sondaje si studii geotehnice
determina soluiile constructive si implicit si cota de fundare.
7


2.3. MATERIALE FOLOSITE LA EXECUIA FUNDAIILOR

La executarea fundaiilor se folosesc urmtoarele materiale: zidria din piatra naturala bruta,
beton ciclopian, beton simplu, beton armat (monolit sau prefabricat).
Zidria din piatra naturala bruta se folosete in zonele in care piatra se gsete in cantiti
suficiente si se poate procura cu uurina, fara cheltuieli de transport mari. Fundatiile din piatra se
ntlnesc la cldiri cu regim de inaltime pana la P+2E (parter si doua etaje). Piatra folosita trebuie sa
fie puin poroasa, negeliva si sa fie rezistenta la compresiune. Zidria din piatra naturala se executa cu
mortar de ciment sau var hidraulic. Pot fi executate si din zidrie de piatra uscata (fara mortar) in cazul
construciilor provizorii.
Betonul simplu se folosete la realizarea fundaiilor rigide. Clasele de beton variaz de la Bc
3,5 pana la Bc 10 in funcie de regimul de inaltime al construciei, de poziia fundaiei in raport cu
nivelul apelor freatice si agresivitatea acestora.
Betonul ciciopian este un material obinut prin nglobarea in betonul simplu a bolovanilor de
rau, a piatrei brute sau a sparturilor de beton din elementele demolate, in cantiti ce pot reprezenta
intre 30-50% din volumul fundaiei In betonul ciclopian elementele incluse nu trebuie sa vina in
contact direct, vor fi separate de betonul turnat in spatiile dintre ele. Folosirea betonului ciclopian
conduce la reducerea consumului de ciment si a costului
Betonul armat este intalnit in special la fundaiile construciilor cu structura de rezistenta din
beton armat sau otel, precum si la fundaii situate in terenuri cu pericol mare de tasare Se folosesc
betoane Bc 15 pentru tlpi de fundaii izolate sau continue, fundaii pahar tumate monolit, radiere,
reele de grinzi, cuzinei si Bc 20 pentru fundaiile prefabricate sau cele cu solicitri importante.
Armaturile folosite sunt confecionate din otel beton OB 37, PC 52 sau din plase sudate STNB

2.4. CLASIFICAREA FUNDATIILOR

In functie de adancimea de fundare :
fundatii de suprafata
fundarii de adancime
Dupa modul de transmitere a incarcarilor de la fundatie la terenul sunt :
fundatii directe
fundatii indirecte
Dupa pozitia in raport cu nivelul apei freatice se impart in :
fundatii deasupra apei freatice
fundatii sub nivelul apei freatice
Dupa materialele folosite la realizarea lor pot fi :
din piatra naturala, beton simplu sau ciclopian denumite fundatii rigide
din beton armat, denumite fundatii elastice
Dupa forma in plan se deosebesc:
fundatii izolate sub stalpi;
fundatii continue sub ziduri sau sub stalpi care se prezinta sub forma de talpi
fundatii sub forma de talpi incrucisate
fundatii de tip radier general sub forma de placa simpla sau placa cu grinzi
Dupa tehnologia de executie pot fi :
fundatii executate la fata locului in santurile sau gropile de fundatie
fundatii prefabricate, realizate in fabrici sau poligoane de
prefabricate,transportate pe santier si apoi montate la pozitie.












8
3. FUNDAII DE SUPRAFAA

Fundaiile de suprafaa se ntlnesc in cazul in care terenul bune de fundare se afla la adncime
mica fata de nivelul terenului natural
Ele pot fi:
fundaii rigide, solicitate la compresiune, continue sau izolate, executate din piatra
naturala,beton simplu sau beton ciclopian;
fundaii elastice, contimte sau izolate, executate din beton armat.


3.1. FUNDAII SUB PEREI

In cazul structurilor de rezistenta alctuite din perei portani din zidrie sau beton
(diafragme), pentru transmiterea ncrcrilor de la construcie la teren se realizeaz fundaii
continue directe Acestea au aceeai axa de simetrie cu pereii care le transmit incarcarile; fundaii
dezaxate se ntlnesc mai rar.

3.1.1. Fundaii continue rigide sub pereti

Fundaii continue rigide se executa din beton simplu sau beton ciclopian si in seciune
transversala ele pot avea forma dreptunghiulara, cu evazari sau in trepte


Fundaii continui din beton simplu sub perei interiori din zidarie,la construcii fara subsol:
a-cu seciune dreptunghiulara; b -cu evazari; c-fundatie in trepte;
1 - perete din zidrie; 2 - fundaie; 3 - hidroizolatie orizontala; 4 - placa suport a pardoselii; 5 - strat de rupere
a capilaritatii; 6 - teren natural; 7 soclu din beton simplu; 8 -umplutura de pamant
Fundaiile cu seciune dreptunghiulara sunt cele mai des ntlnite, pentru ca sunt
economice (daca limea tlpii fundaiei B<100cm); au avantajul unui volum mic de sptura, nu
necesita cofraje, betonul turnandu-se direct in santul sau gropile de fundaie
Fundaiile sub pereii de beton armat (diafragme) au la partea superioara un cuzinet (o
talpa ) din beton armat in care se nglobeaz mustile de armatura care fac legtura cu armatura
diafragmelor.
9
Fundatiile cu evazari se recomanda in cazul in care latimea talpii fundatiei depaseste
latimea peretelui de fiecare parte cu cel mult 25 35 cm. Acest tip de fundatii ofera ca avantaj
un volum de sapatura mai redus si conduc la economie de material.
Fundatiile in trepte sunt recomandate cand talpa fundatiei este mai lata de fiecare parte a
peretelui cu 35.. 40cm .Fundatiile in trepte conduc la economii importante de beton , dar necesita
cofraje pentru realizarea lor si lucrari de umplutura cu pamant bine compactat .












10

3.1.2. Fundaii continue elastice sub ziduri

Aceste fundaii se recomanda in cazul ncrcrilor mari transmise unui teren cu rezistente
la compresiune mici sau care are o compoziie neuniforma existnd posibilitatea apariiei unor tasari
difereniate. Se recomanda totodat atunci cnd din cauza nivelului ridicat al apelor freatice se
impun adncimi mici de fundare; fundaiile elastice au in general nlimi mai mici dect cele
rigide si prin alegerea lor ca soluie de fundare, pot fi evitate lucrrile de construcii sub nivelul
pnzei de apa
Fundaiile continue elastice lucreaz la ncovoiere transversala, deoarece talpa lor are o
latime mare. Aceste fundaii pot fi realizate cu seciune dreptunghiulara in cazul ncrcrilor
verticale mai reduse si cu seciune de inaltime variabila (cu teituri) sau sub forma de grinda in
cazul incarcarilor mari
Fundaiile de acest tip se realizeaz din beton de clasa Bc10 cel puin si sunt prevzute la
partea inferioara cu armaturi de rezistana alctuite din bare longitudinale si transversale La baza
fundaiei se toarn un strat de beton de egalizare Bc5 cu grosime de 5...10cm.


Fundaii continue elastice:
a -fundaie elastica de forma prismatica: b -fundaie elastica cu muchii teite: c -fundaie elastica sub forma de obelisc;
1 -fundaie prismatica; 2-fundaia teita ; 3 obelisc; 4 - perete; 5- strat de rupere capilaritate;
6 - beton de egalizare; 7 - placa suport pardoseala.

3.1.3. Fundaii cu descrcri pe reazeme izolate

Aceste fundaii se utilizeaz in vederea reducerii volumului de sptura si pentru economie de
beton. Se recomanda atunci cnd zidurile transmit la fundaii ncrcri mici, iar adncimea ta care se
gsete terenul bun de fundare depete 2 m. Nu se recomanda a se folosi in cazul terenurilor cu tasari
inegale si in zone cu seismicitate ridicata.
Fundaii cu descrcri pe reazeme izolate sunt alctuite din blocuri de fundaie (reazeme
izolate) si elemente de descrcare (grinzi, grinzi cu vute, arce).
Reazemele izolate se prevd la intersecia zidurilor, in punctele cu incarcari importante, in
dreptul plinurilor de zidrie Distanta optima dintre reazeme se stabilete in funcie de natura terenului
si de mrimea ncrcrilor.
Sub elementele de descrcare executate din beton armat (monolit sau prefabricat), se toarna un
strat de beton de egalizare, aezat pe un strat de pietri de 8... 10 cm grosime cu funciune de rupere a
capilaritatii.

11



12










13

3. 2. FUNDATII SUB STALPI

Sub stalpi se pot realiza :
o fundatii izolate ;
o fundatii continui .

3.2.1. Fundatii izolate sub stalpi

Fundatiile izolate se utilizeaza ca reazeme pentru stalpi din beton armat sau metalici.
Fundatiile izolate sub stalpi sunt de doua tipuri:
- fundatii cu bloc din beton simplu si cuzinet de beton armat
- fundatii cu talpa din beton armat ( fundatii elastice).

Fundatiile cu bloc din beton simplu si cuzinet din beton armat , sunt alcatuite dintr-un bloc din
beton Bc 5, ( daca cuzinetul se ancoreaza in bloc se utilizeaza Bc 7,5) . Inaltimea minima a blocului
este de 40 60 cm.Pentru inaltimi mai mari blocul se executa in trepte ( maxim 3 trepte) , fiecare
treapta avand inaltimea minima de 40cm.
Cuzinetii din beton armat Bc 10 au forma prismatica sau de obelisc .
Cuzinetul se armeaza la partea la partea inferioara cu bare drepte dispuse pe cele doua directii
paralele cu laturile sale , diametrul minim al barelor de armatura este de 10 mm iar distanta intre ele
este de 10....25 cm.
In cazul stlpilor din lemn rezemarea lor pe fundaie se face prin intermediul unor tlpi simple sau in
cruce realizate din lemn de esena tare . Stlpii metalici vor avea la baza placi metalice de 10 . . 2 0
mm grosime, ancorate cu praznuri in cuzinet .





14




Fundaii izolate cu tlpi din beton armat (fundaii elastice). Aceste fundaii se executa din
beton de clasa cel puin Bc10, pot avea forme variate , dar cele mai des intlnite sunt de forma
prismatica in cazul in care suprafaa bazei lor nu depete 1m
2
sau sub forma de prisme cu fetele
superioare teite (fundaii obelisc) cnd se trece peste aceasta valoare Se recomanda a fi respectate
urmtoarele dimensiuni constructive: H 30 cm, H /B = 0,25.. 0,35, H' 20 cm. La partea inferioara
fundaiile se armeaza cu bare de otel beton cu diametru minim de 10 mm aezate la distante de
maximum 25 cm pe doua direcii paralele cu laturile.



15



Fundaii prefabricate. Prefabricarea fundaiilor nu este o soluie utilizata pe scara larga
deoarece din punct de vedere economic sunt mai puin avantajoase dect cele turnate pe antier si nu
asigura o buna legtura cu elementele structurale verticale necesara construciilor amplasate in zone
seismice .
Fundaiile prefabricate se realizeaz sub diverse forme constructive, cum ar fi:
blocuri mari si mici din beton greu preturnate pe antier si montate apoi in sptura pe un strat
de nisip;
tlpi prefabricate de forme diverse din beton simplu sau din beton armat pline sau cu goluri;
fundaii pahar folosite in cazul stlpilor prefabricai .

Fundatiile pahar se pot realiza prin prefabricare dar se pot turna si la pozitie .Incastrarea
stalpilor prefabricati in fundatiile pahar se realizeaza cu ajutorul betonului de monolitizare , dupa
ce in prealabil a fost impanat cu pene din lemn de esenta tare.Penele se extrag dupa ce betonul de
monolitizare s-a intarit .
16





3.2.2. Fundatiile continue sub stlpi

Aceste fundatii se intalnesc in cazul unor incarcari mari transmise la nivelul talpii fundatiilor
si a unui teren de fundatie slab.
In general ele se prezinta sub trei forme :
fundatii pe grinzi (talpi) continui cu vute sau fara vute in dreptul stalpilor ;
fundatii pe grinzii (talpi) incrucisate dispuse intr-o retea rectangulara;
radier general . Radierul este o placa continua din beton armat , care se executa sub
constructie , depasind perimetrul acesteia cu 50 .100 cm pe fiecare latura .
Radierele se pot realiza in diverse variante constructive :
placi drepte , care se folosesc si sub stalpi dar mai ales la constructiile cu pereti
portanti, la care distanta dintre pereti nu depaseste 3,00 4,00m.
Grosimea minima a placii este de 20 cm.
cu grinzi care se folosesc la constructiile cu structura realizata din cadre;
radier ciuperca ( o dala groasa cu ingrosari sub forma de capiteluri la baza stalpilor ),
se intalnesc la silozuri , depozite , rezervoare subterane.







17






18
19


4. BIBLIOGRAFIE

-Constuctii elemente generale pentru cadastru.
Autor:GABRIELA ECATERINA PROCA
Editura :Matrix Rom Bucuresti 2002

-Constructii Subansambluri constructive
Autor:MIREL FLORIN DELIA
Editura :Matrix Rom Bucuresti 2002

-Ghid penru autorizarea ,executia si receptia locuintelor propietate personala.
Asociatia pemina 2000 Piatra-Neamt 2004

- Constructii Alcatuiri constructive ale principalelor subansambluri
Autor:MIHAI MANOLE
Editura :Matrix Rom 2001






CUPRINS


1. ARGUMENT ..3
2. NOTIUNI GENERALE DESPRE FUNDAII..6
2.1. ALEGEREA SISTEMULUI DE FUNDARE 6
2.2. STABILIREA ADNCIMII DE FUNDARE.6
2.3. MATERIALE FOLOSITE LA EXECUIA FUNDAIILOR..7
2.4. CLASIFICAREA FUNDATIILOR.7
3. FUNDAII DE SUPRAFAA.9
3.1. FUNDAII SUB PEREI....9
3.1.1. Fundaii continue rigide sub pereti9
3.1.2. Fundaii continue elastice sub ziduri11
3.1.3. Fundaii cu descrcri pe reazeme izolate11
3. 2. FUNDATII SUB STALPI .14
3.2.1. Fundatii izolate sub stalpi 14
3.2.2. Fundatiile continue sub stlpi17
4. BIBLIOGRAFIE 19
5. ANEXA IMAGINI FUNDATII .20







5. ANEXA IMAGINI FUNDATII

Fundatii sub pereti













20

Fundatii izolate sub stalpi





Fundatii pahar




21



22