Proiectarea fundatiilor izolate

Arhitectura constructii ALTE DOCUMENTE

Teoria structurilor - VERIFICARE PE PARCURS -
tematica-
Case la tara - sistem si proiect
Proiectarea fundatiilor izolate Comparatie stilistica intre catedralele in stil gotic
Si cele in stil roman
Prevederile prezentului capitol se aplica la proiectarea CALCULUL PRESIUNILOR PE TEREN ALE
fundatiilor izolate ale stlpilor de beton armat si de metal. FUNDAIILOR IZOLATE DE FORM
Fundatiile izolate pot fi utilizate si n cazul unor elemente DREPTUNGHIULAR
structurale continue, daca structura este proiectata TEORIA RESTAURRII
considernd rezemarile concentrate. Piata constructiilor in presa
Tipurile de fundatii izolate care fac obiectul prezentului EXPLOATAREA INSTALATIILOR FIXE DE
normativ sunt: STINGERE A INCENDIILOR CU SUBSTANTE
SPECIALE
Fundatiile pentru stlpi de beton armat monolit: PROCES-VERBAL PENTRU VERIFICAREA
CALITATII LUCRARILOR CE DEVIN ASCUNSE
- fundatii tip talpa de beton armat (fundatii elastice); Aporturi de caldura prin elemente de constructie
fara inertie termica
- fundatii tip bloc si cuzinet (fundatii rigide).

Fundatiile pentru stlpi de beton armat prefabricat: Search

- fundatii tip pahar;

- alte tipuri de fundatii adaptate sistemului de mbinare dintre stlpul prefabricat si fundatie.

Fundatiile pentru stlpi metalici:

- fundatii tip bloc si cuzinet;

- fundatii tip talpa de beton armat.

Proiectarea fundatiilor izolate de beton armat se face avnd ca referinta prevederile definite n
reglementarea tehnica STAS 10107/0-90.

Dimensiunile n plan ale fundatiilor izolate se stabilesc conform prevederilor de la capitolul

6.

La alcatuirea fundatiilor izolate se va tine seama de urmatoarele reguli cu caracter general:

a) sub fundatiile de beton armat monolit se prevede un strat de beton de egalizare de 50100 mm grosime, stabilit functie
de conditiile de teren, executie si suprafata fundatiei;

b) sub fundatiile de beton armat prefabricat se prevede un pat de nisip de 70150 mm grosime;

c) fundatiile se pozitioneaza, de regula, centrat n axul stlpului;

d) pentru stlpii de calcan, de rost sau situatii n care exista n vecinatate alte elemente de constructii sau instalatii se pot
utiliza fundatii excentrice n raport cu axul stlpului; n acest caz momentul transmis talpii fundatiei se poate reduce prin
prevederea de grinzi de echilibrare.

7.1. Fundatii pentru stlpi de beton armat monolit

7.1.1. Fundatii tip talpa de beton armat
Fundatiile tip talpa de beton armat pot fi de forma prismatica (fig. 7.1.a) sau forma de obelisc (fig. 7.1.b).
Betonul utilizat la realizarea fu 818s1818i ndatiilor tip talpa armata va fi de clasa minima C 8/10.

7.1.1.1. naltimea fundatiei (H) se stabileste functie de urmatoarele conditii:

a) asigurarea rigiditatii fundatiei de beton armat; daca se respecta valorile minime ale raportului dintre naltimea fundatiei
si dimensiunea cea mai mare n plan (H/L) date n tabelul 7.1 (ultima coloana) este admisa ipoteza distributiei
liniare a presiunilor pe teren;

b) verificarea fundatiei la forta taietoare; daca se respecta valorile minime ale raportului dintre naltimea fundatiei si
dimensiunea cea mai mare n plan (H/L) date n tabelul 7.1, sectiunea de beton poate prelua forta taietoare nefiind necesare
armaturi transversale;

Fig. 7.1 Fundatii tip talpa de beton armat

c) verificarea fundatiei la ncovoiere; de regula verificarea sectiunii de beton armat la starea limita de rezistenta la
ncovoiere nu implica modificarea naltimii sectiunii de beton stabilita conform punctelor a si b;

d) valoarea minima a naltimii fundatiei este H min = 300 mm.

naltimea la marginea fundatiei tip obelisc (H') rezulta n functie de urmatoarele conditii:

naltimea minima necesara pentru ancorarea armaturilor de pe talpa fundatiei (15max);

panta fetelor nclinate ale fundatiei nu va fi mai mare de 1/3;

valoarea minima este H'min = 250 mm.

7.1.1.2. Armatura fundatiei (fig. 7.2) este compusa din:

a) armatura de pe talpa, realizata ca o retea din bare dispuse paralel cu laturile fundatiei

Armatura rezulta din verificarea la moment ncovoietor n sectiunile de la fata stlpului. n

calculul momentelor ncovoietoare din fundatie se considera presiunile pe teren determinate
de solicitarile transmise de stlp. Se vor considera situatiile de ncarcare (presiuni pe teren)
care conduc la solicitarile maxime n fundatie.

Procentul minim de armare pe fiecare directie este 0.10 % pentru armaturi OB37 si 0.075 % pentru armaturi PC52.

Diametrul minim al armaturilor este de 10 mm.

Distanta maxima ntre armaturi este de 250 mm; distanta minima este de 100 mm.

Armatura se distribuie uniform pe latimea fundatiei si se prevede la capete cu ciocuri cu lungimea minima de 15.
 b) armatura de la partea superioara, realizata din 34 bare dispuse n dreptul stlpului

sau ca o retea dezvoltata pe toata suprafata fundatiei

Fundatiile tip obelisc care nu au desprindere de pe terenul de fundare au armatura constructiva la partea superioara, unde se
dispun pe fiecare directie principala minimum 3 bare de armatura OB37, cu diametrul de minim 12 mm.

La fundatiile care lucreaza cu arie activa, armatura de la partea superioara rezulta din calculul la ncovoiere. Dimensionarea
armaturii se face n sectiunile de consola cele mai solicitate, considernd momentele ncovoietoare negative rezultate din
actiunea ncarcarilor din greutatea fundatiei, a umpluturii peste fundatie si a sarcinilor aplicate pe teren sau prin
repartizarea momentului ncovoietor transmis de stlp. n aceasta situatie de solicitare armatura se realizeaza ca o retea de
bare dispuse paralel cu laturile fundatiei.

Diametrul minim al armaturilor este de 10 mm.

Distanta maxima ntre armaturi este de 250 mm; distanta minima este de 100 mm.

Armatura se distribuie uniform pe latimea fundatiei si se prevede la capete cu ciocuri cu

lungimea minima de 15.

c) armatura transversala pentru preluarea fortelor taietoare se realizeaza ca armatura nclinata

dispusa n dreptul stlpului

Forta taietoare n sectiunea de calcul se determina considernd o fisura nclinata cu 45 si presiunile dezvoltate pe teren de
fortele transmise de stlp.
Daca fundatia lucreaza cu arie activa, la calculul fortei taietoare se vor considera presiunile efective pe teren.

armaturi pentru stlp (mustati)

Armaturile verticale din fundatie, pentru conectarea cu stlpul de beton armat, rezulta n urma dimensionarii/verificarii
stlpului. Armaturile din fundatie (mustatile) se alcatuiesc astfel nct n prima sectiune potential plastica a stlpului, aflata
deasupra fundatiei, barele de armatura sa fie continue (fara nnadiri).

Etrierii din fundatie au rol de pozitionare a armaturilor verticale pentru stlp; se dispun la distante de maximum 250 mm si
cel putin n 3 sectiuni.

Armatura trebuie prelungita n fundatie pe o lungime cel putin egala cu l ancorare + 250 mm, unde lancorare se determina
avnd ca referinta reglementarea tehnica STAS 10107/0-90.

Fig. 7.2 Armarea fundatiilor tip talpa de beton armat

Tabelul 7.1
 H/L minim pentru care nu
Presiunea este necesara verificarea la
efectiva H/L minim pentru
maxima forta taietoare a fundatiei care nu se verifica
rigiditatea fundatiei
pe teren (kPa)
Beton C8/10 Beton C12/15 *

100 0.22 0.20 0.25

150 0.25 0.23 0.26

200 0.27 0.26 0.27

250 0.29 0.27 0.28

300 0.30 0.29 0.29

400 0.32 0.30 0.33

600 0.39 0.35 0.35

*) pentru betoane de clasa superioara se utilizeaza valorile date n tabelul 7.1. pentru clasa
C12/15.

7.1.1.3. Calculul momentelor ncovoietoare n fundatie

Pentru calculul momentelor ncovoietoare n fundatie se considera sectiunile de ncastrare de

la fata stlpului si presiunile pe teren pe suprafata delimitata de laturile talpii si planul de
ncastrare considerat (fig.7.3).

Calculul simplificat al momentelor ncovoietoare n talpa fundatiei se face cu relatiile 7.1 si

7.2:

(7.1)
 (7.2)
; p med = ( p1 + p2 ) / 2

Fig. 7.3

n cazul fundatiilor la care se respecta conditiile privind raportul minim H/L din tabelul 7.1
stabilit n functie de conditia de rigiditate a talpii si pentru care aria activa este de minimum
80%, armatura calculata functie de momentele ncovoietoare (M x si My) se distribuie uniform
pe talpa fundatiei.

Daca aria activa este mai mica de 80%, n relatia 7.2 se nlocuieste pmed cu valoarea p1.

Daca fundatia este solicitata cu momente ncovoietoare pe doua directii (solicitare oblica), p 1,
avnd semnificatia de presiune maxima pe teren, se determina cu relatiile indicate n Anexa
F.

7.1.2. Fundatii tip bloc si cuzinet

Fundatiile tip bloc de beton si cuzinet sunt alcatuite dintr-un bloc de beton simplu pe care
reazema un cuzinet de beton armat n care se ncastreaza stlpul (fig. 7.4).

7.1.2.1. Blocul de beton simplu se realizeaza respectnd urmatoarele conditii:

a) naltimea treptei este de minimum 400 mm la blocul de beton cu o treapta;

b) blocul de beton poate avea cel mult 3 trepte a caror naltime minima este de 300 mm; naltimea treptei inferioare
este de minimum 400 mm;

c) clasa betonului este minim C4/5; daca n bloc sunt prevazute armaturi pentru ancorarea cuzinetului clasa betonului
este cel putin C8/10;

d) naltimea blocului de beton se stabileste astfel nct tg sa respecte valorile minime din tabelul 7.2; aceasta
conditie va fi realizata si n cazul blocului realizat n trepte (fig. 7.4);
 e) rosturile orizontale de turnare a betonului se vor trata astfel nct sa se asigure conditii pentru realizarea unui
coeficient de frecare supraunitar ntre cele doua suprafete.

Fig. 7.4 Fundatii cu bloc de beton simplu si cuzinet de beton armat

. Tabelul 7.2

Valori minime
tg functie de clasa
Presiunea betonului
efectiva pe
teren (kPa)
C8/10 sau
C4/5
mai mare

200 1.15 1.05

250 1.30 1.15

300 1.40 1.30

350 1.50 1.40

400 1.60 1.50

600 2.00 1.85

7.1.2.2. Cuzinetul de beton armat se proiecteaza respectnd urmatoarele:

a) cuzinetul se realizeaza cu forma prismatica;

b) dimensiunile n plan (lc si bc) vor respecta urmatoarele conditii:

- sa fie mai mari dect dimensiunile care asigura limitarea presiunilor pe planul de contact cu
blocul la valori mai mici dect rezistenta de calcul la compresiune a betonului;

- se recomanda urmatoarele intervale pentru raportul lc/L respectiv bc/B:

bloc de beton cu o treapta: lc/L = 0.50 0.65

bloc de beton cu mai multe treapte: lc/L = 0.40 0.50

c) naltimea cuzinetului (hc) va respecta urmatoalele valori minime:

- hc 300mm;

- hc/lc 0.25;

- tg 0.65 (fig. 7.4); daca tg 1.00 nu este necesara verificarea cuzinetului la forta
taietoare;

- valori minime impuse de conditia de ancorare a armaturilor pentru stlp, cu

lungimea lancorare + 250 mm, unde lancorare este definita n reglementarea tehnica de
referinta STAS 10107/0-90;

d) clasa betonului este minim C8/10; clasa betonului rezulta si din conditia de rezistenta
la compresiune locala a betonului din cuzinet n sectiunea de ncastrare a stlpului (de
regula, Rc_cuzinet 0.7Rc stlp);

e) rostul de turnare dintre bloc si cuzinet se trateaza astfel nct sa se realizeze continuitatea
betonului sau, cel putin, conditiile care asigura un coeficient de frecare 1.0 (definit n
reglementarea tehnica de referinta STAS 10107/0-90).

7.1.2.3. Calculul momentelor ncovoietoare pozitive n cuzinet se face considernd

ncastrarea consolelor n sectiunile de la fata stlpului (fig. 7.5).

Fig. 7.5
 Presiunile pe suprafata de contact dintre cuzinet si bloc, functie de care se determina
eforturile sectionale n cuzinet, sunt determinate de solicitarile din stlp (nu se tine cont de
greutatea cuzinetului).

Presiunile pe suprafata de contact dintre cuzinet si blocul de beton, daca nu apar desprinderi
sau aria activa este cel putin 70%, se determina cu relatiile (7.3):

(7.3)
sau

daca: pc2<0, atunci se admite pc2=0 iar pc1 se determina cu relatiile (7.4):

(7.4)
sau

unde: NC, MC(x) si MC(y), sunt forta axiala si momentele ncovoietore la nivelul talpii cuzinetului.

Momentele ncovoietoare n cuzinet se calculeaza cu (7.5) si (7.6):

(7.5)

(7.6)
,

Daca aria activa de pe suprafata de contact cuzinet - bloc este mai mica dect 70% din talpa
cuzinetului (lcxbc):

Mx= MC(x) si, respectiv, My= MC(y) (7.7)

7.1.2.4. Armarea cuzinetului va respecta urmatoarele conditii:

a) Armatura de la partea inferioara:

-se realizeaza ca o retea de bare dispuse paralel cu laturile cuzinetului; aria de armatura
rezulta din verificarea la moment ncovoietor n sectiunile de la fata stlpului (fig. 7.5);
- procentul minim de armare pe fiecare directie este 0.10% pentru armaturi OB37 si
0.075% pentru armaturi PC52;

- diametrul minim al armaturilor este de 10 mm;

- distanta maxima ntre armaturi va fi de 250 mm; distanta minima este 100 mm.

-armatura se distribuie uniform pe latimea cuzinetului si se prevede la capete cu ciocuri cu

lungimea minima de 15.

b) Armatura de la partea superioara :

- se dispune daca cuzinetul are desprinderi de pe blocul fundatiei ;

- se realizeaza ca o retea de bare dispuse paralel cu laturile cuzinetului si ancorate n blocul

de beton simplu, dupa modelul din fig. 7.4.b;

- aria de armatura pe fiecare directie rezulta din:

. verificarea la compresiune excentrica a sectiunii de beton armat pe suprafata de contact

dintre cuzinet si bloc; n verificare se va considera rezistenta de calcul a betonului (R c*) cu
valoarea:

(7.8)

unde: bc este latimea talpii cuzinetului (fig. 7.5);

.daca zona comprimata pe talpa cuzinetului este mai mare de 70% din aria talpii, pentru
dimensionarea armaturilor de ancorare n bloc se poate considera si o schema de calcul bazata
de preluarea de armatura a rezultantei volumului de eforturi unitare de ntindere de pe
suprafata de contact, obtinuta dintr-o distributie liniara a presiunilor;

. verificarea la moment ncovoietor negativ a cuzinetului ncarcat cu fortele dezvoltate n

armaturile de ancorare;

- diametrul minim al armaturilor este de 10 mm;

- distanta ntre armaturi va fi de minim 100 mm si maxim 250 mm.

c) Armaturile pentru stlp (mustati):

- armaturile verticale din cuzinet, pentru conectarea cu stlpul de beton armat, rezulta n
urma
 dimensionarii/verificarii stlpului;

- armaturile din cuzinet se alcatuiesc astfel nct n prima sectiune potential plastica a
stlpului,

aflata deasupra fundatiei, barele de armatura sa fie fara nnadiri;

- etrierii din cuzinet au rol de pozitionare a armaturiilor verticale pentru stlp si se dispun
n cel

putin n 2 sectiuni;

- armaturile trebuie prelungite n fundatie pe o lungime cel putin egala

cu lungimea de

ancorare majorata cu 250 mm;

-
armaturile nclinate se dispun pentru preluarea fortei taietoare n consolele cuzinetului
daca

tg < 1 (fig. 7.4) si se dimensioneaza avnd ca referinta reglementarea

tehnica STAS 10107/0-90.

7.2. Fundatii pentru stlpi de beton armat prefabricati

Fundatiile izolate pentru stlpi de beton armat prefabricat pot fi realizate ca fundatii tip
pahar (fig. 7.6).

Fig. 7.6 Fundatie tip pahar pentru stlp prefabricat

7.2.1. Dimensiunile sectiunilor de beton

7.2.1.1. naltimea paharului HP

naltimea paharului HP se stabileste respectnd urmatoarele cerinte:

- asigurarea lungimii de ancoraj (lancoraj) a armaturilor longitudinale din stlp: HP lancoraj +

250mm;

HP se poate reduce daca armatura este ntoarsa la baza stlpului;

- lancoraj se determina avnd ca referinta reglementarea tehnica STAS 10107/0-90, considernd

conditii normale de solicitare;

- conditiile de aderenta sunt stabilite functie de modul de realizare a stlpului prefabricat;

- limitarea efectului fortei taietoare pe lungimea de stlp introdusa n pahar:

(7.9)

unde: MST.cap - momentul capabil al stlpului n sectiunea de la fata paharului;

lS, bS - dimensiunile sectiunii transversale a stlpului;

Rt - rezistenta de calcul la ntindere a betonului din stlp.

Conditii constructive generale:

HP 1.2ls n cazul stlpilor cu sectiune dreptunghiulara cu dimensiunile ls si bs,

ls bs;

HP 500 mm n cazul stlpilor la constructii etajate;

HP HS/11 la fundatiile stlpilor de hale cu poduri rulante si ai estacadelor; H S este

naltimea libera a stlpului de la fata superioara a fundatiei pna la rigla acoperisului.

7.2.1.2. Grosimea Hf

Grosimea fundului paharului (Hf) rezulta n urma verificarii la strapungere; n calcul se va

considera situatia cea mai defavorabila de solicitare la strapungere, din faza de montaj sau
exploatare a constructiei.

n faza de montaj, cu paharul nemonolitizat, verificarea la strapungere este data de conditia

(7.10):

(7.10)
 unde: N ST.montaj este forta axiala maxima n stlp n faza de montaj a structurii prefabricate;

U = 2lS+2bS+4Hf este perimetrul sectiunii de forfecare;

Rt rezistenta de calcul la ntindere a betonului din fundatia pahar;

Nav = avAav; av = 100 N/mm2 si Aav = aria de armatura verticala dispusa pe fata
interioara a paharului, ancorata corespunzator pe fiecare parte a planulului de
cedare la strapungere;

n faza finala, forta axiala maxima NST,max (valoare de calcul) trebuie sa

respecte relatiile (7.11 si7.12):

(7.11)

N1cap = AS mbt Rt (7.12)

unde: N1cap - este forta axiala transmisa la pahar prin betonul de monolitizare (Fig. 7.7);

AS - aria laterala a stlpului pe naltimea paharului: AS = (2lS+2bS)Hp;

Rt - rezistenta de calcul la ntindere a betonului de monolitizare;

mbt - coeficientul conditiilor de lucru, cu valoarea mbt = 0,30 n cazul constructiilor fara
poduri rulante sau cu poduri rulante cu regim usor de lucru; m bt = 0 n cazul halelor cu poduri
rulante cu regim mediu sau greu de lucru sau al constructiilor solicitate dinamic din
ncarcarile curente de exploatare.

Fig. 7.7 Transmiterea fortei axiale din stlpul prefabricat la fundatia pahar

7.2.1.3. Verificarea paharului (bP)

Verificarea peretilor paharului n plan orizontal

 Eforturile transmise peretilor paharului de solicitarile din stlp (M si Q) sunt reprezentate
n figura 7.8. Momentul ncovoietor (M1) transmis paharului prin presiuni pe peretele
frontal se determina cu relatia (7.13):

(7.13)

Rezultanta presiunilor (P) pe peretele frontal este:

P = 1.25M1/HPQST (7.14)

Fig. 7.8 Solicitari n peretii paharului

Momentele ncovoietoare rezultate n plan orizontal aplicate partii superioare a peretelui

frontal:

Mr = 0.045Plb (7.15)

Mc = 0.020Plb (7.16)

Forta de ntindere n peretii longitudinali (NP) rezulta:

NP = P/2 (7.17)

Sectiunea de beton si de armatura n peretii paharului trebuie sa repecte urmatoarele:

a) Peretele frontal se verifica la actiunea momentelor ncovoietoare M r si Mc stabilite cu

relatia
 (7.15), respectiv (7.16). Armatura rezultata se dispune n treimea superioara a peretelui si se
prelungeste cu lungimea de ancorare masurata de la jumatatea grosimii peretelui lungitudinal
al paharului (fig. 7.10).

b)Verificarea peretelui frontal la forta taietoare implica limitarea eforturilor principale n

peretele paharului, conditie care impune:

(7.18)

c) Peretii longitudinali se verifica la ntindere centrica cu forta N P. Armatura rezultata se

dispune simetric pe fetele peretelui, distribuita n treimea superioara a paharului (fig. 7.10).

d) Verificarea peretilor longitudinali la forta taietoare considera sectiunea activa

cu dimensiunile bp'a0 sau bp'b0 (fig. 7.9), n functie de directia actiunii n stlp
si forta taietoare de calcul cu valoarea NP.

Daca:

NP 0.5bp'a0Rt (NP 0.5bp'b0Rt) (7.19)

armatura pentru preluarea fortei taietoare nu este necesara si se dispune pe considerente

de armare minima. n situatiile n care conditia 7.18 nu este respectata se
dimensioneaza armatura pentru preluarea fortei taietoare cu relatia (7.19) sau se
dimensioneaza ca etrieri; armatura se distribuie n peretii longitudinali pe directia
corespunzatoare dimensiunii mai mici a peretilor longitudinali (fig. 7.9).

a) Cazul: a0 HP b) Cazul: b0 < HP

Fig. 7.9 Directia armaturii pentru preluarea fortei taietoare n peretii longitudinali ai
paharului
 Daca armatura se dispune pe directie verticala n peretele paharului (a 0 HP), aria totala
necesara (Aav) ntr-un perete rezulta:

(7.20)

Daca: bo < HP, armatura se dimensioneaza ca etrieri, conf. STAS 10107/0-90.

e) Verificarea n sectiunea orizontala de la baza paharului considera sectiunea chesonata cu

dimensiunile exterioare a0b0 si grosimea peretilor bp'. Sectiunea se verifica la compresiune
excentrica cu valori ale eforturile de calcul N si M, determinate astfel:

Forta axiala N = N1.cap (valoare calculata cu relatia (7.12)).

Momentul ncovoietor :

M = MST+QSTHP (7.21)

f) Armatura rezultata din calculul paharului la compresiune excentrica se dispune pe directie

verticala, uniform distribuita pe laturile sectiunii.

g) Grosimea minima a peretilor paharului (bP) este de

- 200 mm n cazul paharelor din beton armat monolit;

- 150 mm la paharele din beton armat prefabricat.

h) Armatura dispusa n peretii paharului trebuie sa respecte si urmatoarele cerinte minimale:

- procentul minim de armatura orizontala este 0.10% pentru armaturi OB37 si 0.075% pentru
armaturi PC52;

- procentul minim de armatura verticala este 0.10% pentru armaturi OB37 si 0.075% pentru
armaturi PC52.

7.2.2. Monolitizarea paharului

Dimensiunile golului paharului se aleg mai mari dect ale sectiunii stlpului pe fiecare
directie si sens cu 5075 mm la baza paharului si cu 85120 mm la partea superioara a
paharului.

mbinarea dintre stlp si fundatie se realizeaza prin betonarea spatiului din pahar. Betonul de
clasa minima C16/20 va avea dimensiunea maxima a agregatelor de 16 mm. Suprafetele
stlpului si paharului se curata si se umezesc nainte de montare n pahar si monolitizare.
Daca ntr-un pahar se monteaza mai multi stlpi (n dreptul unui rost), distanta ntre acestia va
fi cel putin 50 mm pentru a se asigura betonarea completa a spatiului dintre stlpi si a
paharului.

7.2.3. Armarea paharului

Schema de armare recomandata a paharului este data n figura 7.10a.

Varianta de armare din figura 7.10b corespunde situatiilor n care nu rezulta armatura pentru
preluarea fortei taietoare n peretii longitudinali si din verificarea sectiunii de la baza
paharului (la compresiune excentrica) nu rezulta necesara o armatura verticala.

Armaturile orizontale se ancoreaza sau, dupa caz, se nnadesc, ca bare ntinse (fig. 7.10c).

Armaturile verticale se ancoreaza n talpa fundatiei (fig. 7.10a si b).

Armatura orizontala din pahar trebuie sa respecte urmatoarele conditii:

- diametrul minim 10 mm n treimea superioara a paharului si 8 mm n restul paharului;

- cel putin 2x3 bare orizontale n treimea superioara a paharului;

- distanta maxima ntre armaturi este 250 mm.

Barele verticale din pahar au diametrul minim 8 mm si se dispun la cel mult 250 mm
distanta.

7.2.4. Verificarea talpii fundatiei pahar

Talpa fundatiei pahar se verifica la moment ncovoietor si la forta taietoare.

Verificarea la moment ncovoietor si forta taietoare se face n sectiunile de la fata paharului si

din axul stlpului prefabricat.

Calculul momentelor ncovoietoare se face cu relatii de tipul (7.1) si (7.2), pe fiecare directie
principala a fundatiei. Se recomanda ca naltimea H t sa fie stabilita astfel nct armatura
calculata n sectiunea din axul stlpului, cu naltimea Hf, sa fie suficienta pentru preluarea
momentului ncovoietor din sectiunea de la fata paharului. Se vor respecta si conditiile (fig.
7.6):

. Ht Hf +100mm

. Ht 0,6 l1

Procentul minim de armatura n talpa fundatiei este 0.10% pentru armaturi tip OB37
si 0.075% pentru armaturi tip PC52.

Diametrul minim al armaturilor este 10 mm.

Distanta maxima ntre armaturi este 250 mm.

 Armatura se distribuie uniform pe latimea talpii si se prevede la capete cu ciocuri avnd
lungimea minima de 15.

Verificarea la forta taietoare este semnificativa n sectiunile de la fata paharului.

Daca naltimea sectiunii (Ht) si lungimile consolelor (l1, b1 fig. 7.6) respecta:

l1Ht si b1Ht (7.22)

forta taietoare este preluata de beton.

Daca conditiile (7.22) nu sunt realizate se dimensioneaza armatura transversala din bare
nclinate.

Fig. 7.10 Armarea paharului

7.3. Fundatii pentru stlpi metalici

7.3.1. Fundatiile izolate ale stlpilor metalici se realizeaza ca fundatie cu bloc si cuzinet (fig.
7.11).

Se pot utiliza si modele de fundatii tip talpa armata, de forma prismatica, daca naltimea
acestora asigura lungimea de nglobare necesara pentru suruburile de ancorare ale stlpului si
este adecvata adncimii de fundare.
 Fig. 7.11

7.3.2. Stlpul metalic se realizeaza cu o placa de baza prevazuta cu rigidizari care asigura
transmiterea presiunilor la fundatie si a fortelor la suruburile de ancorare.

Sectiunea n plan a placii de baza rezulta din conditiile privind limitarea presiunii maxime pe
suprafata de contact cu betonul la urmatoarele valori:

- rezistenta la compresiune a betonului din cuzinet;

- rezistenta la compresiune a mortarului de poza.

Presiunea pe placa de baza se determina considernd solicitarile capabile ale stlpului (N cap si
Mcap) si forta de pretensionare a suruburilor.

7.3.3. Dimensiunile si pozitia suruburilor de ancoraj definite n reglementarea tehnica de referinta STAS 10108/90 , se
stabilesc n functie de momentul ncovoietor capabil al stlpului.

Lungimea minima a suruburilor de ancoraj prelungita n fundatie este determinata astfel:

- valoarea maxima a dimensiunilor placii de baza (La sau Lb(fig. 7.11)) majorata cu lungimea
de ancoraj a surubului (30) daca suprafata laterala a acestuia este nervurata;

- valoarea maxima La sau Lb, (fig. 7.11) majorata cu lungimea de ancoraj a surubului (15)
daca suprafata laterala a acestuia nu este nervurata dar la capatul surubului este prevazuta o
placa metalica rigida si rezistenta pentru ancorare; aria minima a placii (A P) rezulta din
verificarea presiunilor transmise betonului pentru ancorarea surubului (7.22)conform relatiei
7.23:

(7.23)

unde: NS este forta de ntindere din surub

7.3.4. Sectiunea de beton

7.3.4.1. Betonul din cuzinet este de clasa minima C 8/10. Betonul din bloc este de clasa minima
C8/10 daca armaturile cuzinetului sunt ancorate n blocul fundatiei; daca n bloc nu sunt
dispuse armaturi de rezistenta, clasa minima este C4/5.

7.3.4.2. Blocul de beton se realizeaza respectnd urmatoarele conditii:

- naltimea blocului de beton se stabileste astfel ca valoarea tg sa respecte limitele minime

din tabelul 7.2; aceasta conditie se impune si n cazul blocului realizat n trepte;

- naltimea treptei este de minimum 400 mm la blocul de beton cu o treapta;

- blocul de beton poate avea cel mult 3 trepte a caror naltime minima este de 300 mm;

- turnarea blocului de beton se va realiza astfel nct sa fie asigurata continuitatea betonului.

7.3.4.3. Cuzinetul de beton armat se proiecteaza respectnd urmatoarele conditii:

- cuzinetul se realizeaza cu forma prismatica;

- dimensiunile n plan ale cuzinetul (l c si bc) vor fi mai mari cel putin cu 300 mm
dect dimensiunile placii de baza a stlpului (La, Lb (fig. 7.11)).

- dimensiunile n plan ale cuzinetului se stabilesc si n functie de conditia de limitare a

presiunilor pe planul de contact cu blocul la valori mai mici dect rezistenta de calcul la
compresiune a betonului;

- se recomanda ca raportul bc/B (lc/L) sa se situeze n intervalul 0.500.65;

- naltimea cuzinetului hc va respecta urmatoalele limite minime:

. hc 300mm;

. hc se stabileste astfel nct tg sa respecte valorile minime din tabelul 7.2 pentru betonul
de clasa C8/10;

- rostul de turnare dintre bloc si cuzinet se trateaza astfel nct sa se realizeze continuitatea
betonului sau, cel putin, conditiile care asigura un coeficient de frecare 1.0 (avnd
ca referinta reglementarea tehnica STAS 10107/0-90).

7.3.5. Armarea fundatiei se realizeaza dupa modelul din fig. 7.11. Se vor respecta urmatoarele
conditii:

a) armatura verticala din cuzinet rezulta din verificarea la compresiune excentrica a sectiunii de rost dintre bloc si
cuzinet; eforturile de calcul din sectiune au valori asociate momentului de dimensionare a suruburilor de ancoraj ale
stlpului;

b) armatura de la partea superioara a cuzinetului, dispusa la cel mult 100 mm sub placa de baza a stlpului, se
realizeaza ca o retea de bare dispuse paralel cu laturile cuzinetului, prelungite pe verticala n cuzinet si bloc;
- diametrul minim al armaturilor este de 10 mm;

- distanta dintre armaturi va fi cuprinsa ntre minim 70 mm si maxim 200 mm;

c) armatura verticala de pe fiecare latura a cuzinetului se prelungeste n bloc cu o lungime care

asigura ca distantele l1, l2, si l3, din figura 7.12 sa fie cel putin egale cu lungimea de ancorare (definita n
reglementarea tehnica de referinta STAS 10107/0-90);
d) armaturile orizontale minime, dispuse pe perimetrul cuzinetului sunt:

- 1/4 din armatura verticala din cuzinet;

- 8/200 mm.

Fig. 7.12 Armarea fundatiei cu bloc si cuzinet pentru stlpi metalici