CURS 8

FUNDATII
1. PRINCIPII GENERALE ALE CONFORMĂRII DE REZISTENŢĂ A INFRASTRUCTURILOR

1.1. DEFINIREA SISTEMULUI STRUCTURAL ŞI A SUBSISTEMELOR COMPONENTE ALE CONSTRUCŢIEI

Sistemul structural reprezintă ansamblul elementelor care asigură rezistenţa şi stabilitatea unei
construcţii sub acţiunea încărcărilor statice şi dinamice, inclusiv cele seismice.
Elementele structurale pot fi grupate în patru subsisteme: suprastructura (S); substructura (B);
fundaţiile (F); terenul de fundare (T) (fig. 1).
Suprastructura reprezintă ansamblul elementelor de rezistenţă situate deasupra infrastructurii
(I).
Infrastructura este alcătuită din substructură şi fundaţii. La construcţiile care nu au
substructură, infrastructura este alcătuită din fundaţii.
Fundaţiile reprezintă ansamblul elementelor structurale care transmit încărcările la terenul de
fundare.

1.2. CERINŢE PRIVIND PROIECTAREA FUNDAŢIILOR

Fundaţiile trebuie proiectate astfel încât să transmită la teren încărcările construcţiei, inclusiv
cele din acţiuni seismice, asigurând îndeplinirea condiţiilor privind verificarea terenului de fundare la
stări limită.

Fig. 1. Componentele sistemului structural: Suprastructura (S); Substructura (B); Fundaţiile (F); Terenul de
fundare (T); nfrastructura ()

Fundatii
 2. ALEGEREA TIPULUI DE FUNDAŢIE

2.1. FACTORI DE CARE DEPINDE ALEGEREA TIPULUI DE FUNDAŢIE

2.1.1. In functie de adancimea de fundare, exista doua tipuri de fundatii:
A. Fundatii directe (de suprafata) Hf < 2.00 … 3.00 m
B. Fundatii indirecte (de adancime) Hf > 6.00 m

2.1.2. SISTEMUL STRUCTURAL AL CONSTRUCŢIEI

- tipul de suprastructură (în cadre, cu pereţi etc.);
- dimensiuni (deschideri, travei, înălţimi – suprateran şi subteran);
- alcătuirea substructurii;
- materiale (beton, metal, zidărie etc.);
- eforturile transmise fundaţiilor în grupările fundamentale şi speciale de încărcări;
- sensibilitatea la tasări a sistemului structural.

2.1.3. CONDIŢIILE DE TEREN

- natura şi stratificaţia terenului de fundare, caracteristicile fizico-mecanice ale straturilor de
pământ sau de rocă şi evoluţia acestora în timp;
- condiţiile de stabilitate generală a terenului (terenuri în pantă cu structuri geologice
susceptibile de alunecări de teren etc.);
- condiţiile hidrogeologice (nivelul şi variaţia sezonieră a apelor subterane, agresivitatea apelor
subterane, circulaţia apei prin pământ etc.);
- condiţiile hidrologice (nivelul apelor de suprafaţă, posibilităţi de producere a inundaţiilor, a
fenomenului de afuiere etc.).

2.1.4. CONDIŢIILE DE EXPLOATARE ALE CONSTRUCŢIEI

- eforturile transmise la fundaţii (din sarcini statice şi dinamice – vibraţii produse de utilaje
etc.);
- posibilitatea pierderilor de apă sau substanţe chimice din instalaţiile sanitare sau industriale;
- încălzirea terenului în cazul construcţiilor cu degajări mari de căldură (cuptoare, furnale etc.);
- degajări de gaze agresive care poluează apele meteorice şi accentuează agresivitatea
chimică a apelor subterane;
- influenţa deformaţiilor terenului de fundare asupra exploatării normale a construcţiei;
- limitarea tasărilor în funcţie de cerinţele tehnologice specifice.

2.1.5. CONDIŢIILE DE EXECUŢIE ALE INFRASTRUCTURII

- adâncimea săpăturii pentru realizarea fundaţiilor construcţiei şi modul de asigurare a
stabilităţii săpăturii;
- existenţa unor construcţii în vecinătate care pot fi afectate de lucrările de execuţie a
infrastructurii (instabilitatea taluzului, afuierea terenului la realizarea epuismentelor etc.);
- sistemul de epuismente;
- prezenţa reţelelor de apă-canal, de gaze, de energie electrică etc.

Fundatii
 A. FUNDATII DIRECTE (DE SUPRAFATA)

Urmatoarele capitole se referă la următoarele tipuri de fundaţii directe:

a) fundaţii izolate
b) fundaţii continue
c) fundaţii radier

2.2. CRITERII PENTRU ALEGEREA ADÂNCIMII MINIME DE FUNDARE

2.2.1. Adâncimea de fundare este distanţa măsurată de la nivelul terenului (natural sau
sistematizat) până la talpa fundaţiei.
Adâncimea minimă de fundare se stabileşte în funcţie de:
- adâncimea de îngheţ;
- nivelul apei subterane;
- natura terenului de fundare;
- înălţimea minimă constructivă a fundaţiei;
- condiţiile tehnologice.
Talpa fundaţiei va pătrunde cel puţin 20 cm în stratul natural bun de fundare sau în stratul de
fundare îmbunătăţit.

3. MATERIALE UTILIZATE LA FUNDAŢII

Fundaţiile se alcătuiesc în mod obişnuit din:
- beton armat;
- beton simplu;
- zidărie de piatră.

Clasele minime de beton se stabilesc astfel:

a) Beton simplu
C4/5 – pentru umpluturi, egalizări şi bloc (la fundaţiile tip bloc şi cuzinet).
b) Beton armat
- C8/10 pentru fundaţii izolate sau continue, fundaţii monolite tip pahar, cuzineţi, radiere şi
reţele de grinzi neexpuse la acţiuni agresive, cu procente optime de armare;
- C12/15 pentru fundaţii prefabricate tip pahar, fundaţii supuse la solicitări importante şi
fundaţii supuse la acţiuni dinamice.
Pentru armătura rezultată din criterii constructive se utilizează, de regulă, oţel OB37 iar pentru
armătura de rezistenţă rezultată din calcul se utilizează oţel OB37, PC sau plase sudate din STNB.
Pentru fundaţiile continue ale construcţiilor cu cel mult un nivel amplasate în mediul rural se
pot aplica şi soluţii constructive bazate pe folosirea materialelor locale. Fundaţiile se pot realiza din
zidărie de piatră sau beton ciclopian.

4. STABILIREA DIMENSIUNILOR BAZEI FUNDAŢIEI

Dimensiunile bazei fundaţiei se aleg astfel încât presiunile la contactul între fundaţie şi teren
să aibă valori acceptabile, pentru a se împiedica apariţia unor stări limită care să perecliteze
siguranţa construcţiei şi/sau exploatarea normală a construcţiei.

Fundatii
 Stările limită ale terenului de fundare pot fi de natura unei stări limită ultime (SLU), a cărei
depăşire conduce la pierderea ireversibilă, în parte sau în totalitate, a capacităţii funcţionale a
construcţiei sau de natura unei stări limită a exploatării normale (SLEN), a cărei depăşire conduce la
întreruperea exploatării normale a construcţiei.

4.1. CALCULUL TERENULUI DE FUNDARE PE BAZA PRESIUNILOR CONVENŢIONALE

Presiunile convenţionale sunt presiuni acceptabile stabilite pe cale empirică, ţinând seama de
experienţa de construcţie din ţară.
În STAS 3300/2-85 sunt prezentate tabele cuprinzând aşa-numitele valori de bază ale
presiunilor convenţionale, conv, corespunzătoare unor fundaţii convenţionale având lăţimea tălpii B
= 1,0 m şi adâncimea de fundare Df = 2.0 m, ( conv = 1,5 .... 3.5 daN/cm2)

Caracterul empiric al presiunilor convenţionale este evidenţiat de faptul că valorile de bază din
tabele se obţin în funcţie de caracteristici ale naturii pământurilor (granulozitate, plasticitate) şi ale
stării pământurilor (starea de îndesare, starea de consistenţă, gradul de saturaţie, indicele porilor),
fără a se face uz de cunoaşterea proprietăţilor mecanice (compresibilitatea şi rezistenţa

Condiţiile care trebuie respectate în cazul calculului terenului de fundare pe baza presiunilor
convenţionale se diferenţiază în funcţie de tipul încărcării şi de gruparea de încărcare (gruparea
fundamentală GF, gruparea specială GS) şi sunt sintetizate în tabelul 2.
Pentru stabilirea dimensiunilor în plan ale fundaţiei este necesară, după caz, îndeplinirea
tuturor condiţiilor specificate în tabelul 3. Prin aceasta se consideră implicit îndeplinite condiţiile
calculului terenului de fundare la starea limită de deformaţie şi la starea limită de capacitate
portantă , ca stă ri limită ultime.

Tabelul 2

Centrică
Tipul încărcării Cu excentricitate după o Cu excentricitate după
singură direcţie două direcţii

Gruparea de
încărcare

GF pef pconv pef max 1.2 pconv pef max 1.4 pconv

GS p’ef 1.2 pconv p’ef max 1.4 pconv p’ef max 1.6 pconv

5. PROIECTAREA FUNDAŢIILOR IZOLATE

Fundatii
 Prevederile prezentului capitol se aplică la proiectarea fundaţiilor izolate ale stâlpilor de beton
armat şi de metal. Fundaţiile izolate pot fi utilizate şi în cazul unor elemente structurale continue,
dacă structura este proiectată considerând rezemările concentrate.
Tipurile de fundaţii izolate sunt:
a) Fundaţiile pentru stâlpi de beton armat monolit:
- fundaţii tip talpă de beton armat (fundaţii elastice);
- fundaţii tip bloc şi cuzinet (fundaţii rigide).
b) Fundaţiile pentru stâlpi de beton armat prefabricat:
- fundaţii tip pahar;
- alte tipuri de fundaţii adaptate sistemului de îmbinare dintre stâlpul prefabricat şi fundaţie.
c) Fundaţiile pentru stâlpi metalici:
- fundaţii tip bloc şi cuzinet;
- fundaţii tip talpă de beton armat.
La alcătuirea fundaţiilor izolate se va ţine seama de următoarele reguli cu caracter general:
a) sub fundaţiile de beton armat monolit se prevede un strat de beton de egalizare de
50100 mm grosime, stabilit funcţie de condiţiile de teren, execuţie şi suprafaţa fundaţiei;
b) sub fundaţiile de beton armat prefabricat se prevede un pat de nisip de 70150 mm;
c) fundaţiile se poziţionează, de regulă, centrat în axul stâlpului;
d) pentru stâlpii de calcan, de rost sau situaţii în care există în vecinătate alte elemente de
construcţii sau instalaţii se pot utiliza fundaţii excentrice în raport cu axul stâlpului; în acest caz
momentul transmis tălpii fundaţiei se poate reduce prin prevederea de grinzi de echilibrare.

5.1. FUNDAŢII IZOLATE PENTRU STÂLPI DE BETON ARMAT MONOLIT

5.1.1. FUNDAŢII TIP TALPĂ DE BETON ARMAT
Fundaţiile tip talpă de beton armat pot fi de formă prismatică (fig. 2.a) sau formă de obelisc
(fig. 2.b).
Betonul utilizat la realizarea fundaţiilor tip talpă armată va fi de clasă minimă C8/10.
Înălţimea fundaţiei (H) se stabileşte funcţie de următoarele condiţii:
a) asigurarea rigidităţii fundaţiei de beton armat; dacă se respectă valorile minime ale
raportului dintre înălţimea fundaţiei şi dimensiunea cea mai mare în plan (H/L) date în tabelul 4
(ultima coloană) este admisă ipoteza distribuţiei liniare a presiunilor pe teren;
b) verificarea fundaţiei la forţă tăietoare; dacă se respectă valorile minime ale raportului
dintre înălţimea fundaţiei şi dimensiunea cea mai mare în plan (H/L) date în tabelul 4, secţiunea de
beton poate prelua forţa tăietoare nefiind necesare armături transversale;

Fig. 2. Fundaţii tip talpă de beton armat

Fundatii
 c) verificarea fundaţiei la încovoiere; de regulă verificarea secţiunii de beton armat la starea
limită de rezistenţă la încovoiere nu implică modificarea înălţimii secţiunii de beton stabilită conform
punctelor a şi b;
d) valoarea minimă a înălţimii fundaţiei este Hmin = 300mm.

Înălţimea la marginea fundaţiei tip obelisc (H’) rezultă în funcţie de următoarele condiţii:
a) înălţimea minimă necesară pentru ancorarea armăturilor de pe talpa fundaţiei (15max);
b) panta feţelor înclinate ale fundaţiei nu va fi mai mare de 1/3;
c)valoarea minimă este H’min = 250mm.

Armătura fundaţiei (fig. 3) este compusă din:

a) armătura de pe talpă, realizată ca o reţea din bare dispuse paralel cu laturile fundaţiei
Armătura rezultă din verificarea la moment încovoietor în secţiunile de la faţa stâlpului. În
calculul momentelor încovoietoare din fundaţie se consideră presiunile pe teren determinate de
solicitările transmise de stâlp. Se vor considera situaţiile de încărcare (presiuni pe teren) care
conduc la solicitările maxime în fundaţie.
Procentul minim de armare pe fiecare direcţie este 0.10% pentru armături OB37 şi 0.075%
pentru armături PC52.
Diametrul minim al armăturilor este de 10mm.
Distanţa maximă între armături este de 250mm; distanţa minimă este de 100mm.
Armătura se distribuie uniform pe lăţimea fundaţiei şi se prevede la capete cu ciocuri cu
lungimea minimă de 15.
b) armătura de la partea superioară, realizată din 34 bare dispuse în dreptul stâlpului sau
ca o reţea dezvoltată pe toată suprafaţa fundaţiei
Fundaţiile tip obelisc care nu au desprindere de pe terenul de fundare au armătură
constructivă la partea superioară, unde se dispun pe fiecare direcţie principală minimum 3 bare de
armătură OB37, cu diametrul de minim 12mm.
Diametrul minim al armăturilor este de 10mm.
Distanţa maximă între armături este de 250mm; distanţa minimă este de 100mm.
Armătura se distribuie uniform pe lăţimea fundaţiei şi se prevede la capete cu ciocuri cu
lungimea minimă de 15.
c)armătura transversală pentru preluarea forţelor tăietoare se realizează ca armătură înclinată
dispusă în dreptul stâlpului
Forţa tăietoare în secţiunea de calcul se determină considerând o fisură înclinată cu 45º şi
presiunile dezvoltate pe teren de forţele transmise de stâlp.
d) armături pentru stâlp (mustăţi)
Armăturile verticale din fundaţie, pentru conectarea cu stâlpul de beton armat, rezultă în urma
dimensionării/verificării stâlpului. Armăturile din fundaţie (mustăţile) se alcătuiesc astfel încât în
prima secţiune potenţial plastică a stâlpului, aflată deasupra fundaţiei, barele de armătură să fie
continue (fără înnădiri).
Etrierii din fundaţie au rol de poziţionare a armăturilor verticale pentru stâlp; se dispun la
distanţe de maximum 250mm şi cel puţin în 3 secţiuni.
Armătura trebuie prelungită în fundaţie pe o lungime cel puţin egală cu l ancorare + 250mm, unde
lancorare se determină conform STAS 10107/0-90.

Fundatii
 Fig. 3. Armarea fundaţiilor tip talpă de beton armat
Tabelul 4
H/L minim pentru care nu este H/L minim pentru
Presiunea efectivă
necesară verificarea la forţă care nu se verifică
maxim pe teren (kPa)
tăietoare a fundaţiei rigiditatea fundaţiei

Beton C8/10 Beton C12/15*

100 0.22 0.20 0.25
150 0.25 0.23 0.26
200 0.27 0.26 0.27
250 0.29 0.27 0.28
300 0.30 0.29 0.29
400 0.32 0.30 0.33
600 0.39 0.35 0.35
*) pentru betoane de clasă superioară se utilizează valorile date în tabelul 4 pentru clasa C12/15.

5.1.2. FUNDAŢII TIP BLOC ŞI CUZINET

Fundaţiile tip bloc de beton şi cuzinet sunt alcătuite dintr-un bloc de beton simplu pe care
reazemă un cuzinet de beton armat în care se încastrează stâlpul (fig. 4).
Blocul de beton simplu se realizează respectând următoarele condiţii:
a) înălţimea treptei este de minimum 400mm la blocul de beton cu o treaptă;
b) blocul de beton poate avea cel mult 3 trepte a căror înălţime minimă este de 300mm;
înălţimea treptei inferioare este de minimum 400mm;
c) clasa betonului este minim C4/5; dacă în bloc sunt prevăzute armături pentru ancorarea
cuzinetului clasa betonului este cel puţin C8/10;
d) înălţimea blocului de beton se stabileşte astfel încât tg să respecte valorile minime din
tabelul 5; această condiţie va fi realizată şi în cazul blocului realizat în trepte (fig. 4);

Fundatii
 Fig. 4. Fundaţii cu bloc de beton simplu şi cuzinet de beton armat

. Tabelul 5
Presiunea efectivă pe teren Valori minime tg funcţie de clasa
(kPa) betonului
C4/5 C8/10 sau mai mare
200 1.15 1.05
250 1.30 1.15
300 1.40 1.30
350 1.50 1.40
400 1.60 1.50
600 2.00 1.85

Cuzinetul de beton armat se proiectează respectând următoarele:

a) cuzinetul se realizează cu formă prismatică;
b) dimensiunile în plan (lc şi bc) vor respecta următoarele condiţii:
- se recomandă următoarele intervale pentru raportul lc/L respectiv bc/B:
 bloc de beton cu o treaptă: lc/L = 0.50  0.65
 bloc de beton cu mai multe treapte: lc/L = 0.40  0.50
c) înălţimea cuzinetului (hc) va respecta următoalele valori minime:
- hc  300mm;
- hc/lc  0.25;
- tg  0.65 (fig. 4); dacă tg  1.00 nu este necesară verificarea cuzinetului la forţă tăietoare;
- valori minime impuse de condiţia de ancorare a armăturilor pentru stâlp, cu lungimea lancorare +
250mm, unde lancorare se determină conform STAS 10107/0-90;
d) clasa betonului este minim C8/10; clasa betonului rezultă şi din condiţia de rezistenţă la
compresiune locală a betonului din cuzinet în secţiunea de încastrare a stâlpului (de regulă, R c_cuzinet
 0.7Rc stâlp);
Armarea cuzinetului va respecta următoarele condiţii:
a) Armătura de la partea inferioară:
-se realizează ca o reţea de bare dispuse paralel cu laturile cuzinetului;
- procentul minim de armare pe fiecare direcţie este 0.10% pentru armături OB37 şi 0.075%
pentru armături PC52;

Fundatii
 - diametrul minim al armăturilor este de 10 mm;
- distanţa maximă între armături va fi de 250mm; distanţa minimă este 100mm.
- armătura se distribuie uniform pe lăţimea cuzinetului şi se prevede la capete cu ciocuri cu
lungimea minimă de 15.
b) Armătura de la partea superioară :
- se dispune dacă cuzinetul are desprinderi de pe blocul fundaţiei ;
- se realizează ca o reţea de bare dispuse paralel cu laturile cuzinetului şi ancorate în blocul
de beton simplu, după modelul din fig. 4.b;
- diametrul minim al armăturilor este de 10 mm;
- distanţa între armături va fi de minim 100mm şi maxim 250mm.
c) Armăturile pentru stâlp (mustăţi):
- armăturile verticale din cuzinet, pentru conectarea cu stâlpul de beton armat, rezultă în urma
dimensionării/verificării stâlpului;
- armăturile din cuzinet se alcătuiesc astfel încât în prima secţiune potenţial plastică a
stâlpului, aflată deasupra fundaţiei, barele de armătură să fie fără înnădiri;
- etrierii din cuzinet au rol de poziţionare a armăturiilor verticale pentru stâlp şi se dispun în cel
puţin in 2 secţiuni;
- armăturile trebuie prelungite în fundaţie pe o lungime cel puţin egală cu lungimea de
ancorare majorată cu 250mm.

5.3. FUNDAŢII PENTRU STÂLPI METALICI

Fundaţiile izolate ale stâlpilor metalici se realizează ca fundaţie cu bloc şi cuzinet (fig. 7).
Se pot utiliza şi modele de fundaţii tip talpă armată, de formă prismatică, dacă înălţimea
acestora asigură lungimea de înglobare necesară pentru şuruburile de ancorare ale stâlpului şi este
adecvată adâncimii de fundare.

Fig. 7. Fundaţii pentru stâlpi metalici

Stâlpul metalic se realizează cu o placă de bază prevăzută cu rigidizări care asigură

transmiterea presiunilor la fundaţie şi a forţelor la şuruburile de ancorare.
Secţiunea în plan a plăcii de bază rezultă din condiţiile privind limitarea presiunii maxime pe
suprafaţa de contact cu betonul la următoarele valori:

Fundatii
 - rezistenţa la compresiune a betonului din cuzinet;
- rezistenţa la compresiune a mortarului de poză.

5.3.1. Secţiunea de beton

Betonul din cuzinet este de clasă minimă C8/10. Betonul din bloc este de clasă minimă C8/10
dacă armăturile cuzinetului sunt ancorate în blocul fundaţiei; dacă în bloc nu sunt dispuse armături
de rezistenţă, clasa minimă este C4/5.
Blocul de beton se realizează respectând următoarele condiţii:
- înălţimea blocului de beton se stabileşte astfel ca valoarea tg să respecte limitele minime
din tabelul 5; această condiţie se impune şi în cazul blocului realizat în trepte;
- înălţimea treptei este de minimum 400 mm la blocul de beton cu o treaptă;
- blocul de beton poate avea cel mult 3 trepte a căror înălţime minimă este de 300 mm;
- turnarea blocului de beton se va realiza astfel încât să fie asigurată continuitatea betonului.
Cuzinetul de beton armat se proiectează respectând următoarele condiţii:
- cuzinetul se realizează cu formă prismatică;
- dimensiunile în plan ale cuzinetul (lc şi bc) vor fi mai mari cel puţin cu 300 mm decât
dimensiunile plăcii de bază a stâlpului (La, Lb (fig. 7)).
- dimensiunile în plan ale cuzinetului se stabilesc şi în funcţie de condiţia de limitare a
presiunilor pe planul de contact cu blocul la valori mai mici decât rezistenţa de calcul la
compresiunea betonului;
- se recomandă ca raportul bc/B (lc/L) să se situeze în intervalul 0.500.65;
- înălţimea cuzinetului hc va respecta următoalele limite minime:
• hc  300mm;
• hc se stabileşte astfel încât tg să respecte valorile minime din tab. 5 pentru betonul C8/10;

Armarea fundaţiei se realizează după modelul din fig. 7. Se vor respecta următoarele condiţii:
- diametrul minim al armăturilor este de 10 mm;
- distanţa dintre armături va fi cuprinsă între minim 70 mm şi maxim 200 mm;
- armăturile orizontale minime, dispuse pe perimetrul cuzinetului sunt:
- 1/4 din armătura verticală din cuzinet;
- 8/200 mm.

Fundatii