Sunteți pe pagina 1din 14

FUNDATII

-Noiuni generale despre fundaii -Clasificare -Materiale -Etapele proiectrii i executrii fundaiilor. Criterii de alegere a adncimii de fundare.
Noiuni generale Construciile reprezint un ansamblu de elemente rigide, sprijinit pe scoara terestr, alctuit astfel nct sub aciunea unor ncrcri statice i dinamice s prezinte suficient timp un nivel de rezisten i stabilitate definite i acceptate. In zona de sprijin din teren n care se resimte influena unei construcii, se produce o stare de eforturi i deformaii ale acestuia, iar fenomenele rezultate pot influena la rndul lor construcia respectiv. Acesta este definit ca teren de fundare i se constituie din volumul de roc sau pmnt aflat n zona de influen a ncrcrilor transmise de fundaii.

Fundaiile reprezint partea inferioar a unei construcii i alctuiesc ansamblul elementelor structurale care transmit ncrcrile aferente ntregii construcii la terenul de fundare. Clasificarea fundaiilor Construciile sunt definite prin sistemul structural al acestora care, n funcie de materialele folosite i de dispunerea acestora spaiu poate fi format din perei structurali din zidrie sau beton

armat, cadre din beton armat sau metalice sau sisteme mixte rezultate din combinarea a dou sau mai multe tipuri de elemente verticale i orizontale (planee). Preluarea i conducerea la terenul de fundare a eforturilor rezultate din elementele constitutive ale structurii de rezisten se face prin intermediul infrastructurii construciei, alctuit din substructuri i fundaii. Substructura este zona poziionat ntre suprastructur i fundaii i este alctuit din elemente structurale verticale i orizontale cu dimensiuni i caracteristici mecanice majorate fa de cele ale structurii, astfel nct s asigure capacitai de rigiditate si de rezistent majorate. Fundaiile reprezint ansamblul elementelor structurale care transmit ncrcrile la terenul de fundare i care vin n contact direct cu acesta .

Clasificare a) Dup alctuire i form: - fundaii continue sub ziduri sau sub pereii substructurii; - fundaii izolate sub stlpi; - grupuri de fundaii continue sub stlpi; - radier general, care sunt planee inversate pe care reazem structurile din stlpi sau perei sau structurile rigide. b) Dup materialele utilizate: - fundaii din beton armat; - fundaii din beton simplu; - zidrie de piatr (mai pot fi utilizate fundaii din zidrie de crmid din pmnt armat, sau din lemn la construciile provizorii sau cu

destinaie temporar); c) Dup adncimea de fundare (distana msurat de la nivelul terenului natural sau sistematizat pn la talpa fundaiei) : - fundaii directe (de mic adncime) aezate direct pe terenul de fundare - fundaii indirecte (de mare adncime) realizat prin intermediul unor elemente de construcii speciale ( piloi, coloane, chesoane), ntruct stratul bun de fundare se gsete la o adncime mare. d) Dup modul de transmitere a sarcinilor ctre terenul de fundare: - fundaii rigide (verificate la solicitrile de compresiune) ; - fundaii elastice (din beton armat) se dimensioneaz la ncovoiere i forfecare; - grupuri pe mediu elastic (preiau frecri i mpingeri laterale) ; - fundaii purttoare pe vrf (de mare adncime) ; e) Dup nivelul apelor subterane: - fundaii executate n uscat; - fundaii executate n ap; f) Dup modul de execuie: - fundaii executate pe loc (direct n groapa de fundaie); - fundaii prefabricate (executate n ateliere speciale, transportate i montate pe amplasament n sptur sau prin nfigere n teren). Materiale: Materialele utilizate la fundaii sunt : -beton armat -beton simplu -zidrie de piatr (mai pot fi utilizate fundaii din zidrie de crmid din pmnt armat, sau din lemn la construciile provizorii sau cu destinaie temporar); Caracteristicile mecanice i fizice ale materialelor prevzute sunt specifice tipului de fundaii n funcie de natura terenului (poziie, nivelul hidrostatic, agresivitate ale solului i apei) i solicitrilor mecanice la care sunt supuse.

Betonul - betonul simplu se folosete la egalizri sau n blocuri sau tlpi de fundaii (Clas beton C4/5). - betonul armat in fundaii elastice izolate sau cuzinei, grinzi continue, reele de grinzi sau radiere ( Clase beton C8/10, C12/15). Pentru fundaii prefabricate precum i pentru cele supuse la solicitri mari sau la aciuni dinamice, se prevd clase superioare de beton. In condiiile de mediu agresiv, se prevede folosirea aditivilor specifici n betoane, care s contribuie la realizarea unui liant rezistent din punct de vedere chimic (protejarea hidroxidului de calciu din piatra de ciment) sau la mrirea compactitii betonului.

Oelul Pentru fundaiile din beton armat se folosete oelul rotund neted OB38 sau oelul cu profil periodic PC52 (laminat la cald). Atunci cnd se utilizeaz pofile laminate ca elemente de armtur rigid sau ca elemente componente ale infrastructurii, acestea, mpreun cu oelul din betonul armat trebuie s ndeplineasc condiiile standard n privina caracteristicilor mecanice (rezisten deformaie, compoziie) a strii de conservare (rugin, impuriti) i a modului de punere n oper.

Zidria Zidria utilizata la lucrrile de fundaii poate fi alctuita din blocuri de piatra sau de beton, legate cu mortar hidraulic pe baza de ciment. In zone lipsite de umiditate se poate utiliza crmida arsa. Lemnul Principala utilizare se refera la lucrrile de cofraje i de sprijinire a pmntului n cadrul lucrrilor de fundaii. Mai poate fi utilizat sub forma de palplane, csoaie sau incinte pentru fundaii din zidarii de piatra sau piloi sub nivelul pnzei freatice . Materialele compozite Reprezint un domeniu mai recent ca ntrebuinare dar cu perspective de extindere si este constituit din geofibre din polimeri sintetici sau textile utilizate ca armturi n fundaiile de pmnt simplu sau stabilizat cu ciment. Desigur este o prezentare succinta a folosirii materialelor ntruct n lucrrile de fundaii i n general n cele de infrastructuri constructive, utilizarea lemnului, metalului, pietrei sparte sau fasonate, geofibrelor si geotextilelor, a pmntului, betonului armat prefabricat, rinilor sintetice i a altor materiale se face la o scara mare n funcie de caracteristicile construciei realizate sau a terenului de fundare ntlnit.

Etapele proiectrii i executrii fundaiilor. Criterii de alegere a adncimii de fundare


5

Cerinele pentru proiectarea i execuia fundaiilor unei construcii: Fundaiile ca elemente structurale se proiecteaz astfel nct s fie ndeplinite condiiile de verificare la strile limit ultime i ale exploatrii normale. Cerinele privind proiectarea substructurilor: Substructura are rolul de prelua ncrcrile provenite de la suprastructur i de a le transmite fundaiilor si este alctuit, de regul, din elemente structurale verticale (perei, stlpi) i elemente orizontale sau nclinate (plci, grinzi, etc). Proiectarea substructurii trebuie s in cont de conlucrarea cu fundaiile i cu structura de rezistenta a cldirii.

Factorii de care depinde alegerea tipului de fundaie: Sistemul structural al construciei -tipul de suprastructur (n cadre, cu perei etc.); -dimensiuni (deschideri, travei, nlimi suprateran i subteran); -alctuirea substructurii; -materiale (beton, metal, zidrie, etc.); -eforturile transmise fundaiilor n gruprile fundamentale i speciale de ncrcri; -mecanismul de disipare a energiei induse de aciunea seismic (poziia zonelor potenional plastice, eforturile transmise fundaiilor, etc.) -sensibilitatea la tasri a sistemului structural. Condiiile de teren - natura i stratificaia terenului de fundare, caracteristicile fizico-mecanice ale straturilor de pmnt sau de roc i evoluia acestora n timp; - condiiile de stabilitate general a terenului (terenuri n pant cu structuri geologice susceptibile de alunecri de teren etc.); - condiiile hidrogeologice (nivelul i variaia sezonier a apelor subterane, agresivitatea apelor subterane, circulaia apei prin pmnt etc.); - condiiile hidrologice (nivelul apelor de suprafa, posibiliti de producere a inundaiilor, a fenomenului de afuiere etc.).

Zonarea seismic a amplasamentului - eforturile transmise la fundaii (din sarcini statice i dinamice vibraii produse de utilaje etc.); - posibilitatea pierderilor de ap sau substane chimice din instalaiile sanitare sau industriale; - nclzirea terenului n cazul construciilor cu degajri mari de cldur (cuptoare, furnale etc.); - degajri de gaze agresive care polueaz apele meteorice i accentueaz agresivitatea chimic a apelor subterane; - influena deformaiilor terenului de fundare asupra exploatrii normale a construciei; - limitarea tasrilor n funcie de cerinele tehnologice specifice. Condiiile de execuie ale infrastructurii - adncimea spturii pentru realizarea fundaiilor construciei i modul de asigurare a stabilitii spturii; - existena unor construcii n vecintate care pot fi afectate de lucrrile de execuie a infrastructurii (instabilitatea taluzului, afuierea terenului la realizarea epuismentelor etc.); - sistemul de epuismente; - prezena reelelor de ap-canal, de gaze, de energie electric etc.

Criterii pentru alegerea adncimii minime de fundare Adncimea de fundare este distana msurat de la nivelul terenului (natural sau sistematizat) pn la talpa fundaiei. Adncimea minim de fundare se stabilete n funcie de: - adncimea de nghe; - nivelul apei subterane; 7

- natura terenului de fundare; - nlimea minim constructiv a fundaiei; - condiiile tehnologice. Adncimea de nghe este reglementata prin standarde. Adncimea minim de fundare se stabilete conform tabelului 2.1 n funcie de natura terenului de fundare, adncimea de nghe i nivelul apei subterane astfel: Tabelul 2.1 Terenul de fundare

H adncimea de nghe (cm) oricare oricare

Roci stncoase Pietriuri curate, nisipuri mari i mijlocii curate Pietri sau nisip argilos, argil gras

H Adncimea minim adncimea de fundare(cm) apei subterane fa de Terenuri Terenuri cota terenului natural supuse ferite (m) aciunii de ngheului nghe*) oricare 3040 20 H 2,00 H 40

H < 2,00 H + 10 40 H 2,00 80 50 H 70 H < 2,00 90 50 H 2,00 H + 10 50 H > 70 H < 2,00 H + 20 50 Nisip fin prfos, H 70 H 2,50 80 50 praf argilos, argil prfoas i H > 70 H < 2,50 90 50 nisipoas H 70 H 2,50 H + 10 50 H > 70 H < 2,50 H + 20 50 *) Observaie Valorile indicate pentru cazul terenurilor ferite de nghe se msoar de la cota inferioar a pardoselii. Talpa fundaiei va ptrunde cel puin 20 cm. n stratul natural bun de fundare sau n stratul de fundare mbuntit. Pentru construciile fundate pe terenuri dificile (pmnturi sensibile la umezire, pmnturi contractile, pmnturi lichefiabile etc.), adncimea de fundare este indicat n reglementrile tehnice de referin specifice acestor cazuri.

PERETI

Pereii sau zidurile sunt elemente de construcii verticale care ndeplinesc urmtoarele funcii: -preiau i transmit fundaiilor cldirii greutatea proprie i n unele cazuri i ncrcturile provenite de la alte elemente ca planee, grinzi, acoperiuri; -nchid cldirea spre exterior protejnd interiorul acesteia mpotriva agenilor atmosferici i asigur izolarea termic i fonic; -compartimenteaz cldirea n interior n funcie de destinaie; -asigur rezistena construciei la solicitri orizontale (vnt, cutremur).

Dup materialul din care sunt alctuii, pereii se deosebesc: -perei din zidrie din lut, piatr natural, crmid, nlocuitori de crmid, blocuri mici de beton etc.; -perei din lemn; -perei din elemente metalice; -perei din sticl, azbociment; -perei din materiale uoare; -perei din materiale plastice. Dup poziia n construcie, se deosebesc: -perei situai sub nivelul terenului natural; -perei amplasaideasupra terenului natural; -perei interiori; -perei exteriori.

Dup modul de execuie, pereii pot fi: -executai monolit, prin turnare (lut, beton); -executai prin zidire cu crmizi, blocuri, plci i mortarede legtur; -executai prin mortare de elemente prefabricate din lemn, beton, elemente uoare etc. i materiale de legtur (de asamblare). Dup rolul n construcii, se deosebesc: -perei de rezisten (portani) care preiau i transmit la fundaie greutatea proprie i ncrcturile provenite de la acoperi, planee, ziduri etc.; -perei autoportani care preiau numai greutatea lor proprie; -perei purtai care reazem pe elementele structurale (planee, grinzi) i le transmit acestora ncrcrile din greutatea proprie. Rolul structural si functional In ceea ce priveste capacitatea de preluare a incarcarilor, peretii pot fi clasificati dupa cum urmeaza: - Structurali sau portanti: atunci cand preiau pe langa greutatea proprie incarcari transmise de alte elemente de constructie (ex: plansee sau grinzi ale acestora etc.) si/sau incarcari laterale (orizontale) din vant sau seism; in cel din urma caz sunt proiectati special pentru a creste rigiditatea de ansamblu a structurii (pereti de contravantuire). Pot fi atat interiori cat si exteriori. - Nestructurali sau neportanti: a caror greutate este preluata de elementul de rezistenta pe care sunt executati (planseu, grinda) si care preia intreaga greutate a peretelui respectiv. Peretii despartitori sunt numai interiori, compartimentand spatiul din planul de nivel, in timp ce peretii de umplutura pot fi atat interiori cat si exteriori, deoarece umplu spatiul cuprins intre stalpi/diafragme si grinzi, in cazul structurilor in cadre sau mixte. Peretii-cortina sunt elemente speciale de fatada care imbraca structura de rezistenta, iar scheletul lor portant este suspendat de elementele structurale ale

10

cladirii (plansee, grinzi, stalpi, diafragme). Ei preiau numai incarcarile directe din vant, normale pe suprafata lor, nu preiau incarcari gravitationale (acestea sunt transmise elementelor structurale ale cladirii prin intermediul scheletului de rezistenta) si trebuie sa indeplineasca toate conditiile de confort impuse elementelor de inchidere ale unei cladiri (subsistemul anvelopa). Considerand multitudinea rolurilor unui perete, acestia trebuie in general sa indeplineasca diferite functiuni in cadrul ansamblului cladirii. De aceea, in functie de rolul preponderent, clasificarea defectiunilor se va face in mod diferit.

Un perete poate indeplini in principal una dintre urmatoarele functiuni: a. Sa preia incarcarile transmise de alte elemente structurale sau nestructurale fie direct, fie indirect, terenului de fundare (prin intermediul fundatiilor directe sau indirecte), asigurand rezistenta si stabilitatea cladirii la incarcari verticale si orizontale (peretii portanti, peretii de contravantuire, diafragmele); b. Sa asigure conditiile de confort in exploatare (izolatie termica adecvata, izolare acustica, sa fie igienici, etansi - ca parte componenta importanta a anvelopei cladirii (cazul peretilor exteriori), sa aiba aspect placut din punct de vedere estetic etc.; c. Sa realizeze compartimentarea in plan in conformitate cu cerintele impuse de destinatia cladirii si de planurile de arhitectura aferente.

11

STALPI
Stalpii sunt elemente de constructie verticala care preiau incarcarile date de planseu sau de alte parti ale structurii care se rezeam pe ei si le transmit la fundatii.

Dupa materialel din care se realizeaza, stalpii pot fii din: - lemn - zidarii diverse - otel - beton armat. Stalpii din lemn se utilizeaza laezecutarea constructiilor provizorii, a magaziilor,depozitelor sau a altor constructii de mica importanta. La constructiile agrozootehnice, cand lemnul este material local, structura de rezistenta ( stalpii ) se executa din lemn. Stalpii din lemn pota avea in sectiune transversala forma circulara sau poligonala, pot fii realizati dintr-un singur element sau mai multe elemente solidarizate intre ele. Stalpii din zidarie de caramida trebuie sa aiba latura sectiuni transversale de cel putin o caramida ( 25 cm ). In cazurile speciale la stalpii care trebuie sa preia incarcari mari sau la stalpii de inaltime mare , in zidarie se inglobeaza bare de otel-beton. Zidaria se armeaza cu armature transversala, sau cu armature longitudinala. Stalpii metalici se utilizeaza la alcatuirea structurilor halelor industriale si a constructiilor civile etajate cu schelet metallic.

12

Stalpi pot fi alcatuiti din: profile laminate independente sau solidarizate , din tabla groasa sudata, din teava laminate sau sudata, otinundu-se sectiuni deschise sau inchise; acesti stalpi sunt cu sectiune cu inima plina. Stalpii pot fi alcatuiti, si din profiluri laminate solidarizate cu placute sau zabrelute. Imbinarile se realizeaza prin sudura, cu suruburi de inalta rezistenta sau prin nituire. Stalpii din beton armat sunt cei mai utilizati atat la structurile din beton armat ale constructiilor civile si industriale, cat si la structurile mixte ( din metal si beton ). Stalpi din beton armat se pot realize prin turnare monolita, preturnare sau prefabricare, cu sectiune traversala de forma patrata, circulara sau in forma de I, T, etc. Stalpii pot avea sectiune constanta sau variabila pe inaltimea lor. La cladirile industriale parter cu bod rulant, stalpii au sectiune variabila ( in trepte ), fiind prevazuti cu console necesare sustineri grinzilor podurilor rulante, iar constructiile civile sau industriale multietajate, stalpii au sectiune constant ape inaltimea unui etaj, variatia realizandu-se de la 2.3 niveluri. Stalpii din beton armat se armeaza cu armature longitudinala flexibila si cu armature transvesala, sub forma de etrieri sau de frenta sau cu armature longitudinala rigida. Armatura longitudinala flexibila se solidarizeaza cu armature transversala prin legaturi cu sarma neagra sau sudura, alcatuind carcasele de armare.

Armatura transversala sub forma de freta se foloseste la stalpii cu sectiuni circulare sau poligoanele. Freta are forma circulara in plan si este desfasurata dupa o spirala continua sau se realizeaza de tipul inelelor inchise sudate.

13

Stalpii cu armature rigide se utilizeaza mai rar, din cauza consumului mare de otel. Armatura rigida este din profiluri laminate, cu sectiune in forma de U, I , T, L . Pe langa armature rigida se prevede si o carcasa din armature flexibila din bare longitudinale si etrieri, in scopul asigurarii unei conlucrari mai bune cu betonul.

14