Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
NOŢIUNI GENERALE
• Fundaţiile sunt elemente principale de construcţii aflate
în contact direct cu terenul.
• Fundaţiile fac parte din infrastructură. Ele au rolul de a
prelua si transmite terenului de fundare încărcările
gravitaţionale si încărcările orizontale transmise de
suprastructură.
• Condiţiile de transmitere a incărcărilor sunt determinate de:
– condiţii geotehnice;
– condiţii hidrologice;
– tipul structurii;
– procese tehnologice specifice etc
NOŢIUNI GENERALE
• Fundaţiile trebuie să fie astfel concepute încât să
poată prelua încărcările de la suprastructura
constructiei, iar presiunea transmisă să nu
depăşească capacitatea de rezistență a terenului de
fundare și să nu se atingă starea limita de deformare
a acestuia.
• Pentru alegerea sistemului de fundare sunt necesare
determinări de laborator pentru stabilirea
caracteristicilor fizico-mecanice, identificării si
clasificării pământurilor (granulozilate, compoziţie
mineralogica, plasticitate, permeabilitate etc.).
NOŢIUNI GENERALE
• Costul lucrărilor de fundaţii, (lucrări care se
realizează la o anumită adâncime in teren,
adesea în condiţii dificile de industrializare) este
relativ ridicat, reprezentând o pondere
însemnată în costul final al construcţiei.
• Fundaţiile construcţiilor trebuie sa prezinte o
durabilitate mare, superioara sau cel puţin egala
cu cea a restului clădirii, cu atât mai mult cu cât
controalele sau intervenţiile la nivelul acestor
subansamble constructive este mai dificil.
CLASIFICAREA FUNDAŢIILOR
• După adâncimea de fundare (adâncimea la care
se găseşte terenul bun de fundare)
– fundaţii de suprafaţă (de mică adâncime),
– fundaţii de adâncime.
• După modul de transmitere a încărcărilor de la
fundaţie la teren sunt:
– fundaţii directe (transmiterea încărcărilor se realizează
direct la terenul bun de fundare)
– fundaţii indirecte (transmiterea încărcărilor se realizează
prin frecarea între suprafaţa laterală a fundaţiei si teren).
CLASIFICAREA FUNDAŢIILOR
• După material:
– din piatra naturala, beton simplu sau ciclopian denumite fundatii
rigide;
– din beton armat denumite fundatii elastice.
• După forma in plan se deosebesc:
– fundaţii izolate sub stalpi;
– fundaţii de tip radier general sub forma de placa (dala) simpla sau
– placa (dala) cu grinzi
• După modul de execuţie:
– fundaţii executate la fata locului in şanţurile sau gropile de
fundaţie,
– fundaţii prefabricate, realizate in fabrici sau poligoane
ALEGEREA SISTEMULUI DE FUNDARE
• Elementele importante care conduc la alegerea
sistemului de fundare sunt:
– condiţiile climatice (adâncimea de inghet, cantitatea de
precipitaţii s.a);
– condiţiile de stabilitate generala a terenului in zona
amplasamentului (cota terenurilor invecinate)
– adâncimea la care se afla terenul bun de fundare
– condiţiile hidrologice ale terenului (ape subterane si de
suprafaţa, proprietăţile lor chimice, agresivitatea lor etc.);
– condiţiile de seismicitate ale zonei;
– tipul elementelor portante verticale (stâlpi, pereţi structurali);
– mărimea si natura încărcărilor transmise de construcţie
MATERIALE FOLOSITE LA EXECUȚIA
FUNDAȚIILOR
• La executarea fundațiilor se folosesc următoarele materiale:
pământul, lemnul, zidăria din piatra naturala bruta, caramida, beton
ciclopian, beton simplu, beton armat (monolit sau prefabricat),
metal.
• Pământul se foloseşte la executarea fundaţiilor construcţiilor
agrozootehnice, la unele clădiri din mediul rural cu maxim un nivel,
la diguri, terasamente şi drumuri, ca material de umplutură. În
general aceste construcţii au un caracter provizoriu.
• Lemnul se foloseşte la lucrările provizorii şi auxiliare: sprijinirea
pereţilor săpăturilor, palplanşe, piloţi, etc. Pentru a-i mări durata de
funcţionare şi durabilitatea la valorile prescrise lemnul se foloseşte
numai în medii uscate sau umede. În medii cu regim alternant de
umezeală se utilizează după ce s-a vopsit cu soluţii protectoare din
substanţe bituminoase, sau s-a impregnat cu răşini epoxidice (altfel
se poate ajunge la o putrezire rapidă).
MATERIALE FOLOSITE LA EXECUȚIA
FUNDAȚIILOR
• Piatra naturală se găseşte în cantități suficiente si se poate procura cu uşurința, fără
cheltuieli mari. Fundațiile din piatra se intalnesc la clădiri cu regim de înălțime pana la
P+2E (parter si doua etaje). Piatra folosita trebuie sa fie puțin poroasa, negeliva, sa fie
rezistenta la compresiune (min. 200daN/cm2) si dimensiuni de 10÷30 cm.
• Cărămida se foloseşte mai ales la executarea subzidirilor. Trebuie să fie bine arsă, să
aibă o rezistenţă medie la compresiune de cel puţin 120daN cm2.
• Betonul simplu se foloseşte la realizarea fundațiilor rigide. Clasa betonului este minim
C4/C5 pentru umpluturi, egalizări şi bloc de fundare la fundaţiile tip bloc şi cuzinet.
• Betonul ciclopian este un material obținut prin înglobarea in betonul simplu a bolovanilor
de râu, a pietrei brute sau a sparturilor de beton din demolări.
• Elementele incluse nu trebuie sa vina in contact direct; vor fi separate de betonul turnat in
spatiile dintre ele. Folosirea betonului ciclopian conduce la reducerea consumului de
ciment.
• Proporţia de materiale înglobate (bolovani de piatră) este de max. 50% din volumul
elementelor de construcţie. În cazul folosirii betonului de clasă până la Bc7.5 inclusiv şi de
max. 30% în cazul folosirii betonului de clasă mai mare ca Bc7.5.
MATERIALE FOLOSITE LA EXECUȚIA
FUNDAȚIILOR
• Betonul armat este întâlnit in special la fundațiile
construcțiilor cu structura de rezistenta din beton
armat sau otel, precum si la fundații situate in
terenuri cu pericol mare de tasare.
• Pentru fundaţiile din beton armat se foloseşte:
– oţel beton rotund neted, marca OB 37, pentru armături
constructive şi de rezistenţă (rezultată din motive
constructive);
– oţel beton marca PC sau plase sudate din STPB (sarma
(S) trasa (T) profilata (P) pentru beton (B)) pentru
armătură de rezistenţă rezultată din calcul .
MATERIALE FOLOSITE LA EXECUȚIA
FUNDAȚIILOR
• La hidroizolarea fundaţiilor se folosesc: bitumul, cartonul şi
pânza asfaltată, folie P.V.C., tablă de plumb şi metal, etc.
• În ultima perioadă de timp se folosesc tot mai des
geomembranele şi geotextilele ca elemente filtrante,
drenante şi chiar de consolidare pentru terenurile de
fundare. Aceste materiale sunt alcătuite din fire, fibre de
polimeri sintetici ţesute (pânze) sau neţesute (împâslituri).
• Folosirea geomembranelor şi geotextilelor duce la
reducerea consumului de materiale granulare şi a
volumului de excavaţii şi la simplificarea tehnologiilor de
execuţie.
STABILIREA ADÂNCIMII DE FUNDARE
• Adâncimea de fundare este distanţa la care este aşezată talpa
fundaţiei faţă de nivelul terenului natural sau sistematizat.
• Stabilirea adâncimii de fundare reprezintă una din etapele cele
mai importante în fundaţiilor proiectarea fundaţiilor. La stabilirea
adâncimii de fundare se iau in considerare urmatorii factori:
– Cota terenului bun de fundare, stratificatia si rezistenta acestuia;
– Adâncimea de inghet (Hi) este o caracteristica climatica specifica
zonei de amplasare a viitoarei construcţii si se măsoară de la cota
terenului amenajat in jurul clădirii. In tara noasta adâncimea de inghet
are valori cuprinse intre 70. .115 cm. Cota minima de fundare, cota
fundaţiilor exterioare (perimetrele) se stabileşte cu 10 ... 20 cm sub
adâncimea de inghet.
STABILIREA ADÂNCIMII DE FUNDARE
Adancimea de inghet
STABILIREA ADÂNCIMII DE FUNDARE
– Cota fundaţiilor vecine (daca acestea exista) impune
corelarea cotelelor noilor construcţii.
• Cota minima constructiva de fundare, H se stabileşte
astfel:
– pentru pereţii exteriori (sau interiori reci) intre Hi si Hi +20
cm si nu mai puţin de 40 cm sub nivelul pardoselii
subsolului;
– fundaţiile trebuie sa pătrundă cel puţin 20 cm in terenul
bun de fundare. În cazul terenurilor macroporice, sensibile
la umezire si a celor din categoria argilelor contractile,
adâncimea minima de fundare va fi cuprinsa intre 120…
150 cm, măsurata de la cota trotuarului;
FUNDAȚII DE SUPRAFAȚĂ
• Fundaţiile de suprafaţa se întâlnesc in cazul in
care terenul bun de fundare se afla la
adancime mica de fata de nivelul terenului
natural. Ele pot fi: fundaţii rigide, solicitale la
compresiune, continue sau izolate, executate
din piatra naturala, beton simplu sau beton
ciclopian.
FUNDAȚII SUB PEREȚI - RIGIDE
• In cazul structurilor de rezistenta alcătuite
din pereţi portanţi din zidărie sau beton se
folosesc fundaţii continue directe. Acestea
au aceeaşi axa de simetrie cu pereţii care
le transmit
• Fundaţiile continue rigide se executa din
beton simplu sau beton ciclopian si in
secţiune transversala ele pot avea forma
dreptunghiulara, cu talpa sau in trepte
FUNDAȚII SUB PEREȚI - RIGIDE
a. b. c.
1. beton de fundatie, 2. beton de soclu, 3. umplutura de pamant, 4. zid, 5.
pietris, 6. pardoseala, 7. hidroizolatie.
FUNDAȚII SUB PEREȚI - RIGIDE
• Tipul de fundaţie din figura a se utilizează atunci cind
lăţimea B a fundaţiei depăşeşte cu cel mult 30 ...70 cm
lăţimea b a peretelui (câte 15... ...35 cm de fiecare parte),
iar tipurile din figurile b şi c, atunci când din calculul
terenului de fundare apare ca fiind necesară o lăţime B si
mai mare. Prevederea unei tălpi de beton simplu, cu sau
fără trepte, la partea inferioară permite micsorarea
volumului de beton.
• Constructiv, lăţimea fundaţiei trebuie să depăşească lăţimea
zidului cu cel puţin 5...10 cm, pentru a se putea trasa şi executa
zidăria:
Bmin= b + (5...10)cm.
FUNDAȚII SUB PEREȚI - RIGIDE
• Transmit terenului incarcarile zidurilor ce reazema pe ele in mod discontinu, prin blocuri
de fundatii izolate dispuse de-a lungul zidurilor.
• Utilizarea acestor fundatii, pe baza unui calcul economic comparativ, este rationala atunci
cand pamantul bun de fundare se gaseste la o adancime mai mare (>2,0 m de la cota
terenului natural) sau cand zidurile cladirilor pana la doua nivele, transmit incarcari mici la
fundatii.
FUNDAȚII CONTINUE SUB PEREȚI - ELASTICE
Fundatia elastica (1) are un gabarit mai redus decat fundatia rigidă(2)
FUNDAȚII CONTINUE SUB PEREȚI - ELASTICE