PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE

      PRIVIND 

EXECUTAREA  FUNDATIILOR DIRECTE DIN BETON

1 . SCOP

Procedura are ca scop precizarea actiunilor, fazelor tehnologice, utilajelor,

uneltelor si materialelor necesare pentru executarea fundatiilor directe din beton  in
conformitate cu cerintele de calitate prevazute.

2.     DOMENIUL DE APLICARE

Prezenta procedura se aplica la lucrarile in executia  fundatiilor din beton

3.     DEFINITII SI PRESCURTARI

Fundatia unei constructii este partea aflata in contact direct cu terenul si care

transmite incarcarea constructiei la teren. Fundatia este partea componenta a
structurii de rezistenta a constructiei.

Terenul de fundare  reprezinta zona situata la suprafata scoartei terestre in care

datorita executiei constuctiei au loc schimbari fata de situatia anterioara si in care se
resimte efectul actiunilor constructiei.

PE – proiect de executie

CS – caiet de sacini

RTE – Responsabil tehnic cu executia

4.     DOCUMENTE DE REFERINTA

o      Proiect de executie

o      Caiet de sarcini

o      Legea nr.10/1995 privind calitatea in constructii

o      P10/71 „Normativ pentru proiectarea si executia lucrarilor de fundatii directe

la constructii”

o      NE 012-99 Codul de practica pentru executarea lucrarilor  din beton, beton

armat si beton precomprimat – indicativ
 o      C 149-87 - Normativ - remedierea defectelor elementelor din beton si beton
armat

o      C56-85 – Normativ - verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si

instalatii

5.   PROCEDURA

Pentru realizarea in conditii optime a lucrarilor de fundatii executantul trebuie sa

primeasca din partea unitatii de proiectare o serie de date cuprinse  in proiectul de
executie si anume:

a) Studiul geotehnic in care se gasesc datele referitoare la:

-     stratificarea terenului;

-     grosimea stratului;

-     natura, coeziunea si umiditatea straturilor;

-     unghiul de frecare interna;

-     cota apelor subterane;

-     debitul apelor si coeficientul de permeabilitate;

-     presiunea admisa pe teren;

b) Detaliide executie a fundatiilor ce cuprind:

-     plan general de fundatie;

-     planul de sapatura;

-     plan de epuismente;

      -    detalii de executie (cofraj si armare) pentru fiecare tip in parte;

5.1.Fundatiile continue sub ziduri pot fi:

a)     fundatiile rigide care nu pot prelua eforturi de incovoiere si sunt alcatiute

din beton simplu si beton ciclopian;

b)     fundatii elastice care pot prelua si eforturi de incovoiere avand forma unor
talpi continue executate din beton armat.

5.2.Fundatiile rigide sunt alcatuite in general din beton simplu de clasa inferioara sau
din beton ciclopian, cu latimi intre 0.45 – 0.6 m cu adancime de fundare cuprisa intre
0,9–1,5m data de adancimea de inghet specifica zonei si de presiunile admisibile pe
teren

-        Alegerea tipului de fundare este in sarcina proiectantului si e cuprins in proiectul

de  executie.

-        Curatirea terenului, indepartarea apelor meteorice prin drenaje, defrisarile,

demolarile se vor executa conform
prevederilor  proiectului.  Executia  acestui  tip de fundatie cuprinde
urmatoarele faze: cofrarea fundatiei, turnarea betonului in fundatie si
decofrarea fundatiei

-        În cazul sapaturilor executate cu taluz vertical peretele sapaturii indeplineste si

functia de cofraj. Cand  fundatia este in trepte, aceasta functie este indeplinita
numai  pentru  prima treapta (inferioara), iar cealalta parte a corpului fundatiei
se executa in cofraje. Cum treptele au de obicei inaltimi mici (40 – 60 cm)
cofrarea acestora se executa cu panouri  de  inventar, distantieri inferiori si vor
fi impanate in  fetele  sapaturii. Partea  din corpul de fundatie de deasupra
treptelor, alcatuite dintr-un bloc vertical de sectiune dreptunghiulara si cu
inaltimea mai mare de 1m se cofreaza cu cofraje de inventar tip CMU (cofraj
mixt usor), folosite in special la  pereti  din  beton sau beton
armat. Aceste  cofraje sunt alcatuite din elemente tari, formate la sol
din  panouri tip, din placaj special, asamblate si solidarizate cu moaze si coaste.

-        În cazul turnarii betonului simplu se controleaza pozitionarea cofrajului ce

serveste la turnare. Betonul  preparat  in statiile centralizate de mortare si
betoane se transporta cu mijloace auto la locul de punere in opera.

-        Turnarea se face prin jgheaburi metalice sau din lemn, de cate ori este posibil
direct din                mijlocul de transport. Pentru ca betoane folosite sunt de
marci inferioare nu pot fi utilizate pompe de beton decat in cazurile cand s-ar
lucra cu agregate a caror tractiune maxima nu depaseste 31mm. Turnarea se
executa in straturi succesive de 20–50                cm fara ca intervalul de timp
intre turnarea a doua straturi sa depaseasca timpul de priza al betonului din
stratul turnat anterior.

-        La executia acestor tipuri de fundatie, indesarea prin vibrare se face cu

vibratorul de adancime.

-        Rosturile de turnare nu impun conditii speciale de tratare, intrucat felul de efort

la care sunt supuse fundatiile rigide este de compresiune. Este suficient sa se
respecte conditia ca turnarea celei de a doua etape sa  nu depaseasca timpul de
priza a betonului turnat in prima etapa.

-        În cazul cand acest lucru nu a fost respectat si nici nu s-au utilizat intarzietori
de priza pentru betonul etapei precedente, rostul de turnare se trateaza astfel:
        se curata suprafata rostului indepartand murdaria si resturile de beton
neaderent;

       se procedeaza la turnarea stratului urmator de beton;

       se trateaza suprafata cu sprit de ciment;

-        Atunci cand prin proiect se prevede sau cand exista local piatra pentru
executarea fundatiilor din beton ciclopian acestea se vor realiza astfel:

       se toarna un prim strat de beton in grosime de 25 cm care se va bate

bine cu maiul sau se vibreaza cu pervibratorul. Peste acesta se toarna al
doilea strat de beton de cca 15 cm grosime, in care se indeasa, prin
batere cu maiul de lemn bolovanii sau blocurile asezate la o distanta de
cel putin 20 cm de marginea masivului. Distanta dintre bolovani va fi cea
minima necesara introducerii pervibratorului cu care se efectueaza
compactarea betonului in care se inglobeaza bolovanii.

       Straturile urmatoare se executa la fel ca cele de mai sus. La ultimul strat

se va realiza o acoperire cu beton de cel putin 20 cm a bolovanilor.

-        Decofrarea este operatia de desfacere a tiparelor in care s-a turnat betonul,

dupa ce acesta s-a intarit suficient pentru a-si pastra forma geometrica
ceruta. Faza de decofrare urmeaza in mod firesc succesiunea inversa a
operatiilor de cofrare. Ea se va face cu atentie, astfel incat muchiile, fetele,
intrandurile sa nu fie deteriorate, eventualele defecte ale betonului remediindu-
se. Depozitarea cofrajelor se va face paralel cu latura fundatiei unde nu exista
depozitul-rezerva de pamant necesara umplerii gropii din jurul fundatiei. Dupa
decofrarea panourilor si piesele ce au alcatuit cofrajul se vor transporta la
atelierul de cofraje pentru curatire si reparare.

5.3.Fundatii  elastice,  alcatuite   din  beton armat  sunt astfel

concepute  incat  sa  poata   relua  eforturile  de  incovoiere  si  sunt recomandate in cazul cand se doreste
evitarea fundarii la nivelul apelor subterane. Prin comparatie cu cele rigide au un gabarit mai redus, in schimb
executia lor este mai pretentioasa.

-        Dimensiunile intalnite sunt:

-        latimea S  = 0,70 – 1,60 m;

-        inaltimea totala H = 0,15  -  0,60 m;

-        inaltimea minima h = 0,15 - 0,40 m.

-        adancimea de fundare sub 1,50 m este data in general de adancimea de

inghet, specifica zonei si de presiunile admisibile ale terenurilor de fundare.

-        Lucrarile pregatitoare, lucrarile de sapare, depozitarea pamantului si

realizarea  umpluturilor in jurul blocului de fundatie sunt identice cu cele de la
 fundatiile rigide. Unele particularitati prezinta lucrarile de cofrare si de turnare a
betonului.

-        În cazul sapaturilor cu taluz vertical, peretele sapaturii serveste si drept cofraj, in
cazul              sapaturilor cu taluz inclinat pentru ambele tipuri de fundatii,
cofrajul se executa numai pe pe fetele laterale, verticale.

-        Suprafata inclinata nu se cofreaza, inclinarea acesteia fata de planul orizontal se

realizeaza de obicei sub un unghi de 30 grade, inclinarea la care betonul se
mentine, ca   forma dupa turnare, fara sustinere.

-        Fetele laterale  se  cofreaza dupa metoda  obisnuita cu panouri de inventar

tip  MEFMC                Cofrajul se alcatuieste astfel incat fetele laterale
sa  poata  prelua impingerea  betonului        Prezenta distantierilor interiori
trebuie evitata datorita latimii mari a fundatiiei si deci a               unui consum
nejustificat de material.

-        Confectionarea armaturilor de otel beton se face in atelierul de santier.

Armatura  utilizata este de obicei de marca OB 37 sub forma de bare drepte si cu
ciocuri la capete.               

-        Transportul acestora la locul de punere in opera se face cu mijloace de care

dispune                santierul.

-        Depozitarea se asigura in imediata apropiere a locului de montare de obicei in

zona neocupata de pamantul necesar pentru umplutura. Coborarea pachetelor de
bare se realizeaza cu macarale sau manual.

-        Montajul consta in asezarea barelor transversale, apoi a celor longitudinale in

pozitiile               indicate in proiectul de executie si legarea intersectiilor cu
sarma arsa cu diametrul  de 1 – 1,5 mm sau a carcaselor preasamblate.
Legaturile se executa de obicei la doua intersectii, ele avand doar scopul
mentinerii pozitiei barelor in timpul betonarii.

-        Turnarea betonului de egalizare este o operatie ce precede montarea cofrajului si

a    armaturii si incepe dupa relizarea sapaturii la cota in conditiile cerute de
proiectul de executie.

-        Transportate cu mijloace auto de la statia de betoane, se toarna in groapa de

fundatie cu ajutorul unor jgheaburi. Se imprastie cu unelte traditionale la
grosimea indicata si se  niveleaza cu dreptarul. Dupa montarea cofrajelor si a
armaturilor se controleaza trasarea, apoi se trece la turnarea betonului in talpa de
fundatie. Caracteristic pentru aceste tipuri de fundatii sunt doua aspecte:

            intreaga sectiune de beton se realizeaza intr-o singura turnare

             rosturile de turnare se realizeaza intr-o singura turnare, in sectiune
verticala a talpii, acest lucru fiind cerut de modul de lucru al talpii de
fundatie sau incarcari.

-        Vibrarea betonului armat se realizeaza cu vibratoare de adancime, timp de maxim

30 sec

-        Decofrarea fundatiei se executa conform PTE-002.

6.Responsabilitati

6.1.Seful punctului de lucru

       raspunde de aplicarea intocmai a proiectului de executie, a caietului de sarcini, a

prezentei proceduri;

       verifica materialele primite la locul de punere in opera  din punct de vedere

calitativ si cantitativ si ia masuri de depozitare si pastrare;

       organizeaza locul de munca, creand conditiile necesare executarii lucrarilor;

       raspunde impreuna cu seful de echipa de calitatea operatiilor executate de

respectarea proiectului de executie si a prescriptiilor tehnice;

       urmareste si verifica calitatea lucrarilor executate de echipa de lucru;

       prelucreaza cu personalul muncitor prevederile prezentei proceduri;

       Efectueaza  sectorul de proba.

       efectueaza si  gestioneaza inregistrarile calitatii pe faze  de executie.

6.2.Seful de echipa

       raspunde de calitatea operatiilor executate de echipa, de respectarea proiectului

de executie si a prescriptiilor tehnice;

       face controlul muncii prestate de personalul muncitor din echipa.

6.3.Personalul muncitor

       Raspunde de calitatea lucrarilor executate, respectand tehnologia de executie;

       Utilizeaza numai materiale corespunzatoare calitativ;

       Verifica prin autocontrol calitatea lucrarilor executate;

       Raspunde de gospodarirea judicioasa a materialelor.

6.4.Project managerul

          Asigura buna organizare a procesului de productie;

          Asigura executarea lucrarilor in conformitate cu prevederile proiectului de

executie , a prescriptiilor tehnice si  a procedurilor tehnice de executie;

          Opreste executarea necorespunzatoare a lucrarilor si ia masuri de remediere.

6.5.Responsabilul CQ si Sef laborator

          Urmareste aplicarea intocmai a proiectului de executie, a caietului de sarcini, a

prezentei proceduri si efectuarea  inregistrarilor de calitate;

          Efectueaza  sectorul de proba.

6.6.Responsabilul mecanizare

          raspunde de existenta si buna functionare a utilajelor, mijloacelor de transport, a

sculelor si uneltelor necesare pentru executia lucrarilor.

7.Criterii de acceptare

Se vor efectua urmatoarele verificari ::

-        Verificarea turnarii fundatiei si a executiei conform proiectului a sapaturilor.

-        Receptionarea materialelor (beton, fier beton, confectii inglobate) care intra in

componenta fundatiei.

-        Executarea si receptionarea cofrajului.

-        Executarea si receptionarea armaturilor.

-        Turnarea continua cu respectarea instructiunilor tehnice de executie aferenta

a betonului in fundatie.

-        Întocmirea pe tot parcursul executiei a documentelor care atesta calitatea

lucrarilor.

-        Înscrierea in tolerantele prescrise acestui gen de lucrari.

8. Aspecte specifice

8.1. Aspecte de mediu      

 Lucrarile se vor executa pe perioada de timp friguros pe Baza Proiectului de
organizare a executiei lucrarilor – elaborate de executant  si aprobat de consultant,
cu respectarea prevederilor Normativului C16-84.  

8.2.Aspecte/ riscuri  Securitatea muncii:

       La executia lucrarilor se vor respecta prevederile reglementarilor tehnice

specifice, cum sunt:

Legea securitatii si sanatatii in munca LEGE nr. 319 din 14 iulie 2006

MONITORUL OFICIAL nr.

646 din 26 iulie 2006
HG pentru aprobarea Normelor metodologice de HOTARÂRE nr. 1.425 din 11
aplicare a prevederilor Legii securitatii si octombrie 2006
sanatatii in munca nr. 319/2006
MONITORUL OFICIAL nr.
882 din 30 octt.2006
HG privind cerintele minime de securitate si HOTARÂRE nr. 300 din 2
sanatate pentru santierele temporare sau martie 2006
mobile
Monitorul Oficial nr. 252
din 21 martie 2006

9.Rapoarte si inregistrari

 Proces verbal de receptie calitativa

 Declaratii de conformitate, certificate de calitate;
 Condica de betoane;
 Bon de transport/livrare beton;
 Rapoarte de incercare

Prezenta procedura va fi prelucrata cu intreaga echipa inainte de

inceperea lucrarilor .

10.Lista anexelor

Cine a inregistrat anexa?

r. Numarul de pagini
Denumirea si continutul anexei Data inregistrarii
rt. ale anexei
(Numele siprenumele)