PROCEDURA TEHNICA DE

EXECUTIE ETANSARE
ROSTURI

Revizia :

Data :

Cod :

Elaborat :

Manager de calitate :

Reprezentant Antreprenor :
 CUPRINS

1. SCOP

2. DOMENIUL DE APLICARE

3. DOCUMENTE DE REFERINŢĂ

4. RESPONSABILITATI

5. PROCEDURA

6 INREGISTRARI

7. CRITERII DE ACCEPTARE

8. ANEXE

9. ASPECTE SPECIFICE

9.1 Aspecte de mediu

9.2 Aspecte SSM

2
 1. SCOP
In cadrul contractului vor fi executate lucrari specifice de etansare a rosturilor
pentru colectoarele ce fac obiectul reabilitarii.
Principalele lucrari care se vor aplica pentru etansarea rosturilor sunt:
1. Decolmatare si curatare colectoare (a se vedea Metoda de lucru – Reparatii
structura beton, decolmatare si curatare colectoare);
2. Etansare rosturi colectoare.

2. DOMENIUL DE APLICARE
Solutia proiectata asigura reabilitarea structurala a colectoarelor A0 si B0 simultan cu
imbunatatirea capacitatii hidraulice de transport astfel incat debitul capabil al acestora
dupa reabilitare sa fie cel putin egal sau mai mare decat capacitatea de transport inainte
de reabilitare.

3. DOCUMENTE DE REFERINŢA
-prezenta procedura
-proiectul de executie de execuție
-SR EN 1504 – Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton.
Definitii, conditii, controlul si evaluarea calitatii .

4. RESPONSABILITATI
Sef santier
- exercita controlul ierarhic.
- asigura personalul calificat si autorizat, precum si instruirea personalului
- raspunde de organizarea si asigurarea desfasurarii lucrarilor;
- asigura necesarul de materiale, utilaje si forta de munca;
- raspunde de calitatea lucrarilor executate;
- raspunde de realizarea controlului tehnic de calitate, pe faze de executie;
- raspunde de initierea si rezolvarea actiunilor corective stabilite pentru înlaturarea
neconformitatilor depistate la executia lucrarilor;
- participa la validarea instalaţiilor de canalizare executate.

3
Responsabil CQ
- verifica existenta documentelor care atesta calitatea materialelor.
- verifica daca au fost intocmite documentele de calitate.
- verifica existenta documentelor si înregistrarilor de calitate emise anterior;
- efectueaza prin sondaj, controlul de calitate;
- participa la rezolvarea neconformitatilor depistate, impreuna cu responsabilul de
lucrare si dirigintele de santier.
- verifica rezolvarea neconformitatilor depistate;
- verifica si confirma înregistrarile de calitate întocmite;
- raspunde de receptia calitativa a lucrarilor de instalaţii canalizare;
- participa la validarea instalaţiilor de canalizare executate.
Responsabil de lucrare
- intocmeste necesarul de materiale.
- va face solicitarea numarului de utilaje, echipamente in vederea bunei desfasurari a
activitatii si asigura dotarea cu mijloace tehnice
- se asigura de buna functionare a mijloacelor tehnice si echipamentelor.
- verifica existenta documentelor care atesta calitatea materialelor
- verifica existenta minimului necesar de echipamente si mijloace tehnice precum si
functionarea acestora, inainte de inceperea lucrului.
- raspunde de intocmirea documentelor de calitate.
- asigura personalul calificat si autorizat , precum si instruirea personalului
- raspunde de preluarea frontului de lucru;
- asigura conditiile prealabile de lucru;
- asigura si instruieste personalul cu prezenta procedura, precum si cu N.T.S.M. si
P.S.I.;
- participa la receptia finala a lucrarii;
- intocmeste împreuna cu dirigintele de santier atestat, toate înregistrarile de calitate.
Responsabilul Tehnic cu Executia
- aproba inceperea trasării lucrărilor.
- semneaza fazele determinante.
- asigura punctul de lucru cu SDV-urile necesare;
- asigura personalul auxiliar si materialele necesare întretinerii si deservirii utilajelor.

4
 5. PROCEDURA

5.1 Etansare rosturi colectoare

Aceasta procedură se va aplica pentru urmatoarele tipurile de lucrari: colectoare
reabilitate prin etansare rosturi.
Resurse, unelte si echipamente necesare
Pentru efectuarea operatiei de curatire a canalizarii in conditii de siguranta sunt necesare
urmatoarele :
- prersonal : - Operator pompa injectie - 2 lucratori
- Muncitor matare rosturi – 4 lucratori
- Muncitor necalificat – 2 lucratori
- unelte : - Schele metalice
- pikamer, mistrie si alte scule de mana
- echipamente : - autoutilitara transport echipamente
- pompa injectie rasina
- echipament individual de protectie in spatiu inchis
- detector de gaze Drager

Descrierea activitatii
Pentru rosturile umede, uscate sau cu apa care curge, propunem etansarea acestora prin
injectare cu rasina poliuretanica tip elastomer si spumare rapida.

5.2 Pregatirea suprafetei

Pregatirea suprafetei substratului reprezinta unul dintre cele mai importante criterii
pentru buna aderare a sistemelor cu rasini poliuretanice care au o aderenta excelenta pe
substraturi diferite pregatite corect.
Rostul ce urmeaza a fi tratat se va deschide, dupa caz pe toata adancimea si latimea
acestuia sau astfel incat sa se asigure eliminarea completa a materialului vechi de
etansare neaderent sau cu slaba aderenta.
Prin reglarea presiunii pompei de apa cu ajutorul careia se executa hidrosablarea
se va asigura o suprafata aderenta a zonei de rost corespunzatoare aplicarii noului
material de etansare, conform specificatiilor producatorului.

5
 Caracteristicile tehnice ale echipamentului de hidrosablare sunt precizate in
documentul 10-MS-000-CS-000-04 (Metoda de lucru – Reparatii structura beton,
decolmatare si curatare colectoare).
Cerintele pentru substrat inainte de pregatire sunt:
- In situatia in care se estimeaza ca fisurile cu infiltratii de apa subterana sunt
semnificative astfel incat sa afecteze lucrarile de etansare rosturi, se vor executa lucrari
de stopare a infiltratiilor.
- Lucrarile de etansare a fisurilor ce prezinta infiltratii pentru fiecare tronson de
colector reabilitat prin etansarea rosturilor se vor executa conform documentului 10-MS-
000-CS-000-04 (Metoda de lucru – Reparatii structura beton, decolmatare si curatare
colectoare).
- Orice beton slab sau deteriorat va fi indepartat, iar orice defecte de suprafata precum
golurile de aer sau spatiile goale se vor expune in totalitate si se vor repara, dupa caz;
- Mortarul din ciment si din beton trebuie sa aiba o vechime de minim 28 de zile
(conform cerintelor de rezistenta minima a substratului);
- Se va asigura ca suprafetele substratului sa fie sigure, curate si lipsite de
contaminanti precum murdarie, grasime, rugina, tratamente si straturi de suprafata
existente, etc.;
- Toate particulele libere vor fi indepartate;
- Substratul va fi umed, dar mat si lipsit de orice urma de gheata, etc.
Pentru beton, mortar de ciment, piatra naturala - aceste substraturi pot fi pregatite
mecanic, mai exact, prin curatarea prin hidrosablare, pentru a fi lipsite de lapte de ciment,
ciment deteriorat, tratamente sau straturi vechi de suprafata, iar toate particulele libere
sau fragile se vor indeparta pentru obtinerea unei suprafete necontaminate, cu o textura
deschisa.

5.3 Metoda de aplicare

Dupa pregatirea suprafetei de lucru, se executa urmatoarele operatiuni:
- Curatarea rostului prin hidrosablare;
- Pentru rosturile strapunse, delimitarea pe adancime a rostului se va face
utilizand un cofraj interior (snur de etansare rapida Fugenfuller) si profilarea

6
 rostului cu mortar de reparatii Ombran W, pentru a limita expandarea rasinii
in exteriorul casetei;
- Inchiderea rostului cu mortar de reparatii Ombran W si aplicare pakerelor in
deschiderea rostului (1 paker / 1.5 ml); Aplicarea Ombran W se va face
folosind un element semi rigid (furtun, etc.) in interiorul rostului (cofraj interior
– se elimina pe masura ce se mateaza rostul), in spatele mortarului Ombran
W, pentru a crea spatiul in care se va injecta rasina;
- In una din extremitatile rostului transversal, se va monta tot prin fixare cu
mortar Ombran W, un furtun, pe adincimea rostului, pentru a asigura
refularea si certitudinea umplerii rostului (martor de umplere); In cazul
rostului longitudinal martorii de umplere se vor monta la o distanta de 3.60 m;
- Daca rostul este uscat, se va injecta apa si apoi rasina, pentru a asigura
conditiile de spumare a rasinii;
- Injectia se va incepe de la un capat al rostului si se va merge spre capatul cu
furtunul de refulare. Injectarea rasinii poliuretanice bi-componente se executa
cu pompa, pana la constatarea refuzului, prin refularea rasinii de injectare
furtunul de refulare;
- Dupa reactia finala (24 ore) se indeparteaza pakerele si furtunul si se vor
mata gaurile cu mortar de reparatii Ombran W, rostul fiind inchis in toata
sectiunea lui. Produsul de reactie este un corp solid, permanent elastic, cu o
flexibilitate ridicata;
- Latimea suprafetei de rost etansata (matata si injectata) variaza in functie de
dimensiunile rostului existent;

5.4 Reabilitarea conectarilor racordurilor si colectoarelor laterale cu colectoarele ce

se reabiliteaza prin lucrari de etansare rosturi
(plansa 10-DR-000-CS-ER-000-14, (nr. 374) Fila 1/1).
Metoda de conectare a racordurilor/colectoarelor laterale include urmatoarele faze:
Faza 1:
Racordul/colectorul lateral existent se va pregati prin curatarea zonei de exterior,
respectiv la contactul cu colectorul din beton ce se reabiliteaza prin etansare rosturi.

7
 Faza 2:
In zona de conectare exterioara dintre racordul/colectorul lateral existent si colectorul
ce se va reabilita prin etansare rosturi se vor executa lucrari de reparatii locale si etansare
utilizand mortar de reparatii si etansare.
- Datorita dezvoltarii potentiale de vapori secundari toxici prin utilizarea materialelor pentru
etansarea rosturilor, pe durata desfasurarii lucrarilor de etansare se va asigura ventilarea
fortata de la suprafata conform specificatiilor de ventilatie incluse in Metoda de lucru –
Punere in uscat colectoare.

5.5 Materiale
Caracteristici materiale utilizate
Materialele utilizate in cadrul prezentei metode de lucru vor avea minim
urmatoarele caracteristici:
a. Rasina poliuretanica bi-componenta:
- densitate aprox. 1 – 1.2 kg/L;
- vascozitate 100 – 500 mPas;
- factor de spumare de 1,1 – 1,5;
- temperatura de lucru 4 – 35° C.
b. Mortar de reparatii:
- densitate aprox. 2 kg/L;
- Rezistenta la compresiune – 40 MPa – la 28 zile;
- Rezistenta la intindere prin incovoiere – 5 MPa – la 28 zile.

5.6 Asigurarea ventilatiei, testarii atmosferei si iluminat in frontul de lucru

Lucrarile de ventilare, testare a atmosferei si iluminatul pentru fiecare tronson de
colector reabilitat prin etansare rosturi se vor executa conform documentului Metoda de
lucru – Punere in uscat colectoare.
Echipamentele care vor asigura ventilarea vor fi de tipul ventilatoare / suflante /
exhaustoare de aer alimentate de la generatoare de electricitate de pe amplasament.
Debitul de aer necesar fiecarui tronson este calculat functie de numarul de personal aflat
simultan la lucru in colector conform documentului Metoda de lucru – Punere in uscat
colectoare.
8
 Numarul echipamentelor de ventilatie se va asigura astfel incat debitul de aer
asigurat la frontul de lucru sa fie corespunzator calculului pe tronson.
Asigurarea cu energie electrica se va realiza prin intermediul unor generatoare
portabile pe baza de combustibil lichid.
Capacitatea generatorului selectat va fi astfel incat intreg consumul de energie
electrica din organizarea de santier (echipamente de ventilatie si iluminat de suprafata si
in colector).
Tipul de generator va fi cu combustibil lichid, prevazut cu carcasa fonoabsorbanta
astfel incat nivelul de zgomot sa fie maxim 85 dB(A).
Testarea atmosferei in frontul de lucru trebuie facuta inainte ca personalul muncitor sa
intre in colector, dar si dupa intrarea si in timpul lucrului in colector in urmatoarele situatii:
- Cand ventilatia nu este functionala;
- Cand ventilatia nu este eficienta;
- Cand ventilatia este utilizata pentru a elimina o substanta periculoasa;
- Inainte de inceperea si in timpul oricarei lucrari in colector;
- In timpul lucrarilor in colector testarea atmosferei se va face continuu;
- Inainte de inceperea si in timpul oricarei lucrari la cald (sudare, taiere cu flacara
acetilenica sau similar) in vederea determinarii lipsei oricarei substante sau gaz
inflamabile.
- In situatiile in care vapori secundari toxici se vor dezvolta in colector prin utilizarea
materialelor de reabilitare la interiorul tuburilor colectoarelor (de ex. rasina poliuretanica,
etc) pe intrega durata de aplicare a acestora se va asigura ventilarea fortata de la
suprafata conform specificatiilor de ventilatie incluse in Metoda de lucru – Punere in uscat
colectoare.
Testarea si aparatura de testare a atmosferei din interiorul colectoarelor se va face
conform documentului Metoda de lucru – Punere in uscat colectoare.
Echipamentul de monitorizare a emisiilor de gaze toxice in colectoarele de
canalizare se va asigura cu un detector/analizor multi-gaz (H2S, CH4, O2, CO) pentru
fiecare locatie in care lucrarile de reabilitare au loc efectiv.
Monitorizarea atmosferei la frontul de lucru pentru gazele si substantele
periculoase (asemenea hidrogenului sulfurat, gazului metan, oxigen, monoxid de carbon)
se face continuu, mentionarea situatiilor de neconformitate inregistrandu-se in Jurnalul de
Santier al Antreprenorului.

9
5.7 Decolmatare si curatare colectoare
Lucrarile de decolmatare si curatare pentru fiecare tronson de colector reabilitat prin
etansare rosturi se vor executa conform documentului Metoda de lucru – Reparatii
structura beton (respectiv Metoda de lucru decolmatare si curatare colectoare). Dupa
finalizarea lucrarilor de decolmatare si curatare a colectorului, acesta se va inspecta
video.
5.8 Lucrari finale
Refacerea structurii (sectiunii) colectorului
Lucrarile de refacere a structurii (sectiunii) pentru fiecare tronson de colector
reabilitat prin etansare rosturi se vor executa conform documentului Metoda de lucru –
Elemente de inchidere tronsoane.
Refacerea structurii rutiere
Lucrarile de refacere a structurii rutiere pentru fiecare tronson de colector reabilitat
prin etansare rosturi se vor executa conform documentului Metoda de lucru – Refacere
structura rutiera.
Verificarea calitatii lucrarilor

6. ÎNREGISTRĂRI
Conform Program de Control al Calității.

7. CRITERII DE ACCEPTARE
Lucrarea se consideră încheiată dacă a fost respectată documentaţia de execuţie,
prezenta procedură şi au fost întocmite toate procesele verbale (calitative, de lucrări
ascunse aferente acestei faze, din PCCVI).

8. ANEXE
Procese Verbale – a se vedea Planul de Control al Calității aprobat de Inginer .

9. ASPECTE SPECIFICE
In cazul aplicarii prezentei proceduri pentru lucrarile de reparatii ale structurii de
beton se vor respecta in totalitate masurile de Securitate si Sanatate in Munca pentru
lucrul in colectoarele de canalizare
10
 9.1 Aspecte de mediu
Pe durata executarii lucrarile de reparatii ale structurii de beton se vor respecta
prevederile cuprinse in OUG nr. 195/2005 privind protectia mediului si Legea apelor nr.
107/1996 cu toate completarile ulterioare.

Emisii de poluanti in ape si protectia calitatii apelor

Organizarea de santier pentru lucrarile de reparatii ale structurii de beton este

amplasata in jurul incintelor de acces.
Acestea vor fi prevazute cu facilitati sanitare portabile, atat pentru necesarul de apa
potabila cat si pentru toalete.
Apa uzata rezultata pe amplasament (majoritatea acumulata in toaletele ecologice)
este evacuata periodic de catre un furnizor/trasportator licentiat si descarcata in reteaua
de canalizare.
In consecinta, prin executarea lucrarilor de reparatii ale structurii de beton, calitatea
apelor de suprafata si subterane (fata de momentul prezent) nu se va deteriora, lucrari de
protectia apelor nefiind necesare.

Emisii de poluanti in aer si protectia calitatii aerului

In timpul lucrarilor de reparatii ale structurii de beton aerul inconjurator nu se va

dateriora si in consecinta masuri de protectia aerului nu sunt necesare.

Emisii de zgomote si vibratii

Sursele de producere a zgomotului in timpul lucrarilor de reparatii ale structurii de

beton constau in echipamentele deplasate pe amplasament: pompe, generatoare
electrice, macaraua de descarcare a echipamentelor si materialelor de reabilitare, etc.
Pentru mentinerea zgomotului in limita admisibila de 85 dB(a), echipamentele de
suprafata vor fi de tip silentios, iar in cazurile in care este necesar (zgomot superior limitei
admisibile), acestea se vor prevedea cu panouri fonoabsorbate (de ex. generatorul de
energie electrica).

Gospodarirea deseurilor

Deseurile produse in timpul lucrarilor de reparatii ale structurii de beton, pot fi:
- apa de spalare rezultata in urma procedurii de decolmatare si curatare colectoare;
- pamant rezultat in urma sapaturilor;

11
- materiale de constructie: moloz, resturi de beton, armatura deteriorate, trepete
deteriorate din cadrul caminelor de vizitare si intersectie, rezultate din procedurile de
reparatii fisuri cu infiltratii, injectii fisuri cu rasini epoxidice, etansarea rosturi, refacere
camine existente;
- deseuri de lemn, inclusiv ambalaje;
- uleiuri uzate de tip lubrifianti;
Modul de gestionare al deseurilor produse la amplasamentele organizarilor de santier
este:
 apa de spalare (inclusiv namolul dislocat) rezultat in urma spalarii si curatarii
colectoarelor este colectata, evacuata si descarcata in reteaua de canalizare in aval;
materiile grosiere ce nu pot fi evacuate prin intermediul vidanjarii (bucati de beton de
dimensiuni mari, carpe, materiale de constructii, etc) vor fi colectate local in containere
dedicate si evacuate la un depozit de deseuri specializat prin intermediul unui
transportator licientiat;
 pamantul rezultat in urma forarii si separat in cadrul statiei de separare va fi
descarcat in containere dedicate, de unde va fi transportat si depozitat in organizarea de
santier principala;
 materiale de constructie, (inclusiv deseurile de lemn si ambalajele realizate)
generate in urma lucrarilor de pregatire a suprafetelor de beton vor fi colectate local in
containere dedicate si evacuate la un depozit de deseuri specializat prin intermediul unui
transportator licientiat;
 uleiurile uzate rezultate in urma operarii echipamentelor deplasate pentru lucrarile
de relining se vor colecta in recipienti speciali si vor fi valorificate la puncte de colectare
specializate;

Reabilitarea ecologica
Datorita faptului ca majoritatea organizarile de santier corespunzatoare incintelor
de acces sunt amplasate pe spatiu public (carosabil), nu va fi necesara o reabilitare
ecologica a acestora.
Cu toate acestea, in situatia in care incintele de acces sunt situate in parcuri,
acestea se vor reabilita ecologic la conditia lor de dinaintea inceperii lucrarilor de
reabilitare prin relining.

12
 Dupa finalizarea lucrarilor de reabilitare, structura rutiera locala va fi refacuta la
calitatea initiala corespunzatoare conditiilor de trafic greu (40 tone), conform documentului
10-MS-000-CS-000-10 (Metoda de lucru - Refacere structura rutiera).
8.2. Aspecte S.S.M.
In cadrul lucrarilor de reabilitare a colectoarelor de canalizare se vor respecta
urmatoarele standarde/norme de sanatate si securitate in munca:
 H.G. 300/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru santierele
temporare sau mobile;
 Legea securitatii si sanatatii in munca nr. 319/ 2006;
 H.G. nr. 1425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a
prevederilor Legii nr. 319/2006;
 H.G. 1146/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea in
munca de catre lucratori a echipamentelor de munca;
 H.G. 1048/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea
de catre lucratori a echipamentelor individuale de protectie la locul de munca;
 H.G. 971/2006 privind cerintele minime pentru semnalizarea de securitate si/sau de
sanatate la locul de munca;
 H.G. 1091/2006 privind cerintele minime de SSM pentru locul de munca;
 H.G. 1092/2006 privind protectia lucratorilor impotriva riscurilor legate de expunerea
la agenti biologici in munca;
 H.G. 971/2006 privind cerintele minime de semnalizare de securitate si/sau de
sanatate la locul de munca;
 H.G. 493/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la
expunerea lucratorilor la riscurile generate de zgomot;
 H.G. 1051/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru
manipularea manuala a maselor care prezinta riscuri pentru lucratori, in special in
afectiunile dorsolombare;
 O.U.G. 99/2000 privind masurile aplicate in perioadele cu temperaturi extreme;
 H.G. 580/2000 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a O.U.G. nr.
99/2000 privind masurile ce pot fi aplicate in perioadele cu temperaturi extreme
pentru protectia persoanelor incadrate in munca;
 H.G. 766/1997 pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea in constructii;

13
  Ordinul nr. 225/95 Normativul cadru de acordare a echipamentului individual de
protectie;
 Directiva - cadru 89/391/CEE care este aplicabila tuturor lucratorilor din
Comunitatea Europeana, din sectorul privat sau public, avand ca obiectiv o reducere
continua, durabila si omogena a accidentelor de munca si a bolilor profesionale;
 Alte acte normative care reglementeaza problemele de securitate a muncii si PSI in
activitatea de constructii - montaj.
 Masurile de SSM specifice lucrului in colectoarele de canalizare conform
documentului 10-MS-000-CS-000-08 (Metoda de lucru – Punerea in uscat colectoare).
 H.G. 355/2007 privind supravegherea sanatatii lucratorilor.

Personalul de executie este instruit pentru cunoasterea si aplicarea normelor de

sanatate si securitate in munca, asupra modului si tehnologiei de lucru, comportarea la
locul de munca.
Personalul de executie este responsabil pentru cunoasterea si aplicarea in totalitate
a propietatilor, instructiunilor si recomandarilor producatorilor de materiale si a
echipamentelor care vor fi utilizate, precum si a masurilor specifice de securitate si
sanatate in munca ce acestea le necesita.
9.2 Aspecte SSM SI PSI
In cazul aplicarii prezentei proceduri pentru lucrarile de reparatii ale structurii de
beton se vor respecta in totalitate masurile de Securitate si Sanatate in Munca pentru
lucrul in colectoarele de canalizare.
In cadrul lucrarilor de torcretare se vor respecta urmatoarele standarde/norme de
sanatate si securitate in munca:
 H.G. 300/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru santierele
temporare sau mobile;
 Legea securitatii si sanatatii in munca nr. 319/ 2006;
 H.G. nr. 1425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a
prevederilor Legii nr. 319/2006;
 H.G. 1146/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea
in munca de catre lucratori a echipamentelor de munca;
 H.G. 1048/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea
de catre lucratori a echipamentelor individuale de protectie la locul de munca;
14
  H.G. 971/2006 privind cerintele minime pentru semnalizarea de securitate si/sau
de sanatate la locul de munca;
 H.G. 1091/2006 privind cerintele minime de SSM pentru locul de munca;
 H.G. 1092/2006 privind protectia lucratorilor impotriva riscurilor legate de
expunerea la agenti biologici in munca;
 H.G. 971/2006 privind cerintele minime de semnalizare de securitate si/sau de
sanatate la locul de munca;
 O.G. 99/2000 privind masurile aplicate in perioadele cu temperaturi extreme;
 H.G. 580/2000 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a O.U.G. nr.
99/2000 privind masurile ce pot fi aplicate in perioadele cu temperaturi extreme
pentru protectia persoanelor incadrate in munca;
 H.G. 766/1997 pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea in constructii
 Ordinul nr. 225/95 Normativul cadru de acordare a echipamentului individual de
protectie;
 Regulament privind protetia si igiena muncii in constructii – Buletinul Constructiilor
nr. 5-6-7/1993 – Regulament privind protectia si igiena muncii aprobat MLPAT cu
Ordinul 9/N/15.03.1993 (cap. 19 si Cap. 28);
 Directiva - cadru 89/391/CEE care este aplicabila tuturor lucratorilor din
Comunitatea Europeana, din sectorul privat sau public, avand ca obiectiv o reducere
continua, durabila si omogena a accidentelor de munca si a bolilor profesionale;
 Norme de securitate a muncii pentru evacuarea apelor uzate de la populatie si din
procese tehnologice;
 Alte acte normative care reglementeaza problemele de securitate a muncii si PSI in
activitatea de constructii - montaj.

Pe durata executarii lucrarile de reparatii ale structurii de beton se vor respecta

prevederile urmatoarelor normative privind paza, prevenirea si stingerea incendiilor:
 Legea PSI 307/2006 privind apararea impotriva incendiilor (actualizata);
 H.G. 1739/2006 pentru aprobarea categoriilor de constructii si amenajari care se
supun avizarii si/sau autorizarii privind securitatea la incendiu;
 Ordinul MAI nr. 80/2009 pentru aprobarea Normelor metodologice de avizare si
autorizare privind securitatea la incendiu si protectia civila;

15
 Ordinul MAI nr. 712/2005 pentru aprobarea Dispozitiilor generale privind instruirea
salariatilor in domeniul situatiilor de urgenta (actualizat);
 Ordinul MAI nr. 1184/2006 pentru aprobarea Normelor privind organizarea si
asigurarea activitatii de evacuare in situatii de urgenta;
 Ordinul MAI nr. 1474/2006 pentru aprobarea Regulamentului de planificare,
organizare, pregatire si desfasurare a activitatii de prevenire a situatiilor de urgenta;
 C 300-94 Normativ de prevenire si stingere a incendiilor pe durata executarii
lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora - MLPAT nr. 20/N/11. 07. 94 (publicat
in B. C. nr. 9/1994).
Se interzice focul/fumatul in sapaturile cu pereti de sprijinire, incintele de acces fie
pentru dezghetarea pamantului, fie pentru incalzirea lucratorilor, precum si in interiorul
colectorului.

16