PROCEDURA TEHNICA

PENTRU EXECUTAREA
LUCRARILOR DE
TERASAMENTE

Revizia :

Data :

Cod :

Elaborat :

Manager de calitate :

Reprezentant Antreprenor :
 CUPRINS

1. SCOP

2. DOMENIUL DE APLICARE

3. DOCUMENTE DE REFERINŢĂ

4. RESPONSABILITĂŢI

5. PROCEDURA

6. ÎNREGISTRĂRI

7. CRITERII DE ACCEPTARE

8. ANEXE

9. ASPECTE SPECIFICE

9.1. ASPECTE DE MEDIU

9.2. ASPECTE SSM

2
 1. SCOP

Metodologia aplicata lucrarilor de terasamente pentru constructia si reabilitare

includ conditiile tehnice ce vor fi indeplinite in timpul constructiei pentru executarea,
compactarii, nivelarii şi finisarii lucrărilor, precum şi controlul calităţii şi condiţiile de
acceptare.
2. DOMENIUL DE APLICARE
Această procedură se aplică în cadrul contractului “Reabilitarea colectoarelor principale de
canalizare A0 si B0”, înregistrat cu nr. 178/03.05.2016, respectiv în executarea lucrarilor
de terasamente.

3. DOCUMENTE DE REFERINŢĂ

3.1 Standarde si reglementari

STAS1243-88-Teren de fundare. Clasificarea si identificarea pãmânturilor

STAS1709/2/90-Actiunea fenomenului de înghet-dezghet la lucrãri de drumuri.Prevenirea
si remedierea degradãrilor din înghet-dezghet. Prescriptii tehnice

STAS1913/1383-Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor de compactare.

Încercarea PROCTOR

STAS 2914-84-Lucrãri de drumuri. Terasamente. Conditii generale de calitate.

CD 155-2000-Instructiuni tehnice departamentale privind determinarea stãrii tehnice a

drumurilor moderne.

3.1. Documentaţie tehnică

Proiect de execuție la faza PT+DE, Lucrări permanente
Caiet de sarcini;
Prezenta procedura

4. RESPONSABILITĂŢI

 Responsabilul CQ
 va asigura toate documentele necesare începerii execuţiei şi răspunde pentru
aplicarea întocmai a documentaţiei de execuţie, a prezentei proceduri tehnice, precum şi
de întocmirea corectă a înregistrărilor de calitate ;
 Responsabilul de lucrare
 -raspunde de asigurarea punctului de lucru cu materialele, sculele si echipamentele
necesare executiei lucrarii;
3
 contolul de executiei lucrarilor conform documentatiei tehnice si calitatea acestora;
 raspunde de emiterea inregistrarilor de calitate pentru lucrarile executate;
 raspunde de instruirea personalului ce urmeaza a executa lucrarea.

5. PROCEDURA
Inainte de inceperea lucrarilor de terasamente, laboratorul va stabili tipurile de
soluri potrivite pentru terasamente, in conformitate cu prevederile specificatiilor tehnice.

Lucrarile vor fi controlate si supervizate pentru obtinerea gradului de compactare

cerut, in conformitate cu criteriile stabilite la realizarea tronsonului de proba.

Materialele pentru terasamente vor fi transportate din zona de sapaturi sau din
groapa de imprumut cu autocamioanele basculante direct in zona de umplutura si vor fi
imprastiate uniform cu buldozere si nivelate cu autogredere.

Compactorii vibratori (10 – 17 tone) vor executa un numar de treceri peste

pamantul imprastiat, numar de treceri stabilit pe baza tronsonului de proba.

Pamantul pentru executia terasamentului este adus treptat pe platforma drumului,

imprastiat si egalizat la grosimea optima solicitata la compactare pe toata latimea
platformei.

Suprafata compactata are la sfarsitul zilei o panta dinspre centrul drumului catre
margine pentru a evita stagnarea apelor pluviale.

Terasamentele nu pot fi executate cand pamanturile sunt inghetate, contin gheata,

zapada sau continutul de umezeala nu se afla in limitele necesare realizarii compactarii
optime. In timpul construirii terasamentelor, temperatura nu trebuie sa fie mai mica de 10
C.

Executia umpluturilor de pamant pentru realizarea terasamentelor la drum,

presupune si o pregatire a terenului natural de sub umplutura, asternerea si compactarea
materialelor aprobate in zonele de drum, acolo unde materialele necorespunzatoare au
fost indepartate.

Procedura de curatare este prezentata mai jos:

Natura lucrarilor

Inspectie sau aprobare solicitata

Descriere

4
Pamantul initial

Decizii privind nivelul initial de pamant inainte si dupa curatarea terenului.

Masuratori de teren privind nivelul initial al pamantului.

Se va inainta planul de evacuare a materialului strans in urma curatarii si se va

indica locul adecvat depozitarii acestuia, care trebuie sa fie in conformitate cu Legea
mediului si sa aiba si aprobarea Consultantului.

Solul este clasificat drept „bun” si poate fi utilizat in orice tip de climat si conditii
hidrologice, pentru orice inaltimi de terasamente, dar utilizand o tehnologie adecvata
pentru compactare.

Apa utilizata pentru compactare nu contine impuritati sau substante chimice.

Finisarea si compactarea patului drumului se poate face numai dupa verificarea

corespunzatoare a terenului, care trebuie sa aiba caracteristicile avute in vedere la
intocmirea proiectului.

Se va efectua scarificarea si nivelarea terenului si se va face compactarea,

realizand cotele prevazute in plansele de executie , cu un autogreder. Solul sub taluz va fi
compactat la adâncimea de minim 30 cm.

Inaintea începerii umplerii pământului pentru taluz, vor avea loc verificări pentru
descoperirea deformării,.

Terasamentele trebuie construite cu straturi uniforme suprapuse, paralele cu linia

proiectului, pe întreaga lăţime a platformei şi la lungimea potrivită a procesului tehnologic
aprobat, evitându-se variaţiile de segregare, ale granulometriei şi ale conţinutului de
umezeală.

Dacă apar dificultăţi deosebite, straturile de pământ pot avea o grosime mai mică.
Terasamentul se va realiza atunci cu câteva benzi învecinate, care acoperă întreaga
grosime a terasamentului. Diferenţa de înălţime dintre cele două benzi învecinate nu
trebuie să depăşească grosimea maximă permisă.

Pământul adus pe platformă este împrăştiat şi nivelat pe toată lăţime acesteia, la

grosimea maximă e compactare, respectându-se cât mai îndeaproape profilul longitudinal
final.

Suprafaţa fiecărui strat intermediar, care va avea o grosime de compactare optimă,

va fi plană şi cu o înclinaţie transversală de 3-5% înspre exterior.

5
 Umplerea şi compactarea trebuie realizate la conţinutul optim de umezeală. De aceea,
se vor lua toate măsurile potrivite pentru a aduce conţinutul umezelii aproape de optim, fie
prin întreruperea şi amestecarea solului cu umiditate excesivă şi lăsarea acestui ala uscat
în aer sau tratarea lui cu var pentru reducerea conţinutului de umezeală, sau prin
scarificarea, ruperea, împrăştierea şi apoi udarea solului.

6. INREGISTRARI
-proces verbal de trasare a lucrarilor
-proces verbal de lucrari ascunse
-proces verbal la recoltarea probelor de pamant

7. CRITERII DE ACCEPTARE

Lucrarea de terasamente se consideră încheiată dacă a fost respectată documentaţia de

execuţie, prezenta procedură şi au fost întocmite toate procesele verbale (calitative, de
lucrări ascunse aferente acestei faze, din PCCVI).

8. ANEXE

Anexa 1 – Procedura de prim ajutor;

Formulare de control: a se vedea Planul de Control al Calității aprobat de Inginer în
27.09.2017.

9. ASPECTE SPECIFICE

9.1. Aspecte mediu

Se interzice focul/fumatul in sapaturile cu pereti de sprijinire, incintele de acces fie pentru
dezghetarea pamantului, fie pentru incalzirea lucratorilor, precum si in interiorul colectorului.

Pe durata executarii lucrarilor de refacere structura rutiera se vor respecta prevederile

urmatoarelor normative privind paza, prevenirea si stingerea incendiilor:
 Legea PSI 307/2006 privind apararea impotriva incendiilor (actualizata);
 H.G. 1739/2006 pentru aprobarea categoriilor de constructii si amenajari care se supun
avizarii si/sau autorizarii privind securitatea la incendiu;
 Ordinul MAI nr. 80/2009 pentru aprobarea Normelor metodologice de avizare si autorizare
privind securitatea la incendiu si protectia civila;
 Ordinul MAI nr. 712/2005 pentru aprobarea Dispozitiilor generale privind instruirea
salariatilor in domeniul situatiilor de urgenta (actualizat);

6
  Ordinul MAI nr. 1184/2006 pentru aprobarea Normelor privind organizarea si asigurarea
activitatii de evacuare in situatii de urgenta;
 Ordinul MAI nr. 1474/2006 pentru aprobarea Regulamentului de planificare, organizare,
pregatire si desfasurare a activitatii de prevenire a situatiilor de urgenta;
 C 300-94 Normativ de prevenire si stingere a incendiilor pe durata executarii lucrarilor de
constructii si instalatii aferente acestora - MLPAT nr. 20/N/11. 07. 94 (publicat in B. C. nr.
9/1994).

Protectia mediului
La refacerea structurii rutiere se vor respecta prevederile cuprinse in OUG nr. 195/2005 privind
protectia mediului si Legea apelor nr. 107/1996 cu toate completarile ulterioare.

Emisii de poluanti in ape si protectia calitatii apelor

Prin lucrarile de refacere structura rutiera, calitatea apelor de suprafata si subterane (fata de
momentul prezent) nu se va deteriora, lucrari de protectia apelor nefiind necesare.

Emisii de poluanti in aer si protectia calitatii aerului

In timpul lucrarilor de refacere structura rutiera aerul inconjurator nu se va dateriora si in
consecinta masuri de protectia aerului nu sunt necesare.

Emisii de zgomote si vibratii

Sursele de producere a zgomotului in timpul lucrarilor de refacere structura rutiera constau in
echipamentele deplasate pe amplasament cum ar fi: compactor manual cu vibratii, buldo-
excavator, picamerele pneumatice.
Pentru mentinerea zgomotului in limita admisibila de 85 dB(a), echipamentele de suprafata vor fi
de tip silentios, iar in cazurile in care este necesar (zgomot superior limitei admisibile), acestea se
vor prevedea cu panouri fonoabsorbate (de ex. generatorul de energie electrica).
Tehnologia de refacere structura rutiera nu introduce vibratii la colectorul existent sau la terenul si
constructiile din vecinatate.

Gospodarirea deseurilor
Deseurile produse pe timpul lucrarilor de refacere a structurii rutiere, pot fi:
- pamant rezultat in urma sapaturilor;

7
- materiale de constructie: resturi de mixturi asfaltice, agregate naturale - balast, piatra,
resturi de beton de ciment,
Modul de gestionare al deseurilor produse la amplasamentele organizarilor de santier este:
 pamantul rezultat in urma sapaturilor, daca este corespunzator conform procedurii, va fi
incarcat in containere sau direct in autovehicule, si va fi transportat si depozitat in organizarea de
santier principala; daca nu este corespunzator, va fi transportat la un depozit agreat de beneficiar.
 materiale de constructie, vor fi colectate local in containere dedicate si evacuate la un
depozit de deseuri specializat prin intermediul unui transportator licientiat;

Reabilitarea ecologica

Datorita faptului ca majoritatea organizarilor de santier corespunzatoare incintelor de acces sunt

amplasate pe spatiul public (carosabil), nu va fi necesara o reabilitare ecologica a acestora.
Dupa finalizarea lucrarilor de reabilitare, structura rutiera locala va fi refacuta la calitatea initiala
corespunzatoare conditiilor de trafic greu (40 tone), conform documentului 10-MS-000-CS-000-10
(Metoda de lucru - Refacere structura rutiera).

9.2. Aspecte S.S.M.

In cadrul lucrarilor de refacere structura rutiera se vor respecta urmatoarele standarde/norme de

sanatate si securitate in munca:
 H.G. 300/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru santierele
temporare sau mobile;
 Legea securitatii si sanatatii in munca nr. 319/ 2006;
 H.G. nr. 1425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor
Legii nr. 319/2006;
 H.G. 1146/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea in
munca de catre lucratori a echipamentelor de munca;
 H.G. 1048/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea de catre
lucratori a echipamentelor individuale de protectie la locul de munca;
 H.G. 971/2006 privind cerintele minime pentru semnalizarea de securitate si/sau de
sanatate la locul de munca;
 H.G. 1091/2006 privind cerintele minime de SSM pentru locul de munca;
 H.G. 1092/2006 privind protectia lucratorilor impotriva riscurilor legate de expunerea la
agenti biologici in munca;
 H.G. 971/2006 privind cerintele minime de semnalizare de securitate si/sau de sanatate la
locul de munca;
8
  H.G. 493/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la expunerea
lucratorilor la riscurile generate de zgomot;
 H.G. 1051/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru manipularea
manuala a maselor care prezinta riscuri pentru lucratori, in special in afectiunile
dorsolombare;
 H.G. 355/2007 privind supravegherea sanatatii lucratorilor (munca la inaltime, etc);
 O.U.G. 99/2000 privind masurile aplicate in perioadele cu temperaturi extreme;
 H.G. 580/2000 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a O.U.G. nr. 99/2000
privind masurile ce pot fi aplicate in perioadele cu temperaturi extreme pentru protectia
persoanelor incadrate in munca;
 H.G. 766/1997 pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea in constructii
 Ordinul nr. 225/95 Normativul cadru de acordare a echipamentului individual de protectie;
 Directiva - cadru 89/391/CEE care este aplicabila tuturor lucratorilor din Comunitatea
Europeana, din sectorul privat sau public, avand ca obiectiv o reducere continua, durabila si
omogena a accidentelor de munca si a bolilor profesionale;
Alte acte normative care reglementeaza problemele de securitate a muncii si PSI in activitatea de
constructii – montaj.

9
 Anexa 1 – Procedura de prim ajutor

Intr-o situatie de accident, salvatorul trebuie sa fie capabil sa efectueze interventia (succesiunea
manevrelor) corespunzatoare starii victimei (victimelor).

Pentru aceasta, salvatorul:

- Va hotarî interventia pe care trebuie s-o efectueze pentru a obtine rezultatul asteptat si pe
care a decis-o din examinarea prealabila a victimei.
- Va efectua interventia hotarata, folosind tehnicile cunoscute de el si exersate.
- Va verifica, supraveghind victima, daca rezultatul asteptat s-a produs si daca el se mentine
pana la preluarea victimei de catre personalul specializat.

Actiunile salvatorului depind de starea victimei, astfel:

a) Daca victima nu vorbeste (este inconstienta), dar respira si ii bate inima (are puls) sunt
necesare:
 asezarea in pozitia de siguranta;
 acoperirea victimei, alarma;
 supravegherea circulatiei, a starii de constienta, a respiratiei, pana la sosirea ajutoarelor
medicale.

b) Daca victima nu raspunde, nu respira, dar ii bate inima sunt necesare:

 degajarea (eliberarea) cailor respiratorii;
 manevra Heimlich;
 respiratie “gura la gura” sau “gura la nas”.

c) Daca victima nu raspunde, nu respira, nu ii bate inima este necesara:

 reanimarea cardio-respiratorie (masaj cardiac extern asociat cu respiratie “gura la gura” sau
“gura la nas”).

d) Daca victima sangereaza abundent se aplica:

 compresie manuala locala;
 pansament compresiv;
 compresie manuala la distanta (in zona subclsviculara sau inghinala).

e) Daca victima prezinta arsuri provocate de:

 foc sau caldura, se face spalare pentru a evita ca arsura sa progreseze si pentru racorire;
 substante chimice, se face spalare abundenta cu apa ( nu se incearca neutralizarea acidului
cu baza si invers!).

f) Daca victima vorbeste, dar nu poate efectua anumite miscari:

 oricare ar fi semnalele, va actiona ca si cum victima ar avea o fractura, evitand sa o deplaseze
si respectand toate eventualele deformari la nivelul: membrului superior, membrului inferior,
coloanei vertebrale.

g) Victima poate sa prezinte:

 plagi grave: asezarea victimei intr-o pozitie adecvata, ingrijirea segmentului amputat,
compresie pentru oprirea sangerarii etc.;
 plagi simple: curatirea si pansarea plagii.

10