S.C. ....................

PROCEDURA TEHNICA DE LUCRU

PETROSANI STRAT DE FUNDATIE DIN BALAST Editia : 1
P.T.E. ................. Revizia :0

1. SCOP
Prezenta procedura serveste la executarea lucrarilor de drumuri.

2. DOMENIUL DE ACTIVITATE
Procedura in cauza se refera la executia si receptia straturilor de fundatie din balast sau balast
amestecat optimal din sistemele rutiere ale drumurilor publice, pentru lucrarile contractate de
S.C. …………… S.A.

3. DOCUMENTE DE REFERINTA
Legea nr. 10/1995 – Privind calitatea in constructii
STAS 662/2002 – Lucrari de drumuri. Agregate naturale de balastiera
STAS 730/89 – Agregate naturale pentru cai de comunicatii si drumuri. Metode de incercare
STAS 4606/80 – Agregate naturale grele pentru betoane si mortare, metode de incercare
STAS 6400/84 – Straturile de baza si de fundatie. Conditii tehnice generale
STAS 1913/5-85 – Teren de fundare. Determinarea granulozitatii
STAS 1913/13-85 – Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor de compactare

4. DEFINITII
Executia stratului de fundatie cuprinde totalitatea lucrarilor de sapatura, imprastierea balastului si
compactarea fiecarui strat de balast asternut.

5. RESPONSABILITATI
5.1. Seful de santier asigura mijloacele necesare executiei in conditii de calitate corespunzatoare,
verifica daca lucrarile se executa conform proiect, caiet de sarcini, normative si proceduri.
5.2. Responsabilul tehnic cu executia atestat, verifica daca procedurile sunt insusite si aplicate
corespunzator, convocand investitorul si proiectantul in momentul in care sunt indeplinite conditiile
pentru receptia calitativa.
5.3. Seful punctului de lucru verifica calitatea materialelor la receptia in santier si la punerea in
opera a acestora, realizeaza controlul asupra calitatii lucrarilor, respectarii normelor de protectia muncii
si P.S.I.
5.4. Responsabilul C.Q. verifica existenta certificatelor de calitate pentru materialele si calitatea
lucrarilor executate in conformitate cu programul de control.

1
 S.C. .................... PROCEDURA TEHNICA DE LUCRU
PETROSANI STRAT DE FUNDATIE DIN BALAST Editia : 1
P.T.E. ................. Revizia :0

5.5. Seful de echipa realizeaza autocontrolul lucrarilor, receptia meterialelor (la primirea in santier si
punerea in opera), raspunde de respectarea normelor tehnice, normelor de protectie a muncii si P.S.I.
conform programului stabilit de sefii ierarhici.

6. MATERIALELE FOLOSITE SI MODUL DE LUCRU

6.1. Materiale folosite:
Agregate naturale
Pentru executia fundatiilor din balast se utilizeaza balast sau balast amestecat optim cu granula
maxim 71 mm.
Balastul trebuie sa provina din roci stabile, adica nealterabile la aer, apa sau inghet. Se interzice
folosirea agregatelor provenite din roci feldspatice sau sistoase.
Balastul folosit in realizarea straturilor de fundatie trebuie sa indeplineasca conditiile de
admisibilitate si nu trebuie sa contina corpuri straine vizibile (bulgari de pamant, carbune, lemn, resturi
vegetale), sau elemente alterate.
Balastul amestecat optim se poate obtine fie prin amestecarea sorturilor curente, fie direct din balast,
daca acesta indeplineste toate conditiile.
Balastul se apoviziona din timp in depozit pentru a se asigura omogenitatea si constanta calitatii
acestuia. Aprovizionarea la locul punerii in opera se va face numai dupa ce analizele de laborator au
aratat ca acesta este corespunzator.
In timpul transportului de la furnizor la santier si al depozitarii, balastul trebuie ferit de impurificari.
Laboratorul executantului va tine evidenta calitatii balastului, astfel:
 intr-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de furnizor;
 intr-un registru (registru pentru incercari agregate) se vor evidentia rezultatele determinarilor
efectuate de laboratorul propriu.
Depozitarea se va face pe platforme amenajate, pastrarea facandu-se in conditii care sa-l fereasca de
imprastiere, impurificare sau amestecare.
In cazul in care se va utiliza balast din mai multe surse, aprovizionarea si depozitarea acestuia se va
face astfel incat sa se evite amestecarea balasturilor. In cazul in care la identificarea calitatii balastului
aprovizionat, granulozitatea acestuia nu corespunde prevederilor din caietul de sarcini, acesta se
corecteaza cu stocurile granulometrice deficitare pentru indeplinirea conditiilor calitative prevazute.
Apa
Apa necesara realizarii straturilor de fundatie poate sa provina din reteaua publica sau din alte surse,
dar in acest din urma caz nu trebuie sa contina nici un fel de particule in suspensie.

2
 S.C. .................... PROCEDURA TEHNICA DE LUCRU
PETROSANI STRAT DE FUNDATIE DIN BALAST Editia : 1
P.T.E. ................. Revizia :0

Stratul de fundatie din balast se realizeaza intr-un singur strat a carui grosime este stabilita prin
proiect si are o grosime de 15 cm.
Fundatia din balast se realizeaza intr-unul sau mai multe straturi, in functie de grosimea totala
necesara conform prevederilor STAS 6400-84.
Antreprenorul este obligat sa efectueze la cererea dirigintelui de santier verificari suplimentare fata
de prevederile caietului de sarcini. In cazul in care se vor constata abateri de la caietul de sarcini,
beneficiarul va dispune intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor care se impun.
Caracteriticile optime de compactare ale balastului se stabilesc de catre un laborator de specialitate
inainte de inceperea lucrarilor de executie.
Caracteristicile efective de compactare se determina de laboratorul santierului de probe prelevate din
lucrare, si anume:
- pd.u.ef – densitatea in stare uscata efectiva, exprimata in g/cm3;
- wef – umiditatea efectiva de compactare, exprimata in % in vederea stabilirii gradului de
compactare gc;
- grosimea maxima a stratului din balast pus in opera;
- conditiile de compactare (verificarea eficacitatii utilajelor de compactare si intensitatea de
compactare si intensitatea de compactare a utilajului);
Intensitatea de compactare = Q/S
Q = volumul balastului pus in opera in unitatea de timp (ore, zi, schimb), in m3;
S = suprafata calcata la compactare in intervalul de timp dat, exprimata in m3;
In cazul cand se foloseste un tandem de utilaje de acelasi tip, suprafetele calcate de fiecare utilaj
in parte se cumuleaza. Partea din tronsonul executat cu cele mai bune rezultate va servi ca sector de
referinta pentru restul lucrarii. Caracteristicile obtinute pe acest sector se vor consemna in scris
pentru a servi la urmarirea calitatii lucrarii.
Pe suprafata reprofilata se asterne si se niveleaza balastul intr-unul sau mai multe straturi in
functie de grosimea prevazuta in proiect si grosimea optima stabilita pe sectorul de incercare.
Asternerea si nivelarea se face la sablon cu respectarea latimii si pantei prevazute in proiect.
Cantitatea de apa necesara pentru asigurarea umiditatii optime de compactare se stabileste de
laboratorul de santier tinand seama de umiditatea balastului si se adauga prin stropire uniforma ,
evitandu-se supraumezirea locala.
Compactarea se face cu echipamentul de compactare stabilit pe sectorul de incercare,
respectandu-se viteza stabilita, tehnologia si intensitatea de compactare.

3
 S.C. .................... PROCEDURA TEHNICA DE LUCRU
PETROSANI STRAT DE FUNDATIE DIN BALAST Editia : 1
P.T.E. ................. Revizia :0

Acostamentele se completeaza odata cu stratul de fundatie astfel incat acesta din urma sa fie
permanent incadrat de acostamente, asigurandu-se si masurile de evacuare a apelor.
Denivelarile care se produc in timpul compactarii stratului de fundatie sau raman dupa
compactare se corecteaza cu materialul de aport si se recilindreaza. Suprafetele cu denivelari mai
mari de 4 cm se completeaza, se reniveleaza si apoi se completeaza din nou.
Este interzisa utilizarea balastului inghetat pe suprafete acoperite cu zapada sau cu pojghita de
gheata.
Inainte de inceperea lucrarilor se vor verifica si regla toate utilajele si dispozitivele necesare
punerii in opera a straturilor de fundatie. Inainte de asternerea balastului din stratul de fundatie se
vor executa lucrarile pentru drenarea apelor din fundatie – drenuri transversale de acostamente si
racordarile stratului de fundatie la acestea, precum si alte lucrari prevazute in acest scop in proiect. In
cazul in care sunt mai multe surse de aprovizionare cu balast se vor lua masuri de a nu se amesteca
agregatele, de a se delimita tronsoanele de drum in functie de sursa folosita, masuri care vor fi
consemnate in registrul de laborator.
Inainte de inceperea lucrarilor, executantul este obligat sa efectueze experimentarea executarii
stratului de balast.
Experimentarea se va face pe tronsoane de proba in lungime de minimum 30 m si latime de cel
putin 3,50 m (dublul latimii utilajului de compactare).
Experimentarea are ca scop de a stabili pe santier, in conditii de executie curenta, componenta
echipamentului de compactare, modul de actionare al acestuia pentru realizarea gradului de
compactare cerut prin caietul de sarcini, daca grosimea prevazuta in proiect se poate executa intr-un
singur strat, reglarea utilajelor de raspandire pentru realizarea grosimii respective si o suprafata
corecta.
Compactarea de proba pe tronsoanele de incercare se va executa in prezenta dirigintelui,
efectuand controlul compactarii prin incercari de laborator sau pe teren dupa cum este cazul, stabilite
de comun acord.
In cazul in care gradul de compactare prevazut nu poate fi obtinut, executantul va trebui sa
realizeze o noua incercare dupa modificarea grosimii stratului sau a componentei echipamentului de
compactare folosit.
Aceste incercari au drept scop stabilirea parametrilor compactarii.
Laboratorul executantului va tine urmatoarele evidente privind calitatea stratului executat:
- compozitia granulometrica a agregatelor;

4
 S.C. .................... PROCEDURA TEHNICA DE LUCRU
PETROSANI STRAT DE FUNDATIE DIN BALAST Editia : 1
P.T.E. ................. Revizia :0

- caracteristicile optime de compactare obtinute prin metoda Proctor modificat (umiditatea optima,
densitatea maxima in stare uscata);
- caracteristicile efective ale stratului executat (umiditate, densitate, capacitate portanta).

6.2. CONDITII TEHNICE, REGULI SI METODE DE VERIFICARE

Grosimea stratului de fundatie este cea prevazuta in proiect.
Abaterea limita la grosime poate fi de maximum ± 20 mm.
Verificarea grosimii se face cu ajutorul unei tije metalice gradate cu care se strapunge stratul la
fiecare 200 m de strat executat.
Grosimea stratului de fundatie este media masuratorilor obtinute pe fiecare sector de drum prezentat
receptiei.
Latimea stratului de fundatie este cea prevazuta in proiect.
Abaterile limita la latime pot fi ± 20 mm.
Verificarea latimii executate se va face in dreptul profilurilor transversale ale proiectului.
Panta transversala a stratului de fundatie este cea a imbracamintii prevazute in proiect. Abaterea
limita la panta este de ± 4 % fata de valoarea pantei indicate in proiect.
Declivitatile in profil longitudinal sunt conform proiectului . Abaterile limite la cotele din proiect pot
fi de ± 10 mm.
Stratul de fundatie din balast trebuie compactat pana la realizarea gradului de compactare de
95....98% Proctor modificat.
Capacitatea portanta la nivelul superior al stratului de fundatie se considera realizata daca valorile
deformatiilor elastice masurate nu depasesc valoarea deformatiei elastice admisibile, care este de 250
sutimi de mm.
Verificarea denivelarilor suprafetei de fundatie se efectueaza cu ajutorul latei de 3,00 m lungime ,
astfel:
- in profil longitudinal masuratorile se efectueaza in axa fiecarei benzi de circulatie si nu pot fi mai
mari de ± 9 mm;
- in profil transversal, verificarea se efectueaza in dreptul profilurilor aratate in proiect si nu pot fi
mai mari de ± 5 mm;
In cazul aparitiei denivelarilor mai mari decat cele prevazute in caietul de sarcini, se va face
corectarea suprafetei fundatiei.

5
 S.C. .................... PROCEDURA TEHNICA DE LUCRU
PETROSANI STRAT DE FUNDATIE DIN BALAST Editia : 1
P.T.E. ................. Revizia :0

6.3. RECEPTIA LUCRARILOR

Receptia pe faze se efectueaza numai cand lucrarile prevazute in documentatie sunt complet
terminate si toate verificarile in conformitate cu prevederile caietului de sarcini.
Comisia de receptie examineaza lucrarile si verifica indeplinirea conditiilor de executie si calificative
impuse de proiect si caietul de sarcini, precum si constatarile consemnate pe parcursul executiei de catre
organele de control.
In urma acestei receptii se incheie ,, Procesul Verbal “ de receptie preliminara.
Receptia finala va avea loc dupa expirarea perioadei de garantie si se va face in conditiile respectarii
prevederilor legale in vigoare, precum si a prevederilor caietului de sarcini.

6.4. Protectia, siguranta si igiena muncii

Executantul are obligatia sa aplice toate prevederile legale privind protectia muncii: Legea
nr.319/2006 – a Protectiei muncii si Normele metodologice de aplicare, Normele generale de protectie a
muncii elaborate de Ministerul Muncii si Protectiei Sociale in colaborare cu Ministerul Sanatatii din anul
2006, Normele specifice de securitatea a muncii, precum si Ordinul nr.9/N/15.03.1993 al al MLPLAT,
Regulamentul privind protectia si igiena muncii in constructii.
Principalele masuri si actiuni pentru asigurarea protectiei, sigurantei si igienei muncii sunt:
a) luarea masurilor tehnice si organizatorice pentru asigurarea conditiilor de securitate a muncii;
b) realizarea instructajelor de protectia muncii a intregului personal de exploatare si intretinere si
consemnarea acestora in fisele individuale sau alte formulare specifice semnate individual;
c) controlul aplicarii si respectarii normelor specifice de catre intreg personalul;
d) verificarea periodica a personalului privind cunoasterea normelor si a masurilor de protectia
muncii;
e) pe toata durata de executie trebuie asigurata o zona de lucru si de protectie;
f) in interiorul zonei de lucru si de protectie nu este permis accesul persoanelor si al utilajelor
straine de santier. Zona de protectie se stabileste prin priect.
Instructajele de protectie a muncii la executarea lucrarilor se refera la:
a) semnalizarea si supravegherea lucrarilor;
b) executia sapaturilor;
c) manevrarea materialelor grele manual sau cu utilaje de ridicat;
d) obligativitatea folosirii echipamentului de protectie si de lucru;
e) folosirea utilajelor de executie.

6
 S.C. .................... PROCEDURA TEHNICA DE LUCRU
PETROSANI STRAT DE FUNDATIE DIN BALAST Editia : 1
P.T.E. ................. Revizia :0

7. INREGISTRARI
- Procese verbale de lucrari ascunse;
- Proces verbal de receptie la terminarea lucrarilor.