Sunteți pe pagina 1din 115

METODOLOGIA DE EXECUTIE

PENTRU REALIZAREA LUCRARII

Obiectiv:
Servicii de proiectare faza PT+ DE, DAAA, asistenta tehnica din partea
proiectantului si executie de lucrari la obiectivul „CONSTRUIRE POD
PESTE CRISUL BAITA DE PE ALEEA MIRON POMPILIU STEI” in Orasul
Stei, judetul Bihor

Beneficiar:
ORASUL STEI
1.1 OBIECTIVELE CONTRACTULUI SI SARCINILE STABILITE PRIN CAIETELE DE SARCINI

a) Obiectivele contractului:

Oportunitatea promovării investiţiei:


Crearea si modernizarea infrastructurii rutiere locale constituie un element de baza pentru comunitatea urbana. Aceasta este
necesara pentru a asigura conditii de sanatate, protectia mediului, accesibilitate si, in general, conditii optime de trai.
Infrastructura asigura, de asemenea, premisele pentru dezvoltarea unei economii rurale competitive.
Se propune realizarea unui pod. Podul va fi situat in intravilanul Orasului Stei, in dreptul salii de sport a Colegiului National
Avram Iancu, conform planului de situatie si de incadrare in zona. Pe amplasamentul propus al podului exista in prezent o
pasarela metalica pietonala, aflata intr-o stare avansata de degradare, care pune in pericol siguranta trecatorilor. Destinatia
initiala a pasarelei era de pod pentru cale ferata, fiind o structura de grinda cu zabrele cu calea jos. Albia raului in zona
amplasamentului este regularizata, cu taluzele pereate cu beton si fundul albiei nivelat. Pe ambele maluri sunt diguri din
materiale granulare compactate, cu inaltimea de circa 1,30 – 1,50m. Pe fundul albiei s-au executat praguri de fund, dispuse in
felul urmator: un prag in sectiunea podului, un prag in amonte la 96m si un prag in aval la 112m. Prin tema de proiectare se
solicita realizarea unui pod rutier si pentru pietoni peste raul Crisul Baitei. La 200m in aval de locatia propusa pentru noul pod
exista un pod rutier si pentru pietoni, amplasat pe strada Lucian Blaga, care asigura accesul la Colegiul National Avram Iancu.
In amonte de locatia propusa la 600m exista un pod pe strada 13 Septembrie, care asigura accesul la platforma industriala a
localitatii. In prezent accesul la stadion cu masina se face pe podul de pe strada 13 Septembrie. Accesul pietonal se face pe
pasarela existenta in locatia propusa a viitorului pod. Podul propus scurteaza traseul autovehiculelor dinspre centrul localitatii
spre stadion cu 1400 metri.

Obiectiv general:
Lucrarile proiectate se refera în principal la accesul rutier si pietonal la stadionul orasului si la zona verde adiacenta, in paralel
cu fluidizarea traficului pe strazile adiacente. De asemenea realizarea podului creaza o alternativa la traseele existente statuate
ce leaga zona rezidentiala de platforma industriala. Obiective preconizate a fi atinse prin realizarea investitiei se refera la:
- Îmbunătăţirea poziţiei globale competitive a orasului in cadrul judetului Bihor
- Promovarea unei economii cu mai multe resurse eficiente, nepoluante şi care să genereze mai multe locuri de muncă
- Dezvoltarea unei economii bazate pe cunoştinţe şi inovaţii
- Mobilizarea eficienţelor nefolosite în logistică
- O mai bună utilizare a infrastructurii de transport
- Dezvoltarea coridoarelor nepoluante
- Nivele de competenţă mai ridicate, mobilitatea şi atragerea de noi locuri de munca.

Obiective specifice:
Crearea si modernizarea infrastructurii rutiere locale constituie un element de baza pentru comunitatea urbana. Aceasta este
necesara pentru a asigura conditii de sanatate, protectia mediului, accesibilitate si, in general, conditii optime de trai.
Infrastructura asigura, de asemenea, premisele pentru dezvoltarea unei economii rurale competitive.
Chiar daca in ultimii ani infrastructura de baza in zonele rurale a fost sustinuta din fonduri nationale si europene, este inca
subdezvoltata impiedicând cresterea economica si ocuparea fortei de munca. In urma nevoilor identificate, se are in vedere
imbunatatirea sau extinderea retelei de drumuri de interes local, intrucât aceasta poate contribui la eforturile comune de
asigurare a unei dezvoltari durabile in comunitatile rurale.
Rezultatul acestei investitii va fi o infrastructura rutiera de interes local imbunatatita, care va contribui la diminuarea tendintelor
de declin social si economic si la imbunatatirea nivelului de trai. Totodata, accesul facil la educatie si un nivel crescut de
educatie al populatiei rurale are un rol important in procesul de reducere a saraciei si a excluziunii sociale in mediul rural.

Obiectiv operaţional:
Obiectivul operational al proiectului este reabilitarea infrastructurii de transport, aspect care se inscrie in obiectivele mai
generale, respectiv:
 cresterea nivelului de trai;
 reducerea excluziunii sociale in zonele rurale;
 dezvoltarea locala durabila si sustenabila;
 promovarea turismului rural;
 punerea in valoare a mostenirii culturale locale.
b) Sarcinile stabilite prin caietele de sarcini – executia lucrarilor, dupa cum urmeaza:

Prin tema de proiectare se solicita realizarea unui pod din beton cu o singura deschidere, avand lungimea de 23,86 m pe
oblicitate (20,52m perpendicular pe albie) si calea pe pod cu latimea de 6,00m pentru partea carosabila si 1,00m pentru pietoni.
Amplasamentul podului, care este situat intre proprietati private, nu a permis dispunerea sa perpendicular pe albie, deoarece nu
se poate dezvolta curba la 90 de grade a strazii de pe malul drept a raului. Din acest motiv s-a dispus podul la o inclinare
(oblicitate) de 28,64 grade fata de perpendiculara pe firul vaii. In privinta clasei de încărcare a podului se va adopta clasa I
pentru convoi A13; S60. Lumina podului in sens longitudinal pe oblicitate este de 20,05 m, iar perpendicular pe albie de
17,60m. In sens transversal podul va avea latimea de 8,45 m si se compune din:
- 6,00 m parte carosabila
- 1 x 1,00 m trotuar pe partea dreapta
- 1 x 0,50 m spatiu de siguranta parapet
- 1 x 0,70 m coronament cu parapet greu pe partea stanga
- 1 x 0,25 m coronament cu parapet pietonal pe partea dreapta

a) Infrastructura
In urma studiului hidrotehnic in baza caruia s-a stabilit solutia constructiva a podului, a rezultat o singura deschidere si podul
dispus oblic fata de perpendiculara pe albie. Fundatiile podului sunt reprezentate prin doua culei, amplasate cu fata interioara
pe muchiile de sus ale taluzelor albiei. S-a adoptat soluţia fundarii directe pe chesoane. Terenul de fundare este un balast cu
putin nisip, cu nivel hidrostatic ridicat (cu permeabilitate ridicata). Turnarea directa a fundatiilor in gropi de fundare nu este
posibila datorita fragilitatii marginilor sapaturii si a infiltratiilor puternice de apa. Adancimea de fundare s-a stabilit la 3,00m sub
nivelul talvegului, sub adancimea de afuiere calculata. Dimensiunile in plan ale culeilor sunt de 9,90 x 2,50m. Peretii
chesoanelor vor fi confectionati din beton armat turnat monolit de clasa C25/30. In cheson se va turna beton simplu de
umplutura de clasa C12/15. Elevatiile culeilor vor fi confectionate din beton armat turnat monolit de clasa C25/30. Latimea
culeelor va fi de 1,46m la baza. Culeile vor avea un fruct de 7% pe fetele interioare. La partea superioara culeile vor avea
cuzinete din beton puternic armat si ziduri de garda pentru protejarea capetelor grinzilor In spatele culeelor se va executa un
dren din zidarie uscata de piatra buta, cu rol de colectare a infiltratiilor. Drenul va rezema pe chiunete din beton armat,
incastrate in elevatii. Pe fata interioara a culeilor se va executa o hidroizolatie verticala.

b) Suprastructura
Tablierul va avea o singura deschidere de 21,00m, masurata pe oblicitate. Constructia tablierului s-a prevazut a se realiza din
grinzi prefabricate cu corzi aderente tip “T”, cu L= 21,00m, h=0,93m, cu placa de suprabetonare, urmand a se poza cate 6
bucati in sectiune transversala. Distanta dintre axele grinzilor este de 1,22 m. Monolitizarea grinzilor si repartizarea eforturilor
utile se va executa printr-o placa de beton armat turnat monolit, clasa tehnica C25/30 de la 15 cm grosime minima pana la
23cm. Armarea placii se va face pe doua directii si pe doua randuri. Podul va avea lăţimea totala de 8,45m. Latimea părţii
carosabile pe pod va fi de 6,00 m, iar trotuarul dispus pe partea dreapta (pe partea amonte a podului) va avea lăţimea de 1,00.
Calea pe pod se va realiza intr-o singura apa, cu panta transversala de 2,5%, deoarece podul se racordeaza cu strada la
ambele capete prin curbe cu raze reduse, care impun suprainaltarea profilului transversal. Grinda de parapet de pe partea
stanga va avea latimea de 70cm, pe care se va monta parapetul de siguranta. Pe partea dreapta parapetul de siguranta se va
instala in spatiul de siguranta dintre partea carosabila si trotuar, cu latimea de 50cm. Parapetele vor fi de tip foarte greu, cu
nivelul de protectie H4b. Pe marginea dreapta a trotuarului se va instala un parapet pietonal tip IPTANA confectionat din teava
de otel rotunda zincata. Calea pe pod se compune din:
 9 cm grosime imbracaminte din beton asfaltic etans pentru calea pe poduri turnat în 2 straturi de 5 + 4 cm
 1 cm izolatie hidrofuga performanta pentru poduri autoadeziva, lipita de stratul suport
Podul va avea pe culei dispozitive de acoperire a rosturilor de dilatatie cu jocul de 2 cm.
Grinzile vor rezema pe infrastructuri prin intermediul aparatelor de reazem din neopren, fixe pe un capat si aparate de reazem
mobile la celalalt capat.

c) Albie, racordarea cu terasamentele, scurgerea apelor


Racordarea caii pe pod cu terasamentele se va realiza prin dale de racordare, rezemate cu un capat pe zidul de garda, iar cu
celalalt pe o grinda de rezemare din beton armat, pozata pe un prism de piatra sparta. Placile de racordare vor avea lungimea
de 3,00m, latimea de 6,00m si grosimea de 23 cm. Se vor confectiona din beton armat C25/30. Scurgerea apelor de pe pod se
va face prin pantele transversale langa bordura de pe partea dreapta in cele doua guri de scurgere, racordate prin tuburi din
PVC Φ90 mm, montate sub trotuare. Acestea vor evacua apele meteorice de pe pod in rau. Se va reface pereul din beton de
pe taluzele albiei, asigurandu-se continuitatea acestora pana la fata culeilor, precum si pe fetele laterale ale culeilor.

d) Rampele de aces la pod


Pentru accesul la pod, a carui cale se afla cu circa 2,50m – 3,00m deasupra terenului neamenajat, este necesara construirea
unor rampe de acces, cu declivitati importante. Rampa de pe malul stang este scurta, de 25,80m, cu o declivitate de 13,72%.
Declivitatea pronuntata rezulta din distanta scurta existenta intre strada Miron Pompiliu, din care porneste rampa, si capatul
podului, precum si diferenta de nivel de 3,20m intre strada existenta si calea pe pod. Pozitia in plan a rampei este dictata de
culoarul cadastral situat in domeniul public, cu destinatie de strada, cu latimea de 7,00 – 7,25m, care nu permite un traseu mai
lung al rampei, pentru a scadea astfel valoarea declivitatii. Rampa de pe malul drept are lungimea de 53,30m si parcurge de
asemenea un culoar ingust cadastral, cu latimea de 7,80 – 8,10m, care nu a permis executarea unei rampe mai line, sau
imbunatatirea traseului in plan. Declivitatea rampei dreapta are valoarea de 3%. Datorita constrangerilor cauzate de culoarele
limitate ca latime pe care se pot construi rampele, nu se pot realiza umpluturi cu taluze dezvoltate la nivelul terenului. Solutia
propusa este de sustinerea umpluturii rampelor prin ziduri de sprijin din beton armat. Umplutura rampele de acces pe pasaj se
va realiza din pamant armat, sprijinit pe lateral de ziduri de sprijin, realizate din beton armat clasa C35/45. Fata vazuta a
zidurilor se va realiza in tehnologie “amprentata”, iar la final toate suprafetele de beton monolit se vor proteja cu un grund
anticoroziv. Umplutura de la rampe va fi sustinuta in interiorul a doua ziduri de sprijin din beton armat clasa C35/45. Umplutura
din spatele zidurilor se va realiza in tehnologia pamanturilor armate cu geogrile, care vor asigura preluarea evantualelor tasari
inegale din spatele culeilor. Pe umplutura rampelor se vor aseza la partea superioara placile de racordare. Ca sectiune
transversala rampele de acces la pod vor avea aceleasi caracteristici asemanatoare cu suprastructura, respectiv, carosabil
5,50m + 1 x 0,50m zona de siguranta + 1 x 1,00m trotuar pe partea dreapta. Pe grinzile coronamentului zidului de sprijin se vor
monta parapete cu nivel de protectie H4b. La marginea trotuarului se va monta un parapet pietonal tip IPTANA confectionat din
teava de otel rotunda zincata.
Structura rutiera proiectata pentru partea carosabila a rampelor va fi dimensionata pentru un trafic de intensitate medie si va
avea urmatoarele caracteristici:
 Strat uzura din beton asfaltic tip BA16 4 cm
 Binder din beton asfaltic deschis tip BAD 25 6 cm
 Strat superior de fundatie din balast stabilizat cu lianti hidraulici 25 cm
Zidurile de sprijin vor fi de tip armat, sub forma unui L, cu pinten care sa previna alunecarea si talpa marita pentru preluarea
incarcarilor si compensarea momentului de rasturnare. Zidurie de sprijin vor avea inaltime avariabila de la 0,50m inaltime pana
la 2,40m inaltime langa culei. Umplutura de la rampe se va executa in straturi succesive de 30cm grosime dupa compactare,
din material de umplura corespunzator (preferabil agregate minerale de tipul balastului), astfel incat fiecare strat sa corespunda
din punct de vedere al gradului de compactare. In plan zidurile de sprijin se vor racorda cu elevatiile culeilor, direct, avand o
forma in plan dreptunghiulara. Zidurile de sprijin se vor funda direct pe un radier general din beton clasa C25/30, dupa care se
va executa elevatia din beton clasa C35/45. In spatele zidurilor de sprijin se va executa un dren din zidarie uscata de piatra
buta, cu rol de colectare a infiltratiilor. Drenul va rezema pe chiunete din beton armat, incastrate in elevatii. Pe fata interioara a
zidurilor se va executa o hidroizolatie verticala. In structura trotuarului de pe pod si rampe se vor include doua tuburi din PVC
cu diametrul de 110mm, in care se pot instala ulterior cabluri de energie electrica si de telecomunicatii.

e) Strazile de aces la pod


Pentru legatura intre strazile existente la cele doua extremitati si rampele de acces este necesara construirea unor tronsoane
de strazi, racordate in strazile existente. Sectorul de strada ce se racordeaza la strada Miron Pompiliu de pe malul stang este
scurta, de 3,73m. Pe aceasta lungime se va face si racordarea marginilor partilor carosabile intre noua strada de pe pod si
Aleea Miron Pompiliu. Strada de pe malul drept are lungimea de 78,30m si se racordeaza la strada Stadionului. Ca sectiune
transversala sectoarele de strazi vor avea aceleasi caracteristici cu rampele de acces la pod, respectiv carosabil 5,50m + 1 x
1,00 trotuar pe partea dreapta. Structura rutiera proiectata pentru partea carosabila a strazilor va fi dimensionata pentru un
trafic de intensitate medie si va avea urmatoarele caracteristici:
Strat uzura din beton asfaltic tip BA16 4 cm
 Binder din beton asfaltic deschis tip BAD 25 6 cm
 Strat superior de fundatie din balast stabilizat cu lianti hidraulici 15 cm
 Strat fundatie balast compactat 25cm
Partea carosabila a strazilor se va incadra cu borduri prefabricate din beton de ciment, cu sectiunea de 20x25cm. Bordurile se
vor monta pe un pat de beton monolit, iar inaltimea libera la bordura va fi de 12cm. Trotuarul de pe partea dreapta a strazii va
avea o structura alcatuita astfel:
 Strat uzura din beton asfaltic tip BA8 4 cm
 Strat superior de fundatie din beton clasa C12/15 10 cm
 Strat fundatie balast compactat
Executia structurii strazii se va realiza intr-o caseta generala, rezultata din decaparea terenului vegetal pe o grosime de minim
30cm. Anterior se va demola structura trotuarului existent pe amplasament, care nu poate fi inclus in structura proiectata a
strazii. In spatele bordurilor de incadrare se vor realiza berme de pamant compactat cu latimea de 25cm, pentru sustinerea
acestora.

f) Amenajare peisagistica
Amenajarea peisagistica va urmari atat armonia vizuala a elementelor componente cat si integrarea anumitor functiuni, pentru
satisfacerea diferitelor deziderate legate de folosinta teritoriului respectiv, in conditiile construirii unui peisaj de calitate. S-a
prevazut executia de lucrari pentru amenajări pentru protecția mediului și aducerea terenului la starea inițială. In acest sens se
va proceda la degajarea terenului utilizat ca organizare de santier si aducerea sa la stare initiala. Taluzele digurilor se vor nivela
si se vor consolida prin compactare. Tot terenul apartinand domeniului public alaturat strazilor de acces la pod se va acoperi cu
teren vegetal si se va inierba, prin insamantare si udari succesive. Se va proceda la plantarea a 48 bucati de puieti de arbori
specifici zonei de lunca, pe zona verde alaturata malurilor raului. Se recomanda folosirea de specii de plante rezistente la
poluare.

1.2 PREVEDERILE LEGALE IN DOMENIUL DE ACTIVITATE AFERENT OBIECTULUI CONTRACTULUI CE URMEAZA A FI


ATRIBUIT

ORDIN nr. 1.851/9.05.2013 privind aprobarea Normelor metodologice pentru punerea în aplicare a prevederilor Ordonanței de
urgenta a Guvernului nr. 28/2013 pentru aprobarea Programului național de dezvoltare locală (republicat, cu modificările şi
completările ulterioare) și anexele;
OUG nr. 28/10.04.2013 pentru aprobarea Programului național de dezvoltare locală (varianta consolidată);
H.G. nr. 624/2015 pentru aprobarea criteriilor de selectare a obiectivelor de investiţii pentru finanţarea prin Programul naţional
de dezvoltare locală, aprobat prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 28/2013.
Legea 98/2016 privind achizitiile publice.
HG 395/2016 Norme metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului de achizitie publica /
acordului-cadru din Legea 98/2016 privind achizitiile publice.
Legea 101/2016 privind remediile si caile de atac in materie de atribuire a contractelor de achizitie publica,a contractelor
sectoriale si a contractelor de concesiune de lucrari si concesiune de servicii, precum si pentru organizarea si functionarea
Consiliului National de Solutionare a Contestatiilor.
Legea 161/2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in
mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei.
Legea 265/2006 privind aprobarea OUG 195/2005 privind protectia mediului.
Legea 319 / 2006 a securitatii si sanatatii in munca.
HG 907/2016 privind etapele de elaborare si continutul-cadru al documentatiilor tehnico-economice aferente
obiectivelor/proiectelor de investitii finantate din fonduri publice
Legea 10/1995 privind calitatea in constructii.
Legea 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii.
HG 766/1997 pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea in constructii.
HG 1072/2003 privind avizarea de catre Inspectia de Stat in Constructii a documentatiilor tehnico-economice pentru obiectivele
de investitii finantate din fonduri publice.
HG 51/1996 privind aprobarea Regulamentului de receptie a lucrarilor de montaj utilaje, echipamente, instalatii tehnologice si a
punerii in functiune a capacitatilor de productie.
HG 273/1994 privind aprobarea Regulamentului de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora.
AND 530/2012 Instructiuni privind controlul calitatii terasamentelor.
Ord MDRAP 848/2014 privind aprobarea Procedurii pentru exercitarea controlului de stat al calitatii în constructii la operatorii
economici cu activitate de proiectare si executie a lucrarilor de constructii privind organizarea si functionarea sistemului propriu
de management al calitatii - indicativ PCS 003.
C 56-85 Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii aferente.
Standarde nationale si reglementari tehnice in domeniu.

Legea 10/1995 Lege privind calitatea in constructii


HGR nr. 766/1997 Pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea in constructii
Legea 50/1991 Lege privind autorizarea executarii constructor si unele masuri pentru realizarea locuinjelor
HGR nr. 28/2008 Privind aprobarea conjinutului-cadru al documentatiei tehnico-economice aferente investitiilor publice, precum
si a structurii si metodologiei de elaborare a devizului general pentru objective de investtii si lucrari de interventii
Ordin MFP/MTCT nr. 762/913/2005 Pentru completarea Ordinului MFP si MLPTL nr. 1013/873/2001
Ordin MFP/MLPTL nr.1013/873/2001 Privind aprobarea structurii, continutului si modului de utilizare a documentajiei
standard pentru elaborarea si prezentarea ofertei pentru achizitia publica de servicii
HGR nr.1425/2006 Pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a pevederilor Legii nr. 319/2006
OUG 195/2005 Privind protectia mediului
Legea 265/2006 Pentru aprobarea OUG 195/2005 privind protecjia mediului
Legea 107/1996 Legea apelor
Legea 310/2004 Pentru modificarea si completarea Legii apelor nr. 107/1996
Legea 112/2006 Pentru modificarea si completarea legii apelor nr. 107/1996
Ordin MSF nr.235/2002 Pentru aprobarea normelor de igiena si a recomandarilor privind mediul de viata al populatiei
Indicativ
reglementare Denumire reglementare tehnica
tehnica
NP 122-2014 Normativ pentru proiectarea structurilor de fundare directă
P 59-1986 Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea şi folosirea armării cu plase sudate a elementelor de beton
P 83-1981 Instrucţiuni tehnice pentru calcul şi alcatuirea constructivă a structurilor compuse beton-oţel
NE 008-1997 Normativ pentru îmbunătăţirea terenurilor de fundare slabe, prin procedee mecanice. Compactare cu maiul foarte
greu- caiet VIII
NE 012/2-2010 Normativ pentru producerea betonului şi executarea lucrărilor din beton, beton armat, beton precomprimat-Partea
I: Executarea lucrărilor din beton
NE 013-2002 Cod de practică pentru execuţia elementelor prefabricate din beton, beton armat şi beton precomprimat
NE 014-2002 Normativ pentru executarea îmbrăcăminţilor rutiere din beton de ciment în sistem de cofraje fixe şi glisante
NP 120-2014 Normativ privind cerinţele de proiectare, execuţie şi monitorizare a excavaţiilor adânci în zone urbane
NE 025-2003 Normativ privind intervenţii de urgenţă la îmbrăcăminţi bituminoase pe timp friguros
GE 026-1997 Ghid pentru execuţia compactării în plan orizontal şi înclinat a terasamentelor
ST 009-2011 Specificaţie tehnică privind produse din oţel utilizate ca armături: cerinţe şi criterii de performanţă
CD 99-2001 Normativ privind repararea şi întreţinerea podurilor şi podeţelor de sosea din beton, beton armat, beton
precomprimat şi zidarie de piatră
CD 151-2002 Normativ privind executare îmbrăcăminţilor rutiere din beton de ciment cu granulozitate discontinuă
NP 095-2004 Normativ privind proiectarea zonei platformei căii din punct de vedere al protecţiei împotriva îngheţului
P 118/2-2013 Normativ privind securitatea la incendiu a construcţiilor, Partea a-II-a- Instalaţii de stingere
GP 121-2013 Ghid de proiectare şi execuţie privind protecţia împotriva coroziunii
GP 051-2000 Ghid de proiectare, execuţie şi exploatare a centralelor termice mici
GP 080-2003 Ghid pentru proiectarea şi execuţia consolidării prin precomprimare a structurilor din beton armat şi din zidărie
C 28-1999 Normativ pentru sudarea armăturilor de oţel - beton
C 56-2002 Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente
C 130-1978 Instrucţiuni tehnice pentru aplicarea prin torcretare a mortarelor şi betoanelor
C 149-1987 Instrucţiuni tehnice privind procedeele de remediere a defectelor pentru elementele de beton şi beton armat
C 150-1999 Normativ privind calitatea îmbinărilor sudate din oţel ale construcţiilor civile, industriale şi agricole
C 155-2013 Normativ privind prepararea şi utilizarea betoanelor cu agregate uşoare
C 169-1988 Normativ privind executarea lucrărilor de terasamente
C 170-1987 Instrucţiuni tehnice pentru protecţia elementelor din beton armat şi beton precomprimat supraterane în medii
agresive naturale şi industriale
C 200-1981 Instrucţiuni tehnice pentru controlul calităţii betonului în construcţii îngropate prin metoda carotajului sonic
NP 125 : 2010 Normativ privind fundarea construcţiilor pe pământuri sensibile la umezire
NP 029-2002 Normativ de proiectare, executie şi exploatare pentru reţele termice cu conducte preizolate
NP 043-2000 Normativ pentru proiectarea structurilor de poduri cu grinzi înglobate în beton
NP 064-2002 Ghid privind proiectarea, execuţia şi exploatarea elementelor de construcţii hidroizolate cu materiale bituminoase
şi polimerice
NP 075-2002 Normativ pentru utilizarea materialelor geosintetice la lucrările de construcţii
NP 093-2003 Normativ de proiectare a elementelor compuse din betoane de vârste diferite şi a conectorilor pentru lucrări de
cămăşuieli şi suprabetonări
GE 027-1997 Ghid pentru proiectarea şi execuţia lucrărilor de apărare şi consolidare a taluzurilor la canale şi diguri
GE 028 - 1997 Ghid pentru executarea lucrărilor de drenaj orizontal şi vertical
ST 042-2002 Specificaţie tehnică privind ancorarea armăturilor cu răşini sintetice la lucrările de consolidare a elementelor şi
structurilor din beton armat-proiectare şi execuţie
NP 074-2014 Normativ privind documentaţiile geotehnice pentru construcţii
C 133-2014 Instrucţiuni tehnice privind îmbinarea elementelor de construcţii metalice cu şuruburi de înaltă rezistenţă
pretensionate.
C 26-1985 Normativ pentru încercarea betonului prin metode nedistructive. C 26-85, cu completările ulterioare, cu excepţia
capitolelor 6 - 9 din partea a II-a a normativului C 26-85, îşi încetează aplicabilitatea. Inlocuit de NP 1372014 -
Normativ pentru evaluarea
C 54-1981 Instrucţiuni tehnice pentru încercarea betonului cu ajutorul carotelor. Inlocuit de NP 137-2014-Normativ pentru
evaluarea in-situ a rezistenţei betonului din construcţiile existente
CD 148-2003 Indrumător privind tehnologia de execuţie a straturilor de fundaţie din balast prin compactarea acestora la
umiditatea cuprinsa în domeniul optim de umiditate de compactare

MODUL DE ABORDARE A ACTIVITATILOR CE CORESPUND REZULTATELOR INTERMEDIARE SI REZULTATULUI


FINAL AL CONTRACTULUI, IN RAPORT CU PROIECTUL TEHNIC, CU RESPONSABILITATILE ASUMATE SI CU
LEGISLATIA IN VIGOARE

ŞANTIERUL
Ore de lucru pe şantier
Timpul de lucru va fi în conformitate cu Legislaţia română privind condiţiile de muncă.
Nici o lucrare nu se va întreprinde în afara acestor ore, cu excepţia urgenţelor, fără o aprobare scrisă dată de Inginer/
Consultantul de Supervizare în prealabil.
Organizarea de şantier

Antreprenorul este obligat să asigure o structură de organizare care cuprinde personal calificat, cu experienţă şi
suficient din punct de vedere numeric, pentru a asigura respectarea riguroasă a programului de construcţii şi prevederilor
contractului.
In organizarea de santier propusă, Antreprenorul va arăta structura personalului, cu toate detaliile profesionale ale
fiecărui post, conţinând: vârsta, calificarea, experienţa, specializarea, etc.
Antreprenorul va include în organizarea de şantier şi o grupă de management pentru realizarea contractului de lucrări
în cât mai bune condiţii.
Numeric, personalul ajutător care alcătuieşte grupa de management, va fi în funcţie de amplasarea şi complexitatea
lucrării, având experienţa şi cunoştiinţele necesare.
Dacă în timpul derulării contractului, Autoritatea Contractanta consideră că grupa de management organizată de
Antreprenor nu acţionează la un standard acceptabil, atunci Antreprenorul va angaja un manager Consultant, care trebuie să fie
aprobat de Autoritatea Contractanta.
Între îndatoririle grupei de management vor fi incluse următoarele:
 pregătirea planificării, a programelor de lucru şi a relaţiilor cu autorităţile publice,
 supravegherea continuă a lucrărilor şi anticiparea factorilor care au posibilitatea să afecteze derularea în timp a
contractului,
 elaborarea propunerilor pentru modificarea planificării din cauze care s – au ivit pe parcurs,
 apreciera continuă a metodelor şi rutinelor Contractului, relative la viteza de execuţie şi efectul lor asupra eficienţei
îndeplinirii contractului,
 planificarea anticipată pentru necesarul de resurse, luându – se în considerare posibilele lipsuri şi întârzieri în
aprovizionarea şantierului cu materiale,
 culegerea şi prelucrarea ultimilor informaţii necesare la întîlnirile de lucru cu Antreprenorul şi Autoritatea Contractanta,
 întocmirea rapoartelor lunare ce trebuie înaintate Autoritati Contractante de către reprezentantul Antreprenorului.

Condiţia şantierului
Inainte de a efectua orice lucrare, Antreprenorul va inspecta Santierul impreuna cu Inginerul sau Reprezentantul
acestuia, pentru a stabili conditiile generale care vor fi hotarate si inregistrate in scris, si unde, in opinia Inginerului sau a
Reprezentantului sau se considera necesara o inregistrarea prin mijloace de fotografiere sau video.
Aceste locatii vor include: birourile de santier ale Antrepenorului, Atelierele, zone pentru materiale si stocare a
utilajelor, drumurile de santier, gropile de imprumut.
Detaliile inregistrate vor include locatia tuturor delimitarilor si evaluari cu privire la conditiile cladirilor, suprafete, terase
(daca exista), rigole, cursuri de apa, drumuri, rute, garduri si alte informatii referitoare la Santier si orice alta parte care poate fi
afectata oricand de operatiunile Antreprenorului.
Curăţenia şantierului
Se va întreţine şantierul într-o stare curată, ordonată şi sanitară adecvată, atâta timp cât el este răspunzător de
realizarea lucrărilor şi va respecta toate reglementările în vigoare ale organelor sanitare, ale poliţiei şi ale municipalităţii, în
vederea asigurării unui climat de ordine în desfăşurarea lucrărilor.
Se va asigura în timpul lucrărilor de construcţie întreţinerea şi curăţarea instalaţiilor sanitare pentru uzul angajaţilor săi. El se va
asigura ca angajaţii săi nu vor murdarii şantierul sau proprietatea din vecinătate. Costul întreţinerii va fi inclus în preţul de
contract.
Se va trebui sa curete gropile de imprumut si alte surse de materiale, amplasamentele tuturor Lucrarilor
Temporare, birourilor, magaziilor, atelierelor, depozitelor, mizeria de la baraci si alte amplasamente si va dispune toate
reziduurile intr-o maniera adecvata. Limitele suprafetelor care urmeaza a fi curatate vor fi indicate pe Schite sau vor fi stabilite
de catre Inginer.
Tot timpul si in toate rapoartele, se va lua masurile necesare pentru protectia mediului in si in jurul
Santierului prin aderarea la masurile detaliate din Planul sau de Management al Mediului Inconjurator.
O data cu terminarea tuturor lucrarilor care au fost executate de catre Antreprenor in orice parte a Santierului, altele
decat cele legate de intretinerea lucrarilor, Antreprenorul va curata partea mentionata a Santierului dupa cum este specificat in
clauzele relevante ale Conditiilor Contractului.
Antreprenorul nu va permite autovehiculelor sau utilajelor să plece de pe şantier înainte de a fi curăţate.

Căi de acces, căi de comunicaţii


 Utilizarea drumurilor publice
Se va asigura ca drumurile şi arterele de circulaţie folosite de el nu sunt murdărite ca rezultat al folosirii, iar cazul în
care se murdăresc, conform opiniei Autoritati Contractante, se vor lua toate măsurile pentru a le curata, fără costuri
suplimentare pentru Autoritatea Contractanta.
 Accesul pe şantier
Înainte de începerea oricărei părţi a lucrărilor, se vor face cai temporare de acces, incluzând şi drumuri provizorii de
ocolire, care pot fi necesare din când în când cu aprobarea Autoritati Contractante.
În funcţie de strada pe care se va lucra, se vor asigura, după caz, condiţii de circulaţie pentru circulaţia normala, sau
temporar se va scoate strada din circulaţie, cu aprobarea organelor abilitate pentru aceasta. Inainte de inceperea oricarei parti
a lucrarilor, Antreprenorul va trebui sa asigure drumuri de acces temporare, incluzand toate devierile si podurile in partea
implicata a Santierului, toate cu aprobarea Inginerului. Antreprenorul va mentine aceste drumuri de acces intr-o conditie
adecvata pentru o trecere in siguranta a utilajelor si vehiculelor pana cand nu mai sunt necesare scopului contractului.
Antreprenorul va intocmi un document cu care Inginerul sa fie de acord privind conditiile oricaror suprafete private de
pamant sau oricaror suprafete publice cultivate sau intretinute prin intermediul carora se realizeaza accesul la Santier inainte
de folosinta si va trebui sa pastreze aceste suprafete intr-un stadiu rezonabil de curatenie si intretinere in timpul
executiei lucrarilor. La terminarea folosirii de catre Antreprenor a acestor cai de acces, el va trebui sa aduca suprafetele la
niste conditii cel putin egale cu cele existente inainte de a fi folosite de catre el.
In cadrul acestui Contract, toate drumurile, „drepturile de acces”, trotuarele si altele lucruri asemanatoare care nu fac
parte din Lucrarile permanente, dar sunt cerute de catre Antreprenor sau de catre Inginer pe sau aproape de Santier direct
sau indirect in legatura cu lucrarile prevazute in contract, vor fi denumite Drumuri de Serviciu. Aceste drumuri vor fi
considerate ca Lucrari Temporare.
Se vor ridica si mentine imprejmuiri temporare si porti, pe cheltuiala sa dupa aprobare, pentru a inchide aria
Lucrarilor de efectuat, si orice alte suprafete de teren care pot fi necesare pentru a-si indeplini obligatiile fata de Inginer din
cadrul Contractului.

Panouri publicitare
Antreprenorul va procura, construi si mentine panouri publicitare rezistente la conditii de vreme nefavorabila, pentru
dispuneri temporare ale acestora in locatiile din apropierea santierului si care sa fie aprobate de catre Consultanul de
Supervizare. Panourile vor fi vizibile clar astfel ca cei care trec pe langa acestea sa poata citi si intelege natura proiectului.
Panourile de afisaj vor respecta legislatia specifica in vigoare (Normă metodologică din 26/08/2005 de aplicare a Legii
nr. 50/1991 cu modificarea si completarea Normelor metodologice privind autorizarea executarii lucrărilor de construcţii prin
Ordinul 1867/16-07-2010) si in care vor fi declarate termenele de incepere si finalizare a obiectivului de investitie.
Astfel, panoul va avea 200 cm latime si 150 cm inaltime si va furniza urmatoarele informatii obligatoriu in limba
romana:
 Emblema localitatii
 Titlul proiectului
 Valoarea proiectului
 Autoritatea Contractanta
 Numele Antreprenorului si sigla sa
 Numele Consultantului de Supervizare si sigla sa
 Autorizatia de construire.
Panourile vor fi montate pe perioada executarii lucrarilor si vor fi indepartate nu mai tarziu de 6 luni dupa terminarea
lucrarilor dupa care vor fi inlocuite de o placa comemorativa.
Semnalizarea lucrarilor va corespunde cu prevederile „Normelor metodologice privind intretinerea, repararea, modernizarea si
extinderea lucrarilor pentru retelele de utilitati subterane din zonele publice” si cu prevederile Ordinului MLPAT-
MI Nr. 1112/411/2000.

Alimentarea cu apă şi energie electrica


Se vor instala contoare pentru utilităţile pe care care Antreprenorul le consumă. Astfel se va contoriza apa consumată
pentru efectuarea de probe şi teste, spălări si dezinfectări ale conductelor.
Apa reziduală va fi evacuată în afara şantierului conform cerinţelor Autoritati Contractante, pentru a preîntâmpina defecţiuni sau
reclamaţii.

Readucerea în starea anterioară a zonei şantierului


La terminarea lucrărilor, se vor curaţa toate drumurile temporare de acces şi va readuce zona la condiţia ei iniţiala spre
aprobarea Autoritati Contractante. Refacerea acestor zone va cuprinde următoarele lucrări: săpare teren, nivelare, strângere şi
depozitare elemente grosiere, încărcare, transport şi descărcare material excedentar.

Asigurarea alimentarii cu apa


Se vor instala contoare pentru utilităţile pe care care Antreprenorul le consumă. Astfel se va contoriza apa consumată
pentru efectuarea de probe şi teste, spălări si dezinfectări ale conductelor.
Apa reziduală va fi evacuată în afara şantierului conform cerinţelor Autoritati Contractante, pentru a preîntâmpina defecţiuni sau
reclamaţii.

PROTECŢIA, INSTALAŢIILOR, A SERVICIILOR PUBLICE ŞI PRIVATE EXISTENTE


Pentru aceste specificatii utilitatile publice inseamna:
 linii complete ale apei (incluzand camine de contor, camine de vane ,, hidranti de incendiu, etc.)
 linii complete de cabluri (cabluri telefonice, stalpi pentru cabluri electrice, etc.
 linii complete de putere – inalta si joasa tensiune (stalpi de tensiune)
 trasee de cabluri
 iluminare stradala
 indicatoare de trafic
 linii complete de canalizare (incluzand camine, guri de deversare, sifoane, etc.)
 rigole, traversari de ape
 linii de fibre optice
 toate celelalte accesorii si obiecte apartinand utilitatilor, in limitele lucrarilor de constructii propuse.

EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI


Un plan detaliat de management al mediului inconjurator (PMM) va trebui sa fie pregatit de catre Antreprenor si sa-l
prezinte Inginerului pentru aprobare in timp de 8 saptamani de la primirea de catre Antreprenor a instiintarii de incepere a
lucrarilor emisa de catre Inginer. PMM va trebui sa includa masurile care trebuiesc luate de Antreprenor pentru a
atenua si/sau proteja mediul inconjurator impotriva impactului rezultat in urma executarii contractului. PMM trebuie sa includa
metode de protectie a mediului inconjurator in concordanta cu legislatia in vigoare.
Atat timp cat PMM este un instrument de management pentru uzul Antreprenorului, acesta va trebui sa prezinte in
detaliu cum aceste masuri trebuie puse in practica, resursele cerute si programul de implemantare. Planul va trebui sa
contina sectiuni separate despre aspectele individuale ale mediului inconjurator.
Formatul general al PMM trebuie sa cuprinda:
1. Obiectivul
2. Planul de Lucru
3. Programul de implementare
4. Cerinte de forta de lucru
5. Monitorizarea procedurilor
Antreprenorul va trebui sa implementeze masurile din PMM de la inceperea lucrarilor permanente. Costul pregatirii,
implementarii si monitorizarii PMM va fi considerat ca fiind inclus in pretul contractului.

PREGATIREA LUCRARILOR

Predarea de amplasament
Predarea de amplasament se face la initiativa beneficiarului. Beneficiarul va anunta cu cel putin 48 de ore inainte timpul si locul
unde va avea loc predarea de amplasament. Vor fi convocati reprezentantli beneficiarului, reprezentantii constructorului Si
proiectantul. Daca unele avize de specialitate emise prevad acest lucru vor Ii convocati si reprezentantii emitentului
respectivului aviz.
La predarea de amplasament se va proceda la identificarea eventualelor instalatii subterane existente in zona si verificarea
concordarii planselor cu situatia din teren. Se va proceda si la verificarea conditiilor impuse in avizele de specialitate obtinute.
Se recomanda ca la predarea de amplasament sa fie invitati si detinatorii instalatiilor subterane, chiar daca in avizul emis nu se
impune acest lucru.

Pregatirea lucrarilor
Pregatirea lucrarilor cuprinde urmatoarele:
- trasarea axului drumului conform planului de situatie
identificarea marginilor partii carosabile, a racordarilor si a supralargirilor, cu latimile figurate pe planul de situatie si in profilele
tip
 pichetarea traseului si limitei amprizei drumului, a zonelor de lucru
 stabilirea cotelor
 eliberarea terenului de obstacole, daca contractul prevede acest lucru - curatirea terenului de frunze, crengi, iarba si buruieni

 asanarea zonei drumului prin indepartarea apelor de suprafata si subsol, daca este cazul
 identificarea instalatiilor subterane existente in zona, si verificarea conditiilor impuse in avizele de
specialitate obtinute, daca este cazul

Pichetarea si trasarea
Pichetarea traseului se realizeaza pe baza reperelor principale de trasare precizate pe planse si/sau in lista reperelor. Aceste
repere reprezinta punctele de capat ale aliniamentelor, in axul drumului, si punctele ce reprezinta elementele principale ale
curbelor. Lista reperelor contine lista coordonatelor punctelor de mai sus in coordonate Stereo 70. Identificarea punctelor de
reper se va face cu ajutorul aparatelor topografice specifice.
Pichetarea reperelor principali poate fi efectuata prin grija beneficiarului sau al executantului, in functie de contractul incheiat.
Reperele principale se materializeaza prin baterea tarusilor din lemn sau metal. Antreprenorul este obligat sa asigure
conservarea tuturor pichetilor si reperelor, de a le restabili sau a le reamplasa daca este necesar. In caz de nevoie, scoaterea
lor in afara amprizei lucrarilor este efectuata de catre antreprenor, pe cheltuiala si raspunderea sa.
Pichetarea traseului se realizeaza pe anumite sectoare stabilite de seful punctului de lucru Si este realizata de seful punctului
de lucru pe baza reperelor de trasare stabilite.
Operatia de pichetare consta din doua faze. In prima faza se traseaza si se picheteaza axul drumului. Se vor picheta
elementele principale ale traseelor drumurilor, ale platformelor precum si locul elementelor de scurgere ale apelor. Pichetii
principali se materializeaza prin baterea tarusilor din lemn sau metal. In faza urmatoare se marcheaza marginile fundatiei in
dreptul pichetilor principal', dupa care acestia se indesesc in zonele intermediare. Dimensiunile in plan, figurate pe planul de
situatie se refera la dimensiunile partilor carosabile. In timpul marcarii marginilor trebuie sa se tina cont Si de sporurile de latimi
impuse de taluzele substraturilor si stratului de fundatie, conform detaliilor de executie. Materializarea nnarginilor se realizeaza
prin baterea de tarusi confectionati din lemn sau din metal. Acestia se vor proteja pe parcursul asternerii straturilor de fundatii.

EXECUTIA LUCRARILOR

Specificatii tehnice speciale - Descrierea lucrarilor


Se vor executa toate lucrarile necesare ce deriva din solutiile prevazute in Proiectul tehnic. Modul de estimare a cantitailor de
lucrari este prezentata in Antennasuratoare, anexa la Proiectul tehnic. Se recomanda ca modul de calcul a cantitatilor de lucrari
cuprinse in situatiile de lucrari partiale sa fie facute in corelatie cu modul de calcul din Antemasuratoare.
Toate lucrarile prevazute pot fi executate prin tehnologii curente, cu utiliaje uzuale necesare pentru executia lucrarilor de
drumuri. Nu este necesara folosirea unor tehnologii sau unor utilaje speciale.
Transportul tuturor materialelor se poate face cu mijloace de transport uzuale, nu este necesara asigurarea unor transporturi
agabaritice.
Principalele tipuri de lucrari prevazute sunt:

Lucrari de pregatire
- se va face defrisarea vegetatiei in toate locurile unde se constata ca aceasta operatiune este necesara, si defrisarea
vegetatiei marunte nu se va realiza concomitent cu lucrarile de sapaturi rnecanizate.
Estimarea cantitatilor de defrisare necesara s-a facut avind in vedere situatia din teren la data culegerii datelor. Daca la
executie se constata diferente fata de aceste estimari, atunci diferentele de cantitati se vor reglementa prin dispozitie de santier.

Lucrari de terasamente
Lucrarile de terasamente cuprind toate lucrarile de pregatire a patului drumului inainte de asternerea straturilor de
suprastructura, precum si lucrarile de taluzari pe portiunile unde drumul este in debleu. In cadrul lucrarilor de terasarnente au
fost prevazute urmatoarele operatiuni:
1) Decaparea stratului vegetal pe toata suprafata lucrarilor, inclusiv pe suprafata platformelor de intilnire si portiunile de
drumuri laterale amenajate. Se considera ca stratul vegetal se decapeaza pina Ia o adincime de 20 cm. Intreaga cantitate de
pamint vegetal se va transporta si se va depozita in locuri si in conditiile precizate de catre autoritatile locale. S-a considerat
distanta medie de transport de 5 km. Este interzisa utilizarea pamintului vegetal pentru realizarea de umpluturi.
2) Dupa decaparea si depozitarea stratului vegetal se vor asigura cotele rezultate din profilele longitudinale si transversale,
respectiv din grosimea sistemului rutier. S-a considerat ca pamintul nevegetal rezultat din sapaturile locale se va folosi pentru
realiz
area
umpluturilor locale in cadrul lucrarilor pe acelasi drum agricol. S-a considerat distanta ca medie de transport pentru aceste
cantitati este de 5 km. Pamintul ramas in surplus, sau diferenta de pamint necesar pentru umpluturi se va transporta la / de
Iaalte drumuri agricole, respectiv se vor depozita sau se vor imprumuta in locuri stabilite de catre autoritatile locale.
3) Daca pe parcursul executarii lucrarilor se constata ca pe unele portiuni solul din patul drumului este umed, degradat,
necorespunzator, atunci se vor lua masuri pentru inlocuirea pamintului necorespunzator. Cantitatile suplimentare se vor
deconta pe baza de NCS pe santier.
Pamintul rezultat in urma sapaturilor pentru inlocuirea solului necorespunzator se va transporta si se va depozita la fel ca
pamintul vegetal. Este interzisa utilizarea acestui pamint la realizarea umpluturilor.
4) Dupa terrninarea tuturor lucrarilor de sapatura-umplutura se va face o nivelare cu buldozerul. Nu au fost prevazute lucrari
de pregatirea finala a platformei drumului si compactarea umpluturilor, deoarece aceste operatiuni sunt incluse in pregatirea
stratului de forma
Dupa finalizarea lucrarilor de terasamente se va amenaja stratul de forma. Stratul de forma se va realiza cu refuz de ciur 0-70
mm cu o grosime dupa compactare de 20 cm.
La executarea tuturor operatiunilor de mai sus se va urmari sa se asigure pante si profile cit mai apropiate de cele
prevazute in proiect.

Lucrari de suprastructura
Lucrarile de suprastructura cuprind operatiunile de aprovizionare, transport si punere in opera a materialelor ce constituie
sistemul rutier.
Sistemul rutier va fi cel precizat in Memoriul tehnic.
Calitatea materialelor aprovizionate si modul de punere in opera va respecta cele prevazute in Caietul de sarcini pe specialitati,
aferent categoriei de lucrari respective.
Latimea platformei va fi de 3,00-4.00 m, din care partea carosabila de 2.50-3.00 m iar acostamentele de 2 x 0,375 -0.5 m.
Acostamentele vor avea sistem rutier compus din 20 cm piatra si variabil balast. Diferenta consta in pantele transversale, care
pentru partea carosabila va fi de 2.5% in una sau doua ape, conform celor rezultate din profilele transversale, iar pentru
acostamente vor fi variabile in jur de 4%, asffel incit sa asigure racordare la cota terenului natural.

LUCRARI DE TERASAMENTE

Materiale folosite

Categoriile si tipurile de paminturi folosibile la executarea terasamentelor sunt clasificate in STAS 1243-88, SR EN ISO 14688-
1/2004, SR EN ISO 14688-2/2005. Pentru realizarea umpluturilor se poate folosi pamintul rezuitat din dislocarile de pamint
nevegetal de pe santier, (eventual din fundatii), care nu contine impuritati, corpurile straine, resturi vegetale si granule mai mari
de 100mm.
Apa necesara compactarii trebuie sa indeplineasca conditiile prevazute in STAS 790-84. Ea poate proveni din surse locale, cu
conditia sa nu fie murdara si sa nu contina materii organice in suspensie.

Executarea lucrarilor de terasamente


Lucrarile de sapaturi si de terasamente se vor executa conform specificatiilor tehnice specifice pentru aceste categorii de
lucrari.
In mod obligatoriu se va tine cont de urmatoarele precizari:
Proiectul prevede ca beneficiarul preda amplasamentul liber de sarcini. Daca contractul prevede acest lucru, atunci executantul
va face eliberarea terenului de obstacole, precum taieri de copaci, scoatere de radacini, demolari, modificare trasee de utilitati,
etc., pe baza unor proiecte specifice acestor lucrari.
Indiferent de provenienta lor, toate golurile precum: puturi, excavatii, gropi dupa scoaterea radacinilor si a buturugilor, etc., vor fi
curatate de resturi vegetale, pamint necorespunzator, gunoaie, si vor fi umplute cu pamint corespunzator pentru umplutura
conform prevederilor prezentului caiet de sarcini. Umpluturile von fi compactate metodic, in starturi succesive cu grosimea
maxima de 20 - 25 cm. Se va trece la executarea lucrarilor de terasemente numai numai dupa executia si receptionarea
acestor lucrari.
Antreprenorul va stabili locul gropilor de imprumut si a depozitelor temporare/finale impreuna cu beneficiarul, si in conforrnitate
cu avizele emise de catre autoritatile competente. Stabilirea locului gropilor de imprumut si a depozitelor de pamint pe
proprietati private se va face numai cu acceptul proprietarului terenului respectiv. Antreprenorul va avea grija ca gropile de
irnprumut si depozitele sá nu compromita stabilitatea rnasivelor naturale, nici sá nu riste antrenarea lor de ape sau sá cauzeze,
din diverse motive, pagube sau prejudicii persoanelor sau bunurilor publice sau particulare. In acest caz, Antreprenorul va fi in
intregime raspunzator de aceste pagube.
In cazul in care terenul Intilnit la cota fixata prin proiect nu va prezenta calitatile stabilite si nu este de portanta dorita,
executatntul va putea propune realizarea unui strat de forma pe cheltuiala clientului. Realizarea stratului de forma se va face
respectind prevederile specifice pentru executia acestora.
Nu se executa lucrari de terasamente pe timp de ploaie sau ninsoare.
Elementele geometrice si tolerante admise
Cotele finale ale terenului pregatit vor fi cele rezultate din cotele proiectate si din grosimea sistemelor rutiere prevazute.
Abaterile limita de la cotele determinate pot fi: +/- 2 cm.
Asigurarea calitatii
Incercarile se vor face conform prescriptiior „Instructiuni privind controlul calitatii terasamentelor" — AND 530-2012. In mod
obligatoriu se vor efectua urmatoarele verificari:
a) pentru decapari de teren vegetal — se verifica decaparea in totalitate a stratului vegetal
b) pentru terenul de fundare din patul drumului
- se verifica gradul de compactare (in cazul executarii unor umpluturi)
- determinarea caracteristicilor de compactare se stabilesc de catre un laborator de specialitate acreditat, inainte de inceperea
lucrarilor de executie. Se va face o determinare pentru fiecare tip de pamint folosit pentru umplutura.
- determinarea umiditatii de compactare: 1/zi
verificarea gradului de compactare prin incercare Proctor normal:
 min. 3 incercari pentru suprafete <2000 mp
 min. 3 incercari la 2000 mp pentru suprafete > 2000 nnp
 min.100°/0 in 90% din punctele masurate
- min. 96% in restul punctelor masurate
In cazul estimarii gradului de compactare al terenului prin intermediul raportului Ev2/Ev1 valorile limita admisibile sunt:
 Ev2/Ev1 max. 2,3 in 90% din punctele masurate
- Ev2/Ev1 max. 2,6 in restul punctelor masurate
— se verifica realizarea capacitatii portante — cu placa statica (Lucas)
- min. 3 incercari pentru suprafete <2000 nip
- min. 3 incercari la 2000 mp pentru suprafete > 2000 mp
 Ev2 = min. 45 MN/mp in 9 din 10 punctele masurate
 Ev2 = min. 40 MN/nip intr-un singur punct din 10 puncte masurate In cazul determinarii capacitatii portante cu pirghia
Benkelman, masuratorile se vor efectua conform norrnativ CD 31 — 2002. Valorile admisibile sunt:
- pamint tip nisip prafos, nisip argilos - 350 x 0,01 mm
 pamint tip praf nisipos, praf argilos, praf - 400 x 0,01 mm
 pamint tip argila nisipoasa, argila prafoasa, argila - 450 x 0,01 mm
In cazul in care determinarea capacitatii portante se face cu ajutorul deflectometrului dinannic usor (placa dinamica LWD)
numarul total de incercari si valorile limita admisibile sunt aceleasi ca in cazul determinarilor Cu placa statica. Pentru etalonarea
rezultatelor obtinute cu placa dinamica (Evd) comparativ cu placa statica (Ev2), se va face o determinare paralela cu placa
Lucas in cel putin 20% din punctele masurate (dar nu mai putin de 2 puncte in total),

STRATURI DE FUNDATIE DIN BALAST COMPACTAT


Materiale folosite
Agregate naturale
Pentru executia stratului de fundatie se va utiliza balast, cu granula maxima de 63 mm, care indeplineste conditiile calitative
stabilite de SR 662-89 pct. 2.3.4.2. Balastul trebuie sa provina din roci stabile, nealterabile la aer, apa sau inghet, nu trebuie sa
contina corpuri straine vizibile (bulgari de pamint, carbune, lemn, resturi vegetale) sau alte elemente alterate.
Conditiile limita admise a compozitiei granulometrice sunt cele corespunzatoare balastului tip 5. Nu se admite punerea in opera
a balastului tip 6.
Tip Com pozitia granulometrica
balast fractiuni sub 0,2 mm % fractiuni 0 - 8 mm % fractiuni 26 - 63 mm %

5 2....15 55....65 5....25


6 2....18 65....75 2....20

Apa necesara compactarii trebuie sa indeplineasca conditiile prevazute in STAS 790-84. Ea poate proveni din surse locale, cu
conditia sa nu fie murdara si sa nu contina materii organice in suspensie.
Punerea in opera a balastului
Straturile de fundatie se vor realiza conform prevederilor STAS 6400-84. La executarea lucrarilor stratului de fundatie din balast
se va trece numai dupa receptionarea lucrarilor de terasamente, in conformitate cu caietul de sarcini pentru realizarea acestor
lucrari.
Caracteristicile optime de compactare ale balastului se stabilesc de catre un laborator de specialitate acreditat inainte de
inceperea lucrarilor de executie.
Pe terasamentul receptionat se asterne si se niveleaza balastul cu autogrederul sau buldozerul cu respectarea caracteristicilor
geometrice stabilite anterior, in functie de grosimea prevazuta in proiect.
Umiditatea optima de compactare se stabileste de laboratorul de santier. Inainte de compactare se determina umiditatea
balastului asternut, in minimum 3 puncte la 250 m de banda sau 1.000 mp, si se va compara valoarea obtinuta cu valoarea
umiditatii optime de compactare stabilita de laborator. Cantitatea necesara de apa pentru asigurarea umiditatii optime de
compactare, tinand seama de umiditatea agregatului, se adauga prin stropire. Stropirea va fi uniforma evitandu-se
supraumezirea locala.
lnainte de inceperea lucrarilor se va efectua o experimentare pe un tronson de proba in lungime de 30 m si o latime de cel putin
3,40 m (dublul latimii utilajului de compactare). Controlul compactarii se va face prin incercari de laborator, in cazul in care
gradul de compactare prevazut nu poate fi obtinut, se va realizeza o noua incercare, dupa modificarea grosimii stratului sau a
utilajului de compactare folosit.
Compactarea stratului de fundatie din balast se face cu atelierul de compactare stabilit pe tronsonul experimental, respectandu-
se componenta atelierului, viteza utilajelor de compactare, tehnologia si intensitatea Q/S de compactare. Denivelarile care se
produc in timpul compactarii stratului de fundatie, sau care raman dupa compactare, se corecteaza cu material de aport si se
recompacteaza. Suprafetele cu denivelari mai mari de 4 cm se completeaza, se reniveleaza si apoi se complecteaza din nou.
Compactarea se incepe de la margine in sensul lungimii asternute avansand progresiv catre axul drumului prin treceri
succesive. Fisiile trebuie sa se suprapuna pe minimum 20 cm.

Este interzisa folosirea balastului inghetat. Este interzisa asternerea balastului pe patul acoperit cu un strat de zapada sau cu o
pojghita de gheata.
Panta definitiva pentru profjlele transversale stabilite se va asigura din asternerea stratului de balast, restul straturilor preluind
aceste profile. La estimarea cantitatilor s-a considerat o cantitate suplimentara de 15% pentru a prelua neuniformitatile ramase
ale straturor inferioare.
Elementele geometrice si tolerante admise
Grosimea stratului de fundatie din balast este cea din proiect. Abaterile limita la grosime sunt: -10 mm; +20 mm. Verificarea
grosimii stratului de fundatie se efectueaza prin masuratori la fiecare 200 m de strat executat. Grosimea stratului este media
masuratorilor obtinute pe fiecare sector prezentat receptiei.
Latimea stratului de fundatje din balast este cea din project. Abaterilelimitala
latime pot fi: +/- 5 cm. Verjficarea latimii de executie se va face in dreptul profilelor transversale ale proiectului.
Panta transversala a stratului este cea a imbracamintei prevazuta in proiect. Abaterile limita la panta pot sa difere cu +/- 0,4%
fata de valoarea pantei indicate in proiect.
Declivitatea in profil longitudinal este conform proiectului. Abaterile limita fata de cotele din proiect pot fi de +1-10 mm.
Verificarea denivelarilor suprafetei se realizeaza cu ajutorul latei de 3,00 m lungime, astfel:
 in profil longitudinal masuratorile se efectueaza in axul fiecarei benzi de circulatie si nu pot fi mai mari de +/- 2,0 cm.
 in profil transversal verificarea se efectueaza in dreptul profilelor aratate in proiect si nu pot fi mai mari de +/-1,0 cm.
In cazul aparitiei denivelarilor mai mari decat cele prevazute in prezentul caiet de sarcini se va face corectarea suprafetei
fundatiei.
Asigurarea calitatii
Se va face detereminarea calitatii materialului aprovizionat pentru fiecare lot de 5000 tone aprovizionate, de la ficare sursa.
 gradul de compactare se va determina prin incercare Proctor modificatat:
 min. 3 incercari pentru suprafete < 2000 mp
- min. 3 incercari la 2000 mp pentru suprafete > 2000 mp
 min.100% in 95% din punctele rnasurate
 min. 98% in restul punctelor masurate
In cazul estimarii gradului de compactare al terenului prin intermedjul raportului Ev2/Ev1 valorile limita admisibile sunt:
- Ev2/Ev1 max. 2,3 in 95% din punctele nriasurate
 Ev2/Ev1 max. 2,5 in restul punctelor masurate
— verificarea capacitatii portante — cu placa statica (Lucas)
 min. 3 incercari pentru suprafete < 2000 mp
 min. 3 incercari la 2000 mp pentru suprafete > 2000 mp
 Ev2 = min. 65 MN/rnp in 9 din 10 punctele masurate
 Ev2 = min. 60 MN/mp intr-un singur punct din 10 puncte masurate

In cazul determinarii capacitatii portante cu pirghia Benkelman, nnasuratorile se vor efectua conform normativ CD 31 — 2002.
Valorile admisibile sunt:
- pentru grosimea stratului de balast de 25 cm - 292 x 0,01 mm
In cazul in care deterrninarea capacitatii portante se face cu ajutorul deflectometrului dinamic usor (placa dinamica LWD)
numarul total de incercari si valorile limita admisibile sunt aceleasi ca in cazul determinarilor cu placa statica. Pentru etalonarea
rezultatelor obtinute cu placa dinamica (Evd) comparativ cu placa statica (Ev2), se va face o determinare paralela Cu placa
Lucas in cel putin 20% din punctele masurate (dar nu mai putin de 2 puncte in total)

STRATURI DE FUNDATIE DIN PIATRA SPARTA


Materiale folosita
Ag regate natu ra le
Conditiile tehnice ce trebuiesc indeplinite de materialele de constructii folosite pentru straturi de fundatie din piatra sparta sunt
prevazute in STAS 662-89 si STAS 667- 90. Agregatele folosite trebuie sa provina din roci stabile, nealterabile la aer, apa sau
inghet, nu trebuie sa contina corpuri straine vizibile (bulgari de pamint, carbune, lemn, resturi vegetale) sau alte elemente
alterate. Se interzice folosirea agregatelor provenite din roci feldspatice sau sistoase.
Piatra trebuie sa fie:
 fara urme vizibile de dezagregare fizica, chimica sau mecanica
 omogena in ce priveste culoarea si compozitia mineralogica
 lipsita de pirita, limonita sau saruri solubile
- Cu structura omogena compacta
Pentru executarea fundatiei din piatra Sparta se utilizeaza urmatoarele agregate:
 piatra sparta sort 40-63 mm ; sort 63-80 mm
- piatra sparta sort 15-25 mm pentru impanare
 savura sort 0-8 mm
 split sort 16-25 mm
 nisip sort 0-8 mm
Executarea fundatiei din piatra sparta
Straturile de fundatie din piatra sputa se vor realiza conform prevederilor STAS 6400-84. La executarea lucrarilor de
suprastructura se va trece numai dupa receptionarea stratului inferior din balast.
Executia fundatiei din piatra Sparta se realizeaza mecanizat, cuprinzind urrnatoarele operatiuni:
- asezarea pietrei in gramezi prin descarcarea si iniprastierea materialului pe suprafata suport. Descarcarea materialului se
realizeaza la distante prestabilite atat in lung cat si in latul plafformei, astfel incat pun imprastiere sa se realizeze grosimea
necesara in stare afinata pe intreaga platforma pina la margini, cu un numar minim de treceri a utilajului de imprastiere
(autogrederul). Dupa asternere trebuie sa se obtina o suprafata uniforma si in grosime constanta
executia primului strat se face cu materiale de granulatie 63 - 80 mm fara sa se deranjeze stratul de balast. Compactarea se
face dupa o prealabila netezire cu grebla, fara nici un adaos de alt material, pina ce pietrele s-au inclestat si nu mai joaca sub
talpa in timpul compactarii. Pina la inclestarea pietrei compactarea se executa cu compactorul
dotat cu rulouri metalice netede dupa care se continua cu compactorul dotat cu pneuri. Se poate folosi numai compactorul cu
rulouri metalice netede dotat si cu sisteme de vibrare
 impanarea suprafetei stratului de piatra sparta dupa compactare cu split sort 16- 25 mm. Activitatea se realizeaza prin
imprastierea splitului dupa care urmeaza compactarea cu compactorul avand rulourile metalice netede.
 unnplerea golurilor ramase prin innoroire cu savura sort 0-8 mm sau nisip. Imprastierea savurei sau nisipului si umplerea
golurilor prin batere usoara cu maiuri metalice se realizeaza manual
 acoperirea stratului de fundatie cu un strat de protectie din nisip grauntos sau savura, operatie care se realizeaza manual
Elementele geometrice si tolerante admise
Grosimile straturilor din agregate naturale sunt cele prevazute in proiect. Abaterile limita la grosime sunt: +/- 20 mm. Verificarea
grosimii stratului de fundatie se efectueaza prin masuratori la fiecare 200 m de strat executat. Grosimea stratului este media
masuratorilor obtinute pe fiecare sector prezentat receptiei.
Latimile straturilor din agregate naturale sunt cele prevazute in proiect. Abaterile limita la latime pot fi +/- 5 cm. Verificarea latimii
de executie se va face in dreptul profilelor transversale ale proiectului.
Panta transversala a fundatiei din piatra sparta este cea a imbracamintii sub care se executa, prevazuta in proiect. Abaterile
linnita la panta pot sa difere cu +/- 0,4% fata de valoarea pantei indicate in proiect. Denivelarile admisibile sunt cu +/- 0,5 cm
diferite de cele admisibile pentru imbracamintea respectiva si se masoara la fiecare 2 m distanta.
Declivitatea in profil longitudinal este conform proiectului. Abaterile limita fata de cotele din proiect pot fi de +/- 10 mm.
Verificarea denivelarilor suprafetei se realizeaza cu ajutorul latei de 3,00 m lungime, astfel:
 in profil longitudinal masuratorile se efectueaza in axul fiecarei benzi de circulatie si nu pot fi mai mari de +/- 2,0 cm.
- in profil transversal verificarea se efectueaza in dreptul profilelor aratate in proiect si nu pot fi mai mare de +/-1,0 cm.
In cazul aparitiei denivelarilor mai mare decat cele prevazute in prezentul caiet de sarcini se va face corectarea suprafetei
fundatiei.
Asigurarea calitatii
Piatra Sparta se compacteaza pina cand se realizeaza inclestarea maxima a agregatelor. Se probeaza prin faptul, ca mai multe
pietre de aceeasi natura si marime ca piatra concasata, aruncate in fata rotii compactorului nu mai patrund in masa agregatelor
ci sunt sfarimate de compresor. Se fac minimum trei incercari la o suprafata de 2.000 mp

IMBRACAMINTI ASFALTICE
Lucrarile de asfaltare se vor executa pe baza:
AND 605-2013 Normativ pentru Mixturi asfaltice executate la cald
SR EN 13108-1Mixturi asfaltice. Specificatii pentru materiale. Betoane asfaltice
SR EN 13108-5Mixturi asfaltice. Specificatii pentru materiale. Mixtura asflaticastabilizata.
Prepararea si transportul mixturilor asfaltice
Prepararea mixturilor se va face in statii centralizate, in conformitate cu prevederile AND 605-2013. Mixtura aprovizionata va
respecta tipul prescris in proiect, si obligatoriu va fi insotita de certificat de calitate emis de producator.
Mixturile bituminoase cilindrate se transporta in autocamioane basculante special amenajate, Cu benele curate; mixtura trebuie
sã soseasca la punctul de lucru curata si cu pierdere minima de temperatura. La distante de transport rnai lungi si pe timp rece,
trebuie luate masuri pentru protejarea mixturilor impotriva pierderilor de caldura (bine izolate sau acoperite).
Punerea in opera a mixturilor asfaltice
Punerea in opera a mixturilor si tratarea suprafetei imbracamintii precum si verificare mixturilor, a stratului de baza si a
imbracamintilor gata executate se va face in conformitate cu prevederile AND 605-2013.
Punerea in opera a mixturilor asfaltice se executa numai in anotimpul calduros, in perioada martie-octombrie, la temperaturi
atmosferice de peste 10ºC, in conditiile unui timp uscat. Lucrarile se intrerup pe vant puternic sau pioaie si se reiau numai dupa
uscarea stratului suport.
Regimul termic aplicat rnixturilor asfaltice, functie de tipul de bitum, trebuie sä se incadreze in limitele din tabelul de mai jos:
Tipul liantului Temperatura Temperatura mixturii asfaltice la
mixturii asfaltice la compactare, 0C, min.
asternere, °C, min.
inceput inceput
biturn rutier
neparafinos, tip:
35/50 150 145 110
50/70 140 140 110
70/100 140 135 100
bitum modificat cu
polimeri, clasa:
25/55 165 160 120
45/80 160 155 120
40/100 155 150 120

Inainte de aplicarea straturilor de asfalt se va face curatirea suprafetelor suport de eventualele resturi depuse intre momentul
terminarii lucrarilor din faza anterioara si inceperea asternerii stratului de asfalt.
Suprafetele suport pe care se asterne mixtura asfaltica vor fi in stare uscata.
Suprafata straturilor bituminoase inferiore se va amorsa cu emulsie cationica cu rupere rapida Cu un dozaj de (0,3...0,5) kg
bitum rezidual pe metru patrat, raspandit in film continuu.
Primul strat de asfalt, asternut pe stratul suport va avea grosimea minima prevazuta in proiect in toate punctele. Pentru
preluarea neuniformitatilor locale ale stratului suport la estimarea cantitatilor au fost prevazute cantitati in plus, conform
normativelor. Restul straturilor de asfalt vor avea grosimea minima prevazuta in proiect. La decontare nu se admit cantitati in
minus fata de cele prevazute. Cantitatile consumate in plus fata de cele prevazute, datorate conditiilor tehnologice de realizare,
se suporta de catre executant.

Elementele geometrice si tolerante admise


Grosimile straturilor vor fi cele prevazute in profilul transversal tip al proiectului.Abaterile limita locale admise in minus de la
grosimile
prevazute in proiect pentrufiecare strat in parte este de — 10%.
Abaterile in plus de la grosime nu constituie motiv derespingere.
Latimea straturilor va fi cea prevazuta in proiect
Abaterea limita locala admisa va fi:
pentru lãlimea unei cal de rulare ± 5 cm
pentru latimea unei benzi de stationare ± 2,5 cm
Pantele in profil transversal si declivitalile in profil longitudinal sunt cele prevazute In proiect
Abaterea limita admisa pentru panta profilului transversal este de + 0,5%. La cotele profilului longitudinal se admit abateri locale
de:
 ± 2,5 cm pentru stratul de baza si stratul suport
 ± 1,5 cm pentru stratul de legatura si stratul de uzura.
Denivelarile admise in lungul benzii sub dreptarul de 3 m este de maxim 5 mm.

RECEPTIA UCRARILOR
Receptia pe faze de executie
Receptia pe faze se efectueaza conform Regulamentului privind controlul de stat al calitatii in constructii, aprobat cu HG
272/94 si conform Proceduri privind controlul de statului in fazele de executie determinante, elaborat de MLPAT. Se verifica
daca partea de lucrari ce se receptioneaza s-a executat conform proiectului si se atesta respectarea conditiilor impuse de
normativele tehnice in vigoare si de caietul de sarcini.
In urma verificarilor se incheie proces verbal de receptie pe faze, in care se confirma posibilitatea trecerii la executia fazei
urmatoare.
Receptia pe faze se va face conform Programuiui pentru controlul calitatii si listei fazelor determinante.
Lucrarile nu se vor receptiona daca:
- nu sunt realizate cotele si dimensiunile prevazute in proiect
- nu este realizat gradul de compactare prevazut (atestat de proces verbal de lucrari scunse)
- nu s-au respectat pantele transversale si suprafatarea drumului - lucrarile de scurgere a apelor sunt necorespunzatoare
Defectiunile se vor consemna in procesul verbal incheiat, in care se va stabili si modul si termenele de remediere
Receptia preliminara la terminarea lucrarilor
Receptia preliminara se face la terminarea lucrarilor, pentru intreaga lucrare, conform Regulamentului de receptie a lucrarilor de
constructii si instalatii aferente acestora, aprobat prin HG 273/94
Comisia de receptie va examina lucrarile fate de prevederile documentatiei tehnice aprobate, fata de documentatia de control si
procesele verbale de receptie pe faze, intocmit in timpul executiei lucrarilor.
Daca rezultatele examinarii sunt corespunzatoare se incheie procesul verbal de receptie preliminara la terminarea lucrarilor.
Receptia finala
Receptia finala se face la expirarea termenului de garantie, si se va consemna modul in care s-au comportat constructiile in
perioada de garantie a intregii lucrarii, in conditiile respectarii Regulamentului de mai sus.

INSTRUCTIUNI DE EXPLOATARE, INTRETINERE


Urmarirea comportarii in timp a constructiei se desfasoara pe toata durata de
existenta a acestuia. Organizarea urmaririi in timp se face de catre proprietar, care o va executa cu personal si mijloace proprii,
sau poate contracta o firma abilitata in asffel de activitati.
Urmarirea curenta se va efectua la 12 luni de la darea in folosinta, iar dupa
aceea anual, si in mod obligatoriu dupa producerea de evenimente deosebite, cum ar fi: - cutremure cu grad de seismicitate
mareinundatii, viituri, alunecari de teren,explozie
transporturi grele si/sau agabaritice autorizate sau neautorizate
Urmarirea curenta se efectueaza prin examinare vizuala directa, si daca este cazul prin nnijloace de nnasurare de uz curent
permanente sau temporare. Pentru observatii si masuratori nu sunt necesare amenajari speciale.
In cadrul verificarilor efectuate se vor urrnari cu precadere urmatoarele:
starea suprafetei partii carosabile,scurgerea apelor si starea santurilor si a dispozitivelor de evacuare a apelor starea
infrastructurilor, suprastructurilor podetelor si podurilor
- se vor urmari schimbari vizibile in pozitia constructiei in raport cu mediul inconjurator, modificari ale formei si pozitiei relative
ale elementelor constructive.
In cazul in care se constata deteriorari avansate ale constructiei, se va convoca in mod exceptional o inspectare extinsa asupra
constructiei, iar daca este cazul se va comanda intocmirea unei expertize tehnice si vor lua nnasurile impuse.
In cazul in care se impune, procedura de atentionare, alarmare, restrictionarea sau oprirea circulatiei, stabilirea de variante
ocolitoare, se realizeaza prin semnalizare specifica, cu anuntarea IJP - Serviciul Circulatiei Rutiere.
Rezultatele observatiilor, evenimentele constatate si masurile luate se
consemneaza in "Jurnalul eveninnentelor" din cadrul "Cartii constructiei"
DISPOZITII FINALE
7Constructorul va cere avizul proiectantului pentru orice abatere fata de
proiect, survenita pe parcursul executiei.
In timpul ternnenului de garantie antreprenorul va trebui sa execute in timp
util si pe cheltuiala sa remedierea defectiunilor aparute.
In afara de asta, in aceeasi perioada, si Ia solicitarea in scris a beneficiarului, antreprenorul va trebui sa execute si toate
lucrarile complementare care vor fi necesare ca urmare a degradarilor neimputabile antreprenorului.
Proiectul tehnic si caietele de sarcini au fost intocmite pe baza prescriptiilor
tehnice de baza (standarde, normative, instructiuni tehnice, etc.) in vigoare la data elaborarii proiectului.
Orice modificari ulterioare in continutul prescriptiilor indicate in cadrul Caietului de sarcini precum si orice noi prescriptii aparute
dupa data elaborarii proiectului, devin obligatorii, chiar daca nu concorda cu prevederile din cadrul prezentului caiet de sarcini,
in masura in care prevederile noilor prescriptii sunt mai severe sau mai restrictive decit cele prevazute initial.

DECLARATIE DE CONFORMITATE

Noi, Ofertantul declaram pe proprie raspundere, ca oferta tehnica este in conformitate cu prevederile normelor si normativelor
de specialitate in vigoare, si anume:
Lista documentelor normative de referinta :
STAS 1243-88 Teren de fundare. Clasificarea si identificarea Pamanturilor
STAS 6054-77 Teren de fundare. Adancimi maxime de inghet. Zonarea teritoriuluiRomaniei

STAS 11156-78 Teren de fundare. Geofizica inginereasca. Terminologie

STAS 2745-90 Teren de fundare. Urmarirea tasarilor constructiilor prin metode topografice

STAS 3300/1 -85 Teren de fundare. Prescriptii generale de calcul

STAS 3300/2-85 Teren de fundare. Calculul terenului de fundare in cazul fundarii directe

STAS 10102-75 Constructii de beton, beton armat si beton precomprimat. Prevederi fundamentale pentru calculul si alcatuirea
elementelor

STAS 1667-76 Agregate naturale grele pentru betoane si mortare cu lianti minerali

STAS 4606-80 Agregate naturale grele pentru betoane si mortare cu lianti minerali. Metode de incercare
(M-SR 12/87)
SR 6232:1996 Cimenturi, adaosuri minerale si aditivi. Clasificare si terminologie

STAS 227/1 -86 Cimenturi. Incercari fizice. Indicatii generale, pregatirea probelor si prepararea pastei de
consistenta normala

SR 227-2:1994Cimenturi. Incercari fizice. Determinarea finetii de macinare


SR EN 1 96-3:1 995 Cimenturi. Incercari fizice. Determinarea timpului de priza
ST EN 1 96-1 :1 995 Cimenturi. Incercari fizice. Determinari pe rezistente mecanice

STAS 1275-88 Incercari pe betoane. Incercari pe betonul intarit. Determinarea rezistentelor mecanice.

STAS 1759-88Incercari pe betoane. Incercari pe betonul proaspat. Determinarea densitatii aparente, a lucrabilitatii, a
continutului de agregate fine si a inceputului de priza

STAS 1799-88Constructii de beton, beton armat si beton precomprimat. Tipul si frecventa verificarilor calitatii materialelor si
betoanelor destinate executarii lucrarilor de constructii

STAS 9850-89 Verificarea compactarii terasamentelor

STAS 2320-88Incercari pe betoane si mortare. Tipare metalice demontabile pentru confectionarea epruvetelor

STAS 2414-91 Incercari pe betoane. Determinarea densitatii, compactitatii si porozitatii betonului intarit.

STAS 2833-80 Incercari pe betoane. Determinarea contractiei axiale a betonului intarit

STAS 3349/1 -83Betoane de ciment. Prescriptii pentru stabilirea gradului degresivitate a apei
STAS 3518-89 Incercari pe betoane. Determinarea rezistentei la inghet – dezghet

STAS 5585-71 Incercari pe betoane. Determinarea modulului de elasticitate static la compresiune a betonului.
(M-SR 6/85)

STAS 6652/1 -82 Incercari nedistructive ale betonului. Clasificare si indicatii generale SR 138:1994 Carton bitumat

C 11 -74 Instructiuni tehnice privind alcatuirea si folosirea in constructii a panourilor din placaj pentru cofraje (Bul. constr. nr.
4/1975)

C 17-82 Instructiuni tehnice pentru prepararea mortarului. (Bulet. Constr. nr. 1/1983 si nr. 4/1985).

C 26-85 Normativ pentru incercarea betonului prin metode nedistructive (Bul. constr. nr. 8/1985 si nr.
2/1987)

AND550-99 Standard pt. dimensionarea straturilorbituminoase de rigidizare a sistemelor de


drumuri non-rigide si semi-rigide
CD16-2000 Standard referitor la conditiile deproiectare si telmologia de executie pt.
imbracamintile rutiere
PD189-2000 Standard pt, detenninarea capacitatii de trafic a drumurilor publice
PD177-2001 Standard pt. dimensionarea sistemelor de drum non-rigide si semi-rigide (metoda analitica)
AND 513- 2002 Instructi-uni tehnice referitoare laproiectarea, executia si
intretinereadrumurilor publice
CD152-2002 Standard pt. dimensionarea straturilor de rigidizare a sistemelor de drumuri non- rigide si semi-
rigide care contin agregate naturale
STAS863/85 Lucrari de drumuri. Elemente geometrice ale traseelor. Prescriptii de proiectare
STAS2914 Lucrari de drumuri. Terasamente. Conditii tehnice generale de calitate
STAS174/1/2009 Imbracaminti bituminoase cilindrate executate la cald
STAS 6400 Lucrari de drumuri. Straturi de baza si de fundatii

AND605/2013 Mixturi asfaltice executate la cald. Conditii tehnice privind proiectarea, prepararea si punerea in
opera
STAS 1709/1990 Actiunea fenomenului de inghet-dezghet la lucrari de drumuri

C 112-86 Normativ pentru proiectarea si executarea hidroizolatiilor din materiale bituminoase la lucrarile de constructii
(Bul. constr. nr. 9/1986, nr.4/1987 si nr. 9/1987)

C 140-86 Normativ pentru executarea lucrarilor din beton si beton armat (Bul. constr. nr. 12/1986).

C 167-77 Norme privind cuprinsul si modul de intocmire, completare si pastrare a cartii tehnice a constructiilor
(Bul. constr. nr. 12/1977si nr. 5-6/1983)

Lista documentelor normative conexe :


C 16 Normativ pentru executarea lucrărilor de betoane pe timp friguros.

C 56/2002 Normativ pentru verificarea calitătii şi receptia lucrărilor de instalatii aferente constructiilor.

NE 012-99Cod de practică pentru executarea lucrărilor din beton,beton armat şi beton precomprimat.

Lege pentru aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 34/2002 privind prevenirea, reducerea şi controlul integrat al
poluării - publicată in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 901/12.12.2002.
Legea nr. 106/96 - Legea protectiei civile publicată in Monitorul Oficial din 03.10.1996.

M.A.P.P.M. Legea nr. 107 din 1997, Legea Apelor, publicată in Monitorul Oficial al Rom niei, Partea I, nr. 244 din 8 octombrie
1996, cu modificările ulterioare.

M.A.P.P.M. Legea nr. 137 din 2000, Legea Protectiei Mediului


Norme specifice de protectia muncii:
LEGE nr. 319 din 14 iulie 2006 a securităţii şi sănătăţii în munca

PUBLICATĂ ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 646 din 26 iulie 2006

HOTARARE nr. 1.092 din 16 august 2006privind protecţia lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenţi biologici
în muncăPUBLICATĂ ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 762 din 7 septembrie 2006

HOTARARE nr. 1.093 din 16 august 2006privind stabilirea cerinţelor minime de securitate şi sănătate pentru protecţia
lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenţi cancerigeni sau mutageni la locul de muncăPUBLICATĂ ÎN:
MONITORUL OFICIAL nr. 757 din 6 septembrie 2006

HOTARARE nr. 1.091 din 16 august 2006privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru locul de muncă PUBLICATĂ
ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 739 din 30 august 2006

HOTARARE nr. 1.048 din 9 august 2006privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea de către lucrători a
echipamentelor individuale de protecţie la locul de muncăPUBLICATĂ ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 722 din 23 august 2006
HOTARARE nr. 1.051 din 9 august 2006privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru manipularea manuala a
maselor care prezintă riscuri pentru lucrători, în special de afecţiuni dorsolombare PUBLICATĂ ÎN: MONITORUL OFICIAL nr.
713 din 21 august 2006

HOTARARE nr. 1.028 din 9 august 2006privind cerinţele minime de securitate şi sănătate în muncă referitoare la utilizarea
echipamentelor cu ecran de vizualizare
PUBLICATĂ ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 710 din 18 august 2006
ORDIN nr. 450/825 din 6 iunie 2006pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 346/2002 privind
asigurarea pentru accidente de munca şi boli profesionale, cu modificările şi completările ulterioarePUBLICATĂ ÎN:
MONITORUL OFICIAL nr. 708 din 17 august 2006

HOTARARE nr. 971 din 26 iulie 2006privind cerinţele minime pentru semnalizarea de securitate şi/sau de sănătate la locul de
muncăPUBLICATĂ ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 683 din 9 august 2006

HOTARARE nr. 493 din 12 aprilie 2006privind cerinţele minime de securitate şi sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la
riscurile generate de zgomotPUBLICATĂ ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 380 din 3 mai 2006

HOTARARE nr. 300 din 2 martie 2006privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru şantierele temporare sau
mobilePUBLICATĂ ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 252 din 21 martie 2006

HOTARARE nr. 1.876 din 22 decembrie 2005privind cerinţele minime de securitate şisănătate referitoare la expunerea
lucrătorilor la riscurile generate de vibraţiiPUBLICATĂ ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 81 din 30 ianuarie 2006

HOTARARE nr. 1.875 din 22 decembrie 2005privind protecţia sănătăţii şi securităţii lucrătorilor faţă de riscurile datorate
expunerii la azbestPUBLICATĂ ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 64 din 24 ianuarie 2006

Ordinul M.L.P.T.L. Regulamentul privind protectia si igiena muncii in constructii 9/N/15.03.1993


(H.G.795/1992)

Ordinul 42/78 al M.M.P.S. Norme unice privind producerea, transportul si folosirea clorului. si 96/78 al M.S.

Ordinul 42/78 M.C.Ind Norme de protectia muncii in activitatea de constructii montaj.1233/D 1980

Ordinul 34/75 al M.M. Norme republicane de protectia muncii si 60/75 al M.S.

PE 119 Norme de protectia muncii pentru instalatii electrice

C 56-2002 Normativ pentru verificarea calitătii lucrărilor de constructii şi instalatii aferente.

Norme generale de PSI, aprobate prin Ordin nr 381/1219/ MC/94 al Ministerului de Interne şi al MLPAT

Normele generale de protecţia muncii elaborate în comun de Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei şi Ministerul
Sănătăţii;

Regulament privind protecţia şi igiena muncii în construcţii aprobat cu Ordinul MLPAT nr. 9/N/15.03.1993

Ordinul Ministerului Sănătăţii nr.536- 97 pentru aprobarea Normelor de igien i a recomandărilor privind mediul de viaţă al
populaţiei.

Ordinul MT nr. 43/1998 - Norme privind încadrarea în categorii a drumurilor de interes national.

Ordinul MT nr. 45/1998 - Norme tehnice privind proiectarea, construirea si modernizarea drumurilor.

Ordinul MT nr. 46/1998 - Norme tehnice privind stabilirea clasei tehnice a drumurilor publice.

Ordinul MT/MI nr. 411/1112/2000 - Norme metodologice privind conditiile de publicat în MO


397/24.08.2000 închidere a circulatiei si de instruire a
restrictiilor de circulatie în vederea executării
de lucrări în zona drumului public si/sau pentru
protejarea drumului.

NGPM/1996 - Norme generale de protectia muncii.

NSPM nr. 79/1998 - Norme privind exploatarea si întretinerea drumurilor si podurilor.

Ordin MI nr. 775/1998 - Norme de prevenire si stingere a incendiilor si dotarea cu mijloace tehnice
de stingere.
Ordin AND nr. 116/1999 - Instructiuni proprii de securitatea muncii pentru lucrări de întretinere, reparare i exploatare a
drumurilor si podurilor.

REGLEMENTARI TEHNICE

CD 31-2002 - Normativ pentru determinarea prin deflectografie si deflectometrie a capacitãtii


ortante a drumurilor cu structuri rutiere suple si semirigide.
C 56-85 Normativ pentru verificarea calitãtii si receptia lucrãrilor de constructii si instalatii
aferente.
AND 539 Normativ pentru realizarea mixturilor bituminoase stabilizate cu fibre de celulozã,
estinate executãrii îmbrãcãmintilor bituminoase rutiere.
AND 549 - Normativ privind îmbrãcãmintile bituminoase cilindrate la cald, realizate cu bitum
odificat cu polimeri.
AND 553 - Normativ privind executia îmbrãcãmintilor bituminoase cilindrate la cald realizate
in mixturã asfalticã, cu bitum aditivat.
AND 559 - Normativ privind executia îmbrãcãmintilor bituminoase cilindrate la cald,
ealizate din mixturi asfaltice cu bitum aditivat.
NE 012 - Cod de practicã pentru executarea lucrãrilor din beton, beton armat si beton
recomprimat.

STANDARDE

SR 183-1 - Lucrãri de drumuri. Îmbrãcãminti de beton de ciment


xecutate în cofraje fixe. Conditii tehnice de calitate.

SR 183-2 - Lucrãri de drumuri. Îmbrãcãminti de beton de ciment


executate în cofraje glisante. Conditii tehnice de calitate.

SR EN 196-1 - Metode de încercãri ale cimenturilor. Partea 1: Determinarea


rezistentelor mecanice.

SR EN 196-2 - Metode de încercãri ale cimenturilor. Partea 2: Analiza


chimicã a cimenturilor.

SR EN 196-3:1995 + + SR EN 196-3:1995/AC
- Metode de încercãri ale cimenturilor. Partea 3: Determinarea
timpului de prizã si a stabilitãtii.

SR EN 196-6 - Metode de încercãri ale cimenturilor. Determinarea finetii.

SR EN 196-7 - Metode de încercãri ale cimenturilor. Metode de prelevare si


pregãtire a probelor de ciment.
SR 227-2 - Cimenturi. Încercãri fizice. Determinarea finatii de mãcinare
prin cernere pe proba de 100 g.

SR 388 - Ciment Portland.

STAS 42 - Bitumuri. Determinarea penetratiei.

STAS 60 - Bitumuri. Determinarea punctului de înmuiere.


Metoda cu inel si bilã.
SR 61 - Bitumuri. Determinarea ductilitãtii.

STAS 113 - Bitumuri. Determinarea punctului de rupere Fraass.

AND 605-2013 - Lucrãri de drumuri. Îmbrãcãminti bituminoase cilindrate


executate la cald. Conditii tehnice de calitate.

AND 605-2013 - Lucrãri de drumuri. Îmbrãcãminti bituminoase

AND 605-2013/C1 cilindrate, executate la cald. Conditii tehnice pentru prepararea


si punerea în operã a mixturilor asfaltice si receptia
îmbrãcãmintilor executate.

STAS 539 - Filer de calcar, filer de cretã si filer de var stins în pulbere.

STAS 730 - Agregate naturale pentru lucrãri de cãi ferate si drumuri.


Metode de încercare.

STAS 1243 - Teren de fundare. Clasificarea si identificarea pãmânturilor.

STAS 1709/1 - Actiunea fenomenului de înghet-dezghet la lucrãri de


drumuri. Adâncimea de înghet în complexul rutier. Prescriptii
de calcul.

STAS 1709/2 - Actiunea fenomenului de înghet-dezghet la lucrãri de


drumuri. Prevenirea si remedierea degradãrilor din înghet
dezghet. Prescriptii tehnice.

STAS 1709/3 - Actiunea fenomenului de înghet-dezghet la lucrãri dedrumuri.


Determinarea sensibilitãtii la înghet a pãmânturilor defundatie. Metoda de determinare.

STAS 1913/1 - Teren de fundare. Determinarea umiditãtii.

STAS 1913/3 - Teren de fundare. Determinarea densitãtii pãmânturilor.


STAS 1913/4 - Teren de fundare. Determinarea limitelor de plasticitate.

STAS 1913/5 - Teren de fundare. Determinarea granulozitãtii.

STAS 1913/12 - Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor fizice si


ecanice ale pãmânturilor cu umflãri si contractii mari.

STAS 1913/13 Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor de


compactare. Încercarea Proctor.

STAS 1913/15 - Teren de fundare. Determinarea greutãtii volumice pe teren.

STAS 2914 - Lucrãri de drumuri. Terasamente. Conditii tehnice generale


de calitate.

SR 662 - Lucrãri de drumuri. Agregate naturale de balastierã. Conditii


tehnice de calitate.

STAS 4606 - Agregate naturale grele pentru mortare si betoane cu lianti


minerali. Metode de încercare.

STAS 6400 - Lucrãri de drumuri. Straturi de bazã si de fundatie. Conditii


tehnice generale de calitate.

STAS 12288 - Lucrãri de drumuri. Determinarea densitãtii straturilor rutiere


cu dispozitivul cu con si nisip.
SR EN 196-2 - Metode de încercãri ale cimenturilor. Partea 2: Analiza
chimicã a cimenturilor.

SR EN 13282 - Lianti hidraulici rutieri. Compozitie, specificatii si criterii de


conformitate.

STAS 8840 - Lucrãri de drumuri. Straturi de fundatii din pãmânturi


stabilizate mecanic. Conditii tehnice generale de calitate.

STAS 10.473/2 - Lucrãri de drumuri. Straturi rutiere din agregate naturale sau
pãmânturi, stabilizate cu lianti hidraulici sau puzzolanici.
Metode de determinare si încercare.

STAS 438/1-89 - Produse de otel pentru armarea betonului. Otel beton


laminat la cald. Mãrci si conditii tehnice de calitate.
SR 1848-4:1995 Siguranta circulatiei. Semafoare pentru dirijarea circulatiei.
Conditii tehnice de calitate.

STAS 1848/5-82 Semnalizare rutierã. Indicatoare luminoase pentru circulatie.


Conditii tehnice de calitate.

STAS 2543-76 - Împletituri din sârmã. Plase cu ochiuri pãtrate.

STAS 4606-80 - Agregate naturale grele pentru mortare si betoane cu lianti


minerali. Metode de încercare.

SR EN 45.014:2000 Criterii generale pentru declaratia de conformitate a


furnizorului (Ghid ISO/CEI 22:1996).

STAS 6400 - Lucrãri de drumuri. Straturi de bazã si de fundatie. Conditii


tehnice generale de calitate.

STAS 8849 - - Lucrãri de drumuri. Rugozitatea suprafetelor de rulare.


Metode de mãsurare.

STAS 8877 – Emulsii bituminoase cationice cu rupere rapidã pentru


lucrãrile de drumuri.

STAS 10.969/3 - Lucrãri de drumuri. Adezivitatea bitumurilor pentru drumuri


la agregatele naturale. Metoda de determinare cantitativã.

SR EN 12.697-1 + SR EN 12.697-1/AC
- Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 1: Continutul de bitum solubil.

SR EN 12.697-3+SR EN 12.697-3/AC
- Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 3: Recuperarea bitumului: Evaporator
rotativ.

SR EN 12.697-4 +SR EN 12.697-4/AC


- Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice reparate la cald. Partea 4: Recuperarea bitumului: Coloana de
fractionare.

SR EN 12.697-27 - Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi


asfaltice preparate la cald. Partea 27: Prelevarea probelor.

SR EN 12.697-28 - Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi


asfaltice preparate la cald. Partea 28: Pregatirea probelor
pentru determinarea continutului de bitum, a continutului de
apã si a compozitiei granulometrice.
TEHNOLOGII PROPUSE

TEHNOLOGIA LUCRARILOR DE TERASAMENTE

GENERALITATI

DOMENIU DE APLICARE

Prezenta tehnologie se aplica la executarea terasamentelor pentru modernizarea, constructia si reconstructia drumurilor
publice. El cuprinde conditiile tehnice comune ce trebuie sa fie indeplinite la executarea debleelor, rambleelor, transporturilor,
compactarea, nivelarea si finisarea lucrarilor, controlul calitatii si conditiile de receptie.

PREVEDERI GENERALE

La executarea terasamentelor se respecta prevederile din standardele si normativele in vigoare, in masura in care completeaza
si nu contravin prezentului caiet de sarcini.
Antreprenorul va asigura prin posibilitatile proprii sau prin colaborare cu unitati de specialitate efectuarea tuturor incercarilor si
determinarilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini.
Antreprenorul este obligat sa efectueze, la cererea beneficiarului/inginerului, verificari suplimentare, fata de prevederile
prezentului caiet de sarcini.
Antreprenorul este obligat sa asigure adoptarea masurilor tehnologice si organizatorice care sa conduca la respectarea stricta a
prevederilor prezentului caiet de sarcini.
Antreprenorul este obligat sa tina evidenta zilnica a conditiilor de executare a terasamentelor, cu rezultatele obtinute in urma
determinarilor si incercarilor.
In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini "Clientul/Inginerul" va dispune intreruperea executiei
lucrarilor si luarea masurilor care se impun.

MATERIALE FOLOSITE

PAMANT VEGETAL

Pamantul vegetal existent va fi mutat si stocat departe de lucrarile de terasamente.


Toate taluzele de la lucrarile de reabilitare vor fi acoperite cu pamant vegetal si plantate cu iarba imediat dupa terminarea
lucrarilor de terasamente corespunzatoare. Planul de lucrari de terasamente dat de Inginer va detaila masurile luate pentru
pamantul vagetal existent.
Furnizorii de pamant vegetal vor alege pamant vegetal din partile locului, adecvat vegetatiei.

PAMANTURI PENTRU TERASAMENTE

Categoriile si tipurile de pamânturi clasificate conform STAS 1243-88 care se folosesc la executarea terasamentelor sunt date
in tabelul 1.a si 1.b.
Materiale pentru lucrari de terasamente

Tabel 1a
Denumirea si caracteristicileSimbol Continutul Coeficient de Indicele de Umflare Calitate ca
pricipalelor de neuniformitateplasticitatelibera material
tipuri de pamanturi granule fineUn pentru UL% pentru
in % a fractii terasamente
masei totale sub 0.5mm
0.005mm
0.05mm
Pamanturi Cu foarte putine1a <1<10<20 >5 0 - Foarte buna
necoezive parti
grosiere fine, neuniforme
(fractiunea mai (granulozitate
mare de 2mm continua);
reprezinta mai insensibile
mult de 50% la inghet-dezghet
Idem
si 1a, insa 1b <5 Foarte buna
uniforme
la variatiile de
(granulozitate
umiditate
discontinua)
Idem 2a, insa 2b <5 Buna
uniforme
(granulozitate
discontinua)
Pamanturi Cu mai multe parti
necoezive medii fine; foarte3a >6>20>40 >10 <40 Mediocra
si fine (fractiunea sensibile
mai mica de 2mm la inghet-dezghet;
reprezinta mai fractiunea fina
mult de 50%) cu prezinta umflare
liant constituit libera (contractie)
din pamanturi Idem
redusa;3a insa 3b >40 mediocra
coezive. Nisip cu fractiunea fina
pietris, nisip prezinta umflare
mare, mijlociu libera medie sau
sau fin cu liant mare
prafos sau argilos
Pamanturi Cu parti fine; 2a <6<20<40 >5 <10 - Foarte buna
necoezive medii neuniforme
si fine (fractiunea (granulozitate
mai mica de 2mm continua )
reprezinta mai sensibilitate
mult de 50% mijlocie
la inghet-dezghet
insensibile la
variatiile de
temperatura
Pamânturile clasificate ca foarte bune pot fi folosite in orice conditii climaterice si hidrologice, la orice inaltime de terasament,
fara a se lua masuri speciale.
Pamânturile clasificate ca bune pot fi de asemenea utilizate in orice conditii climaterice, hidrologice si la orice inaltime de
terasament, in compactarea lor necesitând o tehnologie adecvata.
Pamânturile prafoase si argiloase, clasificate ca mediocre in cazul când conditiile hidrologice locale sunt mediocre si
nefavorabile vor fi folosite numai cu respectarea prevederilor STAS 1709-90 privind prevenirea degradarilor provocate din
inghet-dezghet.

APA PENTRU COMPACTARE

Apa necesara compactarii rambleelor nu trebuie sa fie murdara si nu trebuie sa contina materii organice in suspensie.

VERIFICAREA CALITATII PAMANTURILOR

Verificarea calitatii pamântului consta in determinarea principalelor caracteristici ale acestuia prevazute in tabelul 2.

NOTA: Materialele provenite din excavatia in stanca sau roci se vor folosi la terasamente cu respectarea conditiilor din tabelul
de mai jos.

Tabel 2
Nr. Caracteristici care se Frecvente minime Metode de
crt verifica determinare
1 Granulozitate In functie de heterogenitatea pamântului 1913/5-85
conform
2 Limita de plasticitate utilizat , insa cel putin STAS
1913/4-86
3 o incercare la 5.000 mc 1243-88
Coeficientul de
neuniformitate

4 Pentru pamânturile folosite in rambleele 1913/13-83


Caracteristicile de compactare Dinspatele zidurilor si pamânturile folosite

5 Umflare libera la protectia rambleelor 1913/12-88


6 Sensibilitate la o incercare la fiecare 1.000 mc. 1709/3 - 90
inghet, dezghet
7 Umiditate Zilnic si la fiecare 500 mc 1913/1-82

Laboratorul Antreprenorului va avea un registru cu rezultatele tuturor determinarilor de laborator.

EXECUTAREA TERASAMENTELOR

PICHETAJUL LUCRARILOR

Pichetajul axei traseului va fi efectuat prin grija antreprenorului. Sunt materializate pe teren toate punctele importante ale
traseului prin picheti cu martori, iar vârfurile de unghi prin borne de beton legati de reperi amplasati in afara amprizei drumului.
Pichetajul este insotit si de o retea de reperi de nivelment stabili, din borne de beton, amplasati in afara zonei drumului cel putin
câte doi reperi pe km.
Inainte de inceperea lucrarilor de terasamente Antreprenorul trece la restabilirea si completarea pichetajului in cazul situatiei
aratate la pct.8.1. sau la executarea pichetajului complet nou in cazul situatiei de la pct.8.2.
Pichetii implantati in cadrul pichetajului complementar vor fi legati in plan si in profil in lung de aceiasi reperi ca si pichetii din
pichetajul initial.
Odata cu definitivarea pichetajului, in afara de axa drumului, Antreprenorul va materializa prin tarusi si sabloane urmatoarele:
 inaltimea umpluturii sau adâncimea sapaturii in ax;
 punctele de intersectii ale taluzelor cu terenul natural (ampriza);
 inclinarea taluzelor.
Antreprenorul este raspunzator de buna conservare a tuturor pichetilor si reperilor de a le restabili sau de a le reamplasa daca
este necesar.
In caz de nevoie, scoaterea lor in afara amprizei lucrarilor este efectuata de catre Antreprenor, pe cheltuiala si raspunderea sa.
Aceasta operatie nu poate sa fie efectuata decât dupa ce obtine aprobarea "Inginerului" in scris, cu cel putin 24 de ore inainte
de inceperea lucrarilor.
Cu ocazia efectuarii pichetajului vor fi identificate si toate instalatiile subterane si aeriene, electrice, de telecomunicatii sau de
alta natura, aflate in ampriza lucrarilor in vederea mutarii sau protejarii acestora conform documentatiilor tehnice pentru
predarea terenului liber Antreprenorului.

LUCRARI PREGATITOARE

Inainte de inceperea lucrarilor de terasamente se executa urmatoarele lucrari pregatitoare in limita zonei expropriate:
 curatirea terenului de frunze, crengi, iarba si buruieni;
 decaparea si depozitarea pamântului vegetal;
 asanarea zonei drumului prin indepartarea apelor de suprafata si adâncime; aprobarea de catre Inginer a Procedurilor
tehnice de Executie pentru lucrarile de terasamente.
Curatirea terenului de frunze, crengi, iarba si buruieni si alte materiale se face pe intreaga suprafata a amprizei.
Decaparea pamântului vegetal se face pe intrega suprafata a amprizei drumului si a gropilor de imprumut. Grosimea minima
de decapare este egale cu cea prevazuta in proiect.
Pamântul decapat si alte produse care sunt improprii vor fi depozitate in depozit definitiv, evitând orice amestec sau
impurificare a acestora. Pamântul vegetal va putea fi pus intr-un depozit provizoriu in vederea unei eventuale reutilizari.
In portiunile de drum unde apele superficiale se pot scurge spre rambleul sau debleul drumului, acestea trebuie abatute prin
santuri de garda care sa colecteze si sa evacueze apa in afara amprizei drumului.
Demolarile constructiilor existente vor fi executate pâna la adâncimea de 1,00 m sub nivelul platformei terasamentelor.
Materialele provenite din demolare vor fi strânse cu grija pentru a fi reutilizate conform indicatiilor precizate in caietele de sarcini
speciale sau in lipsa acestora vor fi evacuate in groapa publica cea mai apropiata, transportul fiind in sarcina Antreprenorului.
Toate golurile ca: puturi, pivnite, excavatii, gropi dupa scoaterea buturugilor si radacinilor, etc. vor fi umplute cu pamânt bun
pentru umpluturaconform prevederilor art.4 si compactate metodic pentru a obtine gradul de compactare prevazut in tabelul nr.
5 punctul b.
Antreprenorul nu va trece la executia terasamentelor inainte ca "Inginerul" sa constate si sa accepte executia lucrarilor
pregatitoare enumerate in prezentul articol.
Aceasta acceptare trebuie sa fie in mod obligatoriu mentionata in registrul de santier.

MISCAREA PAMANTULUI

Miscarea pamântului se efectueaza prin utilizarea pamântului provenit din sapaturi in profilele cu umplutura a proiectului.
Excedentul de sapatura ca si pamânturile din deblee care sunt improprii realizarii in ramblee in sensul prevederilor din art.4
precum si pamântul din patul drumului din zonele de debleu care trebuie inlocuite in sensul art.4 vor fi transportate in depozite
definitive.
Necesarul de pamânt care nu poate fi acoperit din deblee provine din gropi de imprumut.
Daca in cursul executiei lucrarilor rezulta ca natura pamânturilor provenind din deblee si gropi de imprumut este incompatibila
cu prescriptiile prezentului caiet de sarcini si ale caietului de sarcini speciale relativ la calitate si conditiile de executie a
rambleelor, Antreprenorul trebuie sa informeze "Inginerul" si sa-i supuna spre aprobare propuneri de modificare a provenientei
pamântului pentru umplutura.
La lucrarile importante clientul daca considera necesar de a preciza, completa sau modifica prevederile art.4 al prezentului
caiet de sarcini poate intocmi in cadrul caietului de sarcini speciale "Tabloul de corespondenta a pamântului" prin care se
defineste destinatia fiecarei naturi a pamântului provenit din deblee sau gropi de imprumut.
Transportul pamântului se face pe baza unui plan intocmit de Antreprenor- "Tabloul miscarii pamântului" care defineste in
spatiu miscarile si localizarea finala a fiecarui volum izolat de debleu sau din groapa de imprumut considerata in mod individual.
El tine cont de "Tabloul de corespondenta a pamântului" stabilit de Client, daca aceasta exista, ca si de punctele de trecere
obligatorii ale itinerariului de transport si prescriptiile caietului de sarcini speciale. Acest plan este supus aprobarii "Inginerului"
in termen de 30 de zile de la notificarea ordinului de inceperea lucrarilor.
Tabloul miscarii pamantului trebuie sa fie dat spre aprobare “Inginerului “

GROPI DE IMPRUMUT SI DEPOZITE

In lipsa unor precizari in caietul de sarcini speciale, alegerea gropilor de imprumut sau a depozitelor este lasata la latitudinea
Antreprenorului, sub rezerva aprobarii "Inginerului". Acest acord va trebui sa fie solicitat cu minimum opt zile inainte de
inceperea exploatarii gropilor de imprumut sau a depozitelor. Cererea trebuie sa fie insotita, daca "Inginerul" considera ca este
necesar, de:
 o justificare a calitatii materialelor in spiritul prevederilor articolului 4 al prezentului caiet de sarcini, in ce priveste
gropile de imprumut. Cheltuielile pentru sondaje si analize fiind in sarcina antreprizei;
 acordul pentru ocuparea terenurilor pentru depozite si pentru extragerea de pamânt din gropile de imprumut dat de
proprietarul terenului.
La exploatarea gropilor de imprumut Antreprenorul va respecta urmatoarele reguli:
 Crestele taluzelor gropilor de imprumut trebuie, in lipsa autorizatiei prealabile a "Inginerului", sa fie la o departare mai
mare de 10 m de limitele zonei drumului;
 Sapaturile in gropile de imprumut pot fi efectuate in continuarea taluzelor de debleu cu conditia ca fundul sapaturii sa
fie la terminarea extragerii, nivelat de asa maniera ca evacuarea apelor din precipitatii sa fie asigurata in bune conditii iar
taluzele sa fie ingrijit executate.
 Sapaturile in gropile de imprumut nu vor putea fi practicate sub nivelul proiectat al drumului, in profilele in debleu sau
sub cota santului de scurgere a apelor in zona de rambleu;
 In albiile majore ale râurilor, gropile de imprumut vor fi executate in avalul drumului amenajând o bancheta de 4,00 m
latime intre piciorul taluzului drumului si groapa de imprumut;
 Fundul gropilor de imprumut va avea o panta transversala de 1...3% spre exterior si o panta longitudinala care sa
asigure scurgerea si evacuarea apelor;
 Taluzurile gropilor de imprumut amplasate in lungul drumului se vor executa cu inclinarea de 1:1,5...1:3, când intre
piciorul taluzului drumului si marginea gropii de imprumut nu se lasa nici un fel de banchete, taluzul gropii de imprumut dinspre
drum va fi de 1:3.
Surplusul de sapatura in zonele de debleu poate fi depozitat dupa cum urmeaza:
 fie in continuarea terasamentului in rambleu, fiind nivelate, compactate si taluzate conform prescriptiilor aplicabile
rambleelor drumului. Suprafata lor superioara va fi nivelata la o cota cel mult egala cu cota muchiei platformei rambleului;
 fie la mai mult de 10 m de crestele taluzelor de debleu ale drumurilor in executie sau a celor existente si in afara
firelor de scurgerea apelor.
In ambele situatii este necesar sa se obtina aprobarea pentru ocuparea terenului si sa se respecte conditiile impuse.
La amplasarea depozitelor se va urmari ca prin executia lor sa nu provoace inzapezirea drumului.
Antreprenorul va avea grija ca gropile de imprumut si depozitele sa nu compromita stabilitatea masivelor naturale nici sa nu
riste antrenarea lor de ape sau sa cauzeze, din diverse motive, pagube sau prejudicii persoanelor sau bunurilor publice sau
particulare. In acest caz, Antreprenorul va fi in intregime raspunzator de aceste pagube. "Inginerul" se va putea opune
executarii gropilor de imprumut sau depozitelor susceptibie de a inrautati aspectul imprejurimilor si a scurgerii apelor, fara ca
Antreprenorul sa poata pretinde pentru acestea fonduri suplimentare sau despagubiri.
Achizitionarea sau despagubirea pentru ocuparea terenurilor afectate depozitelor de pamânturi ca si celor necesare gropilor de
imprumut ramân in sarcina Antreprenorului.

EXECUTIA RAMBLEELOR

Modul de executie a rambleelor


Rambleele se executa din straturi elementare suprapuse, pe cât posibil orizontale, pe intreaga latime a platformei si in principiu
pe intreaga lungime a rambleului.
Daca dificultatile speciale, recunoscute de "Inginer", o impun, straturile elementare pot fi executate pe latimi inferioare celei a
rambleului. Acest rambleu va fi atunci executat din benzi alaturate care impreuna acopera intreaga latime a profilului, decalarea
in inaltime intre doua benzi alaturate nu trebuie sa depaseasca grosimea maxima impusa.
Pamântul adus pe platforma este imprastiat si nivelat pe intreaga latime a platformei in grosimea optima de compactare
stabilita, urmarind realizarea unui profil longitudinal pe cât posibil paralel cu profilul definitiv.
Profilul transversal al fiecarui strat elementar va trebui sa prezinte pante suficient de mari pentru a asigura scurgerea rapida a
apelor de ploaie. In lipsa unor alte precizari aceste pante vor fi de minimum 5%.
La punerea in opera se va tine seama de umiditatea optima de compactare. Pentru aceasta, laboratorul santierului va face
determinari ale umiditatii la sursa si se vor lua masurile in consecinta pentru punerea in opera, respectiv asternerea si
necompactarea imediata, lasând pamântul sa se zvânte sau sa se trateze cu var pentru a-si reduce umiditatea cât mai aproape
de cea optima, sau din contra, udarea stratului asternut pentru a-l aduce la valoarea umiditatii optime.

Compactarea rambleelor
Toate rambleele vor fi compactate pentru a se realiza gradul de compactare Proctor normal prevazute in STAS 2914 - 84
conform tabelului 5.
Tabel 5

Pământuri
Zonele din terasamente la care se necoezive Coezive
prescrie gradul de coampactare Îmbrăcăminţi Îmbrăcăminţi Îmbrăcăminţi Îmbrăcăminţi
permanente semipermanente permanente semipermanente
a.Primii 30 cm ai terenului natural sub un
rambleu cu înălţimea de h de h: < 2,00 m 100 95 97 93
h : > 2,00 m 95 92 92 90
b.În corpul rambleelor la adâncimea (h) 100 100 100 100
sub patul drumului : h : < 0,50 m, 0,5 < h : 100 97 97 94
< 2,00 m, h : > 2,00 m 95 92 92 90
c.În deblee pe adâncimea de 30 cm sub
patul drumului 100 100 100 100

Antreprenorul va trebui sa supuna acordului "Inginerului" cu cel putin opt zile inainte de inceperea lucrarilor grosimea maximala
a stratului elementar pentru fiecare tip de pamânt pentru a obtine dupa compactare gradele de compactare aratate in tabelul 5
cu utilajele folosite pe santier.In acest scop inainte de inceperea lucrarilor va realiza câte un tronson de incercare de minimum
30 m lungime pentru fiecare tip de pamânt. Daca compactarea prescrisa nu poate fi obtinuta, Antreprenorul va trebui sa
ralizeze o noua plansa de incercare dupa ce va aduce modificarile necesare grosimii straturilor si utilajului folosit. Rezultatele
acestor incercari trebuie sa fie mentionate in registrul de santier.In cazurile când nu se va putea realiza aceasta obligatie
grosimea straturilor succesive nu va putea depasi 20 cm dupa compactare.
Abaterile limita la gradul de compactare vor fi de 3% sub imbracamintile din beton de ciment si de 4% sub celelalte
imbracaminti si se accepta in max. 10% din numarul punctelor de verificare.

Controlul compactarii
Starea rambleului este controlata prin supravegherea "Inginerului" pe masura executiei in urmatoarele conditii:
a) controlul va fi strat dupa strat;
b) se va proceda pentru fiecare strat la urmatoarele incercari cu frecventa teoretica din tabelul 6 care vor putea eventual sa
fie modificate prin caietul de sarcini speciale.

Tabel 6
Denumirea încercării Frecvenţa minimală a încercărilor Observaţii
Încercarea proctor 1 la 5.000 mc Pentru fiecare tip de pământ
Determinarea conţinului de apă 1 la 250 ml de platformă Pe strat
Determinarea gradului de compactare 3 la 250 ml de platformă Pe strat

Laboratorul Antreprenorului va tine un registru in care se vor consemna toate rezultatele privind incercarea Proctor
determinarea umiditatii si a gradului de compactare realizat pe straturi si sectoare.
Antreprenorul poate sa ceara receptia unui strat numai daca toate gradele de compactare corespunzatoare sunt superioare
minimului prescris. Aceasta receptie va trebui in mod obligatoriu mentionata in registrul de santier.

Profile si taluzuri

Lucrarile trebuie sa fie executate de asa maniera incât dupa cilindrare profilele din proiect sa fie realizate cu tolerantele
admisibile.Profilul taluzului trebuie sa fie obtinut, in lipsa unor dispozitii contrare in caietul de sarcini speciale prin metoda
rambleului excedentar.Taluzul nu trebuie sa se prezinte nici cu scobituri si nici cu excrescente, in afara celor rezultate din
dimensiunile blocurilor constituente ale rambleului.
Taluzurile rambleelor asezate pe terenuri de fundatie cu capacitatea portanta corespunzatoare vor avea inclinarea 1 : 1,5 pâna
la inaltimile maxime pe verticala - date in tabelul 7.

Tabel 7
H
Natura materialului in rambleu
max m
Argile prafoase sau argile nisipoase 6
Nisipuri argiloase sau praf argilos 7
Nisipuri 8
Pietrisuri sau balasturi 10
In cazul rambleelor cu inaltimi mai mari decât cele aratate in tabelul 7 dar pâna la 12,00 m, inclinarea taluzurilor pe inaltimile
din tabelul 3 socotite de la nivelul platformei drumului in jos va fi de 1:1,5 iar pe restul inaltimii la baza rambleului, inclinarea va fi
de 1:2.
In ramblee mai inalte de 12,00, precum si la cele situate in albiile majore ale râurilor, vailor si in baltile unde terenul de fundatie
este alcatuit din particule fine si foarte fine, inclinarea taluzurilor se va determina pe baza unui calcul de stabilitate, cu un
coeficient de stabilitate de 1,3....1,5, conform STAS 1914-84 si tinand cont de tabelul 8.
Taluzurile rambleelor asezate pe terenuri de fundatie cu capacitate portanta redusa, vor avea inclinarea 1:1,5 pâna la inaltimile
maxime h max. pe verticala date in tabelul 8, in functie de caracteristicile fizice-mecanice ale terenului de fundatie.

Tabel 8
Panta Caracteristicile terenului de fundatie
terenului
a) Unghiul de frecare interna in grade
de fundatie
5o 10o 15o
b) coeziunea aterialului KPa
30 60 10 30 60 10 30 60 80

Inaltimea maxi ma a rambleului, hmax,


0 in m
3,00 4,00 3,00 5,00 6,00 4,00 6,00 8,00 10,00

1:10 2,00 3,00 2,00 4,00 5,00 3,00 5,00 6,00 7,00

1:5 1,00 2,00 1,00 2,00 3,00 2,00 3,00 4,00 5,00
1:3 - - - 1,00 2,00 1,00 2,00 3,00 4,00

Tolerantele de executie pentru suprafatarea platformei si a taluzurilor sunt urmatoarele:


- profil platforma fara strat de forma +/- 3 cm- profil platforma cu strat de+/- 5 cm
-forma
taluz neacoperit +/- 10 cm
Denivelarile sunt masurate sub lata de 3 m lungime.
Toleranta pentru ampriza rambleului realizat fata de proiect este de + 50 cm. 12.5. Protectia impotriva apelor
Antreprenorul este obligat sa asigure protectia rambleelor contra apelor pluviale si inundatiilor provocate de ploi a caror
intensitate nu depaseste intensitatea celei mai puternice ploi inregistrate in cursul ultimilor zece ani.
Intensitatea precipitatiilor de care se va tine seama va fi cea furnizata de cea mai apropiata statie pluviometrica.

EXECUTIA SANTURILOR SI RIGOLELOR

Santurile si rigolele vor fi realizate conform prevederilor proiectului, respectându-se sectiunea, cota fundului si distanta de la
marginea amprizei. Santul sau rigola trebuie sa ramâna constant paralel cu piciorul taluzului.

FINISAREA PLATFORMEI

Stratul superior al platformei va fi ingrijit compactat, nivelat si complectat respectând cotele in profil in lung si in profil
transversal, declivitatile si latimea prevazute in proiect.
Gradul de compactare si tolerantele de nivelare sunt date in tabelul 5, respectiv, in tabelul 4.
In ce priveste latimea platformei si cotele de executie abaterile limita sunt:
 la latimea platformei:
+/- 0,05 m, fata de ax
+/- 0,10 m, la latimea intreaga
 la cotele proiectului:
+/- 0,05 m, fata de cotele de nivel ale proiectului.
14.2. Daca constructia sistemului rutier nu urmeaza imediat terasamentele, platforma va fi nivelata transversal urmarind profilul
acoperis, constituit din doi versanti plani, inclinati cu 4% spre marginea acestora. In curbe se va aplica deverul prevazut in
planuri fara sa coboare sub o panta transversala de 4%.

ACOPERIREA CU PAMANT VEGETAL


Când acoperirea trebuie sa fie aplicata pe un taluz, acesta este in prealabil taiat in trepte sau intarit cu caroiaje din brazde,
nuiele sau prefabricate etc., destinate a le fixa. Aceste trepte sau caroiaje sunt apoi umplute cu pamânt vegetal.
Terenul vegetal trebuie sa fie farâmitat, curatat cu grija de pietre, radacini sau iarba si umectat inainte de raspândire.
Dupa raspândire pamântul vegetal este tasat cu un mai plat sau cu un rulou usor.
Executarea lucrarilor de imbracare cu pamânt vegetal este in principiu, suspendata pe timp de ploaie.

INTRETINEREA IN TIMPUL TERMENULUI DE GARANTIE

In timpul termenului de garantie, Antreprenorul va trebui sa execute in timp util si pe cheltuiala sa lucrarile necesare pentru a
asigura scurgerea apelor, repararea taluzelor si a rambleelor si sa corijeze tasarile rezultate dintr-o proasta executie a lucrarilor.
In afara de aceasta, Antreprenorul va trebui sa execute in aceeasi perioada si la cererea scrisa a "Inginerului" toate lucrarile
complementare care vor fi necesare ca urmare a degradarilor de care antrepriza nu va fi responsabila.

CONTROLUL EXECUTIEI LUCRARILOR

Controlul calitatii lucrarilor de terasamente consta in:


 verificarea trasarii axului si amprizei drumului
 verificarea pregatirii terenului de fundatie
 verificarea calitatii si starii pamântului utilizat
 controlul grosimii straturilor asternute
 controlul compactarii terasamentului
 controlul caracteristicilor platformei drumului
 controlul capacitatii portante.
Antreprenorul este obligat sa tina evidenta zilnica in registrul de laborator a verificarilor efectuate asupra calitatii si starii
(umiditatii) pamântului pus in opera si a rezultatelor obtinute in urma incercarilor efectuate privind calitatea lucrarilor executate.
Verificarea trasarii axului si amprizei drumului se va face inainte de inceperea lucrarilor de executie a terasamentelor
urmarindu-se respectarea intocmai a prevederilor proiectului. Toleranta admisibila fiind de +/-0,10 m in raport cu reperii
pichetajului general.
Verificarea pregatirii terenului de fundatie
Inainte de inceperea executarii umpluturilor, dupa cum s-a curatat terenul, s-a indepartat stratul vegetal si s-a compactat
pamântul, se determina gradul de compactare si deformabilitatea terenului de fundatie.
Verificarile efectuate se vor consemna intr-un proces verbal de verificare a calitatii lucrarilor ascunse specificându-se si
eventuale remedieri necesare.
Numarul minim de probe conform STAS 2914-84 pentru gradul de compactare este de 3 incercari pentru fiecare 2000 mp
suprafete compactate.
Deformabilitatea terenului se va stabili prin masuratori cu deflectometru cu pârghii conform instructiunilor tehnice
departamentale - indicativ CD 31-94.
Masuratorile cu deflectometrul se vor efectua in profile transversale amplasate la max. 20 m unul dupa altul in trei puncte
(dreapta, ax, stânga) de pe ampriza variantelor de drum nou. Pentru portiunile unde se executa banda a 3-a se va face o
verificare din 20 in 20 m.
La nivelul terenului de fundatie se considera realizata capacitatea portanta necesara daca deformatia elastica corespunzatoare
vehiculului etalon se incadreaza in valorile din tabelul 9, admitându-se depasiri in cel mult 10% dinpunctele masurate. Valorile
admisibile ale deformatiei la nivelul terenului de fundatie in functie de tipul pamântului de fundatie sunt conform tabelului 9.
Verificarea gradului de compactare a terasamentului de fundatii se va face in corelatie cu masuratorile cu deflectometrul in
punctele in care rezultatele acestora atesta valori de capacitate portanta scazuta.
Verificarea calitatii si starii pamântului
Verificarea calitatii pamântului consta in determinarea principalelor caracteristici ale pamântului conform tabelului 2.
In cazul probelor extrase din gropile de imprumut se va determina si densitatea in starea uscata.
Verificarea grosimii straturilor asternute
Grosimea fiecarui strat de pamânt asternut la executarea rambleului va fi verificata, ea trebuie sa corespunda grosimii stabilite
pe sectorul experimental pentru tipul de pamânt respectiv si utilajele folosite la compactare.
Verificarea gradului de compactare
Determinarile pentru verificarea gradului de compactare se fac pentru fiecare strat de pamânt pus in opera.
In cazul pamânturilor coezive se vor preleva câte 3 probe de la suprafata, mijlocul si de la baza stratului când acesta are
grosimi mai mari de 25 cm si numai de la suprafata si baza stratului când grosimea este mai mica de 25 cm. In cazul
pamânturilor necoezitive se va preleva o singura proba din fiecare punct care trebuie sa aiba un volum de min. 1000 cm3.
Verificarea gradului de compactare se face prin compararea densitatii in stare uscata a acestor probe cu densitate in stare
uscata maxima stabilita prin incercarea Proctor STAS 1913/13-83.
Verificarea privind gradul de compactare realizat se va face in minimum trei puncte repartizate stânga, ax, dreapta, in sectiuni
diferite pentru fiecare sector de 250 m lungime.
. In cazul când valorile obtinute nu sunt corespunzatore celor prevazute in tabelul 5 se va dispune fie continuarea compactarii,
fie scarificarea si recompactarea stratului respectiv.
Nu se va trece la executia stratului urmator atât timp cât rezultatele verificarilor efectuate nu confirma realizarea gradului de
compactare prescris, compactarea ulterioara a stratului nefiind posibila.
Portiunile slab compactate pot fi depistate prin metode expeditive cu penetrometrul sau cu deflectometrul cu pârghie.
Controlul caracteristicilor platformei drumului
Controlul caracteristicilor platformei drumului se face dupa terminarea executiei terasamentelor si consta in verificarea
topografica a nivelmentului si determinarea deformabilitatii cu ajutorul deflectometrului cu pârghie la nivelul platformei drumului.
Tolerantele de nivelment impuse pentru nivelarea platformei suport sunt +/- 0,05 m fata de prevederile proiectului.In ce priveste
suprafatarea platformei sinivelarea taluzelor tolerantele sunt cele aratate in art.12 si 14 in prezentul caiet de sarci ▪ ni▪ .Controlul
topografic al nivelmentului va fi facut pe profile din proiect.
Deformabilitatea platformei drumului este stabilita prin masuratori cu deflectometrul cu pârghie.
La nivelul terenului natural sub rambleu, la nivelul patului drumului si la nivelul superior al terasamentelor sub stratul de forma
se considera realizata capacitatea portanta necesara daca deformatia elastica corespunzatoare sub sarcina osiei etalon de
91kN are valori mai mici decât cea admisa conform tabel 9.
Tabel 9
Tipul de pamânt conform STAS 1243 - 88 Valoarea admisibila adeformatiei
elastice 1/100 mm

Nisip prafos, nisip argilos 350


Praf nisipos, praf argilos nisipos, praf argilos, 400
praf
Argila prafoasa, argila nisipoasa, argila prafoasa 450
nisipoasa, argila

Atunci când masurarea deformatiei elastice nu este posibila, cu aprobarea Inginerului, se pot utiliza alte metode de determinare
a capacitatii portante standardizate sau agrementate. In cazul utilizarii metodelor de determinare a deformatiei relative sub
placa (STAS 2914/4-89) frecventa incercarilor va fi de 3 incercari pe sectiuni de drum de maximum 250 m.

RECEPTIA LUCRARII

Lucrarile de terasamente vor fi supuse unor receptii pe parcursul executiei (receptii pe faze de excutie) unei receptii preliminare
si unei receptii finale.

RECEPTIA PE FAZE DE EXECUTIE

In cadrul receptiei pe faze (de lucrari ascunse) se va verifica daca partea de lucrari ce se receptioneaza s-a executat conform
proiectului si atesta conditiile impuse de documentatii si de prezentul caiet de sarcini.
In urma verificarilor se incheie proces verbal de receptie pe faze, in care se confirma posibilitatea trecerii executiei la faza
imediat urmatoare.
Receptia pe faze se efectueaza de catre "Inginer" si Antreprenor, iar documentul ce se incheie ca urmare a receptiei sa poarte
ambele semnaturi.
Receptia pe faze se va face in mod obligatoriu la urmatoarele momente ale lucrarii:
 trasarea si sablonarea lucrarii
 decaparea stratului vegetal si terminarea lucrarilor pregatitoare terenului de fundatie
 in cazul rambleelor pentru fiecare metru din inaltimea de umplutura si la realizarea umpluturii sub cota stratului de
forma
 in cazul sapaturilor la cota finala a sapaturii.
Registrul de procese verbale de lucrari ascunse se va pune la dispozitia organelor de control, cât si a comisiei de receptie
preliminara sau finala.

RECEPTIA LA TERMINAREA LUCRARILOR

La terminarea lucrarilor de terasamente sau a unei parti din aceasta se va proceda la efectuarea receptiei preliminare a
lucrarilor, verificându-se:
 concordanta lucrarilor cu prevederile prezentului caiet de sarcini si a proiectului de executie
 natura pamântului din corpul drumului
 concordanta gradului de compactare realizat cu prevederile caietului de sarcini 19.2. Lucrarile nu se vor receptiona
daca:
 nu sunt realizate cotele si dimensiunile prevazute in proiect
 nu este realizat gradul de compactare la nivelul patului drumului cât si pe fiecare strat in parte (atestate de procesele
verbale de receptie pe faze)
 lucrarile de scurgerea apelor sunt necorespunzatoare
 nu s-au respectat pantele transversale si suprafatarea platformei
 se observa fenomene de instabilitate, inceputuri de crapaturi in corpul terasamentelor, ravinari ale taluzelor, etc.
 nu este asigurata capacitatea portanta la nivelul patului drumului. Defectiunile se vor consemna si se va stabili modul
si termenul de remediere.

RECEPTIA FINALA
La receptia finala a lucrarii se va consemna si modul in care s-au comportat terasamentele in perioada de garantie si daca au
fost intretinute corespunzator.

TEHNOLOGIA PRIVIND EXECUTIA STRATURILOR DE FORMA

OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE


1. Prezenta tehnologie stabileste conditiile tehnice generale de calitate, pe care trebuie sa le indeplineasca
straturile de forma din alcatuirea complexelor rutiere, situate la partea superioara a terasamentelor drumurilor publice.
2. Tehnologia se aplica la constructia si modernizarea drumurilor publice si la constructia drumurilor de exploatare
cu trafic greu si foartegreu.
3 . Straturile de forma care fac obiectul prezentului caiet de sarcini sunt realizate din:
a. materiale necoezive:
- pamanturi necoezive;
- Impietruiri existente sau suprafete de teren cu pietris in grosime de minimum 10 cm;
b.materiale coezive:
- pamanturi coezive stabilizate mecanic (STAS 8840);
pamanturi coezive tratate cu var;
pamanturi coezive stabilizate cu zgura granulata si var;
- pamanturi coezive stabilizate cu var-ciment.
4 , Cand terasamentele sunt realizate din pamanturi necoezive (deseuri de cariera, material pietros de balastiera -
refuz de ciur), straturile de forma vor fi alcatuite de regula din aceste materiale.
Straturile de forma din pamanturi coezive stabilizate mecanic sau tratate cu var se vor utiliza la terasamentele din pamanturi
coezive.
Stratul de forma din pamanturi coezive stabilizate cu zgura si cu var sau cu var-ciment se aplica de regula la drumurile de clasa
tehnica I si II.
Stratul de forma din impietruiri existente se aplica la modernizarile de drumuri existente, daca sunt indeplinite conditiile de la
punctul 3.2.
PREVEDERI GENERALE
Antreprenorul este obligat sa asigure adoptarea tuturor masurilor tehnologice si
organizatorice care sa conduca la respectarea stricta a prevederilor prezentei tehnologii.
. Antreprenorul va asigura prin laboratorul propriu sau al altor laboratoare autorizate, efectuarea tuturor fncercarilor rezultate din
aplicarea tehnologiei
De asemenea este obligat sa efectuze, la cererea Inginerului si alte verificari suplimentare fata de prevederile prezentei
tehnologii..
Antreprenorul este obligat sa tina evidenta zilnica a conditiilor de executie a straturilor de forma, a probelor prelevate, a
incercarilor efectuate si a rezultatelorobtinute.
In cazul in care se vor constata abateri de la prezentatehnologie Beneficiarul va dispune intreruperea executiei lucrarilor si
luarea masurilor care se impun.
La executia stratului de forma se va trece numai dupa ce se constata, tn urma verificarilor, ca sunt asigurate gradul de
compactare si capacitatea portanta a terasamentelor si ca lucrarile respective au fost receptionate pe faze de executie.
ELEMENTE GEOMETRICE SI ABATERI LIMITA
Grosimea stratului de forma este cea prevazuta In proiect sau In caietul de sarcini speciale.
Impietruirea existenta poate alcatui stratul de forma, daca este pe toata latimea patului drumului si daca are grosimea de min.
10 cm sau daca prin scarificare si reprofilare pe toata latimea patului drumului se obtine o grosime minima de 10 cm.
Straturile de forma se prevad pe toata latimea terasamentelor.
Pantele in profil transversal, ale suprafetei straturilor de forma sunt aceleasi ca ale suprafetei imbracamintilor, admitandu-se
aceleasi tolerante ca ale acestora, cu respectarea punctului 3.5.
La drumuri cu mai mult de doua benzi de circulatie si la autostrazi, pantele in profil transversal trebuie sa fie de 3,5-4%.
Suprafata straturilor de forma trebuie sa aiba pante transversale de 10-12% pe ultimii 80 cm pana la taluzurile drumului, Tn
vederea evacuarii rapide a apelor.
Declivitatile in profil longitudinal ale suprafetei straturilor de forma sunt aceleasi ca ale imbracamintilor sub care se executa,
prevazute In proiect.
Abaterile limita la latimea stratului de forma sunt de ± 0,05 m fata de axa si de ± 0,10 m la latimea intreaga; la cotele de nivel
ale proiectului tolerantele sunt tot de ± 0,05 m. Abaterile limita se admit in puncte izolate, care nu sunt situate in acelasi profil
transversal sau in profiluri consecutive
MATERIALE FOLOSITE
PAMANTURI
Pamanturile necoezive si coezive care se folosesc la realizarea straturilor de forma se clasifica si se identifica, conform STAS
1243, in functie de compozitia granulometrica si de indicele de plasticitate, asa cum se indica in tabelele 1 si 2.
Tn categoria pamanturilor coezive se mai cuprind si pamanturile macroporice, si anume:
e>iJ Loess cu fractiunea 0,01... 0,1 mm > 60% si greutate volumica de 12-16
KN/mc
&E Pamant loessoid cu fractiunea 0,01... 0,1 mm < 60%.
Atat loessul cat si pamantul loessoid au in general aceleasi insusiri si caracteristici; acestea difera numai prin compozitia
granulometrica.
. Pamanturi coezive si slab coezive Tabel 1
DENUMIREA CLASIFICA REA DUPA COMPOZITIA I.P.
PAMANTURILOR GRANULOMETRICA
Argila % Praf % 0,005...0,05m Nisip %
< 0,005 mm m 0,05...2 mm

2 3 4 5 6
Foarte coezive Argila groasa <60 variabil variabil >35
Argila 35...60 < decat argila < 30 25...35
Coezive Argila prafoasa 35...50 > decat argila < decat praf 15...35
Argila nisipoasa 30...60 < decat argila >30 15...35
Argila praf nisipoasa 30.35 > decat argila >30 15...25

Slab coezive Praf argilos 15...30 > decat nisip <30 10...25
Praf argilos nisipos 15...30 > decat nisip >30 5...20
Praf 0...15 > decat argila <30 5...15
Praf nisipos 0...15 > decat nisip >30 0...10
Nisip argilos 15...30 < decat nisip > decat praf 5...20
Nisip prafos 0...15 < decat nisip > decat praf 0...10

Pamantul loessoid difera de loess prin granulozitate, avand un continut mai mare de argila sau nisip.

. Pamanturi necoezive Tabel 2


DENUMIRE PAMANT NECOEZIV Dimensiunea preponderenta a fragmentului solid - mm

Bolovanis 70...200
Pietris mare 20...70
Pietris mic 2...20
Nisip mare 0,5...2
Nisip mijlociu 0,25...0,5
Nisip fin 0,05...0,25

La realizarea straturilor de forma pot fi folosite si deseurile de cariera precum si materialele granulare aluvionare.
Aceste materiale trebuie sa indeplineasca conditiile aratate in tabelul nr.3.
Tabel 3
DENUMIREA CARACTERISTICII VALOAREA LIMITA
Dimensiunea maxima a granulei 100 mm

Granulozitate continua
Rezistenta la sfaramare prin compresiune pe piatra sparta Tn stare
- min. 60%
Coeficient de calitate - min. 7
uscata de gelivitate max.
Coeficient 3%

Pamanturile coezive sau slab coezive folosite la realizarea straturilor de forma prin tratare cu var, stabilizare cu zgura granulata
si var sau prin stabilizare mecanica, trebuie sa nu contina materii organice in procent mai mare de 5%.
VAR
. Pentru tratare sau pentru stabilizare cu var se pot folosi urmatoarele tipuri de var: var nehidratat macinat, conform STAS9310
var pentru constructs, tip CL 90 sau CL 80, conform SR ENV 459-1.
Conditiile de calitate pe care trebuie sa le indeplineasca aceste materiale, conform prevederilor standardelor respective, sunt
aratate Tn tabelul nr.4.
aa Transportul varului nehidratat macinat si a varului hidratat in pulbere se face cu vagoane cisterna sau cu cisterne auto, iar
transportul varului bulgari se face cu mijloace de transport acoperite, ferite de umezeala.
Depozitarea varului nehidratat macinat si a varului hidratat In pulbere se face Tn silozuri metalice, iar varul bulgari se
depoziteaza Tn spatii acoperite, ferit de umezeala, pe platforme curate.
aa Fiecare lot de livrare, indiferent de tipul varului, va fi insotit de un document de certificare a calitatii care se va pastra Tn
registrul de santier.

Tabel 4
CARACTERISTICI Var nestins, Var pentru constructii Metoda de
macinat Nestins, bulgari Stins, pulbere Tncercare

Tipuri de var
CL 90 CL 80 CL 90 CL 80 CL 90 CL 80
Oxid de calciu si magneziu 90 80 90 80 90 80 SREN
(CaO + MgO) totali, %, 196-2
min.
Oxid de magneziu (MgO), %, max. <.10

ZGURA
Aprovizionarea zgurii granulate se va face astfel Incat procesul de executie a stratului de forma sa se desfasoare
faratntreruperi.
Se va solicita furnizorului ca fiecare lot de zgura granulata sa fie Tnsotit de un certificat de calitate care va atesta conformitatea
caracteristicilor chimice si fizice mentionate Tn tabelul 5 In conditiile SR 648. Certificatul de calitate se va pastra tn
dosarulsantierului.
Se interzice folosirea zgurei granulate aprovizionata pentru o campanie de lucru, intr-o alta campanie de lucru viitoare.
Este indicat ca santierul sa fie aprovizionat de la o singura sursa. Daca Antreprenorul propune utilizarea zgurii din mai multe
surse, pentru aceasta solutie este necesara obtinerea aprobarii Inginerului si luarea masurilor necesare pentru stabilirea de
retete distincte pentru fiecare sursa in parte si pentru folosirea lor pe sectoare de drumdiferite.
Depozitarea zgurii granulate se va face in depozite deschise, separate de restul materialelor din depozitele vecine pentru a
evita amestecarea zgurii granulate cu altemateriale.
Zgura granulata va fi utilizata in ordinea aprovizionarii ei, in care scop se va evita la depozitare acoperirea zgurii mai vechi
existenta in depozit.
Scurgerea apelor de pe platforma depozitului trebuie sa fie asigurata in conditii optime pentru a preintampina degradarea zgurii
granulate.

CIMENT
La stabilizarea pamanturilor coezive cu var si ciment se vor utiliza lianti hidraulici rutieri, care trebuie sa indeplineasca, conditiile
prevazute in SR EN 13282.
Depozitarea liantilor hidraulici rutieri se va face in saci, in incaperi aerisite si ferite de umezeala sau in vrac in silozuri inchise si
ferite de umezeala.
Controlul calitatii liantilor hidraulici rutieri pe santier se va face in conformitate cu prevederile din tabelul 6.
APA
Apa utilizata la realizarea straturilor de forma poate sa provina din reteaua publica sau din alta sursa, dar in acest caz trebuie
sa indeplineasca conditiile prevazute in STAS 790.
In timpul utilizarii pe santier se va evita poluarea apei cu detergenti, materii organice, uleiuri, argile, etc.
CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR
Controlul calitatii materialelor inainte de punerea lor in opera se face in conformitate cu prevederile tabelului 6

Tabel 6
Material Actiunea, procedeul de FRECVENTA MINIMA Metode de
verificare sau caracteristicile ceLa aprovizionarea materialelor Tnainte de determinar e
se verifica utilizare conform
Compozitia granulometrica Tn functie de heterogenitatea STAS 1913
pamantului tnsa eel putin o

Pamantu ri Indice de plasticitate incercare la 1000 mc STAS 1913/4

coezive Continutul de substante organice si Preliminar si la schimbarea sursei STAS 1243


humus de aprovizionare
Umiditate *■ O proba pe schimb STAS 191^1

Pamantu ri Compozitia granulometrica o proba la fiecare lot aprovizionat SR EN 933-


1:2002/A1:200
6
necoeziv e Rezistenta la sfaramare prin 0 proba pe fiecare furnizor SREN 1097-
compresiune pe piatra 2:2010

EXECUTIA STRATULUI DE FORMA

PREGATIREA STRATULUI SUPORT


Executia stratului de forma va incepe numai dupa terminarea executiei terasamentului pe toata latimea platformei drumului si
receptionarea preliminara a acestora, conform prescriptiilor caietului de sarcini pentru terasamente.
Terasamentele in rambleu se vor executa si receptiona la cota patului minus grosimea stratului de forma cand acesta este
realizat din pamanturi necoezive, la cota patului cand stratul de forma este realizat, intr-o singura repriza, din pamant coeziv
stabilizat mecanic, cu var sau zgura granulata si var, sau la cota patului minus jumatate din grosimea stratului de forma din
pamant coeziv stabilizat, cand acesta se executa In doua reprize.
Straturile de forma se executa conform profilului transversal tip proiectat, pe toata latimea platormei latime a rambleului.
Suprafata fiecarui strat intermediar va fi plana cu inclinari de 3...5% spre exterior, iar suprafata patului la drumurile de clasa
tehnica III - V va avea aceeasi inclinare transversala ca si imbracamintea drumului. Pentru clasele tehnice I si II inclinarea
transversala a patului drumului va fi de 3,5...4,0%.
Grosimea straturilor din care se realizeaza stratul de forma se alege in functie de mijlocul de compactare, astfel incat sa se
asigure gradul de compactare prescris pe toata grosimea lui.
In functie de grosimea prevazuta pentru stratul de forma si de grosimea optima de compactare, stratul de forma se realizeaza
intr-o repriza sau in doua reprize de lucru.
In cazul debleelor, sapaturile pentru realizarea stratului de forma se vor executa pe tronsoane limitate, imediat
Tnainte de executia acestuia, luandu-se masuri pentru a se evita acumularea apei pe suprafata patului.
Materialul se asterne la profil si se adauga apa necesara realizarii umiditatii optime de compactare.
Stratul asternut trebuie compactat pana la realizarea unui grad de compactare de min. 98% din densitatea tn stare uscata
maxima, determinata prin incercarea Proctor modificata, conform STAS 1913/13, in cel putin 95% din punctele de masurare si
de min. 95% in toate punctele de masurare.
La lucrari importante, inainte de inceperea lucrarilor de executie a stratului de forma se va realiza 0 planse de incercare pe un
tronson experimental lung de min. 30 m si pe toata latimea platformei, prin care se vorstabili:
* grosimea optima de compactare
• umiditatea optima de compactare
* componenta atelierului de compactare
• numarul optim de treceri si intensitatea de compactare (Q./S), care sa conduca la obtinerea gradului de
compactare mentionat
Rezultatele incercarilor, consemnate in registrul de santier si aprobate de Inginer se vor respecta intocmai la executia lucrarilor.
Stratul de forma se lasa in circulatie pe o perioada de min. 7 zile dupa care eventualele denivelari sunt remediate (prin
completarea cu material sau indepartare de material, umectare si recompactare).

EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN IMPIETRUIREA EXISTENTA


Stratul de forma din impietruiri existente, in cadrul lucrarilor de modernizari de drumuri se executa prin scarificarea si
reprofilarea impietruirii pe toata latimea platformei.
Grosimea stratului de forma care se realizeaza, este in functie de grosimea si latimea impietruirii existente, insa nu trebuie sa
fie mai mica de 10 cm.
Compactarea se face cu adaos de apa necesara realizarii umiditatii optime de compactare pana ia realizarea unui grad de
compactare de min. 98% din densitatea in stare uscata maxima determinata prin incercarea Proctor modificata conform STAS
191^13 in cel putin 95% din punctele de masurare si de min. 95% in toate punctele de masurare.

EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN PAMANTURI NECOEZIVE


EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN PAMANT COEZIV STABILIZAT MECANIC
1. Prin stabilizare mecanica a pamanturilor se intelege complexul de operatiuni prin care se realizeaza imbunatatirea
granulozitatii acestora. Stratul de forma din pamant stabilizat mecanic este un strat din pamant coeziv amestecat cu materiale
granulare provenite din impietruiri existente, balasturi ori pietrisuri concasate sau resturi de cariera.
Amestecul realizat trebuie sa aiba urmatoarele caracteristici:
-indicele de plasticitate lp 6 ... 8%
-echivalentul de nisip EN >_30%
-granulozitatea intre 0-63 mm conform limitelor din tabelul 7
-umiditatea optima de compactare W0Pt conform STAS 1913/13
-continutul in elemente moi si gelive, max 5%
-sa nu contina bulgari de argila, resturi organice sau alte impuritati.
2 . Reteta de lucru (procentele de amestec a materialelor) si caracteristicile de compactare conform STAS 1913 prin incercarea
Proctor modificat se vor stabili, inainte de inceperea lucrarilor, de catre un laborator de specialitate.
3. Executia stratului de forma se va desfasura pe tronsoane de min. 500 m lungime de drum, in vederea asigurarii unei
productiviti corespunzatoare.

4 . Executia se va putea face intr-o repriza sau in doua reprize de lucru, in functie de grosimea stratului de forma prevazut in
proiect si de grosimea optima de executie corespunzatoare utilajului folosit.
Grosimea optima de compactare, componenta atelierului de compactare si numarul de treceri se va stabili de catre Antreprenor
la inceputul lucrarilor, pe un tronson experimental (vezi pet. 10.6).Materialele componente se vor asterne in straturi cu grosime
uniforma pe patul drumului, cu ajutorul autogrederului.

Tabel 7

Domenii de Limita Treceri prin site sau ciururi Tn % din masa


granulozitate Ochiur i patrate conform SR EN 933-2 (tabelu 2)
0,063 0,16 0,5 2 6,3 16 25 63
min 6 8 12 18 31 53 65 100
0-63
max 12 20 28 43 67 98 100 100

5. Materialele se vor amesteca pana la completa lor omogenizare, cu freze rutiere, cu autogredere sau cu grapa
cu discuri insotita de plug; concomitent, Antreprenorul va controla permanent umiditatea amestecului pe care o va corecta pana
la realizarea umiditatii optime de compactare, dupa caz, fie prin stropire cu apa, fie prin intreruperea lucrarilor lasand sa se
reduca continutul de apa prin zvantare.
6. Nivelarea amestecului se face in lung si in profil transversal cu autogrederul si cu rectificare manuala la

1 2 3 4 5
Zgura Examinarea datelor inscrise in La fiecare lot aprovizionat - -
granulata cartificatul de calitate
Examinarea datelor tnscrise in La fiecare lot aprovizionat
certificatul de calitate sau certificatul
de garantie
Constanta de volum/stabilitate 0 determinare la fiecare loc SR EN
aprovizionat, dar nu mai

Timpul de priza putin de o determinare la 1001, pe - 196-3


o proba medie
Ciment Rezistente mecanice la 7 zile 0 proba la 1001 sau la fiecare - SR EN
siloztn care s-a
Rezistente mecanice la 28 zile depozitat locul aprovizionat - 196-1

Prelevarea de contra-probe care se La fiecare lot aprovizionat probele


pastreaza minim 45 zile (pastrate tn se iau tmpreuna cu delegatul
cutii metalice sau pungi de polietilena Inginerului
sigilate)

Starea de conservare numai daca s-a O determinare la fiecare lot Doua SR EN


depasit termenul de depozitare sau aprovizionat sau la fiecare siloztn determinari pe siloz 196-6
au intervenit factori de alterare care s-a depozitat lotul (sus si jos)
aprovizionat (pe o proba medie)
sablon.
8 . Compactarea se va face cu compactori cu pneuri si cilindrul compresor cu rulouri netede, cu sau fara vibrare, respectand
parametrii stabiliti pe tronsonul experimental, pana la realizarea unui grad de compactare de minim 98% din densitate in stare
uscata maxima determinate prin incercarea Proctor modificata, conform STAS 1913/13, in cel putin 95% din punctele de
masurare si de min. 95% in toate punctele de masurare.
9. Repriza a doua, in cazul straturilor de forma executate in doua reprize de lucru, se va realiza in aceleasi conditii ca si prima
repriza, luandu-se masuri ca pe ultimii 80 cm pana la taluze sa se
realizeze o panta transversala de 10-12%.
10. In zonele din vecinatatea taluzurilor umpluturii, unde din motive de stabilitate, utilajul nu poate fi folosit, compactarea
stratului de forma se va face cu maiul mecanic portabil sau cu placa vibratoare.
EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN PAMANT COEZIV TRATAT CU VAR
Dozajul de var pentru tratarea pamanturilor coezive este de 2...4% raportat la
masa pamantului uscat. Alegerea tipului de var si a dozajului se efectueaza conform tabelului 8, In functie de umiditatea
pamantului in comparatie cu umiditatea optima de compactare W0Pt determinata prin incercarea Proctor modificata, conform
STAS 1913/13, corespunzatoare domeniului umed.
Valorile date in tabelul nr.8 sunt orientative, dozajele de var, precum si tipul de var se vor stabili de catre un laborator de
specialitate, prin Tncercari, conform STAS 10473/2 pe epruvete cilindrice confectionate din amestecuri de pamant si var nestins
macinat sau var stins in pulbere.
Tabel 8
Denumirea pamanturilor Umiditatea pamantului Dozaj in % din masa
var bulgari var nestins var stins pulbere
macinat
Pamanturi foarte De la Wopt + 4...7 % pana la Wopt+12... 4 4
coezive 15%
si
coezive Sub Wopt +4...7% 3 3 4
Pamanturi slab De la WoPt + 4...7 % pana la 3 3
coezive WoPt+12...15%
Sub Wopt+4...7% 2 2 3

Dozajul de var nestins, bulgari sau macinat, poate fi marit fata de eel prevazut in tabelul de mai sus in cazul tratarii unor
pamanturi cu umiditate naturala mai mare decat umiditatea optima de compactare Wopt +10...15% contandu-se pe o reducere
a umiditatii de 1...2% pentru fiecare procent suplimentar de var nestins utilizat.
Se interzice executia stratului de forma In perioadele cu precipitatii si cu temperaturi atmosferice negative.
in cazul In care executia stratului de forma se face In perioada imediat premergatoare Inghetului, sectoarele respective vor fi
astfel alese incat acestea sa nu fie date circulatiei de santier decat dupa o perioada de minim 14 zile cu temperaturi pozitive ale
aerului. .
Executia stratului de forma se face prin amestecarea in situ a pamantului cu var si prin compactarea amestecului astfel
realizat pana la obtinerea gradului de compactare prescris.
In functie de utilajeie folosite si de grosimea stratului de forma prevazuta in proiect, Antreprenorul va stabili pe baza unei
experimental daca executia se face intr-o repriza sau mai multe reprize de lucru.
Experimentarea se va face pe un tronson de drum de cel putin 30 m lungime si pe toata latimea drumului si care va avea ca
scop determinarea in conditiile executiei pe santier a urmatoarelor:
1. dozajul de var pentru diversele tipuri de pamant
2. grosimea optima de executie intr-o repriza a stratului stabilizat
3. umiditatea optima de compactare
4. componenta atelierului de compactare
5. intensitatea de compactare (numarul optim de treceri a atelierului de compactare).
6.Rezultatele obtinute pe portiunea de drum realizata experimental, cu caracteristici corespunzatoare prevederilor prezentului
caiet de sarcini, dupa aprobarea de catre Inginer, se inscriu Tn registrul de santier, respectarea lorfiind obligatorie pe tot
parcursul executiei lucrarilor.
La executia stratului de forma, Antreprenorul va efectua in mod obligatoriu urmatoarele operatiuni:
7. scarificarea sau dupa caz, asternerea pamantului si raspandirea varului cu ajutorul repartizatorului de fondanti chimici
pe suprafata stratului, astfel incat sa se asigure dozajul de var stabilit in laborator si confirmat de experimentarea pe teren;
8. realizarea amestecului de pamant si var, prin treceri succesive ale utilajelor specifice (malaxor rotativ, freza rutiera sau
grapa polidisc), pana se realizeaza o faramitare corespunzatoare a pamantului si un amestec cat mai omogen de pamant si
var. Daca se utilizeaza var bulgari, se continua amestecarea pana la stingerea totala a varului;
9. Se considera ca faramitarea pamantului este corespunzatoare daca gradul de faramitare al acestuia este, in minimum
95% din determinari, mai mare de 70%. Gradul de faramitare se determina conform STAS 10473/2.
6. se niveleaza cu lama autogrederului la profilul necesar;
7. in intervalul 8...28 h de ia sfarsitul operatiei de amestecare, se efectueaza compactarea amestecului de pamant cu
var, cu ajutorul atelierului de compactare stabilit. Se recomanda compactori cu pneuri statici autopropulsati.
8. Compactarea se va face pana la realizarea, in eel putin 95% din punctele de masurare, a unui grad de compactare de
minimum 98% din densitatea in stare uscata maxima determinate prin incercarea Proctor modificata, conform STAS 1913/13, si
de minimum 95% in toate punctele de masurare.
9. La executia stratului de forma in repriza a doua, pamantul adus de la sursa cu autobasculanta, se descarca, se
imprastie cu lama autogrederului, in strat continuu si uniform si se repeta operatiunile aratate mai sus.
10. Se corecteaza micile denivelari aparute pe suprafata stratului de forma in urma compactarii, prin taieri cu lama
autogrederului pentru a nu depasi toleranteleadmise.
EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN PAMANT COEZIV STABILIZAT CU ZGURA GRANULATA SI CU VAR
Dozajele de zgura granulata si de var pentru stabilizarea pamanturilor coezive se vor stabili de
11. catre un laborator de specialitate prin incercari, conform STAS 10473/2 peepruvete cilindrice, confectionate
din amestecuri de pamant, zgura granulata in proportii de 10...30% si var nestins macinat sau var stins pulbere, Tn proportie
de 3...4%.
Rezistenta la compresiune Rc la varsta de 14 zile a pamanturilor stabilizate cu zgura granulata si var trebuie sa corespunda
valorilor din tabelul 9.
Tabel 9
Denumirea pamanturilor conform STAS 1243-88 Rc la 14 zile tn N/mm2
min
Foarte coezive (argila groasa, argila) 1,2
Coezive (argila prafoasa, argila nisipoasa, argila prafoasa nisipoasa) 1,0
Slab coezive (praf argilos, praf argilos nisipos, praf) 0,35
Slab coezive {praf nisipos, nisip argilos, nisip prafos) 0,50

Caracteristicile de compactare ale stratului de forma (densitatea uscata maxima si umiditatea optima de compactare) vor
fi determinate prin Tncercarea Proctor modificata conform STAS 1913/13 si sunt corespunzatoare domeniului umed al curbei
Proctor.
Inainte de tnceperea lucrarilor, Antreprenorul este obligat sa execute experimental un strat de forma din pamant stabilizat
cu zgura granulata si cu var pe un tronson de drum de circa 30 m lungime si pe intreaga platforma a drumului.
Incercarile au drept scop de a verifica folosirea utilajelor de raspandire, amestecare si compactare, personalul santierului si
materialele aprovizionate, dozajul optim de zgura si var, umiditatea si grosimea optima de compactare privind atingerea
caracteristicilor cerute prin prezentul caiet de sarcini.
Incercarile trebuiesc repetate pana la obtinerea rezultatelor satisfacatoare pentru urmatoarele caracteristici:
-umiditatea optima
-omogenitatea amestecului
-rezistenta la compactare.
Cu ocazia acestor verificari se va stabili:
- numarul de treceri succesive necesare pentru obtinerea unui amestec omogen si un grad de faramitare
de minimum 70%Tn 95% din determinari efectuate conform STAS 1047^/2
- daca stratul de forma prevazut in proiect se poate realiza cu utilajele cu care se lucreaza tntr-o singura
repriza de lucru sau tn doua si care este grosimea optima de compactare Tn acest din urma caz
- eventualele corectii care trebuiesc aduse dozajului de zgura sau var stabilit tn laborator
- natura si componenta atelierului de compactare precum si numarul de treceri necesar pentru obtinerea
gradului de compactare cerut de caietu! desarcini.
Se vor recolta probe din amestecul realizat m timpul experimentarii in vederea verificarii obtinerii caracteristicilor cerute.
Rezultatele obtinute pe portiunea realizata experimental, cu caracteristici corespunzatoare prevederilor prezentului caiet de
sarcini, dupa aprobarea de catre Inginer, se inscriu in registrul de santier, respectarea lor fiind obligatorie pe tot parcursul
executiei lucrarilor.
Se interzice executia stratului de forma tn perioadele cu precipitatii si cu temperaturi atmosferice negative.
In cazul in care executia stratului de forma se face In perioada imediat premergatoare Inghetului, sectoarele respective vor fi
astfel alese Incat acestea sa nu fie date circulatiei de santier decat dupa o perioada de minim 14 zile cu temperaturi pozitive ale
aerului.
Executia stratului de forma se face intr-o repriza de lucru sau doua tn functie de rezultatele obtinute pe tronsonul
experimental cu utilajele care se folosesc pe santier.
CONTROLUL CALITATII EXECUTIEI
Operatiunile de verificare a calitatii lucrarilor pe parcursul executiei si frecventa cu care se efectueaza acestea sunt aratate,
pentru fiecare tip de strat de forma, tn tabelul 10.
Tabel 10
Actiunea, procedeul de verificare sau Frecventa minima Metoda de Tipul stratului de forma care se
caracteristicile care se verifies verificare
Gradul de sfaramare al pamantului dupa Tn eel putin doua puncte 10473/2 verifica X
amestecarea cu var-ciment la 1500 mp conform
A B C D E F
Respectareaamestecului
Umiditatea proceselor tehnologice permanent
de pamant cu zgura zilnic -
si ori de cate ori 1913/1 X X X X X X
Umiditateasimaterialelor
granulata var granuloase zilnicnecesar
este si ori de cate ori 191^1 X
este necesar

Umiditatea pamantului dupa tmprastiere zilnic si ori de cate ori 191^1 X X X X


Umiditatea amestecului de pamant cu var- zilnic si ori de cate ori 1913/1 X
este necesar
ciment este necesar

Umiditatea amestecului de pamant cu materialzilnic si ori de cate ori 1913/1 X X


Gradul de compactare al stratului de forma in eel putin doua puncte 10473/2 1913/15 X X X X X X
granular este necesar
la 1500 mp
Granulozitatea amestecului de pamant cu eel putin 3 probe la 1000 1913/1 X X
Respectarea uniformitatii grosimii stratului de prin sondaj, eel putin X X X X X X
material granular mc
forma unui la 200 m de drum

Dozajul de la
Rezistenta varcompresiune
si de ciment la varsta de 14 zile a in
zilnic
eel siputin
ori doua
de cate
seriioria 10473k X X
X X
X
pamantului stabilizat este necesar
trei epruvete la 1500
mp
Umiditatea amestecului de var, ciment si zilnic 1913/1 X X*
pamant
Gradul de sfaramare al pamantului dupa tn eel putin doua puncte 10473/2 X X
amestecare cu var- ciment si omogenizare a la 1000 mp
amestecului
Dozajul de zgura granulata zilnic si ori de cate ori X
este necesar

Gradul de sfaramare al pamantului dupa tn eel putin doua puncte 10473/2 X


amestecarea cu zgura granulata si var la 1500 mp

- -
- Verificarea capacitatii portante la nivelul straturilor de forma si a uniformitatii executiei acestora se efectueaza
prin masurari cu deflectometrul cu parghie conform Normativului pentru determinarea prin deflectografie si deflectometrie a
capacitatii portante a drumurilor cu strtucturi rutiere suple si semirigide, indicativ CD 31.
Conform Normativului CD 31, capacitatea portanta la nivelul superior a! straturilor de forma se considera corespunzatoare daca
valoarea admisibila a deflexiunii (dadm 0,01 mm), corespunzatoare vehiculului etalon (cu sarcina pe osia din spate de 115 kN)
are valori mai mari de 200 in eel mult 10% din punctele de masurare.
Uniformitatea executiei se considera satisfacatoare daca valoarea coeficientului de variatie este sub 40%.
Toate operatiunile efectuate zilnic de laborator se vor inscrie intr-un registru de laborator, care in afara de descrierea
determinarilor si rezultatelor obtinute va include si:
-datele meteorologice privind temperatura aerului si prezenta recipitatiilor masurile
-tehnologice luate de constructor.
MASURI DUPA EXECUTIA STRATULUI DE FORMA
. Straturile de forma se dau circulatie! de santier, cu exceptia sectoarelor cu straturi de forma din pamanturi coezive tratate cu
var sau stabitizate cu zgura granulata si var, sau cu var-ciment,
care au fost executate in perioada imediat premergatoare inghetului
In cazul in care prin circulatie se produc denivelari accentuate ale
Stratului de forma care permite stagnarea apei din precipitatii pe suprafata stratului, acestea vor fi remediate prin taierea cu
iama autogrederului, iar eventualele zone necompactate se compacteaza cu placa vibratoare sau cu malul mecanic.
In perioadele de timp nefavorabile, caracterizate prin precipitatii abundente si care au determinat supraumezirea
terasamentului, este contraindicata darea circulatiei de santier a stratului de forma proaspat executat. Acesta va fi supus numai
circulatiei strict necesare executiei stratului de fundatie.
In cazul straturilor de forma din pamant tratat cu var sau stabilizat cu zgura granulata si var, sau cu var-ciment, stratul
de fundatie se va executa dupa minim 14 zile de la executia stratului de forma si numai dupa verificarea portantei
terasamentului rutier la nivelul stratului de forma
La straturile de forma din pamant stabilizat cu zgura granulata si var suprafata stratului se va mentine in permanenta in stare
umeda prin stropire cu apa, pana la executia stratului de fundatie sau eel putin 14 zile daca executia stratului de fundatie se
face maitarziu.
RECEPTIA LUCRARILOR
RECEPTIA PE FAZE DE EXECUTIE
Receptia pe faza a stratului de forma se efectueaza atunci cand toate lucrarile prevazute in documentatie sunt complet
terminate si toate verificarile sunt efectuate in conformitate cu prevederile art.3, 9,10 si 17.
Comisia de receptie examineaza lucrarile si verifica Indeplinirea conditiilor de executie si calitatile impuse de proiect si caietul
de sarcini, precum si constatarile consemnate pe parcursul executiei de catre organele de control.
In urma acestei receptii se incheie "Proces verbal de receptie pe faza" in care sunt specificate remedierile care sunt necesare,
termenul de executie a acestora si eventualele recomandari cu privire la modul de continuare a lucrarilor.
RECEPTIA PRELIMINARA LA TERMINAREA LUCRARILOR
Receptia preliminarA a stratului de forma se face odata cu receptia preliminara a intregii lucrari conform normelor legale in
vigoare.
Comisia de receptie va examina lucrarile fata de prevederile documentatiei tehnice aprobate, fata de documentatia de control si
procesele verbale de receptie pe faze, intocmite in timpul executiei lucrarilor.
RECEPTIA FINALA
Receptia finala a stratului de forma se face odata cu imbracamintea, dupa expirarea perioadei de verificare a comportarii
acesteia.
Receptia finala se va face conform prescriptiilor legale in vigoare.

TEHNOLOGIA PRIVIND LUCRARILE DE BETOANE

Betonul va fi proiectat să reziste eroziunii apei si atacului chimic din din compozitia solului cu care va intra în contact. Codurile
recunoscute internaţional care vor face dovada unei proiectari adecvate, vor fi trimise Inginerului.

Conditii tehnice
Clasele betoanele utilizate în elementele noi vor fi cele prevăzute în proiect.
În starea proaspătă, betoanele vor îndeplini la locul de punere în opera, următoarele condiţii:
Consistenta va corespunde clasei de tasare S3 (tasare de la 100-150 mm);
Temperatura maximă va fi de +25ºC.
Compoziţia betonului:
Parametrii compoziţiei betonului – conform NE.012/1-2007.
Prepararea betonului:
- Staţia de betoane trebuie să fie atestată conform prevederilor codului NE 012/1-2007; executantul fiind obligat să ia măsuri in
vederea realizarii acestui scop.
- Dozarea materialelor componente ale betonului se va face gravimetric, admiţându-se următoarele abateri:
Ciment :  2%
agregate:  3%
apa:  1%
aditivi:  5%
Se va verifica cel puţin de 2 ori pe săptămână şi ori de câte ori se consideră necesar funcţionarea corectă a mijloacelor de
dozare, folosindu-se greutăţi eşalonate cel puţin până la 200 kg.
Dozarea aditivilor se face cu dozarea corespunzătoare, care să permită o măsurare cât mai exactă a cantităţii de soluţie de
aditiv stabilită prin reţeta betonului. Antreprenorul trebuie să ia toate măsurile necesare pentru prepararea şi dozarea
corespunzătoare a aditivilor, ţinând seama ca abateri mai mari în plus sau în minus decât cele prevăzute, pot influenţa
nefavorabil calitatea betonului.
Ordinea de introducere a materialelor componente în betonieră va fi următoarea: agregate, ciment, apă şi la urmă aditivul .
Durata de malaxare a unei şarje va fi de minim 1 minut/ m3 sau de 5 min pentru o cantitate mai mică de 5 m3. Executantul va
stabili caracteristicile betonului proaspăt la preparare, cu un ecart care să ţină seama de evoluţia acestora în funcţie de durata
de transport, timpul de punere în operă şi condiţiile de mediu, astfel încât la punerea în lucrare să aibă consistenta prevăzuta in
proiect si sa nu depăşească temperatura maxima
de +25º C.

Condiţii de preparare pe timp friguros


În perioada de timp friguros, Antreprenorul trebuie să ia măsurile necesare preparării betonului peste temperatura minimă
prevăzută.
Aceste măsuri vor cuprinde: îndepărtarea gheţii şi a bulgărilor de agregate îngheţate, acoperirea agregatelor cu prelate în
încălzirea lor cu abur sau aer suflat prin registre de ţevi, utilizarea apei calde etc. Agregatele nu vor fi încălzite la temperatură
mai mare de 60ºC.
Dacă la prepararea betoanelor se utilizează apă care are temperatură mai mare de 40ºC, se va evita contractul direct al apei cu
cimentul.
În acest caz se va amesteca mai întâi apa cu agregatele şi numai după ce temperatura amestecului a scăzut sub 40ºC, se va
adăuga şi cimentul.

Condiţii de preparare pe timp călduros


În perioada de timp călduros, se vor lua măsurile necesare producerii betonului sub temperatura maximă admisă.
Aceste măsuri vor cuprinde: stropirea depozitelor de agregate cu apă rece, protecţia depozitelor de agregate şi a rezervoarelor
de apă împotriva acţiunii directe a razelor solare şi a vânturilor calde şi uscate, folosirea apei reci la prepararea betoanelor,
betonarea la ore cu temperaturi mai scăzute ale zilei sau noaptea.

Transportul betonului
Transportul betonului de la staţia de betoane la locul de punere în lucrare se va face cu autoagitatoare sau basculante cu benă
etanşă. Transportul local al betonului se va face cu pompe de beton, bene, jgheaburi, skipuri, tomberoane etc.
Fiecare transport de beton va fi însoţit de un bon de transport în care vor fi menţionate cel puţin următoarele date:
-numărul bonului şi data întocmirii;
-betoniera la care s-a preparat betonul;
-tipul de beton şi volumul (mc.);
-destinaţia betonului;
-ora plecării din staţie;
-ora sosirii în şantier;
-ora începerii şi terminării descărcării.
Datele referitoare la staţia de betoane vor fi completate de şeful staţiei iar datele din şantier de conducătorul lucrării. Bonul de
transport se va întocmi în dublu exemplar, din care unul rămâne în şantier şi celălalt se întoarce la staţia de betoane.
Durata de transport, care se consideră din momentul începerii încărcării şi până la terminarea descărcării în mijlocul de
transport, nu va depăşi:
-45 minute când temperatura mediului este mai mare de 30ºC;
-60 minute când temperatura mediului este cuprinsă între 15º - 30ºC;
-90 minute când temperatura mediului este mai mică de 15ºC.
Se vor lua măsuri ca în timpul transportului să nu se altereze calitatea betonului (pierderi de lapte de ciment sau segregări, în
cazul transportului cu basculante, adăugări de apă, în cazul transportului betonului cu auto-agitatoare).

Prevederi generale aplicabile lucrărilor de beton armat


Pentru realizarea în condiţii corespunzătoare de calitate a lucrărilor, cumulativ cu prevederile Normativelor NE 012/1-2007 şi
NE 012/2-2010, trebuie îndeplinite condiţiile tehnice înscrise în prezenta specificatie tehnica.
Fazele procesului de execuţie a lucrărilor de beton şi beton armat constituie, în majoritate, lucrări care devin ascunse, astfel
încât verificarea calităţii acestora trebuie să fie consemnată în procese verbale de recepţie calitativă.
Nu se admite trecerea la o nouă fază de execuţie înainte de încheierea procesului verbal referitor la faza precedentă dacă
aceasta urmează să devină o lucrare ascunsă.
În procesele verbale se vor preciza concret verificările efectuate, constatările rezultate şi dacă se admite trecerea la faza de
execuţie următoare.
Este obligatorie încheierea de procese verbale în următoarele faze de execuţie:
-la terminarea executării cofrajelor;
-la terminarea montării armăturilor;
-înainte de începerea betonării;
-în cursul betonării;
-la decofrare.
Abaterile limită admisibile sunt:
-pentru cofraje
-lungimi  10 mm;
-dimensiuni secţiuni  3 mm;
-înclinare faţă de verticală  2 mm/m şi 10 mm total.
-pentru armături
-distanţa între armături  5 mm;
-grosime strat acoperire  3 mm.
Lungimi armături (totale sau parţiale) exprimate astfel:
-pentru bare mai scurte de 1 m 5 mm;
-pentru bare între 1 şi 10 m 20 mm.
-pentru dimensiunile elementelor după decofrare:
-dimensiuni  15 mm
-înclinarea suprafeţelor faţă de verticală parţială  3 mm/m
-înclinarea suprafeţelor faţă de verticală totală  5 mm
-înclinarea suprafeţelor faţă de orizontală parţială  5 mm/m
-înclinarea suprafeţelor faţă de orizontală totală  10 mm
Prevederi specifice realizării elementelor din beton armat şi a materialelor componente
Capitolul cuprinde prevederi referitoare la:
-condiţii tehnice de calitate pentru betoane şi materiale componente ale acestora;
-compoziţia betoanelor;
-condiţii de preparare, transport, punere în operă şi tratare ulterioară a betoanelor;
-metodologia de verificare a calităţii betoanelor şi materialelor componente,
-condiţii tehnice şi controlul calităţii pentru cofraje şi armături.
Betoanele utilizate se vor produce şi se vor livra de către staţiile de betoane care funcţionează pe baza certificatelor de
atestare.
Reţetele se vor stabili, corecta şi definitiva în funcţie de rezultatul încercărilor preliminare de laborator privind:
-umiditatea agregatelor;
-granulozitatea sorturilor;
-densitatea aparentă a betonului proaspăt;
Compoziţia de beton adoptată va fi permanent corectată în privinţa cantităţi de apă, în funcţie de umiditatea agregatelor, astfel
încât să se respecte raportul A/C prescris de normativul NE 012/1-2007. Lucrabilitatea betonului proaspăt va fi verificată atât la
staţia de betoane cât şi la locul de punere în operă.

Turnarea betonului
Betonarea elementelor construcţiei se va face pe baza proiectelor de execuţie, a ordinei şi tehnologiei de execuţie adoptată de
executant şi a prevederilor prezentei specificatii tehnice. Se vor respecta regulile de betonare din Cod NE 012/2-2010.
Înainte de a începe betonarea oricărui element, se vor verifica:
-cotele de nivel şi starea de curăţenie a suprafeţei cofrajelor sau a betonului turnat în faza anterioară;
-corespondenţa cotelor cofrajelor atât în plan cât şi de nivel cu cele din proiect, verticalitatea cofrajelor, existenţa măsurilor
pentru menţinerea formei, asigurarea etanşeităţii şi fixarea cofrajelor cu elemente de susţinere;
-rezistenţa şi stabilitatea elementelor de susţinere, corecta rezemare şi fixare a susţinerilor, existenţa penelor şi a altor
dispozitive de decofrare etc.;
-dispunerea corectă a armăturilor şi corespondenţa diametrelor şi numărul lor cu cele din proiect, solidarizarea -armăturilor între
ele, existenţa în număr suficient a distanţierilor etc.;
-funcţionarea corectă a mijloacelor de preparare, transport şi punere în operă a betonului;
-etanşeitatea cofrajelor, pentru a nu se produce scurgerea laptelui de ciment;
-existenţa materialelor de protecţie a betonului în stare proaspătă;
-existenţa utilajelor necesare pentru vibrare;
-asigurarea condiţiilor tehnico-organizatorice pe toate fazele procesului de preparare, transport, punere în operă şi tratare
ulterioară a betonului, astfel încât să fie respectate prevederile referitoare la beton şi betoane.
Dacă se constată nepotriviri faţă de proiect sau se apreciază că nu sunt asigurate toate condiţiile necesare începerii betonării,
se vor lua măsurile corespunzătoare.
În urma efectuării verificărilor menţionate mai sus şi a celor prevăzute în alte documente, se va completa “Procesul verbal de
inspecţie la punct fix pentru verificarea condiţiilor prealabile betonării”.
Betonarea va fi condusă nemijlocit de şeful lucrării. Acesta va fi permanent la locul de turnare şi va supraveghea desfăşurarea
acţiunii, luând măsuri operative de remediere a oricăror deficiente constatate, deficienţele şi măsurile adoptate fiind
consemnate în “Procesul verbal de betonare” al elementelor ce se toarnă.
Betonul trebuie pus în lucrare în timp cât mai scurt posibil, după aducerea la locul de turnare, punerea lui în operă făcându-se
fără întreruperi între rosturile de turnare prevăzute în proiect.
Turnarea betonului se va face în straturi orizontale, pe cât posibil uniforme, cu grosimea de max. 30 cm. Înălţimea de cădere
liberă a betonului nu va fi mai mare de 1 m când se toarnă cu pompa şi 1,5 m când se toarnă cu alte mijloace.
Durata maximă de timp admisă între turnarea a două straturi succesive se va aprecia în funcţie de compoziţia betonului,
condiţiile de mediu şi dimensiunile elementului, astfel încât să existe garanţia ca stratul nou de beton turnat poate fi vibrat
împreună cu stratul turnat anterior. Dacă Antreprenorul consideră că, din diferite motive, nu poate asigura turnarea straturilor de
beton în timpul necesar asigurării continuităţii elementelor, atunci la prepararea betoanelor, pe lângă aditivul de bază, se va
folosi şi aditiv întârzietor (hexametafosfat de sodiu).
Dacă totuşi betonul din stratul turnat anterior s-a întărit sau dacă din motive de forţă majoră, continuarea betonării este
imposibilă, suprafaţa betonului se va considera rost de turnare şi va fi tratată în consecinţă: se va curăţa betonul necompactat,
laptele de ciment, se va crea o suprafaţă rugoasă care înainte de reluarea betonării va fi bine suflată cu aer comprimat şi
spălată.
La turnarea betonului se vor respecta prevederile NE 012/2-2010 şi se va urmări următoarele aspecte:
-betonul adus la locul de punere în operă va fi de calitate corespunzătoare (se încadrează în limitele de lucrabilitate admise şi
nu prezintă segregări);
-betonul trebuie să fie răspândit uniform în straturi orizontale;
-se va urmări umplerea completă cu beton a secţiuni;
-se va urmări menţinerea poziţiei iniţiale a cofrajelor;
La turnarea betonului se va urmări cu atenţie înglobarea completă a armăturilor în beton şi realizarea corectă a grosimii stratului
de acoperire. În zonele cu armături dese (noduri de cadru), umplerea completă cu beton şi compactarea acestora se va face cu
deosebită grijă, iar acolo unde este cazul se vor crea posibilităţi de acces lateral a betonului proaspăt prin spaţii care să permită
şi pătrunderea vibratorului sau a vergelelor metalice pentru îndesarea betonului.
Se va evita deformarea sau deplasarea armăturilor faţă de poziţia prevăzută în proiect; se interzice circulaţia muncitorilor direct
pe armături.
Antreprenorul va lua măsuri privind:
-instruirea personalului în ceea ce priveşte tehnica vibrării şi importanţa executării corecte şi cu conştiinciozitate a acestei
operaţii;
-dotarea muncitorilor instruiţi în acest sens cu vibratoare corespunzătoare şi în număr suficient.
-timpul optim de vibrare şi grosimea stratului de beton se va stabili prin determinări de probă efectuate în operă la prima şarjă
de beton ce se compactează.
La vibrarea betonului se vor respecta următoarele reguli:
-vibratorul se va introduce cât mai vertical, pătrunzând în stratul inferior pe adâncime de cca. 10 … 15 cm;
-scoaterea vibratorului se va face cât mai lent pentru a se evita formarea de goluri în punctele de extragere;
-durata de vibrare optimă din punct de vedere tehnico-economic se situează între 5 … 20 min. în funcţie de lucrabilitatea
betonului, dimensiunile elementului şi gradul de armare, precum şi tipul de vibrator utilizat.
Semnele după care se recunoaşte ca vibrarea s-a terminat sunt următoarele:
-betonul nu se mai tasează;
-suprafaţa betonului devine orizontală şi uşor lucioasă;
-încetează apariţia bulelor de aer la suprafaţa betonului şi se reduce diametrul lor;
-apare lapte de ciment sau apă la îmbinările cofrajelor.

Betonul preparat in staţie


Acolo unde betonul urmează să fie obţinut de la un furnizor de beton, Antreprenorul va obţine acordul Inginerului asupra sursei
şi va aduce argumenta in mod justificat că statia de betoane este capabilă să producă beton la standardele cerute.
Buletinul de livrare necesar pentru fiecare încărcătură de beton gata amestecat va detalia:
-clasa sau descrierea betonului;
-lucrabilitatea specificată;
-conţinutul minim de ciment;
-procentul maxim de apă/ciment;
-cantitatea de beton în metri cubi;
-ora la care a fost produs;
-tipul şi mărimea maximă nominală a agregatelor;
-tipul sau denumirea şi proporţia oricărui adaus;
-conţinutul real de ciment şi procentajul oricăror PFA sau Ggbs incluse;
-locaţia betonului în lucrări.
Toate buletinele de livrare vor fi păstrate la şantier şi vor fi făcute disponibile pentru inspectare de către Inginer.
Cerinţele pentru materiale şi calitatea forţei de muncă specificate aici, inclusiv toate eşantionările, testele şi rezultatele, se vor
aplica în mod egal atât betonului amestecat la şantier cât şi betonului adus de la o statie de betoane.
Nu se va adăuga apă in compozitia betonului dintr-o betonieră decât la fabrica de dozare a acestuia. Amestecul va fi agitat
încontinuu pe durata transportului. Transportul şi momentele plasării vor fi revizuite şi aplicate strict în legătură cu
circumstanţele distanţei şi riscului de întârzieri în trafic.

Adaosuri de beton
Programele pentru specificarea betonului sunt anexate la sfârşitului prezentului volum. Acestea vor fi completate de către
Antreprenor pentru orice element proiectat şi vor fi trimise Inginerului pentru aprobare înainte ca acesta să depună o comandă
pentru beton. Cele 4 tipuri de amestec sunt definite după cum urmează:
-Amestecul proiectat: Amestec pentru care cumpărătorul este responsabil cu specificarea performanţei cerute, iar producătorul
este responsabil cu selectarea proporţiilor amestecului pentru a produce performanţa specificată;
-Amestecul prescris: Amestec pentru care cumpărătorul specifică proporţiile materialelor constituente şi este responsabil cu
asigurarea ca aceste proporţii să producă beton cu performanţa cerută;
-Amestecul standard: amestecul selectat din lista restricţionată oferită în SR EN 206-1:2000 şi executat cu o gamă restrictivă de
materiale;
-Amestecul proiectat: Amestec produs în conformitate cu specificaţiile oferite în SR EN 206-1:2000 şi care necesită ca
producătorul să menţină certificarea conformităţii produsului bazată pe testarea produsului şi supraveghere cuplată cu acordul
sistemului calitativ al producătorului conform cu EN ISO 9001.
In privinţa amestecurilor de beton proiectate de către Antreprenor, se vor lua măsuri potrivite împotriva riscului de crăpare
datorită contracţiei şi curgerii lente şi reactivităţi agregaţilor ce conţin alcali.
- cel puţin 4 săptămâni înainte ca lucrările în beton să fie propuse, Antreprenorul va trimite Inginerului, şi va obţine acordul său
înainte de începerea turnării betonului, următoarele informaţii:
-Natura şi sursa fiecărui material constituent;
-Sursa aprovizionării cu beton şi orice surse alternative ce pot fi folosite;
-Detalii asupra tuturor amestecurilor de beton, precum:
-marca betonului;
-proporţiile propuse sau cantitatea fiecărui constituent per metru cub de beton compactat;
-conţinutul de aer inclus, dacă este cazul;
-conţinuturile de clor, alcali reactivi şi sulfaţi;
-lucrabilitatea intenţionată.
Detalii asupra metodei generale de construcţie, timpii de lovire a cofrajului, metodele de turnare a betonului şi mărimea şi
succesiunea turnărilor de beton;

Amestecurile de probă
Dacă datele existente asupra materialelor şi proprietăţilor amestecurilor de beton nu sunt disponibile, se vor efectua teste
preliminare de laborator pentru a stabili ce amestecuri de materiale existente îndeplinesc specificaţiile.
Acolo unde sunt necesare amestecuri de probă pe teren, se vor crea trei doze separate de beton, folosind materiale tipice
pentru sursa de aprovizionare propusă şi, acolo unde este cazul, în condiţii de lucru pentru producţia la scară largă.
Lucrabilitea, conţinutul de aer şi densitatea fiecărei doze de testare vor fi stabilite, şi se vor face trei cuburi din fiecare doza
pentru testarea după 28 de zile. Rezistenţa medie la 28 de zile a celor trei amestecuri nu va fi mai mică decât cea medie
proiectată.

Adaosuri de beton ce conţin PFA


Raportul apă/ciment din amestecurile de beton ce conţin PFA (cenusi de combustibil pulverizate), nu va depăşi 0,50 pentru ca
betonul proiectat să fie impermeabilsi va tine cont de lucrabilitatea ceruta a betonului. Cimentul rezistent la sulfaţi nu va fi
folosit în amestecurile ce conţin PFA.

Betonul ciclopian
Betonul ciclopian va conţine ciment obişnuit Portland şi agregate in mărimi de 20 mm în proporţie de 1:10 cu masa acestuia.
Betonul va fi amestecat până ajunge la o culoare şi o consistenţă uniformă adaugand suficienta apa pentru a acoperi toate
agregatele, fără a crea lapte de ciment în exces.
Betonul nu va fi vibrat mecanic sau lucrat excesiv când este turnat.

Beton cu antrenare de aer


Acolo unde este necesar betonul cu antrenare de aer, acesta va avea un conţinut de aer mediu de 5%-7%, pe volum de beton
proaspăt, la momentul turnării, măsurat prin utilizarea unui aparat de măsurare a antrenării aerului.

Conţinutul de cloruri
Clorura de calciu sau adaosurile ce conţin clorură de calciu nu vor fi folosite în producerea betonului armat. Conţinutul total de
ioni de clor estimat, raportat la masa cimentului din betonul armat nu va depăşi următoarele limite:

Beton din ciment Portland, sau combinaţii cu PFA. 0.3%


Beton fabricat cu ciment rezistent la sulfaţi. 0.2%
Beton uscat cu aburi şi beton precomprimat 0.1%

Dozarea şi amestecarea
Cimentul si agregatele vor fi dozate în greutate până la ±2% din masele dozelor ţintă. Apa şi adaosurile vor fi dozate până la
±1% din volumele ţintă ale dozelor.
Amestecarea se va face cu o betonieră cu tamburul pe axa orizontală. Cantităţile dozelor vor fi între 30% şi 60% din
capacitatea nominală a betonierei.
Timpul de amestecare nu va fi mai mic de 2 minute şi va fi suficient pentru a produce un beton de culoare uniformă.

Lucrabilitatea betonului
Lucrabilitatea betonului proaspăt va fi astfel încât betonul poate fi manevrat şi turnat fără segregare şi, după compactare, el
poate umple în întregime cofrajul şi poate înconjura toate armăturile şi ţevile.

Transportarea, turnarea şi compactarea


Betonul va fi transportat de la betonieră şi turnat în lucrări cât mai rapid posibil prin metode ce vor împiedica segregarea sau
pierderea oricăror ingrediente şi care vor păstra lucrabilitatea cerută. Va fi depozitat cât mai aproape posibil de poziţia sa finală
şi întregul echipament pentru transportul betonului va fi păstrat curat.
Betonul va fi compactat minuţios în poziţia sa finală într-un interval de 30 de minute de la descărcarea din betonieră, cu
excepţia cazului în care este transportat în agitatori fabricaţi special ce funcţionează continuu.
Instalaţia folosită pentru compactare va opera în mod continuu pe durata turnării fiecărei doze de beton până când eliberarea
de aer a încetat şi într-o manieră care nu permite segregarea ingredientelor.
Ori de câte ori este nevoie de aplicarea externă a vibraţiilor, proiectul cofrajului şi dispunerea vibratoarelor trebuie să fie astfel
încât să asigure compactarea eficientă şi să evite deteriorări ale suprafeţei.
Turnarea nu va începe până nu au fost aprobate fixarea şi poziţionarea armăturilor şi a elementelor ce urmează a fi înglobate
precum şi condiţiile suprafeţelor sau cofrajelor.
Betonul va fi transportat prin mijloace care împiedică contaminarea (cu praf, ploaie etc.), şi va fi transportat şi turnat fără
întârziere.
Betonul va fi turnat direct în poziţia sa finală, fără deplasarea armăturii, elementelor încastrate şi cofrajului. Vibraţiile nu vor fi
aplicate direct sau indirect betonului după ce a avut loc priza iniţială, şi nici nu vor fi folosite pentru a face betonul să curgă în
cofraj.
Turnarea între rosturile construcţiei, în fiecare secţiune de lucru va fi continuă. Dacă turnarea betonului este întârziată cu mai
mult de 30 de minute datorită unor defectiuni, Antreprenorul va monta puncte de oprire verticale şi va forma un rost al
construcţiei sau va înlătura betonul deja turnat şi va reporni turnarea după repararea defecţiunii.
Turnarea nu va avea loc în timpul furtunilor, ploilor torenţiale sau ninsorii. Dacă este probabilă apariţia unei astfel condiţii,
Antreprenorul va asigura protecţie materialelor, instalaţiei şi cofrajelor, pentru ca lucrările să poată continua. Dacă vântul
puternic persistă, se va asigura protecţie împotriva ploii şi prafului.
Se va turna betonul treptat şi va evita deformarea cofrajului.

Turnarea betonului la temperaturi mici


În condiţiile în care temperatura aerului este mai mică sau egală cu +5º C sau există probabilitatea ca în interval de 24 ore să
scadă sub această limită, se recomandă ca temperatura betonului să fie în jurul valorii maxime prescrise, luându-se măsurile
necesare pentru curăţirea suprafeţei de betonare de zăpadă şi gheaţă.
Este interzisă folosirea clorurii de calciu ca agent de dezgheţare.
Dacă temperatura suprafeţei care urmează să fie acoperită cu beton este mai mică de +5º C, betonarea nu va începe.
Betonarea la temperaturi medii de sub 8º C poate fi efectuată numai dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii:
Agregatele şi apa folosite în amestec vor fi ferite de zăpadă, gheaţă şi îngheţ. Dacă este necesar, se vor folosi jeturi de abur
pentru a dezgheţa grămezile de agregate;
Înainte de turnarea betonului, cofrajul, armătura şi orice suprafaţă cu care intră în contact betonul proaspăt, vor fi ferite de
zăpadă, gheaţă şi îngheţ;
Temperatura iniţială a betonului la momentul turnării va fi de cel puţin 10º C. Dacă este necesar, se vor folosi apă şi agregate
încălzite pentru a atinge această valoare;
Cea mai scăzută temperatură la suprafaţa betonului va fi menţinută la minim 5º C pentru o perioadă de preîntărire de cel puţin 3
zile sau până când betonul atinge o rezistenţă de 5N/mm2. Se vor pune la dispoziţie pături izolatoare sau acoperitoare încălzite
pentru a obţine conformitatea cu această cerinţă;
Temperatura la suprafaţa betonului va fi măsurată folosind un aparat potrivit cu o precizie de 1º C. Temperatura betonului
pentru fiecare turnare va fi măsurată la intervale de timp regulate ce nu depăşesc 24 de ore.
Împrejmuirile încălzite vor fi ventilate în mod adecvat, iar jeturile de aer cald nu vor lovi direct betonul.
Antreprenorul va lua măsuri de precauţie pentru a minimaliza tensiunile termice datorită temperaturilor scăzute ale aerului în
vremea rece. La finalul perioadei de pre-întărire, betonul va fi lăsat să se răcească treptat. Scăderea maximă a temperaturii
suprafeţei în orice perioadă de 24 de ore nu va depăşi 11º C până când temperatura la suprafaţă este în intervalul a 14º C din
temperatura ambientală, moment în care se poate înlătura protecţia.

Turnarea betonului pe timp calduros


La turnarea betonului pe timp călduros, Antreprenorul va lua măsurile necesare respectării temperaturii maxime admise şi
protejării corespunzătoare a betonului împotriva efectuării evaporării rapide a apei din beton.
Tratarea betonului după turnare:
-În condiţii normale de temperatură
-Pentru a se asigura condiţii favorabile de întărire, betonul va fi menţinut permanent umed timp de minimum 7 zile, fie printr-o
stropire permanentă, fie prin acoperirea betonului cu prelate, rogojini, pânză de sac etc. menţinute permanent umede. În
perioada de timp călduros tratarea betonului se va face pe o perioadă de minim 14 zile de la turnare.

În condiţii de timp friguros


Măsurile de protecţie pe timp friguros se vor lua când temperatura mediului ambiant (măsurată la ora 8 dimineaţa) este mai
mică de +50C.
Protecţia betonului va asigura pe lângă condiţii normale de întărire şi:
-o rezistenţă de minim 50 daN/cmp suficientă pentru a evita deteriorarea prin acţiunea îngheţului şi dezgheţului;
-evitarea de fisuri cauzate de contractare prin răcirea bruscă a stratului superficial de beton.
Protecţia betonului pe feţele libere se va face cu rogojini sau alt material termoizolant aplicat peste o folie de polietilenă.
Înlăturarea protecţiei şi decofrarea se va face progresiv în funcţie de regimul de temperatură măsurat, înlăturarea completă
făcându-se numai atunci când diferenţa de temperatură dintre suprafaţa betonului şi aer este mai mică de 110C.
Se atrage atenţia cu privire la prevederile standardelor şi normativelor naţionale aplicabile, în vigoare. Metodele Antreprenorului
se vor conforma la recomandările conţinute în acel document, cu modificările şi completările următoare. Se va avea grija să
prevină fisurarea sau crăparea betonului în condiţii de temperaturi ridicate.
Se va acorda o atenţie specială cerinţelor specificate în cele ce urmează cu privire la întărire. Cofrajul va fi ferit de expunerea
directă în soare atât înainte de turnarea betonului, cât şi în timpul dispunerii lui.
Antreprenorul va lua măsurile corespunzătoare pentru a se asigura ca armătura, atat cea interioară şi cea care iese în afara
secţiunii ce va fi betonată, este menţinută la cea mai scăzută temperatură practicabilă.
Dacă este necesar, se va răci agregatele şi apa de amestec prin metodele aprobate de Inginer.
Acolo unde este cazul, se va proiecta, instala şi opera un sistem de răcire prin care apa de răcire este pompată printr-un sistem
de conducte pentru a se scădea temperatura hidratării în timpul betonării.
Propunerile pentru un asemenea sistem de răcire vor fi înaintate spre aprobare Inginerului, cu mult înainte de executarea
operaţiunilor de betonare.

Turnarea betonului pe vreme nefavorabilă


Betonarea nu va fi permisă în timpul ploilor torenţiale, când temperatura aerului scade sub 2°C, sau când temperatura betonului
depăşeşte 32°C.
Atunci când temperatura aerului depăşeşte 25°C, betonarea va fi permisă numai după ce sunt luate măsuri de precauţie
speciale, aprobate de Inginer, cu scopul de a se preveni întărirea timpurie a betonului, ca de exemplu scăderea temperaturii
apei ce va fi utilizată în amestec sau printr-un sistem de răcire, menţinerea permanentă a agregatelor şi cofrajelor pulverizate
cu apă şi construcţia unor parasolare pentru zona de lucru.

Temperatura betonului
Temperatura materialelor în orice doză de beton la punctul şi momentul livrării către lucrare, nu va depăşi cu 6º C temperatura
dominantă la umbră.
Acolo unde exista probabilitatea ca temperatura betonului proaspăt turnat să depăşească 32º C, betonarea nu va fi permisă
decât dacă sunt luate măsuri pentru a ţine temperatura sub acel nivel. Aceste măsuri pot include, dar nu sunt limitate la,
următoarele:
-răcirea apei amestecate;
-acoperirea materialelor;
-stropirea agregatelor cu apă;

Tratarea betonului dupa turnare


In timpul perioadei de tratare, se vor lua măsuri pentru prevenirea pierderii de umiditate şi pentru a minimaliza tensiunile
termice cauzate de diferenţa de temperatură dintre suprafaţa betonului şi miezul masei betonului precum si pentru a susţine
hidratarea susţinută a betonului. Se atrage atenţia asupra necesităţii unei tratări riguroase şi continue, mai ales în cazul
betonului ce conţine PFA si ZGCT.
Se va pregăti şi trimite propuneri detaliate de metode pentru întărirea betonului şi păstrarea unui regim de întreţinere. Betonul
va fi tratat cu apă sau cu o membrană pe bază de apă pentru o perioadă minimă de 7 zile. Propunerile de metode vor fi supuse
aprobării de către Inginer , iar cele aprobate vor fi aplicate riguros.
Pentru membranele de întreţinere pe bază de apă: pulverizările vor fi aplicate în termen de o oră de la decofrare şi vor fi de tipul
aprobat de Inginer. Aplicarea va fi în ritmul recomandat de producător. Pe vreme caldă, însorită, se vor folosi membrane ce
reflectă lumina, dacă Inginerul le consideră necesare. Membranele de tratare pe baza de stropire cu apă nu vor fi folosite pe
suprafeţe pentru care betonul urmează a fi etanşat sau peliculizat.
Se vor lua măsuri de precauţie împotriva crăpăturilor datorate contracţiei din suprafeţele nou turnate ale betonului. Aceste
măsuri de precauţie pot include, dar nu sunt limitate la, următoarele:
-acoperirea suprafeţelor nou-turnate;
-aplicarea imediată a stratului de polietilenă pentru a reduce evaporarea;
-ridicarea de scuturi împotriva vântului.

Controlul calităţii lucrărilor


În fazele procesului de execuţie a lucrărilor de beton simplu şi beton armat, majoritatea acestor lucrări devin ascunse, astfel
încât verificarea calităţii lor trebuie să fie consemnată în ”procese – verbale” de recepţie calitativă. Procesele verbale de lucrări
ascunse vor fi încheiate între Inginer şi Antreprenor şi vor fi aduse la cunoştinţa proiectantului. Nu se admite trecerea la o nouă
fază de execuţie înainte de încheierea procesului verbal referitor la faza anterioară.
Verificarea calităţii lucrărilor se va face pe parcursul următoarelor operaţii:
-executarea cofrajelor;
-calitatea şi montarea armăturilor;
-introducerea corespunzătoare şi fixarea ancorelor;
-calitatea betonului livrat de staţia de betoane;
-condiţiile de turnare şi compactare a betonului;
-decofrarea elementelor;
Betonul turnat într-un element se consideră de calitate corespunzătoare din punct de vedere al rezistenţei, dacă sunt îndeplinite
criteriile din Anexa H ale Codului NE 012/2-2010.
Betonul se consideră corespunzător din punct de vedere al comportării la permeabilitate dacă sunt îndeplinite criteriile din
Anexa X ale Codului NE 012/2-2010.

Decofrarea
Dacă prin proiect nu se specifică altfel, termenele minime de decofrare vor fi cele prevăzute în Cod NE 012/2-2010.
În cazul operaţiei de decofrare se vor respecta următoarele:
-desfăşurarea operaţiei va fi supravegheată direct de către conducătorul lucrării; în cazul în care se constată defecte de turnare
(goluri, zone segregate etc.) care pot afecta capacitatea portantă a elementului, decofrarea -elementelor de susţinere se va
sista până la aplicarea măsurilor de remediere;
-susţinerile cofrajelor se desfac începând din zona centrală a deschiderii elementelor şi continuând simetric către reazeme;
-stabilirea pieselor de fixare (pene) se va face treptat, fără şocuri;
-decofrarea se va face astfel încât să se evite preluarea bruscă de către elementele ce se decofrează, ruperea muchiilor
betonului sau degradarea materialului cofrajelor şi susţinerilor.

Blocurile de testare
Înainte de a se începe turnarea betonului în straturi mari , Antreprenorul va construi trei blocuri de testare cubice cu o mărime a
laturii de 2.0 m. Temperatura betonului la momentul fabricării blocurilor nu va depăşi 15ºC, cu excepţia condiţiilor de
temperatura ridicată, caz în care se aplica cerinţele specificate de clauza “Betonarea la temperaturi ridicate”. Materialele
utilizate la fabricarea betonului pentru blocurile de testare, împreună cu armătura, cofrajul şi materialele utilizate pentru
protejarea suprafeţelor superioare vor fi de acelaşi tip şi din aceeaşi sursa ca cele ce se intenţionează a fi utilizate la turnarea în
straturi mari.
Două dintre blocuri vor fi armate pe două laturi opuse şi pe faţada superioara cu bare de armătura cu diametrul de 32 mm
plasate la o distanţa de 250 mm în fiecare direcţie. Învelişul către barele exterioare va fi de 60 mm.
Datele folosite vor fi indicate clar în calculele pe care Antreprenorul le va furniza Inginerului înainte de fabricarea blocurilor.
Termometrele vor fi amplasate în beton, în apropierea suprafeţei, în centrul fiecărei faţade, iar unul va fi plasat în centrul
blocului.
Temperaturile vor fi înregistrate la intervale de 6 ore, pe o perioadă de cel puţin 7 zile pentru fiecare dintre blocuri.
--cuburi de testare de 150 mm vor fi prelevate în timpul turnării betonului pentru fiecare bloc, două pentru testarea la 7 zile şi
patru pentru testarea la 28 de zile.
Blocurile de testare vor fi considerate satisfăcătoare dacă, pentru fiecare dintre blocuri, sunt îndeplinite următoarele condiţii:
-Rezistenţa medie a celor patru cuburi de testare la 28 de zile depăşeşte rezistenţa caracteristică specificată cu cel puţin 7.5
N/mm²;
-Creşterea de temperatura pe durata hidratării nu depăşeşte 45°C şi diferenţa de temperatura între orice latura şi centrul
blocului nu depăşeşte în niciun moment 20°C;

Compactarea betonului
Betonul va fi compactat cu mare atenţie în timpul operaţiunii de dispunere şi va fi prelucrat în jurul armaturii, a elementelor
încastrate şi în colturile cofrajului şi ale formelor.
Vibratoarele mecanice vor fi de tipul imersat cu o frecventa nu mai mică de 6000 de vibraţii pe minut şi al căror proiect va fi
aprobat de Inginer.
Va fi utilizat un număr suficient de vibratoare pentru a manipula rata maximă de producţie a betonului, cu o tolerantă de 50%
pentru unităţile de rezervă, pe toată perioada betonării. Toţi operatorii ce manipulează vibratoare vor fi instruiţi pentru operarea
acestora.
Vibratoarele vor fi introduse în betonul necompactat, vertical şi la intervale regulate. Acolo unde betonul necompactat este intr-
un strat de deasupra unui beton proaspăt compactat, se va permite ca vibratorul să pătrundă vertical la aproximativ 100 mm în
stratul anterior. Vibratoarele vor fi retrase uşor din masa de beton pentru a se evita lăsarea de goluri. Vibratoarele de tip intern
nu vor fi amplasate în beton la întâmplare sau de o manieră periculoasă, iar betonul nu va fi mutat dintr-o parte a lucrării în alta
cu ajutorul vibratoarelor. Vibraţiile nu se vor aplica direct sau prin armătura secţiunilor sau straturilor de beton ce s-a întărit intr-
un grad la care betonul încetează să mai fie plastic prin vibrare. Nu vor fi utilizate pentru a determina formarea de debite de
beton în cofraj pe distanţe atât de mari încât să cauzeze separarea, iar vibratoarele nu vor fi utilizate pentru transportul
betonului în cofraj.
Vibraţiile betonului se vor conforma în general la cerinţele stipulate în prevederile standardelor şi normativelor naţionale
aplicabile, în vigoare.
Se va avea grijă ca armătura şi legăturile ataşate cofrajului să nu fie deranjate şi să nu se cauzeze deteriorări ale betonului deja
dispus sau ale feţei interne a cofrajului prin utilizarea de vibratoare de tip imersat. În zonele cu armătura congestionata poate fi
necesară utilizarea de tije cu diametru mai mic se va furniza mărimile potrivite de tije pentru fiecare componentă de lucrări. Nu
va fi permisă vibrarea betonului prin ciocănirea cofrajului cu unelte manuale.
Durata vibraţiei va fi limitata la cea necesară pentru a se produce o legare satisfăcătoare, fără a se determina separarea.
Vibraţiile nu vor continua după apariţia la suprafaţă a apei sau a pastei de ciment. Betonul nu va fi deranjat după compactare şi
dispunerea în poziţia finală.
Betonul care s-a aşezat parţial înainte de dispunerea finală nu va fi utilizat şi va fi înlăturat de pe şantier.

Rosturile de lucru
Rosturile de lucru vor fi formate pe planuri orizontale sau verticale. Poziţionarea exactă a rosturilor de lucru, în cazul în care nu
este indicată în Planuri, va fi convenită cu Inginerul înainte de începerea betonării. Rosturile de lucru se vor realiza în general
pe planurile cu forfecare minima şi vor fi în plus amplasate astfel încât cantitatea de beton dispusă printr-o singură operaţiune
să fie limitată ca mărime şi formă pentru a se minimiza contractarea şi consecinţele temperaturii.
Cofrajul pentru rosturile de lucru se vor realiza astfel încât să asigure o îmbinare etanşa. Marginile exterioare ale îmbinărilor de
construcţie vor fi formate prin margini bătătorite învelite, securizate în cofraj astfel încât să se asigure un finisaj perfect drept.
Capetele vor fi fixate bine şi etanşe la pasta de ciment şi ajustate la armătura şi alte elemente fixate. Propunerea
Antreprenoruluii cu privire la poziţionarea, numărul şi proiectarea rosturilor de lucru va face obiectul aprobării Inginerului înainte
de începerea lucrărilor.

Turnarea betonului pe lucrări executate anterior


Acolo unde betonul va fi depus lângă sau peste lucrări executate anterior, suprafaţa betonului vechi va fi curătată cu atenţie cu
o perie de sârmă şi curătată cu apă şi aer sub presiune pentru a se expune suprafaţa agregatului şi a se îndepărta laptele şi
pasta de ciment, pentru ca aplicarea să se facă pe o suprafaţă curată.
În anumite cazuri, în funcţie de categoria de beton utilizata, în timpul scurs între operaţiunile succesive de betonare şi condiţiile
metereologice din momentul reînceperii betonării, Inginerul poate solicita ca betonul vechi să fie tratat distinct, incluzând
tehnicile de spălare şi uscare, peria de sârmă, etc.

Protecţia şi întărirea betonului


Betonul va fi protejat de daunele produse de condiţiile climaterice (raze solare ce bat direct, ploaie, zăpadă sau îngheţ), de
curgerea apei sau deteriorare mecanică pe perioada de întărire.
Toate metodele ce vor fi utilizate pentru întărirea şi protejarea betonului proaspăt turnat vor face obiectului aprobării prealabile a
Inginerului.
Înregistrările vor fi puse la dispoziţia Inginerului pentru inspecţie. Toate suprafeţele expuse, ca procedura de finisare, vor fi
acoperite cu o tabla umedă, urmată de un strat de polietilenă reflectorizant. Acestea vor fi legate în jurul marginilor şi sprijinite în
scopul de a nu deteriora suprafaţa finisată a betonului.
Cât de curând posibil, straturile de tabla şi de polietilenă vor fi coborâte în contact apropiat cu betonul şi vor fi asigurate sau
legate pentru a se preveni pătrunderea vântului dedesubtul lor. Învelişul va fi menţinut în stare umedă în permanentă şi va fi
inspectat la intervale de cel mult 6 ore.
Betonul va fi menţinut umed pe suprafeţele expuse pe o perioadă de cel puţin 10 zile sau după cum se aprobă de către Inginer.
Inginerul poate aproba şi metode alternative de protecţie şi întărire a betonului. În orice caz, membranele lichide de întărire nu
vor fi utilizate pe suprafeţele expuse sau acolo unde va fi îndepărtata suprafaţa veche şi agregatele vor fi expuse pentru a se
asigura o legătura satisfăcătoare pentru dispunerea altor repere de beton sau mortar.
Membranele lichide de întărire nu vor fi utilizate acolo unde se aplica mortar, mortar cu răşină sau substanţa de sigilare a
îmbinării. Vor fi disponibile suficiente metode care să permită protecţia deplina a stratului de beton turnat la locaţia lucrării,
înainte de începerea betonării. În condiţii de vreme toridă, Antreprenorului i se poate solicita să răcească cofrajul ce conţine
beton prin pulverizarea de apă şi acest lucru se va aplica acolo unde se dispune, indiferent de orice alte măsuri luate de
Antreprenor pentru întărirea betonului.
Toate materialele, echipamentul de pulverizare şi o cantitate semnificativă de apă vor fi pregătite pe şantier înainte de
începerea betonării.
Betonul de egalizare
Un strat de beton simplu, de minim 10 cm (strat de baza), va fi dispus sub fundaţii acolo unde se indica pe Planuri sau se
dispune de către Inginer. Stratului de baza i se va permite întărirea înainte ca betonul de rezistenta pentru fundaţie să fie turnat.

Încărcarea structurilor de beton


Nici o sarcină externă de niciun tip nu va fi aplicată pe vreo parte a unei structuri de beton până când betonul nu s-a intarit cel
puţin 7 zile şi numai cu aprobarea Inginerului şi după confirmarea că rezistenţa cubului după 7 zile, convenită de Inginer, a fost
atinsă. Sarcina maximă proiectată nu va fi aplicată până când nu se confirmă că a fost atinsă rezistenţa specifică după 28 zile.

Materialul de umplutură al rostului


Materialul de umplutura al rostului va fi de tip celular comprimabil prefabricat şi elastic şi nu va deveni casant pe vreme rece. Va
fi realizat din plută granulată legată cu bitum. Atunci când este necesar un material de umplere puţin comprimabil, acesta va fi
polietilenă de joasă densitate cu celule închise.

Stratul de etanşare al rostului


Stratul de etanşare va fi nedegradabil în apă brută septică şi apă de mare şi va fi adecvat pentru izolare în medii fierbinţi. Stratul
de etanşeizare va fi elastoplastic şi va avea un factor de adaptare la mişcare de cel puţin ± 12.5 procente.
Pentru rosturi de dilatere din structurile care reţin apă, proprietăţile fizice ale materialului de etansare nu vor fi inferioare celor
bazate pe polisulfiţi, conformându-se la prevederile standardelor şi normativelor naţionale aplicabile, în vigoare şi cu o durată
de viată de 15 ani.
Pentru rosturile orizontale din structurile ce nu reţin apă sau pavaje, cu excepţia cazului în care se indica contrar în Planuri,
materialul de etanşare va fi de tipul A1 cu compus de bitum cauciucat, conform prevederilor standardelor şi normelor naţionale
aplicabile şi va avea o durata de viaţă minimă de 10 ani.
În alte situaţii, materialul de etanşare va fi cauciuc sintetic pe baza de polisulfiţi prevederile standardelor şi normativelor
naţionale aplicabile, în vigoare sau pe baza de poliuretan sau silicon, conform aprobării Inginerului şi va avea o durată de viaţă
minimă de 15 ani. Acolo unde materialul de etanşare a îmbinării va intra în contact cu învelişul protector .
Materialul de etanşare va fi depozitat conform instrucţiunilor producătorilor şi nu va fi folosit după expirarea duratei sale de
viaţă.
Pentru a se asigura ca nu apare adeziunea pe spatele cavitatii îmbinării, va fi fixat un separator în locul specificat de către
producătorul materialului de etanşare.

Tratament de remediere a suprafeţelor de beton


Orice tratament de remediere a suprafeţelor de beton va fi convenit cu Inginerul ca urmare a inspectării, imediat după
îndepărtarea cofrajului şi va fi efectuat fără întârziere.
Orice defect minor al suprafeţei va fi reparat intr-o maniera satisfăcătoare pentru Inginer, imediat după finalizarea întăririi.
Măsurile de remediere pot include, dar nu se vor limita la, următoarele:
-Găurile lăsate pentru sprijinirea cofrajului vor fi curăţate cu atenţie pentru a se înlătura materialele scăpate, iar marginile vor fi
degroşate, dacă este cazul, pentru a se asigura o aderenta satisfăcătoare. Apoi vor fi umplute cu mortar uscat.
-Muchiile, bulele mici, decolorarea suprafeţei şi alte defecte minore vor fi netezite cu pânză şi ciment imediat ce cofrajul este
scos.
-Iregularităţile abrupte şi graduale pot fi netezite cu carbură de siliciu şi apă după ce betonul s-a întărit complet.
-Defectele mici şi fagurele minor vor fi concasate perpendicular pe suprafaţa betonului până la o adâncime de cel puţin 25 mm
şi umplute cu mortar uscat, după cum se stipulează în clauza „Mortarul uscat”.
-Toate celelalte defecte vor fi tratate ca fiind prea extinse pentru a permite o reparare satisfăcătoare, iar betonul ce prezintă
defecte va fi spart şi înlocuit.

Mortarul uscat
Mortarul uscat pentru umplerea găurilor şi repararea defectelor suprafeţei va fi realizat din o parte ciment şi trei părţi agregat fin
ce trece prin sita de 1 mm şi un agent de expandare aprobat de Inginer.
Pot fi adăugaţi aditivi pentru creşterea prelucrabilităţii, cu aprobarea Inginerului. Culoarea mortarului se va potrivi cu cea a
betonului înconjurător.
Mortarul va fi amestecat doar cu cantitatea de apă suficientă pentru a face ca materialele să se lipească în momentul modelării
în mână.
Materialul uscat va fi dispus şi compactat în straturi cu o grosime ce nu depăşeşte 15 mm. Conexiunea se va realiza cu ajutorul
unui băţ de lemn dur şi a unui ciocan şi se va întinde pe toată suprafaţa stratului, o atenţie specială acordându-se compactării
mortarului din jurul marginilor găurii. După conexiune, suprafaţa fiecărui strat va fi zgâriată înainte să se depună alte materiale
libere. Găurile nu vor fi supraîncărcate şi suprafaţa va fi finisată prin plasarea unui bloc de lemn dur pe umplutura uscată şi
lovirea blocului de câteva ori. Nu se vor utiliza unelte de finisaj din oţel şi nu se va adăuga apă pentru facilitarea finisajului.

Fundaţiile, facilităţile de construcţii şi montarea echipamentelor


La primirea planurilor aprobate pentru echipamente, se vor realiza lucrările de excavare şi de construcţie ale fundaţiilor şi
bazelor necesare pentru diversele componente de echipamente, incluzând execuţia găurilor şi filetelor pentru conducte,
structurilor de oţel, cablurilor, conductoarelor, a şuruburilor striate şi, acolo unde este cazul, încastrarea şuruburilor de fundaţie
şi a diverselor componente de echipament, toate acestea în conformitate cu planurile.
Vor fi lăsate spaţii libere între beton şi placa de fundaţie pentru injectare şi încastrare.
Echipamentul va fi montat pe un aşternut de oţel plat de o grosime care să preia variaţiile de nivel ale fundaţiilor de beton.
Aşternutul va fi stratificat prin aşchierea şi şlefuirea suprafeţei de beton. În fiecare locaţie va fi utilizat un singur aşternut de o
grosime selecţionată, care va fi adiacent fiecărui şurub de ancorare.
Penele de fixare nu vor depăşi un număr de două pentru fiecare locaţie şi grosimea fiecărei pene nu va depăşi 3 mm.
Echipamentul va fi aliniat, nivelat şi fixat cu ajutorul piuliţelor şuruburilor de ancorare printr-o cheie de piuliţe de o lungime
obişnuita, şi nu va fi aplicat mortarul până când echipamentul nu va fi pus în funcţiune şi verificat de către Inginer, în ceea ce
priveşte stabilitatea şi vibraţiile.

Înregistrări ale betonării


Se vor păstra înregistrări actualizate ale datelor şi orelor la care s-a efectuat betonarea, precum şi ale vremii şi temperaturilor
din acele momente. Înregistrările vor fi disponibile Inginerului pentru inspectare.

Clasificarea structurilor de beton


Această clasificare se va aplica în mod egal componentelor de structuri, în cazul în care există mai multe tipuri în cadrul global
al unei anumite structuri. Structurile vor fi împărţite în două clase, după cum urmează:
-Clasa 1 acele structuri care nu sunt destinate stocării, reţinerii sau transmisiei de lichide (exemplu: clădiri tip hală –
staţie de clorare, pavilion,etc.; cămine din beton pentru vane, cămin debitmetru, etc);
-Clasa 2 acele structuri tip bazin din beton armat, care sunt destinate stocării lichidelor, şi care pot face/sau nu obiectul
presiunii hidrostatice a apelor freatice din amplasament.
Coduri şi Standarde

Normativ P73–94 Instrucţiuni tehnice pentru proiectare şi execuţia recipientelor pentru lichide, din
beton armat sau comprimat
CR2-1-1.1-2005 Cod de proiectare a construcţiilor cu pereţi structurali de beton armat
SR EN 1998-4 Proiectarea structurilor pentru rezistenţă la cutremure_Partea a 4 a
.silozuri,rezervoare si conducte

Metodele de Proiectare
Structurile din clasele 1 şi 2 vor fi proiectate conform prevederilor standardelor şi normativelor naţionale aplicabile.
Întocmirea proiectelor se va face conform cu legislaţia naţională, respectând prevederile Legii nr. 10/24.03.1995 publicată în
Monitorul Oficial nr. 12/1995 cu privire la Calitatea în Construcţii, cu modificările şi completările ulterioare.
În cazul în care sunt adăugate cantităţi de beton peste necesităţile obişnuite specificate în proiectul de rezistenţă, cu scopul de
a câştiga greutate proprie pentru a contracara efectele forţei ascensionale, acest beton suplimentar va fi distribuit uniform pe
suprafaţa radierului (plăcii de fund a bazinului) sau pe componentele de substructură, în măsura în care acest lucru este posibil.

Încărcări luate în calculul structurilor


Structurile vor fi proiectate să suporte încărcările datorate proceselor tehnologice, incluzând efectele dinamice acolo unde
acestea apar.
Celelalte încărcări vor fi concordante celor stipulate în prevederile standardelor şi normativelor naţionale aplicabile.
Încărcarea din vânt asupra structurilor va fi calculata în conformitate cu prevederile standardelor şi normativelor naţionale
aplicabile.
În realizarea proiectelor trebuie să se tina seama de temperatura aerului şi de fluctuaţiile în temperatura aerului.
Încărcarea generata de cutremure se va conforma prevederilor standardelor şi normativelor naţionale aplicabile.

Presiunea exercitată de apa freatică


Structurile vor fi proiectate să reziste presiunii apelor freatice. Forţele de ridicare ce acţionează asupra structurilor, bazinelor şi
conductelor vor fi calculate prezumându-se că acestea sunt goale.
Structurile de tipul 2, pentru care se vor efectua probe de etanşeitate vor fi proiectate fără presiunea apelor freatice în timpul
testării.
Proiectul pereţilor structurilor şi bazinelor va permite deversarea apei peste partea superioară a pereţilor, în caz de umplere
accidentală (ex. peste nivelul înălţimii de garda).

Proiectul de rezistenţă
Lucrările vor fi proiectate sub toate aspectele în conformitate cu practica inginerească de ultima oră.
Fundaţiile, elementele de rezistenţă vor fi proiectate în conformitate cu standardele naţionale şi, după caz, internaţionale , după
cum se stipulează în prezenta documentaţie.
Impactul încărcării generate de cutremure se va conforma prevederilor standardelor şi normelor naţionale aplicabile.

Organizarea producerii betonului pe şantier


La demararea Contractului, Antreprenorul va înainta spre aprobare Inginerului o Metodă de Execuţie ce va detalia, în raport cu
cerinţele Specificaţiei, propunerile sale pentru organizarea activităţilor de betonare pe şantier.
Metoda de Execuţie va include următoarele aspecte:
-Staţia propusă.
-Locaţia şi planul facilitaţii de producere a betonului.
-Metoda de organizare propusă pentru staţia de producere a betonului.
-Procedurile de control al calităţii pentru beton şi materialele din beton.
-Transportul şi turnarea betonului.

Testarea cimentului
Înainte ca cimentul să fie comandat şi livrat pe şantier, Antreprenorul va înainta Inginerului spre aprobare o listă
detaliată a surselor, ţara sau ţările de provenienţă şi denumirea firmei producătorilor pentru tipul de ciment pe care propune să-l
utilizeze. Antreprenorul va înainta Inginerului, gratuit, certificate de testare pentru fiecare transport de ciment.
Fiecare certificat va indica faptul că a fost testată o probă de ciment din transportul respectiv de către producător sau
un laborator agreat şi că aceasta se conformează în toate cerinţele Specificaţiei.
La solicitarea Inginerului, Antreprenorul va furniza probe de ciment prelevate la livrarea acestuia sau în timpul depozitarii pe
şantier, pentru a fi testate, gratuit, la un laborator nominalizat.
Cimentul de la nici un transport nu va fi utilizat fără aprobarea Inginerului, iar Antreprenorul va ţine o evidentă a
amplasamentului cimentului din fiecare transport, evidenta ce va fi pusă la dispoziţia Inginerului pentru verificare. În situaţia în
care, pentru orice motiv, în orice moment al derulării Contractului, Antreprenorul decide să schimbe sursa, ţara sau
producătorul pentru orice tip de ciment, care au fost deja aprobate de către Inginer, acesta îl va notifica pe Inginer cu privire la
orice asemenea variaţie şi va efectua toate testele solicitate de către Inginer prin aprobarea în scris a variaţiei, înainte de a
comanda materialul de la o sursă sau furnizor nou.
În situaţia în care cimentul a fost depozitat pe şantier pe o perioadă mai lungă de 40 zile sau este de o calitate
îndoielnică conform opiniei Inginerului, pot fi solicitate noi teste pentru a se verifica dacă acestea se mai conformează
cerinţelor, teste efectuate pe cheltuiala Antreprenorului.
Livrarea şi depozitarea cimentului
Cimentul va fi livrat pe şantier în saci de hârtie sigilaţi, rezistenţi şi marcaţi corespunzător şi permanent sau în alte
containere agreate, cu excepţia cazului în care Inginerul îşi dă acordul în scris pentru manipularea cimentului în vrac.
Cimentul va fi livrat în cantitatea suficienţa pentru a se asigura un progres corespunzător al Lucrărilor, iar cantităţile
ţinute pe stoc pe şantier vor fi aprobate de către Dirigintele de santier..
O astfel de aprobare nu îl va elibera pe Antreprenorul de responsabilitatea sa de a asigura cimentul.
Cimentul importat va fi împachetat în saci de plastic sigilaţi şi introduşi în saci de hârtie. În timpul transportului
cimentului la Şantier cu camioane sau alte vehicule, acesta va fi protejat în mod corespunzător împotriva condiţiilor
meteorologice şi contaminării cu praf, nisip sau alte materii organice.
Cimentul care se dovedeşte a fi fost expus deteriorării cu apă va fi respins la livrare. Întreaga cantitate de ciment va fi
depozitată intr-o clădire etanşată (împotriva acţiunii condiţiilor metereologice, apei şi aerului), destinată exclusiv acestui scop.
Etajele clădirii vor fi ridicate cu cel puţin 300 mm peste nivelul solului pentru a se preveni absorbţia de umezeală.
Depozitarea cimentului în aer liber va fi permisă numai pentru lucrări mici cu aprobarea scrisă a Inginerului, în acest
caz cimentul va fi plasat pe o platformă înaltă şi protejat cu învelitoare etanşe, aprobate de către Inginer.
Nu este permisă depozitarea sacilor la o înălţime mai mare de 2 metri. În cazul în care cimentul este livrat vrac, acesta
va fi depozitat intr-un siloz proiectat în mod corespunzător.
Silozul va fi etanşat şi prevăzut cu pereţi adecvat izolaţi împotriva luminii soarelui. În situaţia în care se utilizează
silozurile pentru depozitarea cimentului, fiecare dintre acestea sau compartimentele acestora vor fi separate complet şi dotate
cu un filtru sau o altă metodă alternativă aprobată de control al prafului.
Fiecare filtru al sistemului de control al prafului va fi dimensionat astfel încât să permită menţinerea cimentului livrat cu
scopul de a se preveni emisiile excesive de praf şi afectarea acurateţei cântăririi prin creşterea presiunii. Inginerului i se vor
oferi mijloacele de identificare a diferitelor transporturi de ciment livrat.
Fiecare transport de ciment va fi depozitat separat pentru a înlesni accesul pentru inspectare şi testare.
După ce au fost aprobate de către Inginer, transporturile vor fi utilizate în ordinea în care au fost livrate. Cimentul nu va
fi scos din depozit decât dacă va fi utilizat imediat.

Respingerea cimentului
Indiferent de primirea certificatului de testare necesar, conform clauzei “Livrarea şi depozitarea cimentului” şi obţinerea
aprobării din partea Inginerului, acesta din urmă poate respinge cimentul în urma efectuării altor teste.
Dirigintele de santier poate de asemenea să respingă cimentul care s-a deteriorat datorită unei protecţii inadecvate
sau din alte cauze, sau în orice altă situaţie când cimentul nu este agreat.

Calitatea apei
Apa utilizată în orice scop în timpul execuţiei Lucrărilor va fi potabilă, curată, proaspătă şi fără cantităţi inacceptabile
de nisip, materii organice, baze, săruri sau alte impurităţi şi se va conforma cerinţelor prevederilor standardelor şi normativelor
naţionale aplicabile, în vigoare.
Apa utilizată pentru amestecarea betonului şi mortarului, spălarea agregatelor şi maturarea betonului va proveni dintr-
o sursă aprobată şi nu va conţine alte materii nocive care să afecteze semnificativ armătura, timpul de tasare, rezistenţa sau
durabilitatea betonului sau care să producă efecte asupra înfăţişării betonului întărit prin decolorare sau înflorire.

Sortarea agregatelor
Sortarea agregatelor fine se va face în limitele stipulate în clauza “Sortarea agregatelor”. Se atrage atenţia
Antreprenorului asupra faptului ca ar putea să fie necesară combinarea a două sau mai multe sorturi de agregate fine, sau
înlocuirea unor porţiuni prin sortare hidraulica, cu scopul de a se obţine sortarea stipulata.
Sortarea agregatelor grosiere se va face în limitele stipulate de prevederile standardelor şi normativelor naţionale
aplicabile în vigoare iar Antreprenorul, la solicitarea Inginerului, va obţine granulometria stipulata prin combinarea agregatelor
de o anumită mărime pentru a rezultă granulometria stipulată. Mărimea maximă impusă a agregatelor nu va depăşi în mod
normal 40 mm.
Sunt necesare cel puţin patru mărimi de agregate, după cum urmează: Agregate fine: 8 mm Agregate grosiere,
mărime nominala: 16 mm Agregate grosiere, mărime nominală: 32 mm Agregate grosiere, mărime nominală: 40 mm (Beton
masiv)

Depozitarea agregatelor
Fiecare mărime de agregate va fi depozitata în recipiente separate sau în zone acoperite cu tablă de oţel, beton sau
altă suprafaţă dură şi curată, cu auto-drenare şi protejată împotriva contaminării cu pământ sau alte materii dăunătoare.
Agregatele fine şi grosiere vor fi depozitate astfel încât să se evite amestecul celor două tipuri de materiale.

Teste preliminare cu privire la agregate


Prelevarea de probe şi testarea se vor realiza conform metodelor descrise în clauzele “Sortarea agregatelor” şi
“Depozitarea agregatelor” şi prevederilor standardelor şi normativelor naţionale aplicabile, în vigoare.
Probele vor fi de o mărime suficientă pentru a se putea realiza toate testele preliminare stipulate, pe care Inginerul le-ar putea
dispune în plus fata de testele cu privire la beton stipulate de clauza “Testarea betonului” şi se vor furniza 50 kg de probe
pentru a se putea face comparaţiile descrise mai jos.
Dacă sursa agregatelor este schimbată la solicitarea Antreprenorului şi cu aprobarea Inginerului, în orice moment al execuţiei
Lucrărilor, prelevarea probelor şi testarea descrise în clauzele relevante se vor repeta pe cheltuiala Antreprenorului. După ce s-
a obţinut aprobarea pentru un anumit agregat, o probă din agregatul aprobat ce cântăreşte cel puţin 50 kg va fi păstrată de
Inginer ca standard de comparaţie pentru toate probele viitoare.

Clasele de beton
Clasele de beton care urmează să fie utilizate pentru proiectarea structurilor din beton, beton armat şi beton
precomprimat vor fi stabilite în deplină concordanţă cu următoarele Instrucţiuni tehnice şi coduri :

Clădiri din clasa 1 NE 012-1: 2007 Cod de practică pentru executarea lucrărilor din beton,
beton armat şi beton precomprimat – Partea 1;
Producerea betonului
Clădiri din clasa 2 NE 012-1: 2007 Cod de practică pentru executarea lucrărilor din beton,
beton armat şi beton precomprimat – Partea 1;
Producerea betonului
P73 -94 Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea şi execuţia
recipienţilor din beton armat şi beton precomprimat
pentru lichide

Clasa minimă de rezistenţă, dozajul minim de ciment în kg/m3 , raportul maxim apă/ciment se va stabili conform NE 012-1:
2007 - Cod de practică pentru executarea lucrărilor din beton, beton armat şi beton precomprimat – Partea 1; Producerea
betonului – în funcţie de: clasa de expunere a betonului – Tabelul 1-pagina 13;

Tabelul F.1.1 Valorile limită recomandate pentru compoziţia şi proprietăţile betonului pentru
clasele de expunere X0, XC, XD şi XS
Tabelul F.1.2 Valorile limită recomandate pentru compoziţia şi proprietăţile betonului pentru
clasele de expunere XF, XA şi XM
Tabelul F.2.1 Domenii de utilizare pentru cimenturi conform standardelor SR EN 197-1, SR
3011, STAS 10092, SR 7055 şi SR EN 206-1
Tabelul F.2.2 Domenii de utilizare pentru cimentul de tip II M conform standardelor cu SR EN
197 – 1 şi SR EN 206-1
Tabelul F.2.3 Exemple de utilizare a unor tipuri de cimenturi pentru diferite combinaţii de clase
de expunere
Tabelul F.2.4 Exemple privind utilizarea cimenturilor de tip CEM II-M (funcţie de componenţa
principalilor constituenţi), fabricate în conformitate cu standardul SR EN 197-1
Conform celor de mai sus, clasele de beton minime care vor fi utilizate la executarea Lucrărilor sunt indicate în Tabelul
Amestecurilor de Beton Proiectate , prezentat în continuare:

Clasa Tipul constructiei Tipul betonlui Inaitimea Clase minimale Clase Raport maxim
Cadrii colonei de de expunere minima de apa/ciment
apa din bazin beton recomandat
(m)
Clasa 1 Cladiri parter sau cu Beton simplu si fara - X0 C6/7.5 0.55
maxim doua nivele, piese metalice
caldri tip hala inglobate
Beton armat in - XC1;C3 C16/20 0.50
structura
Beton armat - XC1;C3 C20/25 0.50
prefabricat in
structura
Diverse constructii Beton simplu si fara - X0 C6/7.5 0.50
ingropate total sau piece metalice
partial in pamant inglobate
(camine, statii de Beton armat in - XC1;XC3 C16/20 0.50
pompare etc) structura
Clasa 2 Constructii Beton armat - DD3;XF3;XM3 C35/45 0.50
supraterane, expuse Beton simplu si fara - X0 C6/7.5 0.55
intemperiilor piece metalice
(Elemente ale inglobate
podurilor, ziduri de Beton armat in <4 XC2;XC4 C16/20 0.60
sprijin, expuse structura >4, <12 XC2;XC4 C25/30 0.45
stropirii apei
continand cloruri.
Sosele, dalele
arcajelor de
stationare a
vehiculelor)
Bazine purtatoare de
apa, apele contin
cloruri, apa subterana
prezinta agresivitate
sulfatica medie
Bazine purtatoare de Beton simplu si fara - X0 C6/7.5 0.55
apa, apele contin piece metalice
cloruri, apa subterana inglobate
prezinta agresivitate Beton armat in <4 XC2;XC4 C35/45 0.50
sulfatica medie structura >4, <12 XA2;XC2;XC4 C35/45 0.50
Tabelul Amestecurilor de Beton Proiectate
Rezistenţa caracteristică va fi definită ca valoarea rezistenţei cubice sub care limita se previzionează să se încadreze
nu mai mult de 5 procente din rezultatele tuturor măsurătorilor posibile ale rezistenţei cubice a betonului specificat.

Proporţiile materialelor
Proporţiile de ciment, agregate grosiere şi fine şi apă, propuse de Antreprenor pentru a fi utilizate la executarea
Lucrărilor pentru fiecare categorie de beton vor fi aprobate de către Inginer în urma realizării unor teste preliminare, în
conformitate cu Specificaţiile.

Proiectarea amestecului de beton


Diferitele categorii de beton indicate în Tabelul Amestecurilor de Beton Proiectate vor fi proiectate de către
Antreprenor, acordându-se o atenţie specială durabilităţii, rezistenţei, prelucrabilităţii şi finisării suprafeţei, iar aceste calităţi
trebuie să fie satisfăcătoare pentru Inginer.
Conţinutul de apă al betonului va fi atent controlat şi menţinut la nivelul minim necesar pentru a obţine un beton
prelucrabil corespunzător naturii lucrărilor ce vor fi executate. În niciun caz raportul liber apă/ciment nu va depăşi valorile
corespunzătoare indicate în Tabelul Amestecurilor de Beton Proiectate.
Adaosurile cu anumite proprietăţi destinate a schimba caracteristicile de coeziune sau indicele de întărire a betonului
nu vor fi executate fără aprobarea Inginerului. Niciun adaos nu va conţine mai mult decât urme de ioni de cloruri.
Inginerul dispune de libertatea de a aproba o schimbare a Coeficientului de siguranţă pentru proiectul iniţial al
amestecului în situaţia în care Antreprenorul dovedeşte că poate respecta cerinţele de determinare a rezistenţei medii la
compresiune la 28 de zile, indicate în prevederile standardelor şi normativelor naţionale aplicabile, în vigoare. Betonul nu va fi
turnat la executarea Lucrărilor până când amestecul relevant nu este aprobat.

Calitatea şi testarea
Eşantionarea în vederea testării va fi în conformitate cu ISO 2736/1 (la faţa locului) şi SR EN 12390-2:2002 (în
laborator). Prelevarea şi tratarea specimenelor va fi în conformitate cu ISO 1920 şi ISO 2736/2. Cuburile vor avea 150 mm şi
vor fi testate conform SR EN 12390-2:2002.
Cuburile vor fi testate de către un laborator care are acreditare pentru a efectua testări ale rezistenţei betonului.

Eşantionarea cuburilor
Ritmul eşantionării betonului va fi după cum urmează. Cel puţin un eşantion de beton va fi luat din fiecare grad şi tip de
beton structural zilnic.

Tipul structurii Eşantion care să reprezinte un volum de (m3)


Structură importantă 10
Structură intermediară 50
Structură grea din beton 100

Din fiecare eşantion se vor face 2 cuburi pentru testare la 28 de zile şi unul pentru testare la 7 zile în vederea
controlului. Rezultatul testului de 28 de zile va fi media celor două cuburi.
Pentru fiecare cub luat, va păstra şi va pune la dispoziţia Inginerului înregistrări detaliate arătând:
-Numărul de referinţă al cubului;
-Locaţia şi lotul din care a fost luat eşantionul pentru pregătirea cubului;
-Data pregătirii;
-Condiţiile meteo la momentul eşantionării;
-Data testării;
-Vârsta betonului la momentul testări;
-Rezistenţa la compresiune în N/mm2.
-Rezultatele rezistenţei cubului
-Evaluarea conformităţii betonului va fi efectuată respectând următoarele cerinţe:
Orice rezistenţă va fi peste rezistenţa cerută minus următoarele:
2.0 N/mm2 (rezistenţă cerută = 7.5 la 15.0 N/mm2)
3.0 N/mm2 (rezistenţă cerută = 20.0 N/mm2 sau mai mult) şi
O medie a oricăror 2,3 sau 4 rezultate de test consecutive va fi peste rezistenţa cerută plus următoarele:

Rezistenţă cerută Nr. de teste consecutive


N/mm2 2 3 4
7.5 – 15.0 --- 10 20
20.0 sau mai mare 10 20 30

Dacă rezistenţa caracteristică specificată nu a fost atinsă sau rezultatele individuale nu sunt conforme cu condiţiile de mai sus,
atunci poate fi aplicată oricare din următoarele acţiuni:
-Schimbarea amestecului;
-Îmbunătăţirea controlului calităţii;
-Tăierea şi testarea carotelor din betonul turnat;
-Testarea elementelor structurale relevante;
-Testarea nedistructivă a betonului turnat;
-Scoaterea şi înlocuirea betonului defect.
-Alte teste
Factorul de compactare (EN 12350-5, ISO 4111) tasarea (EN 12350-2, ISO 4109), Vebe (EN 12350-3, ISO 4110) sau
alte teste de utilitate vor fi efectuate în timpul betonării lucrărilor permanente pentru a controla utilitatea la utilajul de dozare şi la
locul turnării. Gradul de utilitate va fi ca cel pentru amestecurile de probă.

Toleranţa pentru suprafeţele de beton


„Defectele foarte minore ale suprafeţei” permise în finisarea netedă sunt definite după cum urmează:
-Defectul de suprafaţă nu trebuie să pătrundă mai mult de 5 mm în beton. Aria unui defect de suprafaţă izolat nu trebuie să fie
mai mare 0.01 m2.
-Aria totală a tuturor defectelor de pe suprafaţa unei turnări nu trebuie să fie mai mare de 2% din suprafaţa totală a acelei
turnări.
-Nu se va efectua nici o lucrare în legătură cu repararea noilor suprafeţe de beton până când Inginerul nu a examinat
suprafeţele în cauză şi nu si-a dat acordul pentru pregătirea şi tratamentul propuse.
-Toate suprafeţele ce urmează a fi reparate vor fi pregătite cu grijă pentru a asigura o suprafaţă bună de aderenţă, spre
mulţumirea Inginerului. Această muncă de pregătire poate presupune, tăierea, cioplirea, frecarea cu peria, suflarea cu aer şi
uscarea pentru a înlătura membranele de tratare etc.
-Dacă nu se îndrumă sau aprobă altfel de către Inginer, vor fi folosite următoarele metode:
-Toate reparaţiile suprafeţelor din beton ce reţin apa vor fi efectuate folosind o răşină din epoxid în conformitate cu instrucţiunile
producătorului.
-Acest material este un pachet de mortar din două părţi care va fi amestecat şi aplicat strict în conformitate cu instrucţiunile
producătorului.
reparaţiile suprafeţelor din beton ce nu reţin apa vor fi efectuate cu un mortar ciment/nisip şi un adeziv pe bază de PVA, în
conformitate cu instrucţiunile producătorului.
-Proporţiile de amestec al mortarului, utilizarea de adezivi şi metoda de aplicare vor fi aprobate de Inginer. Trebuie notat că în
anumite cazuri, Antreprenorul poate fi nevoit să experimenteze cu amestecuri de probă pentru a obţine o potrivire
culoare/textură cu suprafeţele originale, care să fie acceptabilă pentru Inginer.
-Toleranţa stabilită a poziţiei structurilor va fi de ±20 mm. Dacă nu se menţionează altfel, sau nu se îndrumă prin cerinţele
echipamentului mecanic, suprafeţele betonului din lucrările finale nu vor varia cu mai mult decât valorile permisibile arătate în
tabelul de mai jos:

Tipul structurii Dimensiunea măsurată Toleranţa (mm)


Finisaj produs cu cofraj Finisaj produs fără cofraj
Neted Neted Riglare Lemn/Oţel
lucrat
Beton îngropat Poziţie ± 25 - ± 25 -
Aliniament ± 15 - ± 15 -
Înălţime până la 5m ± 25 - ± 15 -
Grosime ± 10 - ± 10 -
Rectiliniaritate în 5m ± 15 - ± 10 -
Verticalitate per 5m 20 (30) - - -
(Limită) Pas deplasare 10 - 10 -

Beton expus în mod Poziţie - ± 20 ± 10 ± 10


curent Aliniament - ± 10 ± 10 ±3
Înălţime până la 5m - ± 10 - -
Grosime - ±5 ±5 ±5
Rectiliniaritate în 5m - ± 10 ± 10 ± 10
Verticalitate per m (Limită) - 3 (15) - -
Deplasare treptată - 3 5 0
Tipul structurii Dimensiunea măsurată Toleranţa (mm)
Finisaj produs cu cofraj Finisaj produs fără cofraj
Neted Neted Riglare Lemn/Oţel
lucrat
Beton expus (acolo Poziţie - ±5 ±3 ±3
unde o instalaţie Aliniament - ±3 ±3 ±2
mecanică trebuie nălţime până la 5m - ±5 - -
instalată), Beton Grosime - ±5 ±5 ±5
prefabricat Riglare** Rectiliniaritate în 5m - ±3 ±5 ±3
Verticalitate per m (Limită) - 3 (5) - -
Deplasare treptată - 0 3 0

Aparate de măsură Poziţie - ±2 - ±2


(deversoare, etc.) Aliniament - ±2 - ±2
Rectiliniaritate 1m - ±2 - ±2
Verticalitate per m (limită) - 2 (2) - -
Deplasare treptată - 0 - 0

** Acest grup are scopul de a fi utilizat acolo unde utilajul mecanic reazemă direct pe beton. Acolo unde
utilajul este urcat pe suporturi, cu pene de fixare sau altele de acest gen, lucrările vor fi efectuate cu
toleranţele specificate pentru betonul expus obişnuit.
Definiţii ale dimensiunile măsurate
Poziţia relaţia cu poziţia, în linie, pantă sau nivel arătat în desene
Aliniament relaţie cu orice parte a structurii ce coincide sau este alăturată
Înălţime dimensiunea verticală
Grosime dimensiunea dintre feţele opuse măsurată pe desene
Rectiliniaritate abaterea de la un şablon de 5 m ce poate fi drept sau curbat, după caz, aşezat orizontal şi/sau
vertical;
Fir de plumb verticalitatea reală
Deplasare distanţată deplasare abruptă a oricărei feţe sau suprafeţe
Toleranţa pentru suprafeţele din beton
Nu se va permite nici o abatere de la acoperirea cu beton a armăturii. Suprafeţele finisate nu vor avea neregularităţi
bruşte.
In cazul neîndeplinirii toleranţelor cerute în zonele stabilite a fi neimportante vizual sau funcţional,
In cazul neîndeplinirii toleranţelor cerute în zonele importante vizual sau funcţional, lucrările neîncadrate în toleranţe
vor fi îndepărtate şi reexecutate corespunzător aşa cum se specifică în contract.
Toate canalele vor fi proiectate în conformitate cu ISO 4359 cu următoarele amendamente:
Următoarele toleranţe au fost amendate şi se vor aplica canalelor acolo unde lăţimea şanţului este mai mică de 1 m:
-lăţimea părţii inferioare a gurii canalului ±2 mm;
-abaterea de la suprafaţa plană a gurii canalului ±0.2% din L;
-lăţimea dintre suprafeţele verticale ale gurii canalului ±2 mm;
-pantele medii longitudinale şi transversale ale bazei şanţului ±0.1%;
-panta suprafeţelor înclinate ale şanţului ±0.1%;
-lungimea gurii canalului ±1% din L;
-abaterea de la o suprafaţă cilindrică sau conică la intrarea în gura canalului ±0.2% din L;
-abaterea de la suprafeţe plane la trecerea spre intrarea în canal ±0.2% din L;
-abaterea de la suprafeţe plane la ieşirea din gura canalului ±0.3% din L;
-abaterea de la partea netedă sau curbă a altei suprafeţe verticale sau înclinate ±1%;
-abaterea de la orizontala netedă a albiei canalului ±0.1% din L;
Pentru o gură cu o lăţime mai mare de 1m, se va aplica un standard recunoscut internaţional.
O dată ce construcţia este finalizată, Antreprenorul va remăsura structura şanţului şi va recalcula formulele din cadrul
dispozitivului de măsurare a debitului. Toate structurile de măsurare a debitului vor fi certificate de contractant cu detalii asupra
oricăror abateri de la standard. Acestea vor fi trimise Inginerului spre aprobare.

Cerinţele de conformare pentru beton


Pe parcursul Lucrărilor şi după finalizarea satisfăcătoare a testelor pe betonul preliminar şi pe amestecul de probă,
conformarea amestecurilor de beton la cerinţele specificate în Tabelul Amestecurilor de Beton Proiectate va fi determinată,
după cum se detaliază în cele ce urmează.
Atunci când conformarea se determina prin respectarea dozării sau din fisele autografice, conţinutul de ciment nu va fi
mai mic de 95% şi mai mare de 105% din valoarea aprobată de către Inginer pentru fiecare amestec de beton.
Atunci când conformarea este evaluata din rezultatele testelor de analiza efectuate asupra betonului proaspăt,
conţinutul de ciment nu va fi mai mic de 90% şi mai mare de 110% din valoarea aprobată de către Inginer pentru fiecare
amestec de beton.
Conformarea la valorile maxime ale raportului apă/ciment aprobate de către Inginer pentru fiecare categorie de
amestec de beton va fi evaluata prin intermediul testelor de tasare.
În urma aprobării de către Inginer a valorilor de tasare pentru fiecare categorie de amestec de beton, toleranţă care se
va aplica ulterior la rezultatele testelor va fi de ± ⅓ din tasarea aprobată.
Conformarea la cerinţele referitoare la rezistenţa caracteristică se va baza pe rezultatele testelor pe cuburi, determinată
conform cerinţelor relevante ale clauzei intitulata aici “Testarea betonului” şi va fi prezumată dacă condiţiile stipulate la punctele
c) şi d) sunt îndeplinite în mod cumulativ:
Rezistenţa medie determinată pentru orice grup de rezultate a patru teste consecutive depăşeşte rezistenţa caracteristică
specifica cu 2 N/mm² pentru Categoria de beton simplu şi cu 3 N/mm² pentru celelalte categorii de beton.
Rezistenţa determinată din rezultatul oricărui test nu este mai mică decât rezistenţa caracteristică specifică cu 2
N/mm² pentru Categoria de beton simplu şi cu 3 N/mm² pentru celelalte categorii de beton.
Cantitatea de beton reprezentata de orice grup de rezultate a patru teste consecutive va include amestecurile de unde
au fost prelevate prima şi ultima probă, împreună cu toate amestecurile intermediare. În situaţia în care un rezultat nu se
conformează la cerinţa d) de mai sus, numai acel amestec din care a fost prelevata probă va fi în pericol. În cazul în care
rezultatele testelor pe cuburi nu se conformează ambelor cerinţe c) şi d) de mai sus.

Amestecurile neaprobate
Aprobarea amestecului va fi întârziata sau retrasa în următoarele situaţii:
-Sortarea agregatului se schimba astfel încât proporția de agregat reţinuta de orice sita diferă de proporţia de agregat
corespunzătoare din amestecul aprobat cu mai mult de 2% din cantitatea totala de agregate grosiere şi fine.
-Este schimbata sursa de agregat sau ciment. În eventualitatea în care aprobarea unui amestec al unei categorii de beton
simplu este retrasa din orice motiv, Antreprenorul va efectua alte probe şi teste cu scopul de a se obţine un amestec
satisfăcător pentru acea categorie de beton.

Prevederi de execuţie
Generale
Înainte de începerea lucrărilor pentru executarea fundaţiilor, trebuie să fie terminate lucrările premergătoare şi anume:
-executarea săpăturilor pentru fundaţii;
-asigurarea suprafeţelor necesare pentru amplasarea şi funcţionarea normală a utilajelor de lucru, fără a influenţa fundaţiile
construcţiilor învecinate, a depozitelor de materiale şi a instalaţiilor auxiliare necesare executării fundaţiilor;
-verificarea corespondenţei dintre situaţia reală şi proiect, din punct de vedere al calităţii terenului.
La executarea fundaţiilor trebuie avute în vedere următoarele:
materialele întrebuinţate trebuie să corespundă indicaţiilor din proiect şi prescripţiilor din standardele şi normele de fabricaţie în
vigoare;
-înaintea turnării betonului se vor verifica armăturile montate, precum şi poziţionarea cofrajelor laterale. Se vor respecta
prevederile SR EN 1992-1-1 privind acoperirile minime cu beton şi NE 012/2 -2010;
-în cazul apariţiei apei subterane se vor prevedea epuismente şi măsuri contra afuierii terenului şi spălării cimentului din beton,
respectându-se prevederile NE 012/2 -2010;
-pentru a se asigura condiţii favorabile de întărire şi a se reduce deformaţiile din contracţie, se va menţine umiditatea betonului
în primele zile după turnare, protejând suprafeţele libere prin acoperirea cu materiale de protecţie şi stropirea periodică cu apă,
care va începe după 2 + 12 ore de la turnare, funcţie de tipul cimentului şi temperatura mediului; nu se va stropi sub
temperatură de +50C;
-în procesul de execuţie a lucrărilor de fundaţii se vor respecta normele de protecţia muncii
recepţia calitativă a lucrărilor de fundaţii se va face de către Inginer, Antreprenor şi proiectant pe baza actelor încheiate anterior,
a verificării încadrării în prevederile proiectului şi eventual a unor sondaje locale.

Prevederi specifice
Lucrările de fundaţii vor fi începute numai după verificarea şi recepţionarea ca “fază de lucrări” a naturii terenului şi a
săpăturilor precum şi după retrasarea fundaţiilor.
Abaterile admisibile la aceste verificări sunt:
-la poziţia în plan orizontal a axelor fundaţiilor - 10 mm;
-la poziţia în plan vertical a cotei de nivel - 10 mm.
Cofrajele pentru fundaţii şi susţinerile lor trebuie să fie astfel alcătuite încât să îndeplinească următoarele condiţii:
-să se asigure obţinerea formei şi dimensiunilor prevăzute în proiect pentru elementele ce urmează a fi executate;
-să fie etanşe, astfel încât să nu permită scurgerea laptelui de ciment;
-să fie stabile şi rezistente la acţiunea încărcărilor care apar în procesul de execuţie;
-să fie prevăzute cu piese de asamblare de inventar;
-pentru reducerea aderenţei dintre beton şi panourile de cofraj panourile se ung înainte de fiecare folosire cu soluţii de
decofrare.
Întrucât în timpul definitivării lucrărilor de cofrare elementele cofrajului pot căpăta deplasări de la poziţionarea iniţială
(din proiect), este necesar ca înaintea turnării betonului să se verifice corectitudinea poziţiilor finale ale acestora. Decofrarea
fundaţiilor se va face cu respectarea prevederilor din codul NE 012/2-2010.
Depozitarea cofrajelor se va face astfel încât să se evite deformarea sau degradarea lor (umezire, murdărie,
putrezire).
Este interzisă depozitarea cofrajelor direct pe pământ sau depozitarea altor materiale pe stivele de panouri de cofraj.
La execuţia fundaţiilor vor fi respectate şi prevederile privind lucrările de betonare.
Fundaţiile se vor turna, pe cât posibil, fără întrerupere pe distanţa între două rosturi de tasare; în cazul când această condiţie nu
poate fi respectată se vor avea în vedere următoarele:
-suprafaţa rostului de lucru se face perpendicular pe axa fundaţiei, şicanată ;
-turnarea benzilor de fundaţie se va face în straturi orizontale de 30 – 50 cm, iar suprapunerea stratului --superior de beton se
va face obligatoriu înainte de începerea prizei cimentului din stratul inferior;
-nu se admit rosturi de lucru înclinate la fundaţii;
-durata maximă admisă a întreruperii de betonare, pentru care nu se vor lua măsuri speciale la reluarea betonării, va fi între 1,5
şi 2 ore, în funcţie de tipurile de ciment folosit (cu sau fără adaosuri);
-reluarea turnării se va face după pregătirea suprafeţei rosturilor constând din curăţirea şi spălarea abundentă cu apă imediat
înainte de începerea turnării betonului proaspăt;
-atunci când rostul de turnare nu poate fi evitat, acesta se va realiza vertical la o distanţă de 1,0 m de la marginea stâlpilor sau
a intersecţiilor de pereţi;
-nu se admit rosturi de lucru în fundaţiile izolate sau sub zonele cu concentrări maxime de eforturi din fundaţiile continue;
-întreruperile betonării cu durata mai mare vor fi stabilite de Antreprenor în concordanţă cu prevederile din proiect, cu
dispunerea de armături suplimentare şi măsuri speciale de realizare a profilului de întrerupere; reluarea lucrării se va face prin
tratarea suprafeţei betonului întărit prin udarea îndelungată (8 – 10 ore), curăţirea cu perie de sârmă, jet de apă, etc. imediat
înainte de turnarea betonului proaspăt.
Rostul de tasare se va face într-un plan perpendicular pe talpa fundaţiei şi va avea lăţimea prevăzută în proiect.
Înaintea turnării cuzineţilor se vor verifica toate armăturile din punct de vedere al numărului de bare, al poziţiei, formei,
diametrului, lungimii, distanţelor etc. Se va verifica de asemenea şi grosimea stratului de acoperire care va trebui să fie
prevăzută în proiect dar nu mai puţin de 35 mm pentru faţa inferioară şi 45 mm pentru feţele laterale.
Toate verificările, încercările ce se efectuează pe parcursul lucrărilor de fundaţii şi rezultatele acestora se vor
înregistra în procese verbale de lucrări ascunse.
La fundaţiile directe se pot admite următoarele abateri:
--Privind precizia amplasamentului si a cotei de nivel:
-poziţia in plan orizontal a axelor fundaţiilor: ± 10 mm;
-poziţia in plan vertical a cotei de nivel: ± 10 mm.
--Dimensiuni in plan orizontal:
înălţimi pana la 2 m: ± 20 mm;
înălţimi peste 2 m: ± 30 mm.
Înclinarea fata de verticala a muchiilor si suprafeţelor
pentru un ml: 3 mm;
pe toata înălţimea: 16 mm.
Înclinarea fata de orizontala a muchiilor si suprafeţelor
pentru un ml: 5 mm;
pentru suprafeţe libere: 20 mm.

Recepţia lucrărilor de fundaţii


La recepţiile pe faze de lucrări si recepţiile preliminare, comisiile respective vor efectua in afara de examinarea actelor
încheiate pe parcurs, in ce priveşte frecventa, conţinutul si încadrarea in prevederile proiectantului si prescripţiile tehnice, in
limita abaterilor admisibile – si o serie de sondaje, in numărul pe care-l vor aprecia ca necesar, pentru a se convinge de
corectitudinea verificărilor anterioare, in special in ce priveşte poziţiile, formele si dimensiunile geometrice si calitatea corpului
fundaţiilor.

TEHNOLOGIA LUCRARILOR DE COFRARE


Generalităţi
Cofrajul va include toate formele temporare pentru modelarea betonului împreună cu toate construcţiile temporare
necesare pentru susţinerea acestor forme.
Cofrajele se pot confecţiona din lemn sau produse pe bază de lemn şi/sau metal; materialele utilizate trebuie să
asigure realizarea unei suprafeţe de beton corespunzătoare.
La adoptarea materialului din care se va confecţiona cofrajul şi tipul de cofraj ce se va utiliza, se va ţine seama de tipul
elementelor de executat, de dimensiunile acestora şi de tehnologia de punere în operă a betonului.
Cofrajele şi susţinerile lor vor îndeplini următoarele condiţii:
-să asigure obţinerea formei şi dimensiunilor prevăzute în proiect;
-să fie stabile şi rezistente sub acţiunea încărcărilor ce apar în procesul de execuţie;
-să fie alcătuite din elemente care să permită un număr mare de refolosiri;
-să fie prevăzute cu piese de asamblare de inventar.

Ungerea cofrajelor
Pentru a reduce aderenţa între beton şi cofraje, acestea se ung pe feţele ce vin în contact cu betonul, înainte de
fiecare folosire cu agenţii de decofrare. Aceştia trebuie să nu păteze betonul, să nu deterioreze cofrajul, să se aplice uşor şi să-
şi păstreze proprietăţile neschimbate în condiţiile climatice de execuţie a lucrărilor.
Depozitarea
Depozitarea cofrajelor se va face astfel încât să se evite deformarea şi degradarea lor (umezire, murdărire, putrezire,
ruginire etc.). Este interzisă depozitarea cofrajelor direct pe pământ sau depozitarea altor materiale pe stivele de panouri de
cofraje.

Condiţii de montaj
La montarea cofrajelor se va acorda o atenţie deosebită sprijinirilor şi legării cofrajului. Este interzisă legarea cofrajului
de barele de armătură.
Se vor utiliza tiranţi, bare metalice sau buloane corespunzătoare.
Legăturile cofrajelor nu vor lăsa găuri sau spaţii neregulate care să necesite reparaţii ale suprafeţei betonului şi nu vor
conduce la degradarea acestuia.
Se recomandă ca după îndepărtarea cofrajului să nu rămână nici un element metalic înglobat în beton la o distanţă mai mică de
5 cm de la faţa betonului.
cofrajelor vor fi astfel montate încât să nu permită deplasări sau deformări ale cofrajului în timpul turnării betonului.
La cofrajele stâlpilor si pereţilor se vor prevedea la partea inferioară ferestre speciale pentru curăţire înainte de
betonare; la intervale de maxim 2 m pe înălţime se vor prevedea ferestre pentru turnarea betonului, dacă betonul nu se toarnă
cu pompa sau bene cu furtun. din placaj sau alte produse din lemn, trebuie să asigure obţinerea unor suprafeţe rugoase
(pentru aderenţa cu betonul) şi să aibă găuri pentru trecerea mustăţilor de legătură. Se va urmări etanşeitatea şi rezistenţa
panourilor de cofraj, astfel încât să nu permită pierderea laptelui de ciment şi să asigure preluarea încărcărilor ce apar.

Toleranţe
Panourile de cofraj şi piesele de susţinere sau asamblare trebuie să fie confecţionate cu ajutorul şabloanelor şi
dispozitivelor care să asigure exactitatea dimensiunilor, formelor şi poziţiilor pieselor.
Abaterile şi toleranţele cofrajului vor fi:

abateri limită la dimensiunile la lungimi  4 mm


panourilor la lăţimi  3 mm
abateri limită pentru cofraje gata lumina la plăci, pereţi sau grinzi 10 mm
confecţionate grosimea la pereţi şi plăci  2 mm
toleranţa la înclinare faţă de pe 1 m. liniar  2 mm
orizontală a muchiilor şi pe toată suprafaţa  10 mm
suprafeţelor cofrajelor gata
confecţionate

Planuri şi calcule
Planurile vor indica materialele propuse şi detaliile de construcţie, ca de ex. mărimea pieselor, spaţierea şi
poziţionarea zidăriei, traverselor, piroanelor şi împănărilor.
Cofrajul nu va fi construit până când planurile şi calculelele (dacă este cazul) nu vor fi aprobate de către Inginer.
O asemenea aprobare nu il va scuti pe Antreprenor de responsabilitatea sa cu privire la potrivirea şi performanta
cofrajului.
Orice schimbări sau modificări ale cofrajului solicitate de către Inginer vor fi executate fără costuri suplimentare pentru
Autoritatea Contractantă.
Cofrajul va avea un proiect şi o construcţie adecvate pentru suportarea unor sarcini fără a se curba, distorsiona sau
deplasa excesiv.
Cofrajul va fi astfel construit încât să prevină pierderile de apă sau de pasta din ciment. Se va acorda o atenţie
specială cofrajului atunci când se utilizează vibratoare cu tije sau cu clapete pentru compactarea betonului.

Materiale pentru cofraj


Cofrajul poate fi realizat din lemn de foarte buna calitate, fără noduri, crăpături sau suprafeţe deformate. Lemnul
pentru cofraj nu va avea o grosime mai mică de 30 mm, fetele lambriului în contact cu betonul şi marginile lambriului vor fi plane
şi netede, iar îmbinările vor fi cu lamba şi uluc.
Alternativ, cu aprobarea Inginerului, cofrajul poate fi realizat fie din
-metal cu îmbinări aliniate cu acurateţe şi ajustate prin strângere
-lambriu sau placa dura de 5 mm grosime sprijinita de lemn ajustat prin strângere de 17.5 mm grosime
-lambriu cu o grosime de cel puţin 17.5 mm.
Lambriul sau placa dura vor fi rezistente la deteriorarea prin udare şi vor fi fixate şi îmbinate astfel încât să ofere betonului un
finisaj perfect neted şi egalizat.
Pentru formele de beton texturat vă rugăm să vă referiţi la clauza “Finisarea suprafeţelor de beton”.
Construcţia cofrajelor
Cofrajele vor fi suficient de rigide şi etanşe pentru a împiedica pierderea de lapte de ciment din beton şi pentru a menţine
poziţia, formei şi dimensiunilor corecte ale lucrărilor terminate. Vor fi de asemenea construite astfel încât să se poată înlătura de
pe betonul turnat fără deteriorări.
Cofrajele vor fi capabile să producă o calitate ridicată a suprafeţei, aşa cum este descris în contract.
Acolo unde găurile sunt necesare pentru a monta armături, dispozitive de fixare sau alte elemente încastrate, vor fi luate măsuri
de precauţie pentru împiedicarea pierderii cimentului de legătură din mortar.
Cofrajele vor permite accesul la pregătirea suprafeţelor rosturilor, înainte ca betonul să se fi întărit.
Metoda Antreprenorului de realizare a cofrajelor va permite sprijinirilor pentru cofraje să rămână pe loc in perioada
descrisă.
Legături metalice sau ancore în cadrul cofrajelor vor fi construite sau manşonate pentru a permite îndepărtarea lor
completă până la o adâncime de cel puţin a stratului de acoperire de la faţă, fără deteriorări ale betonului. Toate garniturile
pentru legăturile metalice vor fi astfel construite încât, după înlăturare, cavităţile lăsate să fie cât mai mici posibile. Cavităţile
datorate fie îndepărtării parţiale sau complete a legăturilor vor fi înăsprite şi umplute cu un material aprobat de către Inginer.
Panourile cofrajului vor avea margini drepte pentru o aliniere precisă şi vor fi fixate fie cu rosturi verticale, fie orizontale. Acolo
unde sunt necesare teşituri, racordurile vor fi tăiate pentru a furniza o linie dreaptă. Rosturile nu vor permite scurgerile de lapte
de ciment, nici praguri sau muchii în suprafeţele expuse. Se va lăsa o toleranţă pentru deformarea cofrajului în timpul turnării
betonului.
Cofrajele fasonate vor fi făcute din panouri din oţel, GRP, placaj sau alte materiale potrivite pentru obţinerea unui aspect final
corespunzător. Panourile individuale vor fi aranjate într-un şablon uniform.
Cofrajele fasonate vor fi compuse din scânduri tăiate cu ferăstrăul, foi de metal sau orice alt material adecvat care împiedică
pierderea inutilă de lapte de ciment atunci când betonul este vibrat şi va asigura o suprafaţă a betonului potrivită pentru
aplicarea oricărui strat protector specificat.
Dacă nu se indică altfel în desene, toate muchiile expuse vor fi şanfrenate 25 mm x 25 mm.
Antreprenorul va lua toate măsurile în selectarea şi utilizarea cofrajelor şi în înlăturarea cofrajelor si tratarea ulterioară a
betonului pentru a împiedica variaţii rapide ale temperaturii în beton.

Curăţarea şi tratarea cofrajelor


Interioarele tuturor cofrajelor vor fi curăţate riguros înainte ca orice beton să fie turnat. Feţele cofrajelor aflate în contact cu
betonul vor fi curate şi tratate cu un agent de decofrare potrivit, acolo unde este cazul.
Se va da înştiinţare cu cel puţin 4 ore înainte pentru inspectarea şi aprobarea cofrajelor şi armăturilor.
Acolo unde o suprafaţă a betonului este expusă permanent, se va folosi un singur agent de decofrare pe întreaga suprafaţă.
Agenţii de decofrare vor fi aplicaţi uniform şi se va evita contactul cu ranforsările şi alte elemente înglobate. Acolo unde
suprafaţa betonului urmează a primi o finisare, se va avea grijă să se asigure compatibilitatea agentului de decofrare cu
finisarea.

Dezasamblarea cofrajului
Cofrajul va fi îndepărtat fără lovituri sau deranjare a betonului. Dacă este posibil îngheţul, cofrajul nu va fi îndepărtat
până când betonul monolit nu are o rezistenţă de 5 N/mm2.
Cofrajul pe suprafeţe verticale sau cofrajul în pantă ce nu susţine betonul împotriva deflecţiei nu va fi îndepărtat până când
duritatea betonului nu va fi suficientă pentru a combate forţa vântului asupra betonului, cu probabilitate mare de a apărea la
momentul când cofrajul este îndepărtat; şi
Rezistenţa betonului monolit (confirmată de încercările cuburilor tratate în condiţii reprezentative ca şi cuburi la marginea
cofrajului sau cuburi tratate la temperaturi potrivite) să fi atins 5 N/mm2 sau
pentru betonul ce conţine numai ciment Portland, în absenţa rezultatelor testului cubic, o perioadă minimă trebuie să fi trecut de
la turnarea betonului, echivalent cu 8 ore la 20º C pentru cofrajele din placaj neaglomerat, sau 6 ore la 20º C pentru cofrajele
impermeabile.
Perioadele la alte temperaturi pot fi calculate folosind specificaţiile din NE 012-99
Cofrajul ce susţine betonul contra deformării nu va fi îndepărtat până când:
Rezistenţa betonului (confirmată de testul cuburilor tratate în condiţii reprezentative) nu atinge 10N/mm2, sau de două ori
tensiunea la care va fi supus apoi betonul, care e mai mare, sau pentru betonul ce conţine numai ciment Portland, în absenţa
rezultatelor testului cubului sau a oricărei proceduri formale aprobată în scris de Inginer, vor fi folosite perioadele dinaintea
demontării calculate prin formula relevantă oferită, din tabelul următor:

Tip cofrajului Perioadă calculată pentru temperatura mediului ambient (t)


între 0º C şi 25º C folosind formulele de mai jos
Forme scafă pentru plăci şi grinzi 100 zile
(t + 100)
Sprijiniri pentru plăci şi grinzi 250 zile
(t + 10)

După înlăturare, lucrările de reparare nu vor fi efectuate până când betonul nu a fost inspectat şi aprobat.
Înainte de demontarea cofrajului, sau de aplicarea încărcăturilor betonului, Antreprenorul va asigura că betonul este capabil să
reziste eforturilor provocate.

TEHNOLOGIA PRIVIND EXECUTIA FUNDATIILOR DIN BALAST

GENERALITATI

OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE


Prezenta tehnologie se refera la executia si receptia straturilor de fundatie din balast sau balast optimal din sistemele rutiere
ale drumurilor publice, strazilor si autostrazilor.
El cuprinde conditii tehnice care trebuie sa fie indeplinite de materialul folosit si stratul de fundatie realizat.
Prevederile prezentului caiet de sarcini se pot aplica si la drumurile industriale si forestiere cu acordul patronului acestor
drumuri.

PREVEDERI GENERALE
Stratul de fundatie din balast sau balast optimal se realizeaza intr-un singur strat a carui grosime este stabilita prin proiect si
variaza conform prevederilor STAS 6400-84 intre 15 si 30 cm.
Antreprenorul este obligat sa asigure masurile organizatorice si tehnologice corespunzatoare pentru respectarea stricta a
prevederilor prezentului caiet de sarcini.
Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale, prin colaborare cu un laborator autorizat, efectuarea tuturor incercarilor si
determinarilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini.
Antreprenorul este obligat sa efectueze la cererea "Inginerului" verificari suplimentare fata de prevederile prezentului caiet de
sarcini.
In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, "Inginerul" Beneficiar va dispune intreruperea executiei
lucrarilor si luarea masurilor care se impun.

MATERIALE

AGREGATE NATURALE
Pentru executia stratului de fundatie se va utiliza balast sau balast amestec optimal, cu granula maxima de 71 mm.
Balastul trebuie sa provina din roci stabile, nealterabile la aer, apa sau inghet, nu trebuie sa contina corpuri straine vizibile
(bulgari de pamânt, carbune, lemn, resturi vegetale) sau elemente alterate (STAS 662-2001).
Balastul si balastul optimal pentru a fi folosite in stratul de fundatie trebuie sa indeplineasca caracteristicile calitative aratate in
tabelul 1.
Tabel 1
CARACTERISTICI CONDITII DEADMISIBILITATE METODE DE
VERIFICARE
BALAST BALAST CONFORM
OPTIMAL STAS

0 1 2 3
Sort 0-71 0-71 -
Continut de fractiuni %
maxim: sub 0,02 mm 3-% 3 1913/5-85
sub 0,2 mm 3-18% 4....10
.0-4 mm 16-57% 30...45 4606 - 80
0-8mm 25-70% 60-75
0-16 mm 37-82% 100
0-25mm 50-90%
0-50 mm 80-98%
sub..63mm 100
Granulozitate conti sa se inscrie intre
nua limitele din 4606-80
tabelul 2
0 1 2 3
Coeficient de neuniformitate
(Un), min 15 730-89
Echivalent de nisip
(EN) min 30 30 730-89
Uzura cu masina tip Los
Angeles 35 30 730-89
(LA) % max.

Balastul optimal se poate obtine fie prin amestecarea sorturilor 0-7, 7-16,
16-31 (40), 31 (40)-71, fie direct din balast daca indeplineste conditiile din tabelul 1. 3.5. Limitele de granulozitate ale
agregatului total in cazul balastului optimal
sunt aratate in tabelul 2.
Tabel 2
Domeniu de Limita Treceri in % din greutate prin sitele sau ciururile cu
granulozitate latura ochiurilor respectiv diametrul de ...
0,02 0,2 7,1 31,5 71,0

0-71 inferioara 0 4 30 60 100


superioara 3 1 45 75 100
0

Agregatul (balast sau balast optimal) se va aproviziona din timp in depozit pentru a se asigura omogenitatea si constanta
calitatii acestuia. Aprovizionarea la locul de punere in opera se va face numai dupa ce analizele de laborator au aratat ca este
corespunzator.
Laboratorul Antreprenorului va tine evidenta calitatii balastului sau balastului optimal astfel:
- intr-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de Furnizor;
- intr-un registru (registru pentru incercari agregate) rezultatele determinarilor efectuate de laborator.
Depozitarea agregatelor se va face in depozite deschise dimensionate in functie de cantitatea necesara si de esalonarea
lucrarilor.
In cazul in care se va utiliza balast din mai multe surse, aprovizionarea si depozitarea acestora se va face astfel incât sa se
evite amestecarea balasturilor.
In cazul in care la verificarea calitatii balastului sau a balastului optimal aprovizionat, granulozitatea acestora nu corespunde
prevederilor din tabelul 1 aceasta se corecteaza cu sorturile granulometrice deficitare pentru indeplinirea conditiilor calitative
prevazute.

APA
Apa necesara compactarii stratului de balast poate sa provina din reteaua publica sau din alte surse, dar in acest din urma caz
nu trebuie sa contina nici un fel de particule in suspensie.

CONTROLUL CALITATII BALASTULUI SAU A BALASTULUI OPTIMAL INAINTE DE REALIZAREA STRATULUI DE


FUNDATIE
Controlul calitatii se face de catre Antreprenor prin laboratorul sau, in conformitate cu prevederile cuprinse in tabelul 3.
Tabel 3
Actiunea,procedeul de Frecventa minima Metoda de
verificare sau caracteristici La aprovizionare La locul de determinare
ce se verifica punere in opera conform
STAS

0 1 2 3 4

1 Examinarea datelor inscrise La fiecare lot - SR662-2001


in certificatul de calitate aprovizionat
sau certificatul de garantie

2 Determinarea O proba la - 4606-80


granulometrica fiecare lot
aprovizionat
pentru fiecare
sursa (daca este
cazul pentru
fiecare sort)

3 Umiditate - O proba pe 4606-80


schimb (si sort) si
ori de câte ori se
observa o
schimbare
cauzata de
conditii
meteorologice

4 Rezistente la uzura cu O proba la - 730-89


masina tip Los Angeles fiecare lot
(LA) aprovizionat
pentru fiecare
sursa (sort)

STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE

CARACTERISTICILE OPTIME DE COMPACTARE

Caracteristicile optime de compactare ale balastului sau ale balastului optimal se stabilesc de catre un laborator de specialitate
inainte de inceperea lucrarilor de executie.
Prin incercarea Proctor modificata, conform STAS 1913/13-83 se stabileste:ńdu max.P.M.= greutatea volumica in stare uscata,
maxima exprimata in g/cmc Wopt P.M. = umiditate optima de compactare, exprimata in %.

CARACTERISTICILE EFECTIVE DE COMPACTARE

Caracteristicile efective de compactare se determina de laboratorul santierului pe probe prelevate din lucrare si anume:
du ef = greutatea volumica, in stare uscata, efectiva, exprimata in g/cmc W ef = umiditatea efectiva de compactare, exprimata in
%
in vederea stabilirii gradului de compactare gc.
ń d.u.ef.
gc. = ----------------------------------------- x 100
ń du max.pM
La executia stratului de fundatie se va urmari realizarea gradului de compactare aratat la art.13.

PUNEREA IN OPERA A BALASTULUI

MASURI PRELIMINARE
La executia stratului de fundatie din balast se va trece numai dupa receptionarea lucrarilor de terasamente in conformitate cu
prevederile caietului de sarcini pentru realizarea acestor lucrari.
Inainte de inceperea lucrarilor se vor verifica si regla utilajele si dispozitivele necesare punerii in opera a balastului sau
balastului optimal.
Inainte de asternerea balastului se vor executa lucrarile pentru drenarea apelor din fundatii - drenuri transversale de
acostament, drenuri longitudinale sub acostament sau sub rigole si racordurile stratului de fundatie la acestea precum si alte
lucrari prevazute in acest scop in proiect.
. In cazul straturilor de fundatie prevazute pe intreaga platforma a drumului cum este cazul la autostrazi sau la lucrarile
la care drenarea apelor este prevazuta a se face printr-un strat drenant continuu se va asigura in prealabil posibilitatea
evacuarii apelor in orice punct al traseului la cel putin 15 cm deasupra santului sau in cazul rambleelor deasupra terenului.
In cazul când sunt mai multe surse de aprovizionare cu balast se vor lua masuri de a nu se amesteca agregatele, de a se
delimita tronsoanele de drum in functie de sursa folosita si care vor fi consemnate in registrul de laborator.

EXPERIMENTAREA PUNERII IN OPERA A BALASTULUI

Inainte de inceperea lucrarilor Antreprenorul este obligat sa efectueze aceasta experimentare.


Experimentarea se va face pe un tronson de proba in lungime de minimum 30 m si o latime de cel putin 3,40 m (dublul latimii
utilajului de compactare).
Experimentarea are ca scop de a stabili pe santier in conditii de executie curente, componenta atelierului de compactare si
modul de actionare a acestuia pentru realizarea gradului de compactare cerut prin caietul de sarcini precum sireglarea utilajelor
de raspândire pentru realizarea grosimii din proiect si o suprafatare corecta.
Compactarea de proba pe tronsonul experimental se va face in prezenta "Inginerului", efectuând controlul compactarii prin
incercari de laborator, stabilite de comun acord si efectuate de un laborator de specialitate.
In cazul in care gradul de compactare prevazut nu poate fi obtinut, Antreprenorul va trebui sa realizeze o noua incercare dupa
modificarea grosimii stratului sau a utilajului de compactare folosit.
Aceste incercari au drept scop stabilirea parametrilor compactarii si anume:
 grosimea optima a stratului de balast pus in opera;
 conditiile de compactare (verificarea eficacitatii utilajelor de compactare si intensitatea de compactare a utilajului).
Intensitatea de compactare = Q/S
Q = volum balast pus in opera in unitatea de timp (ora, zi, schimb) exprimat in mc S = suprafata calcata la compactare in
intervalul de timp dat, exprimat in mp.
In cazul când se foloseste tandem de utilaje de acelasi tip suprafetele calcate de fiecare utilaj se cumuleaza.
Partea din tronsonul executat cu cele mai bune rezultate va servi ca sector de referinta pentru restul lucrarii.
Caracteristicile obtinute pe acest sector se vor consemna in scris pentru a servi la urmarirea calitatii lucrarilor.

PUNEREA IN OPERA A BALASTULUI

Pe terasamentul receptionat se asterne si se niveleaza balastul sau balastul optimal intr-unul sau mai multe straturi in functie
de grosimea prevazuta in proiect si grosimea optima de compactare stabilita pe tronsonul experimental.
Asternerea si nivelarea se face la sablon cu respectarea latimii si pantei prevazute in proiect.
Cantitatea necesara de apa pentru asigurarea umiditatii optime de compactare se stabileste de laboratorul de santier tinând
seama de umiditatea agregatului si se adauga prin stropire.
Stropirea va fi uniforma evitându-se supraumezirea locala.
Compactarea straturilor de fundatie se face cu atelierul de compactare stabilit pe tronsonul experimental respectându-se
componenta atelierului, viteza utilajelor de compactare, tehnologia si intensitatea Q/S de compactare.
Pe drumurile pe care stratul de fundatie nu se realizeaza pe intreaga latime a platformei, acostamentele se completeaza si se
compacteaza odata cu straturile de fundatie astfel ca straturile de fundatie sa fie permanent incadrate de acostamente
asigurându-se si masurile de evacuare a apelor conform pct.7.3.
Denivelarile care se produc in timpul compactarii straturilor de fundatie sau ramân dupa compactare se corecteaza cu
materiale de aport si se recilindreaza. Suprafetele cu denivelari mai mari de 4 cm se complecteaza, se reniveleaza si apoi se
compacteaza din nou.
Este interzisa executia din balast inghetat.
Este interzisa asternerea balastului pe patul acoperit cu un strat de zapada sau cu pojghita de gheata.

CONTROLUL CALITATII COMPACTARII BALASTULUI

In timpul executiei stratului de fundatie din balast sau balast optimal se vor face pentru verificarea compactarii incercarile si
determinarile aratate in tabelul 4 cu frecventa mentionata in acelasi tabel.
Tabel 4
Determinarea, procedeul deverificare sauFrecvente minime la locul Metode
caracteristica carese verifica de punere in opera deverificareconform
STAS

1 Incercare Proctor modificata - 1913/13-83

2 Determinarea umiditatii de minim 3 probe la o suprafata 4606-80


compactare de 2.000 mp de strat

3 Determinarea grosimii stratului minim 3 probe la o suprafata -


compact de 2.000 mp de strat
4 Verificarea realizarii intensitatii zilnic -
de compactare Q/S
5 Determinarea gradului decompactare prinminim 3 puncte pentrusuprafete < 2.000 mp1913/15-75
determinareagreutatii volumice in stare uscata siminim 5 puncte pentrusuprafete > 2000mp
…5000mp

6 Determinarea capacitatiiportante la nivelulIn câte doua puncte situate inprofiluri Normativ


superior alstratului de fundatie transversale ladistante de 20 m unul deCD31-94
altulpentru fiecare banda

In ceea ce priveste capacitatea portanta la nivelul superior al stratului de balast aceasta se determina prin masuratori cu
deflectometrul cu pârghie conform "Instructiunilor tehnice departamentale pentru determinarea deformabilitatii drumurilor cu
ajutorul deflectometrelor cu pârghie - indicativ CD 31-94.
In cazul benzilor de supralargire, când latimea acestora este mica si nu pot fi efectuate masuratori deflectometrice, se pot utiliza
alte metode pentru determinarea capacitatii portante, cu aprobarea Inginerului. Daca se utilizeaza metoda determinarii
deformatiei relative sub placa (STAS 2914/4), frecventa incercarilor va fi min. 3 determinari la 250 m de banda.
Laboratorul Antreprenorului va tine urmatoarele evidente privind calitatea stratului executat:
 compozitia granulometrica a balastului utilizat;
 caracteristicile optime de compactare, obtinute prin metoda Proctor modificat (umiditate optima, densitate maxima
uscata)
 caracteristicile efective ale stratului executat - grad de compactare, capacitate portanta.
CONDITII TEHNICE, REGULI SI METODE DE VERIFICARE

ELEMENTE GEOMETRICE

Grosimea stratului de fundatie din balsat sau din balast optimal este cea din proiect.
Abaterea limita la grosime poate fi de maximum +/- 20 mm.
Verificarea grosimii se face cu ajutorul unei tije metalice gradate cu care se strapunge stratul la fiecare 200 m de strat executat.
Grosimea stratului de fundatie este media masuratorilor obtinute pe fiecare sector de drum prezentat receptiei.
Latimea stratului de fundatie din balast sau balast optimal este prevazuta in proiect.
Abaterile limita la latime pot fi +/- 5 cm.
Verificarea latimii executate se va face in dreptul profilelor transversale ale proiectului.
Panta transversala a fundatiei de balast sau balast optimal este cea a imbracamintii prevazuta in proiect. Abaterea este de +
0.4%, si trebuie masurate in profilele transversale curente sau din 25 in 25m
Declivitatile in profil longitudinal sunt conform proiectului.
Abaterile limita la cotele fundatiei din balast, fata de cotele din proiect pot fi in puncte izolate de +/- 10 mm.

CONDITII DE COMPACTARE

Stratul de fundatie din balast sau balast optimal trebuie compactat pâna la realizarea gradului de compactare de 98% Proctor
Modificat in cel putin 93% din punctele de masurare si de 95% in toate punctele masurate pentru drumurile din clasele tehnice
IV si V si de 100% Proctor Modificat in cel putin 95% in punctele de masurare si 98% in toate punctele de masurare pentru
drumurile din clasele tehnice Isi III.
Capacitatea portanta la nivelul superior al stratului de fundatie se considera realizata daca deformatiile elastice inregistrate (CD
31-94) sunt mai mici decât valoarea admisibila care este conform Tabelului 5.
Valorile deflexiunii admisibile la nivelul superior al stratului de fundatie din balast
Tabel 5
Grosimea Stratul superior al terasamentelor alcatuit din:
stratului de Strat de forma Pamânturi de tipul conf. STAS 1243-88
fundatie din conf. Nisip prafos Praf nisipos Argila
balast STAS 12253-84 Nisip argilos Praf argilos Argila
h.cm Praf nisipoasa
Argila
prafoasa

15 140 210 225 250


20 130 180 195 210
25 120 160 175 190
NOTA: 1. Valorile d.adm. sunt determinate pentru balasturi de tip 2, 3 si 4, având E def. = 600-700 daN/cm2 conform
instructiunilor PD 177-76 respectiv E el.= 20002300 daN/cm2, conform instructiunilor CD 152-85
2. Pentru balasturi de tip 1, 5 si 6 având E def. = 450-550 daN/cm2, respectiv E el. = 1500-1800 daN/cm2, valorile d.adm., date
in tabel se sporesc cu 10%.

CARACTERISTICILE SUPRAFETEI STRATULUI DE FUNDATIE


Verificarea denivelarilor suprafetei fundatiei se efectueaza cu ajutorul latei de 3,00 m lungime astfel:
 in profil longitudinal, masuratorile se efectueaza in axul fiecarei benzi de circulatie si nu pot fi mai mari de +/- 9 mm.
 in profil transversal, verificarea se efectueaza in dreptul profilelor aratate in proiect si nu pot fi mai mari de +/- 9 mm.
In cazul aparitiei denivelarilor mai mari decât cele prevazute in prezentul caiet de sarcini se va face corectarea suprafetei
fundatiei.

RECEPTIA LUCRARILOR

RECEPTIA PE FAZA
Receptia pe faza se efectueaza atunci când toate lucrarile prevazute in documentatie pentru stratul de fundatie din balast sau
balast optimal sunt complet terminate
Comisia de receptie antreprenor si Inginer, examineaza lucrarile si verifica indeplinirea conditiilor de executie si calitative
impuse de proiect si caietul de sarcini precum si constatarile consemnate pe parcursul executiei de catre organele de control.
In urma acestei receptii se incheie procesul verbal de receptie calitativa.

RECEPTIA LA TERMINAREA LUCRARILOR


Receptia la terminarea lucrarilor pentru stratul de fundatie din balast sau balast amestec optimal, se efectueaza o data cu
receptia la terminarea integrala a lucrarilor unui sector de drum.
Comisia de receptie va examina lucrarile si va verifica indeplinirea cerintelor de calitate si modul de executie, care trebuie sa fie
conform cu proiectul si caietul de sarcini, ca si cu inregistrarile de calitate din timpul executiei.
Daca rezultatele sunt corespunzatoare se efectueaza receptia, incheindu-se procesul verbal de receptie la terminarea lucrarilor.

RECEPTIA FINALA
Receptia finala a stratului de fundatie din balast sau balast optimal va avea loc o data cu receptia finala a unui sector, terminat
integral dupa expirarea perioadei de garantie si se va face in conditiile prevederilor in vigoare si al prezentului caiet de sarcini.

TEHNOLOGIA PRIVIND AMENAJAREA SANTURILOR, RIGOLELOR

. PRESCRIPTII GENERALE DE AMENAJARE


. Dimensiunile si forma santurilor si rigolelor (triunghiulare, trapezoidale) sunt cele indicate in proiectul de executie, stabilitate de
la caz la caz in functie de relief, debit si viteza apei, natura terenului, mijloacele de executie, conditiile de circulatie, pentru
evitarea accidentelor si ele trebuie respectate intocmai de catre Antreprenor.
Extrem de important este sa se respecte cotele si pantele proiectate. Panta longitudinala minima va fi:
 0,25% in teren natural
 0,1% in cazul santurilor si rigolelor pereate.
Protejarea santurilor si rigolelor este obligatorie in conditiile in care panta lor depaseste panta maxima admisa pentru evitarea
eroziunii pamintului.
Pantele maxime admise pentru santuri si rigole neprotejate sunt date in tabelul 31.
Tabel 31
DENUMIREA PRINCIPALELOR TIPURI DE PANTA
PAMINTURI MAXIMA ADMISA %
Pamânturi coezive cu compresibilitate mare 0,5
Pamânturi coezive cu compresibilitate redusa: 1
- nisipuri prafoase si argiloase 2
- nisipuri argiloase nisipoase 3
- argile prafoase si nisipoase

Pamânturi necoezive grosiere: 3


- pietris (2 - 20 mm) 4
- bolovanis (20 - 200 mm) 5
- blocuri (peste 200 mm)

Pamânturi necoezive de granulatie mijlocie si fina: 0,5


- nisip fainos si fin (0,05...0,25 mm) 1
- nisip mijlociu mare (0,25...2,00 mm) 2
- nisip cu pietris

. Pantele maxime admise pentru santuri si rigole protejate sunt date in tabelul 32.
Tabel 32
Pe portiunile in care santurile sau rigolele au pante mai mari se vor amenaja trepte pentru reducerea pantei sub valorile indicate
in tabel.
Rigolele de acostament sunt obligatorii in urmatoarele situatii:
 la ramblee cu inaltimea 3...5,00 m in cazul curbelor convertite si suprainaltate
 la ramblee peste 5,00 m
Descarcarea apelor din rigole de acostament se face prin casiuri amenajate pe taluze.
. Santurile de garda se recomanda sa fie pereate, indiferent de panta.
Amplasarea santurilor de garda se va face la distanta minima, de 5,00 m de muchia taluzului debleului, iar când este la piciorul
rambleului la distanta minima de 1,50-2,00 m, banda de teren dintre piciorul rambleului si santul de garda va avea pante de 2%
spre sant.
. Antreprenorul va executa lucrarea in solutia in care este prevazuta in proiectul de executie. Acolo insa unde se constata pe
parcursul executiei lucrarilor o neconcordanta intre prevederile proiectului si realitatea dupa teren privind natura pamântului si
panta de scurgere situatia va fi semnalata "Inginerului" lucrarii care va decide o eventuala modificare a solutiei de protejare a
santurilor si rigolelor de scurgere prin dispozitii de santier.
. EXECUTIA PEREURILOR USCATE
Peste terenul bine nivelat se asterne un strat de nisip grauntos si aspru, in grosime de 5 cm dupa pilonare.
Peste stratul de nisip pilonat se asterne stratul de nisip afânat, de aceeasi calitate, in care se aseaza pietrele sau bolovanii.
Grosimea initiala a acestui strat este de 8 cm.
Pietrele se implinta vertical in stratul de nisip afânat, unele lânga altele, batându-se deasupra si lateral cu ciocanul, astfel ca
fiecare piatra sa fie bine strânsa de pietrele vecine. Pietrele se aseaza cu rosturile tesute.
Pentru a se asigura pereului se procedeaza la o prima batere cu maiul pe uscat pentru asezarea pietrelor.
Se asterne apoi un strat de nisip de 1-1,5 cm grosime, pentru impanare care se uda si se impinge cu periile in golurile dintre
pietre pâna le umplu, dupa care se bate din nou cu maiul pâna la refuz.
Santuri si rigole cu sectiunea neprotejata
La executa dispozitivelor pentru scurgerea si evacuarea apelor cu sectiunea neprotejata se vor respecta prevederile STAS
2914 privind executia lucrarilor de terasamente cu respectarea gradului de compactare Proctor normal de minim 100% pe
adancimea de 30 cm atat pentru fundul santului/rigolei cat si pentru taluze.
Pichetarea lucrarilor consta in materializarea axei si a limitelor amprizei drumului si in functie de acestea a axei santului / rigolei.
Pichetarea se va executa de catre antreprenor pe baza detaliilor de executie, pe care le va respecta mtocmai si se va aproba
de catre reprezentantul beneficiarului intr-un proces verbal de trasare.
Sapaturile pentru santuri / rigole vor fi executate incepand de la zona de evacuare inspre amonte, cu respectarea stricta a cotei,
pantei si a profilului precizat in detaliile de executie (latimea fundului, inaltimea si tnclinarea taluzelor).
Sapaturile vor fi executate pe cat posibil pe uscat. Daca este cazul de epuismente acestea cad exclusiv in sarcina
antreprenorului.
Pamantul rezultat din sapatura va fi evacuat si pus in depozitul indicat de reprezentantul beneficiarului.
Santuri si rigole cu sectiunea protejata cu pereu uscat
Peste terenul bine nivelat se asterne un strat de nisip grauntos si aspru, in grosime de 5,0 cm dupa pilonare.
Peste stratul de nisip pilonat se asterne stratul de nisip afanat, de aceeasi calitate, in care se aseaza pietrele sau bolovanii.
Grosimea initiala a acestui strat este de 8, 0 cm.
Pietrele se implanteaza vertical in stratul de nisip afanat, una langa alta, batandu-se deasupra si lateral cu ciocanul, astfel ca
fiecare piatra sa fie bine stransa de pietrele adiacente.
Pentru a se asigura fixarea pereului se procedeaza la o prima batere cu maiul pe uscat pentru asezarea pietrelor. Se asterne
apot un strat de nisip de 1+1,5 cm grosime, pentru impanare care se uda si se impinge cu periile in golurile dintre pietre pana
se umplu, dupa care se vor bate din nou cu maiul pana la refuz.
Suprafata pereului trebuie sa fie regulata, neadmitandu-se abateri de peste 2,0 cm fata de suprafata teoretica a taluzului,
refacerea facandu-se prin scoaterea pietrei si reglarea stratului de nisip sub aceasta.

Santuri si rigole cu sectiunea protejata cu pereu rostuit cu mortar de ciment

In cazul executiei pereurilor rostuite cu mortar de ciment procesul tehnologic este similar cu cel de la executia pereului uscat cu
exceptia ca dupa prima pilonare umplerea rosturilor nu se face cu nisip ci cu mortar de ciment. Suprafata pereului trebuie
protejata contra uscarii timp de 3 zile.
Suprafata pereului trebuie sa fie regulata, neadmitandu-se abateri de peste 2,0 cm fata de suprafata teoretica a taluzului.

Santuri si rigole cu sectiunea protejata cu pereu mortar de ciment


Peste terenul bine nivelat se asterne un strat de nisip grauntos si aspru, in grosime de 5,0 cm dupa pilonare.
Peste stratul de nisip pilonat se asterne un strat abundent de mortar de ciment M100Z Tn care se implanteaza pietrele sau
bolovanii prin alunecare astfel incat sa se obtina o tasare a rosturilor si o refulare a mortarului la suprafata prin toate rosturile.
Se continua apoi umplerea cu mortar de ciment a golurilor ramase intre pietre si nivelarea suprafetei prin pilonare dupa care
mortarul este netezit cu mistria.
Suprafata pereului trebuie protejata contra uscarii prin udare timp de 3 zile si prin acoperire cu folie din materiale plastice timp
de 7 zile.
Suprafata pereului trebuie sa fie regulata, neadmitandu-se abateri de peste 2,0 cm fata de suprafata teoretica a taluzului.
Santuri si rigole cu sectiunea protejata cu pereu de piatra bruta sau bolovani pe fundatie din beton
Peste terenul bine nivelat se toarna betonul de fundatie de clasa C8/10 la grosimea prevazuta in detaliile de executie si pana sa
inceapa priza betonului se trece la executia pereului din piatra bruta sau bolovani si colmatarea rosturilor cu mortar de ciment M
100Z in conditiile prevazute la executia pereurilor rostuite cu mortar de ciment.
Suprafata pereului trebuie sa fie regulata, neadmitandu-se abateri de peste 2,0 cm fata de suprafata teoretica a taluzului.
Santuri si rigole cu sectiunea protejata cu pereu din beton turnat pe loc
Peste terenul bine nivelat se ajterne un strat de balast, in grosime de 10 cm dupa compactare.
Peste balast se toarna betonul de clasa C25/30 la grosimea prevazuta in detaliile de executie pe tronsoane de 1,50-2,00 m cu
rosturi de 2,0-cm
Betonul turnat trebuie protejat impotriva soarelui sau a ploii incepand din momentul turnarii betonului prin acoperirea
cuacoperisuri mobile iar dupa ce priza este complet terminata prin stropire cu apa atat cat este nevoie tn functie de conditiile
atmosferice.
Suprafata pereului trebuie sa fie regulata, neadmitandu-se abateri de peste 2,0 cm fata de suprafata teoretica a taluzului.

Santuri si rigole cu sectiunea protejata cu pereu din elemente de beton prefabricate

Latimea sapaturii va fi egala cu latimea elementului prefabricat majorata cu 0,20 m.


Fundul sapaturii va fi adus cu grija la cotele prevazute in proiect si va fi compactat pentru a atinge un grad de compactare
Proctor normal de 100%.
In cazul unei sapaturi mai adanci fata de cota prescrisa, antreprenorul va trebui sa compenseze diferenta de cota prin cresterea
grosimii fundatiei rigolei/santului.
Peste terenul bine nivelat se asterne fie un strat de nisip grauntos si aspru, in grosime de 5,0 cm dupa pilonare fie un strat de
beton de clasa C8/10 conform prevederilor din detaliile de executie.
Elementele prefabricate vor fi asezate astfel incat sa se respecte cotele, aliniamentele si declivitatile stabilite prin detaliile de
executie.
Tolerantele admise la montarea elementelor prefabricate vor fi mai mici de 5,0 mm fata de cotele precizate in profilele
transversale si in profilele in lung.
Rosturile dintre elementele prefabricate trebuie obligatoriu colmatate cu mortar de ciment M100T.

Natura si calitatea materialelor folosite

Nisipul pentru pereuri:


Pentru realizarea substratului la pereu se va utiliza nisipul natural sortul 0-1 care trebuie sa aiba continutul de fractiuni sub 0,10
mm de max.12%.
Piatra bruta pentru pereuri si zidarii:
Piatra bruta pentru pereuri si zidarii trebuie sa provina din roci fara urme vizibile de dezagregare fizica chimica sau mecanica,
trebuie sa fie omogena in ceea ce priveste culoarea si compozitia mineralogica si sa aiba o structura compacta.
Caracteristicile mecanice ale pietrei trebuie sa corespunda prevederilor din tabelul 3.

Tabelul 3
Caracteristica Conditii de Metoda de
admisibilitate determinar e

Rezistenta la compresiune in stare uscata, N/mm, min. 80 SREN 1926:2007


Rezistenta la inghet - dezghet:
- coeficient de gelivitate(p25), %, rnax. 3 SREN 13242
- sensibilitatea la inghet - dezghet (ng[25), %, max 25
NOTA: Rocile care nu respecta conditiile de admisibilitate pentru rezistenta la fnghet-dezghet nu trebuie utilizate la lucrarile de
drumuri.
Forma si dimensiunile pietrei brute utilizate la pereuri trebuie sa corespunda prevederilor din tabelul 4

Tabelul 4
Caracteristica Conditii de admisibilitate
Forma neregulata, apropiata de un trunchi de piramida sau
de o pana

Inaltimea, in mm 140...180
Dimensiunile bazei, mm : egala sau mai mare ca inaltimea 80...150
- lungime
- latime
Piatra necorespunzatoare dimensiunilor, %, max. 15

Piatra bruta pentru zidarii va avea forma neregulata, asa cum rezulta din cariera, avand dimensiunea de eel putin 100 mm si o
greutate care sa nu depaseasca 25 kg.
Bolovanii pentru pereuri si zidarii:
Bolovanii trebuie sa provina din roci nealterate, negelive si omogene ca structura si compozitie. Nu se admit bolovani din roci
conglomerate fi nici bolovani cu fisuri sau cu fe$e de clivaj.
Caracteristicile mecanice ale bolovanilor vor trebui sa fie dupa cum urmeaza:
- rezistenta la sfarmare prin compresiune, min.60%;
-rezistenta la uzura cu marina Devaf, min.11%
Dimensiunile bolovanilor utilizati la pereuri trebuie sa varieze in limitele indicate in tabelul 5.
Tabelul 5
Caracteristica Conditii de admisibilitate
- lungime, latime a fetei, mm 80...140
- Inaltime, mm ______ _________ ___ 120...160
Piatra necorespunzatoare dimensiunilor, %, max. 15
Bolovanii utilizati la zidarii vor avea dimensiunile in medie cuprinse in limitele 80...200 mm.

RECEPTIA LUCRARILOR
Lucrarile privind scurgerea si evacuarea apelor de suprafata vor fi supuse de regula unei receptii preliminare si unei receptii
finale, iar acolo unde sunt lucrari ascunse, care necesita sa fie controlate si receptionate, inainte de a se trece la faza
urmatoare de lucru cum sunt lucrarile de drenaj, canalizare, s.a. acestea vor fi supuse si receptiei pe faza de executie.

RECEPTIA PE FAZE
In cadrul receptiei pe faza (de lucrari ascunse) se va verifica daca partea de lucrare ce se receptioneaza s-a executat conform
proiectului si atesta conditiile impuse de documentatia de executie si de prezentul caiet de sarcini.
In urma verificarilor se incheie proces verbal de receptie pe faze in care se confirma posibilitatea trecerii executiei la faza
imediat urmatoare.
Receptia pe faza se efectueaza de catre "Inginerul" lucrarii si
Antreprenor, documentul se incheie ca urmare a receptiei si poarta ambele semnaturi. 45.4. Receptia pe faze se va face in mod
obligatoriu la urmatoarele momente
ale lucrarii:
Pentru lucrari din beton si zidarii: santuri ramforsate, santuri zidite, camere de cadere
 trasarea;
 executia sapaturilor la cote;
 executarea cofrajului;
 montarea armaturii.
Drenuri transversale de acostament
 la realizarea acestora.
Registrul de procese verbale de lucrari ascunse se va pune la dispozitia organelor de control, cit si comisiei de receptie
preliminara, sau finala.

RECEPTIA PRELIMINARA
La terminarea lucrarilor sau a unor parti din acestea se va proceda la efectuarea receptiei preliminare a lucrarilor verificându-se:
 concordanta cu prevederile prezentului caiet de sarcini si a proiectului de executie;
 daca verificarile prevazute in prezentul caiet de sarcini au fost efectuate in totalitate;
 daca au fost efectuate receptiile pe faze si rezultatul acestora;
 conditiile tehnice si de calitate ale executiei, precum si constatarile consemnate in cursul executiei de catre organele
de control (Client, Inginer, etc.).
In urma acestei receptii se incheie Procesul verbal de receptie preliminara si in care se consemneaza eventualele remedieri
necesare, termenul de executie a acestora si recomandari cu privire la modul de tinere sub observatie unde s-au constatat
unele abateri fata de prevederile prezentului caiet de sarcini.

RECEPTIA FINALA
La receptia finala a lucrarilor se va consemna modul in care s-au comportat lucrarile, daca au functionat bine si daca au fost
bine intretinute.
PĂMÂNTURI
Pământurile necoezive si coezive care se folosesc la realizarea straturilor de formă se clasifică si se identifică, conform STAS
1243, în functie de compozitia granulometrică si de indicele de plasticitate, asa cum se indică în tabelele 1 si 2.

In categoria pământurilor coezive se mai cuprind si pământurile macroporice, si anume:


-Loess cu fractiunea 0,01 ... 0,1 mm > 60% si greutate volumică de 12-16 KN/mc
 Pământ loessoid cu fractiunea 0,01 ... 0,1 mm < 60%.
Atât loessul cât si pământul loessoid au în general aceleasi însusiri si caracteristici; acestea diferă numai prin compozitia
granulometrică.
. Pământuri coezive si slab coezive Tabel 1
CLASIFICAREA DUPA
COMPOZITIA
GRANULOMETRICĂ

DENUMIREA Argilă % Praf % Nisip % I.P.


PĂMÂNTURILOR < 0,005 0,005...0,05 0,05...2
mm mm mm
2 3 4 5 6
Foarte Argilă groasă < 60 variabil variabil > 35
coezive Argilă 35...60 < decât < 30 25...35
argila
Argilă prăfoasă 35...50 > decât < decât 15...35
argila praf
Coezive Argilă nisipoasă 30...60 < decât > 30 15...35
argila
Argilă praf 30...35 > decât > 30 15...25
nisipoasă argila
Praf argilos 15...30 > decât nisip < 30 10...25

Praf argilos 15...30 > decât nisip > 30 5...20


nisipos
Slab Praf 0...15 > decât < 30 5...15
argila
coezive Praf nisipos 0...15 > decât nisip > 30 0...10

Nisip argilos 15...30 < decât nisip > decât 5...20


praf
Nisip prăfos 0...15 < decât nisip > decât 0...10
praf

EXECUTIA STRATULUI DE FORMĂ


PREGĂTIREA STRATULUI SUPORT
Executia stratului de formă va începe numai după terminarea executiei terasamentului pe toată lătimea platformei drumului si
receptionarea preliminară a acestora, conform prescriptiilor caietului de sarcini pentru terasamente.
Terasamentele în rambleu se vor executa si receptiona la cota patului minus grosimea stratului de formă când acesta este
realizat din pământuri necoezive, la cota patului când stratul de formă este realizat, într-o singură repriză, din pământ coeziv
stabilizat mecanic, cu var sau zgură granulată si var, sau la cota patului minus jumătate din grosimea stratului de formă din
pământ coeziv stabilizat, când acesta se execută în două reprize.
Straturile de formă se execută conform profilului transversal tip proiectat, pe toată lătimea platformei drumului sau autostrăzii.
EXECUTIA STRATULUI DE FORMĂ DIN PĂMÂNTURINECOEZIVE
. În zonele de ramblee, deseurile de carieră sau materialul pietros aluvionar din care se realizează stratul de formă este
asternut în straturi uniforme, paralele culinia rosie a proiectului pe întreaga lătime a rambleului. Suprafata fiecărui strat
intermediar va fi plană cu înclinări de 3...5% spre exterior, iar suprafata patului la drumurile de clasa tehnică III - V va avea
aceeasi înclinare transversală ca si îmbrăcămintea drumului. Pentru clasele tehnice I si II înclinarea transversală a patului
drumului va fi de 3,5...4,0%.
Grosimea straturilor din care se realizează stratul de formă se alege în
functie de mijlocul de compactare, astfel încât să se asigure gradul de compactare prescris pe toată grosimea lui.
În functie de grosimea prevăzută pentru stratul de formă si de grosimea optimă de compactare, stratul de formă se realizează
într-o repriză sau în două reprize de lucru.
În cazul debleelor, săpăturile pentru realizarea stratului de formă se vor executa pe tronsoane limitate, imediat înainte de
executia acestuia, luându-se măsuri pentru a se evita acumularea apei pe suprafata patului.
Materialul se asterne la profil in amestec cu balast de 30% si se adaugă apa necesară realizării umiditătii optime de
compactare.
. Stratul asternut trebuie compactat până la realizarea unui grad de compactare de min. 98% din densitatea în stare uscată
maximă, determinată prin încercarea Proctor modificată, conform STAS 1913/13, în cel putin 95% din punctele de măsurare si
de min. 95% în toate punctele de măsurare.
La lucrări importante, înainte de începerea lucrărilor de executie a stratului de formă se va realiza o planse de încercare pe un
tronson experimental lung de min. 30 m si pe toată lătimea platformei, prin care se vor stabili:
 grosimea optimă de compactare
 umiditatea optimă de compactare
 componenta atelierului de compactare
 numărul optim de treceri si intensitatea de compactare (Q/S), care să conducă la obtinerea gradului de
compactare mentionat la punctul 10.5.
Rezultatele încercărilor, consemnate în registrul de santier si aprobate de Inginer se vor respecta întocmai la executia lucrărilor.
Stratul de formă se lasă în circulatie pe o perioadă de min. 7 zile după care eventualele denivelări sunt remediate (prin
completarea cu material sau îndepărtare de material, umectare si recompactare).

MĂSURI DUPA EXECUTIA STRATULUI DE FORMĂ


Straturile de formă se dau circulatiei de santier, cu exceptia sectoarelor cu straturi de formă din pământuri coezive tratate cu var
sau stabilizate cu zgură granulată si var, sau cu var-ciment, care au fost executate în perioada imediat premergătoare
înghetului (vezi pct.14.4 si 15.6).
În cazul în care prin circulatie se produc denivelări accentuate ale stratului de formă care permite stagnarea apei din precipitatii
pe suprafata stratului, acestea vor fi remediate prin tăierea cu lama autogrederului, iar eventualele zone necompactate se
compactează cu placa vibratoare sau cu maiul mecanic.
În perioadele de timp nefavorabile, caracterizate prin precipitatii abundente si care au determinat supraumezirea
terasamentului, este contraindicată darea circulatiei de santier a stratului de formă proaspăt executat. Acesta va fi supus numai
circulatiei strict necesare executiei stratului de fundatie.

RECEPTIALUCRĂRILOR

RECEPTIA PE FAZE DE EXECUTIE


Receptia pe fază a stratului de formă se efectuează atunci când toate lucrările prevăzute în documentatie sunt complet
terminate si toate verificările sunt efectuate
Comisia de receptie examinează lucrările si verifică îndeplinirea conditiilor de executie si calitatile impuse de proiect si caietul
de sarcini, precum si constatările consemnate pe parcursul executiei de către organele de control.
În urma acestei receptii se încheie “Proces verbal de receptie pe fază” în care sunt specificate remedierile care sunt necesare,
termenul de executie a acestora si eventualele recomandări cu privire la modul de continuare a lucrărilor.

RECEPTIA PRELIMINARĂ LA TERMINAREA LUCRARILOR


Receptia preliminară a stratului de formă se face odată cu receptia preliminară a întregii lucrări conform normelor legale în
vigoare.
Comisia de receptie va examina lucrările fată de prevederile documentatiei tehnice aprobate, fată de documentatia de control si
procesele verbale de receptie pe faze, întocmite în timpul executiei lucrărilor.
TEHNOLOGIA APLICARII STRATULUI DE PIATRĂ SPARTĂ
SI/SAUDE PIATRĂ SPARTĂ AMESTEC OPTIMAL

OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE


Prezentatehnologie contine specificatiile tehnice privind executia si receptia straturilor de fundatie din piatră spartă sau piatră
spartă amestec optimal din sistemele rutiere ale drumurilor publice si ale străzilor.
El cuprinde conditiile tehnice prevăzute în SR 667 si SR 662 care trebuie să fie îndeplinite de materialele folosite si în STAS
6400 de stratul de piatră executat.

PREVEDERI GENERALE
Fundatia din piatră spartă amestec optimal 0-63 se realizează într-un singur strat a cărui grosime este stabilită prin proiect.
Fundatia din piatră spartă 40-80, se realizează în două straturi, un strat inferior de minimum 10 cm de balast si un strat superior
din piatră spartă de 12 cm, conform prevederilor STAS 6400.
Pe drumurile la care nu se prevede realizarea unui strat de formă sau realizarea unor măsuri de îmbunătătire a protectiei
patului, iar acesta este constituit din pământuri coezive, stratul de fundatie din piatră spartă amestec optimal 0-63 se va realiza
în mod obligatoriu pe un substrat de fundatie care poate fi:
 substrat izolator de nisip de 7 cm grosime după cilindrare;
 substrat drenant din balast de minim 10 cm grosime după cilindrare.
Când stratul inferior al fundatiei rutiere este alcătuit din balast, acesta preia si functia de substrat drenant, asigurându-se
conditiile necesare privind grosimea, calitatea de drenare si măsurile de evacuare a apei.
Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu un laborator autorizat efectuarea tuturor încercărilor si
determinărilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini.

Antreprenorul este obligat să efectueze, la cererea Inginerului, verificări suplimentare fată de prevederile prezentului caiet de
sarcini.
În cazul în care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, Inginerul va dispune întreruperea executiei lucrărilor si
luarea măsurilor care se impun.
MATERIALE

AGREGATE NATURALE
Pentru executia fundatiilor din piatră spartă se utilizează următoarele agregate:
a. Pentru fundatie din piatră spartă mare, 40-80:
 balast 0-63 mm în stratul inferior;
 piatră spartă 40-80 mm în stratul superior;
 split 16-25 mm pentru împănarea stratului superior;
 nisip grăuntos sau savură 0-8 mm ca material de protectie.
. Pentru fundatie din piatră spartă amestec optimal 0-63 mm
 nisip 0-4 mm pentru realizarea substratului, în cazul când pământul din patul drumului este coeziv si nu se
prevede executia unui strat de formă sau balast 0-63 mm, pentru substratul drenant;
 piatră spartă amestec optimal 0-63 mm.
Nisipul grăuntos sau savura ca material de protectie nu se utilizează când stratul superior este de macadam sau de beton de
ciment.
Agregatele trebuie să provină din roci stabile, adică nealterabile la aer, apă sau înghet. Se interzice folosirea agregatelor
provenite din roci feldspatice sau sistoase.
Agregatele folosite la realizarea straturilor de fundatie trebuie să îndeplinească conditiile de admisibilitate arătate în tabelele 1,
2 si 3 si nu trebuie să contină corpuri străine vizibile (bulgări de pământ, cărbune, lemn, resturi vegetale) sau elemente alterate.
Tabel 1
NISIP - Conditii de admisibilitate conform SR 662
CARACTERISTICI Conditii de admisibilitate pentru:
strat izolant strat de
protectie
Sort (ochiuri pătrate) 0-4 4-8
Granulozitate 14 -
- continut de fractiuni sub 0,1 mm, %, max. 5 d15 p <d15 f < 5 d85 5
- continut de fractiuni sub 0,02 mm, %, p -
max.
- conditii de filtru invers

Coeficient de permeabilitate (K), cm/s, 6 x 10 -3 -


min.
Tabel 2 BALAST - Conditii de admisibilitate pentru fundatii conform SR 662
CARACTERISTICI Conditii de admisibilitate
Sort (ochiuri patrate) 0-63
Continut de fractiuni, %, max.: 3
- sub 0,02 mm 100
- 0...63 mm
Granulozitate Conform figurii 1
Coeficient de neuniformitate (Un ), min. 15
Echivalent de nisip (EN), min. 30
Uzura cu masina tip Los Angeles (LA) %, max. 50

PIATRA SPARTA
- Conditii de admisibilitate conform SR 667
Sort Savura Piatră spartă (split) Piatră spartă mare
Conditii de admisibilitate
Caracteristica 0-8 8- 16-25 25-40 40-63 63-80
16
Continut de granule: 5 5 5 5
- rămân pe ciurul superior
(dmax ), %, max.
- trec prin ciurul inferior
(dmin ), %, max. - 10 10 10

Continut de granule - 10 10 -
alterate, moi, friabile,
poroase si vacuolare, %,
max.
Forma granulelor: - 35 35 35
- coeficient de formă, %,
max.
Coeficient de impurităti: 1 1 1 1
- corpuri străine, %, max.
- fractiuni sub 0,1 mm,%, - 3 nu este cazul
max.
Uzura cu masina tip Los - 30 corespunzător clasei
Angeles, %, max. rocii conform
tabelelor 2 si 3 din
SR 667
Rezistenta la actiunea - 6 3 nu este
repetată a sulfatului de cazul
sodiu (Na2SO4 ) 5 cicluri,
%, max.
Piatra sparta amestec optimal se poate obtine fie prin amestecarea sorturilor 0-8, 8-16, 16-25, 25-40 si 40-63, fie direct de la
concasare, dacă îndeplineste conditiile din tabelul 4 si granulozitatea conform tabelului 5 si figurii 2.
Amestecul pe santier se realizează într-o instalatie de nisip stabilizat prevăzută cu predozator cu patru compartimente.
Tabel 4 PIATRĂ SPARTĂ AMESTEC OPTIMAL - Conditii de admisibilitate
CARACTERISTICI Conditii de admisibilitate
Sort 0 - 40 0 - 63
Continut de fractiuni, %, max.: 3 3
- sub 0,02 mm 3...14 2...14
- sub 0,2 mm 42...65 35...55
- 0...8 mm 20…40 -
- 16…40 mm - 20…40
- 25...63 mm
Granulozitate să se înscrie între limitele din
tabelul 5 si conform figurii 2
Echivalent de nisip (doar în cazul nisipului 30
natural) (EN), min.
Uzura cu masina tip Los Angeles 30
(LA) %, max.
Rezistenta la actiunea repetată a sulfatului de 6 pentru split
sodiu (Na2SO4 ), 5 cicluri, %, max. 3 pentru piatră spartă mare 40-63

Tabel 5
PIATRĂ SPARTĂ AMESTEC OPTIMAL - Granulozitate
Domeniu Treceri în % din greutate prin sitele sau ciururile cu

de Limita dimensiuni de .... in mm


granulozitate
0,0 0,1 0,2 1 4 8 16 25 40 63
2
0 .... 40 infer. 0 2 3 12 28 42 60 75 90 -

super. 3 10 14 30 50 65 80 90 10 -
0
0 .... 63 infer. 0 1 2 8 20 31 48 60 75 90

super. 3 10 14 27 42 55 70 80 90 100

Conditiile de admisibilitate privind coeficientul de formă, continutul de granule alterate si continutul de impurităti pentru piatră
spartă amestec optimal sunt cele indicate în tabelul 3 (pentru piatră spartă)
Agregatele se vor aproviziona din timp în depozitul santierului pentru a se asigura omogenitatea si constanta calitătii acestora.
Aprovizionarea agregatelor la locul punerii în operă se va face numai după ce analizele de laborator au arătat că acestea au
calitatea corespunzătoare.In timpul transportului de la Furnizor la santier si al depozitării, agregatele trebuie ferite de
impurificări. Depozitarea se va face pe platforme amenajate, separat pe sorturi si păstrate în conditii care să le ferească de
imprăstiere, impurificare sau amestecare.. Controlul calitătii agregatelor de către Antreprenor se va face în conformitate cu
prevederile tabelului 6.

Laboratorul santierului va tine evidenta calitătii agregatelor astfel:


 într-un dosar vor fi cuprinse certificatele de calitate emise de Furnizor;
 într-un registru (registru pentru încercări agregate) rezultatele determinărilor
efectuate de laboratorul santierului.
În cazul în care la verificarea calitătii amestecului de piatră spartă amestec optimal aprovizionată, granulozitatea acestuia nu
corespunde prevederilor din tabelul nr.5, acesta se corectează cu sorturile granulometrice deficitare pentru îndeplinirea
conditiilor calitative prevăzute.

APA
Apa necesară realizării straturilor de fundatie poate să provină din
reteaua publică sau din alte surse, dar în acest din urmă caz nu trebuie să contină nici un fel de particule în suspensie.
CONTROLUL CALITĂTII AGREGATELOR ÎNAINTE DE REALIZAREA STRATURILOR DE FUNDATIE
Controlul calitătii se face de către Antreprenor prin laboratorul său în conformitate cu prevederile cuprinse în tabelul 6
.Tabel 6 AGREGATE
ACTIUNEA, FRECVENTA MINIMĂ METODE DE
PROCEDEUL DE DETERMINA
VERIFICARE SAU RE
CARACTERISTICILE CONF.
CARE la aprovizionare la locul de
SE VERIFICĂ punere
în operă
Examinarea datelor la fiecare lot - -
înscrise în certificatul de aprovizionat
calitate sau certificatul de
garantie
Corpuri străine: În cazul în care se Ori de câte ori STAS 4606
- argilă bucăti observă prezenta lor apar factori de impurificare
- argilă aderentă i
- continut de cărbune
Continutul de granule O probă la max. 500 - SR 667
alterate, moi, friabile, mc pentru fiecare sursa
poroase si vacuolare sursă

Granulozitatea sorturilor O probă la max. 500 - STAS 730


mc pentru fiecare
sort si sursă
Forma granulelor pentru O probă la max. 500 - STAS 730
piatrspart t pentru fiecare sort
Coeficient de formă si fiecare sursă
Echivalentul de nisip (EN O probă la max. 500 - STAS 730
numai la produse de mc pentru fiecare sursa
balastieră)
Rezistenta la actiunea O probă la max. 500 - STAS 4606
repetată a sulfatului de mc pentru fiecare sursa
sodiu (Na2SO4 ), 5 cicluri
Rezistenta la sfărâmare O probă la max. 500 - STAS 730
prin compresiune la piatră mc pentru fiecare
spartă în stare saturată la sort de piatră spartă
presiune normală si sursă
Uzura cu masina tip Los Angeles O probă la max. 500 - STAS 730
mc pentru fiecare
sort si fiecare sursă

STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE PENTRU


STRATUL INFERIOR DE FUNDATIE DIN BALAST SI PENTRU
STRATUL DE FUNDATIE REALIZAT DIN PIATRĂ SPARTĂ AMESTEC
OPTIMAL
CARACTERISTICILE OPTIME DE COMPACTARE
Caracteristicile optime de compactare ale balastului sau ale amestecului optimal de piatră spartă se stabilesc de către un
laborator de specialitate acreditat înainte de începerea lucrărilor de executie.
Prin încercarea Proctor modificată, conform STAS 1913/13 se stabileste: du max. P.M.- greutate volumicn stare uscat, maxima
exprimatn g/cm3 W opt P.M. - umiditatea optimă de compactare, exprimată în %

CARACTERISTICILE EFECTIVE DE COMPACTARE


Caracteristicile efective de compactare se determină de laboratorul santierului pe probe prelevate din lucrare si anume:
duef- greutatea volumicn stare uscatefectiv, exprimatn g/cm3
W ef - umiditatea efectivde compactare, exprimatn %
în vederea stabilirii gradului de compactare, gc.
du ef
gc = x 100
dumax P.M.

La executia stratului de fundatie se va urmări realizarea gradului de compactare arătat la art. 13.

REALIZAREA STRATURILOR DE FUNDATIE


MĂSURI PRELIMINARE
La executia stratului de fundatie se va trece numai după receptionarea lucrărilor de terasamente sau de strat de formă, în
conformitate cu prevederile caietelor de sarcini pentru realizarea acestor lucrări.
Înainte de începerea lucrărilor de fundatie se vor verifica si regla toate utilajele si dispozitivele necesare punerii în operă a
straturilor de fundatie.
Înainte de asternerea agregatelor din straturile de fundatie se vor executa lucrările pentru drenarea apelor din fundatie - drenuri
transversale de acostament, drenuri longitudinale sub acostament sau sub rigole si racordările stratului de fundatie la acestea -
precum si alte lucrări prevăzute în acest scop în proiect.
În cazul straturilor de fundatie prevăzute pe întreaga platformă a drumului, cum este cazul la autostrăzi sau la lucrările la care
drenarea apelor este prevăzută a se face printr-un strat drenant continuu, se va asigura în prealabil posibilitatea evacuării
apelor în afara suprafetei de lucru, în orice punct al traseului, la cel putin 15 cm deasupra santului sau deasupra terenului în
cazul rambleelor.
. În cazul când sunt mai multe surse de aprovizionare cu balast sau cu piatră spartă se vor lua măsuri de a nu se amesteca
agregatele, de a se delimita tronsoanele de drum în lucru, functie de sursa folosită, acestea fiind consemnate în registrul de
santier.

EXPERIMENTAREA EXECUTIEI STRATURILOR DE FUNDATIE


Înainte de începerea lucrărilor Antreprenorul este obligat să efectueze experimentarea executării straturilor de fundatie.
Experimentarea se va face pentru fiecare tip de strat de fundatie - strat de fundatie din piatră spartă mare 63-80 pe un strat de
balast de min. 10 cm sau fundatie piatră spartă amestec optimal 0-63, cu sau fără substrat de nisip în functie de solutia
prevăzută în proiect.
În cazul fundatiei din piatră spartă mare 63-80 experimentarea se va face separat pentru stratul inferior din balast si separat
pentru stratul superior din piatră spartă mare.
În toate cazurile, experimentarea se va face pe tronsoane de probă în lungime de min. 30 m cu lătimea de cel putin 3,50 m
(dublul lătimii utilajului de compactare).
Experimentarea are ca scop stabilirea, în conditii de executie curentă pe santier, a componentei atelierului de compactare si a
modului de actionare a acestuia, pentru realizarea gradului de compactare cerut prin caietul de sarcini, dacă grosimea
prevăzută în proiect se poate executa într-un singur strat sau două si reglarea utilajelor de răspândire, pentru realizarea
grosimii respective cu o suprafatare corectă.
Compactarea de probă pe tronsoanele experimentale se va face în prezenta Inginerului, efectuând controlul compactării prin
incercări de laborator sau pe teren, după cum este cazul, stabilite de comun acord.
În cazul în care gradul de compactare prevăzut nu poate fi obtinut, Antreprenorul va trebui să realizeze o nouă încercare, după
modificarea grosimii stratului sau a componentei utilajului de compactare folosit.
Aceste încercări au drept scop stabilirea parametrilor compactării si anume:
 grosimea maximă a stratului fundatiei ce poate fi executat pe santier;
 conditiile de compactare (verificarea eficacitătii utilajelor de compactare si
intensitatea de compactare a utilajului).
Intensitatea de compactare = Q/S
Q - volumul materialului pus în operă, în unitatea de timp (ore, zi, schimb), exprimat în mc
S - suprafata compactată în intervalul de timp dat, exprimată în mp

În cazul când se foloseste tandem de utilaje de acelasi tip, suprafetele compactate de fiecare utilaj se cumulează.
În cazul fundatiei din piatră spartă mare 63-80, se mai urmăreste stabilirea corectă a atelierului de compactare, compus din
rulouri compresoare usoare si rulouri compresoare mijlocii, a numărului minim de treceri ale acestor rulouri pentru cilindrarea
uscată până la fixarea pietrei sparte 63-80 si în continuare a numărului minim de treceri, după asternerea în două reprize a
splitului de împănare 16-25, până la obtinerea înclestării optime.
Compactarea în acest caz se consideră terminată dacă rotile ruloului nu mai lasă nici un fel de urme pe suprafata fundatiei de
piatră spartă, iar alte pietre cu dimensiunea de cca. 40 mm aruncate în fata ruloului nu mai pătrund în stratul de fundatie si sunt
sfărâmate, fără ca stratul de fundatie să sufere dislocari sau deformări.
Partea din tronsonul executat, cu cele mai bune rezultate, va servi ca sector de referintă pentru restul lucrărilor.
Caracteristicile obtinute pe sectorul experimental se vor consemna în registrul de santier pentru a servi la urmărirea calitătii
lucrărilor ce se vor executa.

EXECUTIA STRATURILOR DE FUNDATIE


. FUNDATII DIN PIATRĂ SPARTĂ MARE 63-80 PE UNSTRAT DE BALAST
a. Executia stratului inferior din balast
Pe terasamentul receptionat se asterne si se nivelează balastul, într-un singur strat, având grosimea rezultată pe tronsonul
experimental astfel ca după compactare să se obtină 10 cm.
Asternerea si nivelarea se vor face la sablon, cu respectarea lătimilor si pantelor prevăzute în proiect
Cantitatea necesară de apă pentru asigurarea umiditătii optime de compactare se stabileste de laboratorul de santier tinând
seama de umiditatea agregatului si se adaugă prin stropire.
Stropirea va fi uniformă, evitându-se supraumezirea locală.
Compactarea straturilor de fundatie se va face cu atelierul de compactare stabilit pe tronsonul experimental, respectându-se
componenta atelierului, viteza de compactare, tehnologia si intensitatea Q/S de compactare.
Pe drumurile la care stratul de fundatie nu se realizează pe întreaga lătime a platformei, acostamentele se completează si se
compactează odată cu stratul de fundatie, astfel ca stratul de fundatie să fie permanent încadrat de acostamente, asigurându-
se totodată si măsurile de evacuare a apelor
Denivelările care se produc în timpul compactării stratului de fundatie sau care rămân dupa compactare, se corectează cu
material de aport si se recompactează.
Suprafetele cu denivelări mai mari de 4 cm se completează, se renivelează si apoi se compactează din nou.
Este interzisă executia stratului de fundatie cu balast înghetat.
Este interzisă de asemenea asternerea balastului, pe patul acoperit cu un strat de zăpadă sau cu pojghită de gheată.
b. Executia stratului superior din piatră spartă mare 63-80
Piatra sparta mare se asterne, numai după receptia stratului inferior de balast, care, prealabil asternerii, va fi umezit.
Piatra sparta se asterne si se compactează la uscat în reprize. Până la înclestarea pietrei sparte, compactarea se execută cu
cilindri compresori netezi de 6 t după care operatiunea se continuă cu compactoare cu pneuri sau vibratoare de 10-14 tone.
Numărul de treceri a atelierului de compactare este cel stabilit pe tronsonul experimental.
După terminarea cilindrării, piatra sparta se împănează cu split 16-25, care se compactează si apoi urmează umplerea prin
înnoroire a golurilor rămase după împănare, cu savură 0-8 sau cu nisip.
Până la asternerea stratului imediat superior, stratul de fundatie din piatră spartă mare astfel executat, se acoperă cu material
de protectie (nisip grăuntos sau savură).
În cazul când stratul superior este macadam sau beton de ciment, nu se mai face umplerea golurilor si protectia stratului de
fundatie din piatră spartă mare.

B. STRATURI DE FUNDATIE DIN PIATRĂ SPARTĂ AMESTEC OPTIMAL


Pe terasamentele receptionate, realizate din pământuri coezive si pe care nu se prevăd în proiecte îmbunatătiri ale patului sau
realizarea de straturi de formă, se va executa în prealabil un substrat de nisip de 7 cm.
Asternerea si nivelarea nisipului se fac la sablon, cu respectarea lătimilor si pantelor prevăzute în proiect pentru stratul de
fundatie.
Nisipul asternut se umectează prin stropire si se cilindrează.
Pe substratul de nisip realizat, piatra spartă amestec optimal se asterne cu un repartizor-finisor de asfalt, cu o eventuală
completare a cantitătii de apă, corespunzătoare umiditătii optime de compactare.
Asternerea si nivelarea se fac la sablon cu respectarea lătimilor si pantelor prevăzute în proiect.
Cantitatea necesară de apă pentru asigurarea umiditătii optime de compactare se stabileste de laboratorul de santier tinând
seama de umiditatea agregatului si se adaugă prin stropire uniformă evitându-se supraumezirea locală.
Compactarea stratului de fundatie se face cu atelierul de compactare stabilit pe tronsonul experimental, respectându-se
componenta atelierului, viteza de deplasare a utilajelor de compactare, tehnologia si intensitatea Q/S de compactare.
La drumurile pe care stratul de fundatie nu se realizează pe întreaga lătime a platformei, acostamentele se completează si se
compactează odată cu stratul de fundatie, astfel ca acesta să fie permanent încadrat de acostamente, asigurându-se totodată
si măsurile de evacuare a apelor conform pct.8.3.
Denivelările care se produc în timpul compactării sau care rămân după compactarea straturilor de fundatie din piatră spartă
mare sau din piatră spartă amestec optimal se corectează cu material de aport si se recompactează.
Suprafetele cu denivelări mai mari de 4 cm se decapează după contururi regulate, pe toată grosimea stratului, se completează
cu acelasi tip de material, se renivelează si apoi se cilindrează din nou.
Este interzisă executia stratului de fundatie cu piatră spartă amestec optimal înghetată.
Este interzisă de asemenea asternerea pietrei sparte amestec optimal, pe patul acoperit cu un strat de zăpadă sau cu pojghită
de gheată.
CONTROLUL CALITĂTII COMPACTĂRII STRATURILOR DE FUNDATIE
În timpul executiei straturilor de fundatie din balast si piatră spartă mare 63-80, sau din piatră spartă amestec optimal, se vor
face verificările si determinările arătate în tabelul 7, cu frecventa mentionată în acelasi tabel.
În ce priveste capacitatea portantă la nivelul superior al stratului de fundatie aceasta se determină prin măsurători cu
deflectometrul cu pârghie conform Normativului pentru determinarea prin deflectografie si deflectometrie a capacitătii portante a
drumurilor cu structuri rutiere suple si semirigide, indicativ CD 31.
Laboratorul Antreprenorului va tine următoarele evidente privind calitatea stratului executat:
 compozitia granulometrică a agregatelor
 caracteristicile optime de compactare obtinute prin metoda Proctor modificat (umiditate optimă, densitate maximă
uscată)
 caracteristicile efective ale stratului executat (umiditate, densitate, capacitate portantă).
Tabel 7
Nr. DETERMINAREA, PROCEDEUL FRECVENTE METODE
crt DE MINIME DE
VERIFICARE SAU LA LOCUL DE VERIFICAR
CARACTERISTICILE PUNERE E
CARE SE VERIFICĂ ÎN LUCRU CONFORM

1. Încercarea Proctor modificată - STAS


- strat balast 1913/13
- strat piatră spartă amestec optimal

2. Determinarea umiditătii de minim 3 probe la o STAS 1913/1


compactare suprafată de 2000 mp
- strat balast de strat
- strat piatră spartă amestec optimal

3. Determinarea grosimii stratului minim 3 probe la o -


compactat suprafatde 2000 mp
- toate tipurile de straturi de strat

4. Verificarea realizării intensitătii de zilnic -


compactare Q/S
- toate tipurile de straturi

5. Determinarea gradului de compactare minim 3 pct. ptr. STAS


prin determinarea greutătii volumice suprafete < 2000 mp 1913/15
pe teren si minim 5 pct. pt. STAS 12288
- strat balast suprafete > 2000 mp
- strat piatră spartă amestec optimal de strat

6. Verificarea compactării prin minim 3 încercări la o STAS 6400


încercarea cu p.s. în fata suprafată de 2000 mp
compresorului

7. Determinarea capacitătii portante la în câte două puncte Normativ

nivelul superior al stratului de situate în profiluri CD 31


fundatie transversale la distante
- toate tipurile de straturi de fundatie de 10 m unul de altul

pt. fiecare bandă cu lătime de 7,5 m


CONDITII TEHNICE. REGULI SI METODE DE VERIFICARE

ELEMENTE GEOMETRICE
Grosimea stratului de fundatie este cea din proiect. Abaterea limită la grosime poate fi de maximum ±20 mm.
Verificarea grosimii se face cu ajutorul unei tije metalice gradate, cu care se străpunge stratul, la fiecare 200 m de drum
executat sau la 1500 mp suprafată de drum.
Grosimea stratului de fundatie este media măsurătorilor obtinute pe fiecare sector de drum prezentat receptiei.
Lătimea stratului de fundatie este cea prevăzută în proiect.
Abaterile limită la lătime pot fi ±5 cm.
Verificarea lătimii executate se va face în dreptul profilelor transversale ale proiectului.
Panta transversală a stratului de fundatie este cea a îmbrăcămintii sub care se execută, prevăzută în proiect.
Abaterea limită la pantă este ±4%, în valoare absolută si va fi măsurată la fiecare 25 m.
Declivitătile în profil longitudinal sunt aceleasi ca si cele ale îmbrăcămintilor sub care se execută.
Abaterile limită la cotele fundatiei, fată de cotele din proiect pot fi ±10 mm.

CONDITII DE COMPACTARE
Straturile de fundatie din piatră spartă mare 63-80 trebuie compactate până larealizarea înclestării maxime a agregatelor, care
se probează prin supunerea la strivire a unei pietre de aceeasi natură petrografică, ca si a pietrei sparte utilizate la executia
straturilor si cu dimensiunea de circa 40 mm, aruncată în fata utilajului cu care se execută compactarea.
Compactarea se consideră corespunzătoare dacă piatra respectivă este strivită
fără ca stratul să sufere dislocări sau deformări.
13.2. Straturile de fundatie din piatră spartă amestec optimal trebuie compactate până la realizarea următoarelor grade de
compactare minime din densitatea în stare uscată maximă determinată prin încercarea Proctor modificată, conform STAS
1913/13:
pentru drumurile din clasele tehnice I, II si III
 100%, în cel putin 95% din punctele de măsurare;
•98%, în cel mult 5% din punctele de măsurare la autostrăzi si/în toate punctele
de măsurare la drumurile de clasa tehnică II si III;
pentru ľ drumurile din clasele tehnice IV si V
 98%, în cel putin 93% din punctele de măsurare;
 95%, în toate punctele de măsurare.
Capacitatea portantă la nivelul superior al straturilor de fundatie se consideră realizată dacă valorile deformatiilor elastice
măsurate, nu depăsesc valoarea deformatiilor elastice admisibile, care este de 250 sutimi de mm.

CARACTERISTICILE SUPRAFETEI STRATULUI DE FUNDATIE


Verificarea denivelărilor suprafetei fundatiei se efectuează cu ajutorul
dreptarului de 3,00 m lungime astfel:
 în profil longitudinal verificarea se efectuează în axul fiecărei benzi de circulatie si denivelările admise pot fi de
maximum ± 2,0 cm, fată de cotele proiectate;
 în profil transversal, verificarea se efectuează în dreptul profilelor arătate în proiect si denivelările admise pot fi de
maximum ± 1,0 cm, fată de cotele proiectate.
În cazul aparitiei denivelărilor mai mari decât cele prevăzute în prezentul caiet de sarcini, se va face corectarea suprafetei
fundatiei.
RECEPTIA LUCRĂRILOR

RECEPTIA PE FAZA DETERMINANTĂ


Receptia pe faza determinantă, stabilită în proiect, se efectuează conform Regulamentului privind controlul de stat al calitătii în
constructii, aprobat cu HG 272/94 si conform Procedurii privind controlul statului în fazele de executie determinante, elaborată
de MLPAT si publicată în Buletinul Constructiilor volum 4/1996, atunci când toate lucrările prevăzute în documentatie sunt
complet terminate si toate verificările sunt efectuate
Comisia de receptie examinează lucrările si verifică îndeplinirea conditiilor de executie si calitative impuse de proiecte si de
caietul de sarcini, precum si constatările consemnate pe parcursul executiei de către organele de control.
În urma acestei receptii se încheie “Proces verbal” de receptie pe fază în registrul de lucrări ascunse.

RECEPTIA PRELIMINARĂ, LA TERMINAREA LUCRĂRILOR


Receptia preliminară se face la terminarea lucrărilor, pentru întreaga lucrare, conform Regulamentului de receptie a lucrărilor de
constructii si instalatii aferente acestora, aprobat cu HG 273/94.
RECEPTIA FINALĂ
Receptia finală va avea loc după expirarea perioadei de garantie pentru întreaga lucrare si se va 273 face în conditiile
respectării prevederilor Regulamentului aprobat cu HG /94.
rutiere cu dispozitivul cu con si nisip.

RECEPTIA FINALĂ
Receptia finală a stratului de formă se face odată cu îmbrăcămintea, dup expirarea perioadei de verificare a comportării
acesteia.
Receptia finală se va face conform prescriptiilor legale în vigoare.

TEHNOLOGIA PRIVIND EXECUTIA PODETELOR DIN BETON TUBULARE


PREVEDERI GENERALE
Prezenta tehnologie se aplică urmatoarelor tipuri de podete:
 podete tubulare din beton armat prefabricat pentru drumurile laterale si pentru accesele la proprietati;
 podete dalate cu lumina de 2.00m, 3.00m, 4.00m si 5.00m din dale din beton armat prefabricat cu infrastructuri din
beton turnat monolit sau din beton armat prefaricat si fundatii directe din beton monolit;
 podete din cadre prefabricate din beton armat cu lumina de 2.00 m, montate pe fundatie din beton monolit simplu;
El cuprinde conditiile tehnice si de calitate care trebuie sa le indeplineasca materialele, controlul de calitate al lucrarilor si
criterile de receptie a lucrarilor.
MATERIALE
Apa
Poate sa provina din reteaua publica sau dintr-o alta sursa, dar in acest caz trebuie sa indeplineasca conditiile din SR EN
1008/2003. In cazul in care apa provine din alta sursa, verificarea se va face de catre un laborator de specialitate in
conformitate cu precizarile din respectivul standard.
In timpul utilizarii pe santier se va evita ca apa sa se polueze cu detergenti, materii organice, uleiuri vegetale, argile etc.
Cimentul
Caracteristici
Caracteristicile cimenturilor vor fi verificate in conformitate cu: SR EN 197-1/2002, SR EN 196-1/2006÷SR EN 196-4/95, SR
196-6/1994, SR EN 196-8/2004.
Cimentul utilizat este CEM I; CEM II A-S; CEM II B-S; CEM II H-S; CEM II A-LL; CEM II A-M in conformitate cu SR 13510/2006
Tabel F.3.1 si Tabel F.3.2.
Controlul calitatii
 la aprovizionare: prin verificarea certificatului de calitate / garantie emis de producator sau de baza de livrare;
 inainte de utilizare, de catre un laborator autorizat.
Livrarea
In cazul in care utilizatorul procura cimentul de la un depozit (baza de livrare) livrarea cimentului va fi insotita de o declaratie de
conformitate, in care se va mentiona:
 tipul de ciment si fabrica producatoare;
 data sosirii in depozit;
 nr. certificatului de calitate eliberat de producator;
 nr. buletinului de analiza a calitatii cimentului efectuata de un laborator autorizat.
Depozitarea
Depozitarea cimentului se poate face:
 in vrac, in celule tip siloz in care nu au mai fost depozitate alte materiale;
 ambalat in saci, in incaperi inchise, asezati in stive pe scanduri dispuse cu interspatii pentru a asigura circulatia
aerului.
Cimentul trebuie folosit inainte de termenul de expirare.
Agregatele naturale
Agregatele naturale folosite pentru prepararea betonului si a umpluturii din dren trebuie sa corespunda calitativ cu prevederile
SREN 12620-2003, CP 012/1-2007 si NE 013-2002 cap. 4.2.1.
Statiile de producere a agregatelor vor functiona numai pe baza de atestat eliberat de o comisie interna in prezenta unui
reprezentant desemnat de ISC ( conform CP 012/12007).
Controlul calitatii agregatelor
In cazul procurarii ca atare a agregatelor, acestea vor fi achizitionate de la statii de producere autorizate.
Controlul calitatii agregatelor se va face la fiecare lot aprovizionat, conform prevederilor din anexa VI.1pct. A2 si VI.1pct B2 din
CP 012/1-2007, iar metodele de verificare vor tine cont de SREN 12620-2003 cap. 5,6,7.
Laboratorul santierului va tine evidenta calitatii agregatelor astfel:
 intr-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate de la furnizor;
 intr-un registru (registru pentru incercari agregate) rezultatele determinarilor efectuate in laborator.
Transportul agregatelor
Agregatele vor fi expediate cu mijloace de transport curate si bine inchise. Fiecare transport va fi insotit de foaia de expeditie in
care se vor arata: numarul si data eliberarii foii, marca de fabrica (balastiera), destinatarul, felul si sortul agregatelor, cantitatea
livrata, numarul certificatului de calitate.
Depozitarea agregatelor
Se vor depozita pe platforme betonate, avand pante si rigole de evacuare a apelor. Pentru depozitarea diferitelor sorturi se vor
amenaja compartimente cu inaltimea corespunzatoare in vederea evitarii amestecarii sorturilor.
Nu se admite depozitarea direct pe pamant sau pe platforme balastate.
Betonul
Cerintele de baza pe care trebuie sa le indeplineasca betoanele vor fi conform SR EN 206-1/2002 si SR 13510/2006. Dupa
modul de expunere al constructiilor prevazute in documentatie in functie de conditiile de mediu, se stabileste clasa de expunere
(tabel 1 – SR 13510/2006).
Clasa de expunere, clasa de beton si valorile limita recomandate pentru compozitia si proprietatile betonului sunt specificate in
plansele din proiect.
Clasa de expunere, clasa de beton si cerintele minime de asigurare a durabilitatii sunt specificate in plansele din proiect.
Compozitia betoanelor
Compozitia betoanelor este definita de proportia in volume a diverselor categorii de agregate uscate, greutatea liantului pentru
un metru cub de beton gata executat si volumul apei. Cantitatile necesare pe fiecare component al betonului vor fi determinate
inainte de a incepe prepararea acestuia de catre Antreprenor.
La dozarea materialelor componente ale betonului (dupa stabilirea retetei) se admit urmatoarele abateri:
-agregate ± 3%;
-ciment si apa ±2%;
-adaosuri ± 3%;
- aditivi ± 5%
Determinarile caracteristicilor fizice ale betonului proaspat precum si limitele admisibile ale valorilor acestora vor respecta
tabelul 2.4.1.1. Tabel 2.4.1.1.
Caracteristicii Conform standard Valoarea

admisibila
Consistenta: SREN 12350-
- prin metoda tasarii 2/2003
- prin timpul Vebe SREN 12350-
3/2003
Grad de compactare SREN 12350- Conform cu
4/2002 CP 012/1-2007
Raspandirea betonului SREN 12350- si SREN 206-
5/2005 1/2002 cap. 4.2
Densitate SREN 12350-
6/2005
Continutul de aer oclus (% vol.) SREN 12350-
7/2003
Prepararea si transportul betonului
Precizarile privind aceste operatii vor fi in conformitate cu NE 012/1999 capitolul 16.4.3, CP 012/1-2007 si NE 013-2002 cap. 9
si cap. 12.2.2.
Betonul intarit
Clasa betonului este definita pe baza rezistentei caracteristice fck cil (fck cub), care este rezistenta la compresiune in N/mm2
determinata pe cilindri de 150/300mm, conform SR EN 12390-3:1999 (sau pe cuburi cu latura de 150mm) la varsta de 28zile,
sub ale carei valori se pot situa statistic cel mult 5% din rezultate.
Betoanele prevazute in proiect vor fi sgreles avand densitatea aparenta a betonului intarit la 28 de zile, cuprinsa intre 2201-2500
kg/mc.
Definirea clasei de beton are in vedere pastrarea epruvetelor conform SREN 123906/2002. Controlul calitatii lucrarilor de
betoane turnate pe santier, se va realiza conform SREN 12390-6/2002, SREN 12390-1/2002, STAS 2414/91.
Armaturi
Otel beton
Otelul beton folosit va fi OB37 si PC52 trebuind sa respecte STAS 438/1-89. Confectionarea si montarea barelor se va face in
stricta conformitate cu prevederile proiectului.
La livrare, otelul beton trebuie sa fie insotit de certificatul de calitate emis de producator. Controlul otelului beton va consta din:
-verificarea dimensiunilor sectiunii, greutatea neta;
-examinarea aspectului;
-marca produsului, tipul armaturii, semnul Controlului de Calitate;
-verificarea indoirii la rece;
-verificarea caracteristicilor mecanice (rezistenta la rupere, limita de curgere, alungirea la rupere).
Depozitarea otelului pentru armaturi se va face separat pe tipuri, astfel incat sa se asigure conditii care sa nu produca
corodarea armaturii, murdarirea cu pamant sau alte materiale si sa poata fi identificat usor fiecare sortiment si diametru.
Innadirea barelor se face conform prevederilor proiectului si prevederilor STAS 10107/0-90. De regula innadirea armaturilor se
realizeaza prin suprapunere fara sudura sau prin sudura obisnuita (electrica prin puncte, cap la cap prin topire intermediara,
manuala cu arc electric prin suprapunere cu eclise).
Plase sudate
Plasele sudate din bare de otel destinate armarii betoanelor de panta vor fi in conformitate cu Indicativ 106 GQ 126 SR 438/3-
1998 “Produse de otel pentru armarea betonului. Plase sudate.”
Sarma trasa pentru beton armat
Sarma trasa pentru beton armat este conform STAS 438/2-89 “Produse de otel pentru armarea betonului. Sarma rotunda
trefilata”
Armaturi pretensionate
Armaturile pretensionate vor fi in conformitate cu “Specificatia tehnica ST 0091996”, “Ghidul de atestare tehnica GAT 253”
(MLPAT) pentru armaturile pretensionate din import si NE 012-1999 partea a II-a cap.3.
Cofraje si sustineri
Cofrajele se pot confectiona din lemn sau produse pe baza de lemn, metal sau produse pe baza de polimeri.
Materialele pentru confectionarea cofrajelor trebuie sa fie conform urmatoarelor STAS-uri:
 bile – manele de rasinoase: STAS 1040-85;
 grinzi – rigle de fag STAS 1961-80 si rasinoase SR EN 1313-1+A1/2001;
 placaj tego de 8 si 15mm: SR EN 313-1/1996 si SR EN 314-1/2005;
 cuie: STAS 2111-90.
La confectionarea cofrajelor se vor respecta NE 012/1999
Tipare metalice
Tiparele metalice pentru elemente prefabricate trebuie sa respecte prevederile specificate in STAS 7721-90 si NE 013-2002
cap. 2.

Aditivi
Aditivii sunt produse chimice care se adauga in beton in cantitati mai mici sau egale cu 5% substanta fata de masa cimentului in
scopul modificarii / imbunatatirii betonului in stare proaspata si / sau intarita.
La folosirea aditivilor se vor respecta prevederile NE 012-1999 cap.4.4., CP012/12007 si anexa I.3 si NE 013-2002 cap.4.4.
In conformitate cu SR 13510/2006 cap. 5.1.5 compatibilitatea aditivilor cu cimenturile utilizate trebuie verificata prin incercari
preliminare.
Adaosuri
Adaosurile sunt materiale anorganice fine ce se pot adauga in beton in cantitati de peste 5% substanta uscata fata de masa
cimentului, in vederea imbunatatirii caracteristicilor acestuia sau pentru a realiza proprietati speciale.
La folosirea adaosurilor se vor respecta prevederile NE 012-1999 cap.4.5.
Elemente prefabricate din beton armat si beton armat precomprimat
Procurare elemente prefabricate
Elementele prefabricate din beton armat si beton armat precomprimat urilizate sunt:
 dale D2, D3, D4, D5 centrale si marginale;
 elemente tip caseta C2, C2’, C2”;
 elemente tip Đ;
 elemente tip L0, L1, L2, L3;
 aripi A0, A1, A2, A3;
 elemente de capat tip CP2;
 timpane tip T2.
 tuburi Ř500mm.
Elementele prefabricate din beton armat si beton armat precomprimat sunt
 executate in unitati specializate atestate, prin proceduri tehnice specifice cu
respectarea prevederilor din CP 012/1-2007, NE 012/1999-vol.I,II, NE 013/2002,
STAS 6657/1,2,3/1989 (elemente prefabricate), STAS 7721/1990 (tipare metalice),
Normativ C16/1984 (turnarea betoanelor pe piste exterioare, pe timp friguros) etc.
 Executantul elementelor prefabricate va prezenta executantului lucrarilor de
podete si Consultantului procedurile de realizare, transport si montare a acestor
elemente in concordanta cu reglementarile tehnice specifice si cu prevederile
sistemului de asigurare a calitatii.
 Elementele prefabricate vor fi insotite la livrare de un certificat de calitate. Receptionarea elementelor prefabricate pe
santier si controlul lor inainte de montaj se vor face in conformitate cu NE 013/2002 anexa 17.1.
Montarea elementelor prefabricate
Elementele prefabricate se monteaza pe fundatie sau pe elevatie pe un strat de mortar M100 de 2 cm numai dupa ce s-au
verificat cotele de montaj. Inainte de montare se verifica distanta dintre armaturile de lagatura intre infrastructura si
suprastructura (dale).
Solidarizarea elementelor prefabricate
Dalele prefabricate tip D2 se solidarizeaza de elevatii cu ajutorul unei antretoaze de beton armat in conformitate cu detaliile de
executie. Dalele prefabricate D3, D4 si D5 se solidarizeaza prin introducerea mortarului de ciment in golurile de fixare a
elementelor prefabricate pe elevatii.
Matarea rosturilor
Rosturile dintre elementele prefabricate vor fi matate pe intreaga lor lungime cu mortar de ciment M100.
Alte materiale
Carton bitumat
Cartonul bitumat se foloseste pentru rosturi de separatie intre tronsoanele de elevatie din beton monolit, conform SR 138/1994.
Geotextil
Materialul geotextil folosit ca filtru la drenul culeelor podetului, va fi de tipul netesut si neimpregnat si se va verifica conform
Normativului NP 075-2002 - „Normativ pentru utilizarea materialelor geosintetice la lucrarile de constructii”, publicat in Buletinul
Constructiilor nr. 13/2002 si va trebui sa aiba urmatoarele caracteristici:
 rezistenta la tractiune: min. 7KN/m;
 alungirea la rupere: <70%;
 coeficient de permeabilitate transversala KT>1 x 10-4 m/s;
 poansonarea cu CBR >1000N;
 dimensiunea porilor ce retin 90% din cantitatea de particule ce poate fi retinuta de geotextil: d90<0,15mm.
Bitum
Bitumul folosit pentru realizarea hidroizolatiei verticale la intradosul infrastructurilor podetului trebuie sa corespunda
caracteristicilor specificate in STAS 5088-75
.Geomembrana pentru hidroizolatia orizontala
Geomembrana sau alte produse (amestecuri pulverulente, lichide cu intarire rapida) trebuie sa indeplineasca caracteristicile
specificate in S.R. 137-95 si in Normativul AND nr. 577-2002.
EXECUTIA LUCRARILOR
Lucrari pregatitoare
Înainte de începerea lucrarilor propriu-zise, Antreprenorul va executa lucrarile pregatitoare:
 semnalizarea zonei de lucru;
 verificarea existentei si pozitiei eventualelor utilitati în ampriza sau în vecinatatea acesteia; se vor lua toate masurile
pentru executarea lucrarilor în siguranta;
 trasarea lucrarilor;
 asigurarea scurgerii apei de pe amplasament.
Sapatura
La executarea săpăturilor se vor respecta prevederile corespunzătoare din Caietul de Sarcini pentru Terasamente.
Cand executia sapaturilor implica dezvelirea unor retele subterane existente (apa, gaze, electrice, etc.) ce raman in functiune,
trebuiesc luate masuri pentru protejarea acestora impotriva deteriorarii. Daca aceste retele nu se cunosc si apar pe parcursul
executarii sapaturii, se vor opri lucrarile si se va anunta Consultantul pentru a lua masurile necesare.
Ultimii 30 cm pana la cota de fundare se vor excava înaintea betonarii, pentru evitarea degradarii terenului de încastrare si a
conturului talpii fundatiei.
Cofrarea
Cofrajele si sustinerile lor trebuie sa fie astfel alcatuite incat sa indeplineasca conditiile din C11-1974 Instructiuni tehnice privind
alcatuirea si folosirea in constructii a panourilor din placaj pentru cofraje si anexa III.1. si tabelul III.1.1. din NE 012-99:
 sa asigure obtinerea formei, dimensiunilor si gradului de finisare prevazute in proiect pentru elementele ce urmeaza a fi
executate, respectandu-se inscrierea in abaterile admisibile (pentru lungimea elementelor de cofraj ±15mm, pentru latime
±6mm, inaltime ±10mm);
 sa fie etanse astfel incat sa nu permita pierderea laptelui de ciment;
-sa fie stabile rezistente sub actiunea incarcarilor ce apar in procesul de executie.
Inainte de inceperea operatiei de montare a cofrajelor, se vor curati si pregati suprafetele care vin in contact cu betonul ce
urmeaza a se turna si se va verifica si corecta pozitia armaturilor.
Pentru a reduce aderenta intre beton si cofraje acestea se ung cu agenti de decofrare pe fetele care vin in contact cu betonul
imediat inainte de montare.
Montarea cofrajelor va cuprinde urmatoarele operatii:
 trasarea cofrajelor;
 asamblarea si sustinerea provizorie a panourilor;
 etanseitateaincheierea, legarea si sprijinirea definitiva a cofrajelor. xvi. Controlul si receptia lucrarilor de
cofraje
Se vor efectua verificari etapizate astfel:
 preliminar, controlandu-se lucrarile pregatitoare si elementele sau subansamblurile de cofraj si sustineri;
 in cursul executiei, verificandu-se pozitionarea in raport cu trasarea si modul de fixare al elementelor;
 final, receptia cofrajelor si consemnarea constatarilor intr-un registru de procese verbale.
In cazul cofrajelor care se inchid dupa montarea armaturilor se va redacta un proces verbal comun pentru cofraje si armaturi.
Fasonarea si montarea armaturilor
Fasonarea armaturilor se face din OB37 si PC52, conform planselor de armare din
proiect.
Aceste operatii se vor face respectand NE 012/1999 cap.10.5. si STAS 10111/87 cap. 6.7.
Turnarea si protectia betonului
Turnarea betonului si tratarea ulterioara a acestuia se va face respectand prevederile din CP 012/1-2007, NE 012/1999
cap.16.4.4. si cap. 16.4.5. si din NP 093-03 “Normativ de proiectare a elementelor compuse din betoane de varste diferite si a
conectorilor pentru lucrari de camasuieli si suprabetonari”.
Turnarea betonului trebuie realizata dupa:
 terminarea sapaturii;
 receptia cotei si naturii terenului de fundare;
 montarea si receptia cofrajelor;
 montarea armaturilor;
 montarea barbacanelor;
 montarea cartonului bitumat sau a placilor din polistiren expandat la rostul dintre tronsoane;In baza verificarii
conditiilor de mai sus, pe baza proceselor verbale de lucrari
ascunse si/sau de faze determinante se va aproba inceperea betonarii.
Betonul in fundatii se toarna aderent la peretii sapaturii. Betonul trebuie sa fie raspandit uniform in lungul elementului,
urmarindu-se realizarea de straturi de maximum 50cm inaltime si turnarea noului strat inainte de inceperea prizei betonului
turnat anterior.
Înaltimea libera de cadere a betonului nu va fi mai mare de 1.5 m. Rosturile de lucru trebuiesc evitate, iar în cazul în care nu se
poate, acestea vor fi tratate in conformitate cu CP 012/1-2007.
Decofrarea
La decofrare se vor respecta prevederile din CP 012/1-2007 si NE 012/1999 cap.14. .
Betonul de panta
Betonul de panta este stratul suport al hidroizolatiei orizontale ce se toarna peste elementele prefabricate, dupa ce in prealabil
a fost montata plasa de sarma sudata.
La turnarea betonului de panta se vor respecta prevederile cuprinse in CP 012/1-2007. Betonul de panta intarit peste care se
aplica hidroizolatia trebuie sa respecte urmatoarele cerinte minime:
 minim 28 zile de la turnare;
 aspect compact, fara goluri, denivelari, crapaturi, fisuri, segregari;
 panta betonului sa fie conform proiectului;
 sa nu aibe pelicule de lapte de ciment, pete de ulei, noroi, etc;
 sa nu prezinte muchii vii;
 denivelarile maxime admise masurate cu dreptarul cu lungime de 3.00m – 1.5÷2.0 mm;
 curatirea suprafetei sa se faca prin suflare cu aer sau prin periere;
 umiditatea masurata cu umidometrul Fentron sa se incadreze in limitele admise in specificatiile tehnice ale materialului
folosit ca hidroizolatie.
Hidroizolatia
Hidroizolatia se realizeaza imediat dupa ce s-au indeplinit conditiile descrise in cap. 3.7. si respectandu-se prevederile din
Normativul 577 AND/2002.
Hidroizolatia verticala
Hidroizolatia verticala se realizeaza prin stropire in trei straturi cu emulsie de bitum sau alt produs similar astfel incat sa
acopere, fara discontinuitati, intreaga suprafata de beton.
Hidroizolatia orizontala
Hidroizolatia orizontala se realizeaza din geomembrana sau alte produse (amestecuri pulverulente, lichide cu intarire rapida) ce
se vor aplica in conformitate cu specificatiile tehnice din fisa tehnologica a firmei producatoare si cu respectarea urmatoarelor
conditii minime obligatorii:
 temperatura de montaj min 5º C;
 suprafata pe care se aplica trebuie sa fie perfect uscata;
 asternerea se va face continuu, de la margine catre centru;
 eventualele zone de suprapunere sa fie de min. 10 cm;
 nu se admit goluri, umflari, basici de aer, margini desprinse, etc.
Protectia hidroizolatiei
Protectia hidroizolatiei se realizeaza cu:
Mortar asfaltic turnat – MAT
Mortarul asfaltic turnat cu grosime minima de 2 cm pentru podetele in care straturile asfaltice se executa pe elementele
prefabricate. Conditiile de calitate trebuie sa respecte STAS 11348/87.
Dale din beton prefabricat
Dalele din beton prefabricat se folosesc pentru podetele realizate in rambleu, peste care se executa umpluturi sau sistem rutier
complet. Dalele sunt realizate din beton C12/15 si au dimensiunile 20x20x5 cm, ce se monteaza pe un strat de mortar de
ciment M100 in grosime de 2 cm.
Sistemul rutier
Sistemul rutier pe podet se executa in concordanta cu sistemul rutier curent, cu respectarea urmatoarelor conditii:
 minim 10 cm straturi asfaltice in cazul podetelor cu calea direct pe elementele prefabricate;
 sistem rutier complet, in cazul podetelor realizate in rambleu.
Executia sistemului de drenaj
Drenul se realizeaza din zidarie de piatra naturala, material granular si geotextil sau din material geocompozit, in concordanta
cu detaliile din proiect.
Suprafata rigolei drenului se va sclivisi cu mortar de ciment M100, capatul barbacanelor se vor racorda cu rigola drenului.
Saltele din piatra naturala
Saltelele din piatra naturala se executa din zidarie uscata din piatra bruta sau bolovani de rau si nisip in conformitate cu detaliile
din proiect si cu specificatiile din STAS 291/79.
Racordarea terasamentelor cu podetul
Racordarea terasamentelor cu podetul se realizeaza prin:
Aripi si elemente de capat din beton armat prefabricat
Aceste elemente din beton armat prefabricat se monteaza pe fundatii din beton simplu pe un strat din mortar, in spatele carora
se executa drenul si terasamentele.

TEHNOLOGIA PRIVIND PODURI DIN BETON ARMAT CU SUPRASTRUCTURA ALCATUITA DIN GRINZT
PREFABRICATE

PREVEDERI GENERALE DE PROIECTARE


Podul va trebui sa corespunda scopului caruia ii este destinat si anume de a asigura circulatia nestingherita a vehiculelor la
traversarea obstacolului.
Aceasta impune asigurarea spatiilor de libera trecere pe pod si sub pod, asigurarea unei rigiditati a structurii in limitele
deformatiilor admisibile, asigurarea unor conditii optime de exploatare si intretinere. Dar pentru a-si indeplini functionalitatea,
structura trebuie sa aiba asigurata capacitatea de rezistenta prin dimensionarea rationala a elementelor componente la
incarcarile la care sunt supuse.
La proiectarea podului s-au avut in vedere urmatoarele normative si standarde:
ASIGURAREA SPATIILOR LIBERE PE POD, SUB POD
Latimea partii carosabile, a spatiilor de siguranta si a trotuarelor se vor adopta in conformitate cu prevederile STAS 2924 - 91.
Inaltimea libera sub pod s-a determinat pe baza debitului cu asigurare de 5%. calculul hidraulic fund efectuat conform PD 95-
2002.
INCARCARI
La calculul podurilor se va tine seama de actiunea tuturor incarcarilor la care pot fi solicitate, respectand urmatoarele standarde:
- STAS 10101/1-78 "Actiuni in constructii. Greutati tehnice si incarcari
permanente"
- STAS 10101/0B-87 "Actiuni in constructii. Clasificarea si gruparea actiunilor
pentru podurile de cale ferata si sosea"
- STAS 1545 - 89 "Poduri pentru strazi si sosele. Pasarele. Actiuni"
- STAS 3221 - 86 "Poduri de sosea. Convoaie tip si clase de incarcare"
METODE DE CALCUL SI DIMENSIONARE
- metoda de calcul la stari limita aplicata la infrastructuri si suprastructuri din beton, beton armat si beton precomprimat
conform STAS 10111/1-77 "Poduri de cale ferata si sosea. Infrastructuri de zidarie, beton si beton armat. Prescriptii de
proiectare" si STAS 10111/2-87 "Poduri de cale ferata si sosea.
PREVEDERI GENERALE PENTRU EXECUTIE
Executia nu poate incepe decat dupa ce antreprenorul si-a adjudecat executia proiectului, in urma incheierii contractului cu
Consultantul.
Piesele principale pe baza carora constructorul va realiza lucrarea sunt urmatoarele:
- planurile generale de situatie, de amplasament si dispozitiile generale;
- studiul geotehnic cu precizarea conditiilor din amplasament si a solutiilor adecvate pentru fundatii; detaliile tehnice
de executie;
- caiete de sarcini cu prescriptii tehnice pentru lucrarea respectiva.
Avand in vedere varietatea problemelor ce le ridica realizarea unei lucrari de arta, antreprenorul va trebui sa dovedeasca ca are
experienta si dotarea corespunzatoare pentru executia proiectului.
La executie antreprenorul va respecta prevederile din contract, din proiect si caietul de sarcini SDe asemenea va lua masuri
pentru protejarea mediului in timpul executiei.
Se precizeaza ca nici o adaptare sau modificare, la executie fata de documentatie, nu se poate face decat cu aprobarea
Consultautului sau/si a proiectantului elaborator al documentatiei.
De asemenea, la executie se va tine seama de standardele, normativele si prescriptiile in vigoare suprastructuri din beton.
beton armat si beton precomprimat. Prescriptii de proiectare".
INFRASTRUCTURI
Infrastructurile vor trebui sa respecte conditiile prevazute in proiect, in STAS 10111/1 -77 "Poduri de cale ferata si sosea.
Infrastructuri de zidarie, beton si beton armat. Prescriptii de proiectare" si in prezentul caiet de sarcini.
Nu este admisa fundarea infrastructurilor mai sus de adancimea de inghet prevazuta in STAS 6054 - 77 "Teren de fundare.
Adancimi maxime de inghet. Zonarea teritoriului Romaniei".
Executantul are obligatia sa urmareasca corespondenta dintre stratificatia prevazuta in proiect si cea reala si sa semnaieze
Consultantului orice nepotrivire, in scopul stabilirii masurilor necesare.
Inceperea executiei infrastructurilor se va face in urma trasarii de catre executant a axelor fundatiilor.
Dupa terminarea trasarii, executantul va instiinta Consultantul care urmcaza sa-si dea avizul pentru inceperea lucrarilor.
Dupa terminarea fundatiilor se vor efectua, de catre antreprenor, noi masuratori. Antreprenorul are obligatia sa consemneze
Consultantului orice abateri de la trasarea initiala si sa propuna solutii de remediere in cazul unor eventuale nepotriviri,
Masuratorile se vor repeta si dupa terminarea elevatiilor in scopul determinarii exacte a lungimii suprastructurii. Eventualele
corecturi se vor face pe baza propunerilor antreprenonilui si numai cu avizul Consultantului si Proiectantului.

CONDITII TEHNICE PENTRU EXECUTIA FUNDATIILOR DIRECTE IN INCINTA

Antreprenorul va supune aprobarii Consultantului tehnologia preconizata pentru executie.


Documentatia va contine:
- masurile ce se propun privind dimensionarea incintei, conditiile de executie ale acesteia, pozitionarea incintei,
modul de sapare in interior, masurarea eventualelor deplasari orizontale.
- justificarile necesare privind nedeformabilitatea incintei in timpul sapaturilor;
- compozitia si caracteristicile betoanelor;
- procedeul de betonare in interior pe toata inaltimea fundatiei.
Antreprenorul va lua toate masurile pentru pastrarea formei incintei, mentinerea pe pozitie in timpul sapaturilor pana la cota
propusa, tinand seama de tolerantele ce se vor aproba de Consultant.
Inainte de a incepe sapaturile, antreprenorul va informa Consultantul, in timpul util, pentru ai permite acesuiia sa faca toate
verilicarile privind amplasamentul, dimensiunile, incadrarea in tolerante si daca instalatiile necesare sapaturilor sunt in stare de
functionare.
Dupa ajungerea la cota si terminarea lucrarilor de sapatura, antreprenorul va anunta Consultantul care va face toate verificarile
privitoare la pozitia si stabilitatea inciutei si va aproba inceperea betonarii fundatiei.
Natura, provenienta si calitatea materialelor necesare pentru executia fundatiilor executate in incinta, vor corespunde claselor
de rezistenta ale betoanelor specificate in proiect si NE 012/2-2010, Executarea lucrarilor din beton.
La lucrarile de sapaturi se vor verifica:
-dimensiunea si pozitia conturului fundatiilor, in comparatie cu proiectul si cu abaterile admisibile;
-corespondenta dintre natura structurilor intalnite si prevederile proiectului;
-realizarea pantelor longitudinale si transversale prevazute in proiect, precum si a altor dispozitive de colectare si evacuare a
apelor.
-existenta unor posibilitati de dislocari, lunecari, infiUratii, izvoare necunoscute la data intocmirii proiectului. Cu privire la
verificarea cotei de fundare si a naturii terenului se vor intocmi procese verbale distincte.
-In toate cazurile in care se constata ca, la cota de nivel stabilita prin proiect, natura terenului nu corespunde cu accea avuta in
vedere la proiectare, continuarea lucrarilor se poate face numai pe baza unei dispozitii scrise a proiectantului.
Lista abaterilor admisibile corespunde anexei II.2.2. din Normativul C56-85
Verificarile pe parcurs se vor efectua pentru toate elementele constructiei si se vor inregistra in procesele verbale de lucrari
ascunse.
In cazul in care apar infiltratii, izvoare, dislocari, afuieti, lunecari neprevazute in proiect, executantul lucrarilor va instiinta pe
beneficial' si pe proiectant pentru a lua impreuna si in cel mai scurt timp masurile necesare.
La sapaturile de fundatie ce se executa sub nivelul apei, cu epuizarea acesteia, executantul va utiliza un numar de pompe la
capacitatea necesara, pe langa care va avea eel putin o pompa de rezerva montata la punctul de lucru gata sa intre in actiune
imediat, in cazul defectarii uneia din cele care functioneaza. Sorburile pompelor vor fi asezate intr-un put de adancime
suficienta, amplasat in partea dinspre care vine curentul subteran si catre carc apele vor fi conduse prin santulete umplute cu
piatra mare (7 - 10 cm).
MATERIALELE DE CONSTRUCTIE FOLOSITE LA EXECUTIA INFRASTRUCTURILOR
AGREGATELE
Agregatele vor corespunde SR EN 12620+A1:2009 "Agregate pentru beton" si Codul de practica pentru producerea betonului
CP 012/1-2007;
Nisipul utilizat va proveni numai din cariere naturale. Nu se admite folosirea nisipului de concasaj. Partea levigabila este de
max. 2%T
Se va folosi pietris de rau sorturile 7 - 16 si 16-31. Partea levigabila admisa la pietris este de 0,5%.
- Amestecul format din sorturile de agregate, nisip 0 - 3; 3-7, pietris 7 - 16 si 16 - 31, se va inscrie in zona foarte buna
a limitelor granulometrice;
- Toate agregatele aprovizionate vor fi ciuruite, spalate si sortate;
- Se vor lua masuri pentru evitarea depunerilor de praf pe agregate.
CIMENTURI
- Cimentul va corespunde SR EN 197-1:2002.
Cimentul se va livra in cantitati astfel determinate, incat stocul rezultat sa fie consumat in max. 2luni
- Nu se admite amestecarea cimenturilor de diferite clase si tipuri si utilizarea lor ca atare.
Pentru fiecare tip de ciment se va asigura o incapere, un siloz sau un bunker separat, avandu-se in veaere si starea de
conservare.
Metodele de incercare sunt conforme cu standardele SR EN 196-1:2006, SR EN 196-3:2006, SR EN 1966:1994, SREN 196-
7:1995, SR EN196/2:2006 §i SR EN 196-8:2004.
BETOANELE
- Betoanele vor respecta clasele prevazute in proiect. Prepararca betonului va respecta prevederile Codului de
practica CP 012/1 -2007.
La adaptarea retetei la statia de betoane se va tine seama de capacitatea si tipul betonierei, de umiditatea agregatelor, iar pe
timp friguros se va tine seama de temperatura materialelor componente si a betonului. Betoanele se prepara in statii de beton
verificate si atestate.
Dozarea materialelor folosite pentru prepararea betoanelor se face in greutate.
Umiditatea agregatelor se verifica zilnic, precum si dupa fiecare schimbare de stare atmosferica. In timpul tumarii trebuie
asigurat ca betonul sa umple complet formele in care este turnat, patrunzand in toate coUurile si nelasand locuri goale.
Betonul preparat avand de regula, temperatura, inainte de turnare, cuprinsa intre 5-30DC, trebuie turnat in cofraje in maximum
1 ora in cazul folosirii cimenturilor obisnuite si 1/2 ora cand se utilizeaza cimenturi cu priza rapida. Betonul adus in vederea
tumarii nu trebuie sa aiba agregatele segregate. In perioada dintre preparare si turnare se interzice adaugarea de apa in beton.
La turnarea betonului trebuie respectate regulile din Codul NE 012/2-2010.
Jgheaburile, autocamioanele de transport beton, etc. vor trebui pastrate curate si spalate dupa fiecare intrempere de lucru.
La compactarea betonului se vor folosi mijloace mecanice de compactare, iar in timpul compactarii betonului proaspat se va
avea grija, sa nu se produca deplasari sau degradari ale cofrajelor.
REFACEREA LUCRARILOR CU DEFECTE
In cazul cand o parte a infrastructuri i sau intreaga infrastructura nu corespunde prevederilor proiectului si prezentului caiet de
sarcini, antreprenorul este obligat sa execute remedierile necesare.
Dupa recunoasterea si analiza defectelor, inaintea inceperii lucrarilor de remediere, antreprenorul propune Consultantului
programul de reparatii, spre aprobare.
Reparatiile intra in sarcina antreprenorului.
Pentru remedierea defectelor de natura sa afecteze calitatea structurii, siguranta si durabilitatea in exploatare se va proceda
astfel:
- intocmirea releveului detaliat al defectelor;
- cercetarea cauzelor, procedandu-se si la efectuarea de incercari, investigatii sau calcule suplimentare;
- evaluarea consecintelor posibile pe termen scurt sau mai lung;
- intocmirea unui dosar de reparatii insotit de toate justificarile necesare.
In functie de constatarile si de studiile efectua tc Consultantul poate sa procedeze astfel:
- sa acorde viza proiectului de reparatii, cu eventuale observatii;
- sa prevada demolarea unei parti sau a intregii lucrari;
In cazul defectelor privind geometria lucrarii. calitatea si culoarea suprafetelor, dar care nu afecteaza siguranta si capacitatea
portanta a lucrarii, remedierile se pot efectua astfel:
- defectele minore pot fi corectate prin degrasare, spalare, rabotare sau rostuire
- in cazul defectiunilor mai importante, antreprenorul va propune Consultantului un program de remediere, pe care-1 va anali/a
si aproba ca atare sau cu completarile necesare.
Pe suprafetele vazute, cu parament fin, este interzisa sclivisirea simpla.
Fisurile deschise care pot compromite durabilitatca lucrarii, cat si aspectul, se colmateaza prin injectie
SUPRASTRUCTURI DIN BETON PRECOMPRIMAT
PREVEDERI GENERALE
Prezentul capitol se refera la lucrarile executate din beton precomprimat cu armaturi preintinse.
Executarea lucrarilor de precomprimare va fi incredintata unor unitati care sunt dotate cu utilaj e necesare si care dispun de
personal cu pregatire teoretica si practica, atestat pentru efectuarea unor asemenea lucrari.
Elementele prefabricate vor fi introduse in structuri numai daca sunt insotite de certificate de calitate si conformitate.
La executia lucrarilor ce fac obiectul acestui capitol se vor respecta detaliile din proiect, CP 012/12007 si NE 012-2/2010
Normativ peutru producerea si executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat - Partea 2: Executarea
lucrarilor din beton.
COFRAJE, TIPARE, SUSTINERI PENTRU COFRAJE
Cofrajele, tiparele si sustinerile lor, utilizate la lucrarile din beton precomprimat, se vor executa numai pe baza unor desene de
executie, intocmite in unitati de proiectare in conformitate cu prevederile din STAS 7721 - 90: Tipare metalice pentru elemente
prefabricate din beton, beton armat si beton precomprimat. Conditii telinice de calitate".
ARMATURI
Armatura nepretensionata pentru elementele din beton precomprimat va cuprinde caracteristicile stabilite prin ST009:2005
Specificatie tehnica privind produse de otel utilizate ca armaturi: cerinte si criterii de performanta.
Domeniul de utilizare, dispozitiile constructive si modul de executare al acestor armaturi vor corespunde indicatiilor Codului de
practica CP 012/1-2007.
Inlocuirea unor bare din proiect, de un anumit diametru, dar cu aceeasi sectiune totala, se va face numai cu acordul
proiectantului.
Folosirea armaturilor de pretensionare din import se va face pe baza de agrement tehnic, conform Ghidului privind metodologia
de agrementare a armaturilor pentru precomprimari utilizate la constructii civile, industriale si spciale - GAT 253 (MLPAT). In
absenta unor dale privind lungimea de transmitere (It) si de ancorare (la) acestea se vor determina de un laborator autorizat, cu
respectarea normelor romanesti si cu luarea in considerare a normelor nationale din tara de origine a otelului in cazuri speciale.
Receptionarea otelurilor se va face in conformitate cu regulile si metodele de verificare a calitatii prevazute in ST009:2005,
Cap.V.
Antreprenorul va face verificarea caracteristicilor mecanice (rezistenta la rupere si numarul de indoiri alternante) pentru fiecare
colac in parte, iar pentru 10% din numarul colacilor, determinarea limitei de. curgere tehnica, a alungirii relative la rupere si a
numarului de torsiuni la care se rape sarma. Aceste caracteristici se determina pe cate o epruveta luata de la fiecare capat al
colacului.
Caracteristicile geometrice, chimice si tehnologice ale armaturilor pretensionate vor corespunde prevederilor din:
- STAS 009:2005, Cap.VII.
-SR EN 10138-2.
CONFECTIONAREA SI POZITIONAREA ARMATURII PREINTINSE
Modul de confectionare si pozitionare a armaturii preintinse precum si a celorlalte armaturi si piese inglobate, dupa caz, va face,
de regula, obiectul proiectului tehnologic al elementului din beton precomprimat.
Taierea la lungime se va face astfel incat sa nu se produca deformari ale sectiunii de taiere care sa impiedice introducerea
armaturii prin ecranele de distantare, in blocajele de inventar ale instalatiilor de pretensionare sau alte operatii tehnologice. La
debitare se recomanda sa se elimine zonele de toron in care s-a innadit una din sarmele componente, daca aceste zone pot fi
identificate.
Se va da o atentie deosebita pentru evitarea murdaririi armaturilor prin contactul cu portiunile unse ale peretilor tiparelor sau ale
platformelor de turnare.
Abaterile la pozitionarea in sectiunea elementului a armaUirilor pretensionate, nu vor depasi 3 mm fata de pozitia din proiect,
daca nu se specifica altfel. Referitor la grosimea stratului dc beton de acoperire a armaturilor preintinse se evidentiaza faptul ca
nu sunt permise tolerante negative.
Penmi asezarea si pastrarea armaturilor preintinse in pozitia din proiect, se vor utiliza ecrane metalice de distantare. In
tehnologia de stend unele din aceste ecrane sunt fixe si altele deplasabile. Diametral gaurilor din ecrane va fi mai mare decat
diametral armaturii preintinse cu 1 - 2 mm in cazul sarmelor si cu 2 - 3 mm in cazul toroanelor.
Dispozitivele de blocare la capetele stendului, respectiv ale tiparelor metalice, se vor plasa astfel incat devierea maxima a
armaturii de la ultimul distantier sa nu depaseasca panta de 1/10.
Pentru a permite aranjarea in pozitie a annauirilor nepretensionate se admite pretensionarea in doua etape. Forta de
pretensionare din prima etapa se va stabili in functie de tehnologia de executie adoptata, dar nu va depasi 40% din forta de
control prescrisa. Annaturile nepretensionate se vor monta, pozitiona si lega cu sarma neagra moale, iar dupa efectuarea
acestor operatii se poate trece la pretensionarea defmitiva pentru realizarea fortei de control.
Nu se admit sisteme de pozitionare a armaturilor pretensionate sau nepretensionate la care piesele metalice ajung la fata
betonului.
MANIPULARE, TRANSPORT SI DEPOZITARE
La transportul si depozitarea produselor din otel destinate utilizarii ca armaturi pretensionate se vor respecta prevederile
prezentate in continuare:
Transportul se va efectua in vagoane inchise sau in autocamioane prevazute cu prelate; aceste vehicule vor fi in
prealabil curatate de resturi care pot produce fenomene de coroziune sau de murdarire a otelului, si in mod special de produse
petroliere (vaseline, uleiuri).
Depozitarea se va face pe loturi si diametre, in spatii inchise, ventilate corespunzator, pe suporti care sa previna
contactul cu pardoseala sau cu materiale corozive. Modul de amplasare va permite accesul la fiecare stiva, pentru controlul
periodic.
In cazul spatiilor de depozitare fara agresivitate sau cu agresivitate foarte slaba si in care umiditatea este sub 60% nu se iau
masuri suplimentare de protectie.
Pentru colacii si tamburii prevazuti cu ambalaje speciale de protectie, aplicate in uzina. se va da o deosebita
atentie ca, la transport, manipulare si depozitare, ambalajul sa nu fie deteriorat; daca s-a produs deteriorarea ambalajului se vor
respecta in continuare prevederile pentru armatura neprotejata. Periodic, se va verifica, pe colaci de proba, eficienta
ambalajului pentru conditiile efective de depozitare.
La transportul, manipularea si depozitarea otelurilor se vor lua masurile necesare pentru a preveni;
- zgarierea, lovirea sau indoirea;
- murdarirea cu pamant, materii grase, praf;
- contactul cu materialul incandescent provenind de la activitati de sudare, de taiere, sau de incalzire cu flacara
aparatelor de sudare autogena;
- acoperirea prelungita cu diverse materiale care pot mentine umezeala.
Barele vor fi livrate in forma rectilinie si vor fi manipulate, transportate si depozitate astfel incat sa- si pastreze
forma. Eventualele prelucrari de la capete se vor protcja prin mansoane sigure impotriva degradarilor mecanice sau din
coroziune.
PREGATIRI PENTRU CONFECTIONAREA ARMATURII PRETENSIONATE
In cadrul lucrarilor pregatitoare sunt incluse urmatoarele operatii:
Verificarea existentei certificatului de calitate al lotului de otel din care urmeaza a se executa armatura; daca exista
indoieli asupra respectarii conditiilor de transport si depozitare - semnalate de existenta ruginei, murdaririi, deformarii s.a. - se
vor efectua incercari de verificare a calitatii in conformitate cu prevederile din standardele de produs de catre unitatea de
productie sau un laborator autorizat, pentru a avea confirmarea ca nu au fost influentate defavorabil caracteristicile fizico -
mecanice ale armaturilor. In toate cazurile de incertitudine asupra aprecierii starii de coroziune si a consecintelor acesteia, se
va cere avizul unui institut de specialitate.
Suprafata otelului se va curata de impuritati, de stratul de rugina superficiala neaderenta si se va degresa (unde
este cazul), pentru a se asigura o buna ancorare in blocaje, beton sau mortarul de injectare.
Armaturile care urmeaza sa fie tensionate simultan vor proveni, in limita posibilitatilor, dintr-un aceiasi lot.
Portiunile de armatura care au suferit o indoire locala, ramanand deformate, nu se vor utiliza, fund interzisa
operatia de indreptare.
Barele de otel superior care in timpul transportului sau al depozitarii au suferit o usoara deformare (sub 5 cm/m), se vor indrepta
mecanic, la temperatura mediului ambiant dar, eel putin +10°C.
Se va evita rebobinarea sarmelor si toroanelor, in diverse scopuri tehnologice, la diatnetre de rulare mai mici decat
cele de livrare.
Pentru cazul in care controlul efortului de pretensionare se lace si prin alungirea armaturii, este necesara cunoasterea valorii
modulului de elasticitate al armaturii.
CERINTE SI CRITERII DE PERFORMANTA PRIVINDBETONUL PENTRU ELEMENTE/STRUCTURI DIN BETON
PRECOMPRIMAT
Betonul folosit la realizai'ea clementelor/structurilor din beton precomprimat trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte
specifice:
- clasa minima de beton C 35/45 in cazul elementelor cu armaturi pretensionate ire HI ate (sarme, toroane, lite).
- asigurarea unor caracteristici de contractie si curgere lenta cat mai reduse, pentru ca pierdcrile de tensiune in
armaturile pretensionate sa fie cat mai reduse.
- un continut de elor sub 0,2% (raportat la masa cimentului) datorita actiunii corozive a clorului asupra armaturii
pretensionate; de asemenea, trebuie evitata folosirea aditivilor in solutie ce contin cloruri in cantitate mai mare decat apa
potabila.
- asigurarea unei compactitati corespunzatoare si continue in tot elementul (structura).
Pentru punerea in opera si tratarea betonului se vor avea in vedere si urmatoarele prevederi specifice:
a) In cazul in care pentru compactarea betonului se utilizeaza pervibratoare, se vor lua urmatoarele masuri pentru
evitarea contactul ui dintre pcrvibrator si tecile pentru formarea canalelor.
-punctele de introducere a pervibratoarelor se vor marca prin repere vizibile;
- in punctele in care se introduce pervibratorul, se recomanda a se prevedea dispozitive constructive speciale (de
exemplu: carcase metalice, etrieri si bare), care sa impiedice contactul pervibratorului cu tecile pentm armaturile postintinse.
b) Se va acorda o deosebita atentie la compactarea betonului in zonele de ancorare a armaturilor pretensionate pentru a
se obtinc o umplere cat mai buna, fara deteriorarea si deplasarea armaturilor si pieselor inglobate in beton; in acelasi scop se
recomanda utilizarea in aceste zone atat a vibrarii de interior, cat si de exterior.
c) Se recomanda ca dupa terminarea betonarii, fasciculele de armaturi introduse in teci sa fie miscate pentru reducerea
efectului de blocare in unna eventualelor deformari ale tecilor sau patrunderii de lapte de ciment, dar in asa fel incat sa nu se
produca deplasarea sau dislocarea tecilor. De asemenea, se vor deschide racordurile din punctele de nivel minim (unde este
cazul) si se va sulla aer pentru indepartarea apei si a inipuritatilor.
d) Masurile de protectie a armaturilor cu protectii permanente, in timpul betonarii si a tratamentului de intarire, vor fi
stabilite pe baza recomandarilor furnizorului.
e) Tecile fara fascicule in timpul betonarii vor fi verificate prin plasarea, in acestea, a unei piese conice cu un diametru
egal cu eel al dispozitivului ce se va monta in capatul de avans al fasciculelor, la montarea acestora.
f) Nu se vor aplica tratamente de accelerare la elementele cu canale capLusite cu materiale plastice.
La intocmirea programului de desfasurare a lucrarilor aferente betonarii se vor avea in vedere si
urmatoarele prevederi referitoare la limitele intervalului de timp din momentul aducerii armaturii din depozit, la punctul de lucru
si pana la executarea protectiei finale a acesteia.

CONTROLUL CALITATII, RECEPTIA LUCRARILOR .


Receptionarea elementelor prefabricate din beton precomprimat sau a elcmentelor care urmeaza a fi asamblate prin
precomprimare se va face de producator, in conformitate cu prevederile din STAS 6657/1-89 precum si din proiectul sau norma
interna de fabricare a elementului.
Producatorul va emite un certificat prin care atesta calitatea corespunzatoare a lotului de elemente livrate. La baza certificatului
vor sta datele inscrise in documentele interne de verificare a calitatii.
Pentru a evita return a rea de la santier a unor elemente prefabricate, uzina va obtine acordul antreprenorului inainte de
expedierea acestora.
Remedierea elementelor de beton precomprimat, care nu afecteaza capacitatea portanta sau durabilitatea elementului ca:
stirbituri, segregari pe zone restranse se fac pe baza unui program intocmit de antreprenor ce se supune aprobarii
Consultantului.
Nu se admit in lucrare elemente cu: zone putemic segregate, goluri, fisuri.

PREVEDERI GENERALE, DETALII DE COFRAJ SI ARMARE

Prezentul capitol se refera la lucrarile sau parti le de lucrari executate din beton armat in suprastructurile de poduri si anume:
- placi turnate monolit din beton armat.
Proiectul pe baza caruia se vor realiza suprastructurile din beton armat va cuprinde detaliile de executie ale suprastructurii.
Detaliile de executie vor fi cuprinse in plansele de cofraj si armare pentru suprastructura in intregime si pentru parti de lucrari
din aceasta.
Planurile de cofraj vor preciza toate detaliile privind dimensiunile si modul de trasare a suprafetelor aparente ale betonului prin
cofrajele propuse.
Planurile de armare, pentru elementele din beton armat vor cuprinde toate datele geometrice privind armaturile si modul de
pozitionare (pozitie traseu, diametru, lungimi partlale si lungimi totale, calitatea otelurilor).
La executia suprastructurilor din beton armat se vor respecta: detaliile din proiect, CP 012/1-2007, NE 012/2-2010 si prevederile
din prezentul caiet de sarcini.
LUCRARI PROVIZORII
Suprastructurile din beton armat turnate monolit se executa cu ajutorul unor lucrari provizorii ce constau din :
- esafodaje, schele si sprijiniri la elemente de suprastructura de forma grinzi si placi drepte.
Intocmirea proiectelor pentru lucrarile provizorii se va face de catre antreprenor.
Proiectul va cuprinde desene de executie insotite de note de calcul, Consultantul poate cere ca acesta sa-i fie predate in
intregime sau pe parti, dar inaintea inceperii executiei.
Lucrarile provizorii trebuiesc astfel proiectate si executate incat sa garanteze ca lucrarile definitive nu vor suferi in nici un fel ca
urmare a deformatiilor lucrarilor provizorii, ca rezistenta sau aspect.
Lucrarile provizorii vor asigura ca lucrarile definitive se incadreaza, din punct de vedere al tolerantelor, in cele admise in ANEXA
C a NE 012/2-2010.
COFRAJE
Cofrajele pentru suprastructurile din beton armat sau parti ale acestora vot respecta conditiile de calitate precizate in planse. In
principiu acestea pot fi de trei tipuri:
- cofraje obisnuite utilizate la suprafetele nevazute;
- cofraje de fata vazuta, utilizate la suprafetele expuse vederii,
- cofraje cu tratare speciala la elementele de suprastructura precum: grinzi marginale, cornisa de trotuarc, parapeti, etc.
Antreprenorul poate propune solutii proprii de tratare a fetei vazute a betoanelor, pentru care va obtine aprobarea
Consultantului.
La realizarea cofrajelor penU'u suprastructurile din beton armat se va tine seama de prevederile NE 012/2-2010.

MATERIALE DE CONSTRUCTIE
AGREGATE
Agregatele vor corespunde SR EN 12620+A1:2GG9 "Agregate pentru beton" si Codul de practica pentru producerea betonului
CP 012/1-2007;
Nisipul utilizat va proveni numai din cariere naturale. Nu se admite folosirea nisipului de concasaj. Partea levigabila este de
max. 2%.
Se va folosi pietris de rau sorturile 7 - 16 si 16-31. Partea levigabila admisa la pietris este de 0,5%.
- Amestecul format din sorturile de agregate, nisip 0-3; 3-7, pietris 7 - 16 si 16 - 31, se va inscrie in zona foarte buna a
limitelor granulometrice;
- Toate agregatele aprovizionate vor fi ciuruite, spalate si sortate;
- Se vor lua masuri pentru evitarea depunerilor de praf pe agregate.
CIMENT
- Cimentul va corespunde SR EN 197-1:2002.
- Cimentul se va livra in cantitati astfel determinate, incat stocul rezultat sa fie consumat in max. 2
luni;
- Nu se admite amestecarea cimenturilor de diferite clase si tipuri si utilizarea lor ca atare.
Pentru ficcare tip de ciment se va asigura o incapere, un siloz sau un bunker separat, avandu-se in vedere si starea de
conservare.
ivietodele de incercare sunt contbrme cu standardele SR EN 196-1:2006, SR EN 196-3:2006, SR EN 196-6:1994, SREN196-
7:1995, SR EN196/2:2006 §i SREN 196-8:2004.
ARMATURI
- Armaturile trebuie sa respecte planurile de executie din proiect si ST009:2005 Specificatie tehnica privind produse de
otel utilizate ca armaturi: cerinte si criterii de perfonnanta.
Domeniul de utilizare, dispozitiile constructive si modul de fasonare al armaturilor vor corespunde prevederilor din NE 012/2-
2010.
Inainte de fasonarea armaturilor, otelul beton se curata de praf si noroi, de rugina, urme de ulei si de alte impuritati.
Inlocuirea unor bare din proiect, de un anumit diametru cu bare de alt diametru, dar cu aceeasi sectiune totala se va face numai
cu acordul proiectantului si al Consultantului.
Antreprenorul va face verificarea caracteristicilor mecanice (rezistenta la rupere, limita de curgere tehnica, alungirea relativa la
rupere, numarul de indoiri la care se rape otelul etc.) in conditiile precizate de Codul de practica pentru executarea lucrarilor din
beton, beton ami at si beton precomprimat indicativ NE
012/2-2010.
BETOANE
Compozitia betonului proiectat se stabileste pe baza de incercari preliminare, conform Codului de practica CP 012/1-2007,
folosi ndu-se materialele aprovizionate, stabilite si verificate de catre un laborator autorizat.
La adaptarea retetei la statia de betoane se va tine seama de capacitatea si tipul betonierei, de umiditatea agregatelor, iar pe
timp friguros se va tine seama de temperatura materialelor componente si a betonului.
Betoanele se prepara in statii de beton verificate si atestate.
Dozarea materialelor folosite pentru prepararea betoanelor se face in greutate.
Umiditatea agregatelor se verifica zilnic, precum si dupa fiecare schimbare de stare atmosferica.
In timpul turnarii trebuie asigurat ca betonul sa urnple complet formele in care este turnat, patrunzand in toate colturile si
nelasand locuri goale.
Betonul preparat avand de regula, temperatura, inainte de tumare, cuprinsa intre 5-30DC, trebuie turnat in cofraje in maximum
1 ora in cazul folosirii cimenturilor obisnuite si 1/2 ora cand se utilizeaza cimenturi cu priza rapida. In situatia betoanelor cu
temperaturi mai mari de 30D C se iau masuri suplimentare, cum este si utilizarea de aditivi intarzietori, conform CP 012/1-2007.
Betonul adus in vederea turnarii nu trebuie sa aiba agregatele segregate. In perioada dintre preparare si turnare se interzice
adaugarea de apa in beton. La turnarea betonului trebuie respectate regulile din Codul NE 012/2-2010.
Jgheaburile, autocamioanele de transport beton, etc. vor trebui pastrate curate si spalate dupa fiecare intrerupere de lucru.
La compactarea betonului se vor folosi mijloace mecanice de compactare ca mese vibrante, vibratoare de cofraj si vibratoare
de adancime, iar in timpul compactarii betonului proaspat se va avea grija, sa nu se produca deplasari sau degradari ale
armaturilor si cofraj elor.
RECEPTIA LUCRARILOR
Antreprenorul are in intregime in sarcina sa cheltuielile de incercare a lucrarilor precizate in proiect. Aceste incercari se executa
in prezenta Consultantului.
Tot antreprenorul are in sarcina aducerea camioanelor sau a convoaielor necesare incercarii precum si schelele sau pasarelele
necesare efectuarii operatiunilor de masurare.
Operatiunile de masurare se vor face de catre o institutie aleasa sau acceptata de catre Consultant.
REFACEREA LUCRARILOR CU DEFECTE
In cazul cand o parte sau intreaga lucrare nu corespunde prevederilor din proiect si din caietul de sarcini, antreprenorul este
obligat sa execute remedierile necesare. Dupa recunoasterea si analiza defectelor, inaintea inceperii lucrarilor de remediere
antreprenorul propune programul de reparatii spre aprobare Consultantului.
Pentru remedierile defectelor de natura sa afecteze calitatea structurii, siguranta si durabilitatea in exploatare se va proceda
astfel:
- montarea in lucrare a dispozitivelor necesare, eventual sa asigure personal de executie;
- releveu detaliat al defectelor;
- cercetarea cauzelor, procedandu-se si la efectuarea de incercari, investigatii sau calcule suplimentare;
- evaluarea consecintelor posibile pe termen scurt sau mai lung;
- intocmirea unui dosar de reparatii insotit de toate justificarile necesare.
In functie de constatarile si de studiile efectuate Consultantul poate sa procedeze astfel:
- sa acorde viza proiectului de reparatii, cu eventuale observatii;
- sa prevada demolarea unor parti sau a intregii lucrari si refacerea lor pe cheltuiala antreprenorului; In cazul defectelor
privind geometria lucrarii, calitatea si culoarea suprafetelor, dar care nu afecteaza
siguranta si capacitatea portanta a lucrarii reparative se pot efectua astfel:
- defectele minore se pot corecta prin degresare, spalare, rabotare sau rostuire;
- in cazul defectiunilor mai importante antreprenorul poate propune Consultantului un program de remediere, care-1 va
analiza si aproba ca atare sau cu completarile necesare.
La suprafetele vazute cu parament fin este interzisa sclivisirea simpla. Atunci cand totusi se aplica, aceasta nu se va face decat
cu aprobarea Consultantului.
Fisurile deschise care pot compromite atat aspectul cat si durabilitatea structurii vor fi tratate, respectand prevederile
Normativului C 149-88. privind procedee de reparare a elementelor din beton si beton armat.
SCHELE, ESAFODAJE
Acestea se clasifica astfel:
- esafodaje ce suporta structuri in curs de realizare;
- Scheie de serviciu destinate de a suporta deplasarea personalului, sculelor si materialelor;
- dispozitive de protectie la lucru sub circulatie, impotriva caderii de materiale, scule, etc.;
Lucrarile provizorii se executa de catre antreprenor pe baza de proiect si se avizeaza de catre
Consultant.
Proiectul pentru lucrarile provizorii poate fi intocmit de Antreprenor si trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
- sa asigure securitatea lucratorilor si lucrarilor definitive;
- sa tina cont de datele impuse de lucrarea definitiva;
- deformatiile lucrarilor provizorii nu trebuie sa produca defecte lucrarii definitive in curs de priza sau intarire;
- sa cuprinda succesiunea detaliata a tuturor fazelor;
-sa cuprinda piese scrise explicative si planse de executie;
Un exemplar complet din proiect trebuie sa existe in permanenta pe santier la dispozitia Consultantului.
Plansele de executie trebuie sa defineasca geometria lucrarilor provizorii ca si natura si caracteristicile tuturor elementelor
componente.
Din planse trebuie sa rezulte urmatoarele:
- modul de asamblare a elementelor componente al esafodajelor si schelelor;
- reazemele elementelor portante care trebuie sa fie compatibile cu propria lor stabilitate si a elementelor pe care
sprijina;
- sistemul de contravantuire ce trebuie asigurat in spatiu, dupa cele trei dimensiuni;
- dispozitiile ce trebuiesc respectate in timpul manipularilor si pentru toate operatiile de reglare, calare, descintrare,
decofrare, demontare;
- contrasagetile si tolerantele da executie;
- modul de asigurare a punerii in opera a betonului, libertatea de deformare a betonului sub efectul contractiei si
precomprimarii;
- dispozitivele de control a deformatiilor si tasarilor.
Din piesele scrise trebuie sa rezulte urmatoarele:
- specificatia materialelor utilizate, materiale speclale, materialele provenite de la terti;
- instructiuni de montare a lucrarilor provizorii;
instructiuni cu privire la toate elementele a caror eventuala defectiune ar putea avea consecinte grave asupra securitatii
lucrarilor.
REALIZAREA SI UTILIZAREA LUCRARILOR PROVIZORII
Calitatea materialelor, materialelor de inventar si materialelor noi trebuie sa corespunda standardelor
in vigoare.
Antreprenorul are obligatia sa prezinte certificate de atestare pentru materialele destinate lucrarilor provizorii atat cand se
folosesc produse noi cat si cand se refolosesc materiale vechi pentru care trebuie sa se garanteze ca sunt echivalente unor
materiale noi. Intrebuintarea de elemente refolosibile este autorizata atat timp cat deformatiile lor sau efectele oboselii nu risca
sa compromita securitatea executiei.
Antreprenorul are obligatia sa scrie pe planse numarul admisibil de refolosiri.
Materialele degradate se rebuteaza sau se dau la reparat in atelier de specialitate. In acest din urma caz antreprenorul va
justifica valabilitatea reparatiei, fara ca aceasta justificare sa-i atenueze responsabililatea
EXECUTIE, UTILIZARE, CONTROALE
Tolerantele aplicabile la lucrarile provizorii sunt stabilite in functie de tolerantele de la lucrarile definitive.
Deformatiile lucrarilor provizorii se controleaza prin nivelmente efectuate de catre antreprenori fata de reperele acceptate de
Consultant.
Rezultatele masuratorilor se transmit Consultantului.
Antreprenoral va lua toate masurile necesare pentru evitarea unor eventuale deformatii.
Antreprenorul are obligatia sa asigure intretinerea regulata a lucrarilor provizorii.
PRESCRIPTII COMPLEMENTARE PRIVIND ESAFODAJELE
Proiectul esafodajelor cat si montajul acestora in amplasament se avizeaza de catre Consultant.
Pentru dispozitivele secundare se admite schematizarea de principiu a acestora si prezentarea Consultantului pentru aprobare
cu 15 zile, cel putin, inainte de inceperea executiei.
ECHIPAMENTE TABLIERE
Acest capitol se refera la dispozitive, lucrari si elemente necesare conservarii podurilor si asigurarii unui nivel de exploatare
satisfacator pentru toti cei ce folosesc drumul pentru circulatie.
Capitolul se refera la urmatoarele:
- dispozitive pentru asigurarea etanseitatii;
- parapeti de siguranta;
- borduri pentru trotuare.

DISPOZITIVE PENTRU ASIGURAREA ETANSEITATII. HIDROIZOLATIA


Etanseitatea se poate asigura prin urmatoarele elemente:
- hidroizolatia
- protectia hidroizolatiei
Acestea vor avea dimensiunile si calitatile precizate prin proiect si vor trebui sa asigure impermeabilitatea.
Antreprenorul va da o atentie deosebita hidroizolatiei:
- stratul suport al hidroizolatiei trebuie sa nu prezinte proeminente mai mari de 2 mm;
- la planeitate se admit abateri de max. I 5 mm verificata cu un dreptar de 3,00 metalic pe once directie;
- este interzisa circulatia personalului de santier pe suprafetele pregatite pentru aplicarea sapei;
- nu este permisa aplicarea sapei propriu-zise la temperaturi sub +5°C;
- este interzisa circulatia personalului de santier peste straturile sapei.
Antreprenorul poate propune Consultantului si alte soiutii decat cele din proiect, in care caz, va intocmi o documentatie tehnica,
cuprinzand planse de detalii, tehnologia de executie si calitatile materialelor componente, cat si ale imbracamintii in ansamblu,
ce se va supune aprobarii Consultantului.
CARACTERISTICI TEHNICE
Hidroizolatia trebuie sa aiba termcnul de garantie de minimum 10 ani de exploatare normala. Pe durata acestei perioade, firma
care garanteaza hidroizolatia trebuie sa asigure din efort propriu repararea sau inlocuirea acesteia si remedierea degradarilor
cauzate de infiltratiile de apa la structura de rezistenta.
Stratul hidroizolator de baza trebuie sa satisfaca urmatoarele caracteristici fizico - mecanice:
- forta de rupere 800 N/5 cm
- alungirea la rupere: % min. 20
- rezistenta la perforare statica:
clasa de rezistenta L 4 neperforata la 250 N pe bila □ 10 mm
- adezivitatea la tractiune: N/mmp min. 0,5
- flexibilitatea pe un dom: □ 50 mm fara fisuri la -101 IC
- absorbtie de apa in 24 ore: % max. 0,5
- temperatura minima la care membrana
este stabila 120DC.
- temperatura asfaltului turnat in imbracaminte, la care membrana trebuie sa reziste fara diminuarea caracteristicilor
fizico-mecanice 180 □ C
- domeniul de temperatura de exploatare
curenta este -20 □ C □ 70 □ C
Intervalul de temperatura a mediului in care se aplica sapa hidroizolatoare este +5 □ +30DC.
Stratul superior al sapei hidroizolatoare va fi compatibil chimic cu componentele din alcatuirea asfaltului imbracamintii rutiere
pentru a evita agresarea sapei.
Membranele hidroizolatoare vor fi agrementate in Romania.
PRESCRIPTII
STRATUL SUPORT
Stratul suport al hidroizolatiei nu trebuie sa prezinte proeminente mai mari de 2 mm.
Verificarea planeitatii suprafetei se face cu dreptarul de 3 m lungime pe orice directie. Se admite o singura denivelare de □ 5
mm la o verificare.
Pregatirea suprafetei suport se face astfel:
- se indeparteaza toate muchiile vii, denivelarile, agregatele incomplet inglobate in beton, petele de grasime si orice alte
corpuri straine;
- stratul suport intarit se curata cu jeturi de apa si aer comprimat in vederea aplicarii stratelor urmatoare, pe o suprafata
curata si uscata.
STRATUL DE AMORSAJ
Amorsa are rolul de a facilita aderenta membranei hidroizolatoare la beton.
Solutia cu care se executa amorsa poate fi pe baza de bitum sau pe baza de rasini sintetice. Componentele solutiei nu trebuie
sa contina produse care ataca chimic betonul.
Amorsa se aplica prin inundarea suprafetei si repartizarea manuala a solutiei sau prin pulverizarea cu mijloace mecanice.
Amorsa se aplica pe suprafata uscata a stratului suport, la temperatura mediului ambiant de peste
+5 DC.
Se va urmari ca suprafata ce urmeaza a se izola sa fie amorsata 111 totalitate.
Pe suprafata amorsata nu se permite circulatia pietonala sau cu utilaje de orice fel.
STRATUL HIDROIZOLATOR
Stratul hidroizolator se aplica pe stratul suport amor sat, prin procedeul specific tipului de membrana utilizata.
Hidroizolatia se aplica in camp continuu, asigurandu-se aderenta pe toata suprafata pe care se aplica. Nu se admit umflaturi
sau margin! desprinse. Se va asigura petrecerea si continuizarea prin lipire in camp continuu a membranelor livrate in fasii.
Lateral, marginile stratului hidroizolator se vor racorda cu cordoane din chituri elastice, de etansare.
A.4
In cazul membranelor lipite prin suprainacalzire, temperatura sursei de caldura nu trebuie sa fie mai mare de 250DC sau mai
mare decat temperatura la care tipul respectiv de membrana isi modifica caracteristicile fizico - mecanice sau chimice.
Membranele hidroizolatoare se aplica la temperatura mediului ambiant de eel putin +5 DC.
STRATUL DE PROTECTIE
Stratul de protectie va fi alcatuit din membrana de protectie aderenta la membrana hidroizolatoare. Verificarea si receptia
lucrarilor de hidroizolatie se face pe elape, dupa cum urmeaza:
- pe parcursul executarii diferitelor straturi ale sapei hidroizolatoare, incheindu-se procese - verbale de lucrari ascunse;
- la terminarea lucrarilor de hidroizolatie, prin incheierea unui proces - verbal;
Verificarea la terminarea lucrarilor de hidroizolatie se face asupra aspecUilui, iar in cazul unor constatari nefavorabile din
procesele verbale de lucrari ascunse se poate face si asupra etanseitatii prin inundarea pe 0 inaltime de min. 5 cm pe
suprafetele limitate, pe durata de 24 ore.
Defectele constatate pe parcursul executiei si la terminarea lucrarilor de hidroizolafii se vor remedia pe baza unor solutii
propuse de antreprenor si pot fi acceptate sau nu de catre Consultant.
In cazul cand Consultantul nu accepta remedierile propuse de antreprenor, se poate dispune refacerea intregii lucrari de
hidroizolatii.
Verificarea caracteristicilor fizico - mecanice si chimice specifice se efectueaza in conformitate cu urmatoarele standarde:
- STAS 6642 - 73 "Materiale plastice. Determinarea caracteristicilor de tractiune."
Rezistenta si alungirea la rupere
- SR 137 : 1995 "Materiale hidroizolatoare bitumate. Reguli si metode de verificare."
- STAS 5690 - 80 "Materiale plastice. Determinarea absorbtiei de apa"
-STAS 6615/1-74 "Adezivi pe baza de elastomeri. Determinarea vascozitatii"
STAS 9199-73 "Masticuri bituminoase pentru izolatii. Metode de analize si incercari".
. PARAPETI DE SIGURANTA
Parapetii de siguranta vor fi metalici de tip combinat directional-pietonal conform STAS 1948/2-1995

TEHNOLOGIA PRIVIND
IMBRACAMINŢI RUTIERE BITUMINOASE CILINDRATE,EXECUTATE LA CALD

GENERALITĂTI

OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE

Tehnologia privind îmbrăcămintile bituminoase rutiere cilindrate, executate la cald, din mixturi asfaltice preparate cu agregate
naturale, filer şi bitum neparafinos şi cuprinde conditiile tehnice de calitate prevăzute in AND 605-2013:2009 şi SR 174=2:1997,
care trebuie să fie îndeplinite la prepararea, transportul, punerea in operă şi controlul calitătii materialelor şi straturilor
executate.
Se aplică la constructia, modernizarea şi reabilitarea drumurilor publice şi a străzilor, precum şi la constructia drumurilor de
exploatare.
Tipul de îmbrăcăminte bituminoasă cilindrată la cald se stabileşte in proiect de catre Proiectant.
Se aplică îmbrăcăminţilor executate din mixturi cu nisipuri bituminoase sau executate cu mixturi asfaltice recuperate.

DEFINIREA TIPURILOR DE MIXTURI ASFALTICE

Îmbrăcămintile rutiere bituminoase cilindrate sunt de tipul betoanelor asfaltice cilindrate executate la cald, fiind alcătuite, in
general, din două straturi şi anume:

 stratul superior, de uzură, la care se utilizează următoarele tipuri de mixturi asfaltice:


MASF8 şi MASF 16, mixturi asfaltice stabilizate cu fibre;
BA8, BA16 şi BA25, betoane asfaltice bogate in criblură,
BAR16, beton asfaltic rugos;
BAPC16, beton asfaltic cu pietriş concasat.
 stratul inferior, de Iegatură, la care se utilizează următoarele tipuri de mixturi asfaltice:
BAD25, beton asfaltic deschis, cu criblură;
BADPC25, beton asfaltic deschis, cu pietriş concasat;
BADPS25, beton asfaltic deschis, cu pietriş sortat.

In cazurile in care îmbrăcămintea bituminoasă cilindrată se execută într-un singur strat, acesta trebuie să îndeplinească toate
conditiile cerute pentru stratul de uzură.
Imbrăcămintile bituminoase cilindrate realizate cu bitum neparafinos pentru drumuri se vor executa conform AND 605-2013.

Îmbrăcămintile bituminoase cilindrate realizate cu alte tipuri de mixturi, se vor executa conform următoarelor normative:

AND 539-2002 - stabilizate cu fibre de celuloză;


AND 549-2000 - realizate cu bitum modificat cu polimeri;
AND 553-99 - realizate cu bitum aditivat.

NATURA, CALITATEA SI PREPARAREA MATERIALELOR

AGREGATE

Pentru îmbrăcăminti bituminoase se utilizează un amestec de sorturi din agregate naturale neprelucrate şi prelucrate care
trebuie să îndeplinească, conditiile de calitate in conformitate cu prevederile standardelor după cum urmează:
 cribluri sort 4-8, 8-16 sau 16-25, conform SR 667, tabelul 8;
 nisip de concasare 0-4, conform SR 667, tabelul 10;
 nisip natural sort 0-4, conform SR 662, tabelul 5;
 pietriş şi pietriş concasat, sorturi 4-8, 8-16 şi 16-25(31), conform SR 662, tabelul 10.
Clasa minimă a rocii din care se obtin agregatele naturale de carieră, in functie de clasa tehnică a drumului sau categoria
străzii, trebuie să fie conform SR 667, tabelul 3. Caracteristicile fizico-mecanice ale rocii de provenientă a agregatelor naturale
de carieră trebuie să fie conform SR 667, tabelul 2.
Toate agregatele folosite larealizarea mixturilor asfaltice, trebuie să fie spălate in totalitate, înainte de a fi introduse In instalaţia
de preparare.
Fiecare tip şi sort de agregate trebuie depozitat separat in padocuri, prevăzute cu platforme betonate, având pante de scurgere
a apei şi pereţi despărţitori, pentru evitarea amestecării şi impurificării agregatelor.
Aprovizionarea cu agregate naturale se va face după verificarea certificatelor de conformitate care atestă calitatea acestora.

FILER

Filerul care se utilizează la îmbrăcăminti rutiere bituminoase este de calcar sau de cretă, conform STAS 539, care trebuie să
îndeplinească următoarele condiţii:
-finetea (continutul in parti fine 0.1 mm).......... min 80%
-umiditatea ...................................................... max.2%
-coeficientul de hidrofilie ................................. max.1%

In cazul mixturilor asfaltice stabilizate cu fibre, filerul trebuie sa corespunda prevederilor STAS 539 si conditiei suplimentare ca
minimum de particule sub 0.02 mm sa fie de 20%.
Filerul se depozitează in încăperi acoperite, ferite de umezeala sau în silozuri cu încărcare pneumatică. Nu se admite folosirea
filerului aglomerat.

LIANTI

Liantii care se utilizează la prepararea mixturilor asfaltice cuprinse în propunere tehnica sunt:
- bitum neparafinos pentru drumuri tip D 60/80 si tip D 80/100;
- bitum modificat cu polimeri de tipul elastomerilor termoplastici liniari;
- bitum aditivat.
Acestia se aplică în conformitate cu indicatiile din tabelul 1.
Tabelul nr. 1
Tipul îmbrăcămintii bituminoase Tipul liantului
Îmbrăcăminte bituminoasă din mixtură asfaltică
stabilizată cu fibre:
- strat de uzură (cu adaos de fibre) Bitum nepaarafinos pentru drumuri, conform SR 12591:2009
tip D 60/80
sau
Bitum modificat cu polimeri
- strat de legătură (fără fibre) Bitum neparafinos pentru drumuri, conform SR 12591:2009
tip D 60/80
Îmbrăcăminte bituminoasă cu bitum cu polimeri:
- strat de uzură Bitum modificat cu polimeri
- strat de legătură Bitum modificat cu polimeri
sau
Bitum neparafinos pentru drumuri, conform SR 12591:2009
tip D 60/80
Îmbrăcăminte bituminoasă cu bitum aditivat:
Bitum aditivat:
- strat de uzură si strat de legătură - tip D 60/80a - zona climaterică caldă
- tip D 80/100a - zona climaterică rece
Îmbrăcăminte bituminoasă cu bitum neparafinos
pentru drumuri: Bitum neparafinos pentru drumuri, conform SR 12591:2009
- strat de uzură si strat de legătură - tip D 60/80 - zona climaterică caldă
- tip D 80/100 - zona climaterică rece

Bitumul neparafinos pentru drumuri tip D 60/80 si tip D 80/100 trebuie să îndeplinească conditiile prevăzute de SR EN
12591:2009 si Normativul AND 537-2003 si o adezivitate de minimum 80% fată de agregatele naturale utilizate la lucrarea
respectivă. În caz contrar se utilizează bitum aditivat.
Conform Normativului AND 549, pct. 1.1.2 si 1.1.3, în scopul cresterii rezistentei la deformatii permanente la temperaturi
ridicate si a rezistentei la fisurare la temperaturi scăzute, îmbrăcămintile bituminoase, pe drumuri de clasa tehnică I…III si pe
străzi de categorie tehnică I si II, cu trafic greu si foarte greu si la alte lucrări speciale (locuri de parcare, zone cu accelerări si
decelerări frecvente, etc.) se vor executa cu bitum modificat cu polimeri.
În cazul utilizării bitumului modificat se vor respecta prevederile Normativului AND 549 si cele din ANEXA NR. 1 la prezentul
caiet de sarcini.
În functie de calitatea bitumului si natura agregatelor, în cadrul testelor preliminare se va stabili utilitatea aditivării bitumului.
Se va folosi numai bitum aditivat, în cazul în care adezivitatea bitumului pur fată de agregate naturale este mai mică de 80%,
indiferent de clasa tehnică a drumului sau de categoria tehnică a străzii, la care se foloseste.
Bitumul de bază folosit la prepararea bitumului aditivat tip D 60/80a si tip D 80/100a este bitumul tip D 60/80 si respectiv tip D
80/100, care trebuie să corespundă prevederilor SR EN 12591:2009 si Normativului AND 537-2003.
Prepararea bitumului aditivat se efectuează conform Normativ AND 553.
Bitumul, bitumul modificat cu polimeri si bitumul aditivat se depozitează separat, pe tipuri de bitum, astfel:
- bitumul se depozitează în rezervoare metalice prevăzute cu sistem de încălzire cu ulei, sistem de înregistrare a temperaturilor
(pentru ulei si bitum), gură de aerisire, pompe de recirculare;
- bitumul modificat cu polimeri se depozitează în recipienti metalici verticali, prevăzuti cu sistem de încălzire cu ulei, sistem de
recirculare sau agitare permanentă, pentru evitarea separării componentlor si sistem de înregistrare a temperaturii. Se
recomandă ca perioada de stocare să nu depăsească maximum 2 zile, iar temperatura bitumului modificat pe perioada de
depozitare trebuie să fie de minimum 140oC;
- bitumul aditivat se depozitează în rezervoare metalice prevăzute cu sistem de încălzire cu ulei, pompe de recirculare, sistem
de înregistrare a temperaturii (pentru ulei si bitum), gură de aerisire. Se recomandă ca perioada de stocare să nu depăsească 3
zile, iar temperatura bitumului aditivat pe perioada de depozitare să fie de (120…140)oC.
Pentru amorsări si badijonări se va folosi emulsie bituminoasă cu rupere rapidă sau bitum tăiat, cu respectarea prevederilor
STAS 8877.
Emulsia bituminoasă cationică se va depozita în rezervoare metalice verticale, curătate în prealabil, prevăzute cu pompe de
recirculare si eventual cu sistem de încălzire.

ADITIVI

Aditivii utilizati pentru prepararea bitumului aditivat folosit la executia îmbrăcămintilor bituminoase sunt produse
tensioactive, cu compozitie si structură specifică polar-apolară, conform celor prevăzute în declaratia de conformitate a calitătii
emisă de producător.
Aditivii trebuie să fie agrementati tehnic conform reglementărilor în vigoare.
Aditivii trebuie să îndeplinească următoarele conditii de bază:
- se fie compatibili cu bitumul;
- să fie stabili termic până la minimum 200oC;
- să amelioreze adezivitatea bitumului fată de agregatele naturale, fără a afecta celelalte caracteristici ale acestuia;
- să nu fie toxici, corozivi sau inflamabili.
Tipul de aditiv si dozajul acestuia în bitum se stabilesc pe baza unui studiu preliminar efectuat de un laborator
autorizat, tinându-se seama de respectarea conditiilor tehnice impuse.
Aditivii care se intentionează a se utiliza, vor fi supusi aprobării Inginerului.
Pentru fiecare aditiv la care se cere aprobarea, Antreprenorul va prezenta agrementul tehnic si certificatul de
conformitate a calitătii.

FIBRE

Fibrele care pot fi folosite la prepararea mixturii asfaltice stabilizate cu fibre, pentru executia îmbrăcămintilor
bituminoase, sunt fibre sau granule din celuloză, bitumate sau nebitumate, trebuie să fie agrementate tehnic conform
reglementărilor în vigoare.
Tipul si dozajul de fibre în mixtura asfaltică se stabilesc pe baza unui studiu preliminar efectuat de un laborator
autorizat, cu respectarea următoarelor conditii tehnice:
- epruvetele cilindrice tip Marshall se vor confectiona, în functie de intensitatea de trafic, la temperatura de 135+5oC,
conform reglementărilor în vigoare, iar încercările pe epruvetele cilindrice tip Marshall se vor face conform SR EN 12697-
23:2004.

CONTROLUL CALITĂTII MATERIALELOR ÎNAINTE DE ANROBARE

Materialele destinate fabricării mixturilor asfaltice pentru îmbrăcămintile bituminoase, se verifică în conformitate cu
prescriptiile din standardele în vigoare ale materialelor respective si AND 605-2013 pct. 3.1

MODUL DE FABRICARE A MIXTURILOR

COMPOZITIA MIXTURILOR

Mixturile asfaltice atât pentru stratul de uzură cât si pentru stratul de legătură, pot fi realizate integral din agregate naturale de
carieră sau din amestec de agregate naturale de carieră si de balastieră, functie de tipul mixturii asfaltice conform tabelului 2.
Tabelul 2
Tipul mixturii asfaltice Agregate naturale utilizate
- criblură sort 4-8 si 8-16
Mixturi asfaltice stabilizate cu fibre - nisip de concasare sort 0-4
- filer
- criblură sort 4-8 si 8-16
Beton asfaltic rugos - nisip de concasare sort 0-4
- filer
- criblură sort 4-8, 8-16 si 16-25
Betoane asfaltice bogate cu criblură - nisip de concasare sort 0-4
- nisip natural sort 0-4*)
- filer
- pietris concasat sort 4-8, 8-16, 16-25
Beton asfaltic cu pietris concasat - nisip natural sort 0-4
- filer
- criblură sort 4-8, 8-16 si 16-25
Beton asfaltic deschis cu criblură - nisip de concasare sort 0-4
- nisip natural sort 0-4*)
- filer
- pietris concasat sort 4-8, 8-16 si 16-25
Beton asfaltic deschis cu pietris concasat - nisip de concasare sort 0-4
- nisip natural sort 0-4*)
- filer
- pietris sort 4-8, 8-16 si 16-25
Beton asfaltic deschis cu pietris sortat - nisip de concasare sort 0-4
- nisip natural sort 0-4*)
- filer

Compozitia mixturii asfaltice se stabileste pe baza unui studiu preliminar aprofundat, tinându-se seama de respectarea
conditiilor tehnice precizate în prescriptiile tehnice impuse de caietul de sarcini. Studiul îl face Antreprenorul în cadrul
laboratorului său autorizat, sau îl comandă la un laborator autorizat.
Formula de compozitie, stabilită pentru fiecare categorie de mixtură, sustinută de studiile si încercările efectuate
împreună cu rezultatele obtinute se supune aprobării Inginerului.
Aceste studii comportă cel putin încercarea Marshall (stabilitatea la 60oC; indicele de curgere-fluaj - la 60oC, densitatea
aparentă, absorbtia de apă), pentru cinci continuturi de liant repartizate de o parte si de alta a continutului de liant prestabilit. La
confectionarea epruvetelor Marshall conform STAS 1338/1, numărul de lovituri vor fi de 75 pentru straturile de îmbrăcăminte la
drumuri de clasa tehnică I, II, III (respectiv străzi de categoria I, II, III) si 50 lovituri pentru straturile de îmbrăcăminte pentru
celelalte clase si categorii.
După verificarea caracteristicilor obtinute pentru compozitia propusă, Inginerul, dacă nu are obiectiuni sau eventuale
propuneri de modificare, acceptă formula propusă de Antreprenor.
Toate dozajele privind agregatele si filerul, sau unele adaosuri, sunt stabilite în functie de greutatea totală a
materialului granular în stare uscată, inclusiv părtile fine; dozajul de bitum se stabileste la masa totală a mixturii.
Limitele procentelor sorturilor componente din agregatul total sunt date în tabelul 3.
Granulozitatea agregatelor naturale care trebuie să fie asigurată pentru fiecare tip de mixtură asfaltică este indicată în
tabelul 4 si în figurile 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7 si 8.
Continutul optim de liant se stabileste prin studiile preliminare de laborator conform STAS 1338/1.2.3 şi trebuie să se
încadreze între limitele recomandate în tabelul nr. 5.
Tabelul nr. 3
Strat de uzură Strat de legătură

Tipul mixturii asfaltice


Fractiuni de BAR 16 BAD 25
agregate BA 16 BADPS
BAR MASF BAD BADPC25
naturale din BA 8 BA BA 25 25
16m 8 MASF 16 BAPC 25m BADPC
amestecul total BA 8a 16m BA 25a BADPS
BAR MASF MASF16m 16 BAD 25a
BA 16a 25a
16a 8m 25a
Filer si fractiuni
din nisipuri sub 8…14 8…13 6…13 8…11 11…14 10…14 9…13 2…7 2…7 2…7
0,1 mm, %
Filer si nisip
fractiunea Diferentă până la 100%
(0,1…4)mm,%
Cribluri cu
dimensiunea 22…44 34…58 39…60 47…61 45…60 63…75 - 55…72 - -
peste 4 mm,%
Pietris concasat
cu dimensiunea
- - - - - - 18…34 - 39…58 -
peste 8 mm,%
Pietris sortat cu
dimensiunea
- - - - - - - - - 39…58
peste 8 mm,%

NOTĂ: Continutul de filer pentru betoanele asfaltice deschise este de minimum 2%.

Tabelul nr. 4

Tipul mixturii asfaltice


BAR
BA 16 BAD25, BAD25m,
16
BA16BA 25 BAD 25a, BADPC
Mărimea ochiului sitei, BA 8 BAR MASF MASF
m BA BAPC 25, BADPC 25a,
conform SR EN 933-2 BA 8a 16m 8 16
BA 25a 16 BADPS 25, BADPS
BAR
16a 25a
16a
Treceri prin site cu ochiuri pătrate - SR EN 933-2
25 mm - - 90…1 - - - - 90…100
00
72…9 90…1 90…1 95…1
16 mm - - - 73…90
0 00 00 00
90…1 66…8 54…8 61…7 95…1 44…5 66…8
8 mm 42…61
00 5 0 4 00 9 2
56…7 42…6 40…6 39…5 40…5 25…3 42…6
4 mm 28…45
8 6 1 3 5 7 6
30…5 30…5 30…5 30…4 19…2 20…2 30…5
2 mm 20…35
5 5 0 2 8 5 5
22…4 22…4 20…4 21…3 16…2 19…2 21…4
1 mm 14…32
2 2 0 1 2 2 2
18…3 18…3 15…3 18…2 13…2 13…2 18…3
0,63 mm 10…30
5 5 5 5 0 0 5
11…2 11…2 11…1 12…1 11…1 11…2
0,20 mm 8…25 5…20
5 5 5 6 5 5
11…1 10…1
0,10 mm 9…13 9…13 6…13 9…11 9…13 2…7
4 4
Zona de granulozitate a
Figur Figur Figur Figura Figur Figura Figura
amestecului de agregate Figura 8
a1 a2 a3 4 a5 6 7
naturale

NOTA:
La betoanele asfaltice bogate în criblură destinate stratului de uzură si la betoanele asfaltice deschise pentru stratul de legătură
se foloseste nisip de concasaj sau un amestec de nisip de concasaj cu nisip natural, din care nisipul natural este în proportie de
maximum:
- 25% pentru BA8 si BA16;
- 30% pentru BA25;
- 50% pentru BAD25.
Tabelul 5
Categoria
Continutul de liant din Clasa tehnică a
Tipul stratului Tipul mixturii asfaltice tehnică a
masa mixturii asfaltice % drumului
străzii
MASF 8, MASF 8m 6,7…7,5 I…V I…IV
MASF 16, MASF 16m 6,5…7,5 I…V I…IV
BAR 16m, BAR 16a 5,7…6,2 I…III I…III
BAR 16 5,7…6,2 II…III II…III
Strat de uzură BA 16m 6,0…7.0 I…II I…II
6,3…7,3 III III
6,0…7,0 II II
BA 16, BA 16a 6,3…7,3 III III
6,5…7,5 IV…V IV
BA 8, BA 8a 6,5…7,5 IV…V IV
BA 25, BA 25a 5,5…7,0 IV…V IV
BAPC 16, BAPC 16a 6,0…7,5 IV…V IV
BAD 25m 4,0…5,0 I…III I…III
Strat de legătură BAD 25, BAD 25a 4,0…5,0 I…V I…IV
BADPC 25, BADPC 25a 4,0…5,0 III…V III…IV
BADPS 25, BADPS 25a 4,0…5,0 IV…V IV

9.7. Raportul filer:liant recomandat pentru tipurile de mixturi asfaltice este conform tabelului 6.

Tabelul 6
Tipul stratului Tipul mixturii asfaltice Raport filer:liant (recomandat)
Betoane asfaltice rugoase 1,6…1,8
Betoane asfaltice bogate în criblură:
Strat de uzură - cu dimensiunea maximă a granulei de 16 mm 1,3…1,8
- cu dimensiunea maximă a granulei de 25 mm 1,1…1,8
Beton asfaltic cu pietris concasat 1,6…1,8
Strat de legătură Betoane asfaltice deschise 0,5…1,4

9.8. Continutul de fibre active în mixturile asfaltice stabilizate cu fibre MASF 8 si MASF 16 va fi în limitele (0,3...1,0)%
din masa mixturii asfaltice, în functie de tipul fibrei utilizate.
Continutul optim de fibre se stabileste prin studii preliminare de laborator, de către un laborator de specialitate
autorizat, tinându-se seama de respectarea conditiilor tehnice prevăzute.

CARACTERISTICILE FIZICO-MECANICE ALE MIXTURILOR ASFALTICE

Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice se determină pe corpuri de probă tip Marshall si confectionate din mixturi
asfaltice preparate în laborator pentru stabilirea dozajelor optime si din probe prelevate de la malaxor sau de la asternerea pe
parcursul executiei, precum si din straturile îmbrăcămintii gata executate.
Prelevarea probelor de mixturi asfaltice pe parcursul executiei lucrărilor, precum si din stratul gata executat, se
efectuează conform SR EN 12697-27.
În lipsa unor dispozitii contrare prevederilor caietului de sarcini speciale, caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor
asfaltice preparate cu bitum neparafinos pentru drumuri si cu bitum aditivat, trebuie să îndeplinească, în timpul studiului de
laborator si în timpul controalelor de fabricatie, conditiile arătate în tabelele 7 si 8.
Tabelul 7
Tipul mixturii asfaltice
Caracteristica BAR 16, BAR 16a, BAD 25, BAD 25a, BADPC
BA 16, BA 16a, BA 8, BA 25, BADPC 25a, BADPS 25,
8a, BA 25, BA 25a BADPS 25a
Caracteristici pe cilindri confectionati la presa de
compactare giratorie:
- Volum de goluri la 80 de giratii, %, max 5,0 -
- Volum de goluri la 120 de giratii, %, max - 9,5
Rezistenta la deformatii permanente:
Fluaj dinamic la 40oC si 1800 pulsuri, 10-4 mm, max 7600 -
Modulul de elasticitate la 15 C, MPa, min:
o

- zonă climaterică caldă 4200 3600


- zonă climaterică rece 3600 3000
Rezistentă la oboseală: numărul de cicluri până la fisurare - 4x105
la 15oC, min

Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice preparate cu bitum modificat trebuie să se încadreze în limitele din tabelul
8.
Tabelul 8
Caracteristica Tipul mixturii asfaltice
BA 16m BAR 16m BAD 25m
Caracteristici pe epruvete cilindrice tip Marshall:
- Stabilitate (S) la 60oC, KN, min 10,0 10,0 8,0
- Indice de curgere (I) la 60oC, mm 2,0…3,5 2,0…3,5 2,0…3,5
- Densitate aparentă, kg/m3, min 2350 2350 2300
- Absorbtie de apă, % vol 2…5 3…5 3…6
Caracteristici pe cilindri confectionati cu presa de compactare
giratorie:
- Volum de goluri la 80 de giratii, %, max 5,0 5,0 -
- Volum de goluri la 120 de giratii, %, max - - 9,5
Rezistenta la deformatii permanente
Fluaj dinamic la 40oC si 1800 pulsuri, 10-4 mm, max 2900 2800 -
Modulul de elasticitate la 15 C, MPa, min
o 4500 4500 4000
Rezistenta la oboseală: numărul de cicluri până la fisurare, la - - 4x105
15 C, min
o

Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice stabilizate cu fibre trebuie să se încadreze în limitele din tabelul 9.
Tabelul nr. 9
Caracteristica Tipul mixturii asfaltice
MASF8, MASF8m MASF16, MASF 16m
Test Schellenberg, %, max 0,2 0,2
Caracteristici pe epruvete cilindrice tip Marshall:
- Stabilitate (S) la 60oC, KN, min 7,0 7,0
- Indice de curgere (I) la 60oC, mm 1,5…3,5 1,5…3,5
- Densitate aparentă, kg/m3, min 2300 2300
- Volum de goluri, %
3…4 3…4
Rezistenta la deformatii permanente:
- Fluaj dinamic la 40oC si 1800 pulsuri, 10-4 mm, max 10000 10000
- Viteza de deformatie la ornieraj (VDOP), mm/h: Temperatura Temperatura
Numărul mediu de vehicule1): 45oC2) 60oC3) 45oC2) 60oC3)
< 1500, max 6,0 8,0 6,0 8,0
 1500…3000, max 4,0 6,0 4,0 6,0
 3000…6000, max 2,0 3,5 2,0 3,5
> 6000 < 2,0 < 3,5 < 2,0 < 3,5
- Adâncimea făgasului, mm:
Numărul mediu de vehicule1):
< 1500, max 6,0 9,0 6,0 9,0
 1500…3000, max 5,0 8,0 5,0 8,0
 3000…6000, max 4,0 7,0 4,0 7,0
> 6000 < 4,0 < 7,0 < 4,0 < 7,0
Modulul de elasticitate la 15oC, MPa, min 4000 4500
Deformatia permanentă la oboseală (3600 impulsuri) la 1200 1000
15oC, 10-4, max

NOTE: 1 - Vehicule de transport marfă si autobuze, în 24 h, calculat pentru traficul de perspectivă.


2 - Zonă climaterică rece
3 - Zonă climaterică caldă
10.5. Determinarea caracteristicilor fizico-mecanice pe epruvete cilindrice tip Marsjall, ale mixturilor asfaltice cu bitum,
bitum modificat si bitum aditivat se face conform STAS 1338-1 si STAS 1338-2.
Caracteristicile prevăzute în tabelele 7, 8 si 9 se determină conform metodologiilor prevăzute de reglementările tehnice
în vigoare.
Testul Schellenberg se efectuează conform anexei 2.
Bitumul continut în mixtura asfaltică prelevată pe parcursul executiei lucrărilor, de la malaxor sau de la asternere,
trebuie să prezinte un punct de înmuiere IB cu maximum 9oC mai mare decât bitumul initial utilizat la prepararea mixturii
asfaltice respective. Se exceptează verificarea bitumului din mixturile asfaltice tip MASF. Determinarea punctului de înmuiere
IB se face conform STAS 60. Prelevarea mixturii asfaltice se face conform SR EN 12697-27, iar pregătirea probelor de mixtură
asfaltică în vederea extragerii bitumului din mixtura asfaltică se face conform SR EN 12697-28.
Extragerea si recuperarea bitumului din mixtură, pentru determinarea acestuia, se face conform SR EN 12697-1, SR
EN 12697-3 si SR EN 12697-4. În cazul în care nu se dispune de aparatura prevăzută de SR EN 12697-3 sau SR EN 12697-4,
recuperarea bitumului se face conform SR EN 12697-23:2004.

MODUL DE PUNERE ÎN OPERĂ

TRANSPORTUL MIXTURILOR ASFALTICE

Transportul pe santier a mixturii asfaltice preparate, se efectuează cu autocamioanele cu bene metalice bine protejate pentru
eliminarea pierderilor de temperatură, care trebuie să fie curătate de orice corp străin si uscate înainte de încărcare. La distante
de transport mai mari de 20 km sau cu durata de peste 30 minute, indiferent de anotimp, precum si pe vreme rece
(+10oC…+15oC), autobasculantele trebuie acoperite cu prelate speciale, imediat după încărcare.
Utilizarea de produse susceptibile de a dizolva liantul sau de a se amesteca cu acesta (motorină, pacură, etc.) este
interzisă.
16.2. Volumul mijloacelor de transport, este determinat de productivitatea instalatiei de preparare a mixturii asfaltice si
de punerea în operă, astfel încât să fie evitate întreruperile procesului de executie a îmbrăcămintii.

LUCRĂRI PREGĂTITOARE

Pregătirea stratului suport


Înainte de asternerea mixturii, stratul suport trebuie bine curătat. Materialele neaderente, praful si orice poate afecta
legătura între stratul suport si îmbrăcămintea bituminoasă trebuie îndepărtat.
În cazul stratului suport din macadam, acesta se curătă si se mătură, urmărindu-se degajarea pietrelor de surplusul
agregatelor de colmatare.
După curătare se vor verifica, cotele stratului suport, care trebuie să fie conform proiectului de executie.
În cazul în care stratul suport este constituit din îmbrăcăminti existente, aducerea acestuia la cotele prevăzute în
proiectul de executie se realizează, după caz, fie prin aplicarea unui strat de egalizare din mixtură asfaltică, fie prin frezare,
conform prevederilor din proiectul de executie.
Compactarea si umiditatea trebuie să fie uniformă pe toată suprafata stratului suport.
Suprafata stratului suport trebuie să fie uscată.

Amorsarea
La executarea îmbrăcămintilor bituminoase se vor amorsa rosturile de lucru si stratul suport cu o emulsie de bitum
cationică cu rupere rapidă.
Amorsarea stratului suport se va face cu un dispozitiv special, care poate regla cantitatea de liant pe metru pătrat în
functie de natura stratului suport.
Stratul suport se va amorsa obligatoriu în următoarele cazuri:
- pentru strat de legatură pe stratul de bază din mixtură asfaltică sau pe stratul suport din îmbrăcăminti asfaltice
existente;
- pentru strat de uzură pe strat de legatură când stratul de uzură se execută la interval mai mare de trei zile de la
executia stratului de legatură.
După amorsare se asteaptă timpul necesar pentru ruperea si uscarea emulsiei bituminoase.
În functie de natura stratului suport, cantitatea de bitum pur, rămasă după aplicarea amorsajului, trebuie să fie de
(0,3…0,5) kg/mp.
Caracteristicile emulsiei trebuie să fie de asa natură încât ruperea să fie efectivă înaintea asternerii mixturii
bituminoase. Liantul trebuie să fie compatibil cu cel utilizat la folosirea mixturii asfaltice.
Amorsarea se va face în fata finisorului la o distantă maximă de 100 m.
La îmbrăcămintile bituminoase executate pe strat suport de beton de ciment sau macadam cimentat, când grosimea
totală a straturilor rutiere din mixturi asfaltice este mai mică de 15 cm, rosturile se acoperă pe o lătime de minimum 50 cm cu
geosintetice sau alte materiale agrementate tehnic. În cazul în care stratul suport de beton de ciment prezintă fisuri sau
crăpături se recomandă acoperirea totală a zonei respective cu straturi bituminoase, armate cu geosintetice.
Materialele geosintetice se aplică pe un strat nou de mixtură asfaltică în grosime de minimum 2 cm. Punerea în lucru a
geogrilelor si/sau a materialelor geotextile combinate se va face conform prevederilor din ANEXELE NR. 3 si NR. 4.

ASTERNEREA
Asternerea mixturilor asfaltice se face în perioada martie-octombrie la temperaturi atmosferice de peste 10oC, în
conditiile unui timp uscat. La utilizarea bitumului tip D 60/80 asternerea se face până la 15 septembrie.
Asternerea mixturilor asfaltice se efectuează numai mecanizat, cu repartizatoare-finisoare prevăzute cu sistem de
nivelare automat pentru drumurile de clasa tehnică I, II si III si care asigură o precompactare. În cazul lucrărilor executate în
spatii înguste (zona casetelor) asternerea mixturilor asfaltice se poate face manual. Mixtura asfaltică trebuie asternută continuu
pe fiecare strat si pe toată lungimea unei benzi programată a se executa în ziua respectivă.
În cazul unor întreruperi accidentale care conduc la scăderea temperaturii mixturii ramasă necompactată în
amplasamentul repartizatorului, până la 120oC, se procedează la scoaterea acestui utilaj din zona de întrerupere, se
compactează imediat suprafata nivelată si se îndepărtează resturile de mixturi, rămase în capătul benzii. Concomitent se
efectuează si curătirea buncărului si grinzii vibratoare a repartizatorului.
Această operatie se face în afara zonelor pe care există sau urmează a se asterne mixtura asfaltică. Capătul benzii
întrerupte se tratează ca rost de lucru transversal, conform prevederilor de la pct. 18.10.
Mixturile asfaltice trebuie să aibă la asternere si compactare, în functie de tipul liantului, temperaturile prevăzute în
tabelul 12. Tabelul nr. 12
Temperatura mixturii Temperatura mixturii asfaltice la compactare oC mm
Tipul liantului
asfaltice la asternere C min. început
o
sfârsit
D 60/80 145 140 110
D 80/100 140 135 100

Măsurarea temperaturii va fi efectuată din masa mixturii, în buncărul finisorului. Mixturile asfaltice a căror temperatură
este sub cea prevăzută în tabelul 12 vor fi refuzate si evacuate urgent din santier. În acelasi fel se va proceda si cu mixturile
asfaltice care se răcesc în buncărul finisorului, ca urmare a unei întreruperi accidentale.
Mixtura asfaltică trebuie asternută continuu, în mod uniform, atât din punct de vedere al grosimii cât si cel al afânării.
Asternerea se va face pe întreaga lătime a căii de rulare. Atunci când acest lucru nu este posibil, Antreprenorul
supune aprobării Beneficiarului, lătimea benzilor de asternere si pozitia rosturilor longitudinale ce urmează să fie executate.
Grosimea maximală a mixturii răspândite printr-o singură trecere este cea fixată de caietul de prescriptii speciale sau
de Inginer, la propunerea Antreprenorului, după realizarea unui sector experimental.
Viteza de asternere cu finisorul trebuie să fie adaptată cadentei de sosire a mixturilor de la statie si cât se poate de
constantă ca să se evite total întreruperile.
Antreprenorul trebuie să dispună de un personal calificat pentru a corecta eventualele denivelări, imediat după
asternere, cu ajutorul unui aport de material proaspăt depus înainte de compactare.
În buncărul utilajului de asternere, trebuie să existe în permanentă, suficientă mixtură necesară pentru a se evita o
răspândire neuniformă a materialului.
La executarea îmbrăcămintilor bituminoase o atentie deosebită se va acorda realizării rosturilor de lucru, longitudinale
si transversale, care trebuie să fie foarte regulate si etanse.
La reluarea lucrului pe aceeasi bandă sau pe banda adiacentă, zonele aferente rostului de lucru, longitudinal si/sau
transversal, se taie pe toată grosimea stratului, astfel încât să rezulte o muchie vie verticală. În cazul rostului longitudinal, când
benzile adiacente se execută în aceeasi zi, tăierea nu mai este necesară.
Suprafata nou creată prin tăiere va fi amorsată, iar mixtura pentru banda adiacentă se asterne, depăsind rostul cu
5…10 cm, acest surplus de mixtură repartizată, împingându-se înapoi cu o racletă, astfel încât să apară rostul, operatie după
care se efectuează compactarea pe noua bandă.
Rosturile de lucru longitudinale si transversale ale stratului de uzură se vor decala cu minimum 10 cm fată de cele ale
stratului de legătură, cu alternarea lor. Atunci când există si strat de bază bituminos sau din materiale tratate cu liant hidraulic,
rosturile de lucru ale straturilor se vor executa întretesut.
Legătura transversală dintre un strat de asfalt nou si un strat de asfalt existent al drumului se va face după decaparea
mixturii din stratul vechi, pe o lungime variabilă în functie de grosimea noului strat, astfel încât să se obtină o grosime constantă
a acestuia, cu panta de 0,5%. În plan liniile de decapare, se recomandă să fie în formă de V, la 45o. Completarea zonei de unire
se va face cu o amorsare a suprafetei, urmată de asternerea si compactarea noii mixturi asfaltice, până la nivelul superior al
ambelor straturi (nou si existent).

COMPACTAREA
La compactarea mixturilor asfaltice se aplică tehnologii corespunzătoare, care să asigure caracteristicile tehnice si
gradul de compactare prevăzute pentru fiecare tip de mixtură asfaltică si fiecare strat în parte.
Operatia de compactare a mixturilor asfaltice se realizează cu compactoare cu pneuri si compactoare cu rulouri
netede, prevăzute cu dispozitive de vibrare adecvate, astfel încât să se obtină un grad de compactare conform tabelului 13.
Pentru obtinerea gradului de compactare prevăzut se determină, pe un sector experimental, numărul optim de treceri
ale compactoarelor ce trebuie utilizate, în functie de performantele acestora, de tipul si grosimea stratului de îmbrăcăminte.
Această experimentare se face înainte de începerea asternerii stratului în lucrarea respectivă, utilizând mixturi
asfaltice preparate în conditii similare cu cele stabilite pentru productia curentă.
Încercarile de etalonare vor fi efectuate sub responsabilitatea Antreprenorului. Beneficiarul poate cere interventia unui
laborator autorizat, care să efectueze testele de compactare necesare, pe cheltuiala Antreprenorului.
Urmare acestor încercări, Antreprenorul propune Beneficiarului:
- sarcina si alte specificatii tehnice ale fiecărui utilaj;
- planul de lucru al fiecărui utilaj, pentru a asigura un număr de treceri pe cât posibil constant, în fiecare punct
al stratului;
- viteza de mers a fiecărui utilaj;
- presiunea de umflare a pneurilor si încărcătura compactorului;
- temperatura de asternere, fără ca aceasta să fie inferioară celei minime fixată în articolul precedent.
Metoda de compactare propusă va fi considerată satisfăcătoare dacă se obtine pe sectorul experimental gradul de
compactare minim mentionat la pct. 18.1.
Conform pct. 2.4.4 din AND 605-2013, pentru obtinerea gradului de compactare prevăzut se consideră că numărul
minim de treceri ale compactoarelor uzuale este cel mentionat caietul de sarcini
Compactarea se execută pentru fiecare strat în parte.
Compactoarele cu pneuri vor trebui echipate cu sorturi de protectie.
Numărul atelierelor de compactare se va stabili în functie de dotarea Antreprenorului cu compactoare (grele, în
tandem, etc.) si de numărul punctelor de asternere-compactare.
Operatia de compactare a mixturilor asfaltice trebuie astfel executată astfel încât să se obtină valori optime pentru
caracteristicile fizico-mecanice de deformabilitate si suprafatare.
Compactarea se execută în lungul benzii, primele treceri efectuându-se în zona rostului dintre benzi, apoi de la
marginea mai joasă spre cea ridicată.
Pe sectoarele în rampă, prima trecere se face cu utilajul de compactare în urcare.
Compactoarele trebuie să lucreze fără socuri, cu o viteză mai redusă la început, pentru a evita vălurirea îmbrăcămintii
si nu se vor îndepărta mai mult de 50 m în spatele repartizatorului. Locurile inaccesibile compactorului, în special în lungul
bordurilor, în jurul gurilor de scurgere sau ale căminelor de vizitare, se compactează cu maiul mecanic sau cu maiul manual.
Suprafata stratului se controlează în permanentă, iar micile denivelări care apar pe suprafata îmbrăcămintii vor fi
corectate după prima trecere a rulourilor compactoare pe toată lătimea benzii.
Compactoarele cu pneuri vor trebui echipate cu sorturi de protectie.

TRATAREA SUPRAFETEI ÎMBRĂCĂMINTEI

Pentru sectoarele ce se execută după 1 octombrie sau executate înainte de această dată în zone umbrite si cu
umiditate excesivă sau cu trafic redus, suprafata îmbrăcămintei va fi protejată, aceasta realizându-se numai cu aprobarea
Beneficiarului, pe baza constatărilor pe teren.
Protejarea se va face prin stropire cu bitum sau cu emulsie cationică, cu rupere rapidă cu 60% bitum diluat cu apă (o
parte emulsie cu 60% bitum pentru o parte apă curată nealcalină) si răspândire de nisip 0…4 mm cu un continut cât mai redus
de praf, sub 0,1 mm, în următoarele cantităti:
a. - stropire cu bitum 0,5 kg/mp;
- răspândire de nisip (de preferintă de concasaj) 3...5 kg/mp;
b. - stropire cu emulsie cationică cu 60% bitum diluat cu apă (0,8-1) kg/mp;
- răspândire nisip 3...5 kg/mp.

CONTROLUL PUNERII ÎN OPERĂ

În cursul executiei îmbrăcămintilor rutiere bituminoase, trebuie să se verifice cu frecventa mentionată mai jos
următoarele:
- pregătirea stratului suport: zilnic la începerea lucrărilor pe sectorul respectiv;
- temperaturile mixturilor asfaltice la asternere si compactare: cel putin de două ori pe zi;
- modul de compactare: zilnic;
- modul de executie a rosturilor: zilnic.
Verificarea caracteristicilor fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice se face pe epruvete Marshall prelevate de la
malaxor sau de la asternere, înainte de compactare: câte o probă de 20 kg pentru fiecare 200…400 tone de mixtură asfaltică,
indiferent de tipul mixturii, în functie de productivitatea instalatiei.
Verificarea calitătii stratului bituminos executat se va face pe o placă de minimum (40x40) cm pentru fiecare 7.000 m 2
suprafată executată (conform AND 605-2013:1997/C1:1998) pe care se vor determina următoarele caracteristici:
 la toate tipurile de mixturi asfaltice, pentru stratul de uzură si stratul de legătură:
- densitatea aparentă
- absorbtia de apă
- gradul de compactare
aceste caracteristici trebuie să fie conforme cu cele din tabelul 14.
Tabelul nr. 14
Compactarea mixturii asfaltice
Se realizeaza cu compactoare cu rulouri netede si/sau compactoare cu pneuri, prevazute cu dispozitive de
vibrare adecvate, astfel incat sa se obtina gradul de compactare.
Pentru obtinerea gradului de compactare prevazut se determina, pe un sector experimental, numarul optim de treceri ale
compactoarelor ce trebuie utilizate, in functie de performantele acestora, de tipul si grosimea straturilor executate din mixturi
asfaltice.
Incercarile de etalonare a atelierului de compactare si de lucru al acestuia, vor fi efectuate sub responsabilitatea unui
laborator autorizat, care se efectueze in acest scop, toate incercarile pe care le va considera necesare.
Metoda de compactare va fi considerata satisfacatoare daca se obtine pe sectorul experimental gradul de compactare:
nr Tipul stratului absortie de apa% grad de compactare
crt %minim
1 mixtura asfaltica stabilizata 2.....6 97
2 beton asfaltic rugos BAR 16m 4......7 97
BAR 16
3 beton asfaltic BA8, BA12.5, BA16, BAPC16 2.....5 97
4 beton asfaltic deschis BAD20, BAD25, BADPC25, 3......8 96
BADPS25
5 Anrobat bituminos 2........10 96

Controlul executiei si receptia lucrarilor

Controlul calitatii executiei stratului de baza din mixturi asfaltice implica:


 controlul calitatii materialelor;
 controlul prepararii si punerii în opera a mixturii;
 controlul calitatii stratului executat.
Verificari obligatorii

 Verificarea fiecarui aparat din dotarea echipamentului de asternere inaintea pornirii, cat si pe parcursul functionarii
acestuia.
 Verificarea temperaturii mixturii asfaltice.

Mixturile asfaltice trebuie sa aiba la asternere si compactare, in functie de tipul liantului, temperaturile conform tabelului de mai
jos:

VERIFICARI TIP MIXTURA ASFALTICA


-Mixturi asfaltice pentru stratul de uzura:-mixtura asfaltica
stabilizata:MAS8, MAS 12.5, MAS16
-mixtura asfaltica poroasa-MAP16
-beton asfaltic rugos- bar16
-beton asfaltic:BA 8, BA 12.5, BA 16
-beton asfaltic cu pietris concasat:BAPC 16
Mixturi asfaltice pentru stratul de legatura:
-beton asfaltic deschis:BAD 20, BAD 25
-beton asfaltic deschis cu pietris concasat:BADPC 25
-beton asfaltic deschis cu pitris sortat:BADPS 25
Mixturi asfaltice pentru stratul de baza:
-anrobat bituminos cu criblura:AB 16, AB25
-anrobat bituminos cu pitris concasat si min 35%criblura ABPCC 16,
ABPCC 25
-anrobat bituminos cu pitris concasat ABPC 25
-anrobat bituminos cu pitri sortat ABPS 25

1. Temperatura atmosferica AND605/2014


MIN 10°C 1 det/zi
2. Temperatura mixturii la asternere AND605/2014 min 1 det./ la fiecare transport
35/50........150°
50/70 ......145°C
70/100 ....140°C
3. Temperatura mixturii la inceputul compactarii AND605/2014 min 1 det./ la fiecare transport
35/50........145°
50/70 ......140°C
70/100.....135°C
4. Temperatura mixturii la sfarsitul compactarii AND605/2014 min 1 det./ zi
35/50........110°
50/70........110°C
70/100.....100°C
Verificari
 Verificarea procesului tehnologic de executie a stratului bituminos:
-pregatirea stratului suport:zilnic, la inceperea lucrarii pe sectorul respectiv
-temperatura mixturii asfaltice la asternere si compactare:cel putin de dou ori pe zi la compactare cu respectarea
metodologiei impuse de SR EN 12697-13;
-modul de executie a rosturilor:zilnic;
-tehnologia de compactare(atelier de compactare, numar de treceri):zilnic;
- Verificarea respecatrii compozitiei mixturilor asfaltice prestabilita, prin analize de laborator efectuate de laborator de
santier:- granulozitatea amestecului de agregate naturale si filer la iesirea din malaxor, inainte de adaugarea liantului:zilnic sau
ori de cate ori se observa o calitate necorespunzatoare a mixturilor asfaltice;
- Continutul minim obligatoriu de materiale concasate:la inceputul fiecarei zile de lucru;
- Compozitia mixturii asfaltice(compozitia granulometrica si continutul de bitum)prin extractii, probe de mixturi prelevate
de la malaxor si asternere:zilnic.
- Verificarea calitatii mixturii asfaltice, prin analize de laborator efectuate de un laborator autorizat pe probe de mixtura
asfaltica:1proba/400tone mixtura fabricata dar cel putin una pe zi, care se determina:
- Compozitia mixturii asfaltice;
- Caracteristici fizico mecanice
 Verificarea calitatii straturilor executate din mixturi asfaltice
-Verificarea calitatii stratului se efectueaza prin prelevarea de epruvete:
- carote D=200mm pentru determinarea rezistentei la ornieraj
- carote D=100mm sau placi de min 400x400 sau carote de D=200mm pentru determinarea grosimii
straturilor, a gradului de compactare si absortie, precum si a compozitiei-la cererea beneficiarului;
-Verificarea compactarii stratului, se efectuctueaza prin determinarea gradului de compactare in situ, prin incercari nedistructive
sau prin incercari de laborator pe carote.
-Verificarea grosimii stratului, a absortiei de apa si a compozitiei.
 Verificarea elementelor geometrice:
- verificarea indeplinirii conditiilor de calitate pentru stratul suport si fundatie conf.STAS 6400;
- verificarea grosimii stratului, in functie de datele inscrise in rapoartele de incercare intocmite la incercarea probelor din stratul
de baza executat;
- verificarea profilului transversal-se face cu echipamente adecvate omologate;
-verificarea cotelor profilului longitudinal:-se face in axa cu ajutorul unui aparat topografic de nivelment sau cu o grinda rulanta
de 3m lungime, pe minim 10% din lungimea

CONDITII TEHNICE DE CALITATE ALE ÎMBRĂCĂMINTEI EXECUTATE

CARACTERISTICILE SUPRAFETEI ÎMBRĂCĂMINTEI

Îmbrăcămintea bituminoasă cilindrată la cald trebuie să îndeplinească conditiile din tabelul 16.
Tabelul nr. 16
Caracteristica Conditii de admisibilitate Metoda de încercare
Planeitatea în profil longitudinal.1) Indice de
planeitate, IRI, m/km:
- drumuri de clasă tehnică I…II < 2,5 Reglementări tehnice în vigoare
- drumuri de clasă tehnică III < 3,5 privind măsurători cu analizorul
- drumuri de clasă tehnică IV < 4,5 de profil longitudinal (APL)
- drumuri de clasă tehnică V < 5,5
Uniformitatea în profil longitudinal.1) Denivelări
admisibile măsurate sub dreptarul de 3 m, mm
- drumuri de clasă tehnică I si < 3,0
străzi de categoria tehnică I…III AND 605-2013
- drumuri de clasă tehnică II si
străzi de categoria IV în alte zone decât cele < 4,0
din zona rigolelor)
- drumuri de clasă tehnică III…V < 5,0
Rugozitatea2)
- Rugozitatea cu pendulul SRT, unităti SRT:
 drumuri de clasa tehnică I…II > 80 STAS 8849
 drumuri de clasa tehnică III > 70
 drumuri de clasa tehnică IV…V > 60
- Rugozitatea geometrică, HS, mm:
 drumuri de clasa tehnică I…II > 0,7 STAS 8849
 drumuri de clasa tehnică III > 0,6
 drumuri de clasa tehnică IV…V > 0,55
- Coeficient de frecare (GT): Reglementări tehnice în vigoare cu
 drumuri de clasa tehnică I…II > 0,95 aparatul de măsură Gip Tester
 drumuri de clasa tehnică III…V > 0,7
Aspect fără degradări sub Vizual
formă de exces de bitum,
Omogenitate. Aspectul suprafetei
fisuri, zone poroase,
deschise, slefuite

NOTE 1 - Planeitatea în profil longitudinal se determină fie prin măsurarea indicelui de planeitate IRI, fie prin măsurarea
denivelărilor sub dreptarul de 3 m. Uniformitatea suprafetei de rulare în profil longitudinal se verifică în axă la drumuri si în axă
si la rigole la străzi.

2 - Rugozitatea se determină fie prin măsurări cu pendulul SRT, fie prin măsurarea rugozitătii geometrice HS. În caz
de litigiu se determină rugozitatea cu pendulul SRT.
Determinarea caracteristicilor suprafetei îmbrăcămintei se efectuează în termen de o lună de la executia acestora,
înainte de data receptiei la terminarea lucrărilor.

ELEMENTE GEOMETRICE SI ABATARI LIMITĂ

Verificarea elementelor geometrice include si îndeplinirea conditiilor de calitate pentru stratul suport si fundatie, înainte
de asternerea mixturilor asfaltice, în conformitate cu prevederile STAS 6400.
Grosimea straturilor trebuie să fie cea prevăzută în profilul transversal tip din proiect.
Verificarea grosimii îmbrăcămintii se face în functie de datele înscrise în buletinele de analiză întocmite pe baza
încercării probelor din îmbrăcămintea gata executată, iar la aprecierea comisiei de receptie prin maximum două sondaje pe km,
efectuate la 1 m de marginea îmbrăcămintii.
Abaterile limită locale admise în minus fată de grosimea prevăzută în proiect, pentru fiecare strat în parte, pot fi de
maximum 10%. Abaterile în plus nu constituie motiv de respingere a lucrării.
Lătimile straturilor vor fi cele prevăzute în proiect. Eventualele abateri limită locale admise pot fi de maximum +50 mm.
Pantele profilului transversal si ale celui longitudinal sunt indicate în proiect.
Abaterile limita admise la pantele profilelor transversale pot fi cuprinse în intervalul +5 mm/m, atât pentru stratul de
legatură cât si pentru stratul de uzură la drumuri si în intervalul +2,5 mm/m pentru străzi cu mai mult de 2 benzi pe sens.
Abaterile limită locale la cotele profilului longitudinal sunt de +5 mm, fată de cotele profilului proiectat si cu conditia respectării
pasului de proiectare prevăzut.

RECEPTIA LUCRĂRILOR

RECEPTIA PE FAZE DETERMINANTE

Receptia pe faze determinante, stabilite în proiectul tehnic, privind straturile de legatură si de uzură, se vor efectua
conform Regulamentului privind controlul de stat al calitătii în constructii aprobat cu HG 272/94 si conform Procedurii privind
controlul statului în fazele de executie determinante, elaborată de MLPAT si publicată în Buletinul Constructiilor volumul 4 din
1996.

RECEPTIA PRELIMINARĂ (LA TERMINAREA LUCRĂRILOR)

Receptia preliminară a lucrărilor de către beneficiar se efectuează conform Regulamentului de receptie a lucrărilor în
constructii si instalatii aferente acestora, aprobat cu HG 273/94.
Comisia de receptie examinează lucrările executate fată de documentatia tehnică aprobată si de documentatia de
control întocmită în timpul executiei.
Verificarea uniformitătii suprafetei de rulare se face conform pct. 20.5.
Verificarea cotelor profilului longitudinal se face în axa drumului pe minimum 10% din lungimea traseului.
La străzi cota în axă de verifică în proportie de 20% din lungimea traseului, iar cotele rigolelor, pe toată lungimea
traseului în punctele de schimbare ale declivitătilor.
Verificarea grosimii se face ca la punctul 21.1 si pe probe ce se iau pentru verificarea calitătii îmbrăcămintii.
Evidenta tuturor verificărilor în timpul executiei lucrărilor face parte din documentatia de control a receptiei preliminare.
În perioada de verificare a comportării în exploatare a lucrărilor definitive, care este de un an de la data receptiei
preliminare a îmbrăcămintii, toate eventualele defectiuni ce vor apare se vor remedia de către Antreprenor.

RECEPTIA FINALĂ
Receptia finală se va face conform Regulamentului aprobat cu HG 273/94 dupa expirarea perioadei de verificare a
comportării în exploatare a lucrarilor definitive.

SEMNALIZARE RUTIERAMARCAJE SI INDICATOARE RUTIERE

Metode de executie
. Generalitati
Toate marcajele rutiere trebuie sa fie conforme cu cele mai noi editii de reglementari romanesti pentru siguranta circulatiei si
orice revizuiri ale acestora.
Toate marcajele rutiere trebuie amplasate in locurile si trebuie sa aibe culoarea, latimea si tipul indicate in plansele de executie,
doar daca nu este altfel specificat de proiectant.
Cand executantul instaleaza marcajul rutier, trebuie sa inceapa cu linia intrerupta de pe mijloc si cu linia de la inceputul ultimilor
3 m de banda, in sensul de a mentine un ciclu de 12m in lungul drumului. Linile de oprire, sagetile, cuvintele si simbolurile
trebuie sa apara fara linii sau intreruperi.
Toate caile circulatiei si orice marcaj rutier intermediar sau dinainte existent sters prin frezare la rece sau prin operatii de
refacere a suprafetelor, cu exceptia liniilor laterale, trebuie inlocuite cu tipul de material de marcaj indicat in plansele de
executie, nu mai tarziu dacat sfarsitul aceleiasi zi.
Daca liniile laterale sunt specificate, acestea trebuie inlocuite in maxim 5 zile calendaristice de la momentulcand au fost sterse.
Marcajul rutier trebuie inlocuit in aceeasi configuratie ca si marcajul anterior, daca nu este altfel indicat in plansele de executie
sau dispus de proiectant. La propunerea executantului, pe cheltuiala acestuia, pot fi executate lini de marcaj temporar pentru
liniile centrale si pentru liniile de separare a benzilor de circulatie, asa cum este descris mai jos, pentru o perioada nu mai mare
de cinci zile calendaristice, pana cand se va marca cu marcajul final.
Pe perioada operatiunilor executantului, nu mai mult de un km de drum, in urma operatiunilor, trebuie sa fie nemarcat. la
sfarsitul fiecarei zile de lucru, trebuie executate marcaje temporare, astfel inca, in combinatie cu marcajele existente sau
marcajele executate mai inainte,intreg proiectul sa fie marcat.
Pe trei sau mai multe benzi de drum, cu zona de trecere intre ele nemarcata, toate marcajele trebuie sa fie conforme cu
marcajul de scurt timp si trebuie amplasat, asa cum este indicat in plansele de executie
Marcajele intermitente trebuie sa fie de o lungime minima de 1200mm si cu un ciclu de 12 m. Pe doua sau trei benzi de drum
cu circulatie din ambele sensuri si fara o zona de trecere marcata, toate marcajele galbene de linie centrala trebuie inlocuit, cu
marcaj temporar cu galben pe ambele laturi.
Liniile de marcaj albe de pe liniile de urcare trebuie inlocuite cu marcaj temporar cu alb pe o singura latura.
Marcajele temporare trebuie amplasate la aproximativ 12 m interval si trebuie sa fie conforme cu cerintele de marcaj temporar.
La proiectele de resuprafatare, cand stratul alaturat al resuprafatarii nu a fost asternut si linia centrala existenta sau linia de
separare a benzilor au fost sterse, trebuie executat un marcaj temporar pe stratul mai inalt.
Orice marcaj temporar stricat, dizlocat sau lipsa, inainte ca marcajul rutier sa fie executat, trebuie inlocuit de executant fara nici
un cost din partea Investitorului.
Benzi prefabricate de marcaj rutier
Benzile de marcaj prefabricate trebuie amplasate asa cum este indicat in plansele de executie sau dupa cum este dispus de
proiectant.
Sagetile, cuvintele si simbolurile trebuie sa fie albe si sa fie formate dintr-o singura bucata, mai multe bucati sau benzi de
material de benzi.
Banda trebuie incrustata in suprafata asfaltului, de catre compactarea finala sau alta compactare, asa cum este aprobat de
catre producatorul benzi.
Toate compactarile trebuie terminate inainte ca temperatura suprafetei sa scada sub 50ºC.
. Marcaj rutier termoplastic
Pregatirea suprafetei Suprafata carosabila pe care urmeaza sa fie aplicat marcajul termoplastic trebuie sa fie curata si uscata.
Chiar daca carosabilul este vizibil uscat, umezeala poate fi prezenta in interior, intr-o cantitate suficienta pentru a afecta fixarea.
Daca fixarea scade datorita excesului de umezeala, operatiunile de marcare trebuie oprite, pana cand carosabilul este uscat.
Marcajul aplicat nu trebuie sa aibe mai mult de 5 procente din suprafata cu gauri, goluri sau basici.
Suprafata carosabila trebuie inspectata pentru a fi curata, pentru a nu avea ramasite sau alte contaminari ale suprafetei ce
urmeaza a fi marcata si acestea trebuie indepartate.
Marcajul rutier existent, incluzand toate tipurile de marcaj temporar, care pot impiedica o aderenta mecanica intre termoplastic
si carosabil, trebuie indepartate prin metode aprobate de catre proiectant.
Orice component de protejare a betonuluitrebuie indepartat.
Limitari de temperature
Suprafata carosabilului pe care se va asterne materialul termoplastic trebuie sa aibe o temperatura minima de 15o C.
Temperatura aerului trebuie sa fie cel putin 10⁰ C pe perioada operatiunilor de marcare. Temperatura suprafetei carosabilului
si temperatura aerului trebuie determinate, inainte de inceperea fiecarei zile, in care se fac operatii de marcare si oricand este
cerut de catre proiectant.
Aplicarea Amorsei
Amorsa trebuie aplicata pe suprafete bituminoase cu o vechime de mai mult de doua luni si pe toate suprafetele de beton.
Amorsa nu este necesara pentru suprafete bituminoase noi, decat daca este recomandat de catre producatorul materialului
termoplastic.
O suprafata bituminoasa noua este acea suprafata care nu este mai veche de doua luni. Amorsa trebuie aplicata si pastrata, in
concordanta cu recomandarile producatorului de material termoplastic.
Aplicarea termoplastica
Materialul termoplastic de marcaj trebuie sa fie scos in afara suprafetei de carosabil.
Materialul termoplastic de marcaj, care se foloseste pentru suprafete bituminoase noi trebuie sa fie alchidic termoplastic.
Materialul care se foloseste pentru alte suprafete, decat pentru cele noi poate fi alchidic, hidrocarbon sau epoxidic.
Temperatura materialului termoplastic in timpul aplicarii trebuie sa fie 204-218⁰ C pentru materialul alchidic sau hidrocarbon si
232-260⁰ C pentru material epoxidic. Temperatura materialului termoplastic trebuie verificata la punctual de executie, cu un
termometru calibrat, la inceputul fiecarei zile de marcare, dupa care materialul a fost adaugat in dispozitivul de dispersie, dupa
ce apar intarzieri in operatiunile de marcare si oricand este cerut de catre proiectant.
Materialul termoplastic alchidic nu trebuie incalzit peste 224⁰ C. Materialul termoplastic hidrocarbon nu trebuie incalzit peste
232⁰ C. Trebuie incalzita numai o cantitate de material care poate fi folosita in timp de patru ore.
In nici un caz, nici un fel de material termoplastic nu trebuie incalzit mai mult de 4 ore latemperatura maxima de aplicare,
incluzand incalzirea initiala.
Nici un material nu trebuie reincalzit mai mult de doua ori.Materialele care nu respecta aceste conditii vor fi response
.Benzile de asfalt trebuie sa fie in concordanta cu benzile standard asa cum este indicat in plansele de executie.
Executantul trebuie sa inceapa liniile de mijloc si liniile de despartire a benzilor la sfarsitul ultimei benzi existente de 3 m, in
sensul de a mentine un ciclu de 12 m in lungul carosabilului.
Benzile termoplastice de tip alchidic pentru despartirea benzilor sau marcajelor centrale, pentru suprafetele de carosabil noi,
trebuie sa fie amplasate la sfarsitul fiecarei zi de resuprafatare a carosabilului, daca acesta este deschis traficului.
Daca acostamentele nu se vor resuprafata, aplicarea benzilor marginale poate fi intarziata pentru maxim 3 zile sau pana cand
acostamentul este resuprafatat,
in functie de care operatie se executa mai devreme.
Marcajele finisate trebuie sa aibe margini bine definite si deviatiile laterale nu trebuie sa depaseasca 25mm in 30m. Grosimea
minima a marcajelor termoplastice trebuie sa fie de 3 mm si maxim 5 mm.
Grosimea se va masura, pentru filmul ud, exceptand cazul cand Proiectantul poate masura grosimea, prin aplicarea unei benzi
inainte de a aseza materialul termoplastic si apoi indepartand banda respective se poate masura grosimea. Stricaciunile
marcajului rutier cauzate de oparatiunile
Executantului, incluzand resuprafatarea acostamentelor, trebuie reparate sau inlocuite fara nici un cost suplimentar.
Benzi prefabricate indepartabile de marcaj rutier.
Marcajul indepartabil pentru linii marginale, linii centrale, linii de oprire si linii despartire a benzilor, trebuie sa fie, asa cum sunt
indicate in plansele de executie sau dupa cum este indicat de catre Proiectant.
Indepartarea marcajului de pe carosabil Indepartarea marcajului de pe carosabil, in limitele proiectului, se va efectua asa cum
este prezentat in plansele de executie. marcarea pavajului a fi indepartata in intregime, spre satisfactia Proiectantului, cu
afectarea minima a pavajului. Nu se va lasa suprafata de pavaj curatata, cu o imagine care ar putea deruta directionarea
circulatiei.
Orice exces de deteriorare, curatare in pavaj, va fi reparat pe cheltuiala executantului.
Controlul calitatii pentrureceptie
Lucrarile trebuie sa aibe dimensiunile, liniile si inclinarile indicate in plansele de executie si trebuie evaluate prin inspectie
vizuala si prin incercari specifice, asa cum este cerut de autoritatile nationale romanesti specifice.
Marcajul rutier termoplastic Marcajul rutier termoplastic trebuie inspectat continuu pentru calitatea acoperirii.
Marcajele trebuie sa aibe margini taiate curate. Microbilele de sticla trebuie sa fie uniforme pe intreaga suprafata a marcajului.
Adezivitatea la carosabil trebuie sa fie verificata cu un cutit sau cu un instrument similar. Marcajul nu trebuie sa fie indepartabil
de pe suprafetele de beton.
Marcajul poate fi indepartat de pe suprafetele bituminoase; oricum rezidurile din materialul bituminous trebuie luate impreuna cu
materialul de marcaj.
Daca initial liniile de marcaj termoplastic nu asigura reflectivitate pe timp de noapte sau daca marcajul nu are grosimea sau
culoarea ceruta,
Executantul trebuie sa,frezeze suprafata cu defecte pentru a reduce grosimea medie la 1,25mm sau mai putin, fara nici un cost
din partea Beneficiarului.
Executantul trebuie apoi, fara nici un cost din partea Beneficiarului, sa aplice material termoplastic suplimentar, pana la
grosimea totala specificata si sa asigure o suprafata cu reflectivitate uniforma. daca marcajele nu sunt conforme cu prescriptiile
pentru orice alt motiv,
Marcaje rutiere cu vopsea pe baza de email si solventi organici
Marcajul rutier cu vopsea trebuie inspectat continuu pentru calitatea acoperirii. Culoarea alba nu trebuie sa aibe alte nuante,
furnizand o opacitate si vizibilitate buna, atat sub lumina naturala cat si artificiala.
Microbilele de sticla trebuie sa fie uniforme pe intreaga suprafata a marcajului. Vopseaua trebuie sa adere la suprafata pe care
este asternuta. Daca initial liniile de marcaj cu vopsea nu asigura reflectivitate pe timp de noapte saudaca marcajul nu are
grosimea sau culoarea ceruta
Generalitati
Descriere
Aceste lucrari constau in furnizarea si instalarea indicatoarelor rutiere, prevazute in plansele de executie.
Documente de referinta
1. Legea 10/1995 Legea privind caliea in constructii
2. SR 1848/1-2008 Siguranta circulatiei. Indicatoare rutiere. Clasificare, simboluri si amplasare.
3. SR 1848/2-2008 Siguranta circulatiei. Indicatoare rutiere. Prescriptii tehnice
4. SR 1848/3-2008 Siguranta circulatiei. Indicatoare rutiere. Scriere, mod de alcatuire
5. SR 1848/5-2004 Siguranta circulatiei. Semnale luminoase pentru dirijarea circulatiei. Cerinte tehnice pentru calitate
. 6. Toate standardele si normele in vigoare mentionate mai departe in acest caiet de sarcini Lista nu este limitativa.
Materiale Indicatoare
Toate indicatoarele trebuie sa fie conforme cu legislatia romaneasca pentru semnalizare pe drumuri publice.
Toate literele, numerele, sagetile, simbolurile, marginile si alte trasaturiale mesajelor indicatoarelor trebuie sa fie cele prevazute
in plansele de executie sau dupa cum este aprobat de catre proiectant.
Orice indicator care nu este detaliat in plansele deexecutie trebuie sa fie conform cu seria standardelor SR 1848.
Toate materialele trebuie sa fie conforme cu prevederile acestor specificatii, cu plansele de executie si cu prevederile speciale.
Confectiile si materialele trebuie sa fie noi.
Noile confectii si materiale trebuie sa fie aprobate de proiectant si trebuie incluse in lista beneficiarului pentru materiale
aprobate.
Aprobarea articolelor de pe lista nu il absolva pe Executant de responsabilitatea pentru instalare.
Utilaje
Utilajele, dispozitivele si instalatiile folosite pentru manipularea materialelor si executarea oricaror parti din lucrare atunci cind
sunt gasite nesatisfacatoare, trebuie schimbate si imbunatatite asa dupa cum este cerut.
Toate utilajele, dispozitivele, instalatiile si containerele folosite trebuie tinute curate si in conditii satisfacatoare de functionare.
La solicitarea Executantului proprietarul utilajelor trebuie sa prezinte toate informatiile referitoare la caracteristicile tehnice ale
utilajului, asa cum au fost date de producator, cat si numarul de masini similare. Aceste informatii trebuie coralate cu
capacitatea utilajelor necesare, rezultand din graficul de esalonare a lucrarilor.
Metode de executie
Fundatii pentru socluri si stalpi Instalatii prinse cu suruburi
La executia fundatiilor, pentru capetele soclurilor suportilor de Indicatoare, pentru suportii de indicatoare din tevi de otel si
pentru stalpii cu baza prinsa in suruburi, trebuie folosit un beton aprobat. Fundatiile trebuie executate doar daca conditiile de sol
permit ca excavarea sa fie facuta cu linii precise ale fundatiei si cu cofraj de fundatie catre fata verticala nedistructiva a
pamantului
. In toate cazurile, partea de sus de 300mm a fundatiei, masurata de la nivelul terenului finisat in jos trebuie cofrata.
Fundatiile trebuie sa fie executate in pamant stabil si la o adancime minima, potrivit planselor de executie.
Umplutura trebuie sa fie bine compactata cu maiuri mecanice si trebuie avut grija sa nu se deterioreze betonul finisat.
Umplutura trebuie adusa pana la nivelul pamantului finisat. Suruburile de ancorare trebuie sa fie bine prinse, intr-o pozitie
corecta, stranse deasupra de un cadru, pe parcursul betonarii.
Fundatia indicatoarelor din otel tubular
Fundatia indicatoarelor tubulare pentru montarea indicatoarelor inalte include scheletul, in consola sau de tip fluture, terminat cu
stalpi, grinzi, catarge, accesorii ale indicatoarelor,lumini de semnalizare si alte accesorii specifice.
Toate materialele din otel trebuie sa fie galvanizate dupa fabricatie.
Toate sudurile trebuie curatate mecanic, inainte de a fi galvanizate.
Pentru acesti suporti nu vor fi cerute plansele de executie de atelier.
Stalpii de otel conici si grinzile trebuie sa fie un tub continu, fabricat pentru o anumita lungime din tole de otel, cu o sudura
continua in sens longitudinal.
Dupa fabricatie, materialul trebuie sa aibe o rezistenta la intindere de 330 Mpa. Bratele de otel drepte trebuie sa fie de tip
standard sau tevi foarte grele, cu dimensiunile si inclinatiile indicate in plansele de executie.
Materialele galvanizate trebuie manipulate, astfel incat sa se evite deteriorarea suprafetelor.
Montarea Indicatoarelor
Depozitarea Indicatoarelor Indicatoarele aprovizionate potrivit prevederilor din proiect, trebuie depozitate in afara terenului si
trebuie acoperite, astfel incat sa intruneasca aprobarea Proiectantului.
. Certificatul fabricantului
Executantul trebuie sa furnizeze proiectantului si executantului , inainte de montarea Indicatoarelor, certificatul de calitate al
producatorului, in concordanta cu legislatia romaneasca.
Montarea Indicatoarelor
Stalpii indicatoarelor trebuie montati vertical si la anumite linii pentru a fi la acelasi nivel, la un unghi potrivit cu carosabilul, si cu
o claritate asa cum este specificat in plansele de executie.
Marginile expuse ale mortarului trebuie finisate pentru a prezenta o suprafata curata.
Indicatoarele montate trebuie sa prezinte o suprafata neteda, plata, variind dar mai mult de 9mm de la 1,2m de la linia dreapta
plasata in pozitia de dinainte de montarea semnului. Indicatoarele de pe stalpii de semnalizare din trafic si luminatoarele trebuie
montate cu scoabe sau clame asa cum este indicat in plansele de executie sau aprobat de proiectant.
Curatarea finala
Inainte de receptie, executantul trebuie sa aduca la conditiile dinaintea inceperii lucrului toate proprietatile, atat publice cat si
private, in spatiile care au fost deranjate sau distruse din cauza executiei lucrarilor.
Controlul calitatiipentru receptie
Lucrarile trebuie sa fie executate avand dimensiunile, liniile si inclinatiile indicate in plansele de executie si trebuie sa fie
evaluate prin inspectie vizuala si prin verificari specifice, conform norme

TEHNOLOGIA PRIVIND SEMNALIZAREA RUTIERA

Domeniu de aplicare
Art. 1. Prezenta tehnologie stabileşte criterii generale de alegere (în funcţie de performanţă) şi punere în operă a sistemelor de
protecţie pentru sporirea siguranţei circulaţiei pe autostrăzi, drumuri şi lucrări de artă (poduri, ziduri de sprijin, etc.). Prevederile
normativului sunt armonizate cu prevederile standardelor române din seria: SR EN 1317.
Sistemele de protecţie a autovehiculelor au rolul de a diminua, pe cât este posibil, urmările accidentelor rutiere. Acestea se
aplică la:
- protecţia persoanelor implicate şi/sau a zonelor de la marginea drumului care necesită protecţie sau a circulaţiei de pe
contrasens în cazul drumurilor cu două sau mai multe benzi pe sens;
- protecţia pasagerilor autovehiculelor în urma părăsirii părţii carosabile, de exemplu în caz de răsturnare sau în caz de
coliziune cu obstacolele situate pe marginea părţii carosabile.
În scopul de a menţine şi de a îmbunătăţi siguranţa circulaţiei, proiectarea unui drum necesită, pe anumite sectoare şi în
anumite locuri, instalarea unor dispozitive care să împiedice vehiculele şi pietonii să pătrundă în zone periculoase.
Sistemele de protecţie se clasifică astfel:
a) dispozitive de protecţie a vehiculelor:
- parapete de siguranţă, parapete de siguranţă pentru lucrări de artă, atenuatori de şoc,
- extremităţi/racordări,
- paturi de oprire.
b) dispozitive de protecţie pentru pietoni:
- parapete pietonale.
Sistemele de protecţie la drumuri sunt încadrate în clase de performanţă la şoc, conform SR EN 1317-2, pe baza rezultatelor
încercărilor efectuate în conformitate cu criteriile de acceptare a încercărilor la impact (şoc) şi cu metodele de încercare pentru
parapetele de siguranţă.
Parapetele de siguranţă au drept scop reţinerea (oprirea) şi redirecţionarea vehiculelor pe partea carosabilă în condiţii bune de
siguranţă pentru ceilalţi utilizatori ai drumului, în anumite limite de viteză, masă şi unghi de lovire (conform SR EN 1317-2),
precum şi de a asigura dirijarea pietonilor şi a altor utilizatori ai drumului.
Diferitele niveluri de performanţă a parapetelor de siguranţă permit beneficiarilor să specifice clasa de performanţă a unui
parapet de siguranţă, ce urmează a fi amplasat.
. Atenuatorii de şoc sunt proiectaţi pentru a reduce impactul vehiculului cu un obiect mai rezistent. Aceştia, conform
normativului, pot fi de tip redirectiv (R) care reţin şi redirecţionează vehiculele şi nedirectiv (NR) care reţin dar nu
redirecţionează vehiculele. Se admite doar utilizarea atenuatorilor de şoc de tip redirectiv (R).
Criteriile luate în considerare la amplasarea parapetelor de siguranţă se referă la:
-clasa tehnică a drumului,
-amplasamentul acestuia,
-configuraţia terenului,
- prezenţa unor structuri vulnerabile,
-zone adiacente periculoase,
-condiţii meteorologice locale nefavorabile (ceaţă frecventă, fum, etc.).
Calitatea fabricaţiei, instalarea şi durabilitatea produselor sunt criterii de siguranţă importante care se iau în considerare la
utilizarea dispozitivelor de protecţie.
Alte tipuri de dispozitive care se montează pe drum (balustrade, dispozitive de protecţie împotriva orbirii, stâlpii indicatoarelor,
dispozitive rutiere, etc.) nu fac obiectul prezentului normativ. Se recomandă, însă, ca acestea să nu influenţeze funcţionalitatea
sistemelor de protecţie a autovehiculelor şi să nu constituie un pericol pentru pasageri sau alţi participanţi la trafic.
Prevederile normativului se adresează investitorilor, proiectanţilor, executanţilor de lucrări, specialiştilor cu activitate în
domeniul construcţiilor atestaţi/autorizaţi în condiţiile legii, precum şi organismelor de verificare şi control (verificarea şi/sau
expertizarea proiectelor, verificarea, controlul şi/sau expertizarea lucrărilor).
Generalitati
Obiect
Prezenta tehnologie se refera la procurarea si montarea parapetelor deformabile de tip foarte semigreu, avand constructia din
elemente metalice Parapetul deformabil de tip semigreu, se executa din elemente metalice, conform STAS 1948 / 1 -1991.
Prevederi generale
Confectionarea parapetilor, calitatea acestora trebuie sa corespunda prevederilor standardelor in vigoare. Furnizorul va asigura
prin mijloace proprii efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini
Modul de lucru in conditii de trafic al parapetelor dupa montare. Comportarea si rezistenta parapetelor la socurile produse prin
eventuala lovire a lor de catre unele autovehicule, depind de unghiul de incidenta la impact. Parapetele se amplaseaza, in profil
transversal, in afara latimii platformei langa bordura. Sau pe ziduri de sprijin Comportamentul corect al parapetului de siguranta
depinde de: - continuitatea rezistentei sirului de elemente de glisare, la solicitarea longitudinala la tractiune care apare in timpul
impactului cu un autovehicul; - inaltimea corecta a sirului de elemente de glisare si lungimea suficienta a parapetului pentru a
asigura izolarea longitudinala necesara unei eficiente corespunzatoare. Lungimile minime pe care se amplaseaza parapetele
trebuie sa depaseasca cu minim 10 m, la fiecare din capete obstacolul izolat. În aceasta lungime nu sunt incluse tronsoanele de
parapet cu inaltime variabila de la capete. - incastrarea ferma a stalpilor, in special a celor din apropierea extremitatilor
parapetului; - existenta unei legaturi flexibile (amortizor soc) intre glisiera si stalp; În timpul socului stalpii se indoaie, se
desprind de distantieri si glisiera se deformeaza, vehiculul fiind astfel redirijat de catre glisiera, care se comporta ca o curea. 3
B.
Executia elementelor si subansamblelor ce compun parapetele deformabile din elemente metalice Parapetul deformabil de
tip semigreu,, este un tip de parapet din elemente metalice, cu doua randuri de elemente de glisare (glisiere sau lise, conform
STAS 1948/1, asamblate intre ele cu buloane, fixate pe un stalp metalic de sustinere, printr-un etrier din profil metalic si
amortizor de soc.
Conditii tehnice de executie a glisierelor
Materialul de baza Glisierele se vor confectiona de regula cu lungimea standard de 6,20 m. Glisierele se executa dintr-un otel
OL 37 ale carui caracteristici din punct de vedere al compozitiei chimice permit galvanizarea prin imersie in baie de zinc topit.
Pozitia, forma si dimensiunile gaurilor Axele gaurilor pentru buloanele de legatura a elementelor de glisare trebuie sa se
execute prin perforare.
Zincarea elementelor de glisare Se executa prin imersie la cald. Grosimea nominala a acoperirii, la cald = 80 microni (6
gr./dm.p) si grosimea minima de 60 microni ( 4,25 gr./ dm.p ) 2.1.6 Pasivarea elementelor de glisare Este operatia de protectie
impotriva coroziunii si se executa conform STAS nr. 7222- 90, tabel 1, pct.B.
Conditii tehnice de executie a stalpilor si a celorlalte accesorii de montaj a parapetelor
Materialul de baza Stalpii se vor executa din profil IE 10 laminat la cald, la lungimea de 1770mm. Amortizorul de soc, etrierul
metalic ambutisat, buloanele de prindere a liselor si buloanele de prindere a amortizoarelor de soc pe stalpi se vor executa
conform detaliilor din proiect.
Zincarea stalpilor si a celorlalte accesorii de montaj a parapetilor Zincarea stalpilor ca si a glisierelor precum si a celorlalte
accesorii se executa prin imersie la cald. Grosimea nominala a acoperirii, la cald = 80 microni ( 6 gr. / dm.p ) si grosimea
minima de 60 microni ( 4,25 gr./ dm.p ). Amortizorul de soc, etrierul metalic ambutisat, buloanele, piulitele si saibele vor fi
zincate prin depunere electrolitica din clasa 10- 20 microni. 4
Etapele de montare a parapetelor deformabile din elemente metalice Lucrarile de montaj ale parapetelelor deformabile
elestice din elemente metalice si a panourilor antiorbire constau in: -identificarea, trasarea zonelor pe sectorul de strada unde
urmeaza sa se monteze parapetele si studierea posibilitatii incastrarii ferme a stalpilor, toate acestea se vor face in prezenta
executantului impreuna cu beneficiarul; - marcarea si masurarea la distante din 3,00 in 3,00m pentru executarea sapaturilor
(manuala sau cu utilajul) a locasurilor necesare pentru montarea stalpilor metalici de sustinere a parapetelor la distanta
stabilita, din sectorul de strada aferent; - nivelarea suprafetei terenului din zona de lucru daca este cazul pentru pregatirea
montarii parapetilor; - executia locasurilor cu dimensiunea de 0,50m x 0,50m si cu o adancime a santului de h = 1,15m pentru
montarea stalpilor metalici din profil IE 10; - montarea stalpilor se va face in locasurile executate prin prinderea acestora in
beton, in medie se va folosi o cantitate de 8,5 mc beton / 100 ml parapet montat; - materialul folosit va fi beton de ciment de
tipul B 200; - stalpii se executa din profil de tip IE 10 cu lungimea totala h = 1770 mm din care lungimea de 1100 mm se va
prinde in beton (lucrare ascunsa) urmand ca pe diferenta de 670mm ramasa la partea superioara sa se monteze lisele
confectionate din tabla ambutisata; - se va respecta cota de inaltime h = 1,15m pentru fiecare stalp in parte la sapatura cat si
respectarea cotei de 1100mm stalp montat in beton; - pe stalpii metalici de tip IE 10 se vor prinde lisele din tabla ambutisata; -
intre principalele elemente stalp metalic – lisa se vor interpune amortizorul de soc si etrierul metalic, asamblate prin suruburi
conform STAS 1948 / 1-1991 (fig. 10); - executantul lucrarii va fi obligat dupa montajul parapetelor sa aplice pe toata suprafata
din ambele fete, un strat de grund, pe lisa si pe stalpii de sustinere, iar apoi un strat de vopsea anticoroziva de culoare rosu –
alb, fiecare culoare fiind aplicata intercalat pe cate o portiune de 3,00m lisa; Nota: Operatia de vopsire se va efectua numai
daca parapetii metalici nu sunt zincati. Suportul de fixare panouri antiorbire este un element de asamblare (bride, suruburi,
piulite, saibe), utilizate pentru fixarea balizei de profilul omega din componenta parapetului

TEHNOLOGIE PRIVIND LUCRARI DE SUSTINERE DIN GABIOANE

GENERALITATI
Lucrarea se masoara la m3 de beton si piatra puse in opera. Gabioanele au urmatoarele caracteristici:
- sunt structuri elastice, capabile sa reziste in bune conditii la oricare tip de solicitare;
- sunt structuri la care deformatia limitata nu este un defect ci un factor functional, care confirma conlucrarea tuturor
elementelor constructiei fara sa reduca rezistenta acesteia;
- sunt structuri drenante.
Executia lucrarilor de sustinere din gabioane comporta urmatoarele operatiuni:
1. executia platformei de lucru;
2. executia sapaturii si sprijinirea malurilor sapaturilor;
3. executia fundatiei;
4. executia elevatiei;
DESCRIEREA OPERATIUNILOR
Executia platformei de lucru
Platforma de lucru va fi amplasata conform proiectului.
Platforma de lucru va avea dimensiunile din proiect si va fi realizata din balast sau piatra sparta.
Executia sapaturii si sprijinirea malurilor sapaturii
Sapatura se face pe tronsoane altemante de maxim 6 m lungime, in ordinea stabilita prin proiect.
Saparea pamantului - se executa mecanizat si manual, necesitand si sprijinirea malurilor pentru evitarea posibilitatilor de
declansare a unor fenomene de instabilitate. Sprijinirile pot fi din lemn sau metalice si se executa odata cu saparea.
In pamanturi cu infiltratii de apa sprijinirile se executa continuu cu dulapi verticali suprapusi (al doilea rand de dulapi se
suprapune peste rosturile primului rand de dulapi) sau cu palplanse, astfel incat sa se formeze un perete etans.
Cand executarea sapaturilor impiica dezvelirea unor reteie subterane existente (apa, gaze, electrice, etc.) ce raman in
functiune, trebuiesc luate masuri pentru protejarea acestora impotriva deteriorarii. Daca aceste reteie nu se cunosc si apar pe
parcursul executarii sapaturii. se vor opri lucrarile si se va anunta beneficiarul pentru a lua masurile necesare.
La terminarea sapaturii se va intocmi un proces verbal de verificare a cotei de fundare si a naturii terenului de fundare.
Betonarea fundatiilor
In cazul fundatiilor din beton, betonarea acestora se face imediat dupa terminarea sapaturilor, turnandu-se aderent la peretii
sapaturii rezultate.
- Turnarea betonului de clasa prevazuta in proiect se realizeaza fara intrerupere, in straturi de 20-50 cm.
Executia elevatiei
Operatiunile principale pentru realizarea elevatiei din gabioane sunt:
- confectionarea cosurilor pentru gabioane;
- realizarea zidariei de piatra in cutiile confectionate.
Confectionarea gabioanelor
Gabioanele se confectioneaza din plasa de sarma zincata Z 50x3,15x1000, 1500, 2000 - STAS 2543 corespunzator
cu latimea gabionului de 1000,1500, 2000 mm.
Pentru a asigura indeformabilitatea gabionului, el se intareste cu cadre din otel beton 012- 16 mm protejate cu vopsea
anticoroziva si ancore (legaturi) din sarma zincata 0 4 mm.
Plasele, cadrele si gabioanele se leaga intre ele cu sarma moale zincata 0 = 2,8 mm.
Umplerea gabioanelor se face cu piatra bruta negeliva sau piatra de rau cu dimensioni cuprinse intre 120-250 mm
zidita, uscata, bine impanata.
Umplerea gabioanelor este facuta, de regula pe loc, prin aranjarea pietrei brute sau a bolovanilor in cosurile de sarma
care sunt dispuse alaturat si legate unele de altele cu sarma.
Cand gabioanele sunt confectionate in afara amplasamentului lor deflnitiv, antreprenorul trebuie, inainte de inceperea
executiei lucrarilor, sa supuna aprobarii reprezentantului beneficiarului mijloacele de incarcare, transport, de ridicare si asezare
pe amplasament a gabioanelor.
Realizarea zidariei de piatra in cutiile confectionate
La aranjarea pietrei in gabioane, se va cauta in masura posibilitatii, ca paramentul sa fie realizat cu piatra cu
dimensiunile mai mari.

MATERIALE UTILIZATE
Apa - trebuie sa indeplineasca conditiile din STAS 790 daca nu provine din reteaua publica.
Cimentul - Pentru prepararea betoanelor se va utiliza cimentul dat prin reteta la betonul specificat in proiectul de executie.
Agregatele - La prepararea betoanelor monolite se va utiliza balast, nisip, pietris, care trebuie sa corespunda calitativ
prevederilor STAS 1667, STAS 4606, SR 662.
Betoane
Betonul simplu - Calitatea betoanelor utilizate se va stabili de proiectant in functie de conditiile de lucru si de sarcinile la care
este supus.
Compozitia betonului se stabileste pe baza de lncercari preliminare, folosindu-se materialele aprovizionate.
La stabilirea retetei se va tine seama de capacitatea si tipul betonierei, de umiditatea agregatelor, iar pe timp friguros
se va tine seama de temperatura materialelor componente si a betonului.
Dozarea materialelor folosite pentru prepararea betoanelor se face in greutate.
Folosirea plastifiantilor, antrenatorilor de aer, etc. se admite numai cu aprobarea beneficiarului.
Umiditatea agregatelor se verifica zilnic, precum si dupa fiecare schimbare de stare atmosferica.
In timpul turnarii trebuie asigurat ca betonul sa umple complet form el e in care este turnat, patrunzand in toate
colturile si nelasand locuri goale.
Betonul adus in vederea turnarii nu trebuie sa aiba agregatele segregate. In perioada dintre preparare si turnare se
interzice adaugarea de apa in beton.
Cosuri pentru gabioane
- Cosurile pentru gabioane se confec^ioneaza din plasa de sarma zincata
Z 50x3,15x1000, 1500, 2000 - STAS 2543 corespunzator cu latimea gabionului de 1000, 1500, 2000 mm.
- Cadrele care asigura nedeformabilitatea cosurilor sunt confectionate din otel beton 012- 16 mm protejate cu vopsea
anticoroziva si ancore (legaturi) din sarma zincata 0 4 mm.
- Plasele, cadrele si gabioanele se leaga intre ele cu sarma moale zincata 0 2,8 mm (Znl 2,8 STAS 889).
Piatra
La executia zidariei se va folosi piatra provenita din roci cu structura omogena, compacta. Nu se admite folosirea
pietrei din roci argiloase sau marnoase. Pentru executia zidariilor uscate se va folosi numai piatra de cariera. Se recomanda ca
piatra sa fie extrasa inaintea iernii care precede punerea ei in lucru.
Forma pietrei brute este neregulata, apropiata de cea paralelipipedica.
Conditiile de calitate pe care trebuie sa le satisfaca piatra sunt urmatoarele: piatra trebuie sa fie dura, avand marca
minimum 100, negeliva, prezentand muchii vii la cioplire si dand un sunet clar la lovire cu ciocanul; nu se admit crapaturi, zone
alterate, strivite sau cuiburi de materii minerale care se dezagrega usor,
Rezistenta pietrei lagelivitate se determina conform STAS 1667.
Zidaria uscata din piatra bruta
Zidaria uscata se executa manual. Se recomanda piatra bruta mare.
La executarea zidariei uscate pietrele se aseaza pe lat, in randuri cat mai orizontale, astfel ca sa reazeme intre ele pe
o suprafata cat mai mare, iar volumul golurilor sa fie cat mai
Pietrele se impaneaza intre ele cu pietre mai mici de forma corespunzatoare care se introduc in goluri.
Asezarca pietrelor se face astfel ca sa fie asigurata tasarea rosturilor verticale pe minimum 10 cm.
Pietrele care se intrcbuinteaza la executarea unui strat trebuie sa fie cat mai uniforme ca rezistenta si densitate.
O atentie deosebita se va acorda asezarii pietrelor la parament, prin alternarea pietrelor cu coada scurta cu cele cu
coada lunga.
Pentru fetele exterioare se folosesc pietre mai mari.
VERIFICAREA CALITATII
Platforma de lucru
Se verifica:
- respectarea elementelor geometrice in plan si profil transversal;
- realizarea platformei cu materiale corespunzatoare (prevazute in proiect);
- semnalizarea punctului de lucru.
Saparea si sprijinirea malurilor sapaturii Se va verifica in raport cu prevederile proiectului:
- pozitia in plan;
- dimensiunile fundatiilor;
- masurile de protectia muncii, de siguranta a circulatiei;
- verificarea sprijinirilor conform prevederilor din fisele tehnologice;
- concordanta intre situatia reala pe teren si datele tehnice prevazute in proiect.
Betonarea fundatiei
Se fac verificari atat la betonul proaspat cat si la eel intarit:
- realizarea vibrarii betonului;
- temperatura betonului proaspat care la punerea in opera trebuie sa fie mai mare de 5°C;
- calitatea betonului proaspat - prin recoltari de probe;
- lucrabilitatea betonului;
- la statia de betoane se ia cate o proba pe schimb si tip de beton;
- calitatea betonului pus Tn lucrare se va aprecia tinand cont de concluziile analizei efectuate asupra rezultatelor
incercarii, probclor de verificare a clasei si a interpretarilor rezultatelor mcercarilor nedistructive sau pe carote;
- se va urmari si durata maxima de transport a betonului functie de temperatura si calitatea cimentului.
Realizarea elevatiei
Se verifica:
- Se vor verifica cosurile din plasa, ca dimensiune, confectionare si asezare pe radierul de beton si montare in elevatie,
in conformitate cu prevederile proiectului de executie.
- Pentru asigurarea calitatii si functionalitatii lucrarilor de sprijinire cu gabioane, pe tot parcursul executiei se vor verifica
dimensiunile in plan si sectiune, calitatea materialelor puse in opera.
Toate aceste verificari se fac conform Indicativ NE 012, aprobat de MLPAT cu ordinul nr. 59/N din 24 august 1999 si in
conformitate cu Legea nr. 10/95 si in baza unui "Program pentru controlul calitatii lucrarilor" de comun acord intre proiectant,
beneficiar, constructor . La toate aceste verificari se incheie: proces verbal de lucrari ascunse, proces verbal de receptie
calitativa sau proces verbal.

Data: …………..2018

Operator economic,

(semnatura autorizata si stampila)