3 Statii Pompare

3.
STATII DE POMPARE
MONTAJ SI PUNERE IN FUNCTIUNE ECHIPAMENTE - STATII DE POMPARE
Generalități
Prezentul document are scopul de a pune la dispoziţia investitorului şi a executantului informaţiile tehnice
necesare efectuării lucrărilor de procurare - montaj echipamente şi conducte în staţiile de pompare. Conţine:
- condiţii tehnice necesare realizării lucrărilor de montaj;
- etape de execuţie a lucrărilor de montaj;
- condiţii de execuţie a lucrărilor de verificare şi probe;
- modul de aplicare a sistemului de protecţie anticorozivă;
Execuţia montajului echipamentelor
Montarea electropompelor
Staţiile de electropompe apă uzată menajeră sunt prevăzute cu echipamente fabricate în mod curent în
producţia de serie. Montajul echipamentelor se va executa cu respectarea prescripţiilor fabricantului (consemnate în
cărţile tehnice) şi a cotelor din desenele de montaj (faza DDE). Racordurile dintre echipamente şi instalaţia de
conducte se realizează prin flanşare.
Datorită acestui aspect, trebuiesc respectate cotele de montaj faţă de partea de construcţie pentru a se putea
monta cu uşurinţă garniturile şi şuruburile şi pentru evitarea apariţiei solicitărilor mecanice (tensiuni) în corpul
pompelor.
Montarea electropompelor implică parcurgerea următoarelor etape:
a) organizarea lucrărilor de montaj, care cuprinde:
- amenajarea platformei de depozitare (destinată depozitării şi verificării părţilor componente ale
echipamentelor precum şi deconservarea lor înaintea începerii montajului);
- accesul (care trebuie să asigure posibilitatea transportului echipamentelor de pe platforma de depozitare
până la locul de montaj precum şi condiţiile necesare pentru ajungerea personalului la locul de montaj).
- locul de montaj (care trebuie să asigure condiţiile necesare realizării montajului în mod corespunzător din
punctul de vedere al calităţii lucrărilor executate, al normelor de protecţie a muncii şi al condiţiilor de lucru).
b) pregătirea fundaţiei, curăţirea părţilor filetate a şuruburilor de fundaţie, a găurilor filetate şi nefiletate din
plăcile de bază;
c) trasarea axelor fundaţiei şi verificarea cotelor de nivel;
d) identificarea echipamentului (în conformitate cu documentaţia de montaj elaborată de proiectant), preluarea
cărţii tehnice, verificarea stării de conservare (conform cărţii tehnice), verificarea şi preluarea certificatelor de calitate
şi întocmirea formelor de preluare la montaj;
e) curăţirea suprafeţelor plăcii de bază ce vin în contact direct cu betonul.
Nu se vor folosi solvenţi deoarece reziduul poate împiedică aderenţa.
f) montarea plăcii de bază, efectuându-se totodată controlul planeităţii acesteia (cu ajutorul nivelei) si a
intregului grup de pompare.
Orizontalitatea se va realiza prin strângerea piuliţelor şuruburilor de fundaţie. Se verifică în permanenţă
orizontalitatea reajustând cât este necesar, până când piuliţele sunt complet strânse şi placa de bază este orizontală.
g) verificarea sensului rotirii arborelui motorului (cu ajutorul unui comparator);
h) strângerea buloanelor de prindere şi întocmirea formelor (conform cerinţelor tehnologice);
i) pregătirea capetelor ştuţurilor conductelor în vederea racordării acestora la circuitele prevăzute în
documentaţie şi verificarea stării de curăţenie interioară a echipamentelor şi circuitelor de racord.
j) conservarea echipamentelor începând cu perioada de montare în instalaţie şi până la terminarea montajului.
Execuţia montajului instalaţiilor de conducte

Instalaţiile tehnologice de conducte au fost concepute astfel încât să asigure schemei toate funcţiunile
necesare şi sunt constituite din elemente de serie, standardizate şi aflate în fabricaţia curentă a furnizorilor de
specialitate.
În principiu, montarea instalaţiilor tehnologice cu conducte implică parcurgerea următoarelor etape:
- studierea documentaţiei de montaj şi organizarea execuţiei montajului;
- verificarea stării fizice a conductelor şi fitingurilor şi identificarea acestora în conformitate cu desenele de
montaj şi a schemelor izometrice, implicit verificarea materialelor după certificatele de calitate emise de furnizori;
- trasarea, debitarea, şanfrenarea capetelor tronsoanelor, alinierea şi centrarea traseelor de conducte,
întocmirea fişelor de măsurători, după sudarea prin puncte a tronsoanelor de ţeavă şi controlul formei geometrice a
îmbinărilor realizate;
- efectuarea cordoanelor de sudură (conform tehnologiei alese. La executarea îmbinărilor ţeavă-placă
tubulară prin sudare, se vor folosi tehnologii omologate, conform SR EN ISO 15614-8:2003 sau prescripţiilor tehnice
CR-7, colecţia ISCIR. Tehnologia de sudare se elaborează de executantul lucrării pe baza datelor din proiect şi
stabileşte fluxul tehnologic pe operaţii, parametrii de lucru şi operaţii de control interfazic, confirmate de organul CTC,
cu respectarea prevederilor din I27-82 (tabel 5), precum şi cerinţele din "Normativ privind calitatea îmbinărilor sudate
din oţel ale construcţiilor civile, industriale şi agricole indicativ C150-99/ 81N/ 05.10.1999 "
Conform prevederilor I 27-'82, sudorii care execută îmbinări de clasă de calitate III vor fi atestaţi conform SR EN 287-
1 + A /1999 iar pentru clasa de calitate IV vor fi verificaţi conform prevederilor ordinului IGSIC nr. 4/1981.
3. STATII DE POMPARE
Executarea sudurilor se va face cu respectarea SR EN ISO 13920-98, privitoare la clasele de execuţie, formele şi
dimensiunile rosturilor de sudare şi la abaterile limită la dimensiuni fără indicaţii de toleranţă.
Sudurile se vor realiza în clasa a IV-a de calitate. Verificările îmbinărilor sudate se fac în scopul punerii în evidenţă
a mărimii şi frecvenţei defectelor în raport cu limitele de acceptabilitate ale clasei de calitate prescris. Verificările şi
încercările sudurilor se fac de către personal numit prin grija unităţii executante, pentru asigurarea calităţii sudurilor.
Sudurile se vor verifica conform SR EN 970-1999, prescripţiile tehnice CR6 , CR8, CR4 - colecţia ISCIR şi instrucţiunii
I 27-82. Controlul sudurilor efectuate se va realiza 100% vizual.
- alinierea şi centrarea la poziţie a subansamblurilor armătorilor, compensatorilor şi fitingurilor, urmată de
imbinarea subansamblelor circuitelor;
- verificarea fişelor de măsurători şi montarea definitivă urmată de montarea suporţilor provizorii, apoi
verificarea realizării pantelor tehnologice;
- blocarea suporţilor şi pregătirea circuitelor în vederea efectuării probei hidraulice;
- efectuarea probei hidraulice de etanşeitate, în scopul depistării şi remedierii eventualelor defecte constatate;
Amintim că toate lucrările de montaj se vor executa cu materiale noi, ce corespund standardelor în vigoare.
Efectuarea lucrărilor de verificări şi probe

Lucrările de realizare a verificarilor și probelor, cuprind următoarele etape:
- verificarea vizuală a realizării montajului echipamentelor instalaţiilor de conducte în conformitate cu
prevederile proiectelor de montaj elaborate de proiectant;
- efectuarea probei de presiune cu apă;
- efectuarea remedierilor eventualelor defecţiuni evidenţiate în timpul lucrărilor de probe.
Aplicarea sistemului de protecţie anticorozivă

Aplicarea sistemului de protecţie anticorozivă se face numai după remedierea tuturor defecţiunilor
evidenţiate în timpul executării lucrărilor de probe. Conductele metalice aparente din camine se vor proteja
anticoroziv prin grunduire și vopsire, iar conductele metalice izolate termic se vor proteja anticoroziv prin grunduire.
Protectia anticorozivă a conductelor se va executa după efectuarea încercărilor de presiune.
Pregătirea suprafetei ce urmează a fi protejată se realizează prin curățire, spălare și ștergere pentru îndepărtarea
murdăriei și impurităților grosiere acumulate în perioada de montaj.
După ce suprafața elementului metalic a fost curățată, se va executa protectia anticorozivă în sistem epoxidic care
constă dintr-un strat de grund și doua de vopsea. Pentru pregătirea suprafetei suport, a materialelor și tehnica de
aplicare a acestora se vor respecta prevederile din Fișele tehnice care însoțesc produsele necesare acestui sistem
de protecție anticorozivă.
Verificarea calitătii sistemului de protectie anticorozivă acoperirii se face pe faze tehnologice: curătire, grunduire,
vopsire. Verificările efectuate în timpul aplicării straturilor se referă la calitatea materialelor de protecție conform Fișei
tehnice a produsului și Certificatului de calitate care-l însotesc la livrare;
Pregătirea grundului/vopselei înainte de aplicare și la aplicarea succesivă a stratelor de acoperire;
EXPLOATARE
Stația de pompare este proiectată pentru pomparea apelor reziduale. Stațiile de pompare sunt stații de
pompare de tip cheson cu două camere, cu pompe cu instalare uscată. Construcția stațiilor de pompare este
compactă și constă din camere umede și uscate, pompe, sisteme de separare a particulelor solide, conducte sub
presiune și panou de control. În stațiile de pompare sunt utilizate două pompe cu instalare uscată, astfel încât stația
de pompare rămâne funcțională chiar și în cazul efectuării operațiilor de mentenanță sau a defectării uneia dintre
pompe.
Pompele funcționează alternativ și sunt controlate de panoul de comandă, instalat în dulapul de comandă al
stației de pompare. Cu ajutorul senzorului de nivel sunt stabilite nivelurile, pe baza cărora sunt determinate pornirea
și oprirea pompelor.
Deschiderea și închiderea capacului stației de pompare
Pentru deschiderea capacelor din plastic, oțel inoxidabil sau aluminiu, trebuiesc rotite șuruburile de fixare
în sens invers acelor de ceasornic. Utilizați cheia, inclusă în setul de livrare a stației de pompare. Capacul poate fi
fixat într-o poziție deschisă la un unghi de 90°. Pentru închiderea capacului, poziționați-l în poziția inițială și rotiți
șuruburile de blocare în sensul acelor de ceasornic utilizând aceeași cheie. Capacele din fontă se deschid cu o bară
metalică. Acesta este introdusă în priza capacului, ridicându-l în sus.
Deschiderea platformei de siguranță
Partea mobila a platformei este echipată cu lanțuri de ridicare din oțel inoxidabil. Înainte de instalarea sau
scoaterea pompelor, platforma trebuie deschisă cu ajutorul lanțurilor de ridicare.
În cazul în care stația de pompare este inactivă în timpul iernii, stația de pompare și conductele interioare
trebuie să fie golite de apă pentru a evita înghețarea acestora. Pentru golirea conductelor interioare, deschideți
capacele clapetelor de sens și scurgeți apa din conducta sub presiune.
Înainte de a porni pompele pentru prima dată, conexiunile cu șuruburi din interiorul stației de pompare trebuie
verificate și strânse, dacă este necesar.
PORNIREA POMPELOR
1. Înainte de a porni pompele, trebuie să vă asigurați că vanele de pe conductele de refulare, care sunt
situate în stația de pompare, poziționate dupa pompe, sunt în poziție deschisă.
2.La setarea nivelurilor de pornire/oprire ale pompelor, trebuie să vă asigurați că pompa se oprește înainte
ca nivelul apei sa ajungă la aspirația pompei și pompele să rămână fără apă.
3. Pentru pompele cu un motor în trei faze, verificați direcția de rotație a rotorului înainte de a porni pompa!
De regulă, direcția de rotație este marcată pe carcasa pompei. Dacă direcția de rotație a pompei este incorectă,
atunci și ordinea de conectare a fazelor este incorectă. Pentru schimbarea acesteia este necesar să conectati corect
firele de fază. În timpul verificării, fiți atent și evitați vătămarea ce poate proveni de la rotorul în mișcare. Pompele nu
trebuie să funcționeze niciodată în gol. În acest caz, este necesara întreruperea imediata a funcționarii automatizării!
Darea înexploatare a instalaţiilor

Această etapă cuprinde:
- verificarea tuturor documentelor care atestă parcurgerea tuturor etapelor prezentate mai sus
- verificarea execuţiei montajului în teren în conformitate cu prevederile proiectului;
- efectuarea probei de funcţionare a instalaţiei, pe parcursul acesteia urmărindu-se încadrarea funcţionării
instalaţiei în parametrii.
Condiții de execuție a lucrărilor

La execuţia instalaţiei se vor respecta indicaţiile şi condiţiile tehnice cuprinse în desenele de montaj şi
Normativele C204-80 şi C150-84, precum și cele cuprinse în STAS 11111-86 - Abateri limită pentru dimensiuni fără
indicaţii de toleranţă. Sudurile vor fi executate şi verificate în clasa III sau IV conform condiţiilor tehnice din desenele
de montaj şi execuţie şi C-228-88 şi vor fi verificate în conformitate cu prevederile în vigoare (I27-82, CR-7-ISCIR,
SR EN ISO 15614-8:2016, C 150-99).
Executarea protecţiei anticorozive se va face în conformitate cu prevederile T403/46 - "Normă tehnică.
Protecţia anticorozivă pentru echipamente hidromecanice" şi ale instrucţiunilor C139-87. Tehnologia de execuţie va
fi stabilită de către executanţi, cu respectarea obligatorie a condiţiilor prescrise în desenele de execuţie (cote,
dimensiuni, materiale, abateri, tip sudură, grad de prelucrare etc.).
Lucrari de probe si verificari
Verificări
Toate verificările anterioare montajului şi prealabile recepţiei se vor efectua în conformitate cu prescripţiile
în vigoare (PE003 si C 204-80) şi a caietului de sarcini. Verificările etanşeităţii sistemului de conducte funcţionând
sub presiune se vor face hidraulic. Toate materialele ce se vor folosi pentru realizarea instalaţiilor hidromecanice
sunt considerate convenţional noi.
Se va verifica vizual aspectul materialelor ce se vor pune în operă (ţevile, flanşele, fitingurile) cele care
prezintă defecte nu vor fi puse în operă. Se va verifica existenţa certificatelor de calitate pentru materiale. Se verifică
dacă montajul s-a executat în conformitate cu desenele de montaj. Se verifică încadrarea lucrărilor de montaj în
cotele prevăzute în desenele de montaj. Pentru echipamente, se verifică respectarea condiţiilor impuse prin
instrucţiunile si normele tehnice de montaj întocmite de proiectantul de specialitate.
Presiunea de probă va fi 1,5 x presiunea de lucru. Anterior umplerii, tronsonul de conductă probat va fi
curățat la interior. Umplerea de probă cu apă se va face astfel încât să se asigure complet evacuarea aerului din
interior. Ridicarea presiunii se face treptat, fără şocuri.
Încercarea de presiune se consideră reuşită dacă, după trecerea intervalului de 15 min. de la realizarea presiunii de
probă, presiunea nu a scăzut mai mult de 5% din valoarea presiunii de probă, şi nu apar scurgeri vizibile de apă.
Rezultatele obţinute în cadrul probei de presiune se vor consemna în procesul verbal de lucrări. Succesul de etanşare
constituie condiţie de acceptare la probele de punere în funcţiune a instalaţiei.
Proba de presiune hidraulică

La terminarea montajului instalaţiilor de conducte acestea se vor proba din punct de vedere al rezistenţei şi
etanşeităţii. Proba de presiune va certifică capacitatea sistemelor de a funcţiona în limitele parametrilor de exploatare
şi fiabilitate proiectaţi. Proba de presiune hidraulică se va executa pe tronsonul de refulare cuprins între punctul de
racord la reţeaua exterioară şi echipament verificând circuitul la valorile de presiune indicate, cu blindarea legăturilor
cu echipamentele (nu se verifică echipamentele ci doar conductele) şi a punctului de racord cu reţeaua exterioară.
La executarea lucrărilor de probe se va respecta Legea 10/1995 privind calitatea în construcţii şi precum şi
prevederile Normativului I 12-78. Valoarea presiunii de probă:
- pentru instalaţia de conducte de refulare
P = 1,5 x Pregim
Înainte şi pe parcursul lucrărilor de probe, se vor respecta următoarele condiţii:
- tronsoanele de conducte supuse probei vor fi curatate la interior ;
- se va asigura accesul pentru vizitare a întregului tronson probat. În acest scop, se vor îndepărta toate
materialele ce ar putea împiedica controlul şi se va asigura posibilitatea de acces pentru personal;
- umplerea cu apă a tronsoanelor se va face astfel încât să se asigure completa evacuare a aerului din interior;
- fluidul de lucru va fi apa curată, fără particule în suspensie, la o temperatură cuprinsă între +50 C şi +300 C;
- ridicarea presiunii se va face treptat, fără şocuri. La fiecare treaptă se va menţine presiunea atâta timp cât
este necesar verificării întregului tronson probat, dar nu mai puţin de 10 minute.
Încercarea de presiune se consideră reuşită dacă, după trecerea intervalului de 10 minute de la realizarea
presiunii de probă, valoarea presiunii pe manometrul de probă nu a scăzut cu mai mult de 5% din valoarea presiunii
de probă şi nu au apărut scăpări vizibile de apă.
Dacă pe parcursul efectuării probelor se ivesc defecţiuni, se întrerup lucrările de probe şi se remediază
defecţiunile. După efectuarea remedierilor, se reiau de la început lucrările de probe. Rezultatele lucrărilor de probe
vor fi consemnate în procese verbale de receptie Pe lângă alte date, acestea vor conţine obligatoriu şi următoarele:
- data încercării;
- valoarea presiunii de încercare şi timpul de menţinere la presiunea de probă;
- rezultatele obţinute (inclusiv defecţiunile constatate şi remedierile efectuate);
- concluzii;
- semnăturile comisiei de probe.
După efectuarea cu succes a probei hidraulice, se vor realiza racordurile finale la echipamente, fiind interzisă
orice intervenţie (modificare) a respectivului circuit până la punerea în funcţiune. Organizaţia de montaj va lua măsuri
de protecţia muncii pe toată durata probelor. Personalul care efectuează probele va fi calificat şi special instruit.
Perimetrul de execuţie a lucrărilor de probe va fi îngrădit şi va fi prevăzut cu plăcuţe de avertizare.
Se interzice accesul în perimetrul de lucru al persoanelor neautorizate. Personalul care efectuează probele va avea
instructajul de NTSM făcut şi va fi instruit asupra modului de funcţionare a instalaţiei. La execuţia lucrărilor de probe
se vor respecta prevederile cuprinse în Normativul de verificări, încercări şi probe privind montajul, punerea în
funcţiune şi darea în exploatare a instalaţiilor energetice ind. 30-2-1970.
Condiții de recepție și probe tehnologice la terminarea montajului

Pentru recepţia lucrărilor de montaj, executantul va prezenta Investitorului următoarele documente:
- proces verbal de preluare a construcţiei pentru efectuarea montajului
- procese verbale de efectuare a probelor;
investitorul va verifica execuţia lucrărilor pe teren în conformitate cu proiectul de montaj. Ultima etapă, înainte de
darea în exploatare a instalaţiei, este efectuarea probei de funcţionare, în care se poate urmări încadrarea instalaţiei
în parametrii indicaţi în proiect.
ÎNTREȚINERE TEHNICĂ
În absența defecțiunilor, se recomandă efectuarea unei inspecții vizuale și funcționale la următoarele intervale:
• stații de pompare pentru clădiri industriale și publice - la fiecare 3 luni;
• stații de pompare în zonele rezidențiale - la fiecare 6 luni.
Următoarea procedură de întreținere este recomandată cel puțin o dată pe an:
1. Verificarea funcționării vanelor din interiorul stației de pompare. Închideți si deschideți o data vanele.
2. Curățarea părții interioare a clapetelor de sens de resturile și depozitele acumulate. Pentru a face acest
lucru, închideți vanele de deasupra clapetelor si apoi înlăturați capacul clapetelor.
3. Curățarea camerei de distribuție de la intrare. Pentru a face acest lucru, inchideti vana cutit de pe conducta
de intrare si deschideti trapa pentru curățarea camerei de distribuție
4. Curățarea separatoarelor de particule solide.
– Închideți vanele sertar dinainte si de după separator.
– Deconectați conducta intermediară dintre separator și pompă și scoateți filtrul.
– Curățați separatoarele de particulele solide.
– Reinstalați sita și conducta intermediară.
5. Spălați sub presiune pereții camerei umede si înlăturați depunerile de pe fund. Pentru a face acest lucru,
deschideți ușa de acces a camerei umede.
6. Curățați senzorii de nivel de depuneri, verificați vizual starea cablurilor de alimentare a pompei și a
conexiunilor echipotențiale la componentele metalice ale stației de pompare (scară etc.).
7. Repararea sau înlocuirea elementelor defecte!
De regulă, căminul și structurile interne ale stației de pompare nu necesită întreținere ulterioară. Întreținerea
tehnică a pompelor se efectuează în conformitate cu instrucțiunile producătorului (fișa tehnică). În caz de funcționare
a pompelor sub performanța declarată sau când apar zgomote, care nu au fost auzite în timpul funcționării pompelor
atunci când acestea erau noi, se recomandă luarea măsurilor de depanare pentru a evita eventualele defecțiuni ale
pompelor în viitor. Este necesar să solicitați consultanță de la Grundfos Service pentru remedierea pompelor.
SIGURANȚĂ
1. Angajatorul personalului de întreținere al stației de pompare trebuie să instruiască personalul de
întreținere cu privire la pericolul de electrocutare și gazele toxice și să-l asigure cu mijloacele necesare de
protecție.
2. Înainte de începerea lucrărilor de întreținere tehnică a stației de pompare este necesar să opriți
pompele de pe panoul de control!
3. Înainte de intrarea în stația de pompare, aceasta trebuie ventilată timp de cel puțin 5 minute!
4. Pe scara de serviciu a stației de pompare, concomitent se poate afla o singură persoană și un astfel de
angajat nu trebuie să aibă obiecte grele și complexe în circulație.
5. Este interzisă utilizarea unei pompe obișnuite pentru pomparea uleiului, a benzinei sau a altor lichide
explozive. Într-un mediu exploziv, poate fi utilizată o pompă antiex, dar numai cu un senzor de temperatură.
6. Este strict interzisă efectuarea oricăror lucrări în interiorul stației de pompare singur!
7. În timpul lucrărilor de reparații, este necesar să închideți toate căile de admisie a apei uzate în stația de
pompare!
8. Înainte de punerea în funcțiune a stației de pompare personalul instruit în mod corespunzător trebuie să
verifice respectarea tuturor regulilor de siguranță prescrise. Dispozitivul de împământare, linia neutră și conexiunile
echipotențiale trebuie să corespundă cerințelor în vigoare referitoare la instalațiile electrice și trebuie inspectate de
personalul calificat.
9. La pompa cu ștecher, priza cu împământare trebuie instalată deasupra nivelului apei. Cablul de alimentare
al pompelor fără ștecher, trebuie să fie conectat de un specialist calificat.
10.Cererile de despăgubire nu sunt acceptate în cazul neglijării cerințelor de securitate.
LUCRARI DE INSTALATII ELECTRICE
Dispoziţii generale comune:

Pentru realizarea în bune condiţii a tuturor lucrărilor care fac obiectul investiţiei, executantul (antreprenorul
sau/şi subantreprenorul) va desfăşura următoarele activităţi:
- studierea proiectului pe baza pieselor scrise şi desenate din documentaţie precum şi a legislaţiei,
standardelor şi instrucţiunilor tehnice de execuţie la care se face trimitere, astfel că până la începerea execuţiei să
poată fi clarificate toate lucrările ce urmează a fi executate;
- va sesiza proiectantul în termen legal eventualele neconcordanţe între elementele grafice şi cifrice sau va
prezenta obiecţiuni în vederea rezolvării şi concilierii celor prezentate.
- în timpul execuţiei va asigura aprovizionarea ritmică cu materialele şi produsele cuprinse în proiect în
cantităţile şi sortimentele necesare;
- va asigura forţa de muncă şi mijloacele de mecanizare ritmic, în concordanţă cu graficul de execuţie şi
termenele parţiale sau finale stabilite;
- va respecta cu stricteţe tehnologia de lucru.
Executantul este obligat să păstreze întreaga documentaţie pe baza căreia se execută lucrările respective,
inclusiv dispoziţiile de şantier date pe parcurs, pe şantier, la punctul de lucru, pe toată perioada de execuţie şi
probelor.
Această documentaţie va fi pusa la dispoziţia organelor de îndrumare - control împreună cu procesele
verbale de lucrări ascunse şi documentele CTC care să ateste calitatea materialelor instalaţiilor, celelalte documente
care atestă buna execuţie sau modificările stipulate de proiectant în urma deplasărilor din teren.
Modificările consemnate în Caietul de procese verbale vor fi stipulate şi în partea desenată a documentaţiei,
în scopul cunoaşterii de către beneficiar a elementelor reale din teren la punerea în funcţiune. In caz contrar,
executantul devine direct răspunzător de eventualele consecinţe negative cauzate de nerespectarea documentaţiei.
Condiţii de racord şi condiţii de alimentare cu energie electrică:
Modul de racordare la reţeaua de distribuţie se stabileşte de către furnizorul de energie electrică.
Condiţii generale comune pentru materiale şi echipamente:
Caracteristicile generale ale materialelor şi echipamentelor electrice şi modul lor de instalare trebuie alese
astfel încât să asigure protecţia utilizatorilor şi bunurilor în condiţiile de utilizare date şi ţinându-se seama de
influenţele externe previzibile.
Toate materialele şi echipamentele utilizate în instalaţiile electrice trebuie să corespunda standardelor si
normelor in vigoare si sa se incadreze in clasele de combustibilitate. Materialele si echipamentele noi folosite vor
trebui sa aiba eticheta CE conforn Normativului I7-2011 cap. 3.0.2.
Produsele folosite trebuie sa aiba urmatoarele certificate de calitate:
7 RoHS
- care se refera la restrictionarea substantelor periculoase si nocive, cum ar fi: plumb, mercur, crom
hexavalent, cadmiu substante ignifuge PBB si PBDE, avand ca obiective eliminarea riscului poluarii mediului. ISO
9001:2000
- stabileste cerintele pentru un sistem de management al calitatii atunci cand o organizatie: are nevoie sa
demonstreze capabilitatea sa de a furniza consecvent produse care satisfac cerintele clientului si cerintele
reglementarilor aplicabile, urmareste sa creasca satisfactia clientului prin aplicarea eficace a sistemului, inclusiv a
proceselor de imbunatatire continua a sistemului si prin asigurarea conformitatii cu cerintele clientului si cu cele ale
reglementarilor aplicabile; CE
- in conformitate cu directivele UE, marcajul CE reprezinta aplicarea practica, în cadrul Uniunii Europene, a
caracteristicilor si cerintelor esentiale pentru produse. Aceasta înseamna ca, daca un produs este certificat în baza
acestor cerinte esentiale, el poate fi comercializat pe piata Uniunii Europene.
Toate materialele şi echipamentele electrice trebuie să corespundă standardelor şi reglementărilor în vigoare
şi să fie instalate şi utilizate în condiţiile prevăzute de acestea.
Încadrarea în clase de combustibilitate a materialelor se va face în conformitate cu prevederile
reglementărilor specifice. Toate materialele folosite pentru protecţie (tuburi, plinte, canale), izolare (ecrane), mascare
(plăci, capace, dale), suporturi (console, poduri, bride, cleme) vor fi incombustibile Q (CAI) sau greu combustibile Ci
(CA2a) şi (CA2b).
Materialele şi echipamentele electrice se aleg ţinându-se seama de tensiune, curent şi frecvenţă. Puterea,
curentul de scurtcircuit, factorul de putere, regimul de lucru (continuu) precum şi alte caracteristici particulare vor fi
luate de asemenea în consideraţie la alegerea materialelor şi echipamentelor, conform indicaţiilor producătorilor.
Aparatele şi echipamentele electrice se vor alege cu anumite clase de protecţie împotriva şocurilor electrice,
în funcţie de mijloacele de protecţie aplicate. Caracteristicile materialelor şi echipamentelor electrice, alese în funcţie
de influenţele externe, trebuie să asigure funcţionarea lor corectă cu menţinerea integrităţii lor şi să garanteze prin
aceasta fiabilitatea măsurilor de protecţie împotriva şocurilor electrice în care ele sunt incluse.
Caracteristicile echipamentelor alese trebuie să nu provoace efecte dăunătoare asupra altor echipamente
electrice sau să dăuneze funcţionării sursei de alimentare.
Condiţii de amplasare şi de montare a instalaţiilor electrice. Distanţe minime:
Nu se admite amplasarea instalaţiilor electrice sub conducte sau utilaje pe care poate să apară condens.
Fac excepţie instalaţiile electrice (tuburi, echipamente electrice) în execuţie închisă cu grad de protecţie min. IP 33,
realizate din materiale rezistente la astfel de condiţii (de ex.: cabluri sau cordoane în execuţie grea pentru instalaţii
electrice mobile, aparate cu grad de protecţie min. IP 33, în carcasă din material plastic).
Trebuie evitată amplasarea instalaţiilor electrice pe trasee comune cu acelea ale altor instalaţii sau utilaje
care ar putea să le pericliteze în funcţionare normală sau în caz de avarie.
Condiţii pentru montarea cablurilor electrice:
Traseele de cabluri trebuie alese in asa fel incat sa se realizeze legaturile cele mai scurte si sa se evite pe
cat posibil zonele in care integritatea cablurilor este periclitata. Totodata se va asigura accesul la cabluri pentru lucrari
de montaj, intretinere si reparatii, pentr eventualele inlocuiri de cabluri.
Cablurile utilizate vor fi cu intarziere la propagarea flacarii. Incercarile cablurilor se fac conform indicatiilor
furnizoriilor de cabluri, si a normelor in vigoare.
Razele de curbura minime admise la pozarea cablurilor sunt mentionate de producator. Cablurile vor fi cu
invelis de protectie din material plastic. Cablurile se pozeaza cand temperatura exterioara este peste 5 ºC.
Condiţii de marcare prin culori a conductelor electrice:
Conductele electrice se marchează prin culori pentru identificarea funcţiunii pe care o îndeplinesc în circuitul
respectiv. Marcarea se face prin culoarea izolaţiei, prin tub izolant colorat sau prin vopsire.
In instalatiile electrice marcarea conductoarelor se face conform normativului I7-2011 art. 5.1.4.3.
Condiţii specifice pentru întreruptoare automate
Se interzice modificarea parametrilor tehnici a intreruptoarelor automate folosite in schemele monofilare din
proiect fara acordul proiectantului.
Condiţii specifice pentru tablouri electrice:
La confecţionarea tablourilor de distribuţie se folosesc materiale incombustibile clasa Q (CAI) sau greu
combustibile clasa Ci (CA2a) şi nehigroscopice. Materialele electroizolante utilizate se aleg cu caracteristici
corespunzătoare care să asigure stabilitatea în timp în condiţii de lucru normale şi de avarie în interiorul tablourilor
de distribuţie. Pentru realizarea unor elemente de protecţie împotriva atingerilor directe se admite folosirea de
materiale greu combustibile din clasele Ci (CA2a) şi C2 (CA2b) ( de ex.: măşti din textolit, pertinax, PVC).
Aparatele de protecţie, comandă, separare, elementele de conectare, circuitele de intrare şi plecările din
tablourile de distribuţie se etichetează clar şi vizibil astfel încât să fie uşor de identificat pentru manevre, reparaţii şi
verificări.
Tablourile de distribuţie se montează vertical şi se fixează sigur pentru a se evita vibraţiile.
Condiţii de alegere, de montare şi de alimentare a corpurilor de iluminat
Corpurile de iluminat montate pe stalpii de iluminat se alimenteaza la tensiunea de 230 V, si se vor monta
conform specificatiilor tehnice ale producatorului care a obtinut certificatul de omologare. Corpurile de iluminat
incastrate in pardoseala se alimenteaza la tensiune de 230 V iar corpurile de iluminat submersibile IP 68 se
alimenteaza la tensiunea de 12 V.
Conditii specifice pentru executarea protectiei împotriva accesului la partile active ale instalatiei
electrice:
Instalaţiile electrice se execută astfel încât protecţia împotriva electrocutării prin atingere directă şi indirectă
să fie asigurată prin măsuri, mijloace sau sisteme de protecţie.
Verificarea instalaţiilor electrice de joasă tensiune
In timpul execuţiei se va face de către executant o verificare preliminară a instalaţiei electrice. După
executarea instalaţiei se va face verificarea definitivă, înainte de punerea în funcţiune, pe baza dosarului de instalaţii
de utilizare prezentat la furnizor şi cu solicitarea scrisă a verificării instalaţiei de către acesta.
Verificarea preliminară presupune:
- verificarea înainte de montaj a continuităţii electrice a conductoarelor;
- verificarea după montaj a continuităţii electrice a instalaţiei,
- verificarea aparatelor electrice.
Verificarea definitivă cuprinde:
- verificări prin examinare vizuală;
- verificări prin încercări.
Verificările prin examinări vizuale se vor executa pentru a stabili dacă:
- au fost aplicate măsurile pentru protecţia împotriva şocurilor electrice prin atingere directă (de ex. distanţele
prescrise, bariere, învelişuri) prevăzute în proiect;
- au fost instalate barierele contra focului sau alte elemente care trebuie să împiedice propagarea focului;
- alegerea şi reglajul dispozitivelor de protecţie s-a executat corect, conform proiectului;
-dispozitivele de separare şi comandă au fost prevăzute şi amplasate în locurile corespunzătoare;
- materialele, aparatele şi echipamentele au fost alese şi distribuţiile au fost executate în conformitate cu
condiţiile impuse de influenţele externe;
- culorile de identificare a conductoarelor electrice au fost folosite conform condiţiilor din Normativul I
- conexiunile conductoarelor au fost realizate corect;
- materialele, echipamentele şi utilajele au fost amplasate astfel încât sunt accesibile pentru verificări şi
reparaţii, asigură funcţionarea fără pericole pentru persoane şi instalaţii.
Verificările prin încercări, în măsura în care sunt aplicabile, se vor efectua de preferinţă în următoarea ordine:
- continuitatea conductoarelor de protecţie şi a legăturilor echipotenţiale principale şi secundare;
- rezistenţa de izolaţie a conductoarelor;
- protecţia prin deconectarea automată a alimentării;
- încercări funcţionale pentru echipamente neasamblate în fabrică.
In vederea recepţiei şi dării în exploatare a instalaţiilor de legare la pământ, executantul trebuie să
întocmească şi să predea unităţii de exploatare documentaţia tehnică respectivă, procesul verbal de lucrări ascunse
pentru elementele îngropate, buletinele de verificare şi procesul verbal de recepţie. La recepţia şi darea în exploatare
a instalaţiilor de legare la pământ se efectuează verificarea existenţei unei legături eficiente între priza de pământ şi
elementele legate la pământ.
Procesul verbal de verificare se întocmeşte la recepţie, respectiv la darea în exploatare a instalaţiei şi ori de
câte ori se fac modificări la instalaţie sau se constată defecţiuni. încercările cablurilor la recepţie sau în etape
intermediare înainte de montaj, se fac conform indicaţiilor furnizorului de cabluri (standarde, norme interne, caiete
de sarcini); încercările după montaj şi în timpul exploatării se fac conform - PE 116.
Instalaţiile de iluminat se vor verifica pentru conformitate. Verificarea se va face prin măsurarea parametrilor
luminoşi ai sistemului de iluminat la punerea în funcţiune şi periodic pe parcursul exploatării.
Măsuri individuale şi colective de securitate a muncii la execuţia lucrării
Executantul răspunde de realizarea lucrărilor de instalaţii electrice în condiţii care să asigure evitarea
accidentelor de muncă. în acest scop este obligat:
- să analizeze documentaţia tehnică din punct de vedere al securităţii muncii;
- să aplice prevederile cuprinse în legislaţia de securitatea muncii specifice lucrării;
- să execute toate lucrările, în scopul exploatării ulterioare a instalaţiilor în condiţii depline de securitate a
muncii, respectând normele, instrucţiunile, prescripţiile şi standardele în vigoare;
- să remedieze toate deficienţele constatate cu ocazia probelor şi recepţiei, astfel ca lucrarea executată să
poată fi utilizată în condiţii de securitate maximă posibilă;
- să utilizeze pe şantier măsurile individuale şi colective de securitatea muncii, astfel ca să evite sau să se
diminueze pericolele de accident sau îmbolnăvire profesională;
- să utilizeze pentru manevre şi intervenţii în instalaţiile electrice numai electricieni autorizaţi
Neluarea vreuneia din măsurile prevăzute de dispoziţiile legale referitoare la securitate în muncă sau
nerespectarea de către orice persoană a măsurilor stabilite cu privire la securitate in munca, constituie infracţiune şi
se pedepseşte ca atare.
Factorii de risc de care se va ţine seama la executia lucrării vor fi:
- contactul cu corpurile ascuţite;
- efecte ale curentului asupra organismului prin atingere directă şi indirectă.
Beneficiarul împreună cu executantul vor analiza lucrarea, vor identifica complet toate riscurile şi vor lua
măsuri pentru diminuarea sau evitarea lor.
Faţă de factorii de risc estimaţi pentru execuţia lucrării se impun următoarele mijloace individuale de
securitate in munca:
- casca de protecţie;
- măsuri de protecţie de joasă tensiune;
- încălţăminte de protecţie de joasă tensiune;
- ochelari de protecţie la praf;
- masca / filtru de protecţie la praf;
- salopeta de protecţie.
Personalul de execuţie va utiliza numai utilaje sigure din punct de vedere al securităţii muncii, care au
certificate de conformitate. Sculele vor avea mâner electroizolant. Se vor folosi numai scări electroizolante, iar
personalul trebuie să fie dotat şi să utilizeze echipamentul individual de protecţie, respectând principiul "cel puţin
două mijloace electroizolante înseriate pe calea de curent". Echipamentele portabile şi uneltele manuale utilizate
vor respecta prescriptiile in vigoare. Executantul va utiliza pentru manevre în instalaţii electrice numai personal
autorizat.
Ca mijloace colective de protecţie se recomandă:
- semnalizarea locurilor periculoase şi atenţionarea vizibilă a lor cu plăcuţe de semnalizare;
- instructajul specific şi periodic de securitate in munca, efectuat la locul de muncă;
- elaborarea unor instrucţiuni proprii de securitatea muncii;
- elaborarea şi respectarea unui program de securitate şi sănătate în muncă;
- dotarea locurilor de muncă cu trusă sanitară de prim ajutor;
- controlul permanent în vederea verificării că au fost luate măsurile privind respectarea regulilor de securitate
a muncii, etc.
La manevrele în instalaţiile electrice scoase de sub tensiune se aplica normele in vigoare. Nu se vor face
manevre cu instalaţii electrice aflate sub tensiune.
Toate echipamentele electrice cu tensiuni periculoase trebuiesc legate la instalaţia de legare la conductorul
de protecție.
Montarea echipamentelor electrice şi realizarea instalaţiilor electrice trebuie să se desfăşoare în aşa fel încât
să nu se modifice concepţia de proiectare. în cazuri speciale, modificările trebuie să se facă numai cu acordul scris
al proiectantului.
Măsuri PSI privind execuţia instalaţiilor electrice de joasă tensiune
Nu se vor înlocui disjunctoarele proiectate cu altele de valoare mai mare decât cele prevăzute în proiect
In tablourile de distribuţie se interzice:
- utilizarea clemelor sau conectorilor cu corpul din materiale combustibile la executarea legăturilor electrice
din tablouri;
- legarea directă la bornele tablourilor a motoarelor electrice şi a altor receptoare de energie electrică. La
tablourile capsulate garniturile vor fi în stare bună pentru a asigura etanşeitatea. Se va păstra reglajul releelor termice
din proiect, eventualele modificări în reglajul acestora făcându-se de personal calificat, în limitele prescrise, funcţie
de caracteristicile echipamentelor de protejat şi a circuitelor respective.
Sarcini pentru beneficiar: Instrucţiuni tehnice generale privind exploatarea, întreţinerea şi reparaţiile
Dispoziţii generale comune
Beneficiarului, prin Dirigintele de şantier, îi revin următoarele sarcini:
- recepţionează documentaţia primită de la proiectant, verificând piesele scrise şi desenate, coroborarea
între ele, exactitatea elementelor (lungimi, trasee, etc);
- să sesizeze proiectantul de orice neconcordanţe sau situaţii specifice apărute în execuţie, în scopul analizei
comune şi găsirii rezolvării urgente;
- să anunţe Proiectantul în vederea prezentării în fazele determinante;
-să nu accepte modificări faţă de documentaţia de execuţie, decât cu avizul proiectantului;
-să urmărească ritmic execuţia lucrărilor în scopul respectării documentaţiei, participând conform sarcinilor
la controlul calităţii lucrărilor, la confirmarea lucrărilor ascunse şi a cantităţilor de lucrări, efectuate de executant la
nivelul fiecărei faze determinante; să nu accepte sub nici un motiv trecerea Ia o altă fază sau recepţia lucrărilor
executate fără atestarea tuturor elementelor care concură la o bună calitate a materialelor şi execuţiei;
Recepţionarea instalaţiilor electrice se va face numai după executarea tuturor probelor şi verificărilor.
Pentru orice nerespectare a prevederilor documentaţiei, beneficiarul, prin dirigintele de şantier, va solicita
proiectantul în scopul clarificării probelor.
Protecţia împotriva efectelor curentului electric asupra omului:
Orice defecţiune constatată la instalaţiile electrice va fi anunţată imediat serviciilor de specialitate ale
furnizorilor şi beneficiarului şi se vor lua măsuri de interzicere a accesului personalului şi utilizatorilor în zonele cu
defecţiuni.
Accesul la tabloul şi echipamentele electrice pentru revizii şi înlocuirea elementelor defecte va fi permis
numai persoanelor instruite cu normele specifice de securitate in munca, după scoaterea instalaţiei de sub tensiune
şi verificarea lipsei de tensiune. In timpul exploatării se verifică starea conductoarelor de legare la pământ, a
legăturilor dintre priza de pământ şi elementele care trebuiesc legate la pământ, precum şi a legăturilor aparente de
îmbinare între elementele instalaţiei de legare la pământ. In exploatare, măsurarea rezistenţei de dispersie şi a
tensiunilor de atingere şi de pas trebuie făcută periodic, conform prevederilor din documentele normative
departamentale sau la cererea organelor de control însărcinate in securitatea muncii, precum şi ori de câte ori se
aduc modificări instalaţiei de legare la pământ sau se constată defecţiuni ale acesteia.
Măsurarea rezistenţei de dispersie a instalaţiei de legare la pământ se face cel puţin o dată la doi ani pentru
instalaţiile de joasă tensiune. In timpul exploatării, se verifică periodic, conform prevederilor din documentele
normative, starea de corodare a electrozilor, prin dezgroparea unor părţi a acestora. In cazul în care se constată
reducerea grosimii, respectiv a diametrului, cu mai mult decât o treime din valoarea iniţială, se înlocuiesc electrozii
prizelor de pământ.
SPECIFICAŢII ELECTRICE GENERALE

Specificaţiile electrice generale trebuie să fie respectate pentru toate echipamentele, componentele şi instalaţiile
electrice puse la dispoziţie pentru Proiect.
Limite de alimentare:
Fiecare şantier sau zonă a Şantierului are propriile cerinţe şi nevoi, şi acolo unde este necesar acestea sunt incluse
în Secţiunea 2 "Specificaţii Tehnice Particulare".
Scopul Lucrarilor
Inclusă în aria de furnizare a unei alimentări "complete"
Aria de activitate poate fi rezumată astfel:
Cabluri de alimentare cu curent electric pentru partea cu tensiune mică.
Sisteme şi instalaţii de protecţie împotriva trăsnetelor inclusiv împământarea de protecţie şi conexiunea
echipotenţială.
Instalaţiile de iluminare, inclusiv dispozitive fixe de iluminat, corpuri de iluminat şi prize de perete pentru iluminatul
interior şi exterior.
Aparataj electric de conexiuni/tablouri de distribuţie a curentului electric la instalaţie.
Sisteme de galerii pentru cabluri inclusiv toate tipurile de suporturi etc.
Cablarea în scopuri de alimentare cu electricitate şi de comandă.
Sistem de automatizare a procesului bazat pe utilizarea unui sistem PLC(programator logic) industrial dar care să
includă o derivaţie PLC pentru a permite comanda manuală în caz de defectare a PLC.
Instrumentaţie
Sistem SCADA/de supraveghere a procesului bazat pe o interfaţă de utilizare PC completă cu GSM sau transmisie
radio a semnalelor către SCADA.
Sistem neîntreruptibil de alimentare cu energie electrică pentru PC şi PLC.
Alte lucrări incluse
Conform acestei arii de activitate se vor executa următoarele lucrări:
Executarea de orice tip de găuri în structura clădirii necesare pentru executarea lucrărilor electrice şi pentru fixarea
sistemului de galerii pentru cabluri şi a altor componente electrice pentru structura clădirii
Excavaţii şi rambleiere atunci când cablurile sunt instalate sub pământ.
Furnizarea şi instalarea tuturor echipamentelor de instrumentare a procesului.
Asigurarea calităţii tuturor lucrărilor
Calibrarea tuturor transmiţătoarelor
Testare şi dare în exploatare
Documentaţia tuturor lucrărilor executate
Manuale de utilizare şi întreţinere
Pregătire
Coduri şi standarde
Lucrările se vor executa în general conform publicaţiilor “Comisiei Electrotehnică Internaţională (CEI), însă se vor
aplica lucrărilor şi standardele EN şi VDE semnificative.
Toate componentele de orice fel trebuie să fie produse standard de fabrică produse la scară largă cu un nivel de
standard şi calitate înalt recunoscut internaţional.
Toate componentele vor fi marcate cu CE.
Standardele menţionate mai jos sunt documentele cheie, însă pentru aceste lucrări sunt valabile şi modificările
semnificative publicate.
Directiva privind Echipamentele de Joasă Tensiune: 73/23/CEE.

Directiva EMC(Compatibilitatea electromagnetică): 89/336/CEE.
Directiva Europeană privind Echipamentul Tehnic 89/392/CEE cu amendamentele: 91/368/CEC, 93/441/CEE,
93/68/CEE şi standardele corespunzătoare.
EN 60034-de la 1 la 14, Maşini electrice rotative.
EN 60204-1, Echipament electric pentru maşini.
EN 60439, Ansambluri de aparatare electrică şi de comandă de joasă tensiune.
CEI 60076, Transformatoare de reţea.
CEI 60364, Instalaţii electrice de construcţii şi documentele HD 384, CENELEC pentru CEI 60364.
CEI 60617, Simboluri grafice pentru scheme.
CEI 61131, Automate programabile.
CEI 61024 PT1, Protecţia structurilor împotriva trăsnetelor - principii generale
Cerinţele autorităţii locale pentru electricitate.
Orice standarde, norme sau legislaţie româneşti cerute se vor aplica de asemenea.
În toate cazurile în care o specificaţie, un standard tehnic, o clădire,o construcţie sau o reglementare privind mediul
înconjurător la nivel naţional este mai mult decât restrictivă decât standardele specifice expuse mai sus, standardul
sau reglementarea naţională va avea prioritate.
Condiţii de funcţionare
Toate echipamentele, componentele şi materialele:
Trebuie să fie concepute şi fabricate pentru a funcţiona în condiţiile ambientale predominante, şi cu o capacitate de
funcţionare care să respecte această specificaţie şi respectiv cerinţele fabricantului.
Incorporate în instalaţie trebuie să fie selectate astfel încât să se minimizeze costurile de întreţinere. În cadrul
proiectului se vor folosi numai materiale şi componente noi.
Trebuie să fie produsul standard al unui fabricant recunoscut care să aibă un istoric de funcţionare satisfăcătoare a
produselor sale în condiţii ambientale similare. Numărul de diferiţi fabricanţi de echipament trebuie să fie menţinut la
o valoare minimă absolută.
Clădirile în care se instalează echipamentul electric, în cazurile în care este nevoie, să asigure temperaturi
acceptabile de funcţionare care să fie fixate prin ventilare forţată controlată prin termostat completată cu un canal de
ventilaţie de admisie cu clapă gravitaţională şi plase pentru insecte atât la intrare cât şi la ieşire.
Compatibilitatea electromagnetică
Compatibilitatea electromagnetică (CEM) reprezintă capacitatea unui dispozitiv, circuit, sau sistem de a funcţiona
satisfăcător într-un mediu electromagnetic dat, fără a provoca interferenţe intolerabile (emisie) cu alte dispozitive şi
fără a fi interferate (imunitate) de către alte dispozitive, în acelaşi mediu. Echipamentul, circuitele şi sistemele, care
ar putea cauza sau care ar putea fi supuse la interferenţă, sunt:
Convertoarele de frecvenţă.
Startere automate.
Startere de motor.
Instrumente.
Mecanism electronic.
Trasee de cablu cu funcţionare în paralel.
Sisteme de comandă (PLC şi PC)
Echipament de telemetrie
Documentaţie
Întregul echipament al instalaţiei va fi marcat iar instalaţiile vor fi documentate conform standardului următor:
CEI 60445 Identificarea bornelor echipamentelor şi terminaţiile anumitor conductoare, inclusiv reguli generale
privind un sistem alfanumeric.
CEI 60073 Principii de siguranţă pentru interfaţa om-maşină, marcare şi identificare.
CEI 60654 Măsurarea procesului industrial şi echipamentul de comandă. Condiţii de operare.
CEI 60417 Simboluri grafice pentru a fi utilizate pe echipamente.
CEI 60617 Simboluri grafice pentru scheme
CEI 61082 Pregătirea documentelor folosite în electrotehnologie
Documentaţia va include schiţe detaliate pentru toate instalaţiile electrice conţinând următoarele tipuri de schiţe:
a) Listă de ilustraţii pentru schiţele electrice
b) Schiţe de aranjament pentru instalaţiile electrice
c) Galerii pentru cabluri
d) Planuri de locaţie orientate pe discipline pentru toate componentele electrice
e) Planuri de iluminare, în cazul unei clădiri
f) Listă cu toate componentele şi instrumentele electrice
g) Scheme pe o singură linie şi scheme cheie pe o singură linie pentru toate tablourile de distribuţie,
cutiile de distribuţie şi panourile de comandă.
h) Schema cablurilor
i) Lista IO
Fişe de date pentru toate componentele şi instrumentele electrice.
Consideraţii privind mediul
Echipamentul electric trebuie să fie compatibil pentru funcţionarea în mediul specific diferitelor locaţii la lucrările de
apă (instalaţie) atât în interior cât şi în exterior.
Instalaţii electrice
Circuite de semnalizare şi protecţie
În general un semnal digital la instalaţie va fi instalat sub forma unui contact fără tensiune legat la bornele de la PLC.
O situaţi de defecţiune sau alarmă va fi semnalizată prin deschiderea unui contact. Situaţi opusă, adică închiderea
unui contact nu va fi acceptată. Operarea trebuie semnalizată prin închiderea unui contact.
Toate defecţiunile, alarmele şi semnalele de operare vor fi legate la PLC.
Toate semnalele analoage de 4-20 mA de la transmiţătoare, echipamentul de măsurare, senzori etc. trebuie să fie
cablate la PLC prin izolatoare cu buclă pentru a asigura separarea galvanică.
Important: Fiecare circuit de protecţie va fi bazat pe fir şi pe principiul de curent static adică în momentul reperării
unei defecţiuni curentul de comandă este întrerupt având ca rezultat deconectarea echipamentului care trebuie
protejat.
Instrumentaţie
Comutatoarele de nivel
Comutatoarele de nivel vor fi puse la dispoziţie pentru măsurare nivelelor de alarmă înalte şi joase şi pentru comanda
pompelor de drenaj.
Comutatoarele de nivel trebuie să fie cu plutitor cu un sistem de contact de schimbare montat în interior.
Sistemul de contact trebuie să fie turnat într-o carcasă din polipropilenă clasa de protecţie IP67.
Se preferă un sistem de contact fără mercur.
Cablurile de la comutatoarele de nivel vor fi conectate prin intermediul unor cutii de joncţiune prevăzute cu borne.
Transmiţătoare de nivel
Măsurătoarea de nivel analog se va baza pe principiul de măsurare cu ultrasunete.
Senzorul va fi potrivit pentru a fi instalat în medii cu apă/nămol iar cutia senzorului trebuie să fie confecţionată din
polipropilenă sau un material similar. Cutia de protecţie trebuie să intre în clasa de protecţie IP68 iar cablul senzorului
trebuie să fie armat cu sârmă de oţel până la cutia de joncţiune. Pentru măsurătorile de nivel în rezervoare senzorii
cu ultrasunete trebuie să fie instalaţi pe un perete solid special cu aranjament de fixare montat din oţel inoxidabil
care să asigure că senzorul este păstrat la acelaşi nivel şi vor avea o plăcuţă din oţel inoxidabil la nivelul zero.
Transmiţătorul trebuie să fie instalat pe peretele rezervorului în zona de funcţionare.
Transmiţătorul de nivel va transmite la PLC un semnal proporţional de nivel de 4-20 mA. Acurateţea sistemului de
măsurare a nivelului va trebui să fie minim ±0,5% din scara întreagă. Scara întreagă va fi selectată conform locaţiei
în care se face măsurarea de nivel. Liniaritatea trebuie să fie mai bună de 1%.
Va fi posibilă schimbarea gamei şi elevării transmiţătorului.
Transmiţătorul de presiune
Fiecare transmiţător de presiune trebuie să fie de construcţie rigidă, potrivit pentru aplicaţie şi să:
a) aibă o putere de ieşire de 4-20 mA proporţională cu presiunea manometrică sau presiunea absolută,
după caz,
b) fie capabil să suporte o supraîncărcare de 100% (adică de două ori mai mare decât presiunea cerută
pentru ieşirea totală) fără a susţine avaria,
c) să aibă un element sensibil din oţel inoxidabil,

d) să aibă anvergură independentă şi nici o ajustare,
e) să opereze pe un sistem cu 2 cabluri,
f) să aibă o acurateţe de până în ± 0,5% din anvergură, o repetabilitate până la ± 0,2% din anvergură
şi o bandă de insensibilitate care să nu depăşească 0,2% din anvergură.
Fiecare instalaţie va fi prevăzută (coordonarea cu disciplina mecanică este necesară) şi instalată complet cu:
g) un indicator local care va avea o vană izolatoare separată în caz că nu este incorporată în
transmiţător,
h) un punct de testare cu vană izolatoare separată,
i) o vană izolatoare/de evacuare pentru transmiţător.
Transmiţătoare de debit
Debimetrele electromagnetice vor trebui să măsoare debitul de apă după cum se specifică în specificaţiile speciale.
Ele vor fi instalate cel la distanţele în amonte şi în aval minime conform recomandărilor fabricantului pentru a asigura
acurateţea specificată a măsurătorii.
Intervalul de măsurare va fi în acea zonă între 0-12 m/s. Transmiţătorul va include semnal de impuls care dă un
impuls pentru un anume debit acumulat. Semnalul de impuls trebui să aibă o durată de 50 ms., 500 ms., 5 ms. sau
100 ms. Va fi posibilă selectarea oricăreia dintre durate.
Transmiţătorul şi senzorul vor fi concepute pentru funcţionarea la temperaturi cuprinse între 0 şi 55 de grade C. Va
fi posibilă instalarea senzorului la o distanţă de până la 100 m faţă de transmiţător. Cutia de protecţie a întregului
echipament trebui să fie clasa IP68.
Debimetrul magnetic va trebui în plus să respecte următoarele:
a) aparatele de măsură trebuie să fie de formă scurtă, cu excitaţie cu curent continuu modulată şi
autoreglare totală zero,
b) consumul de curent electric nu va depăşi 16 waţi pentru 100 mm diametru,
c) puterea la ieşire va fi de 4-20 mA iar precizia sistemului trebuie să fie de până la ± 1% din debitul
real pentru viteze de la 0,25 la 2,5 m/s.
d) se va pune la dispoziţie un certificat de tastare a instrumentului,
e) bobinele de câmp trebuie să fie complet încapsulate,
f) echipamentul trebui să fie garantat pentru mediul respectiv şi pentru temperatura lichidă a
procesului,
g) Debimetrul va fi prevăzut în primul rând cu o căptuşeală din neopren şi electrozi din materialul cel
mai potrivit pentru un lichid de proces anume,
h) unităţile primare trebuie să fie potrivite pentru submersiunea accidentală la o adâncime de 3 metri,
i) Antreprenorul va pune la dispoziţie unităţi primare prevăzute cu flanşe conform specificaţiei
relevante referitoare la conducte, flanşe, garnituri, etc.,
j) Antreprenorul va asigura că unităţile primare au capacitatea de a suporta presiunea maximă posibilă
a lichidului, inclusiv posibilele presiuni de şoc,
k) fiecare unitate primară va fi prevăzută şi instalată complet cu o îmbinare de separare care să permită
scoaterea ei pentru reparare şi verificare,
l) echipamentul debimetrului va fi prevăzut complet cu amplificator (convertor), unitate de acţionare
(dacă se aplică) şi toate cablurile pentru conectarea componentelor,
m) amplificatorul/convertorul va fi ecranat complet pentru a preveni interferenţa de la echipamentele
adiacente,
n) Antreprenorul va pune la dispoziţie o lungime de conductă care să aibă aceeaşi lungime şi care să
fie prevăzută cu flanşe ca baza debimetrului, pentru a înlocui aparatul de măsură în caz că acesta
trebuie scos pentru a fi reparat,
o) fiecare instalaţie va fi prevăzută cu echipament de curăţare cu electrod ultrasonic. Acest echipament
funcţionează în mod continuu sau este echipat cu dispozitiv pentru funcţionare intermitentă, atât
manual cât şi automat,
p) baza debimetrului trebuie să includă un electrod (sau electrozi) pentru a detecta momentele în care
conducta nu este plină. Ieşirea detectorului va comanda circuitele din interiorul convertorului pentru
a deschide în circuit semnalul analog şi va iniţia o avertizare care să indice că "conducta nu este
plină".
Dacă este cerut acest lucru de către proiectul din camerele de conducte din reţea, transmiţătorul poate fi localizat în
apropierea părţii de sus a camerei.
Convertorul de debit nu poate fi instalat direct pe elementul de debit ci trebuie aşezat la locul potrivit.
Distanţa maximă dintre elementul de debit şi convertorul de debit trebuie să fie de cel puţin 100 m.
Tensiunea de alimentare pentru convertorul de debit trebuie să fie de 230VAC, 50Hz.
Convertorul de debit trebuie să respecte următoarele cerinţe minime:
Afişaj iluminat pe fundal cu debitul real şi debitul acumulat (poate fi resetat)
Debit analog la ieşire (4-20 mA), încărcătura maximă 600 ohm
Ieşirea de impulsuri digitale sunt împărţit liber conform intervalului de debit real, de exemplu 1 impuls la 10 sau
100m3. El va fi configurat să elibereze un impuls aproximativ o dată pe minut la o valoare nominală a debitului de
100%.
Intervalul impulsului poate fi ajustat de la 0,05 secunde la 1 secundă.
Transmiţător de nivel al clorului şi electrozi – nu se folosesc
Transmiţător de nivel al pH-ului şi electrozi – nu se folosesc

Sistem de împământare şi conexiunea echipotenţială
Acolo unde există posibilitatea, în funcţie de negocierile purtate cu societatea locală furnizoare de energie electrică,
se va stabili un sistem de împământare cu cinci conductoare (TN-S) conform CEI 60364 cu conductor protector
separat(PE) şi conductor neutru (N) de la transformatorul (transformatoarele) de mare putere până la noile instalaţii
care urmează să fie stabilite. Conductorul N nu trebuie să fie conectat la conductorul PE în nici un punct în interiorul
instalaţiei.
Totuşi dacă vreunul dintre şantierele existente aplică un sistem TN-C, aici se poate aplica un sistem TN-C (de la
transformator la tabloul de distribuţie) combinat cu un sistem TN-S (de la panoul de distribuţie).
Se va instala o bară de conexiune echipotenţială comună (CEBB) care va conecta:
Punctele de împământare de joasă tensiune (LV) ale transformatorului de mare putere.
Sistemul cu conductor protector (PE) al instalaţiei.
Armătura construcţiei.
Sistemul de conexiune în cruce al instalaţiei.
Sistemul de împământare pentru sistemul extern de protecţie împotriva trăsnetelor.
Limitatoare împotriva trăsnetelor şi supratensiunii.
Bara de conexiune echipotenţială comună trebuie să fie confecţionată din cupru şi să aibă o secţiune transversală
astfel încât să se poată comporta în calitate de conductor protector de circuit la fiecare element al instalaţiei şi
echipamentelor conectate la aceasta. Bara trebuie să fie marcată clar pentru a se identifica scopul la care serveşte
şi va fi fixată bine cu buloane pe peretele construcţiei pe părţi aflate la distanţe de 50 mm. Terminaţiile cablurilor
trebuie să se facă cu brăţări de cablu de compresie fixate pe bară cu ajutorul buloanelor.
O zonă echipotenţială va fi creată între toate instalaţiile înconjurând toate structurile din metal. Piesele de metal
străine, armătura construcţiei, structurile metalice de susţinere şi echipamentele maşinilor, adică conducte, tuburi,
pompe, motoare etc. trebuie să fie conectate în cruce şi conectate la bara de conexiune echipotenţială comună.
Se va stabili un sistem de împământare pentru transformatoarele de mare putere după cum se specifică în această
specificaţie.
Rezistenţa prizei de pământ trebuie să fie atât de joasă cât să fie practicabilă dar în orice situaţie trebuie să fie de
aşa natură încât rezistenţa electrică dintre bara de conexiune echipotenţială comună şi masa generală a unui grup
de împământare să nu depăşească 4 ohmi în momentul în care un grup de electrozi este deconectat.
Grupurile de împământare din interiorul instalaţiei vor fi conectate între ele formând astfel sistemul de împământare
general al instalaţiei cu Rp  1 . Distanţa dintre 2 grupuri de împământare diferite trebuie să fie de cel puţin 20 m.
Electrozii de împământare trebuie să fie îngropaţi cu partea cea mai înaltă la adâncimea minimă de 0,8 m.
Fiecare construcţie trebuie să fie conectată la grupul de împământare în cel puţin două puncte.
Conductoarele protectoare (PE) trebui să foe confecţionate din cupru torsadat cu un înveliş complet din plastic de
culoare verde/galbenă.
Protecţia împotriva trăsnetelor şi supratensiunii
Protecţia externă împotriva trăsnetelor
Se va stabili un sistem extern de protecţie împotriva trăsnetelor pentru toate clădirile pentru a preveni provocarea de
daune clădirii din cauza incendiilor sau distrugerilor mecanice în caz că este lovită de trăsnet.
Toate dispozitivele care vor fi instalate în exteriorul clădirii pentru interceptarea şi descărcarea în pământ a curentului
provenit de la trăsnet sunt descrise în DIN VDE 0185.
Sistemul de protecţie împotriva trăsnetelor care va fi adoptat va fi pus în funcţiune conform cerinţei de clasă de
protecţie din CEI 61024, Protecţia structurilor împotriva trăsnetelor.
Sistemul de împământare pentru protecţia externă împotriva trăsnetelor va fi conectat la armătura construcţiei.
Protecţia internă împotriva trăsnetelor
Miezul sistemului intern de protecţie împotriva trăsnetelor este sistemul de conexiune echipotenţială care urmează
să fie stabilit. Toate cablurile de alimentare cu energie care intră şi ies din câmp, liniile de semnal şi de telecomunicaţii
vor fi incorporate indirect în sistemul de conexiune echipotenţială de protecţie împotriva trăsnetelor cu ajutorul
limitatoarelor împotriva trăsnetelor şi supratensiunii.
Echipamentul de protecţie pentru cablurile de alimentare cu energie electrică este clasificat conform DIN VDE 0675
în clase specifice A, B, C şi D în funcţie de aplicaţiile lor. Se vor alege următoarele limitatoare:
Poziţia instalaţiei Cerinţe

Secţiuni de intrare prin panouri Limitator clasa B (Limitatoare pentru echipotenţializarea
directe alimentate de protecţiei împotriva trăsnetelor conform DIN VDE 0185
transformator. pentru categoria IV de supratensiune conform CEI 60664).
Secţiunea (secţiunile) de Limitator clasa C (Limitator pentru protecţie împotriva
intrare ale panourilor supratensiunii conform DIN VDE 0100 pentru categoria 2I
secundare. de supratensiune conform CEI 60664).
Fiecare cablu de alimentare, de Dispozitivul de protejare combinat împotriva trăsnetelor
semnal şi fiecare linie de (10/350) şi supratensiunii (8/20) furnizat sub formă de bloc
comunicare de date conectată terminal modular pentru a se încadra în clasa de imunitate
la echipamentul instalat în 1 conform DIN V ENV 50142, (CEM) 1995-10, CEI 61000-
câmp. 4-5.
Fiecare limitator va avea un contact de alarmă care poate fi deschis în caz de defectare a limitatorului. Contactul de
alarmă va fi legat prin cablu la PLC.
Ansambluri
În cele ce urmează ansamblurile de aparatare electrică şi de comandă de joasă tensiune, panourile, întrerupătoarele,
tablourile de distribuţie, separeurile, aparatele de comandă, sunt denumite ansambluri.
Cerinţe generale
Ansamblurile vor respecta următoarele cerinţe:
EN 60204-1, Echipament electric pentru maşini.
Ansamblurile vor avea un minim de 20% de spaţiu de rezervă pentru viitoarea utilizare după finalizarea instalării şi
la predare. Spaţiul de rezervă va fi pus la dispoziţie sub formă de spaţiu coerent în subsecţiuni complete sau goale.
Instalaţiile din clădiri cum ar fi iluminatul, fişele de curent, radiatoarele electrice etc. vor fi alimentate cu energie de la
ansamblurile destinate numai pentru clădiri.
Construcţia
Cutiile protectoare ale ansamblurilor trebuie să fie confecţionate din tablă de oţel subţire galvanizată electric şi
secţiuni rulate la rece prinse una de alta cu buloane. După fabricare toate părţile din oţel vor fi tratate corespunzător
împotriva coroziunii. Tratarea va include şablarea cu nisip, aplicarea de substanţă împotriva grăsimii, grunduirea şi
acoperirea cu înveliş protector. Vopseaua trebuie să fie pulverizată şi uscată în cuptor.
Ansamblurile vor fi construite astfel încât să se poată practica activităţile normale de întreţinere prin partea anterioară.
Uşile principale şi capacele vor fi prevăzute cu balamale şi vor putea fi încuiate cu o cheie comună pentru fiecare
secţiune. Cutiile de protecţie ale ansamblurilor vor furniza o protecţie minimă de IP44. Construcţia va respecta forma
2 după cum se detaliază în EN 60439-1.
Modelul ansamblurilor trebuie să fie de tip modular pentru a permite ansamblului să fie demontat în secţiuni pentru
a facilita transportul şi instalarea. Dimensiunea preferabilă a modulului adoptată este de 600x600 mm. Înălţimea
ansamblurilor nu trebuie să depăşească 2100 mm, măsurând de la nivelul podelei finalizate până la cel mai înalt
punct al ansamblului. Mânerele izolatoare, comutatoarele de comandă, butoanele de apăsare, lămpile indicatoare şi
instrumentele nu trebuie să aibă dimensiuni mai mici de 500 mm şi nu mai mari de 1750 mm peste nivelul podelei
finalizate.
Se vor pune la dispoziţie bariere solide pentru a separa fiecare compartiment de sarcină de alte compartimente şi
camera barelor colectoare, pentru a preveni căderea obiectelor în compartimentele active aflate la nivele mai joase
şi pentru a restricţiona transmiterea defecţiunilor la alte compartimente.
Culoarea finală a ansamblurilor va fi conform standardului fabricantului, dacă nu există specificaţii în specificaţia
particulară.
Ansamblurile vor avea formă regulată rectangulară, şi acolo unde se poate concepute şi construite pentru a fi montate
pe podea peste şanţurile pentru cabluri.
Ansamblurile minore pot fi concepute şi construite pentru a fi montate pe pereţi. Toate cablurile trebuie să intre sau
să iasă din ansambluri prin partea de jos printr-o placă de garnituri de etanşare filetate puse la dispoziţie în
dimensiunile şi tipurile necesare de garnituri de etanşare filetate pentru cabluri (bucşe).
A se consulta condiţiile de funcţionare de mai sus pentru a afla randamentul componentelor şi echipamentului care
trebuie instalate în ansambluri. Randamentele suplimentare pentru componente şi echipament trebuie să arate
valorile aplicabile la condiţiile ambientale.
Cerinţe electrice generale
Ansamblurile trebuie să fie înzestrate cu o capacitate care să ajungă la nivelurile specificate în specificaţia specială
pentru funcţionarea în cazul unei alimentări cu energie de 400 V, pe 3 faze, 5 fire (TN-S), 50 Hz. Tensiunile de
comandă vor fi de 230 VAC şi 24 VDC Dimensiunea unităţii de alimentare de 24 V trebuie să se bazeze pe numărul
real de consumatori conectaţi plus extinderile viitoare ale instalaţiei.
Toate componentele vor funcţiona adecvat în limitele unei toleranţe de alimentare de la -15 % la +10 % pentru
400/230 V şi de la -2,5 % la + 2,5 % pe frecvenţa de 50 Hz.
Semnalele la şi de la instrumentaţie trebuie să fie pentru analog 4-20 mA, şi pentru digital 24 V DC.
toate componentele instalate în ansambluri trebuie să poarte eticheta CE, şi trebuie să aibă capacitatea de a suporta
tensiunile dinamice şi termice, fără a provoca daune, din cauza eventualului curent de defect.
Voltmetrele şi ampermetrele vor fi montate pe uşi, instrumente cu ac indicator de formă pătrată şi dimensiune de
96x96 mm cu scară neagră pe fond alb. Instrumentele indicatoare vor avea o scară care să aibă o rezervă de
capacitate de 25% din indicaţia normală de lucru. Ampermetrele pentru motoare vor avea în plus faţă de scara de
bază o scară superioară compresată care este folosită doar pentru şocul de curent la anclanşare, care este un curent
cu o sarcină de funcţionare de şase ori mai mare.
Sistemul de declanşatoare automate pentru ruptoare trebuie să fie conceput şi setat să asigure selectivitate
completă. De exemplu, scurtcircuitarea oricărui circuit va fi oprită de către ruptorul care se află cel mai aproape de
zona scurtcircuitată.
Circuitele de ramificare trebuie să fie protejate cu ruptoare de circuit.
Nu se folosesc siguranţe.
Releele vor indica starea (pornit/oprit) prin lumini semnalizatoare (LED) sau prin aranjamente mecanice. releele vor
fi prevăzute cu un buton de testare. Releele vor fi conectate prin intermediul unei fişe de curent circulare standard
cu 11 poli pe şine DIN.
Lămpile de control şi lămpile indicatoare vor fi de tip LED şi vor fi prevăzute cu o instalaţie de testare comună.
Culorile pentru lămpile de control şi lămpile indicatoare:
Culoarea Scopul
Verde Componentă, motor, sistem în funcţionare, ruptor deschis
şi gata de operare, condiţie normală.
Galben Ruptor închis, vană închisă.
Roşu Condiţii de funcţionare anormală a instalaţiei, defecţiune,
alarmă, oprirea motorului/ruptorului (Acţiune cerută etc.).
Albastru Oprirea de urgenţă este activată.
Alb Alimentare pornită/Alimentare gata de funcţionare/Sursă
de alimentare disponibilă.
Accesul
Toate aparatele, echipamentele şi componentele din cadrul ansamblurilor trebuie să fie dispuse în aşa fel încât să
poată fi identificate şi utilizate uşor, şi, în funcţie de necesităţi, să poată fi îndepărtate pentru reparaţii sau întreţinere.
Echipamentul sensibil nu trebuie instalat pe capace, uşi sau ansambluri cu balamale. O cerinţă a acestei Specificaţii
este ca orice piesă de echipament să poată fi îndepărtată fără a defecta orice altă piesă a echipamentului.
Cablarea internă
Toate cablurile din cadrul ansamblurilor trebuie să fie introduse în canale pentru cabluri potrivite în timpul construcţiei.
Bornele componentelor nu trebuie să aibă niciodată greutatea cablurilor. Toate suporturile pentru cabluri trebuie să
fie fixate cu şuruburi sau sudate. Suporturile de tip adeziv sunt strict interzise.
Toate cablurile trebuie să aibă conductoare din cupru torsadat. Dimensiunea minimă a conductorului trebuie să fie
de 0,75 mm. Dimensiunea maximă pentru echipamentele montate pe uşi trebuie să fie de 2,5 mm2.
Cablările la tensiuni diferite şi la AC şi DC trebuie să fie separate conform CEI 60364.
Cablurile nu vor avea un grad de tensiune mai mare de 300/500 volţi cu o rezistenţă la care să nu fie mai mică de
70° C. dimensiunile cablurilor trebuie să fie stabilite conform nivelului şi duratei eventualului curent de defect cu
referinţă la regimul nominal al curentului. Îmbinările dintre componente cu cabluri nu sunt permise. Cablurile trebuie
să respecte următoarele culori de cod; nu se va accepta nici un lat tip de sistem.
Funcţia Identificarea prin culoare

Conductor protector (inclusiv împământare) Verde şi galben
Fază la circuitul monofazat de AC Negru
Neutru la circuitul monofazat sau cu trei Albastru
faze de AC
Faza 1 la circuitul cu 3 faze de AC Roşu
Faza 2 la circuitul cu 3 faze de AC Galben
Faza 3 la circuitul cu 3 faze de AC Albastru
Pozitiv la circuitul cu 2 cabluri de DC Roşu
Negativ la circuitul cu 2 cabluri de DC Albastru
Bornele
Toate bornele şi regletele trebuie să aibă fiecare bornă marcată cu un număr. Bornele de alimentare cu energie vor
fi identificate prin culori şi/sau numere corespunzând fazelor indicate. În funcţie de tipul de bornă, brăţările de cablu
vor fi ataşate la fire sau la inima cablului; totuşi, este strict interzisă utilizarea brăţărilor de tip "C" sau "Falcă".
împământarea
Toate piesele normale din metal care nu conduc curentul electric din cadrul unui ansamblu trebuie să fie legate la
punctul de legare la pământ din interiorul cutiei de protecţie. toate uşile, capacele sau ansamblurile trebuie să fie
permanent conectate. Toate conductoarele la pământ trebuie să aibă o singură inimă din mai multe fire şi izolate cu
PVC pentru protecţie mecanică, de culoare verde/galben în spirală.
Echipament de protecţie tranzitoriu
Echipamentul de protecţie tranzitoriu va fi conectat la cablurile de alimentare cu energie de intrare. Echipamentul va
fi poziţionat în propria secţiune din ansamblu şi se va găsi cât mai aproape posibil de cablurile de alimentare. Pentru
toate fazele şi starea neutră se vor pune la dispoziţie dispozitive de protecţie împotriva supratensiunii sau tranzitorii.
Statutul (disponibil/defect) al echipamentului de protecţie tranzitoriu trebuie să fie semnalat la PLC.
Cerinţele pentru echipamentul de protecţie tranzitoriu sunt expuse într-un alt capitol.
Barele colectoare
Ansamblurile vor fi prevăzute cu împământare separată şi bare colectoare neutre.
Barele colectoare trebuie să fie confecţionate din cupru electrolitic tras la rece.
Capetele şi îmbinările trebuie să aibă protecţie împotriva coroziunii.
dimensiunile barelor colectoare trebuie să fie stabilite în funcţie de nivelul şi durata curentului de defect. Se va acorda
atenţia cuvenită metodei de suportare, privind rezistenţa curent şi tensiunile termice/mecanice.
Dimensiunile părţii din cupru a barei colectoare trebuie să fie aceeaşi pentru întregul ansamblu iar barele colectoare
trebuie să aibă acelaşi regim nominal ca şi comutatorul de alimentare de intrare, dacă nu există alte precizări în
specificaţia specială.
Barele colectoare vor fi închise într-o cameră separată şi se vor continua în fiecare secţiune de expediere.
Barele montante trebuie să fie de aceeaşi construcţie şi vor avea un regim la defectare de acelaşi nivel ca şi barele
colectoare principale.
Se va facilita accesul la barele colectoare în vederea conectărilor viitoare.
Ventilarea ansamblurilor
Toate secţiunile care conţin echipament susceptibil de încălzire la căldura generată în timpul funcţionării normale vor
fi prevăzute cu dispozitiv de răcire a aerului forţată.
Se vor pune la dispoziţie şi filtre pentru a menţine integritatea gradului de protecţie împotriva prafului şi umezelii a
ansamblului. Ventilatoarele trebuie să fie controlate prin termostat şi deschise automat, la creşterea nivelului de
temperatură din secţiune.
Dispozitivul de indicare a defectării ventilatorului sau supraîncălzirii secţiunii va fi inclus pe uşa secţiunii şi semnalat
la PLC.
Întrerupătoarele de circuit
Întrerupătoarele de circuit pentru alimentarea sub-circuitelor finale ale echipamentului trebuie să respecte EN 60947,
tip 2, şi să aibă o capacitate nominală de comutare cel puţin egală cu sarcina totală a circuitului pe care îl alimentează.
Întrerupătoarele automate (MCB) vor fi prevăzute cu piedici fixe instantanee pentru scurtcircuit sau suprasarcină, şi
să fie de tip monopolar, bipolar sau tripolar, în funcţie de necesităţi. Eventualul nivel de defecţiune nu trebuie să fie
mai mare decât capacitatea întrerupătorului, iar caracteristicile de funcţionare timp/curent vor fi alese acordând
atenţia necesară randamentului echipamentului şi datele circuitului, şi pentru a asigura distincţia dintre întrerupătorul
automat şi întrerupătorul cu carcasă turnată. alegerea întrerupătorului automat va asigura protecţia de bază împotriva
contactului indirect atunci când este folosit pe un circuit cu conexiune echipotenţială cu împământare.
Acolo unde întrerupătoarele automate sunt grupate sub forma unui ansamblu de distribuţie se va instala un comutator
izolator de rupere de sarcină care va proteja întregul grup.
Întrerupătoare diferenţiale
Întrerupătoarele diferenţiale (ELCB) pentru alimentarea sub-circuitelor finale vor respecta în general clauza de mai
sus. Nivelul de funcţionare nu trebuie să fie peste 30 mA.
Protecţia împotriva pierderilor de curent va fi adoptată pentru fiecare circuit de ramificaţie cu fişe de curent.
Separatoare
Separatoarele vor fi adoptate sub formă de comutator de cuplare de bare şi sub formă de întrerupătoare de intrare
pentru ansamblurile în aval dacă sunt protejate de un întrerupător de sursă.
Separatoarele trebuie să fie cu patru poli şi să aibă caracteristici care să corespundă regimului de funcţionare a
ansamblului, şi să aibă un regim minim la o tensiune de 500 V şi o capacitate de rupere de sarcină în exces din
sarcina totală a ansamblului.
Separatorul trebuie respecte în general standardul EN 60947 şi să fie prevăzut cu un mâner de operare, ataşat la
uşa compartimentului, care să poată fi blocat în poziţiile deschis sau închis.
Regulatoare de viteză
Fiecare motor electric trebuie să aibă un echipament de comandă şi protecţie care să fie localizat în compartimentele
ansamblurilor corespunzător formei 2. Toate dispozitivele de control ale motorului trebuie să fie în conformitate cu
standardul EN 60947.
Regulatoarele de viteză trebuie să fie concepute în conformitate cu recomandările fabricantului pentru tipul de motor,
caracteristici, dimensiuni şi regimul de funcţionare. Instalaţiile pentru încuierea în poziţiile deschis/închis vor fi
instalate, la fel ca şi mânerul de operare extins pentru lucrul la partea din faţă a ansamblului.
Contactoarele şi releele trebuie să fie selectate pentru a se asigura că în condiţii normale de lucru durata de viaţă a
contactului va depăşi 5 ani, şi că, indiferent de utilizarea reală, toate demaroarele de motor trebuie să aibă o categorie
pentru utilizare frecventă.
releele termice pentru protecţia motorului trebuie să fie ajustabile şi să respecte standardul CEI 255, şi trebuie să
aibă un regim care să se potrivească condiţiilor ambientale, şi nu trebuie să devieze în precizie din cauza temperaturii
sau învechirii, şi trebuie ales astfel încât curentul de sarcină totală să corespundă aproximativ valorilor medii de
funcţionare a releului. Releul de declanşare va fi resetat manual cu ajutorul unui buton. Se vor prevedea şi două
contacte auxiliare pentru semnalizare. Defecţiunea monofazică va fi incorporată pe toate fazele cu o sensibilitatea
care să nu depăşească valorile expuse în standardul EN 60947.
Contactoarele pentru starterele de motor trebuie să corespundă standardului CEI 158 şi să fie aşezate corespunzător
pentru starterul direct, cu opţiunea unui contactor care să asigure că curentul de sarcină totală nu este la capacitatea
contactoarelor (se va asigura o capacitate de rezervă de 25%). Contactoarele vor fi de tip fără pierdere de tensiune.
Se vor prevedea şi două contacte auxiliare pentru semnalizare.
starterele de motor în afara celor pentru pompele de drenaj/epuizment vor include următoarele:
a) Întrerupător de motor, întrerupător cu carcasă turnată cu capacitate potrivită, cu protecţie împotriva
scurtcircuitului.
b) Întrerupător automat cu capacitate potrivită pentru circuitul de comandă.
c) contactor cu capacitate potrivită pentru starterul direct.
d) Protecţie ajustabilă pentru supraîncărcarea termică.
e) Circuit de comandă complet.
f) Grup de borne principale şi auxiliare şi o capacitate de rezervă de 15%.
g) Montate pe uşă:
• Dispozitiv de măsurare a orelor, de tip care nu poate fi resetat, până la 99.999,9 ore.
• Lămpi indicatoare pentru:
− declanşare termică
− funcţionare
− oprire de urgenţă activată (dacă se aplică)
• comutator de selecţie pentru dispozitivul de comandă automat hand-off (HOA). În poziţia:
− Hand: Operatorul controlează funcţionarea motorului cu ajutorul butoanelor de apăsare start/stop. Sistemul
de comandă automat este derivat.
− Off: Motorul este oprit şi nu funcţionează. Sistemul de comandă automat este derivat.
− Automat (Auto): motorul este controlat de sistemul automat de comandă, adică PLC. Butoanele de apăsare
start/stop sunt inactive.
• Butoane de apăsare pentru:
− start/stop
− resetare de suprasarcină
− resetare după oprirea de urgenţă
h) Contacte auxiliare pentru monitorizarea la distanţă.
Circuitele pentru operare manuală vor fi de tip bazat pe fir pentru a limita funcţionarea instalaţiei în caz de defectare
a sistemului de comandă automat.
Lampa care indică funcţionarea şi dispozitivul de măsurare a orelor vor fi acţionate numai cu ajutorul unui releu
special acţionat de curent. Când curentul ajunge la motor releul porneşte şi declanşează dispozitivul de măsurare a
orelor şi alimentează cu energie lampa. Nu este permisă utilizarea de contacte auxiliare la contactor.
Fiecare dispozitiv de siguranţă sau de protecţie pentru motor, de exemplu termistorul implantat în bobinele motorului
etc., trebuie cablat la circuitul de comandă al motorului pentru a asigura deconectarea imediată a motorului în caz
de defecţiune.
Important: Circuitul de comandă va fi conceput în aşa fel încât un motor de declanşare să nu poată să pornească
din nou în mod automat, decât după ce defecţiunea a fost reparată şi după ce s-a făcut resetarea cu ajutorul unui
buton de apăsare montat pe uşă.
Întrerupătorul motorului trebuie să fie prevăzut cu un mâner de operare, care poate fi blocat în poziţia închisă. Când
este blocat în poziţia închisă motorul nu poate fi alimentat cu energie în nici o circumstanţă.
Toate semnalele disponibile vor fi prevăzute pentru telemetrie şi cablate la PLC pentru comanda şi monitorizarea la
distanţă.
Starterele de motor pentru pompele de drenaj/epuizment se vor limita la a include următoarele:
a) Întrerupător de motor, întrerupător cu carcasă turnată cu capacitate potrivită, cu protecţie împotriva
scurtcircuitului.
c) contactor cu capacitate potrivită pentru starterul direct.
d) Protecţie ajustabilă pentru supraîncărcarea termică.
e) Circuit de comandă complet.
f) Grup de borne principale şi auxiliare şi o capacitate de rezervă de 15%.
g) Montate pe uşă:
• Lămpi indicatoare pentru:
− declanşare termică
− funcţionare
− Hand: Operatorul controlează funcţionarea motorului cu ajutorul butoanelor de apăsare start/stop. Sistemul
de comandă automat este derivat.
− Automat (Auto): Motorul este controlat de comutatoarele de nivel local. Butoanele de apăsare start/stop sunt
inactive.
• Butoane de apăsare pentru:
− start/stop
− resetare de suprasarcină
Pompa de drenaj nu va fi controlată sau monitorizată la distanţă.
Regulatoare de viteză convertizoare de frecvenţă
În plus faţă de echiparea standard a starterului de motor menţionată mai sus, starterele de motor convertoare de
frecvenţă trebuie efectuate conform următoarelor cerinţe:
Dispozitivul de protecţie diferenţială va fi incorporată folosind relee electronice sau prin adăugarea de protecţie pentru
curentul rezidual la întrerupătorul motorului. Protecţia diferenţială, în ambele cazuri, va declanşa întrerupătorul
motorului instantaneu în eventualitatea unei defecţiuni la izolarea schemei electrice a motorului, asigurând că
tensiunea de la sistem la cadru nu depăşeşte 50 V AC şi va fi descărcată în 5 secunde, după cerinţele conform CEI
60364. Se atrage atenţia asupra faptului că protecţia diferenţială trebuie să fie de aşa tip încât să fie capabilă să
funcţioneze fără convertoare de frecvenţă.
Dacă convertoarele de frecvenţă folosite sunt incorporate cu protecţie pentru protecţie împotriva suprasarcinii,
aceasta din urmă trebuie să fie utilizată pentru protecţia împotriva suprasarcinii la nivelul motorului în locul releelor
de protecţie cu termistor. Dacă convertoarele de frecvenţă nu pot asigura protecţia de suprasarcină a motorului, se
vor adopta releele de protecţie cu termistor.
Fiecare convertor de frecvenţă va fi etichetat clar cu numărul motorului/pompei, în cadrul căruia/căreia funcţionează.
Convertorul de frecvenţă va fi aşezat astfel încât panoul său intern de comandă să fie la aproximativ 1600 mm peste
nivelul podelei finalizate. Dacă este instalat în interiorul unui ansamblu se vor face aranjamentele pentru furnizarea
unei ventilaţii adecvate.
Când comutatorul de selecţie hand-off automat (HOA) se află în poziţia:
Hand: Operatorul controlează funcţionarea motorului prin partea din faţă a convertorului de frecvenţă. Sistemul de
comandă automat este derivat.
Off: Motorul este oprit şi nu funcţionează. Sistemul de comandă automat este derivat.
Automat (Auto): Motorul este controlat de sistemul automat de comandă. Pe cele mai multe şantiere doar PLC iar
pe unele PLC împreună cu PC (SCADA).
Butoanele de apăsare start/stop solicitate conform specificaţiei pentru un regulator de viteză standard nu vor fi
folosite. Comanda manuală se va face prin partea din faţă a convertorului de frecvenţă unde operatorul va putea
porni/opri şi creşte sau descreşte numărul de rotaţii ale pompei.
Fiecare convertor de frecvenţă va fi configurat să afişeze valori ale curent la cerere:
Amper [A]
Factor de putere (0-1)
Putere reală [kW]
Putere aparentă [kVA]
Rotaţii pe minut [RPM]
Toate semnalele disponibile vor fi legate la PLC pentru monitorizare şi comanda la distanţă dacă se specifică acest
lucru.
Regulatoare de vană acţionate cu motor
starterul motorului pentru vanele motorului vor include următoarele:
a) Întrerupător de motor, întrerupător automat cu capacitate potrivită cu protecţie pentru supracurent.
c) Circuit de comandă complet.
d) Montate pe uşă:
• Lămpi indicatoare pentru complet deschis, complet închis, deranjament. Se vor aplica următoarele culori:
− Vana complet deschisă "Verde"
− Vana complet închisă "Galben"
− Deranjament la nivelul vanei "Roşu"
− Hand: Operatorul controlează funcţionarea motorului cu ajutorul butoanelor de comutare deschide/închide.
Sistemul de comandă automat este derivat.
− Automat (Auto): Motorul este controlat de sistemul automat de comandă. Comutatorul deschis/închis este
inactiv.
• Comutatorul închis/deschis.
Etichetarea şi marcarea
Textul de pe etichete trebuie să fie în limba română şi în limba engleză. Nu se acceptă alte limbi.
Toate marcajele trebuie să respecte documentaţia pentru ansamblu, de exemplu scheme de circuit şi scheme de
cablare etc.
Fiecare ansamblu va fi prevăzut cu o etichetă care va afişa numărul de identificare al ansamblului, şi descrierea
funcţiei ansamblului. Înălţimea textului aplicat va fi de minim 10 mm.
Etichetele care identifică dispozitivele montate pe fiecare faţă a ansamblului, de exemplu, ampermetrul,
comutatoarele de selecţie, butoanele de apăsare, lămpile, etc., trebuie să fie puse pe partea frontală a ansamblului.
Etichetele care identifică şi denotă funcţia aparatului şi a grupului de echipamente care sunt localizate în spatele
uşilor, de exemplu regulatoarele de viteză etc., trebuie să fie puse pe uşa frontală respectivă. Înălţimea textului aplicat
va fi de 4-5 mm.
Toate etichetele vor avea litere negre gravate pe fond alb. Se folosesc numai literele mari.
Ansamblurile vor fi prevăzute cu o etichetă de avertizare, avertisment de pericol de şoc electric. Eticheta de avertizare
va fi imprimată cu litere negre pe fond galben, şi vor fi precedate de simbolul pentru lumina fulgerului.
Etichetele vor fi fixate cu şuruburi cu cap îngropat placate cu crom sau din oţel inoxidabil. Nu sunt acceptate etichetele
autocolante.
etichetele interne care desemnează componentele vor fi fixate pe echipamente care nu pot fi îndepărtate. Etichetele
interne trebuie să fie vizibile şi nu trebuie să fie umbrite de cablurile ansamblului, etc.
etichetele de pe partea frontală a ansamblurilor vor fi de asemenea poziţionate astfel încât să nu fie acoperite de
pârghii.
Fiecare componentă în parte şi fiecare piesă de echipament din cadrul ansamblurilor trebuie să fie marcate cu un
număr de referinţă independent. Marcarea se va face cu marcaje adezive din ţesătură impregnată cu plastic.
Fiecare cablu intern va fi identificat conform schemelor de circuit cu ajutorul unor marcaje de tip inel din plastic la
ambele capete, puse pe cablu înainte de bornă.
Bornele pentru conectarea cablurilor de alimentare trebuie marcate cu denumirea fazei şi numărul grupului. Bornele
pentru conectarea cablurilor de comandă şi instrumentaţie trebuie să fie marcate cu numere.
Documentaţia
Un set de scheme "La cheie" de exemplu scheme ale circuitelor şi schemelor de cablare etc. pentru ansamblu vor
fi furnizate şi aşezate într-un anumit loc în cadrul fiecărui ansamblu.
Softstartere
În general, mijloacele de pornire automată se vor aplica pentru motoare la o valoare egală cu sau peste 15 kW. Doar
acţionările prin startere automate electronice vor fi acceptate. Vezi specificaţiile speciale.
Motoarele alimentate de convertoare de frecvenţă vor fi pornite automat cu ajutorul celor din urmă.
Pe partea frontală a unităţii se vor găsi următoarele lămpi indicatoare:
Alarmă
Funcţionare normală
Contactul de alarmă va fi furnizat şi legat prin cablu la PLC.
Cerinţele solicitate pentru convertoarele de frecvenţă.
Convertizoarele de frecvenţă
Convertoarele de frecvenţă trebuie să respecte următoarele:
CEI 60664, Coordonare de izolare pentru echipamentul din cadrul sistemelor de joasă tensiune.
EN 50082-1, Compatibilitatea electromagnetică (CEM) standardul de imunitate genetică partea 1: Mediu industrial.
Convertoarele de frecvenţă vor avea un grad de tensiune de 400 V, echipate cu filtru CEM şi închise complet cu o
protecţie de IP44 şi echipate cu ventilatoare cu răcire proprie care ventilează filtrele.
Convertoarele de frecvenţă va avea la bază un microprocesor, complet configurabil şi echipat cu un panou intern de
control alfanumeric în mai multe limbi cu afişaj cu taste pentru asigurarea interfeţei pentru utilizator în scopuri de
monitorizare, ajustare de parametri, comandă manuală şi configurarea convertorului. Convertoarele de frecvenţă vor
fi însoţite de documentaţie vastă de aplicaţii pre-programate de tip macro pentru a permite configurarea modulelor
de intrare şi de ieşire.
Convertoarele de frecvenţă vor avea următoarele module de intrare şi de ieşire configurabile:
Două module de intrare analoage (4-20 mA).
Două module de ieşire analoage (4-20 mA).
Şase module de intrare digitale.
Trei module de ieşire digitale.
Motoare electrice de joasă tensiune
Motoarele vor avea inducţie de tip căsuţă de veveriţă adecvată pentru pornirea directă, cu un curent de pornire care
să nu depăşească de 6 ori curentul de sarcină totală decât dacă se precizează în mod special în secţiunile relevante
drept aranjament alternativ.
Toate motoarele trebuie să funcţioneze la alimentare de 400 Volţi, trifazică de 50 Hz şi vor respecta următoarele
standarde şi norme generale:
CEI 60034-1, 60034-5, 60034-6 şi 60034-8.
Motoarele vor fi concepute pentru condiţii de funcţionare după cum urmează:
Temperaturi ambientale: -30 - +55 C (motoare nescufundate)
Umiditate relativă: 0 - 95%
Motoarele vor fi concepute şi marcate pentru condiţii de funcţionare conform CEI 6034-1.
Motoarele vor fi răcite cu ventilatoare cu intrare de aer natural şi extragerea aerului cu ajutaj cu un grad de protecţie
de IP54.
Toate motoarele trebuie să poată funcţiona în condiţiile de climă de pe şantier.
Randamentul şi datele motorului trebuie să fie în conformitate cu CEI 60034-1 şi vor fi marcate în mod clar cu:
fabricare,
număr de serie,
capacitate,
tensiune,
frecvenţă,
număr de faze,
curent nominal,
factor de putere,
rpm,
Materialul de izolare pentru motoare trebuie să respecte CEI 60085.
Motoarele vor fi concepute pentru a îndeplini următorii parametri:
Variaţiile de tensiune nu trebuie să aibă ca rezultat creşterea a temperaturii peste valoarea expusă în CEI 60034-1,
Clasa de izolare: F, şi
Frecvenţa: 50 Hz. Variaţii de frecvenţă +/- 1 Hz.
Marcarea legăturilor şi a direcţiilor de rotaţie trebuie să fie în conformitate cu CEI 6034-8.
Nivelul sonor trebuie să respecte minim CEI 60034-9.
Ca cerinţă minimă toate bobinele trebuie să aibă izolaţie de Clasa F cu limite de creştere de temperatură de Clasa
B iar această cerinţă se adaugă la orice ajustări necesare temperatura ambientală înaltă de pe Şantier. Se va pune
la dispoziţie în permanenţă o schemă cu legăturile la bobine şi va fi ataşată pe cutia bornelor sau pe capac.
În plus faţă de capacitatea standard şi datele de randament, plăcuţele de identificare ale motorului vor include şi
detalii privind clasa de izolare, creşterea temperaturii şi tipul de cutie de protecţie.
Rotoarele vor fi acţionate prin rulmenţi cu bile sau cu role iar greutatea rotorului va fi suportată de un pivot cu fus cu
bile incorporat în corpul motorului. Rulmenţii vor avea o durată de viaţă de 5 ani (45.000 de ore) şi vor fi prevăzuţi cu
cele necesare pentru lubrifierea adecvată.
Capacul corpului de lagăr la capacele fără acţionare de la capetele motorului trebuie să fie dispuse astfel încât să
permită verificarea vitezei.
Motoarele trebuie să fie de putere tip S4 şi să fie capabile de un număr minim de 15 porniri pe oră, în caz că nu
există alte precizări în secţiunea respectivă din Specificaţie.
Toate motoarele trebuie să fie capabile să dezvolte o torsiune de pornire de 150% din torsiunea cu sarcină totală.
Motoarele trebuie să fie silenţioase în timpul funcţionării şi să nu aibă vibraţii. Rotoarele vor fi echilibrate atât static
cât şi dinamic şi vor fi testate şi ajustate pentru echilibru dinamic, ambele printr-o metodă aprobată. Motoarele vor fi
echilibrate conform ISO 2373 clasa de vibraţie N.
Capacitatea pe şantier şi capacitatea normală a tuturor motoarelor împreună cu toate datele privind randamentul vor
fi puse la dispoziţie pentru a completa diferitele anexe speciale.
Cutiile bornelor vor fi prevăzute cu garnituri potrivite pentru cablurile de joasă tensiune. Baza scaunului motorului,
unde este adecvat, va fi găurită în timpul lucrărilor, pe direcţie verticală sub garnitura cutiei bornelor pentru trecerea
cablurilor şi marginilor de gaură înfundate uşor sau prevăzute cu bucşe.
Cutiile terminale trebuie să fie de dimensiuni adecvate pentru a accepta cabluri de dimensiuni mai mari conform
anexelor speciale.
Toate dispozitivele de acţionare ale motoarelor trebuie să fie etichetate corespunzător cu starterele lor.
se vor face înţelegeri cu fabricantul pentru ca Inginerul să poată participa la testările motoarelor dacă doreşte. Se
vor pune la dispoziţie în vederea aprobării certificate de testare a motoarelor în trei exemplare. Copiile suplimentare
vor fi puse la dispoziţie şi vor fi incluse în Instrucţiunile de Utilizare şi Întreţinere.
Toate motoarele vor avea dispozitive de măsurare temperaturii incluse. Se preferă senzorii Pt 100, însă se acceptă
şi produse standard de fabrică cu alt tip de senzori. Va exista un minim de un senzor pe fază. Se vor instala relee
de monitorizare electronice adecvate în tablourile de distribuţie pentru oprirea motorului, inclusiv indicator de
defecţiune şi buton de apăsare pentru resetare.
Corectarea factorului de putere
Va fi incorporat un dispozitiv de factor de putere automat pentru corectarea factorului de putere. Se acceptă
condensatoare fixe pentru aplicaţii de putere instalate de mici dimensiuni.
Toate dispozitivele solicitate pentru corectarea factorului de putere trebuie să fie furnizate într-o singură unitate
închisă complet cu un grad de protecţie de IP22 sau mai mare în funcţie de condiţiile de instalare. Unitatea trebuie
să respecte standardul EN 60439 şi să fie concepută pentru a menţine: tan  < 0,4. echiv. cos  > 0,93 pentru
condiţiile de sarcină.
Pe partea frontală a unităţii se vor găsi următoarele instrumente:
Factor de putere [0-1-0].
Indicator de etapă (pentru a indica etapa de curent).
Lămpi indicatoare:
− Alarmă
− Funcţionare normală
Semnalul de alarmă va fi legat prin cablu la PLC.
Condensatoarele nu vor avea PCB, cu o pierdere de < 0,2 W/kVAr şi să respecte:
EN 60891.
CEI 60831, Condensatoare cu putere de şuntare de tip care se reface de la sine.
Unităţile de corectare a factorului energetic se vor integra corespunzător calculate la nivel intern în funcţie de gradul
actual de protecţie al condensatoarelor şi avea un dispozitiv de detectare a fazei pentru corectarea celor trei faze
simultan. Nu este necesară corecţia monofazică. Intervalul de întârziere dintre corecţii va fi ajustabil de la 30 la 120
de secunde şi va fi reglat pentru a corespunde cerinţelor autorităţii locale de electricitate. Dacă nu există alte cerinţe,
se va folosi un interval de referinţă de 40 de secunde.
Ca cerinţă minimă, se va furniza o baterie a condensatorului în şase trepte. Fiecare treaptă trebuie să fie de
dimensiunea adecvată cu acordare de atenţie specială la sarcinile de inducţie.
Când sunt instalate în circuite cu motoare controlate prin tristor bobine anti-rezonanţă trebuie să fie amplasate pentru
suprimarea influenţei oscilaţiilor, în special influenţa oscilaţiei 5.
Opriri de urgenţă
În general opririle de urgenţă pentru deconectarea de urgenţă este obligatorie pentru orice utilaj, care poate expune
personalul la riscul de rănire în timpul exploatării normale.
Butoanele pentru oprirea de urgenţă sunt necesare pentru fiecare pompă (exceptând pompele de evacuare/de
epuizment), pentru toate vanele cu motor şi mecanismele de acţionat vana şi alte mecanisme de acţionare electrică.
Dispozitivul pentru oprirea de urgenţă va fi adăpostit în cutii de protecţie rezistente de culoare galbenă cu vizibilitate
sporită cu buton roşu în formă de ciupercă care este vizibil printre celelalte echipamente şi trebuie clar etichetat:
"OPRIRE DE URGENŢĂ" (luaţi aminte că textul va fi în limba română sau engleză). Butonul se va afla în poziţia de
oprit când este activat şi poate fi readus în poziţie normală numai când este dezactivat.
Fiecare circuit pentru oprirea de urgenţă va fi conectat la circuitul de control al motorului pentru a asigura
deconectarea imediată a motorului în oricare dintre modurile de control.
Important: Circuitul de control al motorului va fi proiectat astfel încât un motor deconectat nu va reporni automat în
cazul în care oprirea de urgenţă este iniţializată Un motor oprit poate reintra în funcţiune atunci când butonul de
urgenţă a fost resetat şi după resetarea manuală prin intermediul unui buton montat pe uşă în încăperea tabloului de
comandă al motorului.
Starea de funcţionare a fiecărui buron de urgenţă va fi semnalată sistemului PLC şi unei lămpi de avertizare de pe
tabloul de comandă al motorului.
Instalaţiile motoarelor
În cazul în care se specifică acest lucru, fiecare motor electric va fi prevăzut cu un separator de siguranţă în
apropierea motorului. Pentru motoarele cu un curent nominal mai mare de 250 A, separatorul de siguranţă va fi
asigurat prin intermediul unui întrerupător de circuit.
Fiecare comutator de urgenţă va fi clar etichetat cu numărul echipamentului pe care îl deserveşte şi va avea un
contact suplimentar de un volt pentru indicarea stării de funcţionare.
Comutatoarele de siguranţă pot fi de tipul celor de circuit deschis şi poate fi închis cu lacăt în poziţia ''oprit''. Cutiile
de protecţie ale comutatoarelor vor furniza o protecţie minimă de IP44.
În cazul în care comutatoarele de urgenţă vor fi amplasate în exterior acestea vor fi prevăzute cu un paravan de
ploaie GRP care va împiedica pătrunderea apei în mânerul de operare şi coroziunea.
Pentru pompele submersibile, cablurile de energie şi cele de semnal de la tabloul de comandă la motor vor fi
delimitate într-o cutie de racord montată în apropierea motorului. Din cutia de racord, cablul motorului pompei
producătorului sau firele flexibile conţinute în conductoare flexibile vor fi desfăşurate către motor.
Comutatorul de siguranţă poate fi folosit în locul cutiei de racord numai pentru cablurile de energie.
Cutiile de racord pentru motoare vor avea în partea inferioară un orificiu de admisie pentru cablu prin garniturile de
etanşare ale cablurilor.
Cutiile de racord
Cutiile de racord obişnuite vor fi fabricate din aluminiu marin, cu capac şi garnitură având un grad de protecţie de IP
67. Numărul necesar dimensiunile orificiilor împreună cu bornele vor fi proiectate în conformitate cu standardele
pentru circuit. Cutiile de racord obişnuite vor fi adecvate pentru montarea directă cu găuri exterioare de fixare, şi vor
fi etichetate cu un număr de referinţă.
Bornele vor fi dispuse la diferite înălţimi pentru diferite utilizări şi va fi amplasată o barieră pentru circuitele de
distribuţie pentru protecţia contra circuitelor de energie cu tensiuni diferite. Bornele vor fi în cantitatea şi de
dimensiunile necesare şi vor fi determinate în funcţie de standardele referitoare la circuite.
Accesul cablurilor
Accesul cablurilor dintr-o cameră în alta şi din exterior la interior, va fi realizat prin intermediul unor garnituri
impermeabile şi rezistente la foc pentru accesul cablurilor pentru a asigura o barieră eficientă împotriva focului,
fumului, apei şi insectelor.
Sistemul pentru accesul cablurilor va cuprinde un cadru din oţel cu suporturi de inserare pentru amplasarea cablurilor
şi umplerea spaţiului rămas liber. După instalarea cablului suporturile de inserare vor fi comprimate pentru finalizarea
etanşării.
Fiecare cadru de montaj va fi integrat în pereţi.
Garniturile de etanşare a cablurilor (presetupe)
Toate tipurile de garnituri pentru etanşarea cablurilor de tipul celor cu compresie care acţionează asupra învelişului
cablului şi în caz de necesitate prevăzute cu ciorapi, care strâng cablul. Toate garniturile de etanşare a cablurilor vor
fi dintr-un material antioxidant; garniturile din plastic nu vor fi acceptate. Tipul garniturilor va fi unul care nu va reduce
gradul de rezistenţă al cutiei şi vor fi de o dimensiune corespunzătoare cablului pe care îl etanşează.
Cabluri
Cabluri de energie
În general, cablurile de energie de joasă tensiune vor fi de categoria 600/1000 V.
Dimensiunile, tipurile şi construcţia cablurilor trebuie să fie alese acordând atenţia cuvenită standardelor privind
echipamentele racordate, condiţiilor ambientale, metodei de instalare şi curentului de defect şi supracurentului. În
general, informaţiile publicate de către fabricant vor fi folosite pentru determinarea compatibilitatea cablurilor.
Cablurile de energie vor fi alese astfel încât căderea de tensiune să nu depăşească valoarea maximă definită în IEC
60364 în oricare din punctele instalaţiei.
Cablurile de energie sunt în general de două tipuri:
din PVC pentru interior.
Din polietilenă cu structură reticulară (XLPE) pentru celelalte locaţii.
Cablurile de energie din PVC vor întruni cerinţele standardelor IEC 60227, 60228, şi 60245, şi nu trebuie să aibă
dimensiuni mai mici de 1,5 mm² în secţiunea transversală. În general, Cablurile de energie din PVC trebuie să
cuprindă conductori flexibili din cupru cu izolaţie din PVC extrudat, strat despărţitor din PVC extrudat cu manta din
PVC. În cazul necesităţii protecţiei mecanice cablurile pot fi plasate în conductori metalici sau pot fi prevăzute cu
armătură.
Cablurile de energie din polietilenă cu structură reticulară (XLPE) vor întruni cerinţele standardelor IEC 60228, şi în
general ale standardului 60502, şi nu trebuie să aibă dimensiuni mai mici de 1,5 mm² în secţiunea transversală. În
general, cablurile de energie din polietilenă reticulată periclitează conductorii din cupru cu izolaţie din polietilenă
reticulată extrudată, strat despărţitor extrudat, armătură din fire de oţel galvanizat şi manta din PVC extrudat.
Cabluri de semnal
Cablurile de semnal de alimentare vor avea conductori din cupru cositorit de maxim 1,0 mm² izolaţi cu polietilenă
reticulată; conductorii vor fi cablaţi împreună în cuarte cu un număr maxim de cuarte adesea legate împreună, cu
fiecare set legat numerotat. Seturile legate vor fi ţinute în folie de aluminiu-polietilenă; se vor prevedea cu o tremă
din cupru cositorit de 0,5 mm². Cablul va fi armat şi completat cu o manta exterioară din polietilenă reticulată.
Cablurile vor fi prevăzute cu cuarte multiple 2x5, 2x10, 2x20, 2x30, în funcţie de circuit.
Cabluri de Împământare şi de Legătură
Cablurile neizolate de împământare vor întruni cerinţele standardului IEC 60228 iar conductorul din cupru flexibil
monofilat nu trebuie să aibă dimensiuni mai mici de 16mm² , dimensiunile acestuia fiind în conformitate cu standardul
IEC 60364.
Cablurile de împământare cu izolaţie din PVC vor întruni cerinţele standardelor IEC 60227 şi 60228 şi nu trebuie să
aibă mai puţin de 2,5 mm² în secţiunea transversală fiind prevăzute cu un conductor din cupru flexibil monofilat cu
izolaţie din PVC extrudat de culoare verde/galbenă în dungi spiralate.
Canale de cabluri
Izolarea cablurilor
Cabluri care funcţionează la diferite tensiuni şi în scopuri diferite vor fi izolate corespunzător. În afara instalaţiilor vor
fi stabilite patru canale separate pentru:
Cabluri de energie pentru energie tehnică.
Cabluri de energie pentru servicii de construcţie.
Cabluri de energie alimentate de convertori de frecvenţă.
Cabluri de semnal.
Distanţa dintre cablurile susmenţionate nu trebuie să fie mai mică de 200 mm.
Cablurile de energie sunt cabluri ce funcţionează la o tensiune de U50 V. Cablurile de semnal sunt cabluri care
funcţionează la U<50 V.
Tăvi, Scări şi Canale de cabluri
Tăvile, scările şi canalele de cabluri vor întruni cerinţele standardului IEC 60364 şi vor fi fabricate din foi de oţel moale
fie galvanizate la cald fie din zinc pulverizat şi având o construcţie rigidă. Alegerea producătorului se va face în aşa
fel încât să se asigure că teurile, coturile, intersecţiile, reductorii, coloanele montante şi călăreţii sunt incluse ca
standard în linia de produse - fabricarea acestora şi a articolelor de acest gen pe şantier este strict interzisă.
Tăvile, scările şi canalele de cabluri vor fi ajustate şi prevăzute cu bariere izolatoare în conformitate cu standardele
de separare şi izolare a cablurilor menţionate mai sus.
În cazul în care tăvile, scările şi canalele de cabluri sunt tăiate, perforate sau stratul de galvanizare este deteriorat în
orice fel, suprafeţele vor fi tratate corespunzător pentru a le readuce la condiţia iniţială.
Se va efectua întreţinerea acestora periodic pentru a se asigura că deviaţia maximă permisă de către producător
pentru sarcina dată nu este atinsă. Greutatea şi cantitatea de cabluri amplasate în tava sau scara de cabluri nu
trebuie să depăşească recomandările producătorului. Pe tăvile, scările şi canalele de cabluri selectate trebuie să se
lase suficient spaţiu pentru cablurile suplimentare necesare extinderii viitoare a instalaţiei. Numărul de cabluri
instalate va fi limitat pentru a se asigura că factorul spaţiului ce rezultă nu va depăşi 45%.
Legăturile dintre secţiunile tăvilor, scărilor sau canalelor se vor face numai prin intermediul ecliselor de îmbinare şi
bolţurilor cu cap bombat acestea făcând parte din accesoriile standard ale producătorului pentru tăvi, scări şi canalele
de cabluri - îmbinările sudate nu vor fi permise. De asemenea, tăvile, scările şi canalele vor fi fixate de suporturi
numai prin intermediul bolţurilor..
Toate tăvile, scările şi canalele de cabluri trebuie să fie prevăzute cu capace perforate tratate asemănător fixate prin
bolţuri la până la 2 metri deasupra nivelului solului.
Sisteme de tuburi izolante
Tuburile izolante în clădiri şi structuri vor fi tuburi groase din PVC foarte rezistente la şoc, instalate prin intermediul
elementelor de îmbinare sudate sau vor fi fabricate din oţel galvanizat şi vor fi instalate cu ajutorul fitingurilor filetate.
tuburile izolante instalate în faţa clădirilor vor fi din oţel galvanizat. În cazul în care tuburile izolante din oţel galvanizat
sunt tăiate sau deteriorate prin orice metodă suprafeţele vor fi tratate corespunzător pentru a fi readuse la starea
iniţială.
Elementele de fixare şi accesoriile asociate sistemelor de tuburi izolante vor fi fabricate din materiale inoxidabile sau
vor fi acoperite cu un strat corespunzător pentru a le face inoxidabile. Niciun tub izolant nu va avea mai puţin de
20mm în diametru.
Circuitele de cabluri vor fi în întregime continue. Îmbinarea nu se va face în tuburile izolante sau la acele de trasat
în nicio împrejurare.
Cutiile de intrare vor fi separate astfel încât distanţa dintre ele să nu fie mai mare decât cea a două coturi solide,
sau echivalentul acestora, sau mai mare de 9m de circuit direct între ele.
Instalarea cablurilor în subteran
Cablurile vor fi amplasate la o adâncime de 700mm dedesubtul suprafeţei solului şi vor fi protejate cu ajutorul
cărămizilor (plăcilor de metal).
Partea inferioară a tranşeului şi primii 250 mm de rambleu nu trebuie să conţină pietre sau late obiecte ascuţite iar
cablurile nu trebuie să fie supuse sub nicio formă sarcinii mecanice.
În cazul în care tranşeele cablurilor traversează zone cu pietre, cablul va fi aşezat pe un pat de nisip de 80 mm.
Cablul nu va fi acoperit de un alt strat de nisip la o adâncime de 80 mm deasupra feţei superioare a cablului. În cazul
în care nisipul este posibil să fie spălat, se va amplasa o membrană corespunzătoare.
O bandă de avertizare continuă va fi aşezată pe lungimea tranşeului cablului la 250 mm sub nivelul solului.
Cablurile subterane vor fi separate de conducte la o distanţă minimă de 450 mm.
Tranşeele cablurilor vor fi consolidate corespunzător şi vor fi ferite de apă pe durata procedurilor de amplasare a
cablurilor.
Cablurile amplasate dedesubtul sau de-a lungul drumurilor, trotuarelor, structurilor sau clădirilor vor fi instalate în
tuburi izolatoare din oţel rigid. Instalarea trebuie să asigure menţinerea izolaţiei cablurilor la standardul impus prin
furnizarea a cel puţin un tub izolant pentru fiecare tip de cablu. În general ţevile vor fi de 100 mm în diametru şi vor
fi ajustate astfel încât cablurile să ocupe doar jumătate din capacitatea lor. Tuburile izolante vor fi prelungite în faţa
marginilor drumurilor cu 500 mm.
Instalarea cablurilor
Cablurile instalate pe tăvi, scări sau canale trebuie să fie aranjate în aşa fel încât să nu se producă niciun fel de
intersectări sau încrucişări de cabluri. Tăvile, scările şi canalele trebuie să fie ajustate în funcţie de raza de încovoiere
şi greutatea cablurilor. Cablurile vor fi fixate de tavă şi scară prin intermediul unor sisteme de prindere stabilizate
împotriva razelor ultra-violete la intervalele necesare proporţionale cu dimensiunea şi greutatea cablului. Toate
traseele tăvilor, scărilor şi canalelor cablurilor trebuie să fie finalizate înaintea instalării cablurilor.
Cablurile amplasate individual sau montate direct pe pereţi sau tavane trebuie să fie instalate numai după ce zidarii
şi zugravii şi-au terminat lucrările. Cablurile pot fi instalate numai în planuri verticale şi orizontale şi amplasarea
acestora trebuie să fie acceptabilă din punct de vedere estetic având cele mai discrete trasee posibile. Se vor folosi
numai clemele de fixare din plastic cu o singură gaură.
Pentru toate cablurile ale căror capete sunt legate la echipamente se vor folosi numai garnituri de etanşare filetate -
utilizarea chitului epoxidic este strict interzisă.
Cablurile expuse în mod direct razelor soarelui vor fi rezistente la expunere.
Identificarea cablurilor
Cablurile şi inimile de cablu vor fi identificate la ambele capete prin intermediul unor benzi care cuprind numărul de
referinţă al cablului sau inimii cablului, care va vea legătură cu numărul de referinţă indicat în schiţe. În cazul în care
cablurile multiple sunt amplasate în canale, în duet , prinse pe tăvi pe distanţe lungi de-a lungul mai multor încăperi
ale clădirilor, sau sunt amplasate în subteran în apropiere una de cealaltă, se va aplica inscripţionarea intermediară
pentru identificarea cablurilor respective.
În cazul în care cablurile sunt instalate în duet, cablurile vor fi identificate cu ajutorul numărului de referinţă din
interiorul fiecărui cămin de vizitare al canalului de cabluri.
Prize de curent
În toate încăperile va exista un număr de prize de curent de 230 VAC. Va fi câte una pentru fiecare 4 mp începuţi.
Se va permite un maxim de 8 pentru o singură încăpere.
În laboratoare, ateliere şi alte clădiri echipate cu utilaje grele va exista de asemenea una de 16/32A. Tei prize de
curent de fază cu legare la pământ a neutrului şi de protecţie. În scopul utilizării intense acestea vor fi de tip CEE.
Prizele de curent de serviciu vor fi amplasate la 1000 mm deasupra nivelului solului.
Prizele de curent de serviciu vor fi de mare capacitate.
Corpuri de iluminat
Toate locurile în care sunt instalate echipamente vor fi prevăzute cu corpuri de iluminare artificială. În general, zonele
de exterior şi de interior vor fi iluminate prin intermediul iluminatului cu descărcare de gaz. Iluminatul de urgenţă va
fi asigurat în zonele cheie. Toate corpurile de iluminat vor întruni cerinţele standardului IEC 60598 pentru 250 V,
monofazat, cu trei fire, cu alimentare de 50 Hz.
Pentru instalaţia integrală se vor realiza următoarele nivele minime de iluminare:
Extern (terenuri, trotuare şi drumuri de acces, zonele de instalaţii) 50 Lux
Intern:
camere de control 400 Lux
Laboratoare 500 Lux
Camerele întrerupătoarelor 300 Lux
Extern
Corpurile de iluminat vor fi reglate grupat prin intermediul fotocelulelor cu comenzi prioritare cu ajutorul unui
comutator automat. Acestea vor avea un suport izolant rezistent şi un capac fabricat din aluminiu turnat prin presiune.
Un corp refractor din sticlă dintr-o singură piesă din sticlă rezistentă la şoc termic şi mecanic va fi integrat. corpurile
de iluminat vor fi proiectate pentru montarea pe pereţi şi/sau coloane şi vor conţine orice fel de echipamente asociate,
toate reglate pentru o temperatură de 50°C.
Intern:
Corpurile de iluminat pentru interior vor fi cu un singur tub sau cu două tuburi fluorescente de 1,2 m, echipate cu un
reflector industrial grandangular, iar lămpile cu aprindere prin starter, cu dispozitiv de supraveghere vor fi albe.
Un întrerupător de control al corpurilor de iluminat din fiecare cameră va fi amplasat în partea dreaptă a uşii de acces
în cameră. În cazul în care sunt două uşi de acces pentru o singură cameră va fi amplasat un întrerupător cu două
căi la fiecare uşă, fiind legate între ele.
Materiale şi Echipamente
Documentaţia tuturor materialelor şi echipamentelor care fac parte din lucrările finalizate permanente trebuie să fie
supusă aprobării Inginerului sau reprezentanţilor acestora înaintea utilizării sau achiziţionării. Antreprenorul trebuie
să prezinte schiţele, broşurile, cataloagele, documentaţia şi/su rapoartele în detaliu astfel încât să permită inginerului
sau reprezentanţilor acestuia să ateste compatibilitatea şi conformitatea.
Randamentul energetic
Toate echipamentele electrice trebuie să fie proiectate, alese, instalate astfel încât să se poată reduce cantitatea de
energie necesară exploatării la o valoare minimă acceptabilă.
Motoarele electrice vor fi testate la faţa locului pentru a se asigura că factorul de putere este acceptabil şi este în
conformitate cu cel menţionat pe emblemă şi că valoarea curentului consumat nu depăşeşte valoarea menţionată
pe emblemă. Orice motor electric, care nu întruneşte aceste condiţii, va fi respins şi trebuie înlocuit de către
Antreprenor. Accesoriile de iluminat prin descărcare trebuie să aibă un factor de putere care să nu fie mai mic de
0,87 inductiv; circuitele releului şi conectorului trebuie să fie prevăzute cu circuite economice.
În perioada testelor de fabrică şi/sau testelor la faţa locului orice piesă a unui echipament sau componentă sau sistem
sau construcţie care în opinia Inginerului sau reprezentanţilor săi funcţionează într-o manieră ineficientă trebuie
îndepărtat şi înlocuit sau ajustat după cum se va conveni.
Proiectarea circuitelor
Proiectarea tuturor circuitelor electrice indiferent de nivelul tensiunii, curent alternativ sau continuu se va face astfel
încât să se elimine pe cât posibil utilizarea siguranţelor în favoarea întrerupătoarelor turnate şi a celor în miniatură.
În cazul anumitor echipamente utilizarea "înlocuitorilor siguranţelor" se poate aplica dar aceştia vor avea întotdeauna
inscripţii pe latura anterioară a ansamblului cu "pornit" sau "declanşat" sau "oprit" şi vor fi prevăzuţi cu un buton de
reglare manuală.
Calculele complete ale nivelelor anticipate ale curentului de defect pentru diferite sisteme se vor face pentru a asigura
diferenţierea între dispozitivele de protecţie, iar calculele complete ale dimensiunilor cablului se vor face pentru a
asigura etalonările corecte şi căderile de tensiune permise.
La fiecare piesă a echipamentelor alimentate electric un separator de circuit deschis va fi amplasat pentru a întrerupe
alimentarea echipamentului.
Inginerul şi reprezentanţii săi trebuie să aibă acces la toate calculele făcute de către Antreprenor şi furnizorii acestuia.
Sistemul SCADA
Descriere generală
Mai există încă 3 alte contracte ce trebuie să fie executate în cadrul aceleiaşi Măsuri Ispa în aproximativ acelaşi timp.
Fiecare contract include aceleaşi standarde pentru SCADA, şi de aceea următoarea specificaţie se va aplica tuturor
contractelor. Cele patru contracte sunt, pe scurt:
• Lucrări pentru tratarea apelor reziduale

• Lucrările de tratare a apei potabile şi staţiile de pompare
• Reţelele oraşului Reşiţa inclusiv reţeaua staţiilor de pompare
• Reţele judeţului (şapte oraşe) inclusiv sondele de câmp şi staţiile de pompare
Principiile ce se vor adopta sunt următoarele:

• Cele două staţii de tratare se află pe acelaşi şantier şi vor avea conectate dispozitive de control
PLC cu matriţe etc. pentru monitorizare şi control SCADA la nivel local, la faţa locului, cu internet,
releu radio/GSM la principala bază operaţională a angajatorului pentru monitorizarea SCADA,
în Reşiţa .
• Contractul privind reţele din Reşiţa vor avea programul de control local PLC/SCADA la fiecare
staţie şi asigurare pentru instalarea diferitelor vane de reţea, pentru contoarele de debit, şi
traductoarelor de presiune şi a toate elementele cu releu GSM/radio pentru monitorizarea
SCADA, retransmise către principala bază operaţională a angajatorului din Reşiţa.
• Reţele judeţene vor avea programul de control PLC/CADA la fiecare staţie din fiecare dintre cele
7 oraşe şi asigurare pentru instalarea diferitelor vane de reţea, contoare de debit, traductoare de
presiune plus extinderea pe termen lung a staţiilor de tratare, toate dispozitivele de monitorizare
SCADA fiind retransmise prin GSM/radio către sediul local al Angajatorului din fiecare oraş.
Aceleaşi informaţii care sunt disponibile la nivel local în fiecare sediu din oraş vor fi retransmise
prin Internet sau GSM către principala bază operaţională a Angajatorului din Reşiţa.
• Fiecare dintre cele 4 sisteme vor fi independente, dar fiecare dintre elementele SCADA solicitate
la principala bază operaţională a Angajatorului din Reşiţa vor fi procurate, instalate şi verificate
de către Antreprenorii respectivi în aceeaşi încăpere ce va fi furnizată de către Angajator, care
va furniza de asemenea mobila corespunzătoare.
• Se intenţionează ca elementul SCADA al celor patru sisteme să fie furnizate de către acelaşi
producător şi de aceea Antreprenorul va permite furnizarea sistemelor cele mai performante din
gama de produse, precum cele furnizate de către Siemens sau a celor echivalente acestora. În
cazul în care contractele sunt închiriate, Inginerul poate emite Antreprenorului, la comanda
Angajatorului, un ordin pentru asigurarea în caz de reducere a costurilor dacă se preconizează
schimbarea furnizorului în scopul Angajatorului pentru Standardizare şi/sau Optimizarea Valorii.
• Antreprenorii sunt responsabili pentru a asigura o comunicare radio performantă evitând "petele"
şi "reflexiile" şi fenomenele asemănătoare acestora.
• Fiecare unitate SCADA va fi echipată de către Antreprenor cu computere, monitoare, imprimante
etc.
• Exceptând cazul unor prevederi contrare în Specificaţiile Speciale, capacitatea I/O pentru
următoarele staţii vor fi configurate cu capacitate liberă de curgere:
o Instalaţii de tratare – 30% sau 150 oricare dintre acestea este mai mare
o Reţelele oraşului Reşiţa – 30% sau 150 oricare dintre acestea este mai mare
o Reţelele judeţene - În fiecare oraş, 200% sau 1000 oricare dintre acestea este mai mare
(pentru a permite suplimentarea instalaţiilor de tratare în oraşul în cauză).
o Baza de exploatare a Angajatorului - să corespundă cu capacităţile de mai sus.
Exceptând cazul prevederilor contrare în Specificaţiile Speciale, instalaţia va fi controlată de un Sistem complet
automat de Supraveghere, Control şi Achiziţie de Date. Sistemul SCADA va fi combinat cu un sistem care să permită
posibilitatea de utilizare în mod semi-automat sau manual.
Monitorizarea datelor distribuite prin intermediul comunicării radio la o centrală de coordonare conform descrierii de
mai sus va fi integrată în sistem.
Utilizarea în mod manual va fi posibilă de la panourile de distribuţie fără intervenţia sistemului SCADA. Ulterior va fi
posibilă acţionarea pompelor, vanelor etc. de la principala staţie PC în modul “PC-manual”.
În modul semi-automat funcţiile esenţiale vor fi controlate prin intermediul automatizării fizice. De exemplu:
Importante staţii de pompare care sunt prevăzute cu întrerupătoare de nivel care controlează pornirea şi oprirea
pompelor în cazul nefuncţionării programului PLC.
Sau
Sistemul complet SCADA va fi compus din una sau mai multe unităţi centrale principale PC care comunică cu unul
sau mai multe sisteme PLC amplasate în tablourile de comandă de-a lungul instalaţiei. Programele PLC vor acoperi
controlul automat al procesului în cazul în care prelucrarea datelor şi interfaţa utilizatorului vor fi acoperite de către
unitatea centrală principală PC.
În combinaţie cu fiecare program PLC va fi instalat un panou de interfaţă al operatorului (OIP). Aceste panouri vor
servi în scopul examinării parametrilor şi oferirii posibilităţii modificării parametrilor de către operator în sistemul local
PLC, chiar dacă unitatea centrală principală PC nu este în funcţiune.
Toate programele PLC (dacă sunt mai multe) vor fi interconectate prin intermediul unei reţele PLC pentru a oferi
posibilitatea transferării datelor de la un Sistem PLC către un altul în mod independent de staţia principală PC. Un
exemplu de semnal ce va fi transferat între toate programele PLC este debitul de intrare.
La unitatea principală PC va fi conectat un modem pentru a asigura telecomandarea, supravegherea şi configurarea
sistemului PLC. Ulterior va fi posibilă acţionarea configurării Sistemului PLC fie prin intermediul telecomandării staţiei
principale PC fie prin intermediul unui PC separat cu interfaţă la programul PLC. Configurarea programului PLC va
fi posibilă din camera centrală de control, unde este instalată principala unitate PC.
PLC, cerinţele Hardware
Sistemul hardware PLC va fi compus prin utilizarea componentelor unui sistem industrial standardizat. Toate
componentele vor proveni de la acelaşi producător şi din aceeaşi gamă de producţie. Inginerul nu va accepta niciun
fel de componente electronice nestandardizate.
Sistemul va fi un sistem industrial modular cu unitate CPU, comunicaţie, module I/O etc. montate pe plăci de montaj
standardizate sau în sisteme etajate de 19” rack. Sistemul va fi calibrat la o capacitate liberă de nu mai mult de 20
% atât în ceea ce priveşte memoria şi puterea CPU cât şi în ceea ce priveşte tipul de componente hardware, de
exemplu sloturi IO, numărul de sloturi I/O etc. Componentele individuale vor întruni minim următoarele cerinţe:
a) Unităţile CPU vor avea capacitatea de a acţiona programele conectate , care sunt necesare în
controlarea procesului, şi numărul de module I/O menţionate, inclusiv capacitatea liberă. Unităţile
CPU vor putea rezolva operaţiuni aritmetice cu numere de 16 şi 32 de biţi într-un sistem de
reprezentare numerică în virgulă mobilă, controlori PID cu debit continuu şi discontinuu şi instrucţiuni
Boolean. Viteza de execuţie va fi rapidă iar capacitatea de memorie pentru program, cronometre,
dispozitive de măsurare, registre, etc. va avea o mărime care va permite o capacitate liberă de 40%
după implementarea tuturor programelor necesare pentru acţionarea diferitelor componente ale
instalaţiei. Unităţile CPU vor fi prevăzute cu suportul fizic necesar conexiunilor pentru un dispozitiv
de programare PC, şi cu un sistem de avertizare luminoasă cu LED care indică funcţionarea
corespunzătoare sau avariile. Viteza de procesare pentru componentele generale ale programului
PLC nu trebuie să depăşească 50 milisecunde şi 100 milisecunde pentru controlorii P, PI şi PID.
Dispozitivele de procesare rapidă şi funcţiile de întrerupere pentru rezolvarea situaţiilor critice vor fi
disponibile ulterior.
b) Modulele digitale de ieşire vor fi prevăzute cu un LED care să indice starea canalelor individuale,
construite în relee sau în stare solidă cu relee la regleta de borne. Va fi posibilă înlocuirea unui singur
releu.
c) Modulele digitale de intrare vor avea izolaţie galvanică între semnalele de proces şi sistemul
electronic PLC. Modulele de intrare vor fi proiectate pentru a suporta o tensiune de 24 V curent
continuu şi semnalele de contact de 24 V curent continuu. Fiecare canal de intrare va fi prevăzut cu
un LED care va indica starea actuală a acestora.
d) Modulele analoage de intrare vor putea suporta semnale standardizate industrial de 0-20mA, 4-
20mA sau 0-10V. Modulele de intrare vor avea izolaţie galvanică între semnalele de proces şi
magistrala internă de transmisie a sistemului PLC. Izolaţia poate fi făcută prin intermediul
traductoarelor externe de izolaţie galvanică. Modulele individuale de ieşire vor fi proiectate pentru a
suporta atât semnalele aparţinând traductoarelor cu alimentare de energie integrată şi celor care vor
fi alimentate de unităţi externe de alimentare. Plăcile vor fi plăci integrate analoage convertitorilor
digitali cu o rezoluţie de minim 12 biţi.
e) Modulele analoage de ieşire vor putea suporta semnale standardizate industrial de 0-20mA, 4-20mA
sau 0-10V. Modulele de intrare vor avea izolaţie galvanică între semnalele de proces şi magistrala
internă de transmisie a sistemului PLC. Izolaţia poate fi făcută prin intermediul traductoarelor externe
de izolaţie galvanică. Modulele individuale de intrare vor fi proiectate pentru a suporta atât semnalele
aparţinând traductoarelor cu alimentare de energie integrată şi celor care vor fi alimentate de unităţi
externe de alimentare. Plăcile vor fi plăci integrate analoage convertitorilor digitali cu o rezoluţie de
minim 12 biţi.
f) Modulele de comunicare vor fi disponibile în linia de produse şi utilizate pentru comunicarea cu
tablourile operatorului şi pentru comunicarea internă între diferitele sisteme PLC.
Panoul de interfaţă al Operatorului, cerinţe hardware
Panoul de interfaţă al Operatorului va întruni următoarele cerinţe:
Va include un monitor cu minimum 4 linii pentru fiecare capacitate cu 20 de caractere (5 x 7 pixeli)
6 taste funcţionale
10 taste numerice pe tastatură
6 taste soft
Panourile vor fi proiectate în conformitate cu condiţiile actuale de lucru. Panourile vor avea o opţiune pentru limbajul
sistemului, atât în limba engleză căt şi în limba română.
Reţeaua
Comunicare între sistemele PLC şi cele PC şi, în cazul în care sunt instalate mai multe sisteme PC, între acestea,
va avea loc prin intermediul unei reţele de comunicare de înalt nivel bazată pe tehnologia Ethernet.
Comunicarea între sistemele PlC poate avea loc în cadrul aceleiaşi reţele sau în cadrul unei reţele de tip magistrală
precum PRofibus sau altele asemănătoare.
Instalarea
Sistemele PLC şi Panourile de interfaţă ale Operatorului vor fi montate în tablourile de comandă în conformitate cu
standardele generale pentru instalaţiile electrice.
Fiecare sistem PLC va fi prevăzut cu un UPS pentru stabilizarea alimentării cu energie. Dispozitivul UPS va avea o
capacitate de funcţionare de o oră cu echipamentul conectat după întreruperea alimentării. Semnalele I/O pentru
Sistemul PLC nu trebuie să fie conectat la UPS.
Toate tablourile de comandă inclusiv SCADA vor fi prevăzute cu o priză de 230 V curent alternativ în interiorul
cabinetului sau în apropierea acestuia.
Toate cablurile externe, precum şi cablurile de comunicare cu sistemul PC şi între sistemele PLC precum cablurile
pentru semnalul analog din proces, vor fi furnizate cu dispozitive de protecţie contra supratensiunii/proceselor
tranzitorii.
Tablourile de comandă inclusiv echipamentul PLC vor fi protejate contra supratensiunii prin intermediul dispozitivelor
de protecţie contra supratensiunii în conformitate cu DIN VDE 0675 partea 6, Clasa C
Toate dispozitivele I/O de rezervă sau nu vor fi delimitate în terminale pentru conectarea cablurilor externe.
Unitatea principală PC, cerinţe hardware
Unitatea principală PC va include minim următoarele elemente:
Computerul principal (PC) inclusiv unitatea CD-ROM de citire şi unitatea CD-ROM de scriere.
Echipament pentru transmiterea datelor între PC şi sistemele PLC
Un monitor grafic color
Tastatura
Mouse
Imprimantă color
Imprimantă laser
Cabluri de conectare necesare pentru echipamentele computerului
Tablou de comandă/cutie de distribuţie pentru dispozitivele integrate de protecţia cablurilor externe etc. contra
supratensiunii
Modemul
Sursă de Alimentare cu energie neîntreruptă (UPS)
Computer principal
Computerul principal:
Va avea puterea de procesare şi capacitatea de stocare necesare pentru programe şi datele colectate importante
pentru înregistrarea şi prezentarea în timp real a datelor (actualizarea afişajului), astfel încât procesul de intrare şi
ieşire a datelor de pe hard disk, care consumă timp să fie evitat.
Va include hard disk-ul cu capacitate adecvată pentru:
− stocarea tuturor programelor furnizate şi fişierelor de date ale sistemului, toate fişierele determinate ale
utilizatorului pentru particularităţile procesului, poze, grafice, curbe de tendinţă, alarme, înregistrarea datelor,
orare şi parametrii;
− stocarea datelor istorice pe o perioadă de 10 ani cu reducere de date în conformitate cu programul de
reducere a datelor
− capacitate suplimentară de 300% pentru toate fişierele de date referitoare la sistemul SCADA
− timp de căutare mai scurt de 10msec. în medie
va include un card grafic color cu rezoluţie minimă de 1280 puncte în plan orizontal şi 1024 de linii în plan vertical şi
afişaj de minim 256 de culori cu conexiune de semnal standard precum RGB analog, Super-VGA sau altele
asemănătoare. Frecvenţa de actualizare a afişajului va preveni prezentarea intermitentă a textelor şi graficelor.
generatorul de simboluri trebuie să conţină toate simbolurile în conformitate cu standardul ASCII extins.
Va avea spaţiu disponibil pentru minim 2 racorduri standard.
Va fi pregătit pentru conectarea unei unităţi de operare suplimentare.
Computerul principal va fi de tip relativ silenţios, corespunzător pentru amplasarea într-un birou.
Computerul principal va fi fabricat de unul dintre producătorii internaţionali ai acestui tip de echipament, iar
echipamentul va fi destinat utilizării neîntrerupte timp de 24 de ore pe zi.
Monitor grafic color
Monitorul grafic color trebuie să întrunească minim cerinţele următoarelor specificaţii:
Mărime reală a imaginii de 19" (dimensiunea pe diagonală a ecranului).
Rezoluţie de 1280x1024, minim 256 de culori.
Ecran de tip plat cu posibilitatea de a se roti în scopul aşezării într-o poziţie ergonomică.
UPS
Unitatea principală PC va fi echipată cu un o sursă de alimentare neîntreruptă (UPS)
Următorul echipament va fi conectat le UPS:
Unitatea principală PC.

Modemul
Monitorul grafic.
Dispozitivul UPS trebuie să asigure o perioadă oră de funcţionare neîntreruptă a echipamentului conectat de o oră.
Sursa de alimentare de urgenţă trebuie să fi o unitate de alimentare neîntreruptă cu un comutator de ocolire pentru
deconectarea automată în caz de avarii interne.
Dispozitivul UPS trebuie să fie protejat împotriva variaţilor de tensiune şi proceselor tranzitorii dăunătoare şi echipate
cu mijloace de detectare a tensiunii interne şi dispozitive de deconectare automată în caz de subtensiune.
Dispozitivul Ups trebuie să poată efectua pornirea automată şi reconectarea.
Dispozitivul UPS trebuie să fie prevăzut cu elemente binare de ieşire care să indice starea de funcţionare.
Specificaţiile tehnice trebuie să poată întruni cerinţele echipamentelor conectate.
Factorul de accesibilitate şi disponibilitate
Întregul sistem SCADA trebuie:
Să indice un factor de disponibilitate mai mic de 0.995 pentru unitatea principală, de exemplu unitatea principală nu
trebuie să fie scoasă din funcţiune mai mult de 44 de ore pe an.
Să indice un factor de disponibilitate pentru comunicarea dintre staţia principală şi sistemele PLC mai mic de 0.995.
Factorul de disponibilitate este definit ca MTBF / (MTBF+MTTR), unde
MTBF = Timpul mediu între doua defectări consecutive
MTTR = Media timpului de reparare MTTR include transportul şi depanarea, de exemplu MTTR rezultă din
defecţiunile survenite până la utilizarea corectă a echipamentului.
Furnizorul trebuie să demonstreze modul de calcul al timpului mediu între două defectări consecutive precum şi
accesibilitatea în ceea ce priveşte componentele hardware.
În perioada funcţionării de probă, înainte de darea în funcţiune, niciun fel de defecţiuni nu sunt tolerate.
O defecţiune este definită drept o situaţie în care:
Colectarea datelor este întreruptă din cauza unităţii principale care a cedat sau din cauză că unul sau mai multe
programe sunt "blocate" şi trebuie să fie repornite.
Unitatea principală trebuie să fie repornită manual.
Cedarea programului de colectare a datelor poate fi atribuită prin verificare căderilor de energie de durată nu va
afecta perioada funcţionării de probă.
Sistemul PLC, cerinţele Hardware
Sistemele PLC vor include un pachet software standardizat privind procesul industrial de programare. Setul de
instrucţiuni acestui software de programare va fi în conformitate cu IEC 61131.3.
Va fi posibilă desfăşurarea acestui instrument de programare pe un PC standard compatibil IBM în sistemul de
operare Windows.
Acest instrument de programare va fi livrat Inginerului ca parte a contractului ce include toate manualele necesare
de programare, cablurile de programare şi/sau conectare etc.
Prin utilizarea pachetului software PLC împreună cu Sistemele PLC livrate va fi posibilă implementarea programelor
de controlare a procesului inclusiv:
Transformarea măsurării şi scalarea semnalelor de proces
Liniarizarea semnalelor de proces
Controlorii PID şi comunicarea parametrilor PID către unitatea principală PC
Contoare, comparatori şi cronometre
Controlul şi manipularea înregistrărilor
Instrucţiunile Boolean
Operaţii aritmetice cu numere simple şi duble într-un sistem de reprezentare numerică în virgulă mobilă
Software pentru aplicarea procesului
Antreprenorul va executa şi implementa programarea sistemului PLC inclus în această ofertă.
Ca bază pentru procesul de programare antreprenorul va dezvolta o descriere detaliată a programului în ceea ce
priveşte funcţiile programului şi structura de programare.
Inginerul va aproba descrierea înainte de începerea programării.
Ca instrucţiuni generale Antreprenorul va avea grijă ca sistemele PLC să fie programate pentru a funcţiona
independent de unitatea principală şi ca programele PLC să fie organizate şi divizate în subprograme pentru fiecare
funcţie separată a procesului.
Filozofie generală
Filozofia generală de proiectare a sistemelor şi dispozitivelor de controlare a procesului este să:
Utilizeze la alimentarea sistemelor moderne modulare şi programabile PLC
Obţină un grad ridicat de siguranţă în utilizarea instalaţiei
Obţină o eficienţă energetică totală ridicată
Optimizeze funcţionarea zilnică şi întreţinerea
Sistemul de control va fi proiectat pentru a utiliza componentele instalaţiei în două moduri diferite - modul automat şi
modul semi - automat.
Subprograme
Exemple de subprograme ce se pot aplica:
Pomparea de alimentare
Controlul debitului de intrare
Dozarea chimică
Aerisirea rezervorului de procesare

Controlul exhaustoarelor
Rezervoarele de decantare
Pomparea noroiului de foraj
Tratarea noroiului de foraj
Pomparea de evacuare ( pompă cu controlarea frecvenţei prin controlarea cotei în zona de admisie)
Pomparea de evacuare ( pompă cu controlarea frecvenţei prin controlarea presiunii în rezervorul de evacuare)
Secvenţa de pornire a grupului de pompare sub presiune
Staţia de pompare suplimentară etc.
Va fi posibilă pornirea/oprirea fiecărui subprogram de la unitatea principală şi de la OIP. Starea fiecărui subprogram
va fi vizibilă de la unitatea principală şi de la OIP.
Dacă un subprogram este oprit, taoate componentele acestui program vor fi oprite şi deblocate pentru control semi-
automat de la unitatea principală şi de la OIP.
Modul automat
Componentele care sunt incluse de un subprogram PLC vor fi controlate în mod automat atunci când subprogramul
respectiv este pornit.
Starea dorită de funcţionare a componentelor în modul automat va fi calculată de către PLC. De exemplu frecvenţa
motoarelor VSD controlate, numărul solicitat de motoare în funcţiune, poziţiile vanelor etc.
Modul semi-automat
Când un subprogram PLC este oprit va fi posibilă controlarea manuală (în mod semi-automat) a componentelor
incluse de către subprogramul respectiv de la unitatea principală sau de la OIP. Controlul Manual (semi-automat) va
include posibilitatea controlului vitezei motoarelor controlate, manevrarea vanelor, pornirea/oprirea motoarelor, etc.
În modul semi - automat funcţiile de urgenţă precum oprirea motoarelor în caz de mers în gol sau presiune ridicată
etc. vor exista în continuare.
Funcţiile generale ale programului
Sistemul PLC va fi programat pentru a preveni pornirea mai multor motoare în acelaşi timp atât pe durata pornirii
sistemului PLC cât şi pe durata funcţionării ciclice normale. Intervalul de întârziere de la pornirea unui motor la
pornirea unui lat motor va fi de circa 5 sec.
Subrutine
Se va avea grijă ca funcţiile generale precum contorul motoarelor sau vanele controlate ale motoarelor să fie
comandate în subrutine, pentru a asigura manevrarea uniformă a componentelor uniforme. Subrutinele în cadrul
sistemelor PLC vor fi identice.
Subrutinele vor comanda situaţiile de alarmă în ceea ce priveşte componentele, comenzile de pornire/oprire de la
PC sau OIP şi indicarea stării de funcţionare.
În cazul defecţiunii unei componente, de exemplu un motor, motorul respectiv va fi oprit de către PLC iar defecţiunea
va fi semnalată unităţii principale şi panoului de interfaţă al operatorului (OIP). În afara defecţiunilor fizice sistemul
PLC va verifica defecţiuni precum “motoare care nu funcţionează deşi comanda de pornire a fost efectuată” şi invers.
Acest tip de defecţiuni trebuie să fie din această cauză întârziate de exemplu 10secunde.
Conectarea alternantă şi automată
Subprogramele pentru funcţii de procesare inclusiv componentele paralele identice vor asigura alternarea
componentelor o dată pe zi şi conectarea automată în caz de defecţiune al unei componente. De exemplu o staţie
de pompare cu trei pompe identice P1, P2, P3 trebuie să funcţioneze astfel încât într-o zi P1 este pompa primară.
P2 este pompa secundară, iar P3 este pompă terţiară iar în ziua următoare P2 este pompa primară, P3 este pompa
secundară, etc. În cazul unei defecţiuni a P1 sau P1 este comutată pe funcţionarea în mod manual, programul PLC
va ignora P1 şi o va înlocui cu P2.
Controlul automat
În cazul în care controlul automat se bazează pe valori analoage, algoritmul de control PID va fi folosit în sistemul
PLC.
Toţi parametrii de control PID vor fi ajustabili de la unitatea principală şi de la OIP.
Controlorii PID trebuie de exemplu să controleze nivelul în rezervoarele de prelucrare.
Documentaţia
Programele PLC vor fi bine documentate cu sinonime folosite pentru toate semnalele şi pentru toţi biţii externi şi
interni şi cu comentarii pentru fiecare etapă sau reţea a programului PLC. Sinonimele şi comentariile vor fi în limba
engleză sau română.
Sinonimele vor corespunde etichetelor folosite pentru componente şi pentru unitatea principală.
Codul sursă inclusiv sinonimele şi comentariile suplimentare este parte a acestui contract şi va fi înmânat Inginerului
în copie electronică şi fizică.
Unitatea principală PC, cerinţe software generale
Generale
Toate programele trebuie să fie
Pachete software de sistem standard (în măsura în care este posibil)
uşor de îmbunătăţit şi modificat
testate complet şi fără defecte
Versiunea livrată a software-ului trebuie să fie clar documentată.
Sistemul de control
Unitatea principală trebuie să fie prevăzută cu un sistem funcţional care să permită utilizarea în paralel a programelor
(multitasking).
Următoarele sisteme operaţionale pot fi aplicate:
Windows XP ce poate fi actualizat în viitor cu Windows Vista.
Aplicaţii standard
Unitatea principală trebuie să fie prevăzută cu următoarele pachete standard:
Program antivirus
Program standard de prelucrare a imaginilor
Program SCADA.
Program de calcul - de exemplu Excel.
Program de telecomandare, de exemplu Symantec - PC Anywhere
Cerinţe generale software SCADA standard

Sistem SCADA trebuie:
să fie complet configurabil - versiunile demonstrative nu sunt acceptate,
să colecteze date operaţionale în timp real,
să poată primi, analiza şi stoca date simultan cu alte activităţi,
Nivele de acces
Accesul la sistemul SCADA trebuie să fie împărţit în trei nivele prin intermediul codurilor ID.
Nivelul 0: (fără cod ID) autorizaţie pentru citirea şi imprimarea datelor şi modificarea afişajelor.
Nivelul 1: Autorizare similară cu cea pentru Nivelul 0 plus autorizarea pentru recunoaşterea alarmei, unităţile de
pornire/oprire, selectarea modului auto/manual pentru regulatoare şi setarea valorilor de referinţă.
Nivelul 2: Autorizări universale incluzând autorizarea de a configura, de exemplu crearea sau modificarea
rapoartelor, procesarea imaginilor şi adăugarea etichetelor etc.
Numerotarea etichetelor
Semnalele individuale sunt identificate prin intermediul etichetelor.
Etichetele trebuie să fie unice şi să se potrivească în cadrul software-ul PLC şi cel al unităţii principale precum şi în
cadrul instalaţiilor electrice
Etichetele trebuie să conţină cel mult 8 caractere.
Surse
Codul sursă al configuraţiei este proprietatea clientului. Copii ale tuturor programelor inclusiv codurile sursă trebuie
să fie puse la dispoziţia Angajatorului pe DVD sau CD.
Configuraţia
Configuraţia sistemului SCADA trebuie să se bazeze pe metode orientate către obiect. Aceasta înseamnă că trebuie
să fie un număr de obiecte fiecare reprezentând realitatea fizică ( de exemplu o vană sau o pompă).
Oiectele trebuie să aibă următoarele funcţii:
trebuie să existe posibilitatea asocierii obiectului cu unul sau mai multe simboluri. Un simbol trebuie să îşi poată
modifica forma şi culoarea la modificarea condiţiilor ( de exemplu activarea alarmei sau modificarea valorilor
analoage).
În faţa etichetei, trebuie să existe posibilitatea adăugării unui text suplimentar (cel puţin 16 caractere) la fiecare obiect,
care poate fi afişat pe monitor.
Fiecare componentă de procesare va fi implementată prin intermediul configurării unui obiect cu date referitoarele
la componentele de procesare (etichetă, parametrii specifici ai componentei, semnale I/O etc.). În acest fel va fi
posibilă utilizarea aceluiaşi obiect ca bază pentru mai multe componente de acelaşi tip.
Programul va conţine o bibliotecă care să acopere atât obiectele cât şi grupurile funcţionale.
Configurarea imaginilor de proces:
Configurarea imaginilor de proces vor fi efectuate în două etape:
Elaborarea unei imagini de proces statice
Intrare de informaţii dinamice
Imaginile de proces statice vor fi elaborate prin intermediul unui program standard de prelucrare a imaginilor precum:
Designer
Paint Brush
Motif
AutoCAD
Corel Draw
Micrografx Draw
Va fi posibilă crearea unei interfeţe a operatorului cu imaginile de proces pe mai multe nivele şi cu acces de la un
nivel la altul prin activarea anumitor puncte (sau zone) ale imaginilor de proces. Este necesar ca cel puţin 5 ferestre
să poată fi active în acelaşi timp. Operatorul va putea să modifice dimensiunea şi amplasarea ferestrelor în mod
direct.
Prin intermediul ferestrelor Pop Up va fi posibilă modificarea parametrilor şi obţinerea informaţiilor relevante privind
obiectele individuale şi etichetele.
Activarea imaginilor de proces va fi posibilă în unul sau mai multe moduri, după cum urmează:
prin intermediul tastelor funcţionale
prin intermediul meniului
prin intermediul punctelor dinamice

prin indicarea unui număr sau nume al imaginii.
Înregistrarea evenimentelor
Fiecare etichetă, înregistrată în sistem va fi desemnată uneia sau mai multor înregistrări ale evenimentelor.
Va fi posibilă înregistrarea :
Alarmelor
Defecţiunilor
Modificării stării de funcţionare
Intervenţiilor operatorului
Evenimentelor controlate în timp
Va fi posibilă definirea evenimentelor ce sunt dorite a fi înregistrate.
Specificaţia înregistrării evenimentelor va include următoarele:
Eticheta ( de semnal/variabilă)
Domeniul procesului
Nivelul evenimentului/alarmei
Condiţiile de înregistrare a evenimentului (Semnal de PORNIRE sau OPRIRE, sau valoarea analoagă a depăşit
valoarea limită de referinţă)
Descrierea evenimentului
Simboluri grafice indicative de exemplu în cazul imaginilor de proces, îndeplinirea ''condiţiei''.
Sortarea evenimentelor a căror durată este mai scurtă decât perioadele de timp de referinţă.
Managementul alarmelor
Managementul alarmelor de pe ecranul calculatorului va fi efectuat după cum urmează:
Alarmele vor fi înregistrate în unitatea principală a calculatorului în 5 secunde.
Alarmele vor fi salvate în ordine, în funcţie de prioritate şi data evenimentului.
Trebuie să existe posibilitatea de recunoaşte alarmele via un component sau o listă de alarme.
Trebuie să existe posibilitatea de a recunoaşte alarmele în mod individual sau în grupuri.
Alarmele recunoscute vor dispărea din circuitul de transmitere a alarmelor şi vor fi transferate în lista de alarme.
Alarmele vor rămâne în lista de alarme până vor fi dezactivate (corect).
Alarmele vor fi ilustrare în imaginea transformată grafic. Alarmele vor fi prevăzute cu un dispozitiv de identificare a
semnalului de alarmă, i.e. în primul rând în partea mărită a imaginii transformate.
Lista de alarme va fi actualizată spontan iar timpul de actualizare nu va depăşi 10 sec.
Se vor putea astfel distribui priorităţi în funcţie de mesajele de alarmă şi de acordul privind supervizarea. Se va
prevedea ca alarmele să poată înregistra până la 3 priorităţi. Trebuie să se asigure schimbarea priorităţilor de la
ecranul calculatorului.
Prezentarea alarmelor vor putea fi selectate în combinaţia modurilor mai sus menţionate de la unitatea principală.
Următoarele data vor fi salvate în baza de date a alarmelor:
Timpul de producere al alarmei în sec., zile, luni şi ani.
Nivel.
Nr. TAG
Descrierea componentei.
Textul alarmei şi conţinutul mesajului de eroare de min. 30 de caractere.
Timpul de recunoaştere.
Identificarea operatorului care recunoaşte alarma.
Timpul de emitere a alarmei.
Conţinutul listei de alarme (pe ecran sau în versiune imprimată) va putea fi selectat din informaţiile din baza de date
a alarmei.
Criteriile de selecţie din lista de alarme vor putea fi uşor definite de operator.
Se vor putea modifica setările pentru alarme în vederea măsurătorilor în condiţii normale de operare.
Trebuie să se asigure ca după recunoaşterea imaginilor obiectelor procesate de alarmă să poate fi schimbată
culoarea şi flash-ul roşu. Mesajele de alarmă recunoscute vor fi sub forma unor flash-uri de culoare roşie până
când eroarea este corectată.
Alarmele vor fi raportate imediat chiar pe durata derulării altor funcţii, i.e. imprimarea / generarea raporturilor etc.
Odată recunoscute alarmele timpul de acţionare al alarmei şi numele operatorului vor fi înregistrate în baza de date
SCADA. Alarmele pasagere trebuie de asemenea să fie recunoscute. Statutul alarmelor va apărea clar în lista de
alarme, i.e. prin modificarea culorii alarmelor nerecunoscute.
Alarme în aşteptare
Va exista posibilitatea de a bloca (suprima) şi de a emite alarme în aşteptare. Lista de alarme vor indica timpul de
blocare sau emitere a mesajelor de alarmă. Dacă mesajele de alarmă sunt blocate, acestea vor apărea ca
permanente dar recunoscute, i.e. prin schimbarea culorii.
În general, se va putea determina dacă alarmele care nu sunt recunoscute vor fi înregistrate în baza de date a
alarmelor cu un nou timp de "in" şi "out" sau va avea loc o nouă înregistrare numai după recunoaşterea alarmelor.
Indicarea statutului
Se vor înregistra rapoarte privind statutul alarmelor după operare:
Operarea tuturor motoarelor.
"Auto"poziţionarea comutatoarelor de manipulare.
Indicarea comutatorului de siguranţă pentru poziţie.

Poziţia tuturor vanelor acţionate de la distanţă şi a vanelor cu indicarea poziţiei.
Ore de operare pentru toate motoarele.
Totalul de porniri ale tuturor motoarelor.
Raportul privind statutul operaţiei va fi prezentat după cum urmează:
Prezentarea statutului într-o imagine grafică pe ecranul cu date, inclusiv statutul operaţiunii (motor în funcţiune/oprit,
vană deschisă/închisă, eroare)
Măsurători analogice
Măsurătorile analogice şi calculele vor fi prezentate după cum urmează:
Valoarea numerică în unitatea mecanică în procesarea imaginilor.
Prezentarea grafică unde este cazul. De exemplu, măsurătorile de nivel vor fi prezentate astfel încât culoarea
nivelelor rezervoarelor să reflecte nivelul măsurătorilor.
Ca graficul cu bare de pe ecranul calculatorului. Trebuie ca graficul cu bare să poate fi alcătuit în grupuri în funcţie
de alegerea operatorului. Ar trebui să fie permisă vizualizarea simultană a 5 grafice cu bare pe ecranul
calculatorului. Graficele ar trebui actualizate în mod spontan.
i.e. curbele ce trasează istoricul pe ecranul calculatorului bazate pe intervale de timp determinate de operator via
PC.
i.e. curbele dinamice (tendinţă) pe ecranul calculatorului bazate pe intervale de timp determinate de operator via PC.
Indicarea curbelor şi a graficelor cu bare pe imprimanta grafică.
Indicarea valorilor de moment în raport.
E necesar ca toate măsurătorile analogice să poată primi valori limită pentru mesajele de alarmă la valorile
prestabilite mai sus menţionate sau pe care le puteţi întâlni mai jos.
Măsurători şi calcule integrate:
Măsurătorile şi calculele integrate sunt tratate şi prezentate în acelaşi mod ca măsurătorile analogice.
Toţi parametri de calculate vor fi parametri în timp real şi vor fi adunate pentru calculele oferite în acelaşi interval de
timp.
Procesare imagini
Va fi posibilă manevrarea/ajustarea tuturor componentelor operaţionale prezentate în procesarea imaginilor via
puncte active pe ecran. În acelaşi timp toate statute şi măsurători reale care rezultă vor ilustra componenta în cauză
prin litere şi simboluri.
Perspectivă asupra imaginile procesului pentru toate instalaţiile ce urmează a fi elaborate ca diagrame P&I, dacă se
poate într-o formă mai simplificată, astfel încât i.e. două pompe paralele să apară ca una singură.
Se vor putea extrage imaginile de fond cu detalii din imaginile de ansamblu prin zone "sensibile".
Operaţiunea propriu-zisă va fi efectuată prin intermediul imaginilor pop-up din Windows, cu ajutorul mouse-ului, a
tastaturii, a câmpurilor de date etc.
În fiecare imagine a procesului se poate accesa un meniu al imaginilor pentru imagini, curbe, rapoarte, listă de
evenimente, listă cu mesaje de alarmă şi listă cu statutul.
Prin procesarea individuală a imaginilor ar trebui să se poată utiliza toate curbele şi rapoartele pentru imaginile
prezentate şi de asemenea imaginile procesate la nivelul mai sus menţionat şi în continuare.
Valorile măsurătorilor, semnalele on/off şi alarmele vor fi actualizate şi prezentate în imaginile procesate propriu-
zise.
Administrarea datelor
Toţi parametrii automaţi de operare, i.e. măsurătorile analogice şi calculele vor fi înmagazinate într-o bază de date
comună.
Operatorii vor putea avea acest la software, putând astfel să realizeze calcule matematice şi statistice pornind de la
informaţiile obţinute automat şi manual.
Mai mult, se vor putea efectua calcule cum ar fi operaţiile logice bazate pe informaţii provenite de la mesajele de
alarmă / baza de date a evenimentelor. Poate fi vorba despre calcule de genul "Dacă operaţiunea P01 apoi curgere
= capacitatea pompei sau altfel curgerea = 0".
Intervalele de timp pentru colectarea a informaţiilor automate (şi a calculelor), denumită "scanare-informaţii" nu
trebuie să depăşească 15 sec.
Calcularea valorii medii a "informaţiilor scanate" poate fi reglată între 2 şi 30 de minute. Valorile medii calculate se
numesc astfel informaţii de bază.
Informaţiile de bază vor fi utilizate ca bază de calcul a valorilor medii orare, zilnice, lunare şi anuale.
Programul va înregistra toate informaţiile prezentate mai sus într-o cantitate care să corespundă perioadele de timp
prezentate în tabelul de mai jos.
Cel mai scurt interval de timp Informaţiile sunt utilizate

de înregistrare de informaţii pentru
Scanare - informaţii 24 de ore Generarea informaţiilor de bază,
generarea curbelor
Informaţii de bază 5 zile imprimarea curbelor zilnice
Valori medii orare 2 luni Rapoarte zilnice
Valori medii zilnice 2 ani Rapoarte lunare
Valori medii lunare 10 ani Rapoarte anuale
Programul va şterge informaţiile înmagazinate la cererea utilizatorului. Cu toate astea, programul va bloca ştergerea
acelor informaţii care nu îndeplinesc criteriile stabilite mai sus privind perioada minimă de stocare a datelor şi
utilizarea acestora din raportările periodice.
Utilizatorul va putea seta programul pentru a şterge automat datele care sunt mai vechi decât durata de timp
menţionată.
Dacă sistemul oferit nu poate executa reducerea datelor în conformitate cu descrierile de mai sus, atunci oferta va
oferi informaţii explicite cu privire la ceea ce trebuie făcut pentru a asigura că sistemul bazei de date SCADA nu se
aglomerează pe durata a doi ani de operaţii.
Rapoarte
Următoarele tipuri de raporturi vor fi disponibile:
Raporturile mesajelor de alarmă cu toate alarmele permanente şi cu toate mesajele de alarmă anterioare
recunoscute
Rapoarte privind datele automate de operare. Rapoartele vor fi generate zilnic, lunar sau anual. Rapoartele vor
conţine parţial date de operare, i.e. măsurătorile şi calculele şi orele operaţionale parţial înregistrate, începând cu
echipamentul electric/mecanic relevant. Datele privind operaţiile şi înregistrarea orelor de operare / momentul de
debut pot fi cuprinse într-un singur raport comun sau în două rapoarte separate în funcţie de care este cea mai bună
opţiune pentru sistemul ales.
Informaţiile cuprinse în raport privind operarea şi întreţinerea, cu privire la numărul de ore de operare, numărul de
ore de la ultimul serviciu, totalul numărului de ore de demarări, numărul de demarări de la ultimul service şi data
ultimului service.
Rapoartele automate vor fi imprimate şi stocate în fişier Word sau în format Excel pentru procesare ulterioară.
Perioadele de raportare vor putea fi în general configurate. Perioada pentru raportul zilnic, va fi de exemplu cuprinsă
între 08.00 şi 07.59 sau de la 00.00 la 23.59.
Rapoartele imprimate vor avea o bună calitate grafică. Nu se vor lăsa spaţii libere pe pagină - deşi se vor lăsa spaţii
în "margine" iar dacă este posibil se avea alege între imprimare "portret" sau "peisaj".
Sistem de operare - şi întreţinere
Sistemul SCADA va fi pregătit pentru operarea şi întreţinerea planificată (O&M system) a tuturor echipamentelor.
Sistemul va fi conceput astfel încât să poată oferi informaţii despre toate piesele ce compun echipamentele:
Informaţii despre echipament
Tipul şi numărul echipamentului
Numele companiei furnizoare/care asigură service-ul, adresa şi numărul de telefon
Data ultimului service
Introduceţi text, minim 200 de caractere
Timp total de funcţionare
Timpul de funcţionare va fi actualizat în mod automat, cel puţin o dată pe zi
Timpul de funcţionare de la ultimul service
Timpul de funcţionare va fi calculat şi actualizat cel puţin o dată pe zi.
Trebuie ca intervalul perioadelor de service ca număr de ore de funcţionare sau ore calendaristice.
Sistemul va genera o alarmă sau va imprima un "card service" fie când numărul orelor de operare la ultimul service
este depăşit fie când perioada calendaristică de la ultimul service este depăşită. S-ar putea ca ambele perioade,
atât cea calendaristică cât şi perioada de funcţionare să fie specificate ca parametru O&M al aceleaşi componente.
Curbe
Este necesar să se poată vizualiza cel puţin 5 curbe în culori individuale în aceeaşi imagine. Trebuie să se poată
genera imagini stabile ale curbelor, care printre altele, pot fi obţinute prin vizualizarea meniului, a funcţiilor cheie sau
prin indicarea numelui sau numărului curbei. Mai mult, ar trebui ca operatorii să poată genera imagini suplimentare
ale curbelor.
Ar trebui să se poate vede o scală, unităţi, axe y şi taguri şi descrieri în aceeaşi culoare a unei curbe.
Ar trebuie să se poată obţine valorile unei curbe înregistrată în baza de date a sistemului sau în datele istorice stocate
în fişierele arhivate. Atât imaginile arhivate sau spontane ale curbelor are trebuie să se poată vizualiza. La imaginile
spontane ale curbelor are trebui adăugate date noi/stocate pentru imaginea curbei pe ecran.
Imaginile curbelor ar trebui vizualizate în baza unei combinaţii ale datelor arhivate cu cele spontane.
Funcţiile zoom pe axele x şi y trebuie să fie disponibile. Micşoraţi sau măriţi rezoluţia pe axa x de la 100 % to 2 %
pentru o perioadă. Micşorarea sau mărirea rezoluţiei pe axa y în anumite imagini va fi posibilă în zona punctului în
cauză. Acest lucru se poate face gradat (independent de determinarea semnalului procesului).
Se poate activa o line of sight, în momentul în care sunt indicate valorile legate de timp. Valorile referitoare la timp
şi proces vor fi ilustrate pe reprezentarea curbei şi la imprimare. Line of sight va putea fi mutată de-a lungul axei x.
Trasarea unei imagina a curbei va fi posibilă numai prin activarea unei funcţii cheie. Trasarea cubei va avea o bună
calitate grafică. Nu se vor lăsa spaţii libere pe pagină - deşi se vor lăsa spaţii în "margine" iar dacă este posibil se
avea alege între imprimare "portret" sau "peisaj".
Unitatea principală PC, cerinţe software generale
Generale
Dialogul stabilit între om şi maşină poate fi de ajutor iar sistemul poate fi uşor de operat pentru operatorii care nu
sunt instruiţi în utilizarea calculatorului.
Pachetul software furnizat atât pentru unitatea principală de PC cât şi pentru PLC vor fi deschise pentru o mai mare
deschidere a sistemelor - durata de execuţie a versiunilor programelor nu sunt acceptate.
Procesare imagini
Imaginile procesate individual sau aparţinând imaginilor detaliate adiacente vor conţine informaţii disponibile la nivelul
PLC şi acre pot fi importante pentru înţelegerea procesului.
Aceasta înseamnă i.e. că paşii propriu-zişi pentru cei care îi analizează vor fi prezentaţi şi se setează valori de
referinţă pentru cronometre / indicatori de timp cate vor fi de asemenea prezentate.
Este posibilă generarea de imagini de ansamblu i.e.:
diagrame P&I pentru instalaţiile de forare şi pentru cele locale
diagrame P&I pentru întregul echipament, i.e. conţinând informaţii despre debitul total de intrare.
diagrame P&I pentru tratarea apei.
diagrame P&I pentru apa reziduală şi epurarea acestora inclusiv a combustibililor etc.
diagrame P&I pentru sistemul de distribuţie electrică inclusiv echipamentul de înaltă tensiune
diagrame P&I pentru configurarea SCADA
Pentru fiecare imagine de ansamblu vor fi disponibile o serie de imagini adiacente conţinând informaţii detaliate.
Funcţii
Următoarele funcţii generale vor fi disponibile de pe unitatea principală a PC-ului:
Raportarea facilităţilor pentru generarea de rapoarte zilnice, lunare sau anuale conţinând informaţii cum ar fi debitul
de admisie acumulare, debitul intermediar acumulat, cantitatea de deşeuri produsă, conţinutul mediu de oxigen în
rezervorul de procesare etc.
Facilităţi pentru generarea curbelor de arhivă şi curbele de tendinţă pentru toate informaţiile măsurate.
Vizualizarea şi modificarea tuturor parametrilor operatori determinaţi pentru PLC, i.e. valorile de referinţă pentru
oxigen, nivelul de pornire şi oprire a nivelului pompelor, intervale de timp pentru echipamentele cu dispozitive de
cronometrare etc.
Toate interfeţele operator vor fi în limba română şi engleză. Acest lucru se poate realiza prin butoanele care opţiunea
de limbă putând reduce astfel ecourile parazite pe ecran.
Comunicarea
Comunicarea dintre unitatea centrală a PLC şi a PC va avea loc după cum urmează:
Valori analogice ale procesului – valoarea propriu-zisă a procesului, va fi transmisă sistemului SCADA când are loc
un schimb de X%. Nivelele de alarmă H, HH, L, LL vor fi presetate în sistemul SCADA.
Valorile digitale (nivel, final etc.) vor fi transmise la fiecare modificare.
Startere de motor – un cuvânt de 16 biţi va comunica în modul citire scriere la şi de la sistemul SCADA/PLC statutul
complet al motorului (toate funcţionările, erorile şi semnalelor privind starea). Un cuvânt de 16 biţi va comunica
numărul totalizat al orelor de funcţionare. Pentru motoarele echipate cu VSD este posibilă presetarea unor valori de
referinţă pentru viteza motorului, citirea vitezei reale a motorului şi de asemenea statutul VSD-ului.
Vanele cu sistem de deschidere-închidere şi continue – un cuvânt de 16 biţi va comunica în modul citire scriere la şi
de la sistemul SCADA/PLC statutul complet al motorului (toate funcţionările, erorile şi semnalelor privind starea).
Vane continue controlate - un cuvânt de 16 biţi va comunica poziţia reală a vanei.
Regulatoare - Prin intermediul unei liste de cuvinte standardizată va fi posibilă comunicarea, stabilirea valorilor de
referinţă, valoarea procesului, valoarea rezultatelor, parametri P, I şi D.
Timp de răspuns
de la schimbarea statutului semnalului de intrare digital până la indicaţia de la unitatea principală a PC-ului (2 sec.)
de la schimbarea statutului semnalului de intrare analog până la indicaţia de la unitatea principală a PC-ului (5 sec.)
De la comanda digitală de la unitatea principală a PC-ului până la acţiunea (semnal de ieşire digital) de la PLC (2
sec.)
Timpul pentru schimbarea imaginilor include actualizarea tuturor valorilor procesului la unitatea principală a PC-ului
(2 sec.)
Activarea curbei dinamice (2 sec.)
Activarea curbelor de istoric cu 5 curbe şi o lună de valori (5 sec.)
Timpul de la comanda imprimare la începerea printării (5 sec.)
Panourile interfaţă al operatorului smu (OIP), cerinţe software
De la OIP va fi posibilă citirea atât a valorilor de proces analoage cât şi digitale, ca motor în funcţiune, vană
deschisă/închisă etc. De la meniul din fabrică va fi posibilă pornirea şi oprirea subprogramelor, schimbarea tuturor
parametrilor de funcţionare şi controlul componentelor în modul semiautomat. Modul semiautomat este definit ca
fiind modul în care un subprogram PLC este oprit, iar componentele controlate de acest subprogram pot fi apoi
controlate manual de la unitatea principală a PC-ului sau de la OIP. Controlul manual de la OIP pot fi de exemplu
pornirea unei pompe, ajustarea manuală a frecvenţei pentru o pompă cu VSD etc.
De la panoul operatorului va putea fi posibilă monitorizarea următoarelor tipuri de semnale.
Nivelul în rezervoarele furnizate cu indicatori de nivel;
Valorile de curgere de la toate contoarele de debit;
Viteza motorului în % pentru toate pompele/motoarele dotate cu VSD;
Presiunea de la toate transmiţătorul de presiune.
În plus va fi posibil controlul şi ajustarea:
Pauzei/nivelului/ratei de funcţionare pentru pompe şi alte echipamente;
Pornirea/oprirea controlului şi nivelelor pentru pompe şi alte echipamente;
Rata de curgere în m3/h pentru diverse programe;
Aparat de măsurare al pornirilor-opririlor - numărul total de porniri ale tuturor motoarelor va fi înregistrat într-un
registru specific în memoria PLC. De la panoul operatorului va fi posibilă citirea numărului total de proniri ale fiecărui
motor. În plus, numărul zilnic total de porniri ale fiecărui motor trebuie stocate într-un registru specific în memoria
PLC.
Alarma şi avertizarea – toate semnalele de alarmă şi avertizare trebuie vizualizate la OIP într-un text clar (în română
sau engleză).
Testarea, documentarea şi darea în funcţiune
Antreprenorul trebuie să dovedească cu documente că toate funcţiile au fost verificate. Testarea trebuie să includă
verificarea conformitatea între valorile analoage reale şi valorile actuale ale unităţii principale a PC-ului pentru toţi
parametrii măsuraţi. Testarea trebuie efectuată pentru două valori diferite pentru fiecare parametru.
Prezentarea pe unitatea principală a PC-ului a tuturor statutelor digitale şi semnalelor de alarmă trebuie testată.
În timpul punerii în funcţionare, o descriere detaliată a testelor pentru verificarea conformităţii dintre descrierea
programului şi funcţionalitatea reală trebuie efectuată.
Înainte de livrarea unui set complet al imaginilor pe unitatea principală a PC-ului, inclusiv imagini pentru ajustare,
parametrii trebuie imprimaţi.
Înainte de livrarea unei copii a imaginii a hard-disc-ului PC-ului, trebuie făcută şi scrisă pe unul sau mai multe CD-
ROM-uri. Trebuie testat dacă această copie a imaginii hard-disc-ului poate fi reconstituită, şi dacă PC-ul după aceea
va funcţiona ca mai înainte.
Testare Mecanică şi Electrică – Cerinţe Generale

Generalităţi
Totalitatea elementelor unei fabrici care sunt prezentate în cadrul acestui Contract vor face subiectul unei inspecţii
şi a unei testării efectuate de către Inginer pe durata producţiei, asamblării şi încheierii lucrărilor. Costul testelor şi
inspecţiilor fa vi suportat de către Antreprenor. Costurile necesare Inginerului pentru supraveghere şi pentru retestare
datorită unor eşecuri ale fabricii respective, sau datorită unor pregătiri care nu sunt adecvat efectuate de către
Antreprenor referitor la detaliile iniţiale ale testelor, vor fi de asemenea suportate de către Antreprenor. Acestea nu
vor include costurile pentru supravegherea efectuată de Inginer la testele iniţiale.
Înainte ca echipamentele să fie ambalate şi expediate de la amplasamentul Antreprenorului sau ale Sub-
Antreprenorului, toate testele trebuie să fie efectuate cu succes iar copii ale rezultatelor obţinute trebuie trimise
Inginerului.
Antreprenorul va trimite Planul de Testare pentru a fi aprobat. Acest Plan de Testare va cuprinde toate stagiile de
inspecţie pentru toate elementele respective. Planul De Testare va include de asemenea şi detalii complete
referitoare la metodele de testare / de inspectare şi referitor la procedurile folosite împreună cu orarele de testare
pentru a înregistra toate rezultatele obţinute. Nici un fel de inspecţie sau testare nu va avea loc până în momentul în
care Planul de Testare nu este aprobat. Orarele de testare/inspectare trebuie să fie completate pentru fiecare etapă,
şi trebuie să prezinte rezultatele complete ale tuturor inspecţiilor/testelor şi trebuie să fie semnate de către toate
părţile implicate în derularea acestui proces.
Antreprenorul se va asigura că întregul echipament, instrumentele şi utilităţile, folosite pentru scopul de testare sau
de demonstrare a utilităţii şi funcţionalităţii celor care au fost inspectate/testate, dispun de un certificat valabil referitor
la calibrare, clasă, acurateţe şi data ultimei examinări/calibrări oficiale. Astfel de certificate vor fi prezentate Inginerului
înainte de efectuare inspecţiei/testării.
Antreprenorul va fi responsabil de trimiterea către Inginer a tuturor echipamentelor necesare pentru inspecţia din
cadrul amplasamentului şi pentru testarea care este solicitată de către Inginer. Pe parcursul derulării lucrărilor de
construire, toate părţile de presiune vor face subiectul unei testări hidraulice şi teste vor fi efectuate asupra
echipamentelor. Acestea vor fi efectuate de către Antreprenor iar Inginer va supraveghea pentru a demonstra că
echipamentul este în mod adecvat construit în cadrul amplasamentului şi că este în întregime compatibil cu
operaţiunea comercială.
Instalarea Echipamentelor
Antreprenorul va fi responsabil de transportarea Instalaţiilor şi materialelor de la locul de producţie la amplasament,
împreună cu furnizarea şi instalarea, descărcarea şi gestionarea echipamentului inclusiv a elementelor care sunt
necesare pentru instalarea Instalaţiilor şi a echipamentului.
Antreprenorul va trebui să efectueze anumite investigaţii asupra amplasamentului pentru a evalua cerinţele exacte
pentru construirea Instalaţiilor. Transportarea echipamentului la amplasament pentru instalare nu va fi efectuată fără
permisiunea scrisă a Inginerului.
Instalarea Instalaţiilor, a echipamentului şi toate celelalte tipuri de lucrări specificate trebuie să fie efectuate în
conformitate cu programul din Contract, şi vor fin în totalitate integrate cu lucrările efectuate în conformitate cu acest
Contract.
Înainte de începerea lucrărilor de construire, o altă evaluarea a amplasamentului trebuie efectuată de către
Antreprenor şi trebuie urmată de trimiterea unui document care să conţine detaliat toate metodele folosite pentru
procedurile de instalare.
Pe tot parcursul instalării instalaţiilor mecanice şi electrice, instalarea trebuie să fie inspectată din când în când de
către Inginer în prezenţa reprezentanţilor Antreprenorului pentru a stabili conformitatea cu cerinţele prezentate în
cadrul Specificaţiilor. Inginerul îşi rezervă dreptul de a face inspecţii adiţionale ne-planificate din când în când şi poate
participa, observa orice fel de activităţi ale Antreprenorului sau a angajaţilor acestuia, inclusiv a sub-contractanţilor.
În cazul în care o instalaţie nu respectă cerinţele menţionate în Specificaţii, sau mâna de lucru este defectuoasă,
Antreprenorul va efectua toate demersurile necesare pentru a remedia deficienţele şi pentru a efectua lucrări
satisfăcătoare pentru Inginer.
Testarea Mecanică şi Electrică în cadrul locaţiilor Producătorului

Generalităţi
Testarea lucrărilor va include teste hidraulice, mecanice şi electrice în conformitate cu Standardele Internaţionale
adecvate (ISO, BS, DIN, etc.) şi adiţional, orice alte teste care sunt considerate necesare de către Inginer pentru a
se asigura că Instalaţia care este furnizată îndeplineşte cerinţele prezentate în cadrul Specificaţiilor. Pentru Instalaţiile
care nu sunt cuprinse în nici unul dintre Standardele Internaţionale Britanice, sau în Specificaţii, testul va fi aprobat
de către Inginer.
Antreprenorul va fi responsabil de aranjarea testelor la locaţiile producătorului şi de a se asigura de respectarea
Specificaţiilor, de o terminare satisfăcătoare, de o forţă de muncă adecvată. Testele simulate trebuie efectuate după
cum este necesar.
Instalaţiile trebuie furnizate Inginerului pentru a fi testate în prezenţa acestuia.
O procedură de testare va consta în efectuarea paşilor logici pentru testate, şi reacţia referitoare la
rezultatele/măsurătorile testelor.
Înainte de testarea efectuată în cadrul premiselor producătorului, Antreprenorul va trimite pentru discutare şi pentru
aprobare, în termen de nu mai mult de 28 de zile până la data testării, Procedura sa de Testare şi de Acceptare a
Documentaţiei de Testarea astfel încât toate părţile să fie la curent cu toate metodele care trebuie adoptate pentru
demonstrarea şi pentru punerea la dispoziţie a Instalaţiei.
În cazul în care este necesară furnizarea unor controale simulate pentru a efectua teste la locaţiile producătorului,
acesta va furniza toate controalele ca făcând parte din lucrările respective. Planificare acelor tipuri de controale
trebuie aprobată în prealabil de către Inginer.
Antreprenorul va trimite Inginerului o notificare înainte cu 28 de zile, atunci când echipamentul este pregătit pentru a
fi testat la locaţia producătorului.
Orice fel de mijloace de interacţiune cu alarma sau mijloacele de detectare furnizate de către echipament trebuie să
fie validate. Acest fapt va implica efectuarea tuturor pregătirilor pentru inducerea unei varietăţi suficiente de defecte
şi condiţii neobişnuite pentru a se asigura că procesele de detectare sunt testate în mod adecvat. Cerinţele similare
se vor alica şi pentru validarea semnalelor de stare.
Testele de mai sus trebuie efectuate în mod satisfăcător, iar documentaţie necesară de testare trebuie trimisă
inginerului înainte să i se permită Antreprenorului să înceapă operaţiunea de instalare şi de livrare, fără a scuti
Antreprenorul de responsabilitatea pentru operaţionalizarea corectă a echipamentului atunci când acesta a fost
instalat în cadrul amplasamentului.
Certificate de testare şi Documentaţie
Trei copii ale certificatelor de testare, ale documentelor, ale curbelor de performanţă, etc. referitoare la testele
respective de la locaţia producătorului, vor fi trimise Inginerului la încheierea fiecărei operaţiuni de testare. Acestea
vor conţine detaliile efectuării fiecărui test.
În plus, certificatele de testarea trebuie să fie furnizate în conformitate cu următoarele:
a. Dispozitivele de schimbare, Dispozitivele de Pornire a motoarelor, dispozitivele de control – certificatele testărilor
de rutină pentru echipamente sau pentru panourile de schimbare trebuie să fie furnizate în mod adecvat.
b. Certificatele tip ale producătorului şi certificatele (ASTA) Asociaţia Testării Scurt-Circuitelor trebuie să fie
furnizate referitor la toate dispozitivele de schimbare specificate
c. Dispozitivul de rotire – Certificatele pentru testele „duplicate” trebuie trimise pentru fiecare dispozitiv, iar
certificatele pentru testele de bază trebuie trimise pentru fiecare tip de dispozitiv trimis.
d. Cabluri – Certificatele testării de rutină trebuie trimise pentru fiecare cablu care este furnizat; iar
e. Echipamentul Electronic – Toate echipamentele electronice şi echipamentele trebuie să facă subiectul unei
testări de 24 de ore pentru verificarea unei bune funcţionări.
Testarea mecanică – Unităţile de pompare
Atunci când sunt primite indicaţii din partea Inginerului, pompele trebuie să facă subiectul unui test complet în
conformitate cu Standardele Britanice sau să facă subiectul unor teste în conformitate cu Standardele relevante.
Valorile medii folosite pentru testare, dacă este posibil, trebuie să fie aceleaşi cu cele pompate de către instalaţiile
de pompare în cadrul unor condiţii normale de operare. În carul în care Inginerul consideră că un test de pompare
nu este necesare, se va solicita prezentarea unui certificat de testare.
Testele vor fi efectuate peste partea superioară / debitul curbei de pompare din vana închisă de funcţionare, şi unul
dintre punctele de testare va fi efectuat la punctul de umplere, sau la punctele de umplere.
Testele trebuie să fie efectuate în conformitate cu contractul. Eficienţa garantată este necesară la anumite puncte
sau la punctele selectate în cazul în care vitezele variabile ale unităţilor sunt furnizate. Pompa combinată cu eficienţa
motorului trebuie menţionate în cadrul Contractului.
Un raport de testare trebuie să includă toate elementele detaliate mai jos şi trebuie trimis Inginerului la încheierea
fiecărui test:
a. Locul şi data acceptării testului
b. Numele producătorului, tipul pompei, seria
c. Specificarea pompelor
d. Punctele de lucru
e. Descrierea procedurii de testare şi a aparatelor de măsurare care sunt folosite, şi descrierea datelor de calibrare
f. Citirile prezentate în format tabelar şi grafic
g. Evaluarea şi analizarea rezultatelor testelor, şi

h. Concluzii.
Testarea Conductelor şi a vanelor

Toate conductele sub presiune care sunt fabricate trebuie testate de 1,5 ori la presiunea maximă de operare, aceasta
reprezentând o cerinţă minimă.
Conductele din plastic trebuie testate după modul care este prezentat mai sus, dar testul de presiune nu trebuie să
depăşească valoarea maximă specificată de către producătorii materialului respectiv.
Vanele trebuie să fie testate în conformitate cu Specificaţiile Internaţionale adecvate.
Vanele fluture trebuie să fie testate în fabrică în mod bidirecţional cu o presiune maximă diferenţială completă de
operare.
Vasele de Presiune
Vasele de presiune trebuie să fie proiectate, fabricare şi testate în conformitate cu BS 8888 sau echivalentul acestuia
şi trebuie de asemenea să respecte Directiva pentru Echipamentele de presiune (PED). Inginerul îşi rezervă dreptul
de a verifica sau de a asista orice fel de activitate care este cerută în cadrul Specificaţiilor. Certificatele de testate
trebuie să fie emise pentru fiecare tip de vas.
Suflante
Suflantele vor fi testate de către producător cu ajutorul unor teste standard dar şi cu următoarele teste specifice.
a. Învelişurile acestora trebuie să fie testate din punct de vedere hidrostatic. Presiunea de testare
trebuie să fie de cel puţin1,5 ori decât presiunea de lucru maximă care este permisă. Scurgerile, distorsiunile sau
instabilitatea pe durata perioadei de testare va face ca echipamentul care a fost testat să fi inacceptabil. Testul va
dura suficient timp pentru a permite examinarea completă a părţilor care au fost presurizate. Perioada minimă a unui
test de presiune va fi de 30 de minute.
b. Aceste dispozitive vor face subiectul unei încărcări de 4 ore, pe durata derulării testului respectiv.
Testul va reprezenta o simulare a condiţiilor respective. Acesta va fi testat pentru a simula modul de operare. Pe
durata testului rata de livrare, presiunea de livrare şi presiunea interioară vor fi monitorizate iar valorile vor fi
înregistrate. Sistemele auxiliare cum ar fi răcirea apei sau uleiul de lubrifiere vor fi de asemenea monitorizate şi
valorile vor fi înregistrate. Factorii de corecţie şi calculele asociate trebuie să fie menţionate în cadrul procedurilor de
testare ale Antreprenorului, şi
c. Toate dispozitivele trebuie să fie echilibrate din punct de vedere dinamic şi să facă subiectul unei
testări a vibraţiilor.
Facilităţile de ridicare
Macaralele şi alte facilităţi de ridicare trebuie să fie testate pentru încărcare în conformitate cu toate standardele
internaţionale relevante şi cu cerinţele statutare şi certificatele de testare emise pentru fiecare element al instalaţiei.
Fiecare componentă de ridicare va prezenta documentul de siguranţă pentru încărcare (SWL) şi testul trebuie să fie
de minim 125% SWL.
Testarea electrică
Acurateţea echipamentului de măsurare
Precizia instrumentarului pentru măsurarea parametrilor listaţi va fi după cum urmează:
a) Curent 1.5%;
b) Voltaj 1.5%;
c) Energie totală 1.5%;
d) Energie reactivă 1.5%;
e) Factorul energetic 3%;
f) Frecvenţă 0.5%; şi
g) Viteză 1.5%.
Testele tip
Acolo unde certificatele de testare tip sunt disponibile pentru Instalaţii şi sunt identice cu cele care sunt prezentate
în aceste specificaţii atunci aceste tipuri de teste nu trebuie să fie repetate. Acolo unde certificatele tip de testare nu
sunt disponibile, teste adecvate trebuie să fie efectuate, şi anume cele care sunt specificate de Standardele
Europene sau documente echivalente şi acestea trebuie efectuate pentru primul element al Instalaţiei care a fost
produs în conformitate cu aceste specificaţii.
Testele de rutină – motoare electrice

Orice motor electric trebuie testat individual în afara amplasamentului în conformitate cu BS 49999:parte a 143 sau
echivalent la temperaturile ambientale de lucru pentru cadrul maşinii respective înainte de aplicare factorilor de
valoare.
Verificarea eficienţelor garantate şi a factorilor de energie trebuie să fie efectuate folosind aplicaţia de introducere a
valorilor pentru amplasamentul respectiv, care trebuie să fie valori specifice.
Testele de rutină – Panourile de schimbare şi Panourile de Control

Certificatele trebuie trimise Inginerului pentru a dovedi că panourile de schimbare şi panourile de control similare au
fost testate cu succes în conformitate cu cerinţele Testului Tip din cadrul EN 60947-3 de către ASTA, KEMA sau alte
tipuri de autorităţi de testate independente şi aprobate.
Fiecare panou de schimbare şi panou de control trebuie să fie testat individual şi să facă subiectul unor teste de
rutină în conformitate cu BS5486 sau BSEN60298, iar legăturile de circuite din cadrul panourilor de schimbare şi din
cadrul panourilor de control trebuie să facă subiectul unor teste de rutină în conformitate cu BSEN60947-2.
Testele iniţiale pentru injecţie trebuie să fie efectuate pentru a se asigura de operaţionalizare corectă pentru setul
complet de valori.
Testele de rutină ale Tablourilor de Comanda – Rezumatul testelor

În plus faţă de inspecţia vizuală a echipamentului, următoarele teste vor fi efectuate:
a. la începerea testării va fi efectuat un test de rezistenţă a izolaţiei (500 volţi) între faze şi împământare;
b. un test de tensiune pentru valori de 2 ori mai mari decât cele normale plus 1,000 volţi trebuie să fie efectuate
pentru o durată de 60 de secunde între faze, între faze şi masă şi între faze şi împământare;
c. la terminarea testelor, testul de izolaţie menţionat mai sus trebuie repetat;
d. testele funcţionale complete pentru schimbarea automată de furnizare asupra facilităţilor şi a facilităţilor asociate;
şi
e. testele de performanţă a vitezei variabile în condiţii variate cu ajutorul folosirii unui motor, împreună cu verificarea
armonică a analizei componentelor.
f. Notă: toate elementele electronice şi alte tipuri de aparate proiectate pentru operaţiuni la voltaje scăzute trebuie
să fie izolate pe durata testelor (a), (b) şi (e).
Transformatoarele de curent
Fiecare transformator de curent furnizat în conformitate cu Contractul va fi testat în conformitate cu BSEN60076-2.
Se va efectua un test de creştere a temperaturii în afara premiselor producătorului la fiecare transformator exceptând
situaţia în care acele transformatoare vor fi de acelaşi fel şi valoare nominală numai una dintre cele precedente va fi
supusă testării.
Testarea de rutină completă trebuie să fie efectuată pentru toate echipamentele care sunt furnizate.
Testările de rutină vor respecta toate Standardele Britanice relevante şi vor consta fără a se limita la, următoarele:
a. verificarea vizuală şi etichetare;
b. testele operaţionale de performanţă;
c. măsurarea rezistenţei bobinajului;
d. voltajul impedanţei;
e. pierderile de încărcare;
f. valorile, polaritate şi relaţiile dintre faze;
g. nici un fel de pierderi de încărcare şi de curent;
h. rezistenţa izolaţiei;
i. stabilirea voltajului indus;
j. voltajul sursă separat;
k. valoarea CT, polaritatea şi testul magnetizării caracteristice;
l. frecvenţa energiei în cadrul testului de un minut;
m. operaţionalizarea dispozitivelor de protecţie;
n. testul pentru voltaj (ulei siliconic);
o. testele iniţiale pentru injecţie;
p. testele secundate pentru injecţie; şi
q. temperatura de bobinare, dispozitivele de indicare, dispozitivele de schimbare şi dispozitivele de eliberare a
presiunii trebuie testate în conformitate cu Specificaţiile BS sau altele echivalente.
Monitorizarea şi Sistemele de control

Acolo unde este specificat un sistem central şi de monitorizare, elementele de control şi de monitorizare trebuie să
fie asamblate în cadrul locaţiilor producătorului pentru efectuarea unui test de simulare. Următoarele elemente
trebuie să fie furnizate pentru test şi trebuie să fie conectate în modul în care se vor afla şi în cadrul amplasamentului:
a. sistem SCADA/DAS cu UPS
b. PLC
c. Panouri de instrumente
d. Staţii telemetrice.
Semnalele proceselor pentru instalaţii trebuie să fie simulate prin injecţie la 24V/110V sau 4-20mA.
Efectuarea Testelor Mecanice şi Electrice la Terminare – înainte de darea în exploatare

Generalităţi
Antreprenorul va fi responsabil pentru stabilirea eficientă şi în siguranţă a lucrărilor pentru instalaţii şi pentru
echipamente. Metodele adoptate trebuie să fie unele satisfăcătoare pentru Inginer şi trebuie să fi în conformitate cu
siguranţa şi cu reglementările aplicabile pentru amplasamentul respectiv.
Înainte de efectuarea testării, Antreprenorul trebuie să trimită pentru a discutare şi aprobare în termen de 28 de zile
înainte de data testării, Procedura sa de Testarea şi Documentaţia pentru Aprobarea Testării astfel încât toate părţile
să aibă cunoştinţă despre metodele care trebuie adoptate în ceea ce priveşte demonstrarea şi furnizarea de
echipament.
Antreprenorul va efectua testele în modul care a fost aprobat ( de exemplu testele referitoare la dispozitivele
principale de schimbare vor fi efectuate înainte de începerea testelor asupra MCC, etc.). Planul de testare va include
un program pentru toate inspecţiile/ testările şi va identifica foarte clar toate etapele.
Mecanic – general
Testarea conductelor, vanelor şi a Instalaţiilor
Instalaţiile care sunt sensibile la supra-presiune trebuie scoase înainte de testarea liniilor.
Conductele trebuie să fie ventilate după cum este necesar pentru a se asigura menţinerea unei presiuni
satisfăcătoare pe toată durata perioade de testare.
Presiunea trebuie menţinută pentru o perioadă de cel puţin 1 (unu) oră după cum este acceptat de către Inginer.
Conductele din plastic trebuie să fie testate în cadrul amplasamentului dar testele de presiune nu trebuie să
depăşească valorile maxime specificate de către furnizorii materialului respectiv, şi
Certificatele de testare trebuie să fie emise pentru toate testele de presiune.
Implicarea Inginerilor în testele efectuate pe santier

I se va cere Inginerului să participe la toate testele pe santier, şi să i se ofere acestuia accesul liber la orice moment
pentru a inspecta progresul lucrărilor din santier şi pentru a verifica conformitatea cu specificaţiile.
Antreprenorul va fi responsabil de inspectare, efectuarea unei liste cu toate defectele şi corectarea lucrărilor sale sau
a sub-antreprenorilor săi.
Inginerul va efectua inspecţii pentru a verifica lucrările de corectare.
Antreprenorul va programa inspecţiile/testele din cadrul amplasamentului cu Inginerul pentru a se asigura de minima
interferenţă cu activităţile operaţionale.
Sudare, inclusiv la conducte

Toate tipurile de suduri inclusiv cele pentru componentele din oţel inoxidabil trebuie să respecte Standardele
Britanice sau echivalente acolo unde este aplicabil sau în absenţa unor astfel de standarde să respecte codurile de
bune practici recunoscute de industria respectivă.
Antreprenorul va furniza Inginerului, în formă scrisă, detaliile/certificările sudorilor care vor fi specialişti în domeniul
lor.
Toate sudurile din acest Contract for fi executate de către sudori calificaţi/bine pregătiţi autorizaţi, cu specializare in
domeniul specific
Antreprenorul va permite ca 20% din suduri de tipuri diferite, de exemplu suduri de colt, să facă subiectul unor teste
nedestructive (NDT) prin intermediul unui proces aprobat şi costurile acestuia trebuie să fie incluse în Oferta.
Inginerul ca avea dreptul de a determina anumite suduri la întâmplare care să facă subiectul unei testări NDT.
Toate sudurile terminate vor face subiectul unei examinări vizuale. Acolo unde aceste suduri prezintă anumite
informaţii, de exemplu găuri, material care nu este sudat, nelipirea unor materiale, etc. atunci acea sudură va face
subiectul unei respingeri şi o sudură acceptabilă va fi efectuată într-un mod adecvat.
Acolo unde un număr de suduri alese la întâmplare sunt descoperite ca fiind defectuoase după efectuarea inspecţiei
vizuale sau a NDT, toate aceste suduri trebuie respinse şi alte lucrări trebuie demarate în conformitate cu standardele
acceptate de către Inginer şi toate costurile directe sau indirecte implicate vor fi suportate de către Antreprenor.
Toate conductele, cazurile şi toate componentele care fac subiectul expunerii la stresul indus de presiune,etc. vor
face subiectul unor testări adecvate (a se vedea Vasele de Presiune) pentru care vor fi emise anumite certificate de
către Antreprenor.
Toate testele trebuie efectuate în mod satisfăcător înainte aplicării oricăror straturi de protecţie, izolaţii, trasare a
căldurii, etc.
Inspectarea Conductelor
Următorul tabel detaliază extinderea inspecţiilor conductelor:
Material Clasa Metoda de Extinderea examinării

examinare Sudura Girth Butt Sudură ramură Sudură
longitudinală
Linii de gaz din Vizual Complet Complet Complet
oţel inoxidabil Radiografic 10% la întâmplare – 10% la întâmplare
2
Particule
- 10% la întâmplare -
magnetice
Oţel carbon 3 Vizual Complet Complet Complet
Notă: 10% va însemna circumferinţa a 1 din 10 suduri pentru fiecare dimensiune efectuată de acelaşi sudor.
Inspectarea sudurilor conductelor – Generalităţi

Procedurile de sudare vor fi scrise pentru a duce producţia la clasa de calitate 1.
Operaţiunile de sudare trebuie să fie efectuate într-o modalitate care produce în mod normal suduri de clasa 1,
respectiv de gradul inspecţiei/examinării desemnate pentru lucrarea respectivă.
Dacă cerinţele minime nu prelevă, adâncimea şi minuţiozitatea inspecţiei şi examinărilor sudurilor va face referire la
severitatea condiţiilor de serviciu şi la gradul de periculozitate care va rezulta din eşuarea serviciului respectiv.
Scopul examinărilor
Examinările vizuale pentru a examină dacă sunt:
• Fisuri;
• Penetrări incomplete;
• Penetrări pozitive;
• Întrerupere a sudurii şi
• Întărirea sudurii.
Radiografierea la întâmplare pentru a verifica:
• Existenţa fisurilor.
• Penetrarea incompletă, şi
• Penetrarea pozitivă.
Particulele Magnetice sau Penetrantul Uscat pentru a verifica:
• Numai existenţa fisurilor.
Dacă nu se specifică altfel, standardul pentru respingerea imperfecţiunilor va fi acela definit în ANSI B.31.3. Zonele
reparate trebuie reinspectate cu foarte marea atenţie şi radiografiate pentru a demonstra reparaţia respectivă. Nici
un fel de alte reparaţii nu trebuie efectuate. În cazul în care o sudură cedează şi a doua orală aceasta va fi eliminată
şi se va efectua operaţiunea de re-sudarea şi/sau conducta poate fi salvată.
Testele de presiune şi de scurgeri – generalităţi
Această specificaţie acoperă toate cerinţele de bază pentru testarea proceselor instalaţiilor de conducte din cadrul
amplasamentelor pentru a se asigura de integritatea şi de rezistenţa acestora înainte de operaţionalizarea iniţială.
Cerinţele pentru testarea conductelor, a echipamentelor şi sistemele de instrumente după construire după cum este
specificat de către Codul Pentru Presiunea Conductelor ANSI B31.3 împreună cu următoarele clauze ale acestei
specificaţii.
Metodele de testare
Cele mai mari secţiuni ale conductei trebuie testate la un singur moment dat dacă acest lucru este posibil. Aceasta
poate include vasele şi schimbătoarele furnizate pentru a fi testate la presiunea de testate aprobată de către sistemul
de conducte. A se vedea ANSI B31.3.
Pe parcursul planificării prefabricării şi a programării, un program care să conţină propuneri pentru testarea pe
secţiuni trebuie să fie aprobat şi discutat cu Inginerul. La acest moment dat, cerinţele specifice sau condiţiile trebuie
să fie respectate pentru toate tipurile de linii care transportă fluide speciale, vor fi date Antreprenorului.
Acolo unde sunt prezente scurgeri pneumatice, testarea este permisă şi fiecare sistem de testare va fi menţinut la
valorile cele mai mici practicabile. Vasele de presiune trebuie izolate de test prin intermediul unor dispozitive speciale.
Conductele trebuie testate înainte de instalarea izolaţiei, Conductele care necesită izolaţii trebuie să fie terminate şi
testate înainte ca această conductă să nu necesite izolare, atunci când acest lucru este practicabil.
Scopul lucrării
Această specificaţie nu acoperă testele de presiune a vaselor de presiune, a schimbătoarelor, a cisternelor cilindrice
de stocare şi a echipamentului care vor fi testate la locaţiile producătorului în conformitate cu codul aplicabil referitor
la construcţie.
Ansamblurile prefabricate de conducte , realizate în ateliere, altele decât magazinele de fabricaţie din cadrul
amplasamentului, vor fi testate din punctul de vedre al presiunii, de către producător la locaţiile sale înainte de a le
expedia la amplasament. Toate materialele şi echipamentele de testare trebuie furnizate de către Antreprenor.
Antreprenorul va furniza, instala şi întreţine toate echipamentele de testare necesare pentru efectuarea programului
de testare. Acest echipament va include, fără a se limita la, următoarele:
• Aparate de măsurare a testelor pentru modelele specificate,
• Dispozitiv de înregistrare a testelor cu diagrame;
• Tester pentru recalibrarea periodică a aparatelor de măsurare a presiunii şi dispozitiv de înregistrare;
• Compresor de aer;
• Volum mediu, presiune scăzută în pompa centrifugală pentru umplerea liniei;
• volum scăzut, presiune pozitivă mare pentru pompa de deplasare;
• testarea cu diferite conexiuni potrivite;
• vana de eliberare pentru a preveni supra-presiunea sistemului; Vana de eliberare va fi stabilită la 5%
peste de hidro testul de presiune şi
• conducte suficiente, tuburi, furtunuri, fitinguri, vane, capete de conducte, garnituri de etanşare
esenţiale pentru programul de testare.
După construirea şi înainte de operaţionalizarea iniţială, toate sistemele de instalaţii de conducte trebuie testate din
punct de vedere hidrostatic excepţie făcând următoarele:
• sistemele de conducte de utilităţi (aer, apă, aburi sau condensuri) pot fi testate la presiunile la care
acestea au fost proiectate de 7 bari sau mai scăzute, şi
• acolo unde testele hidrostatice sunt impracticabile în condiţiile menţionate pentru testele pneumatice
specificate în cadrul Codurilor.
• Acestea se aplică şi pentru:

• conducte, echipamente ataşate sau linii care fac subiectul unei deteriorări din cauza apei;
• temperaturi sub zero grade;
• vapori sau gaze în cantităţi mari şi linii de gas şi echipament care ar putea avea nevoie de suporturi
adiţionale şi de proiectare pentru testarea hidrostatică.
Acolo unde se poate solicita testarea specială a fluidelor:
• liniile care în mod normal sunt deschise în atmosferă cum ar fi ventilatoarele, scurgerile, vanele de
descărcare şi capetele, acestea nu trebuie testate, dar toate conexiunile trebuie să fie inspectate vizual pentru o
instalare adecvată, şi
• vasele de presiune şi sistemele (de exemplu echipamentele, schimbătoarele, conductele care nu sunt
deschise în atmosferă) trebuie să fie presurizate şi să fie testate pentru scurgeri într-o anumită poziţie înainte de
începere. Acolo unde apa poate fi dăunătoare pentru acţiunile următoare, alte teste trebuie propuse cu aprobarea
Inginerului.
Presiunile de testare
Presiunile de testare pentru conducte şi pentru echipamente trebuie să fie specificate pe desene, pe orarele liniilor
şi pe fişele tehnice de date care au fost furnizate. În general următoarele reguli se vor aplica.
Presiunea de testare maximă hidrostatică va fi limitată la presiunea de test maximă pentru cel mai mic component
din cadrul conductelor şi din cadrul sistemelor de echipamente dacă acestea nu sunt modificate de către aceste
specificaţii.
Conductele de presiune fabricate trebuie testate de 1.5 ori pentru operarea maximă (de exemplu vanele de presiune
închise atunci când se efectuează pomparea) ca şi cerinţă minimă.
Conductele din plastic vor fi testate după cum este prezentat mai sus dar testul de presiune nu va depăşi maximul
specificat de către furnizorii de material.
Conductele care vor opera în servicii de aerisire vor fi testate din punct de vedere pneumatic la presiunea de minim
1 bar, sau la presiunea maximă internă de mai puţin de 1 bar. Toate încheieturile trebuie verificate pentru scurgeri
cu soluţie de săpun.
Testul de presiune pentru testarea pneumatică va fi de 110% din presiunea proiectată. Pentru presiunile de testare
mai mari de 7 bari, un test preliminar va fi efectuat la presiunea de 7 bari înainte de a atinge lent presiunea de testare.
Vanele fluture trebuie să fie testate în fabrică din punct de vedere bi-direcţional cu presiunea de operare complet
diferenţială.
Mediul de testare
Atunci când apa este folosită pentru testare, aceasta trebuie să fie curată şi proaspătă, şi de o anumită calitate
adecvată pentru condiţiile de servicii şi materiale.
Atunci când sunt testate materialele de servicii din oţel inoxidabil la temperaturi mai mari de 1000C, apa nu va conţine
mai mult de 30 ppm de ioni de clor, excepţie făcând cazurile când echipamentul poate fi curăţat cu ajutorul apei fără
clor.
Temperatura apei pe durata testării trebuie să fie de minim 100C. Apa poate fi încălzită la aburi dacă testarea trebuie
efectuată la temperaturi reci.
Testarea hidrostatică trebuie în mod normal să fie folosită atunci când temperaturile ambientale sunt mai mici de
00C. O atenţie specială trebuie acordată atunci când temperaturile metalelor sunt mai jos de 00C, cum ar fi după
expunerea extinsă la condiţii ambientale de îngheţare, pentru a preveni scurgerile îngheţate, geamurile aparatelor
de măsură, etc.
Face subiectul aprobării din partea Inginerului atunci când temperaturile ambientale sunt mai joase decât punctul de
îngheţare al apei, un material cum ar fi metanolul sau glicerol poate fi adăugat în apă pentru a elimina posibilitatea
de îngheţ.
Acolo unde temperaturile de operare proiectate sunt sub punctul de îngheţare al apei sau acolo unde folosirea apei
nu este de dorit, un material adecvat cum ar fi benzina, cherosenul, metanolul, etc. poate fi folosit pentru mediul de
testare dacă acest lucru este aprobat de către Inginer.
Sistemul de aer va fi testat prin intermediul unui instrument de aer uscat. În cazul în care aerul uscat nu este disponibil
folosirea nitrogenului poate fi considerată ca subiect pentru luarea unor măsuri de precauţie în spaţiile închise.
Dacă nu sunt emise măsuri speciale pentru curăţare, toate sistemele de conducte for fi curăţate cu apă pentru a
elimina impurităţile, resturile şi alte materiale străine, înainte sau după efectuarea testării.
Vanele de control şi vanele de eliberare trebuie eliminate pe parcursul curăţării sau operaţiunilor de golire. Un
instrument poate fi instalat pentru rambleiajul hidraulic prin intermediul deschizăturii folosite în orice fel de mod
practicabil pentru a asista operaţiunea de curăţare.
Pregătirea pentru testare

Sistemele de conducte, pentru a fi testate hidraulic, trebuie să fie ventilate la cele mai înalte puncte iar sistemul
trebuie să fie golit de aer înainte de aplicarea testului de presiune.
Vopsirea şi izolarea nu trebuie aplicate în punctele de îmbinare, conexiuni, suduri netestate şi orificii, până în
momentul în care sistemul nu a fost testat cu succes.
Îmbinările de extindere, uscătoarele, filtrele şi echipamente similare pentru care testul de presiune maximă admis
este mai scăzut decât testul de presiune minimă pentru sistem, trebuie să fi eliminate, blocate sau izolate pozitiv de
sistem înainte de începerea testului. Flanşele de acoperire, capacele şi dopurile trebuie instalate pentru a izola
sistemele de conducte, echipamentele speciale şi instrumentele acolo unde vanele de blocare nu sunt disponibile.
Acolo unde componentele interne nu au fost eliminate din sistem, trebuie efectuată o verificare pentru a se asigură
că există un suport adecvat pentru conducta respectivă, iar această operaţiune trebuie efectuată de către
Antreprenor. Orice fel de evenimente trebuie raportate Inginerului înainte de începerea testului hidraulic.
O listă cu suporturile/ancorările temporare instalate trebuie păstrată de către Antreprenor şi trebuie verificată la
scoaterea acestora.
O verificare vizuală finală a sistemului de conducte trebuie efectuată de către Antreprenor pentru a se asigura că
sistemul este susţinut adecvat şi în siguranţă. Orice fel de evenimente care ar putea apărea trebuie imediat raportate
Inginerului înainte de începerea testului hidraulic.
Antreprenorul va pregăti listele de verificare pre şi post hidrostatice pentru a se asigura că sistemul este complet.
Aceste liste trebuie să fie trimise Inginerului cu suficient timp înainte de programul actual de hidrotestare pentru a
permite revizuirea la timp şi aprobarea acestora.
Sistemele de conducte
Înainte de instalare, aparatele de testare trebuie verificate pentru a se vedea conformitatea cu aparatele standard de
măsurare şi acurateţea acestora şi de asemenea trebuie retestate după ce testarea sistemului de conducte este
completă. Ambele citiri de valori trebuie înregistrarea şi trebuie păstrate pentru referinţe.
După cum este practicabil, aparatul de testare a presiunii va fi localizat la partea inferioară a sistemului pentru a evita
astfel supra-comprimarea oricărui echipament din partea inferioară a sistemului pe durata efectuării testării.
Testarea presiunii trebuie să fie aplicată prin mijloace potrivite ale unei pompe de testare sau a unei surse depresiune
care trebuie izolată de sistem până în momentul în care acela va fi disponibil pentru a fi testat. Un aparat de măsurare
a presiunii trebuie furnizat pentru ghidarea şi pentru aducerea sistemului la presiunea necesară. Pompele trebuie să
fie în mod constant supravegheate pe durata testului de către o persoană autorizată. Pompele trebuie să fie izolate
de sistem în orice moment în care pompa este lăsată nesupravegheată.
Compresoarele trebuie să facă subiectul unui test hidraulic în acest domeniu.
Alt echipament care să conţină anumite trăsături speciale de proiectare cum ar fi îmbinările, sigiliile, etc. trebuie să
fi excluse din etapa de testare pentru a permite inspectarea completă a sistemului care se află sub test.
Presiunea de testare va fi mentinuta o perioada nu mai scurta de 1 ora si suficienta pentru a permite inspectarea
completa a sistemului testat.
Acolo unde un sistem trebuie izolat la anumite flanşe, trebuie introdus un produs nefinisat între acestea.
Aceste elemente de testare trebuie să fie vopsite cu culori deschise pentru a le face uşor de identificat pentru a fi
scoase înainte de începerea operaţiunilor. O listă a acestor elemente brute de testate şi a flanşelor instalate pentru
testare trebuie păstrată şi verificată la eliminarea acestora.
Capetele deschise ale sistemelor de conducte, acolo unde elementele brute nu pot fi folosite, cum ar fi de exemplu
momentele în care orice fel de echipament a fost eliminat pentru a fi deconectat înainte de testarea hidrostatică,
acesta va fi acoperit prin folosirea flanşelor de acoperire standard a aceleaşi valori ca şi sistemul de conducte care
este testat. Este posibilă necesitatea de a folosi dopuri pentru a testa conductele cu capetele deschise.
Nici un fel de apă nu este permisă a intra în oricare din următoarele echipamente pe durata testelor hidraulice:
a. echipament care are izolare internă sau liniere refractară;
b. instrumente, excepţie făcând cele care sunt indicate de Inginer, şi
c. sistemele nominalizate ca atare de către Inginer.
Liniile care conţin vane de verificate trebuie să aibă sursa de presiune localizată în partea superioară de pompare a
vanei de verificare, astfel încât presiunea care este aplicată să se afle sub locaţie. În cazul în care acest lucru nu
este posibil, capacul vanei de verificare va fi scos sau împins.
Retestarea liniilor după reparare prin sudare trebuie efectuată la presiunile specificate iniţial pentru testare.
Înregistrările testelor trebuie pregătite şi trebuie păstrate pentru toate conductele pe durata testării. Înregistrările
testelor vor include data testului, identificarea conductelor testate, presiunea de operare şi cea de testare, testarea
lichidului şi semnăturile de aprobare din partea Inginerului şi din partea Antreprenorului. Un raport referitor le
Presiunea de câmp va fi folosit pentru toate înregistrările testelor.
Instrumente şi Vane
Pentru toate operaţiunile de curăţare şi de testare în care apare o interferenţă cu instrumentele instalate, Inginerul
trebuie să fie imediat informat.
Vanele de eliberare şi discurile de rupere trebuie să fie eliminate sau scoase din cadrul echipamentului sau din cadrul
sistemului de conducte înainte de începerea testării hidraulice. Vanele de eliberare înşurubate vor fi scoase şi
conexiunea va fi temporar conectată pe durata testelor.
Plăcile cu orificii, găurile sau alte restricţii similare nu trebuie instalate în cadrul sistemului de conducte până în
momentul în care se efectuează rambleiajul şi testarea a fost încheiată.
Aparatele montate local care indică presiunea trebuie să fie blocate de conductă din cadrul echipamentului înainte
de testarea hidrostatică şi trebuie de asemenea menţinută pe durata testării presiunii respectiv pentru valorile de
presiune ale aparatului de măsurare.
Instrumentele de nivel localizate în interiorul vaselor echipamentului trebuie să fie eliminate înainte de începerea
testării hidraulice în cazul în care presiunea externă permisă este necunoscută sau sub valoarea presiunii de testare
desemnate din punct de vedere electrostatic.
Dispozitivele externe de plutire trebuie testate împreună cu vasele sau echipamentele de plutire care sunt cunoscute
ca având presiuni externe mai mari decât cele desemnate de testarea presiunii hidrostatice.
În cazul în care presiunea externă este necunoscută, sau mai mică decât cea desemnată de presiunea hidrostatică
de testare, atunci dispozitivul de plutire a fost testat anterior în cadrul locaţiei unde a fost fabricat, iar acesta trebuie
izolat de testul hidrostatic prin închiderea vanelor de blocare adiacente şi prin deschiderea vanelor de drenare.
În cazul în care dispozitivul de plutire nu a fost testat anterior şi în cazul în care presiunea externă de testare este
necunoscută sau mai mică decât presiunea hidrostatică de testare, atunci acest dispozitiv trebuie eliminat iar
dispozitivul de susţinere trebuie să fie testat împreună cu echipamentul.
Anumite tipuri de instrumente cu ajutorul proceselor de conectare la liniile de conducere pot fi testate la aceiaşi
presiunea ca şi liniile principale de conducte la care acestea au fost conectate ţinând cont de faptul că acestea au
fost valorificate ca rezistând la presiunea de testare. Aceste elemente vor fi identificate de către Inginer.
Alte tipuri de instrumente ar trebui testate sau protejate în conformitate cu criteriile stabilite de producători.
Drenare şi Uscare
După ce testul hidrostatic a fost terminat, presiunea trebuie să fie eliberată pentru a nu pune în pericol personalul
sau pentru a nu deteriora echipamentul.
Toate ventilatoarele trebuie deschise înainte ca testul să fie aplicat şi vor rămâne deschise pe durata drenării pentru
a preveni tragerea prin aspirare în cadrul sistemului.
Vanele, plăcile cu orificii, îmbinările de extindere şi piesele mici ale conductelor care au fost eliminate trebuie
reinstalate cu garniturile de etanşare la locul lor. Vanele care au fost închise numai pentru testarea hidrostatică
trebuie deschise.
După ce liniile au fost drenate, suporturile temporare ale conductelor trebuie scoase şi sistemul trebuie eliberat pentru
izolare şi pentru vopsire.
Uscarea sistemului testat se va limita la uscarea lichidului de testare pentru a elimina majoritatea lichidului liber dacă
nu se specifică altfel sau dacă nu este solicitat altfel pentru instalaţii care trebuie să fie în mod fundamental eliberate
de apă. În astfel de cazuri scoaterea aerului poate fi specificată.
După terminare tuturor testelor, toate capacele trebuie înlocuite.
Pompe
Antreprenorul va efectua toate testele necesare pentru toate pompele care sunt capabile să îndeplinească îndatoririle
prin folosirea unui fluid bine specificat.
Mixere submersibile
Antreprenorul va efectua toate testele pentru mixerele submersibile care sunt capabile să îndeplinească sarcinile
folosind fluidul specificat din cadrul procesului.
Acoperişuri/Capace din GRP

Testele şi standardele de acceptare trebuie să fie ca cele specificate pentru testele care trebuie să fie efectuate la
locaţiile producătorului.
Sisteme de ventilare
Următoarele teste în cadrul amplasamentului trebuie efectuate asupra echipamentului de ventilare:
a) Testarea presiunii pentru ducte în conformitate cu specificaţia HVCA DW142 sau echivalente;
b) Rularea testelor pentru fante pentru a demonstra volumul, generarea de presiune, vitezele, nivelurile
sunetelor şi rularea curentului în conformitate cu BS848, partea 1 sau echivalent.
c) Demonstrarea calculării aerului şi distribuirea după ce sistemele au fost echilibrate pentru a furniza
cantităţi corecte de aer. Citirile tubului pitot sau velometrului trebuie să fie efectuate pentru toate tipurile de ducte,
principale şi la toate grilele şi terminalele. Testele pentru fum trebuie efectuate pentru a furniza distribuirea în zonele
deservite. Aceste teste trebuie să fie în conformitate cu CIBSE Codul de Darea în exploatare A şi BSRIA Ghid de
Aplicare 3189: Darea în exploatare Sistemelor de Aer din Clădiri sau echivalent, şi
d) Controlul automat trebuie să fie testat în conformitate cu CIBSE Cod C sau echivalent.
Instalaţii de ridicare
Încărcare, descărcarea şi testele funcţionale trebuie efectuate cu ajutorul instalaţiilor de ridicare în conformitate cu
Specificaţiile standardelor şi cerinţelor statutare. Certificatele trebuie să fie emise pentru fiecare element al instalaţiei.
Testele de zgomot
Testele de măsurare a zgomotelor trebuie să fie efectuate în spaţiile exterioare sau interioare, spaţii care sunt
selectate de către Inginer, în cazul în care instalaţia este supusă unor anumite teste de darea în exploatare. Citirile
trebuie preluate pentru fiecare încărcare la care instalaţia va funcţiona în condiţii normale de operare.
Pentru toate testele de măsurare a nivelului zgomotului , dispozitivele de măsurare şi filtrele vor fi în conformitate cu
BSEN60651 şi BSEN616260.
Nivelurile zgomotului care sunt mai mari decât valorile maxime specificate nu vor putea fi acceptate. Modificările la
instalaţii vor trebui să respecte cerinţele Antreprenorului.
Electric – generalităţi
Toate noile echipamente electrice trebuie să facă subiectul unei testări în cadrul amplasamentului în conformitate cu
BS7671 sau echivalent, şi cu recomandările producătorului.
Testările în cadrul amplasamentului după instalare, care vor fi efectuate înaintea testelor de darea în exploatare, vor
include următoarele:
Cablare
Antreprenorul va fi responsabil de efectuarea tuturor testelor pentru cablare şi furnizarea echipamentului necesar
pentru testare.
Un program cu numerele cablurilor şi cu toate rezultatele testelor trebuie pregătit şi înmânat Inginerului.
Antreprenorul va informa Inginerul înainte de testarea cablurilor şi va fi responsabil de a se asigura că toate părţile
implicate sunt conştiente de aceste teste; pentru a garanta siguranţa personalului şi pentru a garanta că izolarea şi
orice fel de echipament specific a fost furnizat. Orice fel de izolare specifică sau pregătire care este necesară pentru
a fi efectuată înainte de testarea cablului, trebuie să fie efectuată de către Antreprenorul care este responsabil pentru
acel echipament.
Cablurile LV (Joasa tensiune)

Testele de presiune trebuie efectuate şi asupra tuturor cablurilor LV care au o dimensiune a conductorului care
depăşeşte 95 mm2. Testarea voltajului trebuie să fie de asemenea detaliată mai jos şi nici un fel de întrerupere nu
trebuie să apară.
Testarea DC (curent continuu) timp de 15 minute – este aplicabil pentru toate cablurile de tip XLPE sau
PVC/SWA/PVC la BS6346 sau echivalent cu valori ale tensiunii de 600/1000V.
a) Între conductori: 3500 V şi
b) Între toţi conductorii şi înveliş : 3500 V
Testele de rezistenţă ale izolaţiei trebuie să fie efectuate asupra tuturor cablurilor, înainte şi după efectuarea testelor
de presiune.
Împământarea
Testele de rezistenţă trebuie efectuate în masa generală a împământării şi electrozii de împământare şi /sau
sistemele subterane.
Un test trebuie efectuat între punctul neutru de furnizare şi punctul principal de instalare.
Tablourile de comanda şi de distributie

Instalaţiile electrice şi dispozitivele de distributie trebuie să prezinte corect folosirea Instalaţiilor. Demonstrarea
operaţiunii de protecţie, control, alarmă şi circuite de monitorizare vor fi efectuate şi vor fi include următoarele
aspecte:
a) Tablourile de comanda /de distributie vor face subiectul unei testării a izolaţiei dintre toate circuitele
conductoare de energie dintre fazele şi dintre împământarea la 500 de volţi. Teste similare trebuie să fi efectuate şi
asupra circuitelor de legare. Testele primare ale conductorilor trebuie să fie efectuate asupra tuturor schimbătoarelor,
întrerupătoarelor de circuite şi asupra contactelor în poziţia închis.
b) Testarea pentru a demonstra corectitudinea operaţiunii pentru: deblocare; operaţiunea de protecţie pentru
curent şi voltaj; alarma şi controlul asupra valorilor de operare şi asupra caracteristicilor stabilite; şi indicarea şi
înregistrarea instrumentelor.
c) Operaţionalizarea tuturor butoanelor, tuturor schimbătoarelor, lămpilor de indicare a stării şi instrumentele
de indicare;
d) Operaţionalizarea tuturor alarmelor ;
e) Sistemul de control trebuie să fie demonstrat pentru fiecare dintre valorile de măsurare pentru un set
complet de operaţii;
f) Protecţia şi sistemele de blocare trebuie să fie demonstrate pentru fiecare operaţiune corectă pentru
fiecare circuit, şi
g) Fiecare valoare din intrare şi ieşire din cadrul sistemelor SCADA trebuie să fie demonstrată pentru a
opera corect şi pentru a furniza informaţii corecte referitoare la echipament.
Instalaţiile rotative
Testele de rezistenţă a izolaţiei şi testele pentru faza de rotire trebuie să fie efectuate pentru toate motoarele şi pentru
toate generatoarele.
Transformatoare
Ca urmare a instalării, transformatorul energie trebuie să fie inspectat pentru a se verifica următoarele:
a) Absenţa transportării şi erorilor de construcţie, în special cele care ar fi putut cauza probleme;
b) Absenţa scurgerilor (tip ONAN);
c) Grosimea legăturilor HV şi LV şi absenţa;
d) Rezistenţa izolaţiei dintre miez şi cisternă, HV la LV, HV la pământ, LV la pământ, circuit auxiliar la
Pământ.
e) Testarea mostrelor de ulei, măsurările dielectrice (tip ONAN);
f) Operaţionalizarea prin simulare a Temperaturii pentru dispozitivele de măsurare şi pentru contactele
alarmei;
g) Verificarea radio a tuturor elementelor;

h) Testul Buchholz;
i) Rezistenţa fiecărui electrod, furnizat pentru împământarea din cadrul sistemului electric la fiecare
punct neutru de pornire, va fi testat imediat după instalare. Fiecare vergea sau grup de vergele care formează un
total va fi testată, şi
j) Toate testele de întreţinere efectuate la locaţiile producătorului vor fi reverificate pentru a se asigura
de o operaţionalizarea satisfăcătoare în starea finală de instalare.
Sisteme de monitorizare şi de control

Operaţionalizarea sistemelor de control şi de monitorizare trebuie să fie demonstrată de către Angajator/ sau Inginer
după cum este necesar. Testele de acceptare vor urma în acelaşi format ca şi testele de acceptare din fabrică.
Aceste vor demonstra.
(a) Fiecare instrument
Monitorizarea DAS şi alarmele/funcţiile de raportare
Controalele manuale
Controalele automate
Testele Mecanice şi Electrice la Terminare – darea în exploatare

La terminarea testelor specificate, teste efectuate de către Antreprenor, următoarele acţiuni vor fi efectuate.
Antreprenorul va stabili instrumentele de protecţie în conformitate cu cerinţele specificaţiilor şi după cum a fost stabilit
anterior cu Inginerul.
Destinatarul ca efectua toate inspecţiile vizuale pentru dispozitive de schimbare, transformatoare, motoare de control,
unităţi de distribuţie, închizători şi cabluri pentru a se asigura de respectarea standardelor pentru energizare.
Antreprenorul se va asigura că toate întrerupătoarele de circuite sunt pe poziţia OPRIT, şi că toate elementele de
testare sunt eliminate, capacele înlocuite şi închiderile închise.
O copie a tuturor înregistrărilor de testare şi a rezultatelor trebuie să fie retrimisă Inginerului pentru a se asigura că
toate testele au fost supravegheate (sau acesta a renunţat la supraveghere) de către Inginer şi că rezultatele
respective sunt satisfăcătoare.
Energizare oricărui circuit de energie va fi efectuată cu aprobarea următoare pentru procedura de pornire care va fi
efectuată de către Antreprenor pentru Destinatar şi trimisă Inginerului cu 10 zile lucrătoare înainte de începerea dării
în funcţiune.
Funcţionalitatea tuturor dispozitivelor de schimbare electrice, a dispozitivelor de protecţie şi a întrerupătoarelor
trebuie să fie demonstrată înainte de energizarea circuitului.
O copie a Manualelor de Operare şi Întreţinere va fi trimisă înainte de darea în funcţiune.

3 Statii Pompare

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

3 Statii Pompare

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

3.

MONTAJ SI PUNERE IN FUNCTIUNE ECHIPAMENTE - STATII DE POMPARE

Execuţia montajului echipamentelor

Execuţia montajului instalaţiilor de conducte

Efectuarea lucrărilor de verificări şi probe

Aplicarea sistemului de protecţie anticorozivă

Darea înexploatare a instalaţiilor

Condiții de execuție a lucrărilor

Lucrari de probe si verificari

Proba de presiune hidraulică

Condiții de recepție și probe tehnologice la terminarea montajului

LUCRARI DE INSTALATII ELECTRICE

Dispoziţii generale comune:

SPECIFICAŢII ELECTRICE GENERALE

Directiva privind Echipamentele de Joasă Tensiune: 73/23/CEE.

c) să aibă un element sensibil din oţel inoxidabil,

Transmiţător de nivel al pH-ului şi electrozi – nu se folosesc

Poziţia instalaţiei Cerinţe

Funcţia Identificarea prin culoare

• Lucrări pentru tratarea apelor reziduale

Principiile ce se vor adopta sunt următoarele:

Unitatea principală PC.

Aerisirea rezervorului de procesare

Cerinţe generale software SCADA standard

prin intermediul punctelor dinamice

Indicarea comutatorului de siguranţă pentru poziţie.

Cel mai scurt interval de timp Informaţiile sunt utilizate

Testare Mecanică şi Electrică – Cerinţe Generale

Testarea Mecanică şi Electrică în cadrul locaţiilor Producătorului

g. Evaluarea şi analizarea rezultatelor testelor, şi

Testarea Conductelor şi a vanelor

Testele de rutină – motoare electrice

Testele de rutină – Panourile de schimbare şi Panourile de Control

Testele de rutină ale Tablourilor de Comanda – Rezumatul testelor

Monitorizarea şi Sistemele de control

Efectuarea Testelor Mecanice şi Electrice la Terminare – înainte de darea în exploatare

Implicarea Inginerilor în testele efectuate pe santier

Sudare, inclusiv la conducte

Material Clasa Metoda de Extinderea examinării

Inspectarea sudurilor conductelor – Generalităţi

• Acestea se aplică şi pentru:

Pregătirea pentru testare

Acoperişuri/Capace din GRP

Cablurile LV (Joasa tensiune)

Tablourile de comanda şi de distributie

g) Verificarea radio a tuturor elementelor;

Sisteme de monitorizare şi de control

Testele Mecanice şi Electrice la Terminare – darea în exploatare

S-ar putea să vă placă și