PROCEDURA DE EXECUTIE

A LUCRARILOR DE CONSTRUCTII PE TIMP FRIGUROS

1.

SCOP

Prezenta procedura are drept scop stabilirea metodologiei de execuie a lucrrilor de construcii pe timp
friguros
Prezenta procedura stabilete de asemenea metodologia si rspunderile de revin personalului din cadrul
societii pentru asigurarea si controlul calitii la aceste lucrri.
2.

DOMENIU DE APLICARE

Prezenta procedur are caracter general si se aplic lucrrilor de execuie a drumurilor inclusiv al lucrrilor
accesorii acestora
Procedura se aplic si n cazul executrii unor lucrri complexe care includ execuia lucrrilor de
terasamente , infrastructura , suprastructura , lucrri de colectare si evacuare ape meteorice , lucrri de arta si
lucrri de semnalizare rutiera . n acest sens, procedura completetaz si este completat de celelalte proceduri ale
lucrrilor aparinnd aceluiai lant tehnologic de operaiuni, asa cum reiese din planurile de controlul calitii
verificri si ncercri, elaborat pentru fiecare obiectiv n parte.
3.

DEFINIII SI ABREVIERI - Specifice nu sunt.

4.

DOCUMENTE DE REFERINA

Normativ P 19-03 Normativ privind adaptarea pe teren a proiectelor tip de podee pentru drumuri Cod de
practica NE 012 - 2009 Cod de practica pentru executarea lucrrilor din beton, beton armat si beton precomprimat
Normativ C 16 -1984 Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrrilor de construcii si a instalaiilor
aferente
Instruciuni productor Instruciuni de utilizare elaborate de productor pentru materialele folosite la
umplerea rosturilor si a golurilor si la realizarea lucrrilor de hidroizolatii STAS1913/1383 Teren de
fundare.Determinarea caracteristicilor de compactare.
5.

INSTRUCIUNEA

5.1 Condiii prealabile

Pentru execuia lucrrilor sunt necesare urmtoarele;
asigurarea documentelor de execuie;
verificarea caliti privind trasarea terenului de fundare;
verificarea condiiilor speciale, pmnturi sensibile la umezire, pmnturi contractile;

instruirea personalului in executarea lucrrilor

dotarea cu scule si dispozitive necesare realizrii lucrrii;
trasarea lucrrilor;
existenta recepiei materialelor puse in opera ;
trasarea ax-ului drumului si ax-ului podeului, a camerei de cdere;
semnalizarea temporara 5.2. Descrierea instruciunii 5.2.1.Generaliti:

Procedura se refer la executarea lucrrilor de podee tubulare. 5.2.2. Aciuni implicate:

Execuia podeelor comporta urmtoarele operaii:

execuia platformei de lucru;

execuia spturii si sprijinirea malurilor spturii;
execuia fundaiei;
montarea prefabricatelor;
execuia drenului
turnare timpanelor
5.3 DESCRIEREA OPERAIILOR

5.3.1 Execuia platformei de lucru

Poziia si mrimea platformei de lucru este determinata de condiiile locale din zona lucrrilor, lungimea si
lumina podeului. Se dimensioneaz de ctre Constructor astfel incat sa permit
executarea lucrrilor fara probleme.
Protejarea preventiva a paminturilor contra inghetului
Masurile ce trebuie luate in acest scop, sunt urmtoarele:
Acoperirea suprafeei pmntului cu vreascuri, paie, gu-noi, blegar, stuf, rogojihi, talas, turba,
zgura
etc. Acestea vor fi ndeprtate numai in ziua sprii si numai pe poriunea strict necesara pentru acest lucru , in
funcie de mijloacele de spare folosite si de intensitatea frigului.
Meninerea stratului de zpada depus pe pamant si chiar favorizarea ingrosarii lui la ninsorile urmtoare
folosind, daca este nevoie, garduri de nuiele, panouri de lemn, diguri de pamint etc, care sa uureze inzapezirea.
nlimea gardurilor, panourilor si digurilor va fi de 0,4...0,5 m; ele se vor aeza pe mai multe rinduri paralele, la
distante de 4...7 m si vor fi orientate perpendicular pe direcia vnturilor dominante.
Afanarea pamintului ngheat
Metoda se aplica la pmnturile ngheate pe adncime si consta in spargerea si afinarea mecanica, sau
manuala a stratului ngheat, pentru a uura fie evacuarea lui, fie pstrarea pe loc ca acoperire de protecie pentru
straturile mai adinei, in situaia cand sunt de ateptat geruri puternice care ar putea provoca nghearea pmntului
pe adncimi mai mari.
Desfacerea stratului de pamint ngheat pe cel mult 25 cm adncime se face de regula cu scarificatoare
obinuite.
La grosimi de pamant ngheat mai mari de 25 cm se vor folosi unelte pneumatice sau alte instalaii
mecanice pentru spargere.
Acolo unde situaia locala permite, se pot utiliza excavatoa-rele cu cupa, fara. alte dispozitive speciale. Ele
pot dizloca pa.-minturi inghetate pina la 40 cm adincime. Peste aceasta adincime, se monteaz dispozitive speciale
(berbeci, pene etc) de diverse greuti care, prin cdere odat cu sapa, pot desface straturi inghetate pina. la 80
cm.
Atunci cind grosimea stratului inghetat este mai mare de 80 cm, iar sub acesta trebuie sa se sape un strat
gros de pamint neinghetat , se recurge la dislocarea pamintului cu ajutorul explozibililor.
Executarea spaturilor pe timp friguros
Executarea spaturilor se va incepe imediat dupa. dezghearea naturala sau afinarea stratului superficial,
astfel ca sa se evite o noua. ngheare a suprafeei lui, nainte de spare si in special nainte de turnarea unor
fundaii.
La spaturile cu epuismente apa pompata va fi ndeprtata imediat, pentru a nu se forma gheata in jurul
punctului de lucru.
Utilajele pentru executarea spaturilor pe timp friguros: ex-cavatoare, scarificatoare, buldozere etc, vor
trebui examinate cu atenie la terminarea sau ntreruperea lucrului curatindu-se de resturile de pamint, ntregul
sistem de transmisie si deplasare. Executarea rambleelor
Ca reguli principale de respectat la executarea rambleelor fie prin mijloace manuale, fie prin mijloace
mecanizate se enumera urmtoarele:

- evitarea folosirii in ramblee a paminturilor coezive, recomandindu-se rocile pietroase, piatra tftrut sau sparta,
bolovanii, balastul, prundisurile, nisipurile si diversele varieti de paminturi argiloase-nisipoase; in cazurile cind
folosirea paminturilor coezive nu poate fi evitata, acestea trebuie sa fie puse in lucrare cu un coninut cit mai redus
de apa, caci altfel apa din pori produce o suprapresiune care poate deveni periculoasa pentru stabilitatea
rambleului;
aezarea pamintului in rambleu se va face in straturi de grosime corespunztoare caracteristicilor utilajululi
de compactare, astfel ca sa se asigure, imediat dupa asternere, posibilitatea de nivelare si compactare;
in cazulcind executarea unui rambleu trebuie sa. fie ntrerupta, de pe o zi pe alta sau pentru mai multe zile
inainte de a se fi ajuns la cota finala a rambleului asternerea unui nou strat de
umplutura se va face numai dupa ndeprtarea sau dezghearea completa a stratului inghetat, cu
precizarea ca daca in urma dezgherii rezulta o cantitate de apa ce poate fi periculoasa pentru lucrare, asternerea
straturilor urmtoare va fi aminata pina la evaporarea apei sau dirijarea ei ctre canalizarea antierului;
materialul de umplutura va fi recoltat din straturi uscate situate deasupra pinzei freatice sau drenate; nu se
vor pune in umplutura bulgari sau sloiuri de pamint inghetat; acestea trebuie neaprat sa fie sfarimate complet
inainte de asternere;
toate rambeleele executate pe timp friguros cu pamint expus inghetarii vor avea o suprainaltare, peste
inaltimea data in proiect, astfel ca, prin tasare, care este mai pronunata in condiiile de umiditate sporita, partea
superioara a umpluturii sa ajung la cota finala prevzuta in proiect; Procedee de compactare a umpluturilor
Compactarea se face in spatii nguste, folosindu-se maiuri obinuite de mina, maiuri electrice sau
mecanice (tip broasca"), vibropile, placi vibratoare de compactat etc; in spatii largi compactarea trebuie sa se
realizeze cu ajutorul utilajelor rutiere de compactat (cilindre compresoare cu fata neteda
autopropulsate, cilindre cu proeminente tip picior de oaie" tractate cu mijloace auto, compactoare vibratoare,
compresoare pe pneuri etc.).
Un alt procedeu de compactare, suficient de economic si deosebit de efficient consta in dirijarea circulaiei
auto de antier chiar pe rambleeie aflate in curs de execuie. Aceste procedeu, care poate fi aplicat in condiii
organizatorice uoare, mai ales la lucrrile de drumuri se aplica, aproape cu aceeai eficienta, folosind fie vehicole
cu roti pe pneuri lestate prin ncrcarea lor cu pamint sau alte materiale, fie diverse utilaje grele prevzute cu senile
(tractoare, buldozere etc). Lucrul utilajelor pet imp friguros
In vederea folosirii lor pe timp friguros, utilajele de construcii trebuie sa fie corespunztor folosite atat
pentru protecia subansamblelor componente cat si pentru buna lor funcionare. Pregtirea utilajelor de construcii
pentru lucrul pe timp friguros se efectueaz fie cu ocazia unei ntreineri periodice, fie in cadrul unei revizii tehnice
special destinate acestui scop. La aceste lucrri se executa splarea generala a utilajul, ungerea sau gresarea
acestuia folosind uleiuri si unsori destinate lucrului pe timp friguros, acordandu-se o atenie deosebita transmisiilor,
sistemelor de rulare si in general pieselor in micare. Cu aceasta ocazie se executa toate reglajele mecanismelor
respective.
5.4 MATERIALE UTILIZATE - CODIII DE CALITATE
5.4.1 Apa
Apa pentru amestecarea betonului trebuie sa nu conin elemente care sa afecteze hidratarea cimentului.
Apa utilizata la prepararea betonului trebuie sa fie preluata din reeaua publica sau din alte surse si trebuie
sa ndeplineasc condiiile din STAS 790/84.Apa va fi verificata la nceputul lucrrilor si testele vor fi repetate ori de
cate ori se va observa vreo modificare a caracteristicilor apei. Apa care se va utiliza la punctul de lucru va fi
protejata mpotriva contaminrii cu detergeni, materii organice, petrol, argile etc.
5.4.2 Ciment
Pentru mortare si betoane, cimentul utilizat va fi cel specificat n planele de execuie si va trebui sa
ndeplineasc condiiile de calitate prevzute n "Codul de practica pentru executarea lucrrilor din beton, beton
armat si beton precomprimaf indicativ NE 012-99.

5.4.3 Agregate
La prepararea betoanelor monolite se va utiliza balast, nisip, pietri, piatra sparta care trebuie sa
corespunda calitativ prevederilor STAS 1667/76, STAS 4606/80,STAS 662/89, STAS 667/1997.

5.4.4 Cofraje
Cofrajele trebuie sa ndeplineasc urmtoarele condiii:
sa asigure obinerea formei si dimensiunilor prevzute in proiect;
sa fie etane pentru a nu pierde laptele de ciment;
sa fie stabile si rezistente sub aciunea ncrcrilor care apar in timpul procesului de betonare;
sa fie prevzute cu piese de asamblare;
sa fie unse pe fetele care vin in contact cu betonul.
la decofrare sa permit preluarea graduala a ncrcrilor de ctre elementele executate;

5.4.5 Piatra sparta

Pentru executarea zidriei uscate in dren trebuie sa indeplineasca urmtoarele condiii:
dimensiunile pietrei trebuie sa fie intre 150 si 250mm;
raportul dintre dimensiunile maxime si minime nu trebuie sa depeasc 2,5;
roca din care provin sa nu fie geliva;
nainte de a fi introdui in beton sau zidrie uscata trebuie sa fie curai si splai de resturile de pamant.

5.4.6 Betoane
Betonul turnat pe loc - Calitatea betoanelor utilizate se va stabili de proiectant in funcie de Condiiile de
lucru si de sarcinile la care se supun. Mrcile minime de betoane se stabilesc conform "Codul de practica pentru
executarea lucrrilor din beton, beton armat si beton precomprimaf indicativ NE 012-99.
Calitatea betonului pus in opera pe timp friguros este asigurata daca acesta atinge inainte de a ingheta, un
grad de maturizare evaluat pentru suprafeele elementului de construcie cele mai expuse rcirii, al crui echivalent
cu gradul de maturizare evaluat la temperatura normala de +20, este superior gradului critic de maturizare.
Realizarea nivelului critic de intarire se va face prin 1 intermediul unei epruvete din beton pstrate in aceleai
condiii de regim termic ca si elementul de construcie si ncercate la compresiune inainte de nghearea betonului;
ndeplinirea condiiilor de decofrare se va face prin intermediul unor epruvete din beton pstrate in aceleai condiii
de regim termic ca si elementul de construcie si ncercate ia compresiune in condiiile prevzute de Normaticul
Ne012/2010
Durata minima de meninere a proteciei se numete durata de maturizare critica si se coreleaz
cu durata prevzuta in graficele de execuie cu relaia :
Tk = 24 * zk + t
Tk - este durata critica de maturizare in ore
Zk - durata rezervata in graficele de execuie pentru aceasta faza tehnologica intre ziua de turnare a
betonului si cea de ndeprtare a proteciei, in zile;
t - timpul disponibil pentru maturizarea betonului in ziua punerii lui in opera, variind intre 0...16h, in funcie
de regimul de lucru zilnic si de schimbul in care s-a pus in opera betonul, in ore Temperaturile betonului se vor
msura in prile cele mai expuse rcirii, cu o frecventa de minimum 2-3 citiri in 24 de ore, concomitant cu
temperaturile aerului exterior. Msurarea temperaturilor se face pentru toate elementele de construcie din beton
pana realizarea gradului ( critic de maturizare sau a nivelului critic de intarire
Protecia betonului dupa turnare trebuie sa asigure acestuia in continuare o temperatura de minim +5 C,
pe toata perioada de intarire necesara pana la atingerea rezistentei de minimum 50daN/cmp, moment in care
aciunea frigului asupra betonului nu mai poate periclita calitatea acestuia
Element

Nivel de
asigurare (C)

Tip de protecie

Perioada minima
de protecie (zile)

Fundaii si
radiere

0
-5
- 10
0

Diafragme si
cadre

-5
- 10
0

Placi

Monolitizari

-5

0
-5

Prelata care nchide un strat de aer de min 5 cm

Prelata care nchide un strat de aer de min 5 cm
Saltele de rogojini acoperite cu prelate sau foi de
polietilena
Cofraje tego izolate cu vata de sticla protejata cu
carton bitumat
Cofraje tego izolate cu vata de sticla protejata cu
carton bitumat
Cofraje tego izolate si prelata care nchide spaiul
nclzit in care se afla elementele
La parte superioara prelate si rogojinic care inchis uns
trat de aer staionar de minim 5 cm, iar la partea
inferioara cofraje tego cu prelatie aflate intr-un spaiu
inchis si incalzit
La parte superioara prelate si rogojinic care inchis uns
trat de aer staionar de minim 5 cm, iar la partea
inferioara cofraje tego cu prelatie aflate intr-un spaiu
inchis si incalzit
Cofraje tego izolate termic
Cofraje tego izolate termic plus spaiu inchis si incalzit

4
5
6
3
4
7
4

4
6

Dupa terminarea duratei minime de meninere a proteciei, se poate efectua decofrarea fetelor laterale ale
elementelor. Protecia nu va fi nlturata daca la terminarea duratei menionate in tableul de mai sus condiiile
meteo sunt nefavorabile (ninsoare abundente, viscol) La execuie se va urmri cu atenie ca temperaturile
betonului, dupa punerea lui in opera, sa nu coboare sub temperatura de inghet (0), inainte de a atinge un nivel
critic de ntrire exprimat in procente din clasa betonului nceperea lucrrilor de betonare se va face la -5C numai
cand exista tendina de cretere a temperaturii. Lucrrile de betonare se vor ntrerupe cand temperatura exterioara
este de -10 C si are tendine de scdere
Turnarea betonului se va face continuu. Cand aceasta nu se poate asigura, se vor face cat mai puine
intreruperi, deoarece la rosturile de lucru se formeaz o pelicula de gheata si in felul acesta nu se face legtura
intre stratur
In cazul betonului pompat se va asigura izolarea si nclzirea adecvata a pompei si izolarea conductei de
refulare, iar in locul de pompare se va asigura si o etuva cu apa calda sub presiune pentru splarea cu jet de apa a
agitatorului si a elementelor pompei de beton. Se va urmri o compactare cat mai buna a betoanelor
In perioada de ateptare, benele vor fi protejare cu folii de polietilena sau prelate. Daca temperatura
exterioara scade sub nivelul de asigurare in timpul execuiei unui element, se continua turnarea pana la terminarea
elementului, luandu-se masuri de protecie corespunztoare a nivelului necesar nceperea sau reluarea oricror
lucrri de betoane ntrerupte din cauza gerului, este permisa numai dupa pregtirea corespunztoare a rostului de
ntreruperea turnrii.
5.4.7 Otel beton
Pentru armare se vor folosi oteluri OB37 si PC52 n conformitate cu STAS 438/1 -89.
Pentru elementele armate se vor folosi numai aceste 2 tipuri de otel, si este interzisa utilizarea armaturilor
de tipuri diferite n aceeai seciune la elementele de rezistenta.
5.4.8

VERIFICAREA CALITII

A.PIatforma de lucru.
Se verifica:
semnalizarea punctului de lucru.
asigurarea sistemelor de scurgere a apelor pe parcursul execuiei;

B.Sparea si sprijinirea pereilor spturii

Se va verifica in raport cu prevederile proiectului:
poziia in plan;
dimensiunile fundaiilor, cota si natura terenului de fundare;
concordanta dintre situaia reala pe teren si datele tehnice prevzute in proiect;
ntocmirea procesului verbal pentru lucrri ascunse.

C.Execuia cofrajelor
La terminarea execuiei cofrajelor se verifica:
alctuirea adecvata a elementelor de susinere si sprijinire;
ncheierea corecta a elementelor cofrajelor;
poziia, cotele si dimensiunile interioare ale cofrajelor;
curirea;

D.
Montarea armaturilor
Cand armatura a fost fixata, se vor verifica urmtoarele:
tipul otelului si diametrele barelor;
numrul barelor si forma;
rigiditatea si gradul de curire;
acoperirea de beton a armaturii.

E.
Betonarea
Se fac verificri ale calitii betoanelor atit la betonul proaspt cit si la cel intarit si constau din:
modul de vibrare a betonului;
temperatura betonului proaspt la punerea in opera trebuie sa fie mai mare de 5C;
calitatea betonului - prin recoltri de probe;
lucrabilitatea betonului;
la staia de betoane se ia cite o proba pe schimb si tip de beton;
calitatea betonului pus in lucrare se va aprecia tinind cont de concluziile analizei efectuate asupra
rezultatelor incercarii probelor de verificare a clasei si a interpretrilor rezultatelor incercarilor ne
destructive sau pe carote;

durata maxima de transport a betonului funcie de temperatura sau calitatea cimentul ui utilizat.
F.

Decofrarea culeelor
Se verifica:
aspectul elementelor decofrate;
dimensiunile culeelor;
G.

Drenul din spatele culeelor si a elementelor casetate

Se verifica:
funcionalitatea drenului si a barbacanelor;
dimensiunile drenului;

calitatea materialelor;
Toate aceste verificri se fac conform "Codului de practica pentru executarea lucrrilor din beton, beton
armat si beton precomprimaf indicativ NE 012-99. Proiectantul, Beneficiarul si Constructorul au fost de acord cu
aceste verificri. Se va ntocmi un proces verbal de lucrri ascunse, proces verbal de recepie calitativa sau un
raport oficial.
6.

ATRIBUII SI RESPONSABILITI

Responsabilitatea efecturii operaiilor revine efului punctului de lucru si a efului de antier.

Verificarea lucrrilor se face de ctre responsabilul CQ care va informa responsabilul tehnic cu execuia de
verificrile fcute si va urmrii respectarea Planului de Inspecii si ncercri. Acesta va face nregistrrile in dosarul
lucrrilor verificate. Directorul general adjunct va notifica in scris si alte responsabiliti, si daca sunt necesare
funcie de complexitatea si durata execuiei.
7.
NREGISTRRI
nregistrrile cerute de legislaie in vigoare conform normelor: proces verbal de lucrri ascunse proces
verbal de trasare a lucrrilor proces verbal la recoltarea probelor de pamant conform Planului de Inspecii si
ncercri
8.

ANEXE Specifice nu sunt