METODOLOGIA PROPUSA PENTRU EXECUTIA

PROIECTULUI:

Executie lucrari de construcții și dotare stațiune turistică în

cadrul obiectivului de investitii “REABILITAREA SI
MODERNIZAREA STATIUNII TURISTICE BALNEO-
CLIMATICE BAILE 1 MAI, COMUNA SÂNMARTIN, JUDETUL
BIHOR”
 1. LUCRARI DE DRUMURI

DESCRIEREA LUCRARILOR

Documentatia prezenta trateaza lucrarile de modernizare a 7 strazi situate in statiunea balneo-climatica Baile 1
Mai, in lungime totata de 3772 m.
Strazile propuse a fi modernizate, sunt urmatoarele: Strada Principala, Strada cu parcari, Strada Strand cu valuri,
Strada nr.1, Strada nr.1B, Strada nr.2, Strada nr.3, Strada Strada Venus nr. 4, Strada Venus nr. 5, Strada Venus
nr. 6 si Strada Venus nr.7. Strazile sunt situate in intravilanul statiunii Baile 1 Mai, pe domeniu public.
Strada Principala, in lungime de 1692 m, se desprinde din DN76 si se continua pana dupa intersectia cu Strada
Strand cu Valuri. Portiunea din strada care face obiectul prezentei documentatii este cuprinsa intre km 0+144-
0+342 respectiv intre km 0+363- 1+692. lntre km 0+342 - 0+363 exista o trecere Ia nivel cu calea terata asupra
careia nu se intervine.
La inceputul strazii exista un pod care face obiectul proiectului.
• Strada cu parcari, in lungime totala de 83 m, se desprinde din Strada Principala si se termina in Strada
nr.4.
• Strada Strand cu valuri, in lungime de 439 m, se desprinde din Strada Principala.
• Strada nr. 1, in lungime de 75 m, se desprinde din Strada Principala si se continua dupa intersectia cu
Strada nr. 1B.
• Strada nr. 18, in lungime de 82 m, se desprinde din Strada nr. 1. Strada nr. 2, in lungime de 190m, se
desprinde din Strada Principala. Strada nr. 3, in lungime de 83 m, se desprinde din Strada nr.2.
• Strada nr. 4, in lungime de 338m, se desprinde din Strada Principala si se incheie in imediata apropiere a
podului peste raul Peta.
• Strada nr. 5 este formata dintr-un ansamblu de strazi:
▪ strada 5, in lungime de 43.5 m
▪ strada 5', in lungime de 41 m
▪ aleea 5", in lungime de 86 m
▪ aleea 5'", in lungime de 54.5 m
• Strada nr. 6, in lungime totala de 165 m se desprinde din Strada Principala.
• Strada Venus nr. 1, cu lungimea de 90 m se desprinde din Strada Venus nr. 2 si se termina Ia intersectia
cu Strada Venus nr.4.
• Strada Venus nr. 2, cu lungimea de 145m este strada cuprinsa intre Strada cu parcari si Strada Principala.
• Strada Venus nr. 3, cu lungimea de 86 m este cuprinsa intre Strada Venus nr.2 si Strada Principala.
• Strada Venus nr. 4, cu lungimea de 124m este cuprinsa intre strazile Venus nr. 2 si Venus nr.1.
• Strada Venus nr. 5, cu lungimea de 30 m se desprinde din Strada Venus nr.2.
• Strada Venus nr. 6, cu lungimea de 40 m se desprinde din Strada Venus nr.2. Strada Venus nr. 7, cu
lungimea de 50 m se desprinde din Strada Venus nr.2.

Varianta constructiva de realizare a investitiei

Prin proiect se prevede modernizarea unui numar de 17, in lungime totala de 3772, strazi de categoria a 111-a
respectiv a IV-a amplasate in intravilanul Comunei Sinmartin dupa cum urmeaza:
Strada Principala, in lungime de 1692 m, sedesprinde din DN76 si se continua dupa intersectia cu Strada
documentatii este cuprinsa intre km 0+144- 0+342, respectiv intre km 0+363- 1+692. lntre km 0+342 - 0+363 exista
o trecere Ia nivel cu calea terata care nu face obiectul prezentei documentatii.
Pe partea stanga a strazii, se realizeaza pista de ciclisti cu latiema de 2m, separata de marginea partii carosabile
prin bordura 20x25 em. De Ia km 0+980 .00, pista de ciclisti, se muta de pe stanga pe dreapta, iar de Ia km 1+355
latimea acesteia, se reduce de Ia 2.00 Iam.
Pe tot traseul strazii proiectate se vor realiza trotuare cu latimea variabila.
Acolo unde spatiul a permis, pentru a facilita oprirea vehiculelor in conditii de siguranta si contort, se propun locuri
de parcare (asezate paralel, in spic si perpendicular) cat si benzi de stationare cu latimea de 2.30 respectiv 2.50m.
In vecinatatea km 0+840 se propune realizarea a doua statii de autobuz dotate cu refugiu modern.
Strada cu parcari, in lungime totala de 83 m, este delimitata de Strada Principala si Strada nr.4.
Se realizeaza parcari pe partea stanga, pe toata lungimea strazii, pe dreapta pana Ia km 0+025. De Ia km 0+025,
pe partea dreapta se va executa trotuar extins pana Ia limita de proprietate.
Dispunerea parcarilor se va face perpendicular pe axul drumului.
Strada Strand cu valuri, in lungime de 439 m, se desprinde din Strada Principala .
La inceputul strazii se realizeaza o minigiratie pentru asigurarea intoarcerii vehiculelor in conditii de siguranta.
Pana Ia km 0+065 se realizeaza trotuar cu latime variabila .
Pe strada Strand cu valuri, se vor executa parcari longitudinale.
• Strada nr.1, in lungime de 75 m, se desprinde din Strada Principala si se continua dupa intersectia cu
Strada nr. 1B.
• Strada nr. 1B, in lungime de 82 m, se desprinde din Strada nr. 1.
 • Strada nr. 2, in lungime de 190 m, se desprinde din Strada Principala si asigura conexiunea cu satul
Haieu, Comuna Sinmartin .
Traficul ciclistilor este asigurat pe pista cu latime de 2.00 m asezata pe partea dreapta a strazii. Spatiul ramas pana
Ia limita de proprietate, se amenajeaza cu trotuar.
Strada nr. 3, in lungime de 83 m, se desprinde din Strada nr.2. Pe stanga pana Ia km 0+045 se realizeaza locuri de
parcare asezate paralel cu axul drumului, iar pe dreapta, pe toata lungimea strazii trotuar variabil.
Strada nr. 4, in lungime totala de 338m, se desprinde din Strada Principala si se termina in imediata apropiere a
podului peste raul Peta.
Traficul ciclistilor este asigurat prin proiectarea unei piste cu latime de 1.50 m asezata Ia marginea strazii si
separata prin bordura 20x25 em. lntre pista de ciclisti si limita de propeietate, se va excuta un trotuar, pe partea
dreapta, pe toata lungimea strazii, iar pe stanga doar pe 110 m de Ia intersectia cu Strada Principala.
▪ strada 5, in lungime de 43.5 m
▪ strada 5', in lungime de 41 m
▪ aleea 5", in lungime de 86 m
▪ aleea 5'", in lungime de 54.5 m.
Strada nr. 6, in lungime totala de 165 m se desprinde din Strada Principala. Strada este prevazuta cu trotuar
variabil pe ambele parti.
Strada Venus nr. 1, cu lungimea de 90 m se desprinde din Strada Venus nr. 2 si se termina Ia intersectia cu Strada
Venus nr.4.
Sunt prevazute parcari pe ambele parti ale strazii. lncepand de Ia km 0+030 pe stanga, locurile de parcare sunt
inlocuite cu o platforma cu aceeasi structura rutiera ca a partii carosabile.
Pe intreaga zona Venus, dispunerea locurilor de parcare se face perpendicular pe axul drumului.
Strada Venus nr. 2, cu lungimea de 145m este strada cuprinsa intre Strada cu parcari si Strada Principala.
Sunt prevazute parcari pe partea stanga, pana Ia intersectia cu Strada Venus Nr. 1, iar dupa lntersectia cu Strada
Venus Nr.4 pe ambele parti.
Strada Venus nr. 3, cu lungimea de 86 m este cuprinsa intre Strada Venus nr.2 si Strada Principala.
Sunt prevazute parcari pe ambele parti ale strazii proiectate .
Strada Venus nr. 4, cu lungimea de 124 m este cuprinsa intre strazile Venus nr. 2 si Venus nr.1.
La inceputul strazii proiectate se amenajeaza o platforma avand aceeasi structura cu a partii carosabile si
dimensiunile in plan de 7.50 x 17,00 m.
Pana Ia km 0+090.00 intre locurile de parcare si limita cadastrala se amenajeaza spatiu verde .
Strada Venus nr. 5, cu lungimea de 30 m se desprinde din Strada Venus nr.2. Strada Venus nr. 6, cu lungimea de
40 m se desprinde din Strada Venus nr.2. Strada Venus nr. 7, cu lungimea de 50 m se desprinde din Strada Venus
nr.2.
La inceputul strazii Strand cu Valuri s-a proiectat un sens giratoriu din marcaj. Raza exterioara intersectie giratorie:
8,00m. Latime inel carosabil: 5,00m- panta transversala 2,5% Latimea cailor de intrare:
▪ spre Strada Principala : 1 x 3,50m
▪ spre Strand cu Valuri: 1 x 4,00m Latimea cailor de iesire:
▪ spre Strada Principala : 1 x 4,00m
▪ spre Strand cu Valuri: 1 x 4,00m
La proiectarea elementelor geometrice ale traseului in plan s-a urmarit ca axa proiectata sa se suprapuna cat mai
fidel pe axa strazilor existente, urmarind traseele existente si cu respectarea pe cat posibil a prevederilor STAS
10144/3-81 "Strazi- Elemente geometrice - Prescriptii de proiectare".
Viteza de proiectare – 25-50km/h.

Profilul in lung

Tn profil longitudinal linia rosie necesita corectii pentru imbunatatirea scurgerii apelor pluviale si pentru sporirea
confortului si sigurantei circulatiei. In conditiile in care linia rosie existenta prezinta succesiuni pante/rampe cu valori
mici ale declivitatilor, dar cu lungimi scurte (profil "dinti de ferastrau"), s-au facut corectii minime ale liniei rosii
proiectate astfel incat sa asigure scurgerea apelor pluviale si totodata ca necesitate a sporirii confortului si
sigurantei circulatiei.
Avand in vedere ca in cadrul proiect sunt prevazute lucrari de trotuare si piste de
ciclisti, fixarea liniei rosii s-a facut in sapatura astfel incat sa se asigure accesul riveranilor Racordarile verticale ale
declivitatilor au fost facute cu arce de cere.

Profilul transversal tip

Au fost adoptate urmatoarele profile transversale tip:

Strada Principala: km 0+000 - 0+ 144
nu se intervine Ia partea carosabila ;
km 0+144- 0+342, km 0+363 - Q+900
latime parte carosabila piste de ciclisti stg trotuar stg/dr
km 0+342 - 0+363
-2 x 3.00 m;
-2.00 m;
- variabil;
nu se intervine Ia partea carosabila ;
km 0+900 - 0+980
latime parte carosabila -2 x 3.00 m;
parcare stg - 2.30 m;
piste de ciclisti stg - 2.00 m;
trotuar stg/dr - variabil;
km 0+980- 1+035
latime parte carosabila -2 x 3.00 m;
parcare stg -5.00 m;
piste de ciclisti dr - 2.00 m;
trotuar stg/dr - variabil;
km 1+035 - 1+185
latime parte carosabila -2 x 3.00 m;
piste de ciclisti dr - 2.00 m;
trotuar stg/dr - variabil;
km 1+185 - 1+305
latime parte carosabila -2 x 3.00 m;
parcare stg -4.80 m;
piste de ciclisti dr - 2.00 m;
trotuar stg/dr - variabil;
km 1+305- 1+585
latime parte carosabila -2 x 3.00 m;
parcare stg - 2.30 m;
piste de ciclisti dr - 1.50 m I 2.00 m ;
trotuar stg/dr - variabil;
km 1+585- 1+692
latime parte carosabila -2 x 3.00 m;
trotuar stg - variabil;
piste de ciclisti dr -2.00m;

Strada cu parcari:
km 0+000 - 0+025 - 2 x 3.00 m;
latime parte carosabila parcare stg/dr - 5.00m;
km 0+025 - 0+083 -2 x 3.00 m;
latime parte carosabila parcare stg -2.50 m;
trotuar -variabil;

Strada Strand cu valuri:

km 0+000 - 0+055 -2 x 3.00 m;
sens giratoriu -2.30 m;
km 0+055 - 0+080 -variabil;
latime parte carosabila parcare stg -2 x 3.00 m;
trotuar dr (0+055-0+065) -2 x 3.00 m;
km 0+080- 0+260, km 0+414- 0+424 -2.30 m;
latime parte carosabila -2.30 m;
km 0+260- 0+414 -2 x 3.00 m;
latime parte carosabila parcare dr(0+260-0+290) parcare stg(0+372-0+414) -2.00 m;
km 0+424- 0+439
latime parte carosabila piste de ciclisti stg

Strada nr. 1:
km 0+000- 0+075
latime parte carosabila - 1 x 5.00 m;

Strada nr. 1B:

km 0+000 - 0+082
latime parte carosabila -1 x 4.50 m ;

Strada nr. 2:
km 0+000 - 0+190
latime parte carosabila trotuar stg
piste de ciclisti dr trotuar dr

Strada nr. 3:
km 0+000 - 0+045
latime parte carosabila parcare stg
trotuar dr
km 0+045- 0+083
latime parte carosabila trotuar dr
Strada nr. 4:
km 0+000- 0+110
latime parte carosabila piste de ciclisti stg trotuar stg/dr
km 0+110- 0+338
latime parte carosabila piste de ciclisti stg trotuar dr

Strada nr. 5( campus a din strazile 5 si 5' si aIeite 5" si 5"') Strada nr 5 - km 0+000 - 0+43.5
latime parte carosabila parcare stg/dr
Strada nr 5'- km 0+000- 0+041
latime parte carosabila parcare dr
Aleea nr 5"- km 0+000- 0+086
latime alee
Aleea nr 5"'- km 0+000- 0+054.5
latime alee -2.00 m;

Strada nr. 6:
km 0+000 - 0+020
latime parte carosabila trotuar stg
km 0+020 - 0+ 165
latime parte carosabila trotuar stg/dr

Strada Venus nr 1: km 0+000 - 0+090

latime parte carosabila - 1 x 5.00 m ;
parcare stg/dr - 5.00 m ; platforma ( in continuarea parcarilor )- 5.00 m

Strada Venus nr 2 ;
km 0+000 - 0+ 145 - 1 x 5.00 m;
latime parte carosabila parcare stg/dr -5.00 m;

Strada Venus nr 3 ;
km 0+000 - 0+086 - 1 x 5.00 m;
latime parte carosabila parcare stg/dr -5.00 m;

Strada Venus nr 4 ;
km 0+000- 0+124 - 1 x 5.00 m;
latime parte carosabila parcare stg/dr -5.00 m;

Strada Venus nr 5 ;
km 0+000 - 0+030 - 1 x 5.00 m;
latime parte carosabila parcare stg/dr -5.00 m;

Strada Venus nr 6 ;
km 0+000 - 0+040 - 1 x 5.00 m;
latime parte carosabila parcare stg/dr -5.00 m;

Strada Venus nr 7 ;
km 0+000 - 0+050 - 1 x 5.00 m;
latime parte carosabila parcare stg/dr -5.00 m;

Structura rutiera

Se vor adopta urmatoarele structuri rutiere pentru partea carosabila:

Pentru Strada Principala, Strada cu parcari, Strada Strand cu valuri (intre km 0+000 - 0+055), Strada nr. 1B, Strada
2, Strada 3, Strada 4, Strada 5 (strazile 5 si 5'), Strada 6, Strada Venus nr. 1, Strada Venus nr. 2, Strada Venus nr.
3, Strada Venus nr. 4, Strada Venus nr. 5, Strada Venus nr. 6 si Strada Venus nr. 7 se aplica urmatoarea structura:
▪ 4 Cm strat de uzura din beton asfaltic BA16 rul 50/70 conform AND 605/2016 ;
▪ 6 Cm strat de legatura din beton asfaltic deschis BAD22.41eg 50/70 conform AND 605/2016
▪ 15 em strat superior fundatie din piatra sparta conform SR EN 13242/2008 si STAS 6400/1984 ;
▪ 25 em strat inferior de fundatie din balast conform SR EN 13242/2008 si STAS 6400/1984;
▪ Strat de geotextil netesut cu rol de separare, drenare si filtrare (rezistenta Ia tractiune=12Kn/m);
Pentru Strada Strand cu valuri (intre km 0+050 - 0+439) si Strada nr. 1 se aplica urmatoarea structura :
▪ strat de uzura din piatra ornamentala ;
▪ 3-5 em mortar de poza ;
▪ 15 em strat superior fundatie din piatra sparta conform SR EN 13242/2008 si STAS 6400/1984 ;
▪ 25 em strat inferior de fundatie din balast conform SR EN 13242/2008 si STAS 6400/1984;
▪ Strat de geotextil netesut cu rol de separare, drenare si filtrare (rezistenta Ia tractiune=12Kn/m);

Pentru trotuare si alei (5" si 5"') se aplica urmatoarea structura :

▪ strat de uzura din piatra ornamentala ;
▪ 3-5 em mortar de poza ;
▪ 12 em strat de agregate naturale stabilizate cu ciment 4-6%;
▪ 15 em strat de fundatie din balast conform SR EN 13242/2008 s1 STAS 6400/1984;

Pentru pista de ciclisti se aplica urmatoarea structura :

▪ 4 Cm strat de uzura din BAS conform AND 605/2016
▪ 12 Cm strat de agregate naturale stabilizate cu ciment 4-6%;
▪ 15 Cm strat de fundatie din balast conform SR EN 13242/2008 si STAS 6400/1984;
lncadrarea partii carosabile a strazilor se face cu bordura 20x25 em, prefabricata din
beton clasa C30/37. Pe Strada Principala se vor utiliza borduri 20x25 em din piatra. Bordurile se pozeaza pe
fundatie din beton clasa C16/20.
lncadrarea respectiv delimitarea trotuarelor si a pistelor de ciclisti se va realiza cu bordura
10x15 em prefabricata din beton clasa C30/37. Pe Strada Principala se vor utiliza borduri 1Ox15 em din piatra.
Bordurile se pozeaza pe fundatie din beton clasa C16/20 .

Suprastructura podului are o deschidere de 12.0m, grinzi simplu rezemate.

In sectiune transversala, podul are latimea de 11.40m din care parte carosabila de 6.00m, doua trotuare de 1.20m
si pista de ciclisti de 2.0m.
Suprastructura podului, este alcatuita din 17 grinzi prefabricate cu lungimea de 12.0m si inaltimea de 0.52m,
dispuse Ia 0.62m interax, peste care se toarna placa de suprabetonare din beton armat , avand grosime minima de
12cm. Grinzile reazema pe bancheta prin intermediul aparatelor de reazem din neopren armat, fixe si mobile.
Peste placa de suprabetonare se asterne hidroizolatia tip membrana, 2.0cm sapa de
protectie a acesteia din BAS, cale pe pod BAP16, 4.0cm + BA16, 4.0cm.
Trotuarele vor avea, peste hidroizolatia tip membrana, beton de umplutura de clasa C35/45 in care se vor manta
tuburi din PVC pentru retele si instalatii. Galea pe trouare , pe zona podului este din BAS, 2.0cm grosime.
La limita partii carosabile se vor monta borduri prefabricate 23x45cm iar Ia limita
trotuarelor - parapete de protectie pietonal, metalic zincat.
Pe culee se vor monta dispozitive de acoperire a rosturilor de dilatatie etanse cu suflu de 20mm. (±1Omm).
lnfrastructura podului este reprezentata de doua culee din beton armat , fudate indirect pe cate 5 piloti foratii si
lungimea de 10.0 m dispusi pe un rand Ia 2.25m interax . Pe capetele pilotilor forati se vor executa bancheta de
rezemare cu zid de garda si ziduri intoarse.
Pe banchetele de rezemare sunt prevazute dispozitive antiseismice .
Albia pe zona podului se va amenaja cu ziduri de sprijin din beton armat si radier din beton. In amonte si in aval se
va amenaja blocaj din anrocamente.
Retelele existente se vor reloca inainte de inceperea lucrarilor de executie a podului. Executia podului se va face
etapizat:
▪ Se executa pilotii forati de Ia nivelul carosabilului, si se vor acoperii astfel incat circulatia rutiera sa
se poata desfasura;
▪ Se executa podul mai intai jumatatea aval, cu circulatie rutiera pe jumatatea amonte;
▪ Se executa jumatatea amonte , cu circulatie rutiera pe jumatatea aval.

Benzi de oprire I benzi pentru oprirea autobuzelor

Pentru a fluidiza traficul s-au proiectat 6 benzi de oprire temporara amplasate pe Strada Principala si 3 benzi
destinate exclusiv opririi autobuzelor . Acestea au fast amplasate pe strazile Principala si Strand cu valuri
Serviciile Antreprenorului
Serviciile Antreprenorului vor include toate activităţile necesare pentru evaluarea informaţiilor furnizate, obţinerea
oricăror informaţii suplimentare necesare, finalizarea proiectării, furnizării, construirii, testării şi punerii în funcţiune
a Lucrărilor descrise în Contract.
Serviciile Antreprenorului vor include, dar nu se vor limita la următoarele:
- Verificarea şi controlarea tuturor informaţiilor şi documentelor furnizate sau puse la dispoziţie de către Autoritatea
Contractantă/Beneficiar.
- Constatarea condiţiilor locale relevante pentru Lucrări.
- Evaluarea condiţiilor de bază prin interpretarea informaţiilor furnizate sau puse la dispoziţie de către Autoritatea
Contractantă/Beneficiar, analizând informaţii publice sau orice alte informaţii locale relevante, după cum se poate
considera necesar.
- Furnizarea şi construirea Lucrărilor în conformitate cu Schiţele şi Specificaţiile, în limitele Şantierului şi în
conformitate cu toate aprobările şi permisiunile de planificare şi cu toate obligaţiile legale.
- Asigurarea documentelor tehnice specificate prin Contract, inclusiv schiţe, calcule şi detalii privind Lucrările.
- Asigurarea întregii forţe de muncă, materialelor, echipamentelor Antreprenorului, managementului, supravegherii,
administrării, consumabilelor, eşafodajului, macaralelor, lucrărilor şi facilităţilor temporare, protecţiei Lucrărilor şi a
facilităţilor existente, transportului către şi de la şi în cadrul şi în legătură cu Şantierul, precum şi a tuturor celorlalte
lucruri, de natură temporară sau permanentă, necesare la şi pentru această construcţie, finalizare şi remedierea
oricăror defecte ale acesteia, în măsura în care asigurarea acestora este necesară conform specificaţiilor
Contractului sau poate fi dedusă în mod rezonabil din Contract
- Transportul, manevrarea şi stocarea materialelor, echipamentelor şi dotărilor, inclusiv lichidarea în vamă pentru
articolele importate.
- Finalizarea şi raportarea tuturor releveelor privind situaţiile existente impuse prin Contract.
- Obţinerea şi respectarea tuturor acordurilor, permisiunilor, autorizaţiilor şi aprobărilor necesare în baza oricărui
Statut sau Regulament relevant pentru care este responsabil Antreprenorul.
- Amplasarea sau branşarea oricăror instalaţii obligatorii pentru un antreprenor, după cum este necesar pentru a
facilita construirea Lucrărilor.
- Asigurarea legăturii cu autorităţile relevante de drumuri din localitate, poliţia şi pompierii şi respectarea oricăror
condiţii impuse.
- Testarea şi punerea în funcţiune a Lucrărilor pentru a se asigura că acestea respectă toate cerinţele din Contract.
- Punerea la dispoziţie a Schiţelor cu menţiunea „conform cu execuţia” şi a certificatelor de testare.
- Scoaterea din funcţiune a lucrărilor redundante şi a echipamentelor redundante la transport sau a echipamentelor
în privinţa cărora Autoritatea Contractantă şi-a exprimat dorinţa de a le păstra.
- Efectuarea aranjamentelor pentru obţinerea oricărui teren suplimentar solicitat de către Antreprenor pentru acces
sau zone de lucru pentru construirea Lucrărilor.
- Asigurarea rapoartelor privind desfăşurarea lucrărilor, inclusiv o evidenţă fotografică a construcţiei.
- Obţinerea oricărui acord temporar pe care îl poate solicita acesta pentru executarea Lucrărilor. Antreprenorul va
acorda suficient timp în cadrul graficului său pentru obţinerea acordului respectiv. Nerespectarea acestui aspect
poate duce la riscuri legate de costuri şi grafice sau la întârzieri care nu vor fi rambursate Antreprenorului în baza
termenilor Contractului.
- Menţinerea, strângerea şi prezentarea tuturor informaţiilor necesare pentru respectarea reglementărilor privind
sănătatea şi siguranţa.
- Respectarea tuturor regulamentelor relevante ale autorităţilor de drumuri şi căi ferate.
- Asigurarea legăturii cu, coordonarea şi participarea la şedinţe cu angajaţii, reprezentanţii săi, organe statutare şi
grupuri de relaţii cu publicul, după cum este necesar pentru a păstra relaţii bune cu publicul.
- Menţinerea accesului vehiculelor şi pietonilor pe proprietăţile amplasate în mod adiacent Şantierului.
- Asigurarea unui Plan de Sănătate şi Siguranţă, Plan de Asigurare a Calităţii, Organigramă, Grafic, Declaraţii de
Metodă, precum şi a tuturor celorlalte documente impuse prin Contract.
- Respectarea tuturor cerinţelor Agenţiei Naţionale de Protecţie a Mediului şi ale Agenţiilor Regionale de Protecţie
a Mediului cu privire la construirea Lucrărilor şi protecţia de pe Şantier şi a împrejurimilor acestuia.

Panouri de prezentare si Publicitate

Antreprenorul va construi si instala doua panouri publicitare evidentiind participarea Uniunii Europene la finantarea
Lucrarilor. Panourile vor fi localizate in locuri vizibile, agreate in prealabil de Inginer. Antreprenorul va fi responsabil
cu obtinerea aprobarilor necesare pentru montarea panourilor.
Panourile vor fi de o marime adecvata raportat la amploarea Lucrarilor si vizibile pentru trecatori. Panourile vor fi
realizate in conformitate cu cerintele ISC. Panourile vor fi ridicate la inceputul executarii Lucrarilor si vor fi
demontate nu mai devreme de 6 luni dupa finalizarea Lucrarilor. Daca pe perioada valabilitatii Contractului,
panourile sunt deteriorate, devin ilizibile si neclare sau in orice alt mod neconforme, acestea vor fi reparate sau
inlocuite de catre Antreprenor.
Macheta panourilor va fi supusa aprobarii atat de catre Inginer, cat si de catre Autoritatea Contractanta. Macheta
panourilor va fi supusa aprobarii cu cel putin 15 zile lucratoare inaintea producerii acestora.
Antreprenorului nu ii este permis sa ridice nici un alt panou sau afis publicitar altul decat panourile publicitare
indicand participarea financiara a Uniunii Europene.
Standarde aplicabile
Ori de cate ori se face referire in Contract la standarde si normative specifice care trebuie respectate de catre
bunurile si materialele care urmeaza sa fie furnizate, precum si de catre lucrari sau teste, se vor aplica editiile sau
reviziile standardelor si normativelor relevante in vigoare cu 28 de zile inainte de ultima data de depunere a
ofertelor, cu exceptia cazului in care Contractul prevede in mod expres altfel.
Utilizarea unor standarde alternative la cele specificate va face subiectul revizuirii si aprobarii prealabile in scris a
Inginerului. Diferentele intre alternativele propuse si standardele specificate vor fi descrise in scris, de catre
Antreprenor, impreuna cu demonstrarea faptului ca prin aplicarea acestora va fi asigurata o calitate mai mare sau
cel putin egala cu cea specificata. Acestea vor fi prezentate Inginerului cu cel putin 28 zile inainte de data
programata de Antreprenor pentru obtinerea aprobarii Inginerului.
In timpul executiei, Lucrarile vor fi verificate de catre Inspectoratul Judetean de Control al Lucrarilor Publice si
Amenajarii Teritoriului (ICLPAT). Inspectorii pot solicita sa vada copiile standardelor internationale care au sta la
baza elaborarii proiectului tehnic al Lucrarii. Antreprenorul trebuie sa permita accesul ICLPUAT la Lucrari in scopul
realizarii inspectiilor.

Curatenia si ordinea pe Santier

Materialele si Echipamentul Antreprenorului vor fi plasate, depozitate si sortate in mod ordonat. Materialele vor fi
depozitate in conformitate cu recomandarile producatorului. Conductele si fitingurile nu vor fi depozitate direct pe
sol, vor fi depozitate intr-un mediu curat, pentru a preveni contaminarea si deterioarea acestora inaintea
incorporarii in Lucrari. Conductele vor fi protejate la fiecare capat, pana cand acestea vor fi incoroprate in Lucrari.
Toate deseurile si surplusul de materiale vor fi indepartate din Santier.

Intrarea in Santier
Autoritatea Contractantaiva avea acces in Santier si la toate punctele de lucru ssau locurile in care lucrarea este
pregatita sau de unde Materialele sau Echipamentele sunt tprocurate, in orice moment in limite rezonabile.
Antreprenorul va acorda tot sprijinul pentru asigurarea accesului sau a dreptului de acces.
Antreprenorul va notifica in scris Autoritatea Contractanta intentia de a incepe lucrul in orice zona apartinand unei
terte parti cu 14 zile in avans.
Autoritatea Contractanta va obtine toate autorizatiile si permisele necesare pentru intrarea pe terenul detinut de
terti si va notifica toti proprietarii si chiriasii cu privire la inceperea lucrarilor.
In cazul in care Antreprenorul are nevoie de ocuparea temporara a terenului (cum ar fi modificari ale limitelor
santierului sau ale cailor de acces), el va face propriile intelegeri cu proprietarii de terenuri / chiriasii sau cu
autoritatile locale, dupa caz. Vor fi pastrate evidente referitoare la datele de intrare si de iesire din Santier sau de
pe sectoare ale Santierului (daca este cazul). Vor fi pastrate evidente referitoare la datele de montare si
demontare de pe Santier sau Sectoarele Santierului, a imprejmuirilor temporare (daca este cazul). Nici o parte a
Santierului nu va fi utilizata in niciun scop care nu are legatura cu Lucrarile.

Inspectarea drumurilor, proprietatilor si terenului

Inaintea intrarii in Santier, daca este cazul, se vor realiza inspectii ale starii drumurilor, proprietatilor si terenurilor,
inclusiv a copacilor, limitelor de proprietate, culturilor agricole, precum si oricaror alte aspecte care pot fi afectate
de Lucrari.
Evaluarea va fi realizat impreuna cu administratorul drumurilor, proprietarii sau locatarii/ocupantii.
Va fi furnizata o selectie reprezentativa de fotografii la fata locului, in format digital, in scopul mentinerii unei
evidente corecte. Fiecare fotografie va fi numerotata si datata.
Toate fotografiile/inregistrarile vor fi semnate de catre proprietarul terenului/persoana responsabila ca dovada a
starii drumului, proprietatii si terenului inaintea Datei de Incepere.
Orice rapoarte de expertiza specializata solicitate in acest scop vor fi specificate in Contract.

Cote si Puncte de Referinta

Inginerului ii vor fi furnizate detalii privind cotele si localizarea bornelor temporare, precum si a celor care sunt
propuse spre utilizare.
Antreprenorul se va asigura de corectitudinea reperelor de nivel (fie ca sunt cotele terenului, cote de bolti, de
coronament sau de orice alt tip) precum si de localizarea structurilor acolo unde acestea sunt relevante pentru
Lucrari.
Daca Antreprenorul considera ca exista inconsistente in raport cu informatiile primite, va trebui sa le prezinte
Inginerului pentru solutionare inaintea inceperii lucrarilor.
In cazul in care Antreprenorul doreste sa conteste oricare din aceste cote de nivel, acesta va prezenta Inginerului o
lista a pozitiei cotelor considerate gresite precum si un set de cote revizuite.

Aspecte privind utilizarea terenului

Operatiunile de constructie se vor limita doar la Santier sau la alte zone de teren dupa cum a fost negociat.
Cu exceptia cazurilor imposibil de evitat care se datoreaza executiei Lucrarilor, caile de acces utilizate de terte
persoane cu scopul accesului la proprietatile acestora adiacente Santierului nu vor fi blocate.
Inaintea exercitarii oricarui drept negociat in legatura cu orice zona de servitute si protectie sau de cazare din afara
Santierului, va fi transmisa in prealabil o notificare scrisa .
In mod normal, cazarea pe Santier nu va fi permisa, decat in cazul in care aceasta este inevitabila, situatie in care
acest fapt va fi specificat in Contract.
Aspecte legate de caile de acces si dreptul de servitute
Cerintele privind caile de acces vor fi prevazute in Contract inainte ca orice proprietate, instalatii sau servicii sa fie
afectate de lucrari. Aranjamente alternative vor fi incheiate inainte de afectarea oriaror cai de acces la proprietati,
instalatii sau servicii. Antreprenorul va notifica in scris Autoritatea Contractanta si proprietarii, respectiv chiriasii
afectati cu 14 zile inaintea unei astfel de interferente si va confirma faptul ca s-au stabilit de comun acord masuri
alternative.
Daca mentinerea permanenta a accesului vehiculelor la orice proprietate, instalatii sau servicii, pe perioada
executarii Lucrarilor va deveni imposibila, vor fi asigurate si mentinute accese alternative. Se va acorda asistenta
proprietarului / chiriasului sau ocupantului afectat de lucrari, pentru a permite derularea activitatii normale a
acestora.
Vor fi luate in considerare cerintele de acces si de servicii ale persoanelor cu nevoi speciale. Nevoile speciale sunt
definite ca fiind acele nevoi legate de sanatatea si mobilitatea persoanelor afectate precum si a personalului de
ingrijire socio-medicala.
Lucrarile care afecteaza drumurile vor fi planificate si realizate in asa fel incat perturbarea accesului rezidentilor
locali sa fie redusa la minimum. Accesul pietonal in conditii de siguranta va fi asigurat si mentinut in permanenta.

Procedura in cazul Reclamatiilor

Antreprenorul va notifica fara intarziere in scris Autoritatea Contractanta cu privire la orice daune sau prejudicii
rezultate din executia Lucrarilor.
Detaliile cu privire la toate plangerile, reclamatiile sau notificarile privind viitoare reclamatii primite de la terti vor fi
aduse fara intarziere la cunostinta Autoritatii Contractante.
Orice plangeri, reclamatii, daune sau prejudiciu ale proprietarilor sau locatarilor vor fi tratate de Antreprenor cu
promptitudinea cuvenita.

Protectia impotriva deteriorarilor

Vor fi luate toate masurile de precautie necesare pentru a se evita orice deteriorare nejustificata a drumurilor
principale, drumurilor secundare, proprietatilor, terenurilor, copacilor, radacinilor, culturilor, limitelor de proprietate si
oricaror alte instalatii apartinand companiilor de utilitati, administratorului drumurilor si altor parti implicate.
In cazul in care orice parte a Lucrarilor este prea aproape, peste sau sub orice instalatie apartinand companiilor de
utilitati, administratorului drumurilor sau altor parti implicate, va fi oferita asistenta temporara. Orice lucrare realizata
in jurul, in cadrul sau in apropierea oricarei instalatii apartinand companiilor de utilitati, administratorului drumurilor
sau a altor parti implicate va fi efectuata in asa fel incat sa se evite orice deteriorare, scurgere sau alt pericol dar si
pentru a asigura functionarea continua a instalatiilor si echipamentelor acestora.
Autoritatea Contractanta si compania de utilitati, administratorul drumurilor sau proprietarul in cauza, dupa caz, vor
fi notificati de existenta oricaror scurgeri sau pagube iar Antreprenorul va asista la repararea sau inlocuirea
instalatiilor afectate, dupa caz.
Antreprenorul va aduce la starea initiala, pe cheltuiala lui si spre satisfactia Inginerului, orice deterioare aparuta ca
urmare a operatiunilor sale.
Deteriorarile se refera la toate actiunile care pot conduce la afectarea mediului, cum ar fi depozitarea de deseuri,
combustibil sau ulei, precum si avarii la nivelul instalatiilor si echipamentelor.
Antreprenorul va proteja toate structurile subterane si supraterane existente, indiferent daca acestea sunt sau nu in
limitele accesului asigurat de catre Autoritatea Contractanta. In cazul in care astfel de pereti, garduri, porti, magazii,
cladiri, sau orice alte structuri trebuie sa fie indepartate pentru realizarea lucrarilor de constructie in mod
corespunzator, acestea vor fi readuse la starea lor initiala, spre satisfactia proprietarului, ocupantului si Inginerului.
Inginerul va fi notificat cu privire la orice avarii aduse structurilor si vor fi efectuate reparatii sau inlocuiri inainte de
acoperirea acestora. Antreprenorul va inlatura si inlocui orice structuri de mici, dimensiuni cum ar fi garduri, cutii
postale si indicatoare, fara vreo compensatie suplimentara din partea Autoritatii Contractante. Aceste structuri vor fi
inlocuite cu altele similare si intr-o conditie cel putin la nivelul celor inlaturate.
In cazul in care structurile existente impiedica construirea Lucrarilor asa cum au fost acestea proiectate,
Atreprenorul va notifica Inginerul cu privire la schimbarile propuse si va face orice modificari rezonabile, in vederea
incadrarii in limite si spre satisfactia Inginerului.

Lucrari cu impact asupra cursurilor de apa

Inginerului va fi notificat corespunzator cu 14 zile inaintea datei programate pentru inceperea oricaror Lucrari/ parti
de Lucrare care afecteaza sau pot afecta un curs de apa, canal, lac, rezervor, sonda, panza freatica sau zona de
captare a apei.
Cursul de apa, inclusiv rigolele de colectare din interiorul Santierului vor fi mentinute in permanenta in conditii de
functionare eficienta.
Vor fi luate toate masurile necesare pentru a preveni depunerile de namol sau alte materiale si poluarea sau
afectarea oricarui curs de apa existent, canal, lac, rezervor, sonda, panza freatica sau zona de captare a apei, care
ar putea rezultata in urma operatiunilor derulate de Antreprenor sau ca urmare a oricaror eventuale acte de
vandalism. Aceste masuri includ utilizarea decantarii pentru a minimiza deversarea suspensiilor solide.
Exceptand cazul in care se specifica altfel in Contract, se vor obtine toate aprobarile necesare pentru orice
deversare temporara, subratraversare sau deviere a cursurilor de apa de la autoritatile relevante, iar executia
lucrarilor va respecta intru totul cerintele acestora.
Orice echipament de constructie sau vehicul, care prezinta un risc crescut de a afecta cursul de apa, va fi
indepartat de pe Santier.
Instalatiile, echipamentele si infrastructura operatorilor de utilitati publice, administratorilor drumurilor si
ale altor terti
Inainte de a incepe proiectarea sau orice excavatii, Antreprenorul se va coordona cu operatorii de utilitati publice,
administratorii drumurilor si alti proprietari de instalatii si echipamente in vederea identificarii pozitiei exacte (cote si
aliniament) a instalatiilor si echipamentelor existente care pot afecta sau pot fi afectate de executia Lucrarilor.
Autoritatea Contractanta va fi notificata in prealabil cu privire la orice deviere sau demontare a instalatiilor si
echipamentelor necesara pentru eficientizarea realizarii Lucrarilor sau cauzata de metoda de lucru propusa.
Antreprenorul va fi responsabil cu devierea sau indepartarea instalatiilor cu exceptia cazului in care proprietarul
acestora declara in mod expres ca le va efectua. Orice relocare sau indepartare a instalatiilor sau echipamentelor
realizata de catre Antreprenor va fi efectuata in conformitate cu cerintele proprietarului respectivelor instalatii sau
echipamente. Antreprenorul va oferi asistenta completa proprietarului respectivelor instalatii sau echipamente in
cazul in care acesta alege sa duca la indeplinire aceste actiuni.
Antreprenorul va redacta un plan de situatie incluzand toate utilitatile publice identificate pe teren. Planul va
evidentia diferentele intre informatiile furnizate de proprietarii de utilitati si administratorii drumurilor si situatia din
teren. In cazul in care sunt identificate utilitati care nu au fost identificate in Contract, atunci Antreprenorul va
notifica in scris fara intarziere Inginerul.
Autoritatea Contractanta nu garanteaza acuratetea sau caracterul complet al informatiilor privind serviciile existente
incluse in Contract.
Antreprenorul va detine si va utiliza suficiente detectoare de conducte / cabluri pentru localizarea conductelor si a
cablurilor ingropate, precum si personalul specializat pentru utilizarea lor. Fiecare detector va fi utilizat in
conformitate cu instructiunile producatorului.
Vopseaua utilizata pentru marcaje temporare va fi nepermanenta si va putea fi indepartata in mod natural sau
spalata cu apa si o perie aspra.

Cerinte privind traficul in zona

Antreprenorul va respecta legislatia romana si normativele aplicabile in ceea ce priveste masurile de siguranta a
traficului. Inainte de inceperea oricarei lucrari ce implica folosirea si afectarea drumurilor, metoda propusa de lucru,
inclusiv orice cerinte speciale de trafic, va fi convenita cu Autoritatea Contractanta, precum si cu administratorii
drumurilor si politia rutiera.
Toate lucrarile din zona drumurilor vor fi duse la indeplinire prin cooperarea cu administratorii acestora si politie.
Autoritatea Contractanta va fi informata cu privire la orice solicitare sau intelegere dintre Antreprenor,
administratorii drumurilor si politie cu privire la realizarea Lucrarilor.
In cazul in care devierea sau inchiderea oricarei suprafete carosabile, de trotuar sau cai pietonale existente, devine
temporar necesara pentrul executia lucrarilor, Antreprenorul va asigura si va mentine cai alternative de acces.
Acestea vor fi operationale inaintea oricarei afectari a suprafetei carosabile, de trotuar sau a cailor pietonale
existente.
In cazul in care sunt necesare rampe acestea vor fi asigurate si mentinute la un standard corespunzator in functie
de clasa sau clasele de trafic auto sau de specificul traficului pietonal.
Vor fi luate toate masurile rezonabile pentru a preveni orice depuneri de noroi sau alte depuneri pe suprafata
drumurilor adiacente sau trotuare provocate de vehiculele care intra si ies din Santier si orice astfel de depuneri vor
fi indepartate cu promptitudine.
Accesul vehiculelor de urgenta la orice proprietate adiacenta va fi asigurat in permanenta.
In cazul in este inevitabila inchiderea unei benzi de circulatie, Antreprenorul va asigura un sistem adecvat de
gestionare al traficului, asa cum se va stabili de comun acord cu Inginerul si autoritatile relevante.
Lucrarile vor fi planificate si executate pentru a permite notificarea corespunzatoare a administratorilor drumurilor,
astfel incat sa se realizeze o coordonare adecvata cu acestia.
Acolo unde administratorii drumurilor aplica restrictii privind orele de lucru/ inchidere a traficului, toate sapaturile
afectand carosabilul vor fi acoperite corespunzator in conformitate cu solicitarile administratorului drumului.

Zgomotul
Atunci cand se lucreaza in zonele locuite, Antreprenorul va furniza si utiliza pentru unelte pneumatice si alte
echipamente care in mod contrar ar putea provoca un nivel de zgomot de peste 85 dB (A) dispozitive pentru
reducerea zgomotului adecvate si eficiente.
Alternativ, Antreprenorul va izola eficient sursa oricarui zgomot de acest tip, prin intermediul panourilor
fonoabsorbante, respectand cerintele impuse mai sus.

Masuri in caz de urgenta

Va fi asigurata posibilitatea mobilizarii de urgenta a muncitorilor, materialelelor si echipamentelor oricand in afara
orelor de lucru pentru a desfasura orice activitate necesara pentru o situatie de urgenta asociata cu Lucrarile.
Antreprenorul va prezenta o lista actualizata cu adresele si numerele de telefon apartinand personalului
responsabil cu desfasurarea lucrarilor in situatii de urgenta.
Antreprenorul se va informa cu privire la orice alte proceduri existente, inclusiv ale Autoritatii Contractante,
referitoare la situatiile de urgenta.

Substante periculoase
Nu vor fi aduse pe Santier, folosite sau incorporate in cadrul Lucrarilor, niciun fel de substante periculoase fara
acordul prealabil scris al Inginerului, cu exceptia cazului in care Contractul prevede in mod expres altceva. Vor fi
obtinute toate aprobarile necesare cu privire la aceasta.
Toate substantele erbicide sau pesticide utilizate in cadrul acestui Contract vor respecta reglementarile locale si ale
Organizatiei Mondiale a Sanatatii iar detalii cu privire la aceste cerinte vor fi furnizate Inginerului.

Intretinerea drumurilor de acces

Antreprenorul va mentine acesul la toate drumurile publice si private, precum si la caile de acces in Santier pe care
are permisiunea de a le utiliza pe toata durata Contractului si le va lasa cel putin in aceeasi stare in care acestea
se gaseau la inceputul Contractului.
Antreprenorul va curata la sfarsitul fiecarei zile de lucru tot noroiul pietrisul sau alte materiale straine depuse pe
suprafata carosabila ca urmare a operatiunilor de constructie .
Antreprenorul va lua toate masurile rezonabile pentru a preveni depunerile de noroi sau alte depuneri pe suprafata
drumurilor adiacente sau trotuare provocate de vehiculele care intra si ies din Santier si va indeparta cu
promptitudine orice astfel de depuneri. Curatarea va include spalarea cu apa, periajul si folosirea fortei de munca
manuala daca este necesar pentru a atinge un nivel de curatenie comparabil cu strazile adiacente neafectate de
Lucrari.

Accesul la Serviciile de Urgenta

Antreprenorul va notifica pompierii si politia inainte de a inchide orice strada sau portiune de strada si nu se va face
nicio astfel de inchidere fara aprobarea prealabila a Inginerului. Echipele de pompieri si de politie vor fi notificate
asupra momentului la care strazile vor fi din nou accesibile pentru vehiculele de urgenta. Metoda adoptata pentru
executia Lucrarilor trebuie sa reduca la minim interferenta cu accesul echipajelor de pompieri si de politie si nu va
impiedica pe nicio perioada accesul acestora.
Antreprenorul va comunica un numar de telefon Politiei locale pentru a putea fi contactat pe timp de noapte ori de
cate ori se vor desfasura operatiuni de constructie pe domeniul public.

SISTEMUL DE ASIGURARE / CONTROL AL CALITATII

Cadrul General
Sistemul de Asigurare a Calitatii (SAC) si de Control al Calitatii (CC) acoperind toate aspectele cu privire la contract
si lucrarile efectuate va fi implementat, documentat si mentinut de catre Antreprenor pe durata contractului.
Sistemul va respecta un standard de asigurare a calitatii, recunoscut la nivel international.
In vederea asigurarii cerintelor de calitate solicitate prin contract Antreprenorul va transmite Sistemul de Asigurare
a Calitatii al Companiei, Planul de Asigurare a Calitatii si Planurile initiale de Control al Lucrarilor incluse in
Contract, continand toate activitatile importante si critice spre verificare, inspectare si testare.
Lucrarile vor fi sub-contractate numai companiilor avand un Sistem de Control al Calitatii implementat.

Planul de Asigurare a Calitatii (PAC)

Planul de Asigurare a Calitatii va trebui sa cuprinda cel putin urmatoarele:
Personalul Antreprenorului si Organigrama proiectului, Planul de Asigurare a Calitatii, precum si Planul de Control
al Calitatii;
Sistemul Antreprenorului de Gestionare a Documentatiei pentru executia Lucrarilor, care va include atat pe sub-
contractori, cat si pe furnizorii acestuia;
Metoda de control cu privire la utilizarea in scopul executiei Lucrarilor exclusiv a documentelor validate si aprobate;
Metoda de inregistrare a modificarilor si completarilor la documentatie;
Metode pentru managementul achizitiilor;
Controlul materialelor si a fortei de munca, defecte si remedieri, proceduri pentru actiuni corective, etc.
Persoana responsabila pentru PAC-ul Antreprenorului va fi calificata si autorizata pentru a lua decizii cu privire la
aspectele de calitate, iar referintele si modul de relationare al acestuia cu sistemul de asigurare a calitatii al
Companiei precum si responsabilatile sale de management vor fi clar stabilite. Persoanele care efectueaza
controlul calitatii si testarile vor fi diefrite de cele care executa sau supravegheaza executia Lucrarilor.

Planurile de Control (PC)

Antreprenorul va prezenta Inginerului pentru aprobare PC-urile sale detaliate referitoare la toate aspectele sau
masurile de asigurare a calitatii Lucrarilor sau partilor de Lucrari. Aceste PC vor fi prezentate Inginerului cu o
saptamana inainte de inceperea Lucrarilor sau a partilor de Lucrari. Planul de Control va include verificarile
specificate in Contract, precum si alte controale curente si speciale pe care Antreprenorul le considera necesare
pentru a asigura calitatea operatiunilor sale. Pentru fiecare activitate de control, PC-ul va descrie tipul, metoda,
criteriile de aprobare si documentare, precum si persoana responsabila cu efectuarea activitatii. Daca Inginerul nu
aproba PC-ul in forma in care a fost prezentat, atunci acesta va fi modificat conform solicitarilor si re-transmis
pentru aprobare. Modificarile ulterioare in ceea ce priveste activitatea de asigurare a calitatii nu vor modifica Pretul
Contractului sau Durata de Executie.

Controlul efectuat si Documentatia intocmita de catre Antreprenor

Pe toata durata contractului, Antreprenorul va prezenta evidente documentare, spre satisfactia Inginerului, prin
care va proba ca Lucrarile indeplinesc cerintele de asigurare a calitatii stipulate in Contract sau aprobate pe
perioada implementarii contractului. De asemenea, pe baza PAC-ului si PC-ului aprobat, Antreprenorul va indeplini
si va proba pe parcursul executarii Lucrarilor controlul calitatii si conformitatea cu cerintele stipulate. Sistemul de
Control al Calitatii asigurat de catre Antreprenor nu va limita responsabilitatea acestuia pentru Lucrari, potrivit
prevederilor contractului. In cazul in care pe perioada implementarii Contractului Inginerul va solicita extinderea
acestui Sistem de Control, Antreprenorul se va conforma instructiunilor sale scrise referitoare la aceasta extindere
fara sa pretinda costuri suplimentare si fara modificarea Duratei de Executie.

Metode de documentare si inregistrare in timpul executiei Lucrarilor

Toate activitatile de control prevazute in Planul de Control vor fi sustinute cu documente suport. PC-ul si toate
celelalte aspecte referitoare la Sistemul de Asigurare a Calitatii vor fi pastrate si mentinute de catre Antreprenor in
Sistemul de Gestionare a Documentatiei in vederea asigurarii calitatii, functional pe Santier pe toata durata
Lucrarilor. Pe baza PAC-ului si a PC-ului, Antreprenorul va intocmi formularele necesare pentru inregistrare,
registrele si listele de verificare etc, inainte de inceperea oricarei parti a Lucrarilor. Intreaga documentatie va
contine date de identificare, data si semnatura persoanei responsabile cu intocmirea documentatiei. Datele de
identificare trebuie sa cuprinda cel putin urmatoarele: denumirea proiectului, numarul activitatii asa cum este definit
in PC, momentul si locul activitatii de control. Inginerul va avea acces complet la sistemul de inregistrare si va
putea, fara o notificare prealabila, sa intreprinda un audit al calitatii acestuia.

Documente la livrare
La momentul livrarii materiilor prime si a bunurilor, Antreprenorul va transmite urmatoarele documente Inginerului,
in doua exemplare originale sau in doua copii autorizate:
Toate certificatele, documentatia de testare etc. a materiilor prime si bunurilor care urmeaza a fi utilizate pentru
executarea lucrarilor;
Toate documentele dovedind ca inspectia, controlul si testele efectuate sunt in conformitate cu Caietul de Sarcini;
Listele de identificare, cu trimiteri /referinte la/din alte documente, precum si la materiale si bunuri.

Post Constructie
In timpul Perioadei de Notificare a Defectelor, lucrarile de reparatii ale Antreprenorului vor fi supuse acelorasi
conditii de control al calitatii similare cu cele aplicabile pe parcursul Perioadei de executie a Lucrarilor.

Organizarea de santier si/sau a locurilor de munca si a activitătilor

Beneficiarul de lucrare sau dirigintele de santier este obligat să desemneze:
a) Un "coordonator in materie de securitate si sănătate in timpul elaborării proiectului lucrării"
b) Un "coordonator In materie de securitate si de sănătate in timpul realizării lucrării"

Inaintea deschiderii santierului este obligatorie elaborarea planului de securitate si sănătate de către beneficiarul
de lucrare sau dirigintele de santier prin delegarea acestei sarcini coordonatorului sau coordonatorilor in materie de
securitate si sănătate.
Delegarea de către beneficiarul de lucrare sau de către dirigintele de santier a sarcinilor de securitate si sănătate
unuia sau mai multor coordonatori nu îl absolvă de responsabilitătile în acest domeniu.
La elaborarea documentatiilor de executie a lucrărilor si a activitatilor de organizare de santier, precum si la
elaborarea documentatiilor planului de securitate si sănătate se vor urmări in mod special:
a) solutiile constructive, structurale, arhitecturale, tehnice, tehnologice si/sau
organizatorice pentru o judicioasă planificare a diferitelor activităti sau faze de lucru care se derulează simultan sau
succesiv;
b) prevederea duratei stabilite pentru realizarea diferitelor activitati, faze sau operatii. este necesară obtinerea unui
aviz prealabil de la Inspectoratul de Stat Teritorial de Protectie a Muncii in următoarele
a) atunci cănd durata Incrărilor este apreciată ca e mai mare de 30 de zile
lucrătoare si sunt mai mult de 20 de salariati care lucrează simultan;
b) numărul de salariati preconizat este mai mare de 500 de zile;
c) lucrările care urmează a fi executate comportă riscuri speciale pentnt salariati.
Activitătile de exploatare si intretinere drumuri si poduri sunt permise numai dacă la locurile de muncă au fost luate
toate măsurile tehnice si organizatorice pentru prevenirea accidentelor de muncă si a bolilor profesionale.
Zonele periculoase din incinta unitatilor trebuie prevăzute cu indicatoare de avertizare sau interdictie, jar pe timpul
noptii trebuie iluminate corespunzător.
Conducătorii autovehiculelor si utilajelor care circulă in incinta unitatilor trebuie să respecte viteza de deplasare
stabilită, căile de acces si locurile de parcare.
În cazul in care pentru deplasarea la sau de la locul de muncă salariatii traversează o
cale ferată, acestia sunt obligati să respecte unnătoarele:
a) să se asigure ca nu există locomotive, vagoane sau alte vehicule in rniscare;
b) să traverseze numai prin locurile marcate;
c) traversarea să se fie perpendicular pe axa căii ferate.
Protectia impotriva incendiilor
Persoanele fizice sau juridice care desfăsoară activitati de exploatare si intretinere drumuri si poduri au obligatia de
a asigura echiparea si dotarea cu materiale de prevenire si stingere a incendiilor in confonnitate cu Instructiuni
proprii PSI de prevenire si stingere a incendiilor.
La fiecare loc de muncă unde există pericol de incendiu se vor afisa instructiuni cu privire la prevenirea si stingerea
incendiilor si planul de autoapărare impotriva incendiilor trebuie să fie in permanentă degajajate.
Masuri pentru situatii de urgenta
Executantul are obligatia să asigure instruirea intregului personal angajat in muncă, in raport cu nivelul de pregătire
al salariatilor Si in functie de specificul activitătii desfasurate, cu scopul de a insusi cunostintele si de a se forma
deprinderilor necesare in vederea prevenirii si reducerii efectelor negative ale situatiilor de urgentă sau ale
dezastrelor la locul de muncă si in incinta operatorilor economici.
Instruirea salariatilor în domeniul situatiilor de urgenta este obligatorie si trebuie sa aibă un caracter permanent si
sustinut in timpul desfăsurării lucrărilor si la locul de muncă.
Instruirea salariatilor in domeniul situatiilor de urgentă se face la angajare si periodic conform legii.
Organizarea aetivitătii de instruire a personalului angajat in muncă se va face in conformitate cu prevederile
următoarelor acte normative:
• Legea nr.481/2004 privind protectia civilă, Cu modificările si completările ulteriore;
• Legea nr.307/2006 privind apărarea impotriva incendiilor;
• Ordonanta de urgenta nr.21/2004, privind Sistemul National de Management al Situatiilor de Urgentă,
aprobată prin Legea nr.151/2005;
• Hotărarea de Guvern nr.1222/2005 privind stabilirea principiilor evacuării in situatii de conflict armat;
• Hotărarea de Guvern nr.547/2005 pentru aprobarea strategiei nationale de protectie civilă;
• Hotărarea de Guvern nr.95/2003 privind controlul activitătilor care prezintă pericole de accidente majore in
care sunt implicate substante periculoase;
• Ordinul nr.163/2007 al ministerului Administratiei si internelor pentru aprobarea Norrnelor generale de
apărare impotriva incendiilor;
• Ordinul 90/2001 al rninistemlui Administratiei si intenelor pentru aprobarea metodologiei de atestare a
cadrelor tehnice din ministere, de la organele administratiei publice si locale, precum si a personalului tehnic al
agentilor economici si institutii cu atributii de indrumare, control si constatarea a incălcării legii prevenirii si stingerii
incendiilor;
• Ordinul nr.86/2001 al ministerului Administratiei si Internelor pentru aprobarea metodologiei privind atestarea
persoanelor juridice care prestează lucrări de termoprotectie, ignifugare, verificare, intretinere si reparare a
autospecialelor si a altor mijloace tehnice destinate apărării impotriva incendiilor;
• Ordinul nr.108/2001 al ministerului de Interne pentru aprobarea Dispozitiilor generale privind reducerea
riscurilor de incendiu generate de incărcări electrostatice DGPSI — 004;
• Ordinul nr.712/2005 al ministrului Administratiei si Internelor pentru aprobarea Dispozitiilor generate privind
instruirea salariatilor in domeniul situatiilor de urgentă;
• Ordinul nr. 786/2005 privind modificarea si completarea Ordinului ministrului administratiei si intenelor nr.
712/2005 pentm aprobarea Dispozitiilor generale privind instruirea salariatilor in domeniul situatiilor de urgentă;
• Ordinul nr.685/2005 al ministerului Administratiei si Internelor privind aprobarea procedurilor generice pentru
colectarea datelor validare si răspuns pe timpul unei urgente radiologice;
• Ordinul nr.684/2005 al rninisterului Administratiei si Internelor pentru aprobarea normelor metodologice privind
planificarea, pregătirea si interventia in caz de accident nuclear sau urgentă radiologică.

Gospodărirea deseurilor:
Deseuri diverse (solide — balast, pietris, lemn, metal, etc.), vascoase (bitum, grăsimi, uleiuri,ete.), in cantităti
modeste, se vor neutraliza sau depozita in locuri special amenajate conform H.G.nr.856/ 2002.
Deseurile rezultate in urma executarii lucrărilor de săpături, pregătirea suprafetei, sunt pietrisul, surplusul de
pămant rezultat in urma săpăturilor la santuri, precum si mixtura asfaltică frezată.
În ansamblu se poate apreciaca din punct de vedere al mediului ambiant, lucrările ce fac obiectul prezentului
proiect nu introduc disfunctionalităti suplimentare fată de situatia actuală, ci dimpotrivă, un efect pozitiv.

LEGISLATIE – conform anexa

MĂSURI ÎN PERIOADA PREMERGĂTOARE ÎNCEPERII EXECUŢIEI

Beneficiarul lucrării va asigura documentaţia completă a proiectului (fazele P.T. si D.E.) în număr de
exemplare legal şi rezolvarea operativă a tuturor sesizărilor proiectantului şi executantului pe linia respectării
tuturor obligaţiilor ce-i revin.
La primirea documentaţiei tehnice pe şantier şeful şantierului va asigura cunoaşterea proiectului de toţi
factorii care intervin în execuţie, cerând în mod obligatoriu sprijinul proiectantuWI în lămurirea eventualelor
neclarităţi în ceea ce priveşte soluţiile adoptate în proiect sau neconcordanţe între specialităţi, încheindu-se un
proces verbal în acest sens între beneficiar, executant şi proiectant.
In cazul întroducerii de către executant a unor tehnologii noi sau diferite de cele prescrise în proiect, se
impune avizarea acestora de către proiectant şi consemnarea modificărilor într-un proces verbal. Acest lucru este
valabil ori de câte ori intervine vreo modificare în ceea ce priveşte tehnologia adoptată sau calitatea materialului
folosit.
Se va stabili programul calendaristic pentru verificarea şi recepţia calitativă a fazelor determinante fără de
care execuţia nu mai poate fi continuată:
- terenul de fundare
- fundaţiile
 - structura înainte de finisaj conform programului de urmărire.
La punctul de lucru se va afla în mod obligatoriu un exemplar din cele mai importante acte normative -
necesare pentru execuţia corectă a lucrărilor - precum şi un exemplar din Caiet de sarcini (atât cel General cât şi
cel Specific obiectului în execuţie), registrul de procese verbale de lucrări ascunse, documentele primare de
confirmare a calităţii materialelor utilizate şi condica de dispoziţii de şantier.
Lucrările de terasamente nu se vor începe înainte de efectuarea operaţiei de predare-primire a
amplasamentului, trasărilor, reperelor, consemnate fritr-un proces verbal de delegaţii beneficiarului, executantului şi
proiectantului.
Şeful de şantier va trebui să consemneze într-un proces verbal, înaintea începerii lucrărilor, existenţa
tuturor condiţiilor de execuţie privind asigurarea unei execuţii corecte conform normativelor în vigoare în ceea ce
priveşte dotarea tehnico-materială şi cu oameni af punctului de lucru.

MASURI IN TIMPUL EXECUŢIEI – ORGANIZAREA EXECUTIEI LUCRARILOR

Obiectivele calitatii stabilite de conducerea societatii pentru realizarea lucrarii:

• realizarea lucrarii , respectand cu strictete normele tehnice si reglementarile in vigoare;
• punerea in opera numai a materialelor certificate sau agrementate si verificarea conformitatii materialelor
si a produselor aprovizionate pe şantier ,de catre comisia de receptie . Acolo unde se impune înainte de
punerea în operă a materialelor se vor verifica de către laboratorul de încercări prin texte şi incercari ,
conform normelor tehnice în vigoare ;
• utilizarea eficienta a resurselor umane prin asigurarea de personal tehnic de specialitate si personal
muncitor calificat;
• asigurarea conformitatii mijloacelor mecanice , a utilajelor si a capabilitatii acestora de a realiza nivelul de
calitate prescris in timpul proceselor de executie;
• satisfacerea deplina a cerintelor specificate de client prin documentatia tehnica si clauzele contractuale;
• prevenirea tuturor neconformitatilor legate de mediu ( poluarea mediului) prin identificarea aspectelor de
mediu si a riscurilor asociate acestora ;
• masurarea si monitorizarea in permanenta a aspectelor semnificative de mediu in vederea tinerii sub
control a acestora ;
• consum minim de produse ce influenteaza negativ mediul, determinand aspecte de mediu semnificative ;
• constientizarea personalului organizatiei privind importanta satisfacerii cerintelor legale si de reglementare
din domeniul mediului si securitatii si sanatatii in munca
• identificarea pericolelor, evaluarea riscurilor profesionale si stabilirea metodelor de control al acestora
• imbunătăţirea continuă a performanţelor de mediu si a performantei referitoare la securitatea
si sanatatea in munca ;

Organizarea santierului va consta in :

-utilizarea cailor de acces existente si amenajarea unei platforme in zona pentru descarcarea materialelor si
produselor necesare realizarii lucrarii;
-organizarea unui spatiu inchis si protejat pentru depozitarea materialelor functie de cerintele de depozitare din
reglementarile tehnice , in cladirea existenta;
-asigurarea curateniei :materialele rezultate ca si deseuri se depoziteaza in depozite intermediare dupa care se
transporta la groapa de depozitare a comunei ;
- se va amenaja o platforma din balast pentru depozitarea principalelor materiale utilizate: balast si piatra sparta;
-realizarea semnalizarii zonei santierului si montarea tablelor avertizoare;
Sursele de apa, energie electrica si telefon pentru organizarea de santier se obtin de catre executant din surse
locale, cu acordul furnizorilor.
Se vor amplasarea containere pentru personal, a toaletelor ecologice, pentru depozitare materiale şi pregătirea
execuţiei.
Tot personalul existent in santier va fi instruit privind masurile de protectia muncii , PSI si de protectie a mediului ,
precum si masurile speciale specifice santierului si rezultate din tehnologiile de executie.
Se va asigura la santier : planul de prevenire si protectie ; instructiuni proprii de securitate si sanatate in munca
pentru activitatea de manipulare , transport si depozitare materiale , lucrari specifice santierului.
Pentru prevenirea factorilor de risc se va respecta: instruirea lucratorilor; respectarea instructiunilor proprii de
securitate si sanatate in munca; dotarea lucratorilor cu echipament individual de protectie; dotarea santierului cu
trusa sanitare; respectarea programului de lucru , curatarea cailor de acces si pastrarea curateniei.
La inceperea lucrarilor se va instala la santier panoul “ Santier in lucru” cu datele caracteristice.
Santierul va fi dotat cu: panou de incendiu dotat; lada cu nisip, extinctoare cu spuma si bioxid de carbon.

Ore de lucru pe şantier

Timpul de lucru va fi în conformitate cu Legislaţia română privind condiţiile de muncă.
Nici o lucrare nu se va întreprinde în afara acestor ore, cu excepţia urgenţelor, fără o aprobare scrisă dată de
Inginer/ Consultantul de Supervizare în prealabil.
 Organizarea de şantier
Antreprenorul este obligat să asigure o structură de organizare care cuprinde personal calificat, cu
experienţă şi suficient din punct de vedere numeric, pentru a asigura respectarea riguroasă a programului de
construcţii şi prevederilor contractului.
In organizarea de santier propusă, Antreprenorul va arăta structura personalului, cu toate detaliile
profesionale ale fiecărui post, conţinând: vârsta, calificarea, experienţa, specializarea, etc.
Antreprenorul va include în organizarea de şantier şi o grupă de management pentru realizarea
contractului de lucrări în cât mai bune condiţii.
Numeric, personalul ajutător care alcătuieşte grupa de management, va fi în funcţie de amplasarea şi
complexitatea lucrării, având experienţa şi cunoştiinţele necesare.
Dacă în timpul derulării contractului, Autoritatea Contractanta consideră că grupa de management
organizată de Antreprenor nu acţionează la un standard acceptabil, atunci Antreprenorul va angaja un manager
Consultant, care trebuie să fie aprobat de Autoritatea Contractanta.
Între îndatoririle grupei de management vor fi incluse următoarele:
− pregătirea planificării, a programelor de lucru şi a relaţiilor cu autorităţile publice,
− supravegherea continuă a lucrărilor şi anticiparea factorilor care au posibilitatea să afecteze derularea în
timp a contractului,
− elaborarea propunerilor pentru modificarea planificării din cauze care s – au ivit pe parcurs,
− apreciera continuă a metodelor şi rutinelor Contractului, relative la viteza de execuţie şi efectul lor asupra
eficienţei îndeplinirii contractului,
− planificarea anticipată pentru necesarul de resurse, luându – se în considerare posibilele lipsuri şi întârzieri
în aprovizionarea şantierului cu materiale,
− culegerea şi prelucrarea ultimilor informaţii necesare la întîlnirile de lucru cu Antreprenorul şi Autoritatea
Contractanta,
− întocmirea rapoartelor lunare ce trebuie înaintate Autoritati Contractante de către reprezentantul
Antreprenorului.

Condiţia şantierului
Inainte de a efectua orice lucrare, Antreprenorul va inspecta Santierul impreuna cu Inginerul sau
Reprezentantul acestuia, pentru a stabili conditiile generale care vor fi hotarate si inregistrate in scris, si
unde, in opinia Inginerului sau a Reprezentantului sau se considera necesara o inregistrarea prin mijloace de
fotografiere sau video.
Aceste locatii vor include: birourile de santier ale Antrepenorului, Atelierele, zone pentru materiale si
stocare a utilajelor, drumurile de santier, gropile de imprumut.
Detaliile inregistrate vor include locatia tuturor delimitarilor si evaluari cu privire la conditiile cladirilor,
suprafete, terase (daca exista), rigole, cursuri de apa, drumuri, rute, garduri si alte informatii referitoare la Santier si
orice alta parte care poate fi afectata oricand de operatiunile Antreprenorului.

Curăţenia şantierului
Se va întreţine şantierul într-o stare curată, ordonată şi sanitară adecvată, atâta timp cât el este
răspunzător de realizarea lucrărilor şi va respecta toate reglementările în vigoare ale organelor sanitare, ale poliţiei
şi ale municipalităţii, în vederea asigurării unui climat de ordine în desfăşurarea lucrărilor.
Se va asigura în timpul lucrărilor de construcţie întreţinerea şi curăţarea instalaţiilor sanitare pentru uzul angajaţilor
săi. El se va asigura ca angajaţii săi nu vor murdarii şantierul sau proprietatea din vecinătate. Costul întreţinerii va fi
inclus în preţul de contract.
Se va trebui sa curete gropile de imprumut si alte surse de materiale, amplasamentele tuturor Lucrarilor
Temporare, birourilor, magaziilor, atelierelor, depozitelor, mizeria de la baraci si alte amplasamente si va dispune
toate reziduurile intr-o maniera adecvata. Limitele suprafetelor care urmeaza a fi curatate vor fi indicate pe Schite
sau vor fi stabilite de catre Inginer.
Tot timpul si in toate rapoartele, se va lua masurile necesare pentru protectia mediului in si in jurul
Santierului prin aderarea la masurile detaliate din Planul sau de Management al Mediului Inconjurator.
O data cu terminarea tuturor lucrarilor care au fost executate de catre Antreprenor in orice parte a
Santierului, altele decat cele legate de intretinerea lucrarilor, Antreprenorul va curata partea mentionata a
Santierului dupa cum este specificat in clauzele relevante ale Conditiilor Contractului.
Antreprenorul nu va permite autovehiculelor sau utilajelor să plece de pe şantier înainte de a fi curăţate.

Căi de acces, căi de comunicaţii

• Utilizarea drumurilor publice
Se va asigura ca drumurile şi arterele de circulaţie folosite de el nu sunt murdărite ca rezultat al folosirii, iar
cazul în care se murdăresc, conform opiniei Autoritati Contractante, se vor lua toate măsurile pentru a le curata,
fără costuri suplimentare pentru Autoritatea Contractanta.
• Accesul pe şantier
Înainte de începerea oricărei părţi a lucrărilor, se vor face cai temporare de acces, incluzând şi drumuri
provizorii de ocolire, care pot fi necesare din când în când cu aprobarea Autoritati Contractante.
În funcţie de strada pe care se va lucra, se vor asigura, după caz, condiţii de circulaţie pentru circulaţia
normala, sau temporar se va scoate strada din circulaţie, cu aprobarea organelor abilitate pentru aceasta. Inainte
de inceperea oricarei parti a lucrarilor, Antreprenorul va trebui sa asigure drumuri de acces temporare, incluzand
toate devierile si podurile in partea implicata a Santierului, toate cu aprobarea Inginerului. Antreprenorul va mentine
aceste drumuri de acces intr-o conditie adecvata pentru o trecere in siguranta a utilajelor si vehiculelor pana
cand nu mai sunt necesare scopului contractului.
Antreprenorul va intocmi un document cu care Inginerul sa fie de acord privind conditiile oricaror suprafete
private de pamant sau oricaror suprafete publice cultivate sau intretinute prin intermediul carora se realizeaza
accesul la Santier inainte de folosinta si va trebui sa pastreze aceste suprafete intr-un stadiu rezonabil de
curatenie si intretinere in timpul executiei lucrarilor. La terminarea folosirii de catre Antreprenor a acestor cai de
acces, el va trebui sa aduca suprafetele la niste conditii cel putin egale cu cele existente inainte de a fi folosite de
catre el.
In cadrul acestui Contract, toate drumurile, „drepturile de acces”, trotuarele si altele lucruri asemanatoare
care nu fac parte din Lucrarile permanente, dar sunt cerute de catre Antreprenor sau de catre Inginer pe sau
aproape de Santier direct sau indirect in legatura cu lucrarile prevazute in contract, vor fi denumite Drumuri de
Serviciu. Aceste drumuri vor fi considerate ca Lucrari Temporare.
Se vor ridica si mentine imprejmuiri temporare si porti, pe cheltuiala sa dupa aprobare, pentru a
inchide aria Lucrarilor de efectuat, si orice alte suprafete de teren care pot fi necesare pentru a-si indeplini
obligatiile fata de Inginer din cadrul Contractului.

Readucerea în starea anterioară a zonei şantierului

La terminarea lucrărilor, se vor curaţa toate drumurile temporare de acces şi va readuce zona la condiţia ei
iniţiala spre aprobarea Autoritati Contractante. Refacerea acestor zone va cuprinde următoarele lucrări: săpare
teren, nivelare, strângere şi depozitare elemente grosiere, încărcare, transport şi descărcare material excedentar.

Asigurarea alimentarii cu apa

Se vor instala contoare pentru utilităţile pe care care Antreprenorul le consumă. Astfel se va contoriza apa
consumată pentru efectuarea de probe şi teste, spălări si dezinfectări ale conductelor.
Apa reziduală va fi evacuată în afara şantierului conform cerinţelor Autoritati Contractante, pentru a preîntâmpina
defecţiuni sau reclamaţii.

PROTECŢIA, INSTALAŢIILOR, A SERVICIILOR PUBLICE ŞI PRIVATE EXISTENTE

Pentru aceste specificatii utilitatile publice inseamna:
• linii complete ale apei (incluzand camine de contor, camine de vane ,, hidranti de incendiu, etc.)
• linii complete de cabluri (cabluri telefonice, stalpi pentru cabluri electrice, etc.
• linii complete de putere – inalta si joasa tensiune (stalpi de tensiune)
• trasee de cabluri
• iluminare stradala
• indicatoare de trafic
• linii complete de canalizare (incluzand camine, guri de deversare, sifoane, etc.)
• rigole, traversari de ape
• linii de fibre optice
• toate celelalte accesorii si obiecte apartinand utilitatilor, in limitele lucrarilor de c-tii propuse.

PREGATIREA LUCRARILOR

Predarea de amplasament
Predarea de amplasament se face la initiativa beneficiarului. Beneficiarul va anunta cu cel putin 48 de ore inainte
timpul si locul unde va avea loc predarea de amplasament. Vor fi convocati reprezentantli beneficiarului,
reprezentantii constructorului Si proiectantul. Daca unele avize de specialitate emise prevad acest lucru vor Ii
convocati si reprezentantii emitentului respectivului aviz.
La predarea de amplasament se va proceda la identificarea eventualelor instalatii subterane existente in zona si
verificarea concordarii planselor cu situatia din teren. Se va proceda si la verificarea conditiilor impuse in avizele de
specialitate obtinute. Se recomanda ca la predarea de amplasament sa fie invitati si detinatorii instalatiilor
subterane, chiar daca in avizul emis nu se impune acest lucru.

Pregatirea lucrarilor
Pregatirea lucrarilor cuprinde urmatoarele:
- trasarea axului drumului conform planului de situatie
identificarea marginilor partii carosabile, a racordarilor si a supralargirilor, cu latimile figurate pe planul de situatie si
in profilele tip
- pichetarea traseului si limitei amprizei drumului, a zonelor de lucru
- stabilirea cotelor
- eliberarea terenului de obstacole, daca contractul prevede acest lucru - curatirea terenului de frunze, crengi,
iarba si buruieni
- asanarea zonei drumului prin indepartarea apelor de suprafata si subsol, daca este cazul
- identificarea instalatiilor subterane existente in zona, si verificarea conditiilor impuse in avizele de specialitate
obtinute, daca este cazul
Pichetarea si trasarea
Pichetarea traseului se realizeaza pe baza reperelor principale de trasare precizate pe planse si/sau in lista
reperelor. Aceste repere reprezinta punctele de capat ale aliniamentelor, in axul drumului, si punctele ce reprezinta
elementele principale ale curbelor. Lista reperelor contine lista coordonatelor punctelor de mai sus in coordonate
Stereo 70. Identificarea punctelor de reper se va face cu ajutorul aparatelor topografice specifice.
Pichetarea reperelor principali poate fi efectuata prin grija beneficiarului sau al executantului, in functie de
contractul incheiat. Reperele principale se materializeaza prin baterea tarusilor din lemn sau metal. Antreprenorul
este obligat sa asigure conservarea tuturor pichetilor si reperelor, de a le restabili sau a le reamplasa daca este
necesar. In caz de nevoie, scoaterea lor in afara amprizei lucrarilor este efectuata de catre antreprenor, pe
cheltuiala si raspunderea sa.
Pichetarea traseului se realizeaza pe anumite sectoare stabilite de seful punctului de lucru Si este realizata de
seful punctului de lucru pe baza reperelor de trasare stabilite.
Operatia de pichetare consta din doua faze. In prima faza se traseaza si se picheteaza axul drumului. Se vor
picheta elementele principale ale traseelor drumurilor, ale platformelor precum si locul elementelor de scurgere ale
apelor. Pichetii principali se materializeaza prin baterea tarusilor din lemn sau metal. In faza urmatoare se
marcheaza marginile fundatiei in dreptul pichetilor principal', dupa care acestia se indesesc in zonele intermediare.
Dimensiunile in plan, figurate pe planul de situatie se refera la dimensiunile partilor carosabile. In timpul marcarii
marginilor trebuie sa se tina cont Si de sporurile de latimi impuse de taluzele substraturilor si stratului de fundatie,
conform detaliilor de executie. Materializarea nnarginilor se realizeaza prin baterea de tarusi confectionati din lemn
sau din metal. Acestia se vor proteja pe parcursul asternerii straturilor de fundatii.

TEHNOLOGII PROPUSE PENTRU EXECUTIA LUCRARILOR

Specificatii tehnice speciale - Descrierea lucrarilor

Se vor executa toate lucrarile necesare ce deriva din solutiile prevazute in Proiectul tehnic. Modul de estimare a
cantitailor de lucrari este prezentata in Antennasuratoare, anexa la Proiectul tehnic. Se recomanda ca modul de
calcul a cantitatilor de lucrari cuprinse in situatiile de lucrari partiale sa fie facute in corelatie cu modul de calcul din
Antemasuratoare.
Toate lucrarile prevazute pot fi executate prin tehnologii curente, cu utiliaje uzuale necesare pentru executia
lucrarilor de drumuri. Nu este necesara folosirea unor tehnologii sau unor utilaje speciale.
Transportul tuturor materialelor se poate face cu mijloace de transport uzuale, nu este necesara asigurarea unor
transporturi agabaritice.
Principalele tipuri de lucrari prevazute sunt:

Lucrari de pregatire
- se va face defrisarea vegetatiei in toate locurile unde se constata ca aceasta operatiune este necesara, si
defrisarea vegetatiei marunte nu se va realiza concomitent cu lucrarile de sapaturi rnecanizate.
Estimarea cantitatilor de defrisare necesara s-a facut avind in vedere situatia din teren la data culegerii datelor.
Daca la executie se constata diferente fata de aceste estimari, atunci diferentele de cantitati se vor reglementa prin
dispozitie de santier.

Lucrari de terasamente
Lucrarile de terasamente cuprind toate lucrarile de pregatire a patului drumului inainte de asternerea straturilor de
suprastructura, precum si lucrarile de taluzari pe portiunile unde drumul este in debleu. In cadrul lucrarilor de
terasarnente au fost prevazute urmatoarele operatiuni:
1) Decaparea stratului vegetal pe toata suprafata lucrarilor, inclusiv pe suprafata platformelor de intilnire si
portiunile de drumuri laterale amenajate. Se considera ca stratul vegetal se decapeaza pina Ia o adincime de 20
cm. Intreaga cantitate de pamint vegetal se va transporta si se va depozita in locuri si in conditiile precizate de
catre autoritatile locale. S-a considerat distanta medie de transport de 5 km. Este interzisa utilizarea pamintului
vegetal pentru realizarea de umpluturi.
2) Dupa decaparea si depozitarea stratului vegetal se vor asigura cotele rezultate din profilele longitudinale si
transversale, respectiv din grosimea sistemului rutier. S-a considerat ca pamintul nevegetal rezultat din sapaturile
locale se va folosi pentru realizarea umpluturilor locale in cadrul lucrarilor pe acelasi drum agricol. S-a considerat
distanta ca medie de transport pentru aceste cantitati este de 5 km. Pamintul ramas in surplus, sau diferenta de
pamint necesar pentru umpluturi se va transporta la / de Iaalte drumuri agricole, respectiv se vor depozita sau se
vor imprumuta in locuri stabilite de catre autoritatile locale.
3) Daca pe parcursul executarii lucrarilor se constata ca pe unele portiuni solul din patul drumului este umed,
degradat, necorespunzator, atunci se vor lua masuri pentru inlocuirea pamintului necorespunzator. Cantitatile
suplimentare se vor deconta pe baza de NCS pe santier.
Pamintul rezultat in urma sapaturilor pentru inlocuirea solului necorespunzator se va transporta si se va depozita la
fel ca pamintul vegetal. Este interzisa utilizarea acestui pamint la realizarea umpluturilor.
4) Dupa terrninarea tuturor lucrarilor de sapatura-umplutura se va face o nivelare cu buldozerul. Nu au fost
prevazute lucrari de pregatirea finala a platformei drumului si compactarea umpluturilor, deoarece aceste operatiuni
sunt incluse in pregatirea stratului de forma
Dupa finalizarea lucrarilor de terasamente se va amenaja stratul de forma. Stratul de forma se va realiza cu refuz
de ciur 0-70 mm cu o grosime dupa compactare de 20 cm.
La
executarea tuturor operatiunilor de mai sus se va urmari sa se asigure pante si profile cit mai apropiate de cele
prevazute in proiect.

Lucrari de suprastructura
Lucrarile de suprastructura cuprind operatiunile de aprovizionare, transport si punere in opera a materialelor ce
constituie sistemul rutier.
Sistemul rutier va fi cel precizat in Memoriul tehnic.
Calitatea materialelor aprovizionate si modul de punere in opera va respecta cele prevazute in Caietul de sarcini pe
specialitati, aferent categoriei de lucrari respective.

LUCRARI DE TERASAMENTE

Materiale folosite
Categoriile si tipurile de paminturi folosibile la executarea terasamentelor sunt clasificate in STAS 1243-88, SR EN
ISO 14688-1/2004, SR EN ISO 14688-2/2005. Pentru realizarea umpluturilor se poate folosi pamintul rezuitat din
dislocarile de pamint nevegetal de pe santier, (eventual din fundatii), care nu contine impuritati, corpurile straine,
resturi vegetale si granule mai mari de 100mm.
Apa necesara compactarii trebuie sa indeplineasca conditiile prevazute in STAS 790-84. Ea poate proveni din
surse locale, cu conditia sa nu fie murdara si sa nu contina materii organice in suspensie.

Executarea lucrarilor de terasamente

Lucrarile de sapaturi si de terasamente se vor executa conform specificatiilor tehnice specifice pentru aceste
categorii de lucrari.
In mod obligatoriu se va tine cont de urmatoarele precizari:
Proiectul prevede ca beneficiarul preda amplasamentul liber de sarcini. Daca contractul prevede acest lucru, atunci
executantul va face eliberarea terenului de obstacole, precum taieri de copaci, scoatere de radacini, demolari,
modificare trasee de utilitati, etc., pe baza unor proiecte specifice acestor lucrari.
Indiferent de provenienta lor, toate golurile precum: puturi, excavatii, gropi dupa scoaterea radacinilor si a
buturugilor, etc., vor fi curatate de resturi vegetale, pamint necorespunzator, gunoaie, si vor fi umplute cu pamint
corespunzator pentru umplutura conform prevederilor prezentului caiet de sarcini. Umpluturile von fi compactate
metodic, in starturi succesive cu grosimea maxima de 20 - 25 cm. Se va trece la executarea lucrarilor de
terasemente numai numai dupa executia si receptionarea acestor lucrari.
Antreprenorul va stabili locul gropilor de imprumut si a depozitelor temporare/finale impreuna cu beneficiarul, si in
conforrnitate cu avizele emise de catre autoritatile competente. Stabilirea locului gropilor de imprumut si a
depozitelor de pamint pe proprietati private se va face numai cu acceptul proprietarului terenului respectiv.
Antreprenorul va avea grija ca gropile de irnprumut si depozitele sá nu compromita stabilitatea rnasivelor naturale,
nici sá nu riste antrenarea lor de ape sau sá cauzeze, din diverse motive, pagube sau prejudicii persoanelor sau
bunurilor publice sau particulare. In acest caz, Antreprenorul va fi in intregime raspunzator de aceste pagube.
In cazul in care terenul Intilnit la cota fixata prin proiect nu va prezenta calitatile stabilite si nu este de portanta
dorita, executatntul va putea propune realizarea unui strat de forma pe cheltuiala clientului. Realizarea stratului de
forma se va face respectind prevederile specifice pentru executia acestora.
Nu se executa lucrari de terasamente pe timp de ploaie sau ninsoare.

Elementele geometrice si tolerante admise

Cotele finale ale terenului pregatit vor fi cele rezultate din cotele proiectate si din grosimea sistemelor rutiere
prevazute. Abaterile limita de la cotele determinate pot fi: +/- 2 cm.

Asigurarea calitatii
Incercarile se vor face conform prescriptiior „Instructiuni privind controlul calitatii terasamentelor" — AND 530-2012.
In mod obligatoriu se vor efectua urmatoarele verificari:
a) pentru decapari de teren vegetal — se verifica decaparea in totalitate a stratului vegetal
b) pentru terenul de fundare din patul drumului
- se verifica gradul de compactare (in cazul executarii unor umpluturi)
- determinarea caracteristicilor de compactare se stabilesc de catre un laborator de specialitate acreditat, inainte de
inceperea lucrarilor de executie. Se va face o determinare pentru fiecare tip de pamint folosit pentru umplutura.
- determinarea umiditatii de compactare: 1/zi
verificarea gradului de compactare prin incercare Proctor normal:
- min. 3 incercari pentru suprafete <2000 mp
- min. 3 incercari la 2000 mp pentru suprafete > 2000 nnp
- min.100°/0 in 90% din punctele masurate
- min. 96% in restul punctelor masurate
In cazul estimarii gradului de compactare al terenului prin intermediul raportului Ev2/Ev1 valorile limita admisibile
sunt:
− Ev2/Ev1 max. 2,3 in 90% din punctele masurate
- Ev2/Ev1 max. 2,6 in restul punctelor masurate
— se verifica realizarea capacitatii portante — cu placa statica (Lucas)
- min. 3 incercari pentru suprafete <2000 nip
- min. 3 incercari la 2000 mp pentru suprafete > 2000 mp
- Ev2 = min. 45 MN/mp in 9 din 10 punctele masurate
- Ev2 = min. 40 MN/nip intr-un singur punct din 10 puncte masurate In cazul determinarii capacitatii portante cu
pirghia Benkelman, masuratorile se vor efectua conform norrnativ CD 31 — 2002. Valorile admisibile sunt:
- pamint tip nisip prafos, nisip argilos - 350 x 0,01 mm
- pamint tip praf nisipos, praf argilos, praf - 400 x 0,01 mm
- pamint tip argila nisipoasa, argila prafoasa, argila - 450 x 0,01 mm
In cazul in care determinarea capacitatii portante se face cu ajutorul deflectometrului dinannic usor (placa dinamica
LWD) numarul total de incercari si valorile limita admisibile sunt aceleasi ca in cazul determinarilor Cu placa statica.
Pentru etalonarea rezultatelor obtinute cu placa dinamica (Evd) comparativ cu placa statica (Ev2), se va face o
determinare paralela cu placa Lucas in cel putin 20% din punctele masurate (dar nu mai putin de 2 puncte in total),

STRATURI DE FUNDATIE DIN BALAST COMPACTAT

Materiale folosite
Agregate naturale
Pentru executia stratului de fundatie se va utiliza balast, cu granula maxima de 63 mm, care indeplineste conditiile
calitative stabilite de SR 662-89 pct. 2.3.4.2. Balastul trebuie sa provina din roci stabile, nealterabile la aer, apa sau
inghet, nu trebuie sa contina corpuri straine vizibile (bulgari de pamint, carbune, lemn, resturi vegetale) sau alte
elemente alterate.
Conditiile limita admise a compozitiei granulometrice sunt cele corespunzatoare balastului tip 5. Nu se admite
punerea in opera a balastului tip 6.

Tip Com pozitia granulometrica

balast fractiuni sub 0,2 mm % fractiuni 0 - 8 mm % fractiuni 26 - 63 mm %

5 2....15 55....65 5....25

6 2....18 65....75 2....20

Apa necesara compactarii trebuie sa indeplineasca conditiile prevazute in STAS 790-84. Ea poate proveni din
surse locale, cu conditia sa nu fie murdara si sa nu contina materii organice in suspensie.

Punerea in opera a balastului

Straturile de fundatie se vor realiza conform prevederilor STAS 6400-84. La executarea lucrarilor stratului de
fundatie din balast se va trece numai dupa receptionarea lucrarilor de terasamente, in conformitate cu caietul de
sarcini pentru realizarea acestor lucrari.
Caracteristicile optime de compactare ale balastului se stabilesc de catre un laborator de specialitate acreditat
inainte de inceperea lucrarilor de executie.
Pe terasamentul receptionat se asterne si se niveleaza balastul cu autogrederul sau buldozerul cu respectarea
caracteristicilor geometrice stabilite anterior, in functie de grosimea prevazuta in proiect.
Umiditatea optima de compactare se stabileste de laboratorul de santier. Inainte de compactare se determina
umiditatea balastului asternut, in minimum 3 puncte la 250 m de banda sau 1.000 mp, si se va compara valoarea
obtinuta cu valoarea umiditatii optime de compactare stabilita de laborator. Cantitatea necesara de apa pentru
asigurarea umiditatii optime de compactare, tinand seama de umiditatea agregatului, se adauga prin stropire.
Stropirea va fi uniforma evitandu-se supraumezirea locala.
lnainte de inceperea lucrarilor se va efectua o experimentare pe un tronson de proba in lungime de 30 m si o latime
de cel putin 3,40 m (dublul latimii utilajului de compactare). Controlul compactarii se va face prin incercari de
laborator, in cazul in care gradul de compactare prevazut nu poate fi obtinut, se va realizeza o noua incercare,
dupa modificarea grosimii stratului sau a utilajului de compactare folosit.
Compactarea stratului de fundatie din balast se face cu atelierul de compactare stabilit pe tronsonul experimental,
respectandu-se componenta atelierului, viteza utilajelor de compactare, tehnologia si intensitatea Q/S de
compactare. Denivelarile care se produc in timpul compactarii stratului de fundatie, sau care raman dupa
compactare, se corecteaza cu material de aport si se recompacteaza. Suprafetele cu denivelari mai mari de 4 cm
se completeaza, se reniveleaza si apoi se complecteaza din nou.
Compactarea se incepe de la margine in sensul lungimii asternute avansand progresiv catre axul drumului prin
treceri succesive. Fisiile trebuie sa se suprapuna pe minimum 20 cm.
Este interzisa folosirea balastului inghetat. Este interzisa asternerea balastului pe patul acoperit cu un strat de
zapada sau cu o pojghita de gheata.
Panta definitiva pentru profjlele transversale stabilite se va asigura din asternerea stratului de balast, restul
straturilor preluind aceste profile. La estimarea cantitatilor s-a considerat o cantitate suplimentara de 15% pentru a
prelua neuniformitatile ramase ale straturor inferioare.

Elementele geometrice si tolerante admise

Grosimea stratului de fundatie din balast este cea din proiect. Abaterile limita la grosime sunt: -10 mm; +20 mm.
Verificarea grosimii stratului de fundatie se efectueaza prin masuratori la fiecare 200 m de strat executat. Grosimea
stratului este media masuratorilor obtinute pe fiecare sector prezentat receptiei.
Latimea stratului de fundatje din balast este cea din project. Abaterilelimitala
latime pot fi: +/- 5 cm. Verjficarea latimii de executie se va face in dreptul profilelor transversale ale proiectului.
Panta transversala a stratului este cea a imbracamintei prevazuta in proiect. Abaterile limita la panta pot sa difere
cu +/- 0,4% fata de valoarea pantei indicate in proiect.
Declivitatea in profil longitudinal este conform proiectului. Abaterile limita fata de cotele din proiect pot fi de +1-10
mm.
Verificarea denivelarilor suprafetei se realizeaza cu ajutorul latei de 3,00 m lungime, astfel:
- in profil longitudinal masuratorile se efectueaza in axul fiecarei benzi de circulatie si nu pot fi mai mari de +/- 2,0
cm.
- in profil transversal verificarea se efectueaza in dreptul profilelor aratate in proiect si nu pot fi mai mari de +/-1,0
cm.
In cazul aparitiei denivelarilor mai mari decat cele prevazute in prezentul caiet de sarcini se va face corectarea
suprafetei fundatiei.
Asigurarea calitatii
Se va face detereminarea calitatii materialului aprovizionat pentru fiecare lot de 5000 tone aprovizionate, de la
ficare sursa.
- gradul de compactare se va determina prin incercare Proctor modificatat:
- min. 3 incercari pentru suprafete < 2000 mp
- min. 3 incercari la 2000 mp pentru suprafete > 2000 mp
- min.100% in 95% din punctele rnasurate
- min. 98% in restul punctelor masurate
In cazul estimarii gradului de compactare al terenului prin intermedjul raportului Ev2/Ev1 valorile limita admisibile
sunt:
- Ev2/Ev1 max. 2,3 in 95% din punctele nriasurate
- Ev2/Ev1 max. 2,5 in restul punctelor masurate
— verificarea capacitatii portante — cu placa statica (Lucas)
- min. 3 incercari pentru suprafete < 2000 mp
- min. 3 incercari la 2000 mp pentru suprafete > 2000 mp
- Ev2 = min. 65 MN/rnp in 9 din 10 punctele masurate
- Ev2 = min. 60 MN/mp intr-un singur punct din 10 puncte masurate

In cazul determinarii capacitatii portante cu pirghia Benkelman, nnasuratorile se vor efectua conform normativ CD
31 — 2002. Valorile admisibile sunt:
- pentru grosimea stratului de balast de 25 cm - 292 x 0,01 mm
In cazul in care deterrninarea capacitatii portante se face cu ajutorul deflectometrului dinamic usor (placa dinamica
LWD) numarul total de incercari si valorile limita admisibile sunt aceleasi ca in cazul determinarilor cu placa statica.
Pentru etalonarea rezultatelor obtinute cu placa dinamica (Evd) comparativ cu placa statica (Ev2), se va face o
determinare paralela Cu placa Lucas in cel putin 20% din punctele masurate (dar nu mai putin de 2 puncte in total)

STRATURI DE FUNDATIE DIN PIATRA SPARTA

Materiale folosite
Agregate naturale
Conditiile tehnice ce trebuiesc indeplinite de materialele de constructii folosite pentru straturi de fundatie din piatra
sparta sunt prevazute in STAS 662-89 si STAS 667- 90. Agregatele folosite trebuie sa provina din roci stabile,
nealterabile la aer, apa sau inghet, nu trebuie sa contina corpuri straine vizibile (bulgari de pamint, carbune, lemn,
resturi vegetale) sau alte elemente alterate. Se interzice folosirea agregatelor provenite din roci feldspatice sau
sistoase.
Piatra trebuie sa fie:
- fara urme vizibile de dezagregare fizica, chimica sau mecanica
- omogena in ce priveste culoarea si compozitia mineralogica
- lipsita de pirita, limonita sau saruri solubile
- Cu structura omogena compacta
Pentru executarea fundatiei din piatra Sparta se utilizeaza urmatoarele agregate:
− piatra sparta sort 40-63 mm ; sort 63-80 mm
- piatra sparta sort 15-25 mm pentru impanare
- savura sort 0-8 mm
- split sort 16-25 mm
- nisip sort 0-8 mm
-
Executarea fundatiei din piatra sparta
Straturile de fundatie din piatra sputa se vor realiza conform prevederilor STAS 6400-84. La executarea lucrarilor
de suprastructura se va trece numai dupa receptionarea stratului inferior din balast.
Executia fundatiei din piatra Sparta se realizeaza mecanizat, cuprinzind urrnatoarele operatiuni:
- asezarea pietrei in gramezi prin descarcarea si iniprastierea materialului pe suprafata suport. Descarcarea
materialului se realizeaza la distante prestabilite atat in lung cat si in latul plafformei, astfel incat pun imprastiere sa
se realizeze grosimea necesara in stare afinata pe intreaga platforma pina la margini, cu un numar minim de treceri
a utilajului de imprastiere (autogrederul). Dupa asternere trebuie sa se obtina o suprafata uniforma si in grosime
constanta
executia primului strat se face cu materiale de granulatie 63 - 80 mm fara sa se deranjeze stratul de balast.
Compactarea se face dupa o prealabila netezire cu grebla, fara nici un adaos de alt material, pina ce pietrele s-au
inclestat si nu mai joaca sub talpa in timpul compactarii. Pina la inclestarea pietrei compactarea se executa cu
compactorul
dotat cu rulouri metalice netede dupa care se continua cu compactorul dotat cu pneuri. Se poate folosi numai
compactorul cu rulouri metalice netede dotat si cu sisteme de vibrare
- impanarea suprafetei stratului de piatra sparta dupa compactare cu split sort 16- 25 mm. Activitatea se
realizeaza prin imprastierea splitului dupa care urmeaza compactarea cu compactorul avand rulourile metalice
netede.
− unnplerea golurilor ramase prin innoroire cu savura sort 0-8 mm sau nisip. Imprastierea savurei sau nisipului si
umplerea golurilor prin batere usoara cu maiuri metalice se realizeaza manual
- acoperirea stratului de fundatie cu un strat de protectie din nisip grauntos sau savura, operatie care se
realizeaza manual

Elementele geometrice si tolerante admise

Grosimile straturilor din agregate naturale sunt cele prevazute in proiect. Abaterile limita la grosime sunt: +/- 20
mm. Verificarea grosimii stratului de fundatie se efectueaza prin masuratori la fiecare 200 m de strat executat.
Grosimea stratului este media masuratorilor obtinute pe fiecare sector prezentat receptiei.
Latimile straturilor din agregate naturale sunt cele prevazute in proiect. Abaterile limita la latime pot fi +/- 5 cm.
Verificarea latimii de executie se va face in dreptul profilelor transversale ale proiectului.
Panta transversala a fundatiei din piatra sparta este cea a imbracamintii sub care se executa, prevazuta in proiect.
Abaterile linnita la panta pot sa difere cu +/- 0,4% fata de valoarea pantei indicate in proiect. Denivelarile admisibile
sunt cu +/- 0,5 cm diferite de cele admisibile pentru imbracamintea respectiva si se masoara la fiecare 2 m
distanta. Declivitatea in profil longitudinal este conform proiectului. Abaterile limita fata de cotele din proiect pot fi
de +/- 10 mm.
Verificarea denivelarilor suprafetei se realizeaza cu ajutorul latei de 3,00 m lungime, astfel:
− in profil longitudinal masuratorile se efectueaza in axul fiecarei benzi de circulatie si nu pot fi mai mari de +/- 2,0
cm.
- in profil transversal verificarea se efectueaza in dreptul profilelor aratate in proiect si nu pot fi mai mare de +/-1,0
cm.
In cazul aparitiei denivelarilor mai mare decat cele prevazute in prezentul caiet de sarcini se va face corectarea
suprafetei fundatiei.

Asigurarea calitatii
Piatra Sparta se compacteaza pina cand se realizeaza inclestarea maxima a agregatelor. Se probeaza prin faptul,
ca mai multe pietre de aceeasi natura si marime ca piatra concasata, aruncate in fata rotii compactorului nu mai
patrund in masa agregatelor ci sunt sfarimate de compresor. Se fac minimum trei incercari la o suprafata de 2.000
mp

IMBRACAMINTI ASFALTICE
Lucrarile de asfaltare se vor executa pe baza:
AND 605-2013 Normativ pentru Mixturi asfaltice executate la cald
SR EN 13108-1 Mixturi asfaltice. Specificatii pentru materiale. Betoane asfaltice
SR EN 13108-5 Mixturi asfaltice. Specificatii pentru materiale. Mixtura asflatica stabilizata.

Prepararea si transportul mixturilor asfaltice

Prepararea mixturilor se va face in statii centralizate, in conformitate cu prevederile AND 605-2013. Mixtura
aprovizionata va respecta tipul prescris in proiect, si obligatoriu va fi insotita de certificat de calitate emis de
producator.
Mixturile bituminoase cilindrate se transporta in autocamioane basculante special amenajate, Cu benele curate;
mixtura trebuie sã soseasca la punctul de lucru curata si cu pierdere minima de temperatura. La distante de
transport rnai lungi si pe timp rece, trebuie luate masuri pentru protejarea mixturilor impotriva pierderilor de caldura
(bine izolate sau acoperite).

Punerea in opera a mixturilor asfaltice

Punerea in opera a mixturilor si tratarea suprafetei imbracamintii precum si verificare mixturilor, a stratului de baza
si a imbracamintilor gata executate se va face in conformitate cu prevederile AND 605-2013.
Punerea in opera a mixturilor asfaltice se executa numai in anotimpul calduros, in perioada martie-octombrie, la
temperaturi atmosferice de peste 10ºC, in conditiile unui timp uscat. Lucrarile se intrerup pe vant puternic sau
pioaie si se reiau numai dupa uscarea stratului suport.
Regimul termic aplicat rnixturilor asfaltice, functie de tipul de bitum, trebuie sä se incadreze in limitele din tabelul de
mai jos:
 Tipul liantului Temperatura Temperatura mixturii asfaltice la
mixturii asfaltice la compactare, 0C, min.
asternere, °C, min.
inceput inceput
biturn rutier
neparafinos, tip:
35/50 150 145 110
50/70 140 140 110
70/100 140 135 100
bitum modificat cu
polimeri, clasa:
25/55 165 160 120
45/80 160 155 120
40/100 155 150 120

Inainte de aplicarea straturilor de asfalt se va face curatirea suprafetelor suport de eventualele resturi depuse intre
momentul terminarii lucrarilor din faza anterioara si inceperea asternerii stratului de asfalt.
Suprafetele suport pe care se asterne mixtura asfaltica vor fi in stare uscata.
Suprafata straturilor bituminoase inferiore se va amorsa cu emulsie cationica cu rupere rapida Cu un dozaj de
(0,3...0,5) kg bitum rezidual pe metru patrat, raspandit in film continuu.
Primul strat de asfalt, asternut pe stratul suport va avea grosimea minima prevazuta in proiect in toate punctele.
Pentru preluarea neuniformitatilor locale ale stratului suport la estimarea cantitatilor au fost prevazute cantitati in
plus, conform normativelor. Restul straturilor de asfalt vor avea grosimea minima prevazuta in proiect. La
decontare nu se admit cantitati in minus fata de cele prevazute. Cantitatile consumate in plus fata de cele
prevazute, datorate conditiilor tehnologice de realizare, se suporta de catre executant.

Elementele geometrice si tolerante admise

Grosimile straturilor vor fi cele prevazute in profilul transversal tip al proiectului.Abaterile limita locale admise in
minus de la grosimile
prevazute in proiect pentrufiecare strat in parte este de — 10%.
Abaterile in plus de la grosime nu constituie motiv derespingere.
Latimea straturilor va fi cea prevazuta in proiect
Abaterea limita locala admisa va fi:
− pentru lãlimea unei cal de rulare ± 5 cm
− pentru latimea unei benzi de stationare ± 2,5 cm
Pantele in profil transversal si declivitalile in profil longitudinal sunt cele prevazute In proiect
Abaterea limita admisa pentru panta profilului transversal este de + 0,5%. La cotele profilului longitudinal se admit
abateri locale de:
− ± 2,5 cm pentru stratul de baza si stratul suport
- ± 1,5 cm pentru stratul de legatura si stratul de uzura.
Denivelarile admise in lungul benzii sub dreptarul de 3 m este de maxim 5 mm.

RECEPTIA UCRARILOR

Receptia pe faze de executie

Receptia pe faze se efectueaza conform Regulamentului privind controlul de stat al calitatii in constructii, aprobat
cu HG 272/94 si conform Proceduri privind controlul de statului in fazele de executie determinante, elaborat de
MLPAT. Se verifica daca partea de lucrari ce se receptioneaza s-a executat conform proiectului si se atesta
respectarea conditiilor impuse de normativele tehnice in vigoare si de caietul de sarcini.
In urma verificarilor se incheie proces verbal de receptie pe faze, in care se confirma posibilitatea trecerii la
executia fazei urmatoare.
Receptia pe faze se va face conform Programuiui pentru controlul calitatii si listei fazelor determinante.
Lucrarile nu se vor receptiona daca:
- nu sunt realizate cotele si dimensiunile prevazute in proiect
- nu este realizat gradul de compactare prevazut (atestat de proces verbal de lucrari scunse)
- nu s-au respectat pantele transversale si suprafatarea drumului - lucrarile de scurgere a apelor sunt
necorespunzatoare
Defectiunile se vor consemna in procesul verbal incheiat, in care se va stabili si modul si termenele de remediere
Receptia preliminara la terminarea lucrarilor
Receptia preliminara se face la terminarea lucrarilor, pentru intreaga lucrare, conform Regulamentului de receptie a
lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora, aprobat prin HG 273/94
Comisia de receptie va examina lucrarile fate de prevederile documentatiei tehnice aprobate, fata de documentatia
de control si procesele verbale de receptie pe faze, intocmit in timpul executiei lucrarilor.
Daca rezultatele examinarii sunt corespunzatoare se incheie procesul verbal de receptie preliminara la terminarea
lucrarilor.
Receptia finala
Receptia finala se face la expirarea termenului de garantie, si se va consemna modul in care s-au comportat
constructiile in perioada de garantie a intregii lucrarii, in conditiile respectarii Regulamentului de mai sus.

INSTRUCTIUNI DE EXPLOATARE, INTRETINERE

Urmarirea comportarii in timp a constructiei se desfasoara pe toata durata de
existenta a acestuia. Organizarea urmaririi in timp se face de catre proprietar, care o va executa cu personal si
mijloace proprii, sau poate contracta o firma abilitata in asffel de activitati.
Urmarirea curenta se va efectua la 12 luni de la darea in folosinta, iar dupa
aceea anual, si in mod obligatoriu dupa producerea de evenimente deosebite, cum ar fi: - cutremure cu grad de
seismicitate mareinundatii, viituri, alunecari de teren,explozie
transporturi grele si/sau agabaritice autorizate sau neautorizate
Urmarirea curenta se efectueaza prin examinare vizuala directa, si daca este cazul prin nnijloace de nnasurare de
uz curent permanente sau temporare. Pentru observatii si masuratori nu sunt necesare amenajari speciale.
In cadrul verificarilor efectuate se vor urrnari cu precadere urmatoarele:
starea suprafetei partii carosabile,scurgerea apelor si starea santurilor si a dispozitivelor de evacuare a apelor
starea infrastructurilor, suprastructurilor podetelor si podurilor
- se vor urmari schimbari vizibile in pozitia constructiei in raport cu mediul inconjurator, modificari ale formei si
pozitiei relative ale elementelor constructive.
In cazul in care se constata deteriorari avansate ale constructiei, se va convoca in mod exceptional o inspectare
extinsa asupra constructiei, iar daca este cazul se va comanda intocmirea unei expertize tehnice si vor lua
nnasurile impuse.
In cazul in care se impune, procedura de atentionare, alarmare, restrictionarea sau oprirea circulatiei, stabilirea de
variante ocolitoare, se realizeaza prin semnalizare specifica, cu anuntarea IJP - Serviciul Circulatiei Rutiere.
Rezultatele observatiilor, evenimentele constatate si masurile luate se consemneaza in "Jurnalul eveninnentelor"
din cadrul "Cartii constructiei"

DISPOZITII FINALE
Constructorul va cere avizul proiectantului pentru orice abatere fata de proiect, survenita pe parcursul executiei.
In timpul ternnenului de garantie antreprenorul va trebui sa execute in timp util si pe cheltuiala sa remedierea
defectiunilor aparute.
In afara de asta, in aceeasi perioada, si Ia solicitarea in scris a beneficiarului, antreprenorul va trebui sa execute si
toate lucrarile complementare care vor fi necesare ca urmare a degradarilor neimputabile antreprenorului.
Proiectul tehnic si caietele de sarcini au fost intocmite pe baza prescriptiilor
tehnice de baza (standarde, normative, instructiuni tehnice, etc.) in vigoare la data elaborarii proiectului.
Orice modificari ulterioare in continutul prescriptiilor indicate in cadrul Caietului de sarcini precum si orice noi
prescriptii aparute dupa data elaborarii proiectului, devin obligatorii, chiar daca nu concorda cu prevederile din
cadrul prezentului caiet de sarcini, in masura in care prevederile noilor prescriptii sunt mai severe sau mai
restrictive decit cele prevazute initial.
TEHNOLOGIA LUCRARILOR DE TERASAMENTE

GENERALITATI

DOMENIU DE APLICARE

Prezenta tehnologie se aplica la executarea terasamentelor pentru modernizarea, constructia si reconstructia

drumurilor publice. El cuprinde conditiile tehnice comune ce trebuie sa fie indeplinite la executarea debleelor,
rambleelor, transporturilor, compactarea, nivelarea si finisarea lucrarilor, controlul calitatii si conditiile de receptie.

PREVEDERI GENERALE

La executarea terasamentelor se respecta prevederile din standardele si normativele in vigoare, in masura in care
completeaza si nu contravin prezentului caiet de sarcini.
Antreprenorul va asigura prin posibilitatile proprii sau prin colaborare cu unitati de specialitate efectuarea tuturor
incercarilor si determinarilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini.
Antreprenorul este obligat sa efectueze, la cererea beneficiarului/inginerului, verificari suplimentare, fata de
prevederile prezentului caiet de sarcini.
Antreprenorul este obligat sa asigure adoptarea masurilor tehnologice si organizatorice care sa conduca la
respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de sarcini.
Antreprenorul este obligat sa tina evidenta zilnica a conditiilor de executare a terasamentelor, cu rezultatele
obtinute in urma determinarilor si incercarilor.
In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini "Clientul/Inginerul" va dispune intreruperea
executiei lucrarilor si luarea masurilor care se impun.

MATERIALE FOLOSITE

PAMANT VEGETAL

Pamantul vegetal existent va fi mutat si stocat departe de lucrarile de terasamente.

Toate taluzele de la lucrarile de reabilitare vor fi acoperite cu pamant vegetal si plantate cu iarba imediat dupa
terminarea lucrarilor de terasamente corespunzatoare. Planul de lucrari de terasamente dat de Inginer va detaila
masurile luate pentru pamantul vagetal existent.
Furnizorii de pamant vegetal vor alege pamant vegetal din partile locului, adecvat vegetatiei.

PAMANTURI PENTRU TERASAMENTE

Categoriile si tipurile de pamânturi clasificate conform STAS 1243-88 care se folosesc la executarea
terasamentelor sunt date in tabelul 1.a si 1.b.
Materiale pentru lucrari de terasamente

Tabel 1a
Denumirea si caracteristicile pricipalelor Simbol Continutul de Coeficient de Indicele de Umflare Calitate ca
tipuri de pamanturi granule fine inneuniformitateplasticitatelibera material
%a Un pentru UL% pentru
masei totale fractii terasamente
0.005mm sub 0.5mm
0.05mm
Pamanturi Cu foarte putine parti 1a <1<10<20 >5 0 - Foarte buna
necoezive fine, neuniforme
grosiere (granulozitate
(fractiunea mai continua); insensibile
mare de 2mm la inghet-dezghet si
reprezinta mai la variatiile de
mult de 50% umiditate
Idem 1a, insa 1b <5 Foarte buna
uniforme
(granulozitate
discontinua)
Idem 2a, insa 2b <5 Buna
uniforme
(granulozitate
discontinua)
Pamanturi Cu mai multe parti
necoezive medii fine; foarte sensibile 3a >6>20>40 >10 <40 Mediocra
si fine (fractiunea la inghet-dezghet;
mai mica de 2mm fractiunea fina
reprezinta mai prezinta umflare
mult de 50%) cu libera (contractie)
liant constituit redusa;
din pamanturi Idem 3a insa 3b >40 mediocra
coezive. Nisip cu fractiunea fina
pietris, nisip prezinta umflare
mare, mijlociu libera medie sau
sau fin cu liant mare
prafos sau argilos

Pamanturi Cu parti fine; 2a <6<20<40 >5 <10 - Foarte buna

necoezive medii neuniforme
si fine (fractiunea (granulozitate
mai mica de 2mm continua )
reprezinta mai sensibilitate mijlocie
mult de 50% la inghet-dezghet
insensibile la
variatiile de
temperatura
 Pamânturile clasificate ca foarte bune pot fi folosite in orice conditii climaterice si hidrologice, la orice inaltime de
terasament, fara a se lua masuri speciale.
Pamânturile clasificate ca bune pot fi de asemenea utilizate in orice conditii climaterice, hidrologice si la orice
inaltime de terasament, in compactarea lor necesitând o tehnologie adecvata.
Pamânturile prafoase si argiloase, clasificate ca mediocre in cazul când conditiile hidrologice locale sunt mediocre
si nefavorabile vor fi folosite numai cu respectarea prevederilor STAS 1709-90 privind prevenirea degradarilor
provocate din inghet-dezghet.

APA PENTRU COMPACTARE

Apa necesara compactarii rambleelor nu trebuie sa fie murdara si nu trebuie sa contina materii organice in
suspensie.

VERIFICAREA CALITATII PAMANTURILOR

Verificarea calitatii pamântului consta in determinarea principalelor caracteristici ale acestuia prevazute in tabelul 2.

NOTA: Materialele provenite din excavatia in stanca sau roci se vor folosi la terasamente cu respectarea conditiilor
din tabelul de mai jos.

Tabel 2
Nr. Caracteristici care se Frecvente minime Metode de
crt verifica determinare
conform
STAS
1 Granulozitate In functie de heterogenitatea pamântului 1913/5-85
2 Limita de plasticitate utilizat , insa cel putin 1913/4-86
3 o incercare la 5.000 mc 1243-88
Coeficientul de
neuniformitate

4 Pentru pamânturile folosite in rambleele 1913/13-83

Dinspatele zidurilor si pamânturile folosite
Caracteristicile de compactare

5 Umflare libera la protectia rambleelor 1913/12-88

6 Sensibilitate la o incercare la fiecare 1.000 mc. 1709/3 - 90
inghet, dezghet
7 Umiditate Zilnic si la fiecare 500 mc 1913/1-82

Laboratorul Antreprenorului va avea un registru cu rezultatele tuturor determinarilor de laborator.

EXECUTAREA TERASAMENTELOR

PICHETAJUL LUCRARILOR

Pichetajul axei traseului va fi efectuat prin grija antreprenorului. Sunt materializate pe teren toate punctele
importante ale traseului prin picheti cu martori, iar vârfurile de unghi prin borne de beton legati de reperi amplasati
in afara amprizei drumului. Pichetajul este insotit si de o retea de reperi de nivelment stabili, din borne de beton,
amplasati in afara zonei drumului cel putin câte doi reperi pe km.
Inainte de inceperea lucrarilor de terasamente Antreprenorul trece la restabilirea si completarea pichetajului in
cazul situatiei aratate la pct.8.1. sau la executarea pichetajului complet nou in cazul situatiei de la pct.8.2.
Pichetii implantati in cadrul pichetajului complementar vor fi legati in plan si in profil in lung de aceiasi reperi ca si
pichetii din pichetajul initial.
Odata cu definitivarea pichetajului, in afara de axa drumului, Antreprenorul va materializa prin tarusi si sabloane
urmatoarele:
− inaltimea umpluturii sau adâncimea sapaturii in ax;
− punctele de intersectii ale taluzelor cu terenul natural (ampriza);
− inclinarea taluzelor.
Antreprenorul este raspunzator de buna conservare a tuturor pichetilor si reperilor de a le restabili sau de a le
reamplasa daca este necesar.
In caz de nevoie, scoaterea lor in afara amprizei lucrarilor este efectuata de catre Antreprenor, pe cheltuiala si
raspunderea sa.
Aceasta operatie nu poate sa fie efectuata decât dupa ce obtine aprobarea "Inginerului" in scris, cu cel putin 24 de
ore inainte de inceperea lucrarilor.
Cu ocazia efectuarii pichetajului vor fi identificate si toate instalatiile subterane si aeriene, electrice, de
telecomunicatii sau de alta natura, aflate in ampriza lucrarilor in vederea mutarii sau protejarii acestora conform
documentatiilor tehnice pentru predarea terenului liber Antreprenorului.

LUCRARI PREGATITOARE

Inainte de inceperea lucrarilor de terasamente se executa urmatoarele lucrari pregatitoare in limita zonei
expropriate:
− curatirea terenului de frunze, crengi, iarba si buruieni;
− decaparea si depozitarea pamântului vegetal;
− asanarea zonei drumului prin indepartarea apelor de suprafata si adâncime; aprobarea de catre Inginer a
Procedurilor tehnice de Executie pentru lucrarile de terasamente.
Curatirea terenului de frunze, crengi, iarba si buruieni si alte materiale se face pe intreaga suprafata a amprizei.
Decaparea pamântului vegetal se face pe intrega suprafata a amprizei drumului si a gropilor de imprumut.
Grosimea minima de decapare este egale cu cea prevazuta in proiect.
Pamântul decapat si alte produse care sunt improprii vor fi depozitate in depozit definitiv, evitând orice amestec
sau impurificare a acestora. Pamântul vegetal va putea fi pus intr-un depozit provizoriu in vederea unei eventuale
reutilizari.
In portiunile de drum unde apele superficiale se pot scurge spre rambleul sau debleul drumului, acestea trebuie
abatute prin santuri de garda care sa colecteze si sa evacueze apa in afara amprizei drumului.
Demolarile constructiilor existente vor fi executate pâna la adâncimea de 1,00 m sub nivelul platformei
terasamentelor.
Materialele provenite din demolare vor fi strânse cu grija pentru a fi reutilizate conform indicatiilor precizate in
caietele de sarcini speciale sau in lipsa acestora vor fi evacuate in groapa publica cea mai apropiata, transportul
fiind in sarcina Antreprenorului.
Toate golurile ca: puturi, pivnite, excavatii, gropi dupa scoaterea buturugilor si radacinilor, etc. vor fi umplute cu
pamânt bun pentru umpluturaconform prevederilor art.4 si compactate metodic pentru a obtine gradul de
compactare prevazut in tabelul nr. 5 punctul b.
Antreprenorul nu va trece la executia terasamentelor inainte ca "Inginerul" sa constate si sa accepte executia
lucrarilor pregatitoare enumerate in prezentul articol.
Aceasta acceptare trebuie sa fie in mod obligatoriu mentionata in registrul de santier.

MISCAREA PAMANTULUI

Miscarea pamântului se efectueaza prin utilizarea pamântului provenit din sapaturi in profilele cu umplutura a
proiectului.
Excedentul de sapatura ca si pamânturile din deblee care sunt improprii realizarii in ramblee in sensul prevederilor
din art.4 precum si pamântul din patul drumului din zonele de debleu care trebuie inlocuite in sensul art.4 vor fi
transportate in depozite definitive.
Necesarul de pamânt care nu poate fi acoperit din deblee provine din gropi de imprumut.
Daca in cursul executiei lucrarilor rezulta ca natura pamânturilor provenind din deblee si gropi de imprumut este
incompatibila cu prescriptiile prezentului caiet de sarcini si ale caietului de sarcini speciale relativ la calitate si
conditiile de executie a rambleelor, Antreprenorul trebuie sa informeze "Inginerul" si sa-i supuna spre aprobare
propuneri de modificare a provenientei pamântului pentru umplutura.
La lucrarile importante clientul daca considera necesar de a preciza, completa sau modifica prevederile art.4 al
prezentului caiet de sarcini poate intocmi in cadrul caietului de sarcini speciale "Tabloul de corespondenta a
pamântului" prin care se defineste destinatia fiecarei naturi a pamântului provenit din deblee sau gropi de
imprumut.
Transportul pamântului se face pe baza unui plan intocmit de Antreprenor- "Tabloul miscarii pamântului" care
defineste in spatiu miscarile si localizarea finala a fiecarui volum izolat de debleu sau din groapa de imprumut
considerata in mod individual. El tine cont de "Tabloul de corespondenta a pamântului" stabilit de Client, daca
aceasta exista, ca si de punctele de trecere obligatorii ale itinerariului de transport si prescriptiile caietului de sarcini
speciale. Acest plan este supus aprobarii "Inginerului" in termen de 30 de zile de la notificarea ordinului de
inceperea lucrarilor.
Tabloul miscarii pamantului trebuie sa fie dat spre aprobare “Inginerului “

GROPI DE IMPRUMUT SI DEPOZITE

In lipsa unor precizari in caietul de sarcini speciale, alegerea gropilor de imprumut sau a depozitelor este lasata la
latitudinea Antreprenorului, sub rezerva aprobarii "Inginerului". Acest acord va trebui sa fie solicitat cu minimum opt
zile inainte de inceperea exploatarii gropilor de imprumut sau a depozitelor. Cererea trebuie sa fie insotita, daca
"Inginerul" considera ca este necesar, de:
− o justificare a calitatii materialelor in spiritul prevederilor articolului 4 al prezentului caiet de sarcini, in ce
priveste gropile de imprumut. Cheltuielile pentru sondaje si analize fiind in sarcina antreprizei;
− acordul pentru ocuparea terenurilor pentru depozite si pentru extragerea de pamânt din gropile de
imprumut dat de proprietarul terenului.
 La exploatarea gropilor de imprumut Antreprenorul va respecta urmatoarele reguli:
− Crestele taluzelor gropilor de imprumut trebuie, in lipsa autorizatiei prealabile a "Inginerului", sa fie la o
departare mai mare de 10 m de limitele zonei drumului;
− Sapaturile in gropile de imprumut pot fi efectuate in continuarea taluzelor de debleu cu conditia ca fundul
sapaturii sa fie la terminarea extragerii, nivelat de asa maniera ca evacuarea apelor din precipitatii sa fie asigurata
in bune conditii iar taluzele sa fie ingrijit executate.
− Sapaturile in gropile de imprumut nu vor putea fi practicate sub nivelul proiectat al drumului, in profilele in
debleu sau sub cota santului de scurgere a apelor in zona de rambleu;
− In albiile majore ale râurilor, gropile de imprumut vor fi executate in avalul drumului amenajând o bancheta
de 4,00 m latime intre piciorul taluzului drumului si groapa de imprumut;
− Fundul gropilor de imprumut va avea o panta transversala de 1...3% spre exterior si o panta longitudinala
care sa asigure scurgerea si evacuarea apelor;
− Taluzurile gropilor de imprumut amplasate in lungul drumului se vor executa cu inclinarea de 1:1,5...1:3,
când intre piciorul taluzului drumului si marginea gropii de imprumut nu se lasa nici un fel de banchete, taluzul
gropii de imprumut dinspre drum va fi de 1:3.
Surplusul de sapatura in zonele de debleu poate fi depozitat dupa cum urmeaza:
− fie in continuarea terasamentului in rambleu, fiind nivelate, compactate si taluzate conform prescriptiilor
aplicabile rambleelor drumului. Suprafata lor superioara va fi nivelata la o cota cel mult egala cu cota muchiei
platformei rambleului;
− fie la mai mult de 10 m de crestele taluzelor de debleu ale drumurilor in executie sau a celor existente si in
afara firelor de scurgerea apelor.
In ambele situatii este necesar sa se obtina aprobarea pentru ocuparea terenului si sa se respecte conditiile
impuse.
La amplasarea depozitelor se va urmari ca prin executia lor sa nu provoace inzapezirea drumului.
Antreprenorul va avea grija ca gropile de imprumut si depozitele sa nu compromita stabilitatea masivelor naturale
nici sa nu riste antrenarea lor de ape sau sa cauzeze, din diverse motive, pagube sau prejudicii persoanelor sau
bunurilor publice sau particulare. In acest caz, Antreprenorul va fi in intregime raspunzator de aceste pagube.
"Inginerul" se va putea opune executarii gropilor de imprumut sau depozitelor susceptibie de a inrautati aspectul
imprejurimilor si a scurgerii apelor, fara ca Antreprenorul sa poata pretinde pentru acestea fonduri suplimentare sau
despagubiri.
Achizitionarea sau despagubirea pentru ocuparea terenurilor afectate depozitelor de pamânturi ca si celor
necesare gropilor de imprumut ramân in sarcina Antreprenorului.

EXECUTIA RAMBLEELOR

Modul de executie a rambleelor

Rambleele se executa din straturi elementare suprapuse, pe cât posibil orizontale, pe intreaga latime a platformei
si in principiu pe intreaga lungime a rambleului.
Daca dificultatile speciale, recunoscute de "Inginer", o impun, straturile elementare pot fi executate pe latimi
inferioare celei a rambleului. Acest rambleu va fi atunci executat din benzi alaturate care impreuna acopera
intreaga latime a profilului, decalarea in inaltime intre doua benzi alaturate nu trebuie sa depaseasca grosimea
maxima impusa.
Pamântul adus pe platforma este imprastiat si nivelat pe intreaga latime a platformei in grosimea optima de
compactare stabilita, urmarind realizarea unui profil longitudinal pe cât posibil paralel cu profilul definitiv.
Profilul transversal al fiecarui strat elementar va trebui sa prezinte pante suficient de mari pentru a asigura
scurgerea rapida a apelor de ploaie. In lipsa unor alte precizari aceste pante vor fi de minimum 5%.
La punerea in opera se va tine seama de umiditatea optima de compactare. Pentru aceasta, laboratorul santierului
va face determinari ale umiditatii la sursa si se vor lua masurile in consecinta pentru punerea in opera, respectiv
asternerea si necompactarea imediata, lasând pamântul sa se zvânte sau sa se trateze cu var pentru a-si reduce
umiditatea cât mai aproape de cea optima, sau din contra, udarea stratului asternut pentru a-l aduce la valoarea
umiditatii optime.

Compactarea rambleelor
Toate rambleele vor fi compactate pentru a se realiza gradul de compactare Proctor normal prevazute in STAS
2914 - 84 conform tabelului 5.

Pământuri
Zonele din terasamente la care se prescrie necoezive Coezive
gradul de coampactare Îmbrăcăminţi Îmbrăcăminţi Îmbrăcăminţi Îmbrăcăminţi
permanente semipermanente permanente semipermanente
a.Primii 30 cm ai terenului natural sub un
rambleu cu înălţimea de h de h: < 2,00 m h : > 100 95 97 93
2,00 m 95 92 92 90
b.În corpul rambleelor la adâncimea (h) sub 100 100 100 100
patul drumului : h : < 0,50 m, 0,5 < h : < 2,00 100 97 97 94
m, h : > 2,00 m 95 92 92 90
c.În deblee pe adâncimea de 30 cm sub patul
drumului 100 100 100 100

Antreprenorul va trebui sa supuna acordului "Inginerului" cu cel putin opt zile inainte de inceperea lucrarilor
grosimea maximala a stratului elementar pentru fiecare tip de pamânt pentru a obtine dupa compactare gradele de
compactare aratate in tabelul 5 cu utilajele folosite pe santier.In acest scop inainte de inceperea lucrarilor va realiza
câte un tronson de incercare de minimum 30 m lungime pentru fiecare tip de pamânt. Daca compactarea prescrisa
nu poate fi obtinuta, Antreprenorul va trebui sa ralizeze o noua plansa de incercare dupa ce va aduce modificarile
necesare grosimii straturilor si utilajului folosit. Rezultatele acestor incercari trebuie sa fie mentionate in registrul de
santier.In cazurile când nu se va putea realiza aceasta obligatie grosimea straturilor succesive nu va putea depasi
20 cm dupa compactare.
Abaterile limita la gradul de compactare vor fi de 3% sub imbracamintile din beton de ciment si de 4% sub celelalte
imbracaminti si se accepta in max. 10% din numarul punctelor de verificare.

Controlul compactarii

Starea rambleului este controlata prin supravegherea "Inginerului" pe masura executiei in urmatoarele conditii:
a) controlul va fi strat dupa strat;
b) se va proceda pentru fiecare strat la urmatoarele incercari cu frecventa teoretica din tabelul 6 care vor putea
eventual sa fie modificate prin caietul de sarcini speciale.

Tabel 6
Denumirea încercării Frecvenţa minimală a încercărilor Observaţii
Încercarea proctor 1 la 5.000 mc Pentru fiecare tip de pământ
Determinarea conţinului de apă 1 la 250 ml de platformă Pe strat
Determinarea gradului de compactare 3 la 250 ml de platformă Pe strat

Laboratorul Antreprenorului va tine un registru in care se vor consemna toate rezultatele privind incercarea Proctor
determinarea umiditatii si a gradului de compactare realizat pe straturi si sectoare.
Antreprenorul poate sa ceara receptia unui strat numai daca toate gradele de compactare corespunzatoare sunt
superioare minimului prescris. Aceasta receptie va trebui in mod obligatoriu mentionata in registrul de santier.

Profile si taluzuri

Lucrarile trebuie sa fie executate de asa maniera incât dupa cilindrare profilele din proiect sa fie realizate cu
tolerantele admisibile.Profilul taluzului trebuie sa fie obtinut, in lipsa unor dispozitii contrare in caietul de sarcini
speciale prin metoda rambleului excedentar.Taluzul nu trebuie sa se prezinte nici cu scobituri si nici cu
excrescente, in afara celor rezultate din dimensiunile blocurilor constituente ale rambleului.
Taluzurile rambleelor asezate pe terenuri de fundatie cu capacitatea portanta corespunzatoare vor avea inclinarea
1 : 1,5 pâna la inaltimile maxime pe verticala - date in tabelul 7.

H
Natura materialului in rambleu
max m
Argile prafoase sau argile nisipoase 6
Nisipuri argiloase sau praf argilos 7
Nisipuri 8
Pietrisuri sau balasturi 10
In cazul rambleelor cu inaltimi mai mari decât cele aratate in tabelul 7 dar pâna la 12,00 m, inclinarea taluzurilor pe
inaltimile din tabelul 3 socotite de la nivelul platformei drumului in jos va fi de 1:1,5 iar pe restul inaltimii la baza
rambleului, inclinarea va fi de 1:2.
In ramblee mai inalte de 12,00, precum si la cele situate in albiile majore ale râurilor, vailor si in baltile unde terenul
de fundatie este alcatuit din particule fine si foarte fine, inclinarea taluzurilor se va determina pe baza unui calcul de
stabilitate, cu un coeficient de stabilitate de 1,3....1,5, conform STAS 1914-84 si tinand cont de tabelul 8.
Taluzurile rambleelor asezate pe terenuri de fundatie cu capacitate portanta redusa, vor avea inclinarea 1:1,5
pâna la inaltimile maxime h max. pe verticala date in tabelul 8, in functie de caracteristicile fizice-mecanice ale
terenului de fundatie.

Tabel 8
Panta Caracteristicile terenului de fundatie
terenului
de fundatie a) Unghiul de frecare interna in grade
5o 10o 15o
b) coeziunea aterialului KPa
 30 60 10 30 60 10 30 60 80

Inaltimea maxi ma a rambleului, hmax,

0 in m
3,00 4,00 3,00 5,00 6,00 4,00 6,00 8,00 10,00

1:10 2,00 3,00 2,00 4,00 5,00 3,00 5,00 6,00 7,00

1:5 1,00 2,00 1,00 2,00 3,00 2,00 3,00 4,00 5,00

1:3 - - - 1,00 2,00 1,00 2,00 3,00 4,00

Tolerantele de executie pentru suprafatarea platformei si a taluzurilor sunt urmatoarele:

- profil platforma fara strat de forma +/- 3 cm- profil+/- 5 cm
platforma cu strat de forma
- taluz neacoperit +/- 10 cm
Denivelarile sunt masurate sub lata de 3 m lungime.
Toleranta pentru ampriza rambleului realizat fata de proiect este de + 50 cm. 12.5. Protectia impotriva apelor
Antreprenorul este obligat sa asigure protectia rambleelor contra apelor pluviale si inundatiilor provocate de ploi a
caror intensitate nu depaseste intensitatea celei mai puternice ploi inregistrate in cursul ultimilor zece ani.
Intensitatea precipitatiilor de care se va tine seama va fi cea furnizata de cea mai apropiata statie pluviometrica.

EXECUTIA SANTURILOR SI RIGOLELOR

Santurile si rigolele vor fi realizate conform prevederilor proiectului, respectându-se sectiunea, cota fundului si
distanta de la marginea amprizei. Santul sau rigola trebuie sa ramâna constant paralel cu piciorul taluzului.

FINISAREA PLATFORMEI

Stratul superior al platformei va fi ingrijit compactat, nivelat si complectat respectând cotele in profil in lung si in
profil transversal, declivitatile si latimea prevazute in proiect.
Gradul de compactare si tolerantele de nivelare sunt date in tabelul 5, respectiv, in tabelul 4.
In ce priveste latimea platformei si cotele de executie abaterile limita sunt:
− la latimea platformei:
+/- 0,05 m, fata de ax
+/- 0,10 m, la latimea intreaga
− la cotele proiectului:
+/- 0,05 m, fata de cotele de nivel ale proiectului.
14.2. Daca constructia sistemului rutier nu urmeaza imediat terasamentele, platforma va fi nivelata transversal
urmarind profilul acoperis, constituit din doi versanti plani, inclinati cu 4% spre marginea acestora. In curbe se va
aplica deverul prevazut in planuri fara sa coboare sub o panta transversala de 4%.

ACOPERIREA CU PAMANT VEGETAL

Când acoperirea trebuie sa fie aplicata pe un taluz, acesta este in prealabil taiat in trepte sau intarit cu caroiaje din
brazde, nuiele sau prefabricate etc., destinate a le fixa. Aceste trepte sau caroiaje sunt apoi umplute cu pamânt
vegetal.
Terenul vegetal trebuie sa fie farâmitat, curatat cu grija de pietre, radacini sau iarba si umectat inainte de
raspândire.
Dupa raspândire pamântul vegetal este tasat cu un mai plat sau cu un rulou usor.
Executarea lucrarilor de imbracare cu pamânt vegetal este in principiu, suspendata pe timp de ploaie.

INTRETINEREA IN TIMPUL TERMENULUI DE GARANTIE

In timpul termenului de garantie, Antreprenorul va trebui sa execute in timp util si pe cheltuiala sa lucrarile necesare
pentru a asigura scurgerea apelor, repararea taluzelor si a rambleelor si sa corijeze tasarile rezultate dintr-o
proasta executie a lucrarilor.
In afara de aceasta, Antreprenorul va trebui sa execute in aceeasi perioada si la cererea scrisa a "Inginerului" toate
lucrarile complementare care vor fi necesare ca urmare a degradarilor de care antrepriza nu va fi responsabila.

CONTROLUL EXECUTIEI LUCRARILOR

Controlul calitatii lucrarilor de terasamente consta in:

− verificarea trasarii axului si amprizei drumului
− verificarea pregatirii terenului de fundatie
− verificarea calitatii si starii pamântului utilizat
− controlul grosimii straturilor asternute
− controlul compactarii terasamentului
− controlul caracteristicilor platformei drumului
− controlul capacitatii portante.
Antreprenorul este obligat sa tina evidenta zilnica in registrul de laborator a verificarilor efectuate asupra calitatii si
starii (umiditatii) pamântului pus in opera si a rezultatelor obtinute in urma incercarilor efectuate privind calitatea
lucrarilor executate.
Verificarea trasarii axului si amprizei drumului se va face inainte de inceperea lucrarilor de executie a
terasamentelor urmarindu-se respectarea intocmai a prevederilor proiectului. Toleranta admisibila fiind de +/-0,10
m in raport cu reperii pichetajului general.
Verificarea pregatirii terenului de fundatie
Inainte de inceperea executarii umpluturilor, dupa cum s-a curatat terenul, s-a indepartat stratul vegetal si s-a
compactat pamântul, se determina gradul de compactare si deformabilitatea terenului de fundatie.
Verificarile efectuate se vor consemna intr-un proces verbal de verificare a calitatii lucrarilor ascunse specificându-
se si eventuale remedieri necesare.
Numarul minim de probe conform STAS 2914-84 pentru gradul de compactare este de 3 incercari pentru fiecare
2000 mp suprafete compactate.
Deformabilitatea terenului se va stabili prin masuratori cu deflectometru cu pârghii conform instructiunilor tehnice
departamentale - indicativ CD 31-94.
Masuratorile cu deflectometrul se vor efectua in profile transversale amplasate la max. 20 m unul dupa altul in trei
puncte (dreapta, ax, stânga) de pe ampriza variantelor de drum nou. Pentru portiunile unde se executa banda a 3-
a se va face o verificare din 20 in 20 m.
La nivelul terenului de fundatie se considera realizata capacitatea portanta necesara daca deformatia elastica
corespunzatoare vehiculului etalon se incadreaza in valorile din tabelul 9, admitându-se depasiri in cel mult 10%
dinpunctele masurate. Valorile admisibile ale deformatiei la nivelul terenului de fundatie in functie de tipul
pamântului de fundatie sunt conform tabelului 9.
Verificarea gradului de compactare a terasamentului de fundatii se va face in corelatie cu masuratorile cu
deflectometrul in punctele in care rezultatele acestora atesta valori de capacitate portanta scazuta.
Verificarea calitatii si starii pamântului
Verificarea calitatii pamântului consta in determinarea principalelor caracteristici ale pamântului conform tabelului 2.
In cazul probelor extrase din gropile de imprumut se va determina si densitatea in starea uscata.
Verificarea grosimii straturilor asternute
Grosimea fiecarui strat de pamânt asternut la executarea rambleului va fi verificata, ea trebuie sa corespunda
grosimii stabilite pe sectorul experimental pentru tipul de pamânt respectiv si utilajele folosite la compactare.
Verificarea gradului de compactare
Determinarile pentru verificarea gradului de compactare se fac pentru fiecare strat de pamânt pus in opera.
In cazul pamânturilor coezive se vor preleva câte 3 probe de la suprafata, mijlocul si de la baza stratului când
acesta are grosimi mai mari de 25 cm si numai de la suprafata si baza stratului când grosimea este mai mica de 25
cm. In cazul pamânturilor necoezitive se va preleva o singura proba din fiecare punct care trebuie sa aiba un volum
de min. 1000 cm3.
Verificarea gradului de compactare se face prin compararea densitatii in stare uscata a acestor probe cu densitate
in stare uscata maxima stabilita prin incercarea Proctor STAS 1913/13-83.
Verificarea privind gradul de compactare realizat se va face in minimum trei puncte repartizate stânga, ax, dreapta,
in sectiuni diferite pentru fiecare sector de 250 m lungime.
. In cazul când valorile obtinute nu sunt corespunzatore celor prevazute in tabelul 5 se va dispune fie continuarea
compactarii, fie scarificarea si recompactarea stratului respectiv.
Nu se va trece la executia stratului urmator atât timp cât rezultatele verificarilor efectuate nu confirma realizarea
gradului de compactare prescris, compactarea ulterioara a stratului nefiind posibila.
Portiunile slab compactate pot fi depistate prin metode expeditive cu penetrometrul sau cu deflectometrul cu
pârghie.
Controlul caracteristicilor platformei drumului
Controlul caracteristicilor platformei drumului se face dupa terminarea executiei terasamentelor si consta in
verificarea topografica a nivelmentului si determinarea deformabilitatii cu ajutorul deflectometrului cu pârghie la
nivelul platformei drumului.
Tolerantele de nivelment impuse pentru nivelarea platformei suport sunt +/- 0,05 m fata de prevederile
proiectului.In ce priveste suprafatarea platformei sinivelarea taluzelor tolerantele sunt cele aratate in art.12 si 14 in
prezentul caiet de sarci▪ ni▪ .Controlul topografic al nivelmentului va fi facut pe profile din proiect.
Deformabilitatea platformei drumului este stabilita prin masuratori cu deflectometrul cu pârghie.
La nivelul terenului natural sub rambleu, la nivelul patului drumului si la nivelul superior al terasamentelor sub
stratul de forma se considera realizata capacitatea portanta necesara daca deformatia elastica corespunzatoare
sub sarcina osiei etalon de 91kN are valori mai mici decât cea admisa conform tabel 9.
 Tipul de pamânt conform STAS 1243 - 88 Valoarea admisibila a deformatiei elastice 1/100 mm

Nisip prafos, nisip argilos 350

Praf nisipos, praf argilos nisipos, praf argilos, praf 400
Argila prafoasa, argila nisipoasa, argila prafoasa 450
nisipoasa, argila

Atunci când masurarea deformatiei elastice nu este posibila, cu aprobarea Inginerului, se pot utiliza alte metode de
determinare a capacitatii portante standardizate sau agrementate. In cazul utilizarii metodelor de determinare a
deformatiei relative sub placa (STAS 2914/4-89) frecventa incercarilor va fi de 3 incercari pe sectiuni de drum de
maximum 250 m.

RECEPTIA LUCRARII

Lucrarile de terasamente vor fi supuse unor receptii pe parcursul executiei (receptii pe faze de excutie) unei receptii
preliminare si unei receptii finale.

RECEPTIA PE FAZE DE EXECUTIE

In cadrul receptiei pe faze (de lucrari ascunse) se va verifica daca partea de lucrari ce se receptioneaza s-a
executat conform proiectului si atesta conditiile impuse de documentatii si de prezentul caiet de sarcini.
In urma verificarilor se incheie proces verbal de receptie pe faze, in care se confirma posibilitatea trecerii executiei
la faza imediat urmatoare.
Receptia pe faze se efectueaza de catre "Inginer" si Antreprenor, iar documentul ce se incheie ca urmare a
receptiei sa poarte ambele semnaturi.
Receptia pe faze se va face in mod obligatoriu la urmatoarele momente ale lucrarii:
− trasarea si sablonarea lucrarii
− decaparea stratului vegetal si terminarea lucrarilor pregatitoare terenului de fundatie
− in cazul rambleelor pentru fiecare metru din inaltimea de umplutura si la realizarea umpluturii sub cota
stratului de forma
− in cazul sapaturilor la cota finala a sapaturii.
Registrul de procese verbale de lucrari ascunse se va pune la dispozitia organelor de control, cât si a comisiei de
receptie preliminara sau finala.

RECEPTIA LA TERMINAREA LUCRARILOR

La terminarea lucrarilor de terasamente sau a unei parti din aceasta se va proceda la efectuarea receptiei
preliminare a lucrarilor, verificându-se:
− concordanta lucrarilor cu prevederile prezentului caiet de sarcini si a proiectului de executie
− natura pamântului din corpul drumului
− concordanta gradului de compactare realizat cu prevederile caietului de sarcini 19.2. Lucrarile nu se vor
receptiona daca:
− nu sunt realizate cotele si dimensiunile prevazute in proiect
− nu este realizat gradul de compactare la nivelul patului drumului cât si pe fiecare strat in parte (atestate de
procesele verbale de receptie pe faze)
− lucrarile de scurgerea apelor sunt necorespunzatoare
− nu s-au respectat pantele transversale si suprafatarea platformei
− se observa fenomene de instabilitate, inceputuri de crapaturi in corpul terasamentelor, ravinari ale
taluzelor, etc.
− nu este asigurata capacitatea portanta la nivelul patului drumului. Defectiunile se vor consemna si se va
stabili modul si termenul de remediere.

RECEPTIA FINALA
La receptia finala a lucrarii se va consemna si modul in care s-au comportat terasamentele in perioada de garantie
si daca au fost intretinute corespunzator.

TEHNOLOGIA PRIVIND EXECUTIA STRATURILOR DE FORMA

OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE

1. Prezenta tehnologie stabileste conditiile tehnice generale de calitate, pe care trebuie sa le
indeplineasca straturile de forma din alcatuirea complexelor rutiere, situate la partea superioara a terasamentelor
drumurilor publice.
2. Tehnologia se aplica la constructia si modernizarea drumurilor publice si la constructia drumurilor de
exploatare cu trafic greu si foartegreu.
3 . Straturile de forma care fac obiectul prezentului caiet de sarcini sunt realizate din:
a. materiale necoezive:
- pamanturi necoezive;
- Impietruiri existente sau suprafete de teren cu pietris in grosime de minimum 10 cm;
b.materiale coezive:
- pamanturi coezive stabilizate mecanic (STAS 8840);
pamanturi coezive tratate cu var;
pamanturi coezive stabilizate cu zgura granulata si var;
- pamanturi coezive stabilizate cu var-ciment
Cand terasamentele sunt realizate din pamanturi necoezive (deseuri de cariera, material pietros de balastiera -
refuz de ciur), straturile de forma vor fi alcatuite de regula din aceste materiale.
Straturile de forma din pamanturi coezive stabilizate mecanic sau tratate cu var se vor utiliza la terasamentele din
pamanturi coezive.
Stratul de forma din pamanturi coezive stabilizate cu zgura si cu var sau cu var-ciment se aplica de regula la
drumurile de clasa tehnica I si II.
Stratul de forma din impietruiri existente se aplica la modernizarile de drumuri existente, daca sunt indeplinite
conditiile de la punctul 3.2.

PREVEDERI GENERALE
Antreprenorul este obligat sa asigure adoptarea tuturor masurilor tehnologice si
organizatorice care sa conduca la respectarea stricta a prevederilor prezentei tehnologii.
. Antreprenorul va asigura prin laboratorul propriu sau al altor laboratoare autorizate, efectuarea tuturor fncercarilor
rezultate din aplicarea tehnologiei
De asemenea este obligat sa efectuze, la cererea Inginerului si alte verificari suplimentare fata de prevederile
prezentei tehnologii..
Antreprenorul este obligat sa tina evidenta zilnica a conditiilor de executie a straturilor de forma, a probelor
prelevate, a incercarilor efectuate si a rezultatelorobtinute.
In cazul in care se vor constata abateri de la prezentatehnologie Beneficiarul va dispune intreruperea executiei
lucrarilor si luarea masurilor care se impun.
La executia stratului de forma se va trece numai dupa ce se constata, tn urma verificarilor, ca sunt asigurate gradul
de compactare si capacitatea portanta a terasamentelor si ca lucrarile respective au fost receptionate pe faze de
executie.

ELEMENTE GEOMETRICE SI ABATERI LIMITA

Grosimea stratului de forma este cea prevazuta In proiect sau In caietul de sarcini speciale.
Impietruirea existenta poate alcatui stratul de forma, daca este pe toata latimea patului drumului si daca are
grosimea de min. 10 cm sau daca prin scarificare si reprofilare pe toata latimea patului drumului se obtine o
grosime minima de 10 cm.
Straturile de forma se prevad pe toata latimea terasamentelor.
Pantele in profil transversal, ale suprafetei straturilor de forma sunt aceleasi ca ale suprafetei imbracamintilor,
admitandu-se aceleasi tolerante ca ale acestora, cu respectarea punctului 3.5.
La drumuri cu mai mult de doua benzi de circulatie si la autostrazi, pantele in profil transversal trebuie sa fie de 3,5-
4%.
Suprafata straturilor de forma trebuie sa aiba pante transversale de 10-12% pe ultimii 80 cm pana la taluzurile
drumului, Tn vederea evacuarii rapide a apelor.
Declivitatile in profil longitudinal ale suprafetei straturilor de forma sunt aceleasi ca ale imbracamintilor sub care se
executa, prevazute In proiect.
Abaterile limita la latimea stratului de forma sunt de ± 0,05 m fata de axa si de ± 0,10 m la latimea intreaga; la
cotele de nivel ale proiectului tolerantele sunt tot de ± 0,05 m. Abaterile limita se admit in puncte izolate, care nu
sunt situate in acelasi profil transversal sau in profiluri consecutive

MATERIALE FOLOSITE
PAMANTURI
Pamanturile necoezive si coezive care se folosesc la realizarea straturilor de forma se clasifica si se identifica,
conform STAS 1243, in functie de compozitia granulometrica si de indicele de plasticitate, asa cum se indica in
tabelele 1 si 2.
in categoria pamanturilor coezive se mai cuprind si pamanturile macroporice, si anume:
• Loess cu fractiunea 0,01... 0,1 mm > 60% si greutate volumica de 12-16 KN/mc
• Pamant loessoid cu fractiunea 0,01... 0,1 mm < 60%.
Atat loessul cat si pamantul loessoid au in general aceleasi insusiri si caracteristici; acestea difera numai prin
compozitia granulometrica.
 . Pamanturi coezive si slab coezive Tabel 1
DENUMIREA CLASIFICA REA DUPA COMPOZITIA GRANULOMETRICA I.P.
PAMANTURILOR
Argila % Praf % 0,005...0,05m Nisip %
< 0,005 mm m 0,05...2 mm

2 3 4 5 6
Foarte coezive Argila groasa <60 variabil variabil >35
Argila 35...60 < decat argila < 30 25...35
Coezive Argila prafoasa 35...50 > decat argila < decat praf 15...35
Argila nisipoasa 30...60 < decat argila >30 15...35
Argila praf nisipoasa 30.35 > decat argila >30 15...25
Slab coezive Praf argilos 15...30 > decat nisip <30 10...25
Praf argilos nisipos 15...30 > decat nisip >30 5...20
Praf 0...15 > decat argila <30 5...15
Praf nisipos 0...15 > decat nisip >30 0...10
Nisip argilos 15...30 < decat nisip > decat praf 5...20
Nisip prafos 0...15 < decat nisip > decat praf 0...10

Pamantul loessoid difera de loess prin granulozitate, avand un continut mai mare de argila sau nisip.

Pamanturi necoezive Tabel 2

DENUMIRE PAMANT NECOEZIV Dimensiunea preponderenta a fragmentului solid - mm

Bolovanis 70...200
Pietris mare 20...70
Pietris mic 2...20
Nisip mare 0,5...2
Nisip mijlociu 0,25...0,5
Nisip fin 0,05...0,25

La realizarea straturilor de forma pot fi folosite si deseurile de cariera precum si materialele granulare
aluvionare.
Aceste materiale trebuie sa indeplineasca conditiile aratate in tabelul nr.3.
Tabel 3
DENUMIREA CARACTERISTICII VALOAREA LIMITA
Dimensiunea maxima a granulei 100 mm

Granulozitate continua
Rezistenta la sfaramare prin compresiune pe piatra sparta Tn stare
- min. 60%
Coeficient de calitate - min. 7
uscata
Coeficient de gelivitate max. 3%

Pamanturile coezive sau slab coezive folosite la realizarea straturilor de forma prin tratare cu var, stabilizare cu
zgura granulata si var sau prin stabilizare mecanica, trebuie sa nu contina materii organice in procent mai mare de
5%.
VAR
. Pentru tratare sau pentru stabilizare cu var se pot folosi urmatoarele tipuri de var: var nehidratat macinat, conform
STAS9310
var pentru constructs, tip CL 90 sau CL 80, conform SR ENV 459-1.
Conditiile de calitate pe care trebuie sa le indeplineasca aceste materiale, conform prevederilor standardelor
respective, sunt aratate Tn tabelul nr.4.
aa Transportul varului nehidratat macinat si a varului hidratat in pulbere se face cu vagoane cisterna sau cu
cisterne auto, iar transportul varului bulgari se face cu mijloace de transport acoperite, ferite de umezeala.
Depozitarea varului nehidratat macinat si a varului hidratat In pulbere se face Tn silozuri metalice, iar varul bulgari
se depoziteaza Tn spatii acoperite, ferit de umezeala, pe platforme curate.
aa Fiecare lot de livrare, indiferent de tipul varului, va fi insotit de un document de certificare a calitatii care se va
pastra Tn registrul de santier.
Tabel 4
CARACTERISTICI Var nestins, macinat Var pentru constructii Metoda de
Nestins, bulgari Stins, pulbere Tncercare
Tipuri de var
CL 90 CL 80 CL 90 CL 80 CL 90 CL 80
Oxid de calciu si magneziu (CaO + MgO) 90 80 90 80 90 80 SREN
totali, %, min. 196-2
Oxid de magneziu (MgO), %, max. <.10

ZGURA
Aprovizionarea zgurii granulate se va face astfel Incat procesul de executie a stratului de forma sa se desfasoare
faratntreruperi.
Se va solicita furnizorului ca fiecare lot de zgura granulata sa fie Tnsotit de un certificat de calitate care va atesta
conformitatea caracteristicilor chimice si fizice mentionate Tn tabelul 5 In conditiile SR 648. Certificatul de calitate
se va pastra tn dosarulsantierului.
Se interzice folosirea zgurei granulate aprovizionata pentru o campanie de lucru, intr-o alta campanie de lucru
viitoare.
Este indicat ca santierul sa fie aprovizionat de la o singura sursa. Daca Antreprenorul propune utilizarea zgurii din
mai multe surse, pentru aceasta solutie este necesara obtinerea aprobarii Inginerului si luarea masurilor necesare
pentru stabilirea de retete distincte pentru fiecare sursa in parte si pentru folosirea lor pe sectoare de drumdiferite.
Depozitarea zgurii granulate se va face in depozite deschise, separate de restul materialelor din depozitele vecine
pentru a evita amestecarea zgurii granulate cu altemateriale.
Zgura granulata va fi utilizata in ordinea aprovizionarii ei, in care scop se va evita la depozitare acoperirea zgurii
mai vechi existenta in depozit.
Scurgerea apelor de pe platforma depozitului trebuie sa fie asigurata in conditii optime pentru a preintampina
degradarea zgurii granulate.

CIMENT
La stabilizarea pamanturilor coezive cu var si ciment se vor utiliza lianti hidraulici rutieri, care trebuie sa
indeplineasca, conditiile prevazute in SR EN 13282.
Depozitarea liantilor hidraulici rutieri se va face in saci, in incaperi aerisite si ferite de umezeala sau in vrac in
silozuri inchise si ferite de umezeala.
Controlul calitatii liantilor hidraulici rutieri pe santier se va face in conformitate cu prevederile din tabelul 6.
APA
Apa utilizata la realizarea straturilor de forma poate sa provina din reteaua publica sau din alta sursa, dar in acest
caz trebuie sa indeplineasca conditiile prevazute in STAS 790.
In timpul utilizarii pe santier se va evita poluarea apei cu detergenti, materii organice, uleiuri, argile, etc.
CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR
Controlul calitatii materialelor inainte de punerea lor in opera se face in conformitate cu prevederile tabelului 6

Tabel 6
Material Actiunea, procedeul de FRECVENTA MINIMA Metode de
verificare sau caracteristicile ce se La aprovizionarea materialelor Inainte dedeterminare conform
verifica utilizare
Compozitia granulometrica In functie de heterogenitatea STAS 1913
pamantului tnsa eel putin o
Pamantu ri Indice de plasticitate incercare la 1000 mc STAS 1913/4
coezive Continutul de substante organice si Preliminar si la schimbarea sursei de STAS 1243
humus aprovizionare
Umiditate O proba peSTAS 191^1
schimb
Pamanturi Compozitia granulometrica o proba la fiecare lot aprovizionat SR EN 933-
1:2002/A1:2006

necoezive Rezistenta la sfaramare prin 0 proba pe fiecare furnizor SREN 1097-2:2010

compresiune pe piatra

EXECUTIA STRATULUI DE FORMA

PREGATIREA STRATULUI SUPORT

Executia stratului de forma va incepe numai dupa terminarea executiei terasamentului pe toata latimea platformei
drumului si receptionarea preliminara a acestora, conform prescriptiilor caietului de sarcini pentru terasamente.
Terasamentele in rambleu se vor executa si receptiona la cota patului minus grosimea stratului de forma cand
acesta este realizat din pamanturi necoezive, la cota patului cand stratul de forma este realizat, intr-o singura
repriza, din pamant coeziv stabilizat mecanic, cu var sau zgura granulata si var, sau la cota patului minus jumatate
din grosimea stratului de forma din pamant coeziv stabilizat, cand acesta se executa In doua reprize.
Straturile de forma se executa conform profilului transversal tip proiectat, pe toata latimea platormei latime a
rambleului. Suprafata fiecarui strat intermediar va fi plana cu inclinari de 3...5% spre exterior, iar suprafata patului
la drumurile de clasa tehnica III - V va avea aceeasi inclinare transversala ca si imbracamintea drumului. Pentru
clasele tehnice I si II inclinarea transversala a patului drumului va fi de 3,5...4,0%.
Grosimea straturilor din care se realizeaza stratul de forma se alege in functie de mijlocul de compactare, astfel
incat sa se asigure gradul de compactare prescris pe toata grosimea lui.
In functie de grosimea prevazuta pentru stratul de forma si de grosimea optima de compactare, stratul de forma se
realizeaza intr-o repriza sau in doua reprize de lucru.
In cazul debleelor, sapaturile pentru realizarea stratului de forma se vor executa pe tronsoane limitate,
imediat Tnainte de executia acestuia, luandu-se masuri pentru a se evita acumularea apei pe suprafata patului.
Materialul se asterne la profil si se adauga apa necesara realizarii umiditatii optime de compactare.
Stratul asternut trebuie compactat pana la realizarea unui grad de compactare de min. 98% din densitatea tn stare
uscata maxima, determinata prin incercarea Proctor modificata, conform STAS 1913/13, in cel putin 95% din
punctele de masurare si de min. 95% in toate punctele de masurare.
La lucrari importante, inainte de inceperea lucrarilor de executie a stratului de forma se va realiza 0 planse de
incercare pe un tronson experimental lung de min. 30 m si pe toata latimea platformei, prin care se vorstabili:
* grosimea optima de compactare
• umiditatea optima de compactare
* componenta atelierului de compactare
• numarul optim de treceri si intensitatea de compactare (Q./S), care sa conduca la obtinerea
gradului de compactare mentionat
Rezultatele incercarilor, consemnate in registrul de santier si aprobate de Inginer se vor respecta intocmai la
executia lucrarilor.
Stratul de forma se lasa in circulatie pe o perioada de min. 7 zile dupa care eventualele denivelari sunt
remediate (prin completarea cu material sau indepartare de material, umectare si recompactare).

RECEPTIA LUCRARILOR

RECEPTIA PE FAZE DE EXECUTIE

Receptia pe faza a stratului de forma se efectueaza atunci cand toate lucrarile prevazute in documentatie sunt
complet terminate si toate verificarile sunt efectuate in conformitate cu prevederile art.3, 9,10 si 17.
Comisia de receptie examineaza lucrarile si verifica Indeplinirea conditiilor de executie si calitatile impuse de
proiect si caietul de sarcini, precum si constatarile consemnate pe parcursul executiei de catre organele de control.
In urma acestei receptii se incheie "Proces verbal de receptie pe faza" in care sunt specificate remedierile care
sunt necesare, termenul de executie a acestora si eventualele recomandari cu privire la modul de continuare a
lucrarilor.
RECEPTIA PRELIMINARA LA TERMINAREA LUCRARILOR
Receptia preliminarA a stratului de forma se face odata cu receptia preliminara a intregii lucrari conform normelor
legale in vigoare.
Comisia de receptie va examina lucrarile fata de prevederile documentatiei tehnice aprobate, fata de documentatia
de control si procesele verbale de receptie pe faze, intocmite in timpul executiei lucrarilor.
RECEPTIA FINALA
Receptia finala a stratului de forma se face odata cu imbracamintea, dupa expirarea perioadei de verificare a
comportarii acesteia.
Receptia finala se va face conform prescriptiilor legale in vigoare.

TEHNOLOGIA PRIVIND LUCRARILE DE BETOANE

Betonul va fi proiectat să reziste eroziunii apei si atacului chimic din din compozitia solului cu care va intra în
contact. Codurile recunoscute internaţional care vor face dovada unei proiectari adecvate, vor fi trimise Inginerului.

Conditii tehnice
Clasele betoanele utilizate în elementele noi vor fi cele prevăzute în proiect.
În starea proaspătă, betoanele vor îndeplini la locul de punere în opera, următoarele condiţii:
Consistenta va corespunde clasei de tasare S3 (tasare de la 100-150 mm);
Temperatura maximă va fi de +25ºC.
Compoziţia betonului:
Parametrii compoziţiei betonului – conform NE.012/1-2007.
Prepararea betonului:
- Staţia de betoane trebuie să fie atestată conform prevederilor codului NE 012/1-2007; executantul fiind obligat să
ia măsuri in vederea realizarii acestui scop.
- Dozarea materialelor componente ale betonului se va face gravimetric, admiţându-se următoarele abateri:
Ciment :  2%
agregate:  3%
apa:  1%
aditivi:  5%
Se va verifica cel puţin de 2 ori pe săptămână şi ori de câte ori se consideră necesar funcţionarea corectă a
mijloacelor de dozare, folosindu-se greutăţi eşalonate cel puţin până la 200 kg.
Dozarea aditivilor se face cu dozarea corespunzătoare, care să permită o măsurare cât mai exactă a cantităţii de
soluţie de aditiv stabilită prin reţeta betonului. Antreprenorul trebuie să ia toate măsurile necesare pentru
prepararea şi dozarea corespunzătoare a aditivilor, ţinând seama ca abateri mai mari în plus sau în minus decât
cele prevăzute, pot influenţa nefavorabil calitatea betonului.
Ordinea de introducere a materialelor componente în betonieră va fi următoarea: agregate, ciment, apă şi la urmă
aditivul .
Durata de malaxare a unei şarje va fi de minim 1 minut/ m3 sau de 5 min pentru o cantitate mai mică de 5 m3.
Executantul va stabili caracteristicile betonului proaspăt la preparare, cu un ecart care să ţină seama de evoluţia
acestora în funcţie de durata de transport, timpul de punere în operă şi condiţiile de mediu, astfel încât la punerea
în lucrare să aibă consistenta prevăzuta in proiect si sa nu depăşească temperatura maxima
de +25º C.

Condiţii de preparare pe timp friguros

În perioada de timp friguros, Antreprenorul trebuie să ia măsurile necesare preparării betonului peste temperatura
minimă prevăzută.
Aceste măsuri vor cuprinde: îndepărtarea gheţii şi a bulgărilor de agregate îngheţate, acoperirea agregatelor cu
prelate în încălzirea lor cu abur sau aer suflat prin registre de ţevi, utilizarea apei calde etc. Agregatele nu vor fi
încălzite la temperatură mai mare de 60ºC.
Dacă la prepararea betoanelor se utilizează apă care are temperatură mai mare de 40ºC, se va evita contractul
direct al apei cu cimentul.
În acest caz se va amesteca mai întâi apa cu agregatele şi numai după ce temperatura amestecului a scăzut sub
40ºC, se va adăuga şi cimentul.

Condiţii de preparare pe timp călduros

În perioada de timp călduros, se vor lua măsurile necesare producerii betonului sub temperatura maximă admisă.
Aceste măsuri vor cuprinde: stropirea depozitelor de agregate cu apă rece, protecţia depozitelor de agregate şi a
rezervoarelor de apă împotriva acţiunii directe a razelor solare şi a vânturilor calde şi uscate, folosirea apei reci la
prepararea betoanelor, betonarea la ore cu temperaturi mai scăzute ale zilei sau noaptea.

Transportul betonului
Transportul betonului de la staţia de betoane la locul de punere în lucrare se va face cu autoagitatoare sau
basculante cu benă etanşă. Transportul local al betonului se va face cu pompe de beton, bene, jgheaburi, skipuri,
tomberoane etc.
Fiecare transport de beton va fi însoţit de un bon de transport în care vor fi menţionate cel puţin următoarele date:
-numărul bonului şi data întocmirii;
-betoniera la care s-a preparat betonul;
-tipul de beton şi volumul (mc.);
-destinaţia betonului;
-ora plecării din staţie;
-ora sosirii în şantier;
-ora începerii şi terminării descărcării.
Datele referitoare la staţia de betoane vor fi completate de şeful staţiei iar datele din şantier de conducătorul
lucrării. Bonul de transport se va întocmi în dublu exemplar, din care unul rămâne în şantier şi celălalt se întoarce
la staţia de betoane.
Durata de transport, care se consideră din momentul începerii încărcării şi până la terminarea descărcării în
mijlocul de transport, nu va depăşi:
-45 minute când temperatura mediului este mai mare de 30ºC;
-60 minute când temperatura mediului este cuprinsă între 15º - 30ºC;
-90 minute când temperatura mediului este mai mică de 15ºC.
Se vor lua măsuri ca în timpul transportului să nu se altereze calitatea betonului (pierderi de lapte de ciment sau
segregări, în cazul transportului cu basculante, adăugări de apă, în cazul transportului betonului cu auto-
agitatoare).

Prevederi generale aplicabile lucrărilor de beton armat

Pentru realizarea în condiţii corespunzătoare de calitate a lucrărilor, cumulativ cu prevederile Normativelor NE
012/1-2007 şi NE 012/2-2010, trebuie îndeplinite condiţiile tehnice înscrise în prezenta specificatie tehnica.
Fazele procesului de execuţie a lucrărilor de beton şi beton armat constituie, în majoritate, lucrări care devin
ascunse, astfel încât verificarea calităţii acestora trebuie să fie consemnată în procese verbale de recepţie
calitativă.
Nu se admite trecerea la o nouă fază de execuţie înainte de încheierea procesului verbal referitor la faza
precedentă dacă aceasta urmează să devină o lucrare ascunsă.
În procesele verbale se vor preciza concret verificările efectuate, constatările rezultate şi dacă se admite trecerea
la faza de execuţie următoare.
Este obligatorie încheierea de procese verbale în următoarele faze de execuţie:
-la terminarea executării cofrajelor;
-la terminarea montării armăturilor;
-înainte de începerea betonării;
-în cursul betonării;
-la decofrare.
Abaterile limită admisibile sunt:
-pentru cofraje
-lungimi  10 mm;
-dimensiuni secţiuni  3 mm;
-înclinare faţă de verticală  2 mm/m şi 10 mm total.
-pentru armături
-distanţa între armături  5 mm;
-grosime strat acoperire  3 mm.
Lungimi armături (totale sau parţiale) exprimate astfel:
-pentru bare mai scurte de 1 m 5 mm;
-pentru bare între 1 şi 10 m 20 mm.
-pentru dimensiunile elementelor după decofrare:
-dimensiuni  15 mm
-înclinarea suprafeţelor faţă de verticală parţială  3 mm/m
-înclinarea suprafeţelor faţă de verticală totală  5 mm
-înclinarea suprafeţelor faţă de orizontală parţială  5 mm/m
-înclinarea suprafeţelor faţă de orizontală totală  10 mm
Prevederi specifice realizării elementelor din beton armat şi a materialelor componente
Capitolul cuprinde prevederi referitoare la:
-condiţii tehnice de calitate pentru betoane şi materiale componente ale acestora;
-compoziţia betoanelor;
-condiţii de preparare, transport, punere în operă şi tratare ulterioară a betoanelor;
-metodologia de verificare a calităţii betoanelor şi materialelor componente,
-condiţii tehnice şi controlul calităţii pentru cofraje şi armături.
Betoanele utilizate se vor produce şi se vor livra de către staţiile de betoane care funcţionează pe baza
certificatelor de atestare.
Reţetele se vor stabili, corecta şi definitiva în funcţie de rezultatul încercărilor preliminare de laborator privind:
-umiditatea agregatelor;
-granulozitatea sorturilor;
-densitatea aparentă a betonului proaspăt;
Compoziţia de beton adoptată va fi permanent corectată în privinţa cantităţi de apă, în funcţie de umiditatea
agregatelor, astfel încât să se respecte raportul A/C prescris de normativul NE 012/1-2007. Lucrabilitatea betonului
proaspăt va fi verificată atât la staţia de betoane cât şi la locul de punere în operă.

Turnarea betonului
Betonarea elementelor construcţiei se va face pe baza proiectelor de execuţie, a ordinei şi tehnologiei de execuţie
adoptată de executant şi a prevederilor prezentei specificatii tehnice. Se vor respecta regulile de betonare din Cod
NE 012/2-2010.
Înainte de a începe betonarea oricărui element, se vor verifica:
-cotele de nivel şi starea de curăţenie a suprafeţei cofrajelor sau a betonului turnat în faza anterioară;
-corespondenţa cotelor cofrajelor atât în plan cât şi de nivel cu cele din proiect, verticalitatea cofrajelor, existenţa
măsurilor pentru menţinerea formei, asigurarea etanşeităţii şi fixarea cofrajelor cu elemente de susţinere;
-rezistenţa şi stabilitatea elementelor de susţinere, corecta rezemare şi fixare a susţinerilor, existenţa penelor şi a
altor dispozitive de decofrare etc.;
-dispunerea corectă a armăturilor şi corespondenţa diametrelor şi numărul lor cu cele din proiect, solidarizarea -
armăturilor între ele, existenţa în număr suficient a distanţierilor etc.;
-funcţionarea corectă a mijloacelor de preparare, transport şi punere în operă a betonului;
-etanşeitatea cofrajelor, pentru a nu se produce scurgerea laptelui de ciment;
-existenţa materialelor de protecţie a betonului în stare proaspătă;
-existenţa utilajelor necesare pentru vibrare;
-asigurarea condiţiilor tehnico-organizatorice pe toate fazele procesului de preparare, transport, punere în operă şi
tratare ulterioară a betonului, astfel încât să fie respectate prevederile referitoare la beton şi betoane.
Dacă se constată nepotriviri faţă de proiect sau se apreciază că nu sunt asigurate toate condiţiile necesare
începerii betonării, se vor lua măsurile corespunzătoare.
În urma efectuării verificărilor menţionate mai sus şi a celor prevăzute în alte documente, se va completa “Procesul
verbal de inspecţie la punct fix pentru verificarea condiţiilor prealabile betonării”.
Betonarea va fi condusă nemijlocit de şeful lucrării. Acesta va fi permanent la locul de turnare şi va supraveghea
desfăşurarea acţiunii, luând măsuri operative de remediere a oricăror deficiente constatate, deficienţele şi măsurile
adoptate fiind consemnate în “Procesul verbal de betonare” al elementelor ce se toarnă.
Betonul trebuie pus în lucrare în timp cât mai scurt posibil, după aducerea la locul de turnare, punerea lui în operă
făcându-se fără întreruperi între rosturile de turnare prevăzute în proiect.
Turnarea betonului se va face în straturi orizontale, pe cât posibil uniforme, cu grosimea de max. 30 cm. Înălţimea
de cădere liberă a betonului nu va fi mai mare de 1 m când se toarnă cu pompa şi 1,5 m când se toarnă cu alte
mijloace.
Durata maximă de timp admisă între turnarea a două straturi succesive se va aprecia în funcţie de compoziţia
betonului, condiţiile de mediu şi dimensiunile elementului, astfel încât să existe garanţia ca stratul nou de beton
turnat poate fi vibrat împreună cu stratul turnat anterior. Dacă Antreprenorul consideră că, din diferite motive, nu
poate asigura turnarea straturilor de beton în timpul necesar asigurării continuităţii elementelor, atunci la
prepararea betoanelor, pe lângă aditivul de bază, se va folosi şi aditiv întârzietor (hexametafosfat de sodiu).
Dacă totuşi betonul din stratul turnat anterior s-a întărit sau dacă din motive de forţă majoră, continuarea betonării
este imposibilă, suprafaţa betonului se va considera rost de turnare şi va fi tratată în consecinţă: se va curăţa
betonul necompactat, laptele de ciment, se va crea o suprafaţă rugoasă care înainte de reluarea betonării va fi bine
suflată cu aer comprimat şi spălată.
La turnarea betonului se vor respecta prevederile NE 012/2-2010 şi se va urmări următoarele aspecte:
-betonul adus la locul de punere în operă va fi de calitate corespunzătoare (se încadrează în limitele de lucrabilitate
admise şi nu prezintă segregări);
-betonul trebuie să fie răspândit uniform în straturi orizontale;
-se va urmări umplerea completă cu beton a secţiuni;
-se va urmări menţinerea poziţiei iniţiale a cofrajelor;
La turnarea betonului se va urmări cu atenţie înglobarea completă a armăturilor în beton şi realizarea corectă a
grosimii stratului de acoperire. În zonele cu armături dese (noduri de cadru), umplerea completă cu beton şi
compactarea acestora se va face cu deosebită grijă, iar acolo unde este cazul se vor crea posibilităţi de acces
lateral a betonului proaspăt prin spaţii care să permită şi pătrunderea vibratorului sau a vergelelor metalice pentru
îndesarea betonului.
Se va evita deformarea sau deplasarea armăturilor faţă de poziţia prevăzută în proiect; se interzice circulaţia
muncitorilor direct pe armături.
Antreprenorul va lua măsuri privind:
-instruirea personalului în ceea ce priveşte tehnica vibrării şi importanţa executării corecte şi cu conştiinciozitate a
acestei operaţii;
-dotarea muncitorilor instruiţi în acest sens cu vibratoare corespunzătoare şi în număr suficient.
-timpul optim de vibrare şi grosimea stratului de beton se va stabili prin determinări de probă efectuate în operă la
prima şarjă de beton ce se compactează.
La vibrarea betonului se vor respecta următoarele reguli:
-vibratorul se va introduce cât mai vertical, pătrunzând în stratul inferior pe adâncime de cca. 10 … 15 cm;
-scoaterea vibratorului se va face cât mai lent pentru a se evita formarea de goluri în punctele de extragere;
-durata de vibrare optimă din punct de vedere tehnico-economic se situează între 5 … 20 min. în funcţie de
lucrabilitatea betonului, dimensiunile elementului şi gradul de armare, precum şi tipul de vibrator utilizat.
Semnele după care se recunoaşte ca vibrarea s-a terminat sunt următoarele:
-betonul nu se mai tasează;
-suprafaţa betonului devine orizontală şi uşor lucioasă;
-încetează apariţia bulelor de aer la suprafaţa betonului şi se reduce diametrul lor;
-apare lapte de ciment sau apă la îmbinările cofrajelor.

Betonul preparat in staţie

Acolo unde betonul urmează să fie obţinut de la un furnizor de beton, Antreprenorul va obţine acordul Inginerului
asupra sursei şi va aduce argumenta in mod justificat că statia de betoane este capabilă să producă beton la
standardele cerute.
Buletinul de livrare necesar pentru fiecare încărcătură de beton gata amestecat va detalia:
-clasa sau descrierea betonului;
-lucrabilitatea specificată;
-conţinutul minim de ciment;
-procentul maxim de apă/ciment;
-cantitatea de beton în metri cubi;
-ora la care a fost produs;
-tipul şi mărimea maximă nominală a agregatelor;
-tipul sau denumirea şi proporţia oricărui adaus;
-conţinutul real de ciment şi procentajul oricăror PFA sau Ggbs incluse;
-locaţia betonului în lucrări.
Toate buletinele de livrare vor fi păstrate la şantier şi vor fi făcute disponibile pentru inspectare de către Inginer.
Cerinţele pentru materiale şi calitatea forţei de muncă specificate aici, inclusiv toate eşantionările, testele şi
rezultatele, se vor aplica în mod egal atât betonului amestecat la şantier cât şi betonului adus de la o statie de
betoane.
Nu se va adăuga apă in compozitia betonului dintr-o betonieră decât la fabrica de dozare a acestuia. Amestecul va
fi agitat încontinuu pe durata transportului. Transportul şi momentele plasării vor fi revizuite şi aplicate strict în
legătură cu circumstanţele distanţei şi riscului de întârzieri în trafic.
Adaosuri de beton
Programele pentru specificarea betonului sunt anexate la sfârşitului prezentului volum. Acestea vor fi completate
de către Antreprenor pentru orice element proiectat şi vor fi trimise Inginerului pentru aprobare înainte ca acesta să
depună o comandă pentru beton. Cele 4 tipuri de amestec sunt definite după cum urmează:
-Amestecul proiectat: Amestec pentru care cumpărătorul este responsabil cu specificarea performanţei cerute, iar
producătorul este responsabil cu selectarea proporţiilor amestecului pentru a produce performanţa specificată;
-Amestecul prescris: Amestec pentru care cumpărătorul specifică proporţiile materialelor constituente şi este
responsabil cu asigurarea ca aceste proporţii să producă beton cu performanţa cerută;
-Amestecul standard: amestecul selectat din lista restricţionată oferită în SR EN 206-1:2000 şi executat cu o gamă
restrictivă de materiale;
-Amestecul proiectat: Amestec produs în conformitate cu specificaţiile oferite în SR EN 206-1:2000 şi care necesită
ca producătorul să menţină certificarea conformităţii produsului bazată pe testarea produsului şi supraveghere
cuplată cu acordul sistemului calitativ al producătorului conform cu EN ISO 9001.
In privinţa amestecurilor de beton proiectate de către Antreprenor, se vor lua măsuri potrivite împotriva riscului de
crăpare datorită contracţiei şi curgerii lente şi reactivităţi agregaţilor ce conţin alcali.
- cel puţin 4 săptămâni înainte ca lucrările în beton să fie propuse, Antreprenorul va trimite Inginerului, şi va obţine
acordul său înainte de începerea turnării betonului, următoarele informaţii:
-Natura şi sursa fiecărui material constituent;
-Sursa aprovizionării cu beton şi orice surse alternative ce pot fi folosite;
-Detalii asupra tuturor amestecurilor de beton, precum:
-marca betonului;
-proporţiile propuse sau cantitatea fiecărui constituent per metru cub de beton compactat;
-conţinutul de aer inclus, dacă este cazul;
-conţinuturile de clor, alcali reactivi şi sulfaţi;
-lucrabilitatea intenţionată.
Detalii asupra metodei generale de construcţie, timpii de lovire a cofrajului, metodele de turnare a betonului şi
mărimea şi succesiunea turnărilor de beton;

Amestecurile de probă
Dacă datele existente asupra materialelor şi proprietăţilor amestecurilor de beton nu sunt disponibile, se vor
efectua teste preliminare de laborator pentru a stabili ce amestecuri de materiale existente îndeplinesc
specificaţiile.
Acolo unde sunt necesare amestecuri de probă pe teren, se vor crea trei doze separate de beton, folosind
materiale tipice pentru sursa de aprovizionare propusă şi, acolo unde este cazul, în condiţii de lucru pentru
producţia la scară largă.
Lucrabilitea, conţinutul de aer şi densitatea fiecărei doze de testare vor fi stabilite, şi se vor face trei cuburi din
fiecare doza pentru testarea după 28 de zile. Rezistenţa medie la 28 de zile a celor trei amestecuri nu va fi mai
mică decât cea medie proiectată.

Adaosuri de beton ce conţin PFA

Raportul apă/ciment din amestecurile de beton ce conţin PFA (cenusi de combustibil pulverizate), nu va depăşi
0,50 pentru ca betonul proiectat să fie impermeabilsi va tine cont de lucrabilitatea ceruta a betonului. Cimentul
rezistent la sulfaţi nu va fi folosit în amestecurile ce conţin PFA.

Betonul ciclopian
Betonul ciclopian va conţine ciment obişnuit Portland şi agregate in mărimi de 20 mm în proporţie de 1:10 cu masa
acestuia.
Betonul va fi amestecat până ajunge la o culoare şi o consistenţă uniformă adaugand suficienta apa pentru a
acoperi toate agregatele, fără a crea lapte de ciment în exces.
Betonul nu va fi vibrat mecanic sau lucrat excesiv când este turnat.

Beton cu antrenare de aer

Acolo unde este necesar betonul cu antrenare de aer, acesta va avea un conţinut de aer mediu de 5%-7%, pe
volum de beton proaspăt, la momentul turnării, măsurat prin utilizarea unui aparat de măsurare a antrenării aerului.

Conţinutul de cloruri
Clorura de calciu sau adaosurile ce conţin clorură de calciu nu vor fi folosite în producerea betonului armat.
Conţinutul total de ioni de clor estimat, raportat la masa cimentului din betonul armat nu va depăşi următoarele
limite:

Beton din ciment Portland, sau combinaţii cu PFA. 0.3%

Beton fabricat cu ciment rezistent la sulfaţi. 0.2%
Beton uscat cu aburi şi beton precomprimat 0.1%

Dozarea şi amestecarea
Cimentul si agregatele vor fi dozate în greutate până la ±2% din masele dozelor ţintă. Apa şi adaosurile vor fi
dozate până la ±1% din volumele ţintă ale dozelor.
Amestecarea se va face cu o betonieră cu tamburul pe axa orizontală. Cantităţile dozelor vor fi între 30% şi 60%
din capacitatea nominală a betonierei.
Timpul de amestecare nu va fi mai mic de 2 minute şi va fi suficient pentru a produce un beton de culoare
uniformă.

Lucrabilitatea betonului
Lucrabilitatea betonului proaspăt va fi astfel încât betonul poate fi manevrat şi turnat fără segregare şi, după
compactare, el poate umple în întregime cofrajul şi poate înconjura toate armăturile şi ţevile.

Transportarea, turnarea şi compactarea

Betonul va fi transportat de la betonieră şi turnat în lucrări cât mai rapid posibil prin metode ce vor împiedica
segregarea sau pierderea oricăror ingrediente şi care vor păstra lucrabilitatea cerută. Va fi depozitat cât mai
aproape posibil de poziţia sa finală şi întregul echipament pentru transportul betonului va fi păstrat curat.
Betonul va fi compactat minuţios în poziţia sa finală într-un interval de 30 de minute de la descărcarea din
betonieră, cu excepţia cazului în care este transportat în agitatori fabricaţi special ce funcţionează continuu.
Instalaţia folosită pentru compactare va opera în mod continuu pe durata turnării fiecărei doze de beton până când
eliberarea de aer a încetat şi într-o manieră care nu permite segregarea ingredientelor.
Ori de câte ori este nevoie de aplicarea externă a vibraţiilor, proiectul cofrajului şi dispunerea vibratoarelor trebuie
să fie astfel încât să asigure compactarea eficientă şi să evite deteriorări ale suprafeţei.
Turnarea nu va începe până nu au fost aprobate fixarea şi poziţionarea armăturilor şi a elementelor ce urmează a fi
înglobate precum şi condiţiile suprafeţelor sau cofrajelor.
Betonul va fi transportat prin mijloace care împiedică contaminarea (cu praf, ploaie etc.), şi va fi transportat şi turnat
fără întârziere.
Betonul va fi turnat direct în poziţia sa finală, fără deplasarea armăturii, elementelor încastrate şi cofrajului.
Vibraţiile nu vor fi aplicate direct sau indirect betonului după ce a avut loc priza iniţială, şi nici nu vor fi folosite
pentru a face betonul să curgă în cofraj.
Turnarea între rosturile construcţiei, în fiecare secţiune de lucru va fi continuă. Dacă turnarea betonului este
întârziată cu mai mult de 30 de minute datorită unor defectiuni, Antreprenorul va monta puncte de oprire verticale şi
va forma un rost al construcţiei sau va înlătura betonul deja turnat şi va reporni turnarea după repararea defecţiunii.
Turnarea nu va avea loc în timpul furtunilor, ploilor torenţiale sau ninsorii. Dacă este probabilă apariţia unei astfel
condiţii, Antreprenorul va asigura protecţie materialelor, instalaţiei şi cofrajelor, pentru ca lucrările să poată
continua. Dacă vântul puternic persistă, se va asigura protecţie împotriva ploii şi prafului.
Se va turna betonul treptat şi va evita deformarea cofrajului.

Turnarea betonului la temperaturi mici

În condiţiile în care temperatura aerului este mai mică sau egală cu +5º C sau există probabilitatea ca în interval de
24 ore să scadă sub această limită, se recomandă ca temperatura betonului să fie în jurul valorii maxime prescrise,
luându-se măsurile necesare pentru curăţirea suprafeţei de betonare de zăpadă şi gheaţă.
Este interzisă folosirea clorurii de calciu ca agent de dezgheţare.
Dacă temperatura suprafeţei care urmează să fie acoperită cu beton este mai mică de +5º C, betonarea nu va
începe.
Betonarea la temperaturi medii de sub 8º C poate fi efectuată numai dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii:
Agregatele şi apa folosite în amestec vor fi ferite de zăpadă, gheaţă şi îngheţ. Dacă este necesar, se vor folosi
jeturi de abur pentru a dezgheţa grămezile de agregate;
Înainte de turnarea betonului, cofrajul, armătura şi orice suprafaţă cu care intră în contact betonul proaspăt, vor fi
ferite de zăpadă, gheaţă şi îngheţ;
Temperatura iniţială a betonului la momentul turnării va fi de cel puţin 10º C. Dacă este necesar, se vor folosi apă
şi agregate încălzite pentru a atinge această valoare;
Cea mai scăzută temperatură la suprafaţa betonului va fi menţinută la minim 5º C pentru o perioadă de preîntărire
de cel puţin 3 zile sau până când betonul atinge o rezistenţă de 5N/mm2. Se vor pune la dispoziţie pături izolatoare
sau acoperitoare încălzite pentru a obţine conformitatea cu această cerinţă;
Temperatura la suprafaţa betonului va fi măsurată folosind un aparat potrivit cu o precizie de 1º C. Temperatura
betonului pentru fiecare turnare va fi măsurată la intervale de timp regulate ce nu depăşesc 24 de ore.
Împrejmuirile încălzite vor fi ventilate în mod adecvat, iar jeturile de aer cald nu vor lovi direct betonul.
Antreprenorul va lua măsuri de precauţie pentru a minimaliza tensiunile termice datorită temperaturilor scăzute ale
aerului în vremea rece. La finalul perioadei de pre-întărire, betonul va fi lăsat să se răcească treptat. Scăderea
maximă a temperaturii suprafeţei în orice perioadă de 24 de ore nu va depăşi 11º C până când temperatura la
suprafaţă este în intervalul a 14º C din temperatura ambientală, moment în care se poate înlătura protecţia.

Turnarea betonului pe timp calduros

La turnarea betonului pe timp călduros, Antreprenorul va lua măsurile necesare respectării temperaturii maxime
admise şi protejării corespunzătoare a betonului împotriva efectuării evaporării rapide a apei din beton.
Tratarea betonului după turnare:
-În condiţii normale de temperatură
-Pentru a se asigura condiţii favorabile de întărire, betonul va fi menţinut permanent umed timp de minimum 7 zile,
fie printr-o stropire permanentă, fie prin acoperirea betonului cu prelate, rogojini, pânză de sac etc. menţinute
permanent umede. În perioada de timp călduros tratarea betonului se va face pe o perioadă de minim 14 zile de la
turnare.
În condiţii de timp friguros
Măsurile de protecţie pe timp friguros se vor lua când temperatura mediului ambiant (măsurată la ora 8 dimineaţa)
este mai mică de +50C.
Protecţia betonului va asigura pe lângă condiţii normale de întărire şi:
-o rezistenţă de minim 50 daN/cmp suficientă pentru a evita deteriorarea prin acţiunea îngheţului şi dezgheţului;
-evitarea de fisuri cauzate de contractare prin răcirea bruscă a stratului superficial de beton.
Protecţia betonului pe feţele libere se va face cu rogojini sau alt material termoizolant aplicat peste o folie de
polietilenă. Înlăturarea protecţiei şi decofrarea se va face progresiv în funcţie de regimul de temperatură măsurat,
înlăturarea completă făcându-se numai atunci când diferenţa de temperatură dintre suprafaţa betonului şi aer este
mai mică de 110C.
Se atrage atenţia cu privire la prevederile standardelor şi normativelor naţionale aplicabile, în vigoare. Metodele
Antreprenorului se vor conforma la recomandările conţinute în acel document, cu modificările şi completările
următoare. Se va avea grija să prevină fisurarea sau crăparea betonului în condiţii de temperaturi ridicate.
Se va acorda o atenţie specială cerinţelor specificate în cele ce urmează cu privire la întărire. Cofrajul va fi ferit de
expunerea directă în soare atât înainte de turnarea betonului, cât şi în timpul dispunerii lui.
Antreprenorul va lua măsurile corespunzătoare pentru a se asigura ca armătura, atat cea interioară şi cea care iese
în afara secţiunii ce va fi betonată, este menţinută la cea mai scăzută temperatură practicabilă.
Dacă este necesar, se va răci agregatele şi apa de amestec prin metodele aprobate de Inginer.
Acolo unde este cazul, se va proiecta, instala şi opera un sistem de răcire prin care apa de răcire este pompată
printr-un sistem de conducte pentru a se scădea temperatura hidratării în timpul betonării.
Propunerile pentru un asemenea sistem de răcire vor fi înaintate spre aprobare Inginerului, cu mult înainte de
executarea operaţiunilor de betonare.

Turnarea betonului pe vreme nefavorabilă

Betonarea nu va fi permisă în timpul ploilor torenţiale, când temperatura aerului scade sub 2°C, sau când
temperatura betonului depăşeşte 32°C.
Atunci când temperatura aerului depăşeşte 25°C, betonarea va fi permisă numai după ce sunt luate măsuri de
precauţie speciale, aprobate de Inginer, cu scopul de a se preveni întărirea timpurie a betonului, ca de exemplu
scăderea temperaturii apei ce va fi utilizată în amestec sau printr-un sistem de răcire, menţinerea permanentă a
agregatelor şi cofrajelor pulverizate cu apă şi construcţia unor parasolare pentru zona de lucru.

Temperatura betonului
Temperatura materialelor în orice doză de beton la punctul şi momentul livrării către lucrare, nu va depăşi cu 6º C
temperatura dominantă la umbră.
Acolo unde exista probabilitatea ca temperatura betonului proaspăt turnat să depăşească 32º C, betonarea nu va fi
permisă decât dacă sunt luate măsuri pentru a ţine temperatura sub acel nivel. Aceste măsuri pot include, dar nu
sunt limitate la, următoarele:
-răcirea apei amestecate;
-acoperirea materialelor;
-stropirea agregatelor cu apă;

Tratarea betonului dupa turnare

In timpul perioadei de tratare, se vor lua măsuri pentru prevenirea pierderii de umiditate şi pentru a minimaliza
tensiunile termice cauzate de diferenţa de temperatură dintre suprafaţa betonului şi miezul masei betonului precum
si pentru a susţine hidratarea susţinută a betonului. Se atrage atenţia asupra necesităţii unei tratări riguroase şi
continue, mai ales în cazul betonului ce conţine PFA si ZGCT.
Se va pregăti şi trimite propuneri detaliate de metode pentru întărirea betonului şi păstrarea unui regim de
întreţinere. Betonul va fi tratat cu apă sau cu o membrană pe bază de apă pentru o perioadă minimă de 7 zile.
Propunerile de metode vor fi supuse aprobării de către Inginer , iar cele aprobate vor fi aplicate riguros.
Pentru membranele de întreţinere pe bază de apă: pulverizările vor fi aplicate în termen de o oră de la decofrare şi
vor fi de tipul aprobat de Inginer. Aplicarea va fi în ritmul recomandat de producător. Pe vreme caldă, însorită, se
vor folosi membrane ce reflectă lumina, dacă Inginerul le consideră necesare. Membranele de tratare pe baza de
stropire cu apă nu vor fi folosite pe suprafeţe pentru care betonul urmează a fi etanşat sau peliculizat.
Se vor lua măsuri de precauţie împotriva crăpăturilor datorate contracţiei din suprafeţele nou turnate ale betonului.
Aceste măsuri de precauţie pot include, dar nu sunt limitate la, următoarele:
-acoperirea suprafeţelor nou-turnate;
-aplicarea imediată a stratului de polietilenă pentru a reduce evaporarea;
-ridicarea de scuturi împotriva vântului.

Controlul calităţii lucrărilor

În fazele procesului de execuţie a lucrărilor de beton simplu şi beton armat, majoritatea acestor lucrări devin
ascunse, astfel încât verificarea calităţii lor trebuie să fie consemnată în ”procese – verbale” de recepţie calitativă.
Procesele verbale de lucrări ascunse vor fi încheiate între Inginer şi Antreprenor şi vor fi aduse la cunoştinţa
proiectantului. Nu se admite trecerea la o nouă fază de execuţie înainte de încheierea procesului verbal referitor la
faza anterioară.
Verificarea calităţii lucrărilor se va face pe parcursul următoarelor operaţii:
-executarea cofrajelor;
-calitatea şi montarea armăturilor;
-introducerea corespunzătoare şi fixarea ancorelor;
-calitatea betonului livrat de staţia de betoane;
-condiţiile de turnare şi compactare a betonului;
-decofrarea elementelor;
Betonul turnat într-un element se consideră de calitate corespunzătoare din punct de vedere al rezistenţei, dacă
sunt îndeplinite criteriile din Anexa H ale Codului NE 012/2-2010.
Betonul se consideră corespunzător din punct de vedere al comportării la permeabilitate dacă sunt îndeplinite
criteriile din Anexa X ale Codului NE 012/2-2010.

Decofrarea
Dacă prin proiect nu se specifică altfel, termenele minime de decofrare vor fi cele prevăzute în Cod NE 012/2-2010.
În cazul operaţiei de decofrare se vor respecta următoarele:
-desfăşurarea operaţiei va fi supravegheată direct de către conducătorul lucrării; în cazul în care se constată
defecte de turnare (goluri, zone segregate etc.) care pot afecta capacitatea portantă a elementului, decofrarea -
elementelor de susţinere se va sista până la aplicarea măsurilor de remediere;
-susţinerile cofrajelor se desfac începând din zona centrală a deschiderii elementelor şi continuând simetric către
reazeme;
-stabilirea pieselor de fixare (pene) se va face treptat, fără şocuri;
-decofrarea se va face astfel încât să se evite preluarea bruscă de către elementele ce se decofrează, ruperea
muchiilor betonului sau degradarea materialului cofrajelor şi susţinerilor.

Blocurile de testare
Înainte de a se începe turnarea betonului în straturi mari , Antreprenorul va construi trei blocuri de testare cubice cu
o mărime a laturii de 2.0 m. Temperatura betonului la momentul fabricării blocurilor nu va depăşi 15ºC, cu excepţia
condiţiilor de temperatura ridicată, caz în care se aplica cerinţele specificate de clauza “Betonarea la temperaturi
ridicate”. Materialele utilizate la fabricarea betonului pentru blocurile de testare, împreună cu armătura, cofrajul şi
materialele utilizate pentru protejarea suprafeţelor superioare vor fi de acelaşi tip şi din aceeaşi sursa ca cele ce se
intenţionează a fi utilizate la turnarea în straturi mari.
Două dintre blocuri vor fi armate pe două laturi opuse şi pe faţada superioara cu bare de armătura cu diametrul de
32 mm plasate la o distanţa de 250 mm în fiecare direcţie. Învelişul către barele exterioare va fi de 60 mm.
Datele folosite vor fi indicate clar în calculele pe care Antreprenorul le va furniza Inginerului înainte de fabricarea
blocurilor.
Termometrele vor fi amplasate în beton, în apropierea suprafeţei, în centrul fiecărei faţade, iar unul va fi plasat în
centrul blocului.
Temperaturile vor fi înregistrate la intervale de 6 ore, pe o perioadă de cel puţin 7 zile pentru fiecare dintre blocuri.
--cuburi de testare de 150 mm vor fi prelevate în timpul turnării betonului pentru fiecare bloc, două pentru testarea
la 7 zile şi patru pentru testarea la 28 de zile.
Blocurile de testare vor fi considerate satisfăcătoare dacă, pentru fiecare dintre blocuri, sunt îndeplinite următoarele
condiţii:
-Rezistenţa medie a celor patru cuburi de testare la 28 de zile depăşeşte rezistenţa caracteristică specificată cu cel
puţin 7.5 N/mm²;
-Creşterea de temperatura pe durata hidratării nu depăşeşte 45°C şi diferenţa de temperatura între orice latura şi
centrul blocului nu depăşeşte în niciun moment 20°C;

Compactarea betonului
Betonul va fi compactat cu mare atenţie în timpul operaţiunii de dispunere şi va fi prelucrat în jurul armaturii, a
elementelor încastrate şi în colturile cofrajului şi ale formelor.
Vibratoarele mecanice vor fi de tipul imersat cu o frecventa nu mai mică de 6000 de vibraţii pe minut şi al căror
proiect va fi aprobat de Inginer.
Va fi utilizat un număr suficient de vibratoare pentru a manipula rata maximă de producţie a betonului, cu o
tolerantă de 50% pentru unităţile de rezervă, pe toată perioada betonării. Toţi operatorii ce manipulează vibratoare
vor fi instruiţi pentru operarea acestora.
Vibratoarele vor fi introduse în betonul necompactat, vertical şi la intervale regulate. Acolo unde betonul
necompactat este intr-un strat de deasupra unui beton proaspăt compactat, se va permite ca vibratorul să pătrundă
vertical la aproximativ 100 mm în stratul anterior. Vibratoarele vor fi retrase uşor din masa de beton pentru a se
evita lăsarea de goluri. Vibratoarele de tip intern nu vor fi amplasate în beton la întâmplare sau de o manieră
periculoasă, iar betonul nu va fi mutat dintr-o parte a lucrării în alta cu ajutorul vibratoarelor. Vibraţiile nu se vor
aplica direct sau prin armătura secţiunilor sau straturilor de beton ce s-a întărit intr-un grad la care betonul
încetează să mai fie plastic prin vibrare. Nu vor fi utilizate pentru a determina formarea de debite de beton în cofraj
pe distanţe atât de mari încât să cauzeze separarea, iar vibratoarele nu vor fi utilizate pentru transportul betonului
în cofraj.
Vibraţiile betonului se vor conforma în general la cerinţele stipulate în prevederile standardelor şi normativelor
naţionale aplicabile, în vigoare.
Se va avea grijă ca armătura şi legăturile ataşate cofrajului să nu fie deranjate şi să nu se cauzeze deteriorări ale
betonului deja dispus sau ale feţei interne a cofrajului prin utilizarea de vibratoare de tip imersat. În zonele cu
armătura congestionata poate fi necesară utilizarea de tije cu diametru mai mic se va furniza mărimile potrivite de
tije pentru fiecare componentă de lucrări. Nu va fi permisă vibrarea betonului prin ciocănirea cofrajului cu unelte
manuale.
Durata vibraţiei va fi limitata la cea necesară pentru a se produce o legare satisfăcătoare, fără a se determina
separarea.
Vibraţiile nu vor continua după apariţia la suprafaţă a apei sau a pastei de ciment. Betonul nu va fi deranjat după
compactare şi dispunerea în poziţia finală.
Betonul care s-a aşezat parţial înainte de dispunerea finală nu va fi utilizat şi va fi înlăturat de pe şantier.

Rosturile de lucru
Rosturile de lucru vor fi formate pe planuri orizontale sau verticale. Poziţionarea exactă a rosturilor de lucru, în
cazul în care nu este indicată în Planuri, va fi convenită cu Inginerul înainte de începerea betonării. Rosturile de
lucru se vor realiza în general pe planurile cu forfecare minima şi vor fi în plus amplasate astfel încât cantitatea de
beton dispusă printr-o singură operaţiune să fie limitată ca mărime şi formă pentru a se minimiza contractarea şi
consecinţele temperaturii.
Cofrajul pentru rosturile de lucru se vor realiza astfel încât să asigure o îmbinare etanşa. Marginile exterioare ale
îmbinărilor de construcţie vor fi formate prin margini bătătorite învelite, securizate în cofraj astfel încât să se asigure
un finisaj perfect drept. Capetele vor fi fixate bine şi etanşe la pasta de ciment şi ajustate la armătura şi alte
elemente fixate. Propunerea Antreprenoruluii cu privire la poziţionarea, numărul şi proiectarea rosturilor de lucru va
face obiectul aprobării Inginerului înainte de începerea lucrărilor.

Turnarea betonului pe lucrări executate anterior

Acolo unde betonul va fi depus lângă sau peste lucrări executate anterior, suprafaţa betonului vechi va fi curătată
cu atenţie cu o perie de sârmă şi curătată cu apă şi aer sub presiune pentru a se expune suprafaţa agregatului şi a
se îndepărta laptele şi pasta de ciment, pentru ca aplicarea să se facă pe o suprafaţă curată.
În anumite cazuri, în funcţie de categoria de beton utilizata, în timpul scurs între operaţiunile succesive de betonare
şi condiţiile metereologice din momentul reînceperii betonării, Inginerul poate solicita ca betonul vechi să fie tratat
distinct, incluzând tehnicile de spălare şi uscare, peria de sârmă, etc.

Protecţia şi întărirea betonului

Betonul va fi protejat de daunele produse de condiţiile climaterice (raze solare ce bat direct, ploaie, zăpadă sau
îngheţ), de curgerea apei sau deteriorare mecanică pe perioada de întărire.
Toate metodele ce vor fi utilizate pentru întărirea şi protejarea betonului proaspăt turnat vor face obiectului
aprobării prealabile a Inginerului.
Înregistrările vor fi puse la dispoziţia Inginerului pentru inspecţie. Toate suprafeţele expuse, ca procedura de
finisare, vor fi acoperite cu o tabla umedă, urmată de un strat de polietilenă reflectorizant. Acestea vor fi legate în
jurul marginilor şi sprijinite în scopul de a nu deteriora suprafaţa finisată a betonului.
Cât de curând posibil, straturile de tabla şi de polietilenă vor fi coborâte în contact apropiat cu betonul şi vor fi
asigurate sau legate pentru a se preveni pătrunderea vântului dedesubtul lor. Învelişul va fi menţinut în stare
umedă în permanentă şi va fi inspectat la intervale de cel mult 6 ore.
Betonul va fi menţinut umed pe suprafeţele expuse pe o perioadă de cel puţin 10 zile sau după cum se aprobă de
către Inginer.
Inginerul poate aproba şi metode alternative de protecţie şi întărire a betonului. În orice caz, membranele lichide de
întărire nu vor fi utilizate pe suprafeţele expuse sau acolo unde va fi îndepărtata suprafaţa veche şi agregatele vor
fi expuse pentru a se asigura o legătura satisfăcătoare pentru dispunerea altor repere de beton sau mortar.
Membranele lichide de întărire nu vor fi utilizate acolo unde se aplica mortar, mortar cu răşină sau substanţa de
sigilare a îmbinării. Vor fi disponibile suficiente metode care să permită protecţia deplina a stratului de beton turnat
la locaţia lucrării, înainte de începerea betonării. În condiţii de vreme toridă, Antreprenorului i se poate solicita să
răcească cofrajul ce conţine beton prin pulverizarea de apă şi acest lucru se va aplica acolo unde se dispune,
indiferent de orice alte măsuri luate de Antreprenor pentru întărirea betonului.
Toate materialele, echipamentul de pulverizare şi o cantitate semnificativă de apă vor fi pregătite pe şantier înainte
de începerea betonării.

Betonul de egalizare
Un strat de beton simplu, de minim 10 cm (strat de baza), va fi dispus sub fundaţii acolo unde se indica pe Planuri
sau se dispune de către Inginer. Stratului de baza i se va permite întărirea înainte ca betonul de rezistenta pentru
fundaţie să fie turnat.

Încărcarea structurilor de beton

Nici o sarcină externă de niciun tip nu va fi aplicată pe vreo parte a unei structuri de beton până când betonul nu s-
a intarit cel puţin 7 zile şi numai cu aprobarea Inginerului şi după confirmarea că rezistenţa cubului după 7 zile,
convenită de Inginer, a fost atinsă. Sarcina maximă proiectată nu va fi aplicată până când nu se confirmă că a fost
atinsă rezistenţa specifică după 28 zile.

Materialul de umplutură al rostului

Materialul de umplutura al rostului va fi de tip celular comprimabil prefabricat şi elastic şi nu va deveni casant pe
vreme rece. Va fi realizat din plută granulată legată cu bitum. Atunci când este necesar un material de umplere
puţin comprimabil, acesta va fi polietilenă de joasă densitate cu celule închise.
Stratul de etanşare al rostului
Stratul de etanşare va fi nedegradabil în apă brută septică şi apă de mare şi va fi adecvat pentru izolare în medii
fierbinţi. Stratul de etanşeizare va fi elastoplastic şi va avea un factor de adaptare la mişcare de cel puţin ± 12.5
procente.
Pentru rosturi de dilatere din structurile care reţin apă, proprietăţile fizice ale materialului de etansare nu vor fi
inferioare celor bazate pe polisulfiţi, conformându-se la prevederile standardelor şi normativelor naţionale
aplicabile, în vigoare şi cu o durată de viată de 15 ani.
Pentru rosturile orizontale din structurile ce nu reţin apă sau pavaje, cu excepţia cazului în care se indica contrar în
Planuri, materialul de etanşare va fi de tipul A1 cu compus de bitum cauciucat, conform prevederilor standardelor şi
normelor naţionale aplicabile şi va avea o durata de viaţă minimă de 10 ani.
În alte situaţii, materialul de etanşare va fi cauciuc sintetic pe baza de polisulfiţi prevederile standardelor şi
normativelor naţionale aplicabile, în vigoare sau pe baza de poliuretan sau silicon, conform aprobării Inginerului şi
va avea o durată de viaţă minimă de 15 ani. Acolo unde materialul de etanşare a îmbinării va intra în contact cu
învelişul protector .
Materialul de etanşare va fi depozitat conform instrucţiunilor producătorilor şi nu va fi folosit după expirarea duratei
sale de viaţă.
Pentru a se asigura ca nu apare adeziunea pe spatele cavitatii îmbinării, va fi fixat un separator în locul specificat
de către producătorul materialului de etanşare.

Tratament de remediere a suprafeţelor de beton

Orice tratament de remediere a suprafeţelor de beton va fi convenit cu Inginerul ca urmare a inspectării, imediat
după îndepărtarea cofrajului şi va fi efectuat fără întârziere.
Orice defect minor al suprafeţei va fi reparat intr-o maniera satisfăcătoare pentru Inginer, imediat după finalizarea
întăririi.
Măsurile de remediere pot include, dar nu se vor limita la, următoarele:
-Găurile lăsate pentru sprijinirea cofrajului vor fi curăţate cu atenţie pentru a se înlătura materialele scăpate, iar
marginile vor fi degroşate, dacă este cazul, pentru a se asigura o aderenta satisfăcătoare. Apoi vor fi umplute cu
mortar uscat.
-Muchiile, bulele mici, decolorarea suprafeţei şi alte defecte minore vor fi netezite cu pânză şi ciment imediat ce
cofrajul este scos.
-Iregularităţile abrupte şi graduale pot fi netezite cu carbură de siliciu şi apă după ce betonul s-a întărit complet.
-Defectele mici şi fagurele minor vor fi concasate perpendicular pe suprafaţa betonului până la o adâncime de cel
puţin 25 mm şi umplute cu mortar uscat, după cum se stipulează în clauza „Mortarul uscat”.
-Toate celelalte defecte vor fi tratate ca fiind prea extinse pentru a permite o reparare satisfăcătoare, iar betonul ce
prezintă defecte va fi spart şi înlocuit.

Mortarul uscat
Mortarul uscat pentru umplerea găurilor şi repararea defectelor suprafeţei va fi realizat din o parte ciment şi trei
părţi agregat fin ce trece prin sita de 1 mm şi un agent de expandare aprobat de Inginer.
Pot fi adăugaţi aditivi pentru creşterea prelucrabilităţii, cu aprobarea Inginerului. Culoarea mortarului se va potrivi
cu cea a betonului înconjurător.
Mortarul va fi amestecat doar cu cantitatea de apă suficientă pentru a face ca materialele să se lipească în
momentul modelării în mână.
Materialul uscat va fi dispus şi compactat în straturi cu o grosime ce nu depăşeşte 15 mm. Conexiunea se va
realiza cu ajutorul unui băţ de lemn dur şi a unui ciocan şi se va întinde pe toată suprafaţa stratului, o atenţie
specială acordându-se compactării mortarului din jurul marginilor găurii. După conexiune, suprafaţa fiecărui strat
va fi zgâriată înainte să se depună alte materiale libere. Găurile nu vor fi supraîncărcate şi suprafaţa va fi finisată
prin plasarea unui bloc de lemn dur pe umplutura uscată şi lovirea blocului de câteva ori. Nu se vor utiliza unelte de
finisaj din oţel şi nu se va adăuga apă pentru facilitarea finisajului.

Fundaţiile, facilităţile de construcţii şi montarea echipamentelor

La primirea planurilor aprobate pentru echipamente, se vor realiza lucrările de excavare şi de construcţie ale
fundaţiilor şi bazelor necesare pentru diversele componente de echipamente, incluzând execuţia găurilor şi filetelor
pentru conducte, structurilor de oţel, cablurilor, conductoarelor, a şuruburilor striate şi, acolo unde este cazul,
încastrarea şuruburilor de fundaţie şi a diverselor componente de echipament, toate acestea în conformitate cu
planurile.
Vor fi lăsate spaţii libere între beton şi placa de fundaţie pentru injectare şi încastrare.
Echipamentul va fi montat pe un aşternut de oţel plat de o grosime care să preia variaţiile de nivel ale fundaţiilor de
beton.
Aşternutul va fi stratificat prin aşchierea şi şlefuirea suprafeţei de beton. În fiecare locaţie va fi utilizat un singur
aşternut de o grosime selecţionată, care va fi adiacent fiecărui şurub de ancorare.
Penele de fixare nu vor depăşi un număr de două pentru fiecare locaţie şi grosimea fiecărei pene nu va depăşi 3
mm.
Echipamentul va fi aliniat, nivelat şi fixat cu ajutorul piuliţelor şuruburilor de ancorare printr-o cheie de piuliţe de o
lungime obişnuita, şi nu va fi aplicat mortarul până când echipamentul nu va fi pus în funcţiune şi verificat de către
Inginer, în ceea ce priveşte stabilitatea şi vibraţiile.
Înregistrări ale betonării
Se vor păstra înregistrări actualizate ale datelor şi orelor la care s-a efectuat betonarea, precum şi ale vremii şi
temperaturilor din acele momente. Înregistrările vor fi disponibile Inginerului pentru inspectare.

Clasificarea structurilor de beton

Această clasificare se va aplica în mod egal componentelor de structuri, în cazul în care există mai multe tipuri în
cadrul global al unei anumite structuri. Structurile vor fi împărţite în două clase, după cum urmează:
-Clasa 1 acele structuri care nu sunt destinate stocării, reţinerii sau transmisiei de lichide (exemplu: clădiri
tip hală – staţie de clorare, pavilion,etc.; cămine din beton pentru vane, cămin debitmetru, etc);
-Clasa 2 acele structuri tip bazin din beton armat, care sunt destinate stocării lichidelor, şi care pot face/sau
nu obiectul presiunii hidrostatice a apelor freatice din amplasament.
Coduri şi Standarde

Normativ P 73–94 Instrucţiuni tehnice pentru proiectare şi execuţia recipientelor pentru

lichide, din beton armat sau comprimat
CR2-1-1.1-2005 Cod de proiectare a construcţiilor cu pereţi structurali de beton armat
SR EN 1998-4 Proiectarea structurilor pentru rezistenţă la cutremure_Partea a 4 a
.silozuri,rezervoare si conducte

Metodele de Proiectare
Structurile din clasele 1 şi 2 vor fi proiectate conform prevederilor standardelor şi normativelor naţionale aplicabile.
Întocmirea proiectelor se va face conform cu legislaţia naţională, respectând prevederile Legii nr. 10/24.03.1995
publicată în Monitorul Oficial nr. 12/1995 cu privire la Calitatea în Construcţii, cu modificările şi completările
ulterioare.
În cazul în care sunt adăugate cantităţi de beton peste necesităţile obişnuite specificate în proiectul de rezistenţă,
cu scopul de a câştiga greutate proprie pentru a contracara efectele forţei ascensionale, acest beton suplimentar
va fi distribuit uniform pe suprafaţa radierului (plăcii de fund a bazinului) sau pe componentele de substructură, în
măsura în care acest lucru este posibil.

Încărcări luate în calculul structurilor

Structurile vor fi proiectate să suporte încărcările datorate proceselor tehnologice, incluzând efectele dinamice
acolo unde acestea apar.
Celelalte încărcări vor fi concordante celor stipulate în prevederile standardelor şi normativelor naţionale aplicabile.
Încărcarea din vânt asupra structurilor va fi calculata în conformitate cu prevederile standardelor şi normativelor
naţionale aplicabile.
În realizarea proiectelor trebuie să se tina seama de temperatura aerului şi de fluctuaţiile în temperatura aerului.
Încărcarea generata de cutremure se va conforma prevederilor standardelor şi normativelor naţionale aplicabile.

Presiunea exercitată de apa freatică

Structurile vor fi proiectate să reziste presiunii apelor freatice. Forţele de ridicare ce acţionează asupra structurilor,
bazinelor şi conductelor vor fi calculate prezumându-se că acestea sunt goale.
Structurile de tipul 2, pentru care se vor efectua probe de etanşeitate vor fi proiectate fără presiunea apelor freatice
în timpul testării.
Proiectul pereţilor structurilor şi bazinelor va permite deversarea apei peste partea superioară a pereţilor, în caz de
umplere accidentală (ex. peste nivelul înălţimii de garda).

Proiectul de rezistenţă
Lucrările vor fi proiectate sub toate aspectele în conformitate cu practica inginerească de ultima oră.
Fundaţiile, elementele de rezistenţă vor fi proiectate în conformitate cu standardele naţionale şi, după caz,
internaţionale , după cum se stipulează în prezenta documentaţie.
Impactul încărcării generate de cutremure se va conforma prevederilor standardelor şi normelor naţionale
aplicabile.

Organizarea producerii betonului pe şantier

La demararea Contractului, Antreprenorul va înainta spre aprobare Inginerului o Metodă de Execuţie ce va detalia,
în raport cu cerinţele Specificaţiei, propunerile sale pentru organizarea activităţilor de betonare pe şantier.
Metoda de Execuţie va include următoarele aspecte:
-Staţia propusă.
-Locaţia şi planul facilitaţii de producere a betonului.
-Metoda de organizare propusă pentru staţia de producere a betonului.
-Procedurile de control al calităţii pentru beton şi materialele din beton.
-Transportul şi turnarea betonului.

Testarea cimentului
Înainte ca cimentul să fie comandat şi livrat pe şantier, Antreprenorul va înainta Inginerului spre aprobare o
listă detaliată a surselor, ţara sau ţările de provenienţă şi denumirea firmei producătorilor pentru tipul de ciment pe
care propune să-l utilizeze. Antreprenorul va înainta Inginerului, gratuit, certificate de testare pentru fiecare
transport de ciment.
 Fiecare certificat va indica faptul că a fost testată o probă de ciment din transportul respectiv de către
producător sau un laborator agreat şi că aceasta se conformează în toate cerinţele Specificaţiei.
La solicitarea Inginerului, Antreprenorul va furniza probe de ciment prelevate la livrarea acestuia sau în timpul
depozitarii pe şantier, pentru a fi testate, gratuit, la un laborator nominalizat.
Cimentul de la nici un transport nu va fi utilizat fără aprobarea Inginerului, iar Antreprenorul va ţine o
evidentă a amplasamentului cimentului din fiecare transport, evidenta ce va fi pusă la dispoziţia Inginerului pentru
verificare. În situaţia în care, pentru orice motiv, în orice moment al derulării Contractului, Antreprenorul decide să
schimbe sursa, ţara sau producătorul pentru orice tip de ciment, care au fost deja aprobate de către Inginer, acesta
îl va notifica pe Inginer cu privire la orice asemenea variaţie şi va efectua toate testele solicitate de către Inginer
prin aprobarea în scris a variaţiei, înainte de a comanda materialul de la o sursă sau furnizor nou.
În situaţia în care cimentul a fost depozitat pe şantier pe o perioadă mai lungă de 40 zile sau este de o
calitate îndoielnică conform opiniei Inginerului, pot fi solicitate noi teste pentru a se verifica dacă acestea se mai
conformează cerinţelor, teste efectuate pe cheltuiala Antreprenorului.
Livrarea şi depozitarea cimentului
Cimentul va fi livrat pe şantier în saci de hârtie sigilaţi, rezistenţi şi marcaţi corespunzător şi permanent sau
în alte containere agreate, cu excepţia cazului în care Inginerul îşi dă acordul în scris pentru manipularea
cimentului în vrac.
Cimentul va fi livrat în cantitatea suficienţa pentru a se asigura un progres corespunzător al Lucrărilor, iar
cantităţile ţinute pe stoc pe şantier vor fi aprobate de către Dirigintele de santier..
O astfel de aprobare nu îl va elibera pe Antreprenorul de responsabilitatea sa de a asigura cimentul.
Cimentul importat va fi împachetat în saci de plastic sigilaţi şi introduşi în saci de hârtie. În timpul
transportului cimentului la Şantier cu camioane sau alte vehicule, acesta va fi protejat în mod corespunzător
împotriva condiţiilor meteorologice şi contaminării cu praf, nisip sau alte materii organice.
Cimentul care se dovedeşte a fi fost expus deteriorării cu apă va fi respins la livrare. Întreaga cantitate de
ciment va fi depozitată intr-o clădire etanşată (împotriva acţiunii condiţiilor metereologice, apei şi aerului), destinată
exclusiv acestui scop.
Etajele clădirii vor fi ridicate cu cel puţin 300 mm peste nivelul solului pentru a se preveni absorbţia de
umezeală.
Depozitarea cimentului în aer liber va fi permisă numai pentru lucrări mici cu aprobarea scrisă a Inginerului,
în acest caz cimentul va fi plasat pe o platformă înaltă şi protejat cu învelitoare etanşe, aprobate de către Inginer.
Nu este permisă depozitarea sacilor la o înălţime mai mare de 2 metri. În cazul în care cimentul este livrat
vrac, acesta va fi depozitat intr-un siloz proiectat în mod corespunzător.
Silozul va fi etanşat şi prevăzut cu pereţi adecvat izolaţi împotriva luminii soarelui. În situaţia în care se
utilizează silozurile pentru depozitarea cimentului, fiecare dintre acestea sau compartimentele acestora vor fi
separate complet şi dotate cu un filtru sau o altă metodă alternativă aprobată de control al prafului.
Fiecare filtru al sistemului de control al prafului va fi dimensionat astfel încât să permită menţinerea
cimentului livrat cu scopul de a se preveni emisiile excesive de praf şi afectarea acurateţei cântăririi prin creşterea
presiunii. Inginerului i se vor oferi mijloacele de identificare a diferitelor transporturi de ciment livrat.
Fiecare transport de ciment va fi depozitat separat pentru a înlesni accesul pentru inspectare şi testare.
După ce au fost aprobate de către Inginer, transporturile vor fi utilizate în ordinea în care au fost livrate.
Cimentul nu va fi scos din depozit decât dacă va fi utilizat imediat.

Respingerea cimentului
Indiferent de primirea certificatului de testare necesar, conform clauzei “Livrarea şi depozitarea cimentului”
şi obţinerea aprobării din partea Inginerului, acesta din urmă poate respinge cimentul în urma efectuării altor teste.
Dirigintele de santier poate de asemenea să respingă cimentul care s-a deteriorat datorită unei protecţii
inadecvate sau din alte cauze, sau în orice altă situaţie când cimentul nu este agreat.

Calitatea apei
Apa utilizată în orice scop în timpul execuţiei Lucrărilor va fi potabilă, curată, proaspătă şi fără cantităţi
inacceptabile de nisip, materii organice, baze, săruri sau alte impurităţi şi se va conforma cerinţelor prevederilor
standardelor şi normativelor naţionale aplicabile, în vigoare.
Apa utilizată pentru amestecarea betonului şi mortarului, spălarea agregatelor şi maturarea betonului va
proveni dintr-o sursă aprobată şi nu va conţine alte materii nocive care să afecteze semnificativ armătura, timpul de
tasare, rezistenţa sau durabilitatea betonului sau care să producă efecte asupra înfăţişării betonului întărit prin
decolorare sau înflorire.

Sortarea agregatelor
Sortarea agregatelor fine se va face în limitele stipulate în clauza “Sortarea agregatelor”. Se atrage atenţia
Antreprenorului asupra faptului ca ar putea să fie necesară combinarea a două sau mai multe sorturi de agregate
fine, sau înlocuirea unor porţiuni prin sortare hidraulica, cu scopul de a se obţine sortarea stipulata.
Sortarea agregatelor grosiere se va face în limitele stipulate de prevederile standardelor şi normativelor
naţionale aplicabile în vigoare iar Antreprenorul, la solicitarea Inginerului, va obţine granulometria stipulata prin
combinarea agregatelor de o anumită mărime pentru a rezultă granulometria stipulată. Mărimea maximă impusă a
agregatelor nu va depăşi în mod normal 40 mm.
Sunt necesare cel puţin patru mărimi de agregate, după cum urmează: Agregate fine: 8 mm Agregate
grosiere, mărime nominala: 16 mm Agregate grosiere, mărime nominală: 32 mm Agregate grosiere, mărime
nominală: 40 mm (Beton masiv)
Depozitarea agregatelor
Fiecare mărime de agregate va fi depozitata în recipiente separate sau în zone acoperite cu tablă de oţel,
beton sau altă suprafaţă dură şi curată, cu auto-drenare şi protejată împotriva contaminării cu pământ sau alte
materii dăunătoare.
Agregatele fine şi grosiere vor fi depozitate astfel încât să se evite amestecul celor două tipuri de materiale.

Teste preliminare cu privire la agregate

Prelevarea de probe şi testarea se vor realiza conform metodelor descrise în clauzele “Sortarea
agregatelor” şi “Depozitarea agregatelor” şi prevederilor standardelor şi normativelor naţionale aplicabile, în
vigoare.
Probele vor fi de o mărime suficientă pentru a se putea realiza toate testele preliminare stipulate, pe care Inginerul
le-ar putea dispune în plus fata de testele cu privire la beton stipulate de clauza “Testarea betonului” şi se vor
furniza 50 kg de probe pentru a se putea face comparaţiile descrise mai jos.
Dacă sursa agregatelor este schimbată la solicitarea Antreprenorului şi cu aprobarea Inginerului, în orice moment
al execuţiei Lucrărilor, prelevarea probelor şi testarea descrise în clauzele relevante se vor repeta pe cheltuiala
Antreprenorului. După ce s-a obţinut aprobarea pentru un anumit agregat, o probă din agregatul aprobat ce
cântăreşte cel puţin 50 kg va fi păstrată de Inginer ca standard de comparaţie pentru toate probele viitoare.

Clasele de beton
Clasele de beton care urmează să fie utilizate pentru proiectarea structurilor din beton, beton armat şi
beton precomprimat vor fi stabilite în deplină concordanţă cu următoarele Instrucţiuni tehnice şi coduri :

Clădiri din clasa 1
Clădiri din clasa 2
NE 012-1: 2007 Cod de practică pentru executarea lucrărilor din beton, beton
armat şi beton precomprimat – Partea 1; Producerea betonului
NE 012-1: 2007 Cod de practică pentru executarea lucrărilor din beton, beton
armat şi beton precomprimat – Partea 1; Producerea betonului
P73 -94 Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea şi execuţia recipienţilor
din beton armat şi beton precomprimat pentru lichide

Clasa minimă de rezistenţă, dozajul minim de ciment în kg/m3 , raportul maxim apă/ciment se va stabili conform
NE 012-1: 2007 - Cod de practică pentru executarea lucrărilor din beton, beton armat şi beton precomprimat –
Partea 1; Producerea betonului – în funcţie de: clasa de expunere a betonului – Tabelul 1-pagina 13;

Tabelul F.1.1 Valorile limită recomandate pentru compoziţia şi proprietăţile betonului pentru clasele de
expunere X0, XC, XD şi XS
Tabelul F.1.2 Valorile limită recomandate pentru compoziţia şi proprietăţile betonului pentru clasele de
expunere XF, XA şi XM
Tabelul F.2.1 Domenii de utilizare pentru cimenturi conform standardelor SR EN 197-1, SR 3011, STAS
10092, SR 7055 şi SR EN 206-1
Tabelul F.2.2 Domenii de utilizare pentru cimentul de tip II M conform standardelor cu SR EN 197 – 1 şi
SR EN 206-1
Tabelul F.2.3 Exemple de utilizare a unor tipuri de cimenturi pentru diferite combinaţii de clase de
expunere
Tabelul F.2.4 Exemple privind utilizarea cimenturilor de tip CEM II-M (funcţie de componenţa
principalilor constituenţi), fabricate în conformitate cu standardul SR EN 197-1
Conform celor de mai sus, clasele de beton minime care vor fi utilizate la executarea Lucrărilor sunt indicate în
Tabelul Amestecurilor de Beton Proiectate , prezentat în continuare:

Clasa Tipul constructiei Tipul betonlui Inaitimea Clase minimale Clase minima Raport maxim
Cadrii colonei de apa de expunere de beton apa/ciment
din bazin recomandat
(m)
Clasa 1 Cladiri parter sau cu Beton simplu si fara - X0 C6/7.5 0.55
maxim doua nivele, piese metalice
caldri tip hala inglobate
Beton armat in - XC1;C3 C16/20 0.50
structura
Beton armat - XC1;C3 C20/25 0.50
prefabricat in structura
Diverse constructii Beton simplu si fara - X0 C6/7.5 0.50
ingropate total sau piece metalice
partial in pamant inglobate
(camine, statii de Beton armat in - XC1;XC3 C16/20 0.50
pompare etc) structura
Clasa 2 Constructii supraterane, Beton armat - DD3;XF3;XM3 C35/45 0.50
 expuse intemperiilor Beton simplu si fara - X0 C6/7.5 0.55
(Elemente ale podurilor, piece metalice
ziduri de sprijin, expuse inglobate
stropirii apei continand Beton armat in <4 XC2;XC4 C16/20 0.60
cloruri. structura >4, <12 XC2;XC4 C25/30 0.45
Sosele, dalele arcajelor
de stationare a
vehiculelor)
Bazine purtatoare de
apa, apele contin
cloruri, apa subterana
prezinta agresivitate
sulfatica medie
Bazine purtatoare de Beton simplu si fara - X0 C6/7.5 0.55
apa, apele contin piece metalice
cloruri, apa subterana inglobate
prezinta agresivitate Beton armat in <4 XC2;XC4 C35/45 0.50
sulfatica medie structura >4, <12 XA2;XC2;XC4 C35/45 0.50
Tabelul Amestecurilor de Beton Proiectate
Rezistenţa caracteristică va fi definită ca valoarea rezistenţei cubice sub care limita se previzionează să se
încadreze nu mai mult de 5 procente din rezultatele tuturor măsurătorilor posibile ale rezistenţei cubice a betonului
specificat.

Proporţiile materialelor
Proporţiile de ciment, agregate grosiere şi fine şi apă, propuse de Antreprenor pentru a fi utilizate la
executarea Lucrărilor pentru fiecare categorie de beton vor fi aprobate de către Inginer în urma realizării unor teste
preliminare, în conformitate cu Specificaţiile.

Proiectarea amestecului de beton

Diferitele categorii de beton indicate în Tabelul Amestecurilor de Beton Proiectate vor fi proiectate de către
Antreprenor, acordându-se o atenţie specială durabilităţii, rezistenţei, prelucrabilităţii şi finisării suprafeţei, iar
aceste calităţi trebuie să fie satisfăcătoare pentru Inginer.
Conţinutul de apă al betonului va fi atent controlat şi menţinut la nivelul minim necesar pentru a obţine un
beton prelucrabil corespunzător naturii lucrărilor ce vor fi executate. În niciun caz raportul liber apă/ciment nu va
depăşi valorile corespunzătoare indicate în Tabelul Amestecurilor de Beton Proiectate.
Adaosurile cu anumite proprietăţi destinate a schimba caracteristicile de coeziune sau indicele de întărire a
betonului nu vor fi executate fără aprobarea Inginerului. Niciun adaos nu va conţine mai mult decât urme de ioni de
cloruri.
Inginerul dispune de libertatea de a aproba o schimbare a Coeficientului de siguranţă pentru proiectul iniţial
al amestecului în situaţia în care Antreprenorul dovedeşte că poate respecta cerinţele de determinare a rezistenţei
medii la compresiune la 28 de zile, indicate în prevederile standardelor şi normativelor naţionale aplicabile, în
vigoare. Betonul nu va fi turnat la executarea Lucrărilor până când amestecul relevant nu este aprobat.

Calitatea şi testarea
Eşantionarea în vederea testării va fi în conformitate cu ISO 2736/1 (la faţa locului) şi SR EN 12390-
2:2002 (în laborator). Prelevarea şi tratarea specimenelor va fi în conformitate cu ISO 1920 şi ISO 2736/2. Cuburile
vor avea 150 mm şi vor fi testate conform SR EN 12390-2:2002.
Cuburile vor fi testate de către un laborator care are acreditare pentru a efectua testări ale rezistenţei betonului.

Eşantionarea cuburilor
Ritmul eşantionării betonului va fi după cum urmează. Cel puţin un eşantion de beton va fi luat din fiecare
grad şi tip de beton structural zilnic.

Tipul structurii Eşantion care să reprezinte un volum de (m3)

Structură importantă 10
Structură intermediară 50
Structură grea din beton 100

Din fiecare eşantion se vor face 2 cuburi pentru testare la 28 de zile şi unul pentru testare la 7 zile în
vederea controlului. Rezultatul testului de 28 de zile va fi media celor două cuburi.
Pentru fiecare cub luat, va păstra şi va pune la dispoziţia Inginerului înregistrări detaliate arătând:
-Numărul de referinţă al cubului;
-Locaţia şi lotul din care a fost luat eşantionul pentru pregătirea cubului;
-Data pregătirii;
-Condiţiile meteo la momentul eşantionării;
-Data testării;
-Vârsta betonului la momentul testări;
-Rezistenţa la compresiune în N/mm2.
-Rezultatele rezistenţei cubului
-Evaluarea conformităţii betonului va fi efectuată respectând următoarele cerinţe:
Orice rezistenţă va fi peste rezistenţa cerută minus următoarele:
2.0 N/mm2 (rezistenţă cerută = 7.5 la 15.0 N/mm2)
3.0 N/mm2 (rezistenţă cerută = 20.0 N/mm2 sau mai mult) şi
O medie a oricăror 2,3 sau 4 rezultate de test consecutive va fi peste rezistenţa cerută plus următoarele:

Rezistenţă cerută N/mm2 Nr. de teste consecutive

2 3 4
7.5 – 15.0 --- 10 20
20.0 sau mai mare 10 20 30

Dacă rezistenţa caracteristică specificată nu a fost atinsă sau rezultatele individuale nu sunt conforme cu condiţiile
de mai sus, atunci poate fi aplicată oricare din următoarele acţiuni:
-Schimbarea amestecului;
-Îmbunătăţirea controlului calităţii;
-Tăierea şi testarea carotelor din betonul turnat;
-Testarea elementelor structurale relevante;
-Testarea nedistructivă a betonului turnat;
-Scoaterea şi înlocuirea betonului defect.
-Alte teste
Factorul de compactare (EN 12350-5, ISO 4111) tasarea (EN 12350-2, ISO 4109), Vebe (EN 12350-3, ISO
4110) sau alte teste de utilitate vor fi efectuate în timpul betonării lucrărilor permanente pentru a controla utilitatea
la utilajul de dozare şi la locul turnării. Gradul de utilitate va fi ca cel pentru amestecurile de probă.

Toleranţa pentru suprafeţele de beton

„Defectele foarte minore ale suprafeţei” permise în finisarea netedă sunt definite după cum urmează:
-Defectul de suprafaţă nu trebuie să pătrundă mai mult de 5 mm în beton. Aria unui defect de suprafaţă izolat nu
trebuie să fie mai mare 0.01 m2.
-Aria totală a tuturor defectelor de pe suprafaţa unei turnări nu trebuie să fie mai mare de 2% din suprafaţa totală a
acelei turnări.
-Nu se va efectua nici o lucrare în legătură cu repararea noilor suprafeţe de beton până când Inginerul nu a
examinat suprafeţele în cauză şi nu si-a dat acordul pentru pregătirea şi tratamentul propuse.
-Toate suprafeţele ce urmează a fi reparate vor fi pregătite cu grijă pentru a asigura o suprafaţă bună de aderenţă,
spre mulţumirea Inginerului. Această muncă de pregătire poate presupune, tăierea, cioplirea, frecarea cu peria,
suflarea cu aer şi uscarea pentru a înlătura membranele de tratare etc.
-Dacă nu se îndrumă sau aprobă altfel de către Inginer, vor fi folosite următoarele metode:
-Toate reparaţiile suprafeţelor din beton ce reţin apa vor fi efectuate folosind o răşină din epoxid în conformitate cu
instrucţiunile producătorului.
-Acest material este un pachet de mortar din două părţi care va fi amestecat şi aplicat strict în conformitate cu
instrucţiunile producătorului.
reparaţiile suprafeţelor din beton ce nu reţin apa vor fi efectuate cu un mortar ciment/nisip şi un adeziv pe bază de
PVA, în conformitate cu instrucţiunile producătorului.
-Proporţiile de amestec al mortarului, utilizarea de adezivi şi metoda de aplicare vor fi aprobate de Inginer. Trebuie
notat că în anumite cazuri, Antreprenorul poate fi nevoit să experimenteze cu amestecuri de probă pentru a obţine
o potrivire culoare/textură cu suprafeţele originale, care să fie acceptabilă pentru Inginer.
-Toleranţa stabilită a poziţiei structurilor va fi de ±20 mm. Dacă nu se menţionează altfel, sau nu se îndrumă prin
cerinţele echipamentului mecanic, suprafeţele betonului din lucrările finale nu vor varia cu mai mult decât valorile
permisibile arătate în tabelul de mai jos:

Tipul structurii Dimensiunea măsurată Toleranţa (mm)

Finisaj produs cu cofraj Finisaj produs fără cofraj
Neted Neted lucrat Riglare Lemn/Oţel
Beton îngropat Poziţie ± 25 - ± 25 -
Aliniament ± 15 - ± 15 -
Înălţime până la 5m ± 25 - ± 15 -
Grosime ± 10 - ± 10 -
Rectiliniaritate în 5m ± 15 - ± 10 -
Verticalitate per 5m 20 (30) - - -
(Limită) Pas deplasare 10 - 10 -
 Tipul structurii Dimensiunea măsurată Toleranţa (mm)
Finisaj produs cu cofraj Finisaj produs fără cofraj
Neted Neted lucrat Riglare Lemn/Oţel
Beton expus în mod Poziţie - ± 20 ± 10 ± 10
curent Aliniament - ± 10 ± 10 ±3
Înălţime până la 5m - ± 10 - -
Grosime - ±5 ±5 ±5
Rectiliniaritate în 5m - ± 10 ± 10 ± 10
Verticalitate per m (Limită) - 3 (15) - -
Deplasare treptată - 3 5 0

Beton expus (acolo Poziţie - ±5 ±3 ±3

unde o instalaţie Aliniament - ±3 ±3 ±2
mecanică trebuie nălţime până la 5m - ±5 - -
instalată), Beton Grosime - ±5 ±5 ±5
prefabricat Riglare** Rectiliniaritate în 5m - ±3 ±5 ±3
Verticalitate per m (Limită) - 3 (5) - -
Deplasare treptată - 0 3 0

Aparate de măsură Poziţie - ±2 - ±2

(deversoare, etc.) Aliniament - ±2 - ±2
Rectiliniaritate 1m - ±2 - ±2
Verticalitate per m (limită) - 2 (2) - -
Deplasare treptată - 0 - 0

** Acest grup are scopul de a fi utilizat acolo unde utilajul mecanic reazemă direct pe beton. Acolo unde utilajul este
urcat pe suporturi, cu pene de fixare sau altele de acest gen, lucrările vor fi efectuate cu toleranţele specificate
pentru betonul expus obişnuit.
Definiţii ale dimensiunile măsurate
Poziţia relaţia cu poziţia, în linie, pantă sau nivel arătat în desene
Aliniament relaţie cu orice parte a structurii ce coincide sau este alăturată
Înălţime dimensiunea verticală
Grosime dimensiunea dintre feţele opuse măsurată pe desene
Rectiliniaritate abaterea de la un şablon de 5 m ce poate fi drept sau curbat, după caz, aşezat orizontal şi/sau vertical;
Fir de plumb verticalitatea reală
Deplasare distanţată deplasare abruptă a oricărei feţe sau suprafeţe
Toleranţa pentru suprafeţele din beton
Nu se va permite nici o abatere de la acoperirea cu beton a armăturii. Suprafeţele finisate nu vor avea
neregularităţi bruşte.
In cazul neîndeplinirii toleranţelor cerute în zonele stabilite a fi neimportante vizual sau funcţional,
In cazul neîndeplinirii toleranţelor cerute în zonele importante vizual sau funcţional, lucrările neîncadrate în
toleranţe vor fi îndepărtate şi reexecutate corespunzător aşa cum se specifică în contract.
Toate canalele vor fi proiectate în conformitate cu ISO 4359 cu următoarele amendamente:
Următoarele toleranţe au fost amendate şi se vor aplica canalelor acolo unde lăţimea şanţului este mai mică de 1
m:
-lăţimea părţii inferioare a gurii canalului ±2 mm;
-abaterea de la suprafaţa plană a gurii canalului ±0.2% din L;
-lăţimea dintre suprafeţele verticale ale gurii canalului ±2 mm;
-pantele medii longitudinale şi transversale ale bazei şanţului ±0.1%;
-panta suprafeţelor înclinate ale şanţului ±0.1%;
-lungimea gurii canalului ±1% din L;
-abaterea de la o suprafaţă cilindrică sau conică la intrarea în gura canalului ±0.2% din L;
-abaterea de la suprafeţe plane la trecerea spre intrarea în canal ±0.2% din L;
-abaterea de la suprafeţe plane la ieşirea din gura canalului ±0.3% din L;
-abaterea de la partea netedă sau curbă a altei suprafeţe verticale sau înclinate ±1%;
-abaterea de la orizontala netedă a albiei canalului ±0.1% din L;
Pentru o gură cu o lăţime mai mare de 1m, se va aplica un standard recunoscut internaţional.
O dată ce construcţia este finalizată, Antreprenorul va remăsura structura şanţului şi va recalcula formulele
din cadrul dispozitivului de măsurare a debitului. Toate structurile de măsurare a debitului vor fi certificate de
contractant cu detalii asupra oricăror abateri de la standard. Acestea vor fi trimise Inginerului spre aprobare.

Cerinţele de conformare pentru beton

 Pe parcursul Lucrărilor şi după finalizarea satisfăcătoare a testelor pe betonul preliminar şi pe amestecul
de probă, conformarea amestecurilor de beton la cerinţele specificate în Tabelul Amestecurilor de Beton Proiectate
va fi determinată, după cum se detaliază în cele ce urmează.
Atunci când conformarea se determina prin respectarea dozării sau din fisele autografice, conţinutul de
ciment nu va fi mai mic de 95% şi mai mare de 105% din valoarea aprobată de către Inginer pentru fiecare
amestec de beton.
Atunci când conformarea este evaluata din rezultatele testelor de analiza efectuate asupra betonului
proaspăt, conţinutul de ciment nu va fi mai mic de 90% şi mai mare de 110% din valoarea aprobată de către
Inginer pentru fiecare amestec de beton.
Conformarea la valorile maxime ale raportului apă/ciment aprobate de către Inginer pentru fiecare
categorie de amestec de beton va fi evaluata prin intermediul testelor de tasare.
În urma aprobării de către Inginer a valorilor de tasare pentru fiecare categorie de amestec de beton,
toleranţă care se va aplica ulterior la rezultatele testelor va fi de ± ⅓ din tasarea aprobată.
Conformarea la cerinţele referitoare la rezistenţa caracteristică se va baza pe rezultatele testelor pe cuburi,
determinată conform cerinţelor relevante ale clauzei intitulata aici “Testarea betonului” şi va fi prezumată dacă
condiţiile stipulate la punctele c) şi d) sunt îndeplinite în mod cumulativ:
Rezistenţa medie determinată pentru orice grup de rezultate a patru teste consecutive depăşeşte rezistenţa
caracteristică specifica cu 2 N/mm² pentru Categoria de beton simplu şi cu 3 N/mm² pentru celelalte categorii de
beton.
Rezistenţa determinată din rezultatul oricărui test nu este mai mică decât rezistenţa caracteristică specifică
cu 2 N/mm² pentru Categoria de beton simplu şi cu 3 N/mm² pentru celelalte categorii de beton.
Cantitatea de beton reprezentata de orice grup de rezultate a patru teste consecutive va include
amestecurile de unde au fost prelevate prima şi ultima probă, împreună cu toate amestecurile intermediare. În
situaţia în care un rezultat nu se conformează la cerinţa d) de mai sus, numai acel amestec din care a fost
prelevata probă va fi în pericol. În cazul în care rezultatele testelor pe cuburi nu se conformează ambelor cerinţe c)
şi d) de mai sus.

Amestecurile neaprobate
Aprobarea amestecului va fi întârziata sau retrasa în următoarele situaţii:
-Sortarea agregatului se schimba astfel încât proporția de agregat reţinuta de orice sita diferă de proporţia de
agregat corespunzătoare din amestecul aprobat cu mai mult de 2% din cantitatea totala de agregate grosiere şi
fine.
-Este schimbata sursa de agregat sau ciment. În eventualitatea în care aprobarea unui amestec al unei categorii de
beton simplu este retrasa din orice motiv, Antreprenorul va efectua alte probe şi teste cu scopul de a se obţine un
amestec satisfăcător pentru acea categorie de beton.

Prevederi de execuţie
Generale
Înainte de începerea lucrărilor pentru executarea fundaţiilor, trebuie să fie terminate lucrările premergătoare şi
anume:
-executarea săpăturilor pentru fundaţii;
-asigurarea suprafeţelor necesare pentru amplasarea şi funcţionarea normală a utilajelor de lucru, fără a influenţa
fundaţiile construcţiilor învecinate, a depozitelor de materiale şi a instalaţiilor auxiliare necesare executării
fundaţiilor;
-verificarea corespondenţei dintre situaţia reală şi proiect, din punct de vedere al calităţii terenului.
La executarea fundaţiilor trebuie avute în vedere următoarele:
materialele întrebuinţate trebuie să corespundă indicaţiilor din proiect şi prescripţiilor din standardele şi normele de
fabricaţie în vigoare;
-înaintea turnării betonului se vor verifica armăturile montate, precum şi poziţionarea cofrajelor laterale. Se vor
respecta prevederile SR EN 1992-1-1 privind acoperirile minime cu beton şi NE 012/2 -2010;
-în cazul apariţiei apei subterane se vor prevedea epuismente şi măsuri contra afuierii terenului şi spălării
cimentului din beton, respectându-se prevederile NE 012/2 -2010;
-pentru a se asigura condiţii favorabile de întărire şi a se reduce deformaţiile din contracţie, se va menţine
umiditatea betonului în primele zile după turnare, protejând suprafeţele libere prin acoperirea cu materiale de
protecţie şi stropirea periodică cu apă, care va începe după 2 + 12 ore de la turnare, funcţie de tipul cimentului şi
temperatura mediului; nu se va stropi sub temperatură de +50C;
-în procesul de execuţie a lucrărilor de fundaţii se vor respecta normele de protecţia muncii
recepţia calitativă a lucrărilor de fundaţii se va face de către Inginer, Antreprenor şi proiectant pe baza actelor
încheiate anterior, a verificării încadrării în prevederile proiectului şi eventual a unor sondaje locale.

Prevederi specifice
Lucrările de fundaţii vor fi începute numai după verificarea şi recepţionarea ca “fază de lucrări” a naturii
terenului şi a săpăturilor precum şi după retrasarea fundaţiilor.
Abaterile admisibile la aceste verificări sunt:
-la poziţia în plan orizontal a axelor fundaţiilor - 10 mm;
-la poziţia în plan vertical a cotei de nivel - 10 mm.
Cofrajele pentru fundaţii şi susţinerile lor trebuie să fie astfel alcătuite încât să îndeplinească următoarele
condiţii:
-să se asigure obţinerea formei şi dimensiunilor prevăzute în proiect pentru elementele ce urmează a fi executate;
-să fie etanşe, astfel încât să nu permită scurgerea laptelui de ciment;
-să fie stabile şi rezistente la acţiunea încărcărilor care apar în procesul de execuţie;
-să fie prevăzute cu piese de asamblare de inventar;
-pentru reducerea aderenţei dintre beton şi panourile de cofraj panourile se ung înainte de fiecare folosire cu soluţii
de decofrare.
Întrucât în timpul definitivării lucrărilor de cofrare elementele cofrajului pot căpăta deplasări de la
poziţionarea iniţială (din proiect), este necesar ca înaintea turnării betonului să se verifice corectitudinea poziţiilor
finale ale acestora. Decofrarea fundaţiilor se va face cu respectarea prevederilor din codul NE 012/2-2010.
Depozitarea cofrajelor se va face astfel încât să se evite deformarea sau degradarea lor (umezire,
murdărie, putrezire).
Este interzisă depozitarea cofrajelor direct pe pământ sau depozitarea altor materiale pe stivele de panouri
de cofraj.
La execuţia fundaţiilor vor fi respectate şi prevederile privind lucrările de betonare.
Fundaţiile se vor turna, pe cât posibil, fără întrerupere pe distanţa între două rosturi de tasare; în cazul când
această condiţie nu poate fi respectată se vor avea în vedere următoarele:
-suprafaţa rostului de lucru se face perpendicular pe axa fundaţiei, şicanată ;
-turnarea benzilor de fundaţie se va face în straturi orizontale de 30 – 50 cm, iar suprapunerea stratului --superior
de beton se va face obligatoriu înainte de începerea prizei cimentului din stratul inferior;
-nu se admit rosturi de lucru înclinate la fundaţii;
-durata maximă admisă a întreruperii de betonare, pentru care nu se vor lua măsuri speciale la reluarea betonării,
va fi între 1,5 şi 2 ore, în funcţie de tipurile de ciment folosit (cu sau fără adaosuri);
-reluarea turnării se va face după pregătirea suprafeţei rosturilor constând din curăţirea şi spălarea abundentă cu
apă imediat înainte de începerea turnării betonului proaspăt;
-atunci când rostul de turnare nu poate fi evitat, acesta se va realiza vertical la o distanţă de 1,0 m de la marginea
stâlpilor sau a intersecţiilor de pereţi;
-nu se admit rosturi de lucru în fundaţiile izolate sau sub zonele cu concentrări maxime de eforturi din fundaţiile
continue;
-întreruperile betonării cu durata mai mare vor fi stabilite de Antreprenor în concordanţă cu prevederile din proiect,
cu dispunerea de armături suplimentare şi măsuri speciale de realizare a profilului de întrerupere; reluarea lucrării
se va face prin tratarea suprafeţei betonului întărit prin udarea îndelungată (8 – 10 ore), curăţirea cu perie de
sârmă, jet de apă, etc. imediat înainte de turnarea betonului proaspăt.
Rostul de tasare se va face într-un plan perpendicular pe talpa fundaţiei şi va avea lăţimea prevăzută în
proiect.
Înaintea turnării cuzineţilor se vor verifica toate armăturile din punct de vedere al numărului de bare, al
poziţiei, formei, diametrului, lungimii, distanţelor etc. Se va verifica de asemenea şi grosimea stratului de acoperire
care va trebui să fie prevăzută în proiect dar nu mai puţin de 35 mm pentru faţa inferioară şi 45 mm pentru feţele
laterale.
Toate verificările, încercările ce se efectuează pe parcursul lucrărilor de fundaţii şi rezultatele acestora se
vor înregistra în procese verbale de lucrări ascunse.
La fundaţiile directe se pot admite următoarele abateri:
--Privind precizia amplasamentului si a cotei de nivel:
-poziţia in plan orizontal a axelor fundaţiilor: ± 10 mm;
-poziţia in plan vertical a cotei de nivel: ± 10 mm.
--Dimensiuni in plan orizontal:
înălţimi pana la 2 m: ± 20 mm;
înălţimi peste 2 m: ± 30 mm.
Înclinarea fata de verticala a muchiilor si suprafeţelor
pentru un ml: 3 mm;
pe toata înălţimea: 16 mm.
Înclinarea fata de orizontala a muchiilor si suprafeţelor
pentru un ml: 5 mm;
pentru suprafeţe libere: 20 mm.

Recepţia lucrărilor de fundaţii

La recepţiile pe faze de lucrări si recepţiile preliminare, comisiile respective vor efectua in afara de
examinarea actelor încheiate pe parcurs, in ce priveşte frecventa, conţinutul si încadrarea in prevederile
proiectantului si prescripţiile tehnice, in limita abaterilor admisibile – si o serie de sondaje, in numărul pe care-l vor
aprecia ca necesar, pentru a se convinge de corectitudinea verificărilor anterioare, in special in ce priveşte poziţiile,
formele si dimensiunile geometrice si calitatea corpului fundaţiilor.

TEHNOLOGIA LUCRARILOR DE COFRARE

Generalităţi
Cofrajul va include toate formele temporare pentru modelarea betonului împreună cu toate construcţiile
temporare necesare pentru susţinerea acestor forme.
Cofrajele se pot confecţiona din lemn sau produse pe bază de lemn şi/sau metal; materialele utilizate
trebuie să asigure realizarea unei suprafeţe de beton corespunzătoare.
 La adoptarea materialului din care se va confecţiona cofrajul şi tipul de cofraj ce se va utiliza, se va ţine
seama de tipul elementelor de executat, de dimensiunile acestora şi de tehnologia de punere în operă a betonului.
Cofrajele şi susţinerile lor vor îndeplini următoarele condiţii:
-să asigure obţinerea formei şi dimensiunilor prevăzute în proiect;
-să fie stabile şi rezistente sub acţiunea încărcărilor ce apar în procesul de execuţie;
-să fie alcătuite din elemente care să permită un număr mare de refolosiri;
-să fie prevăzute cu piese de asamblare de inventar.

Ungerea cofrajelor
Pentru a reduce aderenţa între beton şi cofraje, acestea se ung pe feţele ce vin în contact cu betonul,
înainte de fiecare folosire cu agenţii de decofrare. Aceştia trebuie să nu păteze betonul, să nu deterioreze cofrajul,
să se aplice uşor şi să-şi păstreze proprietăţile neschimbate în condiţiile climatice de execuţie a lucrărilor.
Depozitarea
Depozitarea cofrajelor se va face astfel încât să se evite deformarea şi degradarea lor (umezire, murdărire,
putrezire, ruginire etc.). Este interzisă depozitarea cofrajelor direct pe pământ sau depozitarea altor materiale pe
stivele de panouri de cofraje.

Condiţii de montaj
La montarea cofrajelor se va acorda o atenţie deosebită sprijinirilor şi legării cofrajului. Este interzisă
legarea cofrajului de barele de armătură.
Se vor utiliza tiranţi, bare metalice sau buloane corespunzătoare.
Legăturile cofrajelor nu vor lăsa găuri sau spaţii neregulate care să necesite reparaţii ale suprafeţei
betonului şi nu vor conduce la degradarea acestuia.
Se recomandă ca după îndepărtarea cofrajului să nu rămână nici un element metalic înglobat în beton la o distanţă
mai mică de 5 cm de la faţa betonului.
cofrajelor vor fi astfel montate încât să nu permită deplasări sau deformări ale cofrajului în timpul turnării betonului.
La cofrajele stâlpilor si pereţilor se vor prevedea la partea inferioară ferestre speciale pentru curăţire
înainte de betonare; la intervale de maxim 2 m pe înălţime se vor prevedea ferestre pentru turnarea betonului, dacă
betonul nu se toarnă cu pompa sau bene cu furtun. din placaj sau alte produse din lemn, trebuie să asigure
obţinerea unor suprafeţe rugoase (pentru aderenţa cu betonul) şi să aibă găuri pentru trecerea mustăţilor de
legătură. Se va urmări etanşeitatea şi rezistenţa panourilor de cofraj, astfel încât să nu permită pierderea laptelui
de ciment şi să asigure preluarea încărcărilor ce apar.

Toleranţe
Panourile de cofraj şi piesele de susţinere sau asamblare trebuie să fie confecţionate cu ajutorul
şabloanelor şi dispozitivelor care să asigure exactitatea dimensiunilor, formelor şi poziţiilor pieselor.
Abaterile şi toleranţele cofrajului vor fi:

abateri limită la dimensiunile la lungimi  4 mm

panourilor la lăţimi  3 mm
abateri limită pentru cofraje gata lumina la plăci, pereţi sau grinzi 10 mm
confecţionate grosimea la pereţi şi plăci  2 mm
toleranţa la înclinare faţă de pe 1 m. liniar  2 mm
orizontală a muchiilor şi suprafeţelor pe toată suprafaţa  10 mm
cofrajelor gata confecţionate

Planuri şi calcule
Planurile vor indica materialele propuse şi detaliile de construcţie, ca de ex. mărimea pieselor, spaţierea şi
poziţionarea zidăriei, traverselor, piroanelor şi împănărilor.
Cofrajul nu va fi construit până când planurile şi calculelele (dacă este cazul) nu vor fi aprobate de către Inginer.
O asemenea aprobare nu il va scuti pe Antreprenor de responsabilitatea sa cu privire la potrivirea şi
performanta cofrajului.
Orice schimbări sau modificări ale cofrajului solicitate de către Inginer vor fi executate fără costuri
suplimentare pentru Autoritatea Contractantă.
Cofrajul va avea un proiect şi o construcţie adecvate pentru suportarea unor sarcini fără a se curba,
distorsiona sau deplasa excesiv.
Cofrajul va fi astfel construit încât să prevină pierderile de apă sau de pasta din ciment. Se va acorda o
atenţie specială cofrajului atunci când se utilizează vibratoare cu tije sau cu clapete pentru compactarea betonului.

Materiale pentru cofraj

Cofrajul poate fi realizat din lemn de foarte buna calitate, fără noduri, crăpături sau suprafeţe deformate.
Lemnul pentru cofraj nu va avea o grosime mai mică de 30 mm, fetele lambriului în contact cu betonul şi marginile
lambriului vor fi plane şi netede, iar îmbinările vor fi cu lamba şi uluc.
Alternativ, cu aprobarea Inginerului, cofrajul poate fi realizat fie din
-metal cu îmbinări aliniate cu acurateţe şi ajustate prin strângere
-lambriu sau placa dura de 5 mm grosime sprijinita de lemn ajustat prin strângere de 17.5 mm grosime
-lambriu cu o grosime de cel puţin 17.5 mm.
Lambriul sau placa dura vor fi rezistente la deteriorarea prin udare şi vor fi fixate şi îmbinate astfel încât să ofere
betonului un finisaj perfect neted şi egalizat.
Pentru formele de beton texturat vă rugăm să vă referiţi la clauza “Finisarea suprafeţelor de beton”.
Construcţia cofrajelor
Cofrajele vor fi suficient de rigide şi etanşe pentru a împiedica pierderea de lapte de ciment din beton şi pentru a
menţine poziţia, formei şi dimensiunilor corecte ale lucrărilor terminate. Vor fi de asemenea construite astfel încât
să se poată înlătura de pe betonul turnat fără deteriorări.
Cofrajele vor fi capabile să producă o calitate ridicată a suprafeţei, aşa cum este descris în contract.
Acolo unde găurile sunt necesare pentru a monta armături, dispozitive de fixare sau alte elemente încastrate, vor fi
luate măsuri de precauţie pentru împiedicarea pierderii cimentului de legătură din mortar.
Cofrajele vor permite accesul la pregătirea suprafeţelor rosturilor, înainte ca betonul să se fi întărit.
Metoda Antreprenorului de realizare a cofrajelor va permite sprijinirilor pentru cofraje să rămână pe loc in
perioada descrisă.
Legături metalice sau ancore în cadrul cofrajelor vor fi construite sau manşonate pentru a permite
îndepărtarea lor completă până la o adâncime de cel puţin a stratului de acoperire de la faţă, fără deteriorări ale
betonului. Toate garniturile pentru legăturile metalice vor fi astfel construite încât, după înlăturare, cavităţile lăsate
să fie cât mai mici posibile. Cavităţile datorate fie îndepărtării parţiale sau complete a legăturilor vor fi înăsprite şi
umplute cu un material aprobat de către Inginer.
Panourile cofrajului vor avea margini drepte pentru o aliniere precisă şi vor fi fixate fie cu rosturi verticale, fie
orizontale. Acolo unde sunt necesare teşituri, racordurile vor fi tăiate pentru a furniza o linie dreaptă. Rosturile nu
vor permite scurgerile de lapte de ciment, nici praguri sau muchii în suprafeţele expuse. Se va lăsa o toleranţă
pentru deformarea cofrajului în timpul turnării betonului.
Cofrajele fasonate vor fi făcute din panouri din oţel, GRP, placaj sau alte materiale potrivite pentru obţinerea unui
aspect final corespunzător. Panourile individuale vor fi aranjate într-un şablon uniform.
Cofrajele fasonate vor fi compuse din scânduri tăiate cu ferăstrăul, foi de metal sau orice alt material adecvat care
împiedică pierderea inutilă de lapte de ciment atunci când betonul este vibrat şi va asigura o suprafaţă a betonului
potrivită pentru aplicarea oricărui strat protector specificat.
Dacă nu se indică altfel în desene, toate muchiile expuse vor fi şanfrenate 25 mm x 25 mm.
Antreprenorul va lua toate măsurile în selectarea şi utilizarea cofrajelor şi în înlăturarea cofrajelor si tratarea
ulterioară a betonului pentru a împiedica variaţii rapide ale temperaturii în beton.

Curăţarea şi tratarea cofrajelor

Interioarele tuturor cofrajelor vor fi curăţate riguros înainte ca orice beton să fie turnat. Feţele cofrajelor aflate în
contact cu betonul vor fi curate şi tratate cu un agent de decofrare potrivit, acolo unde este cazul.
Se va da înştiinţare cu cel puţin 4 ore înainte pentru inspectarea şi aprobarea cofrajelor şi armăturilor.
Acolo unde o suprafaţă a betonului este expusă permanent, se va folosi un singur agent de decofrare pe întreaga
suprafaţă. Agenţii de decofrare vor fi aplicaţi uniform şi se va evita contactul cu ranforsările şi alte elemente
înglobate. Acolo unde suprafaţa betonului urmează a primi o finisare, se va avea grijă să se asigure
compatibilitatea agentului de decofrare cu finisarea.

Dezasamblarea cofrajului
Cofrajul va fi îndepărtat fără lovituri sau deranjare a betonului. Dacă este posibil îngheţul, cofrajul nu va fi
îndepărtat până când betonul monolit nu are o rezistenţă de 5 N/mm2.
Cofrajul pe suprafeţe verticale sau cofrajul în pantă ce nu susţine betonul împotriva deflecţiei nu va fi îndepărtat
până când duritatea betonului nu va fi suficientă pentru a combate forţa vântului asupra betonului, cu probabilitate
mare de a apărea la momentul când cofrajul este îndepărtat; şi
Rezistenţa betonului monolit (confirmată de încercările cuburilor tratate în condiţii reprezentative ca şi cuburi la
marginea cofrajului sau cuburi tratate la temperaturi potrivite) să fi atins 5 N/mm2 sau
pentru betonul ce conţine numai ciment Portland, în absenţa rezultatelor testului cubic, o perioadă minimă trebuie
să fi trecut de la turnarea betonului, echivalent cu 8 ore la 20º C pentru cofrajele din placaj neaglomerat, sau 6 ore
la 20º C pentru cofrajele impermeabile.
Perioadele la alte temperaturi pot fi calculate folosind specificaţiile din NE 012-99
Cofrajul ce susţine betonul contra deformării nu va fi îndepărtat până când:
Rezistenţa betonului (confirmată de testul cuburilor tratate în condiţii reprezentative) nu atinge 10N/mm2, sau de
două ori tensiunea la care va fi supus apoi betonul, care e mai mare, sau pentru betonul ce conţine numai ciment
Portland, în absenţa rezultatelor testului cubului sau a oricărei proceduri formale aprobată în scris de Inginer, vor fi
folosite perioadele dinaintea demontării calculate prin formula relevantă oferită, din tabelul următor:

Tip cofrajului Perioadă calculată pentru temperatura mediului ambient (t) între 0º C
şi 25º C folosind formulele de mai jos
Forme scafă pentru plăci şi grinzi 100 zile
(t + 100)
Sprijiniri pentru plăci şi grinzi 250 zile
(t + 10)
 După înlăturare, lucrările de reparare nu vor fi efectuate până când betonul nu a fost inspectat şi aprobat.
Înainte de demontarea cofrajului, sau de aplicarea încărcăturilor betonului, Antreprenorul va asigura că betonul
este capabil să reziste eforturilor provocate.

TEHNOLOGIA PRIVIND EXECUTIA FUNDATIILOR DIN BALAST

GENERALITATI

OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE

Prezenta tehnologie se refera la executia si receptia straturilor de fundatie din balast sau balast optimal din
sistemele rutiere ale drumurilor publice, strazilor si autostrazilor.
El cuprinde conditii tehnice care trebuie sa fie indeplinite de materialul folosit si stratul de fundatie realizat.
Prevederile prezentului caiet de sarcini se pot aplica si la drumurile industriale si forestiere cu acordul patronului
acestor drumuri.

PREVEDERI GENERALE
Stratul de fundatie din balast sau balast optimal se realizeaza intr-un singur strat a carui grosime este stabilita prin
proiect si variaza conform prevederilor STAS 6400-84 intre 15 si 30 cm.
Antreprenorul este obligat sa asigure masurile organizatorice si tehnologice corespunzatoare pentru respectarea
stricta a prevederilor prezentului caiet de sarcini.
Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale, prin colaborare cu un laborator autorizat, efectuarea tuturor
incercarilor si determinarilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini.
Antreprenorul este obligat sa efectueze la cererea "Inginerului" verificari suplimentare fata de prevederile
prezentului caiet de sarcini.
In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, "Inginerul" Beneficiar va dispune
intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor care se impun.

MATERIALE

AGREGATE NATURALE
Pentru executia stratului de fundatie se va utiliza balast sau balast amestec optimal, cu granula maxima de 71
mm.
Balastul trebuie sa provina din roci stabile, nealterabile la aer, apa sau inghet, nu trebuie sa contina corpuri straine
vizibile (bulgari de pamânt, carbune, lemn, resturi vegetale) sau elemente alterate (STAS 662-2001).
Balastul si balastul optimal pentru a fi folosite in stratul de fundatie trebuie sa indeplineasca caracteristicile
calitative aratate in tabelul 1.

CARACTERISTICI CONDITII DEADMISIBILITATE METODE DE

VERIFICARE
CONFORM
BALAST BALAST STAS
OPTIMAL

0 1 2 3
Sort 0-71 0-71 -
Continut de fractiuni %
maxim: sub 0,02 mm 3-% 3 1913/5-85
sub 0,2 mm 3-18% 4....10
.0-4 mm 16-57% 30...45 4606 - 80
0-8mm 25-70% 60-75
0-16 mm 37-82% 100
0-25mm 50-90%
0-50 mm 80-98%
sub..63mm 100
Granulozitate continua sa se inscrie intre limitele din 4606-80
tabelul 2
Coeficient de neuniformitate (Un), min 15 730-89
Echivalent de nisip (EN) min 30 30 730-89
Uzura cu masina tip Los Angeles (LA) % max. 35 30 730-89

Balastul optimal se poate obtine fie prin amestecarea sorturilor 0-7, 7-16,
16-31 (40), 31 (40)-71, fie direct din balast daca indeplineste conditiile din tabelul 1. 3.5. Limitele de granulozitate
ale agregatului total in cazul balastului optimal
sunt aratate in tabelul 2.

Domeniu de Limita Treceri in % din greutate prin sitele sau ciururile cu

granulozitate latura ochiurilor respectiv diametrul de ...

0,02 0,2 7,1 31,5 71,0

0-71 inferioara 0 4 30 60 100

superioara 3 1 45 75 100
0

Agregatul (balast sau balast optimal) se va aproviziona din timp in depozit pentru a se asigura omogenitatea si
constanta calitatii acestuia. Aprovizionarea la locul de punere in opera se va face numai dupa ce analizele de
laborator au aratat ca este corespunzator.
Laboratorul Antreprenorului va tine evidenta calitatii balastului sau balastului optimal astfel:
- intr-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de Furnizor;
- intr-un registru (registru pentru incercari agregate) rezultatele determinarilor efectuate de laborator.
Depozitarea agregatelor se va face in depozite deschise dimensionate in functie de cantitatea necesara si de
esalonarea lucrarilor.
In cazul in care se va utiliza balast din mai multe surse, aprovizionarea si depozitarea acestora se va face astfel
incât sa se evite amestecarea balasturilor.
In cazul in care la verificarea calitatii balastului sau a balastului optimal aprovizionat, granulozitatea acestora nu
corespunde prevederilor din tabelul 1 aceasta se corecteaza cu sorturile granulometrice deficitare pentru
indeplinirea conditiilor calitative prevazute.

APA
Apa necesara compactarii stratului de balast poate sa provina din reteaua publica sau din alte surse, dar in acest
din urma caz nu trebuie sa contina nici un fel de particule in suspensie.

CONTROLUL CALITATII BALASTULUI SAU A BALASTULUI OPTIMAL INAINTE DE REALIZAREA

STRATULUI DE FUNDATIE
Controlul calitatii se face de catre Antreprenor prin laboratorul sau, in conformitate cu prevederile cuprinse in
tabelul 3.

Actiunea,procedeul de Frecventa minima Metoda de

verificare sau caracteristici determinare
ce se verifica La aprovizionare La locul de conform
punere in opera STAS

0 1 2 3 4

1 Examinarea datelor inscrise La fiecare lot - SR662-2001

in certificatul de calitate aprovizionat
sau certificatul de garantie

2 Determinarea O proba la - 4606-80

granulometrica fiecare lot
aprovizionat
pentru fiecare
sursa (daca este
cazul pentru
fiecare sort)
 3 Umiditate - O proba pe 4606-80
schimb (si sort) si
ori de câte ori se
observa o
schimbare
cauzata de
conditii
meteorologice

4 Rezistente la uzura cu O proba la - 730-89

masina tip Los Angeles fiecare lot
(LA) aprovizionat
pentru fiecare
sursa (sort)

STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE

CARACTERISTICILE OPTIME DE COMPACTARE

Caracteristicile optime de compactare ale balastului sau ale balastului optimal se stabilesc de catre un laborator de
specialitate inainte de inceperea lucrarilor de executie.
Prin incercarea Proctor modificata, conform STAS 1913/13-83 se stabileste:ńdu max.P.M.= greutatea volumica in
stare uscata, maxima exprimata in g/cmc Wopt P.M. = umiditate optima de compactare, exprimata in %.

CARACTERISTICILE EFECTIVE DE COMPACTARE

Caracteristicile efective de compactare se determina de laboratorul santierului pe probe prelevate din lucrare si
anume:
du ef = greutatea volumica, in stare uscata, efectiva, exprimata in g/cmc W ef = umiditatea efectiva de compactare,
exprimata in %
in vederea stabilirii gradului de compactare gc.
ń d.u.ef.
gc. = ------------------------------------ x 100
ń du max.pM
La executia stratului de fundatie se va urmari realizarea gradului de compactare aratat la art.13.

PUNEREA IN OPERA A BALASTULUI

MASURI PRELIMINARE

La executia stratului de fundatie din balast se va trece numai dupa receptionarea lucrarilor de terasamente in
conformitate cu prevederile caietului de sarcini pentru realizarea acestor lucrari.
Inainte de inceperea lucrarilor se vor verifica si regla utilajele si dispozitivele necesare punerii in opera a balastului
sau balastului optimal.
Inainte de asternerea balastului se vor executa lucrarile pentru drenarea apelor din fundatii - drenuri transversale
de acostament, drenuri longitudinale sub acostament sau sub rigole si racordurile stratului de fundatie la acestea
precum si alte lucrari prevazute in acest scop in proiect.
. In cazul straturilor de fundatie prevazute pe intreaga platforma a drumului cum este cazul la autostrazi sau
la lucrarile la care drenarea apelor este prevazuta a se face printr-un strat drenant continuu se va asigura in
prealabil posibilitatea evacuarii apelor in orice punct al traseului la cel putin 15 cm deasupra santului sau in cazul
rambleelor deasupra terenului.
In cazul când sunt mai multe surse de aprovizionare cu balast se vor lua masuri de a nu se amesteca agregatele,
de a se delimita tronsoanele de drum in functie de sursa folosita si care vor fi consemnate in registrul de laborator.

EXPERIMENTAREA PUNERII IN OPERA A BALASTULUI

Inainte de inceperea lucrarilor Antreprenorul este obligat sa efectueze aceasta experimentare.

Experimentarea se va face pe un tronson de proba in lungime de minimum 30 m si o latime de cel putin 3,40 m
(dublul latimii utilajului de compactare).
Experimentarea are ca scop de a stabili pe santier in conditii de executie curente, componenta atelierului de
compactare si modul de actionare a acestuia pentru realizarea gradului de compactare cerut prin caietul de sarcini
precum sireglarea utilajelor de raspândire pentru realizarea grosimii din proiect si o suprafatare corecta.
Compactarea de proba pe tronsonul experimental se va face in prezenta "Inginerului", efectuând controlul
compactarii prin incercari de laborator, stabilite de comun acord si efectuate de un laborator de specialitate.
In cazul in care gradul de compactare prevazut nu poate fi obtinut, Antreprenorul va trebui sa realizeze o noua
incercare dupa modificarea grosimii stratului sau a utilajului de compactare folosit.
Aceste incercari au drept scop stabilirea parametrilor compactarii si anume:
− grosimea optima a stratului de balast pus in opera;
− conditiile de compactare (verificarea eficacitatii utilajelor de compactare si intensitatea de compactare a
utilajului).
Intensitatea de compactare = Q/S
Q = volum balast pus in opera in unitatea de timp (ora, zi, schimb) exprimat in mc S = suprafata calcata la
compactare in intervalul de timp dat, exprimat in mp.
In cazul când se foloseste tandem de utilaje de acelasi tip suprafetele calcate de fiecare utilaj se cumuleaza.
Partea din tronsonul executat cu cele mai bune rezultate va servi ca sector de referinta pentru restul lucrarii.
Caracteristicile obtinute pe acest sector se vor consemna in scris pentru a servi la urmarirea calitatii lucrarilor.

PUNEREA IN OPERA A BALASTULUI

Pe terasamentul receptionat se asterne si se niveleaza balastul sau balastul optimal intr-unul sau mai multe
straturi in functie de grosimea prevazuta in proiect si grosimea optima de compactare stabilita pe tronsonul
experimental.
Asternerea si nivelarea se face la sablon cu respectarea latimii si pantei prevazute in proiect.
Cantitatea necesara de apa pentru asigurarea umiditatii optime de compactare se stabileste de laboratorul de
santier tinând seama de umiditatea agregatului si se adauga prin stropire.
Stropirea va fi uniforma evitându-se supraumezirea locala.
Compactarea straturilor de fundatie se face cu atelierul de compactare stabilit pe tronsonul experimental
respectându-se componenta atelierului, viteza utilajelor de compactare, tehnologia si intensitatea Q/S de
compactare.
Pe drumurile pe care stratul de fundatie nu se realizeaza pe intreaga latime a platformei, acostamentele se
completeaza si se compacteaza odata cu straturile de fundatie astfel ca straturile de fundatie sa fie permanent
incadrate de acostamente asigurându-se si masurile de evacuare a apelor conform pct.7.3.
Denivelarile care se produc in timpul compactarii straturilor de fundatie sau ramân dupa compactare se corecteaza
cu materiale de aport si se recilindreaza. Suprafetele cu denivelari mai mari de 4 cm se complecteaza, se
reniveleaza si apoi se compacteaza din nou.
Este interzisa executia din balast inghetat.
Este interzisa asternerea balastului pe patul acoperit cu un strat de zapada sau cu pojghita de gheata.

CONTROLUL CALITATII COMPACTARII BALASTULUI

In timpul executiei stratului de fundatie din balast sau balast optimal se vor face pentru verificarea compactarii
incercarile si determinarile aratate in tabelul 4 cu frecventa mentionata in acelasi tabel.
Tabel 4
Determinarea, procedeul deverificare sauFrecvente minime la locul Metode
caracteristica carese verifica de punere in opera deverificareconform
STAS

1 Incercare Proctor modificata - 1913/13-83

2 Determinarea umiditatii de minim 3 probe la o suprafata 4606-80

compactare de 2.000 mp de strat

3 Determinarea grosimii stratului minim 3 probe la o suprafata -

compact de 2.000 mp de strat

4 Verificarea realizarii intensitatii zilnic -

de compactare Q/S
5 Determinarea gradului decompactare prinminim 3 puncte pentrusuprafete < 2.000 mp1913/15-75
determinareagreutatii volumice in stare uscata siminim 5 puncte pentrusuprafete > 2000mp
…5000mp
6 Determinarea capacitatiiportante la nivelul superior In câte doua puncte situate inprofiluriNormativ
alstratului de fundatie transversale ladistante de 20 m unul deCD31-94
altulpentru fiecare banda

In ceea ce priveste capacitatea portanta la nivelul superior al stratului de balast aceasta se determina prin
masuratori cu deflectometrul cu pârghie conform "Instructiunilor tehnice departamentale pentru determinarea
deformabilitatii drumurilor cu ajutorul deflectometrelor cu pârghie - indicativ CD 31-94.
In cazul benzilor de supralargire, când latimea acestora este mica si nu pot fi efectuate masuratori deflectometrice,
se pot utiliza alte metode pentru determinarea capacitatii portante, cu aprobarea Inginerului. Daca se utilizeaza
metoda determinarii deformatiei relative sub placa (STAS 2914/4), frecventa incercarilor va fi min. 3 determinari la
250 m de banda.
Laboratorul Antreprenorului va tine urmatoarele evidente privind calitatea stratului executat:
− compozitia granulometrica a balastului utilizat;
− caracteristicile optime de compactare, obtinute prin metoda Proctor modificat (umiditate optima, densitate
maxima uscata)
− caracteristicile efective ale stratului executat - grad de compactare, capacitate portanta.

CONDITII TEHNICE, REGULI SI METODE DE VERIFICARE

ELEMENTE GEOMETRICE

Grosimea stratului de fundatie din balsat sau din balast optimal este cea din proiect.
Abaterea limita la grosime poate fi de maximum +/- 20 mm.
Verificarea grosimii se face cu ajutorul unei tije metalice gradate cu care se strapunge stratul la fiecare 200 m de
strat executat.
Grosimea stratului de fundatie este media masuratorilor obtinute pe fiecare sector de drum prezentat receptiei.
Latimea stratului de fundatie din balast sau balast optimal este prevazuta in proiect.
Abaterile limita la latime pot fi +/- 5 cm.
Verificarea latimii executate se va face in dreptul profilelor transversale ale proiectului.
Panta transversala a fundatiei de balast sau balast optimal este cea a imbracamintii prevazuta in proiect. Abaterea
este de + 0.4%, si trebuie masurate in profilele transversale curente sau din 25 in 25m
Declivitatile in profil longitudinal sunt conform proiectului.
Abaterile limita la cotele fundatiei din balast, fata de cotele din proiect pot fi in puncte izolate de +/- 10 mm.

CONDITII DE COMPACTARE

Stratul de fundatie din balast sau balast optimal trebuie compactat pâna la realizarea gradului de compactare de
98% Proctor Modificat in cel putin 93% din punctele de masurare si de 95% in toate punctele masurate pentru
drumurile din clasele tehnice IV si V si de 100% Proctor Modificat in cel putin 95% in punctele de masurare si 98%
in toate punctele de masurare pentru drumurile din clasele tehnice Isi III.
Capacitatea portanta la nivelul superior al stratului de fundatie se considera realizata daca deformatiile elastice
inregistrate (CD 31-94) sunt mai mici decât valoarea admisibila care este conform Tabelului 5.
Valorile deflexiunii admisibile la nivelul superior al stratului de fundatie din balast

Grosimea Stratul superior al terasamentelor alcatuit din:

stratului de Strat de forma Pamânturi de tipul conf. STAS 1243-88
fundatie din conf. Nisip prafos Praf nisipos Argila
balast STAS 12253-84 Nisip argilos Praf argilos Argila
h.cm Praf nisipoasa
Argila
prafoasa
15 140 210 225 250
20 130 180 195 210
25 120 160 175 190

NOTA: 1. Valorile d.adm. sunt determinate pentru balasturi de tip 2, 3 si 4, având E def. = 600-700 daN/cm2
conform instructiunilor PD 177-76 respectiv E el.= 20002300 daN/cm2, conform instructiunilor CD 152-85
2. Pentru balasturi de tip 1, 5 si 6 având E def. = 450-550 daN/cm2, respectiv E el. = 1500-1800 daN/cm2, valorile
d.adm., date in tabel se sporesc cu 10%.

CARACTERISTICILE SUPRAFETEI STRATULUI DE FUNDATIE

Verificarea denivelarilor suprafetei fundatiei se efectueaza cu ajutorul latei de 3,00 m lungime astfel:
− in profil longitudinal, masuratorile se efectueaza in axul fiecarei benzi de circulatie si nu pot fi mai mari de
+/- 9 mm.
− in profil transversal, verificarea se efectueaza in dreptul profilelor aratate in proiect si nu pot fi mai mari de
+/- 9 mm.
In cazul aparitiei denivelarilor mai mari decât cele prevazute in prezentul caiet de sarcini se va face corectarea
suprafetei fundatiei.

RECEPTIA LUCRARILOR

RECEPTIA PE FAZA
Receptia pe faza se efectueaza atunci când toate lucrarile prevazute in documentatie pentru stratul de fundatie din
balast sau balast optimal sunt complet terminate
Comisia de receptie antreprenor si Inginer, examineaza lucrarile si verifica indeplinirea conditiilor de executie si
calitative impuse de proiect si caietul de sarcini precum si constatarile consemnate pe parcursul executiei de catre
organele de control.
In urma acestei receptii se incheie procesul verbal de receptie calitativa.

RECEPTIA LA TERMINAREA LUCRARILOR

Receptia la terminarea lucrarilor pentru stratul de fundatie din balast sau balast amestec optimal, se efectueaza o
data cu receptia la terminarea integrala a lucrarilor unui sector de drum.
Comisia de receptie va examina lucrarile si va verifica indeplinirea cerintelor de calitate si modul de executie, care
trebuie sa fie conform cu proiectul si caietul de sarcini, ca si cu inregistrarile de calitate din timpul executiei.
Daca rezultatele sunt corespunzatoare se efectueaza receptia, incheindu-se procesul verbal de receptie la
terminarea lucrarilor.

RECEPTIA FINALA
Receptia finala a stratului de fundatie din balast sau balast optimal va avea loc o data cu receptia finala a unui
sector, terminat integral dupa expirarea perioadei de garantie si se va face in conditiile prevederilor in vigoare si al
prezentului caiet de sarcini.

TEHNOLOGIA PRIVIND AMENAJAREA SANTURILOR, RIGOLELOR

. PRESCRIPTII GENERALE DE AMENAJARE

Dimensiunile si forma santurilor si rigolelor (triunghiulare, trapezoidale) sunt cele indicate in proiectul de executie,
stabilitate de la caz la caz in functie de relief, debit si viteza apei, natura terenului, mijloacele de executie, conditiile
de circulatie, pentru evitarea accidentelor si ele trebuie respectate intocmai de catre Antreprenor.
Extrem de important este sa se respecte cotele si pantele proiectate. Panta longitudinala minima va fi:
− 0,25% in teren natural
− 0,1% in cazul santurilor si rigolelor pereate.
Protejarea santurilor si rigolelor este obligatorie in conditiile in care panta lor depaseste panta maxima admisa
pentru evitarea eroziunii pamintului.
Pantele maxime admise pentru santuri si rigole neprotejate sunt date in tabelul 31.

Tabel 31
DENUMIREA PRINCIPALELOR TIPURI DE PANTA

PAMINTURI MAXIMA ADMISA %

Pamânturi coezive cu compresibilitate mare 0,5
Pamânturi coezive cu compresibilitate redusa: 1
- nisipuri prafoase si argiloase 2
- nisipuri argiloase nisipoase 3
- argile prafoase si nisipoase

Pamânturi necoezive grosiere: 3

- pietris (2 - 20 mm) 4
- bolovanis (20 - 200 mm) 5
- blocuri (peste 200 mm)

Pamânturi necoezive de granulatie mijlocie si fina: 0,5

- nisip fainos si fin (0,05...0,25 mm) 1
- nisip mijlociu mare (0,25...2,00 mm) 2
- nisip cu pietris

Pantele maxime admise pentru santuri si rigole protejate sunt date in tabelul 32.
Pe portiunile in care santurile sau rigolele au pante mai mari se vor amenaja trepte pentru reducerea pantei sub
valorile indicate in tabel.
Rigolele de acostament sunt obligatorii in urmatoarele situatii:
− la ramblee cu inaltimea 3...5,00 m in cazul curbelor convertite si suprainaltate
− la ramblee peste 5,00 m
Descarcarea apelor din rigole de acostament se face prin casiuri amenajate pe taluze.
. Santurile de garda se recomanda sa fie pereate, indiferent de panta.
Amplasarea santurilor de garda se va face la distanta minima, de 5,00 m de muchia taluzului debleului, iar când
este la piciorul rambleului la distanta minima de 1,50-2,00 m, banda de teren dintre piciorul rambleului si santul de
garda va avea pante de 2% spre sant.
. Antreprenorul va executa lucrarea in solutia in care este prevazuta in proiectul de executie. Acolo insa unde se
constata pe parcursul executiei lucrarilor o neconcordanta intre prevederile proiectului si realitatea dupa teren
privind natura pamântului si panta de scurgere situatia va fi semnalata "Inginerului" lucrarii care va decide o
eventuala modificare a solutiei de protejare a santurilor si rigolelor de scurgere prin dispozitii de santier.

EXECUTIA PEREURILOR USCATE

Peste terenul bine nivelat se asterne un strat de nisip grauntos si aspru, in grosime de 5 cm dupa pilonare.
Peste stratul de nisip pilonat se asterne stratul de nisip afânat, de aceeasi calitate, in care se aseaza pietrele sau
bolovanii. Grosimea initiala a acestui strat este de 8 cm.
Pietrele se implinta vertical in stratul de nisip afânat, unele lânga altele, batându-se deasupra si lateral cu ciocanul,
astfel ca fiecare piatra sa fie bine strânsa de pietrele vecine. Pietrele se aseaza cu rosturile tesute.
Pentru a se asigura pereului se procedeaza la o prima batere cu maiul pe uscat pentru asezarea pietrelor.
Se asterne apoi un strat de nisip de 1-1,5 cm grosime, pentru impanare care se uda si se impinge cu periile in
golurile dintre pietre pâna le umplu, dupa care se bate din nou cu maiul pâna la refuz.

Santuri si rigole cu sectiunea neprotejata

La executa dispozitivelor pentru scurgerea si evacuarea apelor cu sectiunea neprotejata se vor respecta
prevederile STAS 2914 privind executia lucrarilor de terasamente cu respectarea gradului de compactare Proctor
normal de minim 100% pe adancimea de 30 cm atat pentru fundul santului/rigolei cat si pentru taluze.
Pichetarea lucrarilor consta in materializarea axei si a limitelor amprizei drumului si in functie de acestea a axei
santului / rigolei.
Pichetarea se va executa de catre antreprenor pe baza detaliilor de executie, pe care le va respecta mtocmai si se
va aproba de catre reprezentantul beneficiarului intr-un proces verbal de trasare.
Sapaturile pentru santuri / rigole vor fi executate incepand de la zona de evacuare inspre amonte, cu respectarea
stricta a cotei, pantei si a profilului precizat in detaliile de executie (latimea fundului, inaltimea si tnclinarea
taluzelor).
Sapaturile vor fi executate pe cat posibil pe uscat. Daca este cazul de epuismente acestea cad exclusiv in sarcina
antreprenorului.
Pamantul rezultat din sapatura va fi evacuat si pus in depozitul indicat de reprezentantul beneficiarului.

Santuri si rigole cu sectiunea protejata cu pereu uscat

Peste terenul bine nivelat se asterne un strat de nisip grauntos si aspru, in grosime de 5,0 cm dupa pilonare.
Peste stratul de nisip pilonat se asterne stratul de nisip afanat, de aceeasi calitate, in care se aseaza pietrele sau
bolovanii. Grosimea initiala a acestui strat este de 8, 0 cm.
Pietrele se implanteaza vertical in stratul de nisip afanat, una langa alta, batandu-se deasupra si lateral cu
ciocanul, astfel ca fiecare piatra sa fie bine stransa de pietrele adiacente.
Pentru a se asigura fixarea pereului se procedeaza la o prima batere cu maiul pe uscat pentru asezarea pietrelor.
Se asterne apot un strat de nisip de 1+1,5 cm grosime, pentru impanare care se uda si se impinge cu periile in
golurile dintre pietre pana se umplu, dupa care se vor bate din nou cu maiul pana la refuz.
Suprafata pereului trebuie sa fie regulata, neadmitandu-se abateri de peste 2,0 cm fata de suprafata teoretica a
taluzului, refacerea facandu-se prin scoaterea pietrei si reglarea stratului de nisip sub aceasta.

Santuri si rigole cu sectiunea protejata cu pereu rostuit cu mortar de ciment

In cazul executiei pereurilor rostuite cu mortar de ciment procesul tehnologic este similar cu cel de la executia
pereului uscat cu exceptia ca dupa prima pilonare umplerea rosturilor nu se face cu nisip ci cu mortar de ciment.
Suprafata pereului trebuie protejata contra uscarii timp de 3 zile.
Suprafata pereului trebuie sa fie regulata, neadmitandu-se abateri de peste 2,0 cm fata de suprafata teoretica a
taluzului.

Santuri si rigole cu sectiunea protejata cu pereu mortar de ciment

Peste terenul bine nivelat se asterne un strat de nisip grauntos si aspru, in grosime de 5,0 cm dupa pilonare.
Peste stratul de nisip pilonat se asterne un strat abundent de mortar de ciment M100Z Tn care se implanteaza
pietrele sau bolovanii prin alunecare astfel incat sa se obtina o tasare a rosturilor si o refulare a mortarului la
suprafata prin toate rosturile.
Se continua apoi umplerea cu mortar de ciment a golurilor ramase intre pietre si nivelarea suprafetei prin pilonare
dupa care mortarul este netezit cu mistria.
Suprafata pereului trebuie protejata contra uscarii prin udare timp de 3 zile si prin acoperire cu folie din materiale
plastice timp de 7 zile.
Suprafata pereului trebuie sa fie regulata, neadmitandu-se abateri de peste 2,0 cm fata de suprafata teoretica a
taluzului.

Santuri si rigole cu sectiunea protejata cu pereu de piatra bruta sau bolovani pe fundatie din beton
Peste terenul bine nivelat se toarna betonul de fundatie de clasa C8/10 la grosimea prevazuta in detaliile de
executie si pana sa inceapa priza betonului se trece la executia pereului din piatra bruta sau bolovani si colmatarea
rosturilor cu mortar de ciment M 100Z in conditiile prevazute la executia pereurilor rostuite cu mortar de ciment.
Suprafata pereului trebuie sa fie regulata, neadmitandu-se abateri de peste 2,0 cm fata de suprafata teoretica a
taluzului.
Santuri si rigole cu sectiunea protejata cu pereu din beton turnat pe loc
Peste terenul bine nivelat se ajterne un strat de balast, in grosime de 10 cm dupa compactare.
Peste balast se toarna betonul de clasa C25/30 la grosimea prevazuta in detaliile de executie pe tronsoane de
1,50-2,00 m cu rosturi de 2,0-cm
Betonul turnat trebuie protejat impotriva soarelui sau a ploii incepand din momentul turnarii betonului prin
acoperirea cuacoperisuri mobile iar dupa ce priza este complet terminata prin stropire cu apa atat cat este nevoie
tn functie de conditiile atmosferice.
Suprafata pereului trebuie sa fie regulata, neadmitandu-se abateri de peste 2,0 cm fata de suprafata teoretica a
taluzului.

Santuri si rigole cu sectiunea protejata cu pereu din elemente de beton prefabricate

Latimea sapaturii va fi egala cu latimea elementului prefabricat majorata cu 0,20 m.
Fundul sapaturii va fi adus cu grija la cotele prevazute in proiect si va fi compactat pentru a atinge un grad de
compactare Proctor normal de 100%.
In cazul unei sapaturi mai adanci fata de cota prescrisa, antreprenorul va trebui sa compenseze diferenta de cota
prin cresterea grosimii fundatiei rigolei/santului.
Peste terenul bine nivelat se asterne fie un strat de nisip grauntos si aspru, in grosime de 5,0 cm dupa pilonare fie
un strat de beton de clasa C8/10 conform prevederilor din detaliile de executie.
Elementele prefabricate vor fi asezate astfel incat sa se respecte cotele, aliniamentele si declivitatile stabilite prin
detaliile de executie.
Tolerantele admise la montarea elementelor prefabricate vor fi mai mici de 5,0 mm fata de cotele precizate in
profilele transversale si in profilele in lung.
Rosturile dintre elementele prefabricate trebuie obligatoriu colmatate cu mortar de ciment M100T.

Natura si calitatea materialelor folosite

Nisipul pentru pereuri:

Pentru realizarea substratului la pereu se va utiliza nisipul natural sortul 0-1 care trebuie sa aiba continutul de
fractiuni sub 0,10 mm de max.12%.
Piatra bruta pentru pereuri si zidarii:
Piatra bruta pentru pereuri si zidarii trebuie sa provina din roci fara urme vizibile de dezagregare fizica chimica sau
mecanica, trebuie sa fie omogena in ceea ce priveste culoarea si compozitia mineralogica si sa aiba o structura
compacta.
Caracteristicile mecanice ale pietrei trebuie sa corespunda prevederilor din tabelul 3.

Caracteristica Conditii de Metoda de

admisibilitate determinar e

Rezistenta la compresiune in stare uscata, N/mm, min. 80 SREN 1926:2007

Rezistenta la inghet - dezghet:
- coeficient de gelivitate(p25), %, rnax. 3 SREN 13242
- sensibilitatea la inghet - dezghet (ng[25), %, max 25
NOTA: Rocile care nu respecta conditiile de admisibilitate pentru rezistenta la fnghet-dezghet nu trebuie utilizate la
lucrarile de drumuri.
Forma si dimensiunile pietrei brute utilizate la pereuri trebuie sa corespunda prevederilor din tabelul 4

Tabelul 4
Caracteristica Conditii de admisibilitate
Forma neregulata, apropiata de un trunchi de piramida sau
de o pana
Inaltimea, in mm 140...180
Dimensiunile bazei, mm : egala sau mai mare ca inaltimea 80...150
- lungime
- latime
Piatra necorespunzatoare dimensiunilor, %, max. 15

Piatra bruta pentru zidarii va avea forma neregulata, asa cum rezulta din cariera, avand dimensiunea de eel putin
100 mm si o greutate care sa nu depaseasca 25 kg.
Bolovanii pentru pereuri si zidarii:
Bolovanii trebuie sa provina din roci nealterate, negelive si omogene ca structura si compozitie. Nu se admit
bolovani din roci conglomerate fi nici bolovani cu fisuri sau cu fe$e de clivaj.
Caracteristicile mecanice ale bolovanilor vor trebui sa fie dupa cum urmeaza:
- rezistenta la sfarmare prin compresiune, min.60%;
- rezistenta la uzura cu marina Devaf, min.11%
Dimensiunile bolovanilor utilizati la pereuri trebuie sa varieze in limitele indicate in tabelul 5.
Tabelul 5
Caracteristica Conditii de admisibilitate
- lungime, latime a fetei, mm 80...140
- Inaltime, mm ____________ ___ 120...160
Piatra necorespunzatoare dimensiunilor, %, max. 15
Bolovanii utilizati la zidarii vor avea dimensiunile in medie cuprinse in limitele 80...200 mm.

RECEPTIA LUCRARILOR
Lucrarile privind scurgerea si evacuarea apelor de suprafata vor fi supuse de regula unei receptii preliminare si
unei receptii finale, iar acolo unde sunt lucrari ascunse, care necesita sa fie controlate si receptionate, inainte de a
se trece la faza urmatoare de lucru cum sunt lucrarile de drenaj, canalizare, s.a. acestea vor fi supuse si receptiei
pe faza de executie.

RECEPTIA PE FAZE
In cadrul receptiei pe faza (de lucrari ascunse) se va verifica daca partea de lucrare ce se receptioneaza s-a
executat conform proiectului si atesta conditiile impuse de documentatia de executie si de prezentul caiet de
sarcini. In urma verificarilor se incheie proces verbal de receptie pe faze in care se confirma posibilitatea trecerii
executiei la faza imediat urmatoare. Receptia pe faza se efectueaza de catre "Inginerul" lucrarii si Antreprenor,
documentul se incheie ca urmare a receptiei si poarta ambele semnaturi. 45.4. Receptia pe faze se va face in mod
obligatoriu la urmatoarele momente
ale lucrarii:
Pentru lucrari din beton si zidarii: santuri ramforsate, santuri zidite, camere de cadere
− trasarea;
− executia sapaturilor la cote;
− executarea cofrajului;
− montarea armaturii.
Drenuri transversale de acostament
− la realizarea acestora.
Registrul de procese verbale de lucrari ascunse se va pune la dispozitia organelor de control, cit si comisiei de
receptie preliminara, sau finala.

RECEPTIA PRELIMINARA
La terminarea lucrarilor sau a unor parti din acestea se va proceda la efectuarea receptiei preliminare a lucrarilor
verificându-se:
− concordanta cu prevederile prezentului caiet de sarcini si a proiectului de executie;
− daca verificarile prevazute in prezentul caiet de sarcini au fost efectuate in totalitate;
− daca au fost efectuate receptiile pe faze si rezultatul acestora;
− conditiile tehnice si de calitate ale executiei, precum si constatarile consemnate in cursul executiei de
catre organele de control (Client, Inginer, etc.).
In urma acestei receptii se incheie Procesul verbal de receptie preliminara si in care se consemneaza eventualele
remedieri necesare, termenul de executie a acestora si recomandari cu privire la modul de tinere sub observatie
unde s-au constatat unele abateri fata de prevederile prezentului caiet de sarcini.

RECEPTIA FINALA
La receptia finala a lucrarilor se va consemna modul in care s-au comportat lucrarile, daca au functionat bine si
daca au fost bine intretinute.
PĂMÂNTURI
Pământurile necoezive si coezive care se folosesc la realizarea straturilor de formă se clasifică si se identifică,
conform STAS 1243, în functie de compozitia granulometrică si de indicele de plasticitate, asa cum se indică în
tabelele 1 si 2.
In categoria pământurilor coezive se mai cuprind si pământurile macroporice, si anume:
-Loess cu fractiunea 0,01 ... 0,1 mm > 60% si greutate volumică de 12-16 KN/mc
− Pământ loessoid cu fractiunea 0,01 ... 0,1 mm < 60%.
Atât loessul cât si pământul loessoid au în general aceleasi însusiri si caracteristici; acestea diferă numai prin
compozitia granulometrică.
. Pământuri coezive si slab coezive Tabel 1
CLASIFICAREA DUPA
COMPOZITIA
GRANULOMETRICĂ

DENUMIREA Argilă % Praf % Nisip % I.P.

PĂMÂNTURILOR < 0,005 0,005...0,05 0,05...2
mm mm mm
2 3 4 5 6
Foarte Argilă groasă < 60 variabil variabil > 35

coezive Argilă 35...60 < decât < 30 25...35

argila
Argilă prăfoasă 35...50 > decât < decât 15...35
argila praf
Coezive Argilă nisipoasă 30...60 < decât > 30 15...35
argila
Argilă praf 30...35 > decât > 30 15...25
nisipoasă argila
Praf argilos 15...30 > decât nisip < 30 10...25

Praf argilos 15...30 > decât nisip > 30 5...20

nisipos
Slab Praf 0...15 > decât < 30 5...15
argila
coezive Praf nisipos 0...15 > decât nisip > 30 0...10

Nisip argilos 15...30 < decât nisip > decât 5...20

praf
Nisip prăfos 0...15 < decât nisip > decât 0...10
praf

EXECUTIA STRATULUI DE FORMĂ

PREGĂTIREA STRATULUI SUPORT

Executia stratului de formă va începe numai după terminarea executiei terasamentului pe toată lătimea platformei
drumului si receptionarea preliminară a acestora, conform prescriptiilor caietului de sarcini pentru terasamente.
Terasamentele în rambleu se vor executa si receptiona la cota patului minus grosimea stratului de formă când
acesta este realizat din pământuri necoezive, la cota patului când stratul de formă este realizat, într-o singură
repriză, din pământ coeziv stabilizat mecanic, cu var sau zgură granulată si var, sau la cota patului minus jumătate
din grosimea stratului de formă din pământ coeziv stabilizat, când acesta se execută în două reprize.
Straturile de formă se execută conform profilului transversal tip proiectat, pe toată lătimea platformei drumului sau
autostrăzii.

EXECUTIA STRATULUI DE FORMĂ DIN PĂMÂNTURI NECOEZIVE

. În zonele de ramblee, deseurile de carieră sau materialul pietros aluvionar din care se realizează stratul de formă
este asternut în straturi uniforme, paralele culinia rosie a proiectului pe întreaga lătime a rambleului. Suprafata
fiecărui strat intermediar va fi plană cu înclinări de 3...5% spre exterior, iar suprafata patului la drumurile de clasa
tehnică III - V va avea aceeasi înclinare transversală ca si îmbrăcămintea drumului. Pentru clasele tehnice I si II
înclinarea transversală a patului drumului va fi de 3,5...4,0%.
Grosimea straturilor din care se realizează stratul de formă se alege în
functie de mijlocul de compactare, astfel încât să se asigure gradul de compactare prescris pe toată grosimea lui.
În functie de grosimea prevăzută pentru stratul de formă si de grosimea optimă de compactare, stratul de formă se
realizează într-o repriză sau în două reprize de lucru.
În cazul debleelor, săpăturile pentru realizarea stratului de formă se vor executa pe tronsoane limitate, imediat
înainte de executia acestuia, luându-se măsuri pentru a se evita acumularea apei pe suprafata patului.
Materialul se asterne la profil in amestec cu balast de 30% si se adaugă apa necesară realizării umiditătii optime de
compactare.
. Stratul asternut trebuie compactat până la realizarea unui grad de compactare de min. 98% din densitatea în
stare uscată maximă, determinată prin încercarea Proctor modificată, conform STAS 1913/13, în cel putin 95% din
punctele de măsurare si de min. 95% în toate punctele de măsurare.
La lucrări importante, înainte de începerea lucrărilor de executie a stratului de formă se va realiza o planse de
încercare pe un tronson experimental lung de min. 30 m si pe toată lătimea platformei, prin care se vor stabili:
− grosimea optimă de compactare
− umiditatea optimă de compactare
− componenta atelierului de compactare
− numărul optim de treceri si intensitatea de compactare (Q/S), care să conducă la obtinerea
gradului de compactare mentionat la punctul 10.5.
Rezultatele încercărilor, consemnate în registrul de santier si aprobate de Inginer se vor respecta întocmai la
executia lucrărilor.
Stratul de formă se lasă în circulatie pe o perioadă de min. 7 zile după care eventualele denivelări sunt remediate
(prin completarea cu material sau îndepărtare de material, umectare si recompactare).

MĂSURI DUPA EXECUTIA STRATULUI DE FORMĂ

Straturile de formă se dau circulatiei de santier, cu exceptia sectoarelor cu straturi de formă din pământuri coezive
tratate cu var sau stabilizate cu zgură granulată si var, sau cu var-ciment, care au fost executate în perioada
imediat premergătoare înghetului (vezi pct.14.4 si 15.6).
În cazul în care prin circulatie se produc denivelări accentuate ale stratului de formă care permite stagnarea apei
din precipitatii pe suprafata stratului, acestea vor fi remediate prin tăierea cu lama autogrederului, iar eventualele
zone necompactate se compactează cu placa vibratoare sau cu maiul mecanic.
În perioadele de timp nefavorabile, caracterizate prin precipitatii abundente si care au determinat supraumezirea
terasamentului, este contraindicată darea circulatiei de santier a stratului de formă proaspăt executat. Acesta va fi
supus numai circulatiei strict necesare executiei stratului de fundatie.

RECEPTIA LUCRĂRILOR

RECEPTIA PE FAZE DE EXECUTIE

Receptia pe fază a stratului de formă se efectuează atunci când toate lucrările prevăzute în documentatie sunt
complet terminate si toate verificările sunt efectuate
Comisia de receptie examinează lucrările si verifică îndeplinirea conditiilor de executie si calitatile impuse de
proiect si caietul de sarcini, precum si constatările consemnate pe parcursul executiei de către organele de control.
În urma acestei receptii se încheie “Proces verbal de receptie pe fază” în care sunt specificate remedierile care
sunt necesare, termenul de executie a acestora si eventualele recomandări cu privire la modul de continuare a
lucrărilor.

RECEPTIA PRELIMINARĂ LA TERMINAREA LUCRARILOR

Receptia preliminară a stratului de formă se face odată cu receptia preliminară a întregii lucrări conform normelor
legale în vigoare.
Comisia de receptie va examina lucrările fată de prevederile documentatiei tehnice aprobate, fată de documentatia
de control si procesele verbale de receptie pe faze, întocmite în timpul executiei
lucrărilor.

TEHNOLOGIA APLICARII STRATULUI DE PIATRĂ SPARTĂ SI/SAU DE PIATRĂ SPARTĂ AMESTEC

OPTIMAL

OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE

Prezentatehnologie contine specificatiile tehnice privind executia si receptia straturilor de fundatie din piatră spartă
sau piatră spartă amestec optimal din sistemele rutiere ale drumurilor publice si ale străzilor.
El cuprinde conditiile tehnice prevăzute în SR 667 si SR 662 care trebuie să fie îndeplinite de materialele folosite si
în STAS 6400 de stratul de piatră executat.

PREVEDERI GENERALE
Fundatia din piatră spartă amestec optimal 0-63 se realizează într-un singur strat a cărui grosime este stabilită prin
proiect.
Fundatia din piatră spartă 40-80, se realizează în două straturi, un strat inferior de minimum 10 cm de balast si un
strat superior din piatră spartă de 12 cm, conform prevederilor STAS 6400.
Pe drumurile la care nu se prevede realizarea unui strat de formă sau realizarea unor măsuri de îmbunătătire a
protectiei patului, iar acesta este constituit din pământuri coezive, stratul de fundatie din piatră spartă amestec
optimal 0-63 se va realiza în mod obligatoriu pe un substrat de fundatie care poate fi:
− substrat izolator de nisip de 7 cm grosime după cilindrare;
− substrat drenant din balast de minim 10 cm grosime după cilindrare.
Când stratul inferior al fundatiei rutiere este alcătuit din balast, acesta preia si functia de substrat drenant,
asigurându-se conditiile necesare privind grosimea, calitatea de drenare si măsurile de evacuare a apei.
Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu un laborator autorizat efectuarea tuturor
încercărilor si determinărilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini.
Antreprenorul este obligat să efectueze, la cererea Inginerului, verificări suplimentare fată de prevederile
prezentului caiet de sarcini.
În cazul în care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, Inginerul va dispune întreruperea executiei
lucrărilor si luarea măsurilor care se impun.

MATERIALE

AGREGATE NATURALE
Pentru executia fundatiilor din piatră spartă se utilizează următoarele agregate:
a. Pentru fundatie din piatră spartă mare, 40-80:
− balast 0-63 mm în stratul inferior;
− piatră spartă 40-80 mm în stratul superior;
− split 16-25 mm pentru împănarea stratului superior;
− nisip grăuntos sau savură 0-8 mm ca material de protectie.
Pentru fundatie din piatră spartă amestec optimal 0-63 mm
− nisip 0-4 mm pentru realizarea substratului, în cazul când pământul din patul drumului este coeziv
si nu se prevede executia unui strat de formă sau balast 0-63 mm, pentru substratul drenant;
− piatră spartă amestec optimal 0-63 mm.
Nisipul grăuntos sau savura ca material de protectie nu se utilizează când stratul superior este de macadam sau de
beton de ciment.
Agregatele trebuie să provină din roci stabile, adică nealterabile la aer, apă sau înghet. Se interzice folosirea
agregatelor provenite din roci feldspatice sau sistoase.
Agregatele folosite la realizarea straturilor de fundatie trebuie să îndeplinească conditiile de admisibilitate arătate în
tabelele 1, 2 si 3 si nu trebuie să contină corpuri străine vizibile (bulgări de pământ, cărbune, lemn, resturi vegetale)
sau elemente alterate.

NISIP - Conditii de admisibilitate conform SR 662

CARACTERISTICI Conditii de admisibilitate pentru:
strat izolant strat de protectie

Sort (ochiuri pătrate) 0-4 4-8

Granulozitate 14 -
- continut de fractiuni sub 0,1 mm, %, max. 5 d15 p <d15 f < 5 d85 5
- continut de fractiuni sub 0,02 mm, %, p -
max.
- conditii de filtru invers
Coeficient de permeabilitate (K), cm/s, 6 x 10 -3 -
min.

Tabel 2 BALAST - Conditii de admisibilitate pentru fundatii conform SR 662

CARACTERISTICI Conditii de admisibilitate
Sort (ochiuri patrate) 0-63
Continut de fractiuni, %, max.: 3
- sub 0,02 mm 100
- 0...63 mm
Granulozitate Conform figurii 1
Coeficient de neuniformitate (Un ), min. 15
Echivalent de nisip (EN), min. 30
Uzura cu masina tip Los Angeles (LA) %, max. 50

PIATRA SPARTA
- Conditii de admisibilitate conform SR 667
Sort Savura Piatră spartă (split) Piatră spartă mare
Conditii de admisibilitate
Caracteristica 0-8 8- 16-25 25-40 40-63 63-80
16
 Continut de granule: 5 5 5 5
- rămân pe ciurul superior
(dmax ), %, max.
- trec prin ciurul inferior
(dmin ), %, max. - 10 10 10

Continut de granule - 10 10 -
alterate, moi, friabile,
poroase si vacuolare, %,
max.
Forma granulelor: - 35 35 35
- coeficient de formă, %,
max.
Coeficient de impurităti: 1 1 1 1
- corpuri străine, %, max.
- fractiuni sub 0,1 mm,%, - 3 nu este cazul
max.
Uzura cu masina tip Los - 30 corespunzător clasei
Angeles, %, max. rocii conform
tabelelor 2 si 3 din
SR 667
Rezistenta la actiunea - 6 3 nu este
repetată a sulfatului de cazul
sodiu (Na2SO4 ) 5 cicluri,
%, max.
Piatra sparta amestec optimal se poate obtine fie prin amestecarea sorturilor 0-8, 8-16, 16-25, 25-40 si 40-63, fie
direct de la concasare, dacă îndeplineste conditiile din tabelul 4 si granulozitatea conform tabelului 5 si figurii 2.
Amestecul pe santier se realizează într-o instalatie de nisip stabilizat prevăzută cu predozator cu patru
compartimente.

Tabel 4 PIATRĂ SPARTĂ AMESTEC OPTIMAL - Conditii de admisibilitate

CARACTERISTICI Conditii de admisibilitate

Sort 0 - 40 0 - 63
Continut de fractiuni, %, max.: 3 3
- sub 0,02 mm 3...14 2...14
- sub 0,2 mm 42...65 35...55
- 0...8 mm 20…40 -
- 16…40 mm - 20…40
- 25...63 mm

Granulozitate să se înscrie între limitele din

tabelul 5 si conform figurii 2
Echivalent de nisip (doar în cazul nisipului 30
natural) (EN), min.
Uzura cu masina tip Los Angeles 30
(LA) %, max.
Rezistenta la actiunea repetată a sulfatului de 6 pentru split
sodiu (Na2SO4 ), 5 cicluri, %, max.
3 pentru piatră spartă mare 40-63

Tabel 5
PIATRĂ SPARTĂ AMESTEC OPTIMAL - Granulozitate
Domeniu Treceri în % din greutate prin sitele sau ciururile cu

de Limita dimensiuni de .... in mm

granulozitate
0,0 0,1 0,2 1 4 8 16 25 40 63

0 .... 40 infer. 0 2 3 12 28 42 60 75 90 -

super. 3 10 14 30 50 65 80 90 10 -
 0
0 .... 63 infer. 0 1 2 8 20 31 48 60 75 90

super. 3 10 14 27 42 55 70 80 90 100

Conditiile de admisibilitate privind coeficientul de formă, continutul de granule alterate si continutul de impurităti
pentru piatră spartă amestec optimal sunt cele indicate în tabelul 3 (pentru piatră spartă)
Agregatele se vor aproviziona din timp în depozitul santierului pentru a se asigura omogenitatea si constanta
calitătii acestora.
Aprovizionarea agregatelor la locul punerii în operă se va face numai după ce analizele de laborator au arătat că
acestea au calitatea corespunzătoare.In timpul transportului de la Furnizor la santier si al depozitării, agregatele
trebuie ferite de impurificări. Depozitarea se va face pe platforme amenajate, separat pe sorturi si păstrate în
conditii care să le ferească de imprăstiere, impurificare sau amestecare.. Controlul calitătii agregatelor de către
Antreprenor se va face în conformitate cu prevederile tabelului 6.

Laboratorul santierului va tine evidenta calitătii agregatelor astfel:

− într-un dosar vor fi cuprinse certificatele de calitate emise de Furnizor;
− într-un registru (registru pentru încercări agregate) rezultatele determinărilor
efectuate de laboratorul santierului.
În cazul în care la verificarea calitătii amestecului de piatră spartă amestec optimal aprovizionată, granulozitatea
acestuia nu corespunde prevederilor din tabelul nr.5, acesta se corectează cu sorturile granulometrice deficitare
pentru îndeplinirea conditiilor calitative prevăzute.

APA
Apa necesară realizării straturilor de fundatie poate să provină din
reteaua publică sau din alte surse, dar în acest din urmă caz nu trebuie să contină nici un fel de particule în
suspensie.
CONTROLUL CALITĂTII AGREGATELOR ÎNAINTE DE REALIZAREA STRATURILOR DE FUNDATIE
Controlul calitătii se face de către Antreprenor prin laboratorul său în conformitate cu prevederile cuprinse în tabelul
6
.Tabel 6 AGREGATE
ACTIUNEA, FRECVENTA MINIMĂ METODE DE
PROCEDEUL DE DETERMINA
VERIFICARE SAU RE
CARACTERISTICILE CONF.
CARE
SE VERIFICĂ la aprovizionare la locul de
punere
în operă
Examinarea datelor la fiecare lot - -
înscrise în certificatul de aprovizionat
calitate sau certificatul de
garantie
Corpuri străine: În cazul în care se Ori de câte ori STAS 4606
- argilă bucăti observă prezenta lor apar factori de impurificare
- argilă aderentă i
- continut de cărbune
Continutul de granule O probă la max. 500 - SR 667
alterate, moi, friabile, mc pentru fiecare sursa
poroase si vacuolare sursă

Granulozitatea sorturilor O probă la max. 500 - STAS 730

Forma granulelor pentru
piatrspart
Coeficient de formă
Echivalentul de nisip (EN
numai la produse de
balastieră)
Rezistenta la actiunea
repetată a sulfatului de
sodiu (Na2SO4 ), 5 cicluri
mc pentru fiecare
sort si sursă
O probă la max. 500 - STAS 730
t pentru fiecare sort
si fiecare sursă
O probă la max. 500 - STAS 730
mc pentru fiecare sursa
O probă la max. 500 - STAS 4606
mc pentru fiecare sursa
 Rezistenta la sfărâmare O probă la max. 500 - STAS 730
prin compresiune la piatră mc pentru fiecare
spartă în stare saturată la sort de piatră spartă
presiune normală si sursă
Uzura cu masina tip Los Angeles O probă la max. 500 - STAS 730
mc pentru fiecare
sort si fiecare sursă

STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE PENTRU STRATUL INFERIOR DE FUNDATIE DIN

BALAST SI PENTRU STRATUL DE FUNDATIE REALIZAT DIN PIATRĂ SPARTĂ AMESTEC OPTIMAL

CARACTERISTICILE OPTIME DE COMPACTARE

Caracteristicile optime de compactare ale balastului sau ale amestecului optimal de piatră spartă se stabilesc de
către un laborator de specialitate acreditat înainte de începerea lucrărilor de executie.
Prin încercarea Proctor modificată, conform STAS 1913/13 se stabileste: du max. P.M.- greutate volumicn stare
uscat, maxima exprimatn g/cm3 W opt P.M. - umiditatea optimă de compactare, exprimată în %

CARACTERISTICILE EFECTIVE DE COMPACTARE

Caracteristicile efective de compactare se determină de laboratorul santierului pe probe prelevate din lucrare si
anume:
duef- greutatea volumicn stare uscatefectiv, exprimatn g/cm3
W ef - umiditatea efectivde compactare, exprimatn %
în vederea stabilirii gradului de compactare, gc.
du ef
gc = x 100
dumax P.M.
La executia stratului de fundatie se va urmări realizarea gradului de compactare arătat la art. 13.

REALIZAREA STRATURILOR DE FUNDATIE

MĂSURI PRELIMINARE
La executia stratului de fundatie se va trece numai după receptionarea lucrărilor de terasamente sau de strat de
formă, în conformitate cu prevederile caietelor de sarcini pentru realizarea acestor lucrări.
Înainte de începerea lucrărilor de fundatie se vor verifica si regla toate utilajele si dispozitivele necesare punerii în
operă a straturilor de fundatie.
Înainte de asternerea agregatelor din straturile de fundatie se vor executa lucrările pentru drenarea apelor din
fundatie - drenuri transversale de acostament, drenuri longitudinale sub acostament sau sub rigole si racordările
stratului de fundatie la acestea - precum si alte lucrări prevăzute în acest scop în proiect.
În cazul straturilor de fundatie prevăzute pe întreaga platformă a drumului, cum este cazul la autostrăzi sau la
lucrările la care drenarea apelor este prevăzută a se face printr-un strat drenant continuu, se va asigura în prealabil
posibilitatea evacuării apelor în afara suprafetei de lucru, în orice punct al traseului, la cel putin 15 cm deasupra
santului sau deasupra terenului în cazul rambleelor.
. În cazul când sunt mai multe surse de aprovizionare cu balast sau cu piatră spartă se vor lua măsuri de a nu se
amesteca agregatele, de a se delimita tronsoanele de drum în lucru, functie de sursa folosită, acestea fiind
consemnate în registrul de santier.

EXPERIMENTAREA EXECUTIEI STRATURILOR DE FUNDATIE

Înainte de începerea lucrărilor Antreprenorul este obligat să efectueze experimentarea executării straturilor de
fundatie.
Experimentarea se va face pentru fiecare tip de strat de fundatie - strat de fundatie din piatră spartă mare 63-80 pe
un strat de balast de min. 10 cm sau fundatie piatră spartă amestec optimal 0-63, cu sau fără substrat de nisip în
functie de solutia prevăzută în proiect.
În cazul fundatiei din piatră spartă mare 63-80 experimentarea se va face separat pentru stratul inferior din balast si
separat pentru stratul superior din piatră spartă mare.
În toate cazurile, experimentarea se va face pe tronsoane de probă în lungime de min. 30 m cu lătimea de cel putin
3,50 m (dublul lătimii utilajului de compactare).
Experimentarea are ca scop stabilirea, în conditii de executie curentă pe santier, a componentei atelierului de
compactare si a modului de actionare a acestuia, pentru realizarea gradului de compactare cerut prin caietul de
sarcini, dacă grosimea prevăzută în proiect se poate executa într-un singur strat sau două si reglarea utilajelor de
răspândire, pentru realizarea grosimii respective cu o suprafatare corectă.
Compactarea de probă pe tronsoanele experimentale se va face în prezenta Inginerului, efectuând controlul
compactării prin incercări de laborator sau pe teren, după cum este cazul, stabilite de comun acord.
În cazul în care gradul de compactare prevăzut nu poate fi obtinut, Antreprenorul va trebui să realizeze o nouă
încercare, după modificarea grosimii stratului sau a componentei utilajului de compactare folosit.
Aceste încercări au drept scop stabilirea parametrilor compactării si anume:
− grosimea maximă a stratului fundatiei ce poate fi executat pe santier;
− conditiile de compactare (verificarea eficacitătii utilajelor de compactare si
intensitatea de compactare a utilajului).
Intensitatea de compactare = Q/S
Q - volumul materialului pus în operă, în unitatea de timp (ore, zi, schimb), exprimat în mc
S - suprafata compactată în intervalul de timp dat, exprimată în mp

În cazul când se foloseste tandem de utilaje de acelasi tip, suprafetele compactate de fiecare utilaj se cumulează.
În cazul fundatiei din piatră spartă mare 63-80, se mai urmăreste stabilirea corectă a atelierului de compactare,
compus din rulouri compresoare usoare si rulouri compresoare mijlocii, a numărului minim de treceri ale acestor
rulouri pentru cilindrarea uscată până la fixarea pietrei sparte 63-80 si în continuare a numărului minim de treceri,
după asternerea în două reprize a splitului de împănare 16-25, până la obtinerea înclestării optime.
Compactarea în acest caz se consideră terminată dacă rotile ruloului nu mai lasă nici un fel de urme pe suprafata
fundatiei de piatră spartă, iar alte pietre cu dimensiunea de cca. 40 mm aruncate în fata ruloului nu mai pătrund în
stratul de fundatie si sunt sfărâmate, fără ca stratul de fundatie să sufere dislocari sau deformări.
Partea din tronsonul executat, cu cele mai bune rezultate, va servi ca sector de referintă pentru restul lucrărilor.
Caracteristicile obtinute pe sectorul experimental se vor consemna în registrul de santier pentru a servi la urmărirea
calitătii lucrărilor ce se vor executa.

EXECUTIA STRATURILOR DE FUNDATIE

FUNDATII DIN PIATRĂ SPARTĂ MARE 63-80 PE UNSTRAT DE BALAST

a. Executia stratului inferior din balast
Pe terasamentul receptionat se asterne si se nivelează balastul, într-un singur strat, având grosimea rezultată pe
tronsonul experimental astfel ca după compactare să se obtină 10 cm.
Asternerea si nivelarea se vor face la sablon, cu respectarea lătimilor si pantelor prevăzute în proiect
Cantitatea necesară de apă pentru asigurarea umiditătii optime de compactare se stabileste de laboratorul de
santier tinând seama de umiditatea agregatului si se adaugă prin stropire.
Stropirea va fi uniformă, evitându-se supraumezirea locală.
Compactarea straturilor de fundatie se va face cu atelierul de compactare stabilit pe tronsonul experimental,
respectându-se componenta atelierului, viteza de compactare, tehnologia si intensitatea Q/S de compactare.
Pe drumurile la care stratul de fundatie nu se realizează pe întreaga lătime a platformei, acostamentele se
completează si se compactează odată cu stratul de fundatie, astfel ca stratul de fundatie să fie permanent încadrat
de acostamente, asigurându-se totodată si măsurile de evacuare a apelor
Denivelările care se produc în timpul compactării stratului de fundatie sau care rămân dupa compactare, se
corectează cu material de aport si se recompactează.
Suprafetele cu denivelări mai mari de 4 cm se completează, se renivelează si apoi se compactează din nou.
Este interzisă executia stratului de fundatie cu balast înghetat.
Este interzisă de asemenea asternerea balastului, pe patul acoperit cu un strat de zăpadă sau cu pojghită de
gheată.
b. Executia stratului superior din piatră spartă mare 63-80
Piatra sparta mare se asterne, numai după receptia stratului inferior de balast, care, prealabil asternerii, va fi
umezit.
Piatra sparta se asterne si se compactează la uscat în reprize. Până la înclestarea pietrei sparte, compactarea se
execută cu cilindri compresori netezi de 6 t după care operatiunea se continuă cu compactoare cu pneuri sau
vibratoare de 10-14 tone. Numărul de treceri a atelierului de compactare este cel stabilit pe tronsonul experimental.
După terminarea cilindrării, piatra sparta se împănează cu split 16-25, care se compactează si apoi urmează
umplerea prin înnoroire a golurilor rămase după împănare, cu savură 0-8 sau cu nisip.
Până la asternerea stratului imediat superior, stratul de fundatie din piatră spartă mare astfel executat, se acoperă
cu material de protectie (nisip grăuntos sau savură).
În cazul când stratul superior este macadam sau beton de ciment, nu se mai face umplerea golurilor si protectia
stratului de fundatie din piatră spartă mare.

CONTROLUL CALITĂTII COMPACTĂRII STRATURILOR DE FUNDATIE

În timpul executiei straturilor de fundatie din balast si piatră spartă mare 63-80, sau din piatră spartă amestec
optimal, se vor face verificările si determinările arătate în tabelul 7, cu frecventa mentionată în acelasi tabel.
În ce priveste capacitatea portantă la nivelul superior al stratului de fundatie aceasta se determină prin măsurători
cu deflectometrul cu pârghie conform Normativului pentru determinarea prin deflectografie si deflectometrie a
capacitătii portante a drumurilor cu structuri rutiere suple si semirigide, indicativ CD 31.
Laboratorul Antreprenorului va tine următoarele evidente privind calitatea stratului executat:
− compozitia granulometrică a agregatelor
− caracteristicile optime de compactare obtinute prin metoda Proctor modificat (umiditate optimă, densitate
maximă uscată)
− caracteristicile efective ale stratului executat (umiditate, densitate, capacitate portantă).
Tabel 7
 Nr. DETERMINAREA, PROCEDEUL FRECVENTE METODE DE
crt DE MINIME VERIFICARE
VERIFICARE SAU LA LOCUL DE CONFORM
CARACTERISTICILE PUNERE
CARE SE VERIFICĂ ÎN LUCRU
1. Încercarea Proctor modificată - STAS
- strat balast 1913/13
- strat piatră spartă amestec optimal
2. Determinarea umiditătii de compactare minim 3 probe la o STAS 1913/1
- strat balast suprafată de 2000 mp
- strat piatră spartă amestec optimal de strat
3. Determinarea grosimii stratului compactat minim 3 probe la o suprafata de 2000-
- toate tipurile de straturi mp de strat
4. Verificarea realizării intensitătii de zilnic -
compactare Q/S
- toate tipurile de straturi
5. Determinarea gradului de compactare prin determinareaminim 3 pct. ptr. suprafete < 2000 mp STAS
greutătii volumice pe teren si minim 5 pct. pt. suprafete > 20001913/15
- strat balast mp pe strat STAS 12288
- strat piatră spartă amestec optimal
6. Verificarea compactării prin încercarea cu p.s. în fata minim 3 încercări la o STAS 6400
compresorului suprafată de 2000 mp
7. Determinarea capacitătii portante la nivelul superior alîn câte două puncte situate în profiluri Normativ
stratului de fundatie transversale la distante de 10 m unulCD 31
- toate tipurile de straturi de fundatie de altul

CONDITII TEHNICE. REGULI SI METODE DE VERIFICARE

ELEMENTE GEOMETRICE
Grosimea stratului de fundatie este cea din proiect. Abaterea limită la grosime poate fi de maximum ±20 mm.
Verificarea grosimii se face cu ajutorul unei tije metalice gradate, cu care se străpunge stratul, la fiecare 200 m de
drum executat sau la 1500 mp suprafată de drum.
Grosimea stratului de fundatie este media măsurătorilor obtinute pe fiecare sector de drum prezentat receptiei.
Lătimea stratului de fundatie este cea prevăzută în proiect.
Abaterile limită la lătime pot fi ±5 cm.
Verificarea lătimii executate se va face în dreptul profilelor transversale ale proiectului.
Panta transversală a stratului de fundatie este cea a îmbrăcămintii sub care se execută, prevăzută în proiect.
Abaterea limită la pantă este ±4%, în valoare absolută si va fi măsurată la fiecare 25 m.
Declivitătile în profil longitudinal sunt aceleasi ca si cele ale îmbrăcămintilor sub care se execută.
Abaterile limită la cotele fundatiei, fată de cotele din proiect pot fi ±10 mm.

CONDITII DE COMPACTARE
Straturile de fundatie din piatră spartă mare 63-80 trebuie compactate până larealizarea înclestării maxime a
agregatelor, care se probează prin supunerea la strivire a unei pietre de aceeasi natură petrografică, ca si a pietrei
sparte utilizate la executia straturilor si cu dimensiunea de circa 40 mm, aruncată în fata utilajului cu care se
execută compactarea.
Compactarea se consideră corespunzătoare dacă piatra respectivă este strivită
fără ca stratul să sufere dislocări sau deformări.
13.2. Straturile de fundatie din piatră spartă amestec optimal trebuie compactate până la realizarea următoarelor
grade de compactare minime din densitatea în stare uscată maximă determinată prin încercarea Proctor
modificată, conform STAS 1913/13:
pentru drumurile din clasele tehnice I, II si III
• 100%, în cel putin 95% din punctele de măsurare;
•98%, în cel mult 5% din punctele de măsurare la autostrăzi si/în toate punctele
de măsurare la drumurile de clasa tehnică II si III;
pentru ľ drumurile din clasele tehnice IV si V
• 98%, în cel putin 93% din punctele de măsurare;
• 95%, în toate punctele de măsurare.
Capacitatea portantă la nivelul superior al straturilor de fundatie se consideră realizată dacă valorile deformatiilor
elastice măsurate, nu depăsesc valoarea deformatiilor elastice admisibile, care este de 250 sutimi de mm.
CARACTERISTICILE SUPRAFETEI STRATULUI DE FUNDATIE
Verificarea denivelărilor suprafetei fundatiei se efectuează cu ajutorul
dreptarului de 3,00 m lungime astfel:
− în profil longitudinal verificarea se efectuează în axul fiecărei benzi de circulatie si denivelările admise pot
fi de maximum ± 2,0 cm, fată de cotele proiectate;
− în profil transversal, verificarea se efectuează în dreptul profilelor arătate în proiect si denivelările admise
pot fi de maximum ± 1,0 cm, fată de cotele proiectate.
În cazul aparitiei denivelărilor mai mari decât cele prevăzute în prezentul caiet de sarcini, se va face corectarea
suprafetei fundatiei.
RECEPTIA LUCRĂRILOR

RECEPTIA PE FAZA DETERMINANTĂ

Receptia pe faza determinantă, stabilită în proiect, se efectuează conform Regulamentului privind controlul de stat
al calitătii în constructii, aprobat cu HG 272/94 si conform Procedurii privind controlul statului în fazele de executie
determinante, elaborată de MLPAT si publicată în Buletinul Constructiilor volum 4/1996, atunci când toate lucrările
prevăzute în documentatie sunt complet terminate si toate verificările sunt efectuate
Comisia de receptie examinează lucrările si verifică îndeplinirea conditiilor de executie si calitative impuse de
proiecte si de caietul de sarcini, precum si constatările consemnate pe parcursul executiei de către organele de
control.
În urma acestei receptii se încheie “Proces verbal” de receptie pe fază în registrul de lucrări ascunse.

RECEPTIA PRELIMINARĂ, LA TERMINAREA LUCRĂRILOR

Receptia preliminară se face la terminarea lucrărilor, pentru întreaga lucrare, conform Regulamentului de receptie a
lucrărilor de constructii si instalatii aferente acestora, aprobat cu HG 273/94.
RECEPTIA FINALĂ
Receptia finală va avea loc după expirarea perioadei de garantie pentru întreaga lucrare si se va 273 face în
conditiile respectării prevederilor Regulamentului aprobat cu HG /94.
rutiere cu dispozitivul cu con si nisip.

RECEPTIA FINALĂ
Receptia finală a stratului de formă se face odată cu îmbrăcămintea, dup expirarea perioadei de verificare a
comportării acesteia.
Receptia finală se va face conform prescriptiilor legale în vigoare.

TEHNOLOGIA PRIVIND EXECUTIA PODETELOR

Prezenta procedura se aplică urmatoarelor tipuri de podete:

- podete din teava corugata sau tuburi PVC, montate pe pat de balast;
El cuprinde conditiile tehnice si de calitate care trebuie sa le indeplineasca materialele, controlul de calitate
al lucrarilor si criterile de receptie a lucrarilor.

MATERIALE
Apa
Poate sa provina din reteaua publica sau dintr-o alta sursa, dar in acest caz trebuie sa indeplineasca
conditiile din SR EN 1008/2003. In cazul in care apa provine din alta sursa, verificarea se va face de catre un
laborator de specialitate in conformitate cu precizarile din respectivul standard.
In timpul utilizarii pe santier se va evita ca apa sa se polueze cu detergenti, materii organice, uleiuri
vegetale, argile etc.

Cimentul
CARACTERISTICI
Caracteristicile cimenturilor vor fi verificate in conformitate cu: SR EN 197-1/2011, SR EN 196-1/2006, NE
012-2007, NE 013-2002.
Cimentul utilizat este specificat pe plansele de executie in conformitate cu clasele de expunere specificate
in Normativul NE 012/2007pentru betoanele turnate monolit si NE 013-2002, NE 012/2010 pentru elementele
prefabricate din beton simplu, beton armat si beton armat precomprimat.
CONTROLUL CALITATII
- procurarea materialelor, utilajelor, echipamentelor, asigurarea mijloacelor de transport, precum si a fortei
de munca necesare;
- la aprovizionare: prin verificarea certificatului de calitate / garantie emis de producator sau de baza de
livrare;
- inainte de utilizare, de catre un laborator autorizat.
LIVRAREA
In cazul in care utilizatorul procura cimentul de la un depozit (baza de livrare) livrarea cimentului va fi
insotita de o declaratie de conformitate, in care se va mentiona:
- tipul de ciment si fabrica producatoare;
 - data sosirii in depozit;
- nr. certificatului de calitate eliberat de producator;
- nr. buletinului de analiza a calitatii cimentului efectuata de un laborator autorizat.
DEPOZITAREA
Depozitarea cimentului se poate face:
- in vrac, in celule tip siloz in care nu au mai fost depozitate alte materiale;
- ambalat in saci, in incaperi inchise, asezati in stive pe scanduri dispuse cu interspatii pentru a asigura
circulatia aerului.
Cimentul trebuie folosit inainte de termenul de expirare.

Agregatele naturale

Agregatele naturale folosite pentru prepararea betoanelor, a patuluii si umplutura din balast trebuie sa
corespunda calitativ cu prevederile STAS 4606/80 NE 012-2007 si NE 013-2002.

CONTROLUL CALITATII AGREGATELOR

In cazul procurarii ca atare a agregatelor, acestea vor fi achizitionate de la statii de producere autorizate.
Controlul calitatii agregatelor se va face la fiecare lot aprovizionat, conform prevederilor din anexa VI.1pct. A2 si
VI.1 pct. B2 din NE 012-2007 si NE 013-2002 cap 4.2, iar metodele de verificare vor tine cont de STAS 4606/1980.
Laboratorul santierului va tine evidenta calitatii agregatelor astfel:
- intr-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate de la furnizor;
- intr-un registru (registru pentru incercari agregate) rezultatele determinarilor efectuate in laborator.
TRANSPORTUL AGREGATELOR
Agregatele vor fi expediate cu mijloace de transport curate si bine inchise. Fiecare transport va fi insotit de
foaia de expeditie in care se vor arata: numarul si data eliberarii foii, marca de fabrica (balastiera), destinatarul,
felul si sortul agregatelor, cantitatea livrata, numarul certificatului de calitate.
DEPOZITAREA AGREGATELOR
Se vor depozita pe platforme betonate, avand pante si rigole de evacuare a apelor. Pentru depozitarea
diferitelor sorturi se vor amenaja compartimente cu inaltimea corespunzatoare in vederea evitarii amestecarii
sorturilor.
Nu se admite depozitarea direct pe pamant sau pe platforme balastate.

Betonul
Cerintele de baza pe care trebuie sa le indeplineasca betoanele vor fi conform „Cod de Practica pentru
executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat”, Indicativ NE 012-2007. Dupa modul de
expunere al constructiilor prevazute in documentatie in functie de conditiile de mediu, se stabileste clasa de
expunere (NE 012-2010) pentru beton monolit si.
Clasa de expunere, clasa de beton si cerintele minime de asigurare a durabilitatii sunt specificate in
plansele din proiect.
BETONUL PROASPAT
Compozitia betoanelor
Compozitia betoanelor este definita de proportia in volume a diverselor categorii de agregate uscate,
greutatea liantului pentru un metru cub de beton gata executat si volumul apei. Cantitatile necesare pe fiecare
component al betonului vor fi determinate inainte de a incepe prepararea acestuia de catre Antreprenor.
La dozarea materialelor componente ale betonului (dupa stabilirea retetei) se admit urmatoarele abateri:
- agregate ± 3%;
- ciment si apa ± 3%;
- adaosuri ± 3%;
- aditivi ± 5%
Prepararea si transportul betonului
Precizarile privind aceste operatii vor fi in conformitate cu NE 012-2007 cap. 16.4.3 si NE 013-2002 cap. 9
si cap. 12.2.2.
BETONUL INTARIT
Clasa betonului este definita pe baza rezistentei caracteristice fck cil (fck cub), care este rezistenta la
compresiune in N/mm2 determinata pe cilindrii de 150/300mm (sau pe cuburi cu latura de 150mm) la varsta de
28zile, sub ale carei valori se pot situa statistic cel mult 5% din rezultate.
Betoanele prevazute in proiect vor fi grele avand densitatea aparenta a betonului intarit la 28 de zile,
cuprinsa intre 2201-2500 kg/mc.

Armaturi

OTEL BETON
Otelul beton folosit va fi OB37 si PC52 trebuind sa respecte STAS 438/1-89.
Confectionarea si montarea barelor se va face in stricta conformitate cu prevederile proiectului.
La livrare, otelul beton trebuie sa fie insotit de certificatul de calitate emis de producator. Controlul otelului
beton va consta din:
- verificarea dimensiunilor sectiunii, greutatea neta;
- examinarea aspectului;
 - marca produsului, tipul armaturii, semnul Controlului de Calitate;
- verificarea indoirii la rece;
- verificarea caracteristicilor mecanice (rezistenta la rupere, limita de curgere, alungirea la rupere).
Depozitarea otelului pentru armaturi se va face separat pe tipuri, astfel incat sa se asigure conditii care sa
nu produca corodarea armaturii, murdarirea cu pamant sau alte materiale si sa poata fi identificat usor fiecare
sortiment si diametru.
Innadirea barelor se face conform prevederilor proiectului si prevederilor STAS 10107/0-90. De regula
innadirea armaturilor se realizeaza prin suprapunere fara sudura sau prin sudura obisnuita (electrica prin puncte,
cap la cap prin topire intermediara, manuala cu arc electric prin suprapunere cu eclise).
PLASE SUDATE
Plasele sudate din bare de otel destinate armarii betoanelor de panta vor fi in conformitate cu Indicativ 106
GQ 126 SR 438/3-1998 “Produse de otel pentru armarea betonului. Plase sudate.”
Sarma trasa pentru beton armat
Sarma trasa pentru beton armat este conform STAS 438/2-89 “Produse de otel pentru armarea betonului.
Sarma rotunda trefilata”
Controlul calităţii plaselor sudate la aprovizionare se face conform Anexa VI.1, punctul A, nr. A6, acţiunile a, b,
c, şi din Codul de practică NE 012-1:2007.
Plasele sudate se vor depozita în locuri acoperite, fără contact direct cu pământul sau cusubstanţe care ar
putea afecta armătura, pe loturi de aceleaşi tipuri şi notate corespunzător.
Încărcarea, descărcarea, şi transportul plaselor sudate se vor face cu atenţie, evitandu-se izbirile şi
deformarea lor sau desfacerea sudurii.
Încercările şi determinările specifice plaselor sudate, inclusiv verificarea calităţii sudării nodurilor se vor
efectua conform SR 438-3:1998.
În cazul când plasele sudate sunt acoperite cu rugină se va proceda la înlăturarea acesteia
prin periere.
După îndepărtarea ruginii, reducerea dimensiunilor secţiunii barei nu trebuie să depăşească abaterile
prevăzute în standardele de produs.
Înainte de punerea în operă, plasele vor fi debitate la dimensiunile din planurile de execuţieşi îndoite
conform proiectului

ARMATURI PRETENSIONATE
Armaturile pretensionate vor fi in conformitate cu “Specificatia tehnica ST 009-1996”, “Ghidul de atestare
tehnica GAT 253” (MLPAT) pentru armaturile pretensionate din import si NE 012-2010.

Cofraje si sustineri
Cofrajele se pot confectiona din lemn sau produse pe baza de lemn, metal sau produse pe baza de
polimeri.
Materialele pentru confectionarea cofrajelor trebuie sa fie conform urmatoarelor STAS-uri:
- bile – manele de rasinoase: STAS 1040-85;
- grinzi – rigle de fag si rasinoase SR EN 1313-1+A1/2001;
- placaj tego de 8 si 15mm: SR EN 313-1/2003 si SR EN 314-1/1996;
- cuie: STAS 2111-90.
La confectionarea cofrajelor se vor respecta NE 012/2010.

Aditivi
Aditivii sunt produse chimice care se adauga in beton in cantitati mai mici sau egale cu 5% substanta fata
de masa cimentului in scopul modificarii / imbunatatirii betonului in stare proaspata si / sau intarita.
La folosirea aditivilor se vor respecta prevederile NE 012-2007 cap.4.4. si anexa I.3 si NE 013-2002
cap.4.4.

Adaosuri
Adaosurile sunt materiale anorganice fine ce se pot adauga in beton in cantitati de peste 5% substanta
uscata fata de masa cimentului, in vederea imbunatatirii caracteristicilor acestuia sau pentru a realiza proprietati
speciale.
La folosirea adaosurilor se vor respecta prevederile NE 012-2007 cap.4.5.

Teava corugata sau tuburi PVC

PROCURARE TEVII SI A TUBURILOR
Tuburile si tevile sunt executate in unitati specializate atestate, prin proceduri tehnice specifice.
Producatorul elementelor pentru podete va prezenta executantului lucrarilor de podete si Consultantului
procedurile de realizare, transport si montare a acestor elemente in concordanta cu reglementarile tehnice
specifice si cu prevederile sistemului de asigurare a calitatii.
Elementele prefabricate vor fi insotite la livrare de un certificat de calitate.
Fiecare tub/teava va fi marcat pentru a putea fi identificat înscriindu-se pe el locul de fabricaţie, dimensiuni,
domeniul de utilizare.

MONTAREA TUBURILOR/TEVILOR
Tubul/teava se monteaza pe un pat de balast nisipos sau nisip numai dupa ce s-au verificat cotele de
montaj.
Montarea tuburilor/tevilor se va realiza manual avand in vedere greutatea redusa a acestora.

EXECUTIA LUCRARILOR

Lucrări pregătitoare
Înainte de începerea lucrărilor propriu-zise, Antreprenorul va executa lucrările pregătitoare:
- semnalizarea zonei de lucru;
- verificarea existenţei şi poziţiei eventualelor utilităţi în ampriza sau în vecinătatea acesteia; se vor lua
toate măsurile pentru executarea lucrărilor în siguranţă;
- trasarea lucrărilor;
- asigurarea scurgerii apei de pe amplasament.
Săpătura
La executarea săpăturilor se vor respecta prevederile corespunzătoare din Caietul de Sarcini pentru
Terasamente.
Cand executia sapaturilor implica dezvelirea unor retele subterane existente (apa, gaze, electrice, etc.) ce
raman in functiune, trebuiesc luate masuri pentru protejarea acestora impotriva deteriorarii. Daca aceste retele nu
se cunosc si apar pe parcursul executarii sapaturii, se vor opri lucrarile si se va anunta Consultantul pentru a lua
masurile necesare.
Ultimii 30 cm până la cota de fundare se vor excava înaintea betonării, pentru evitarea degradării terenului
de încastrare şi a conturului tălpii fundaţiei.
Cofrarea
Cofrajele si sustinerile lor trebuie sa fie astfel alcatuite incat sa indeplineasca conditiile din NE 012-2010
cap 6 si 7:
- sa asigure obtinerea formei, dimensiunilor si gradului de finisare prevazute in proiect pentru elementele
ce urmeaza a fi executate, respectandu-se inscrierea in abaterile admisibile (pentru lungimea elementelor de cofraj
±15mm, pentru latime ±6mm, inaltime ±10mm);
- sa fie etanse astfel incat sa nu permita pierderea laptelui de ciment;
- sa fie stabile rezistente sub actiunea incarcarilor ce apar in procesul de executie.
Inainte de inceperea operatiei de montare a cofrajelor, se vor curati si pregati suprafetele care vin in
contact cu betonul ce urmeaza a se turna si se va verifica si corecta pozitia armaturilor.
Pentru a reduce aderenta intre beton si cofraje acestea se ung cu agenti de decofrare pe fetele care vin in
contact cu betonul imediat inainte de montare.
Montarea cofrajelor va cuprinde urmatoarele operatii:
- trasarea cofrajelor;
- asamblarea si sustinerea provizorie a panourilor;
- incheierea, legarea si sprijinirea definitiva a cofrajelor.

Controlul si receptia lucrarilor de cofraje

Se vor efectua verificari etapizate astfel:
- preliminar, controlandu-se lucrarile pregatitoare si elementele sau subansamblurile de cofraj si sustineri;
- in cursul executiei, verificandu-se pozitionarea in raport cu trasarea si modul de fixare al elementelor;
- final, receptia cofrajelor si consemnarea constatarilor intr-un registru de procese verbale.
In cazul cofrajelor care se inchid dupa montarea armaturilor se va redacta un proces verbal comun pentru
cofraje si armaturi.

Fasonarea si montarea armaturilor

Fasonarea armaturilor se face din OB37 si PC52, conform planselor de armare din proiect.

Turnarea si protectia betonului

Turnarea betonului si tratarea ulterioara a acestuia se va face respectand prevederile din NE 012/2007
cap.16.4.4. si cap. 16.4.5. si din NP 093-03 “Normativ de proiectare a elementelor compuse din betoane de varste
diferite si a conectorilor pentru lucrari de camasuieli si suprabetonari”.
Turnarea betonului trebuie realizata dupa:
- terminarea sapaturii;
- receptia cotei si naturii terenului de fundare;
- montarea si receptia cofrajelor (cu excepţia fundaţiilor la elementelor prefabricate);
- montarea armaturilor;
- montarea cartonului bitumat sau a placilor din polistiren expandat la rostul dintre tronsoane daca e cazul;
In baza verificarii conditiilor de mai sus, pe baza proceselor verbale de lucrari ascunse si/sau de faze
determinante se va aproba inceperea betonarii.
Betonul in fundatii se toarna aderent la peretii sapaturii.
Betonul trebuie sa fie raspandit uniform in lungul elementului, urmarindu-se realizarea de straturi de
maximum 50cm inaltime si turnarea noului strat inainte de inceperea prizei betonului turnat anterior.
Înaltimea libera de cadere a betonului nu va fi mai mare de 1.5 m. Rosturile de lucru trebuiesc evitate, iar în cazul
în care nu se poate, acestea vor fi tratate in conformitate cu “Codul de practica pentru executarea lucrarilor din
beton, beton armat si beton precomprimat” indicativ NE 012-2007.
Executia sistemului de drenaj
Drenul se realizeaza din material granular in concordanta cu detaliile din proiect.

MATERIALE DE CONSTRUCTIE
AGREGATE
Agregatele vor corespunde SR EN 12620+A1:2GG9 "Agregate pentru beton" si Codul de practica pentru
producerea betonului CP 012/1-2007;
Nisipul utilizat va proveni numai din cariere naturale. Nu se admite folosirea nisipului de concasaj. Partea levigabila
este de max. 2%.
Se va folosi pietris de rau sorturile 7 - 16 si 16-31. Partea levigabila admisa la pietris este de 0,5%.
- Amestecul format din sorturile de agregate, nisip 0-3; 3-7, pietris 7 - 16 si 16 - 31, se va inscrie in zona
foarte buna a limitelor granulometrice;
- Toate agregatele aprovizionate vor fi ciuruite, spalate si sortate;
- Se vor lua masuri pentru evitarea depunerilor de praf pe agregate.
CIMENT
- Cimentul va corespunde SR EN 197-1:2002.
- Cimentul se va livra in cantitati astfel determinate, incat stocul rezultat sa fie consumat in max. 2
luni;
- Nu se admite amestecarea cimenturilor de diferite clase si tipuri si utilizarea lor ca atare.
Pentru ficcare tip de ciment se va asigura o incapere, un siloz sau un bunker separat, avandu-se in vedere si
starea de conservare.
ivietodele de incercare sunt contbrme cu standardele SR EN 196-1:2006, SR EN 196-3:2006, SR EN 196-6:1994,
SREN196-7:1995, SR EN196/2:2006 §i SREN 196-8:2004.
ARMATURI
- Armaturile trebuie sa respecte planurile de executie din proiect si ST009:2005 Specificatie tehnica privind
produse de otel utilizate ca armaturi: cerinte si criterii de perfonnanta.
Domeniul de utilizare, dispozitiile constructive si modul de fasonare al armaturilor vor corespunde prevederilor din
NE 012/2-2010.
Inainte de fasonarea armaturilor, otelul beton se curata de praf si noroi, de rugina, urme de ulei si de alte impuritati.
Inlocuirea unor bare din proiect, de un anumit diametru cu bare de alt diametru, dar cu aceeasi sectiune totala se
va face numai cu acordul proiectantului si al Consultantului.
Antreprenorul va face verificarea caracteristicilor mecanice (rezistenta la rupere, limita de curgere tehnica,
alungirea relativa la rupere, numarul de indoiri la care se rape otelul etc.) in conditiile precizate de Codul de
practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton ami at si beton precomprimat indicativ NE
012/2-2010.
BETOANE
Compozitia betonului proiectat se stabileste pe baza de incercari preliminare, conform Codului de practica CP
012/1-2007, folosi ndu-se materialele aprovizionate, stabilite si verificate de catre un laborator autorizat.
La adaptarea retetei la statia de betoane se va tine seama de capacitatea si tipul betonierei, de umiditatea
agregatelor, iar pe timp friguros se va tine seama de temperatura materialelor componente si a betonului.
Betoanele se prepara in statii de beton verificate si atestate.
Dozarea materialelor folosite pentru prepararea betoanelor se face in greutate.
Umiditatea agregatelor se verifica zilnic, precum si dupa fiecare schimbare de stare atmosferica.
In timpul turnarii trebuie asigurat ca betonul sa urnple complet formele in care este turnat, patrunzand in toate
colturile si nelasand locuri goale.
Betonul preparat avand de regula, temperatura, inainte de tumare, cuprinsa intre 5-30DC, trebuie turnat in cofraje
in maximum 1 ora in cazul folosirii cimenturilor obisnuite si 1/2 ora cand se utilizeaza cimenturi cu priza rapida. In
situatia betoanelor cu temperaturi mai mari de 30D C se iau masuri suplimentare, cum este si utilizarea de aditivi
intarzietori, conform CP 012/1-2007. Betonul adus in vederea turnarii nu trebuie sa aiba agregatele segregate. In
perioada dintre preparare si turnare se interzice adaugarea de apa in beton. La turnarea betonului trebuie
respectate regulile din Codul NE 012/2-2010.
Jgheaburile, autocamioanele de transport beton, etc. vor trebui pastrate curate si spalate dupa fiecare intrerupere
de lucru.
La compactarea betonului se vor folosi mijloace mecanice de compactare ca mese vibrante, vibratoare de cofraj si
vibratoare de adancime, iar in timpul compactarii betonului proaspat se va avea grija, sa nu se produca deplasari
sau degradari ale armaturilor si cofrajelor.

RECEPTIA LUCRARILOR
Antreprenorul are in intregime in sarcina sa cheltuielile de incercare a lucrarilor precizate in proiect. Aceste
incercari se executa in prezenta Consultantului.
Tot antreprenorul are in sarcina aducerea camioanelor sau a convoaielor necesare incercarii precum si schelele
sau pasarelele necesare efectuarii operatiunilor de masurare.
Operatiunile de masurare se vor face de catre o institutie aleasa sau acceptata de catre Consultant.

REFACEREA LUCRARILOR CU DEFECTE

In cazul cand o parte sau intreaga lucrare nu corespunde prevederilor din proiect si din caietul de sarcini,
antreprenorul este obligat sa execute remedierile necesare. Dupa recunoasterea si analiza defectelor, inaintea
inceperii lucrarilor de remediere antreprenorul propune programul de reparatii spre aprobare Consultantului.
Pentru remedierile defectelor de natura sa afecteze calitatea structurii, siguranta si durabilitatea in exploatare se va
proceda astfel:
- montarea in lucrare a dispozitivelor necesare, eventual sa asigure personal de executie;
- releveu detaliat al defectelor;
- cercetarea cauzelor, procedandu-se si la efectuarea de incercari, investigatii sau calcule suplimentare;
- evaluarea consecintelor posibile pe termen scurt sau mai lung;
- intocmirea unui dosar de reparatii insotit de toate justificarile necesare.
In functie de constatarile si de studiile efectuate Consultantul poate sa procedeze astfel:
- sa acorde viza proiectului de reparatii, cu eventuale observatii;
- sa prevada demolarea unor parti sau a intregii lucrari si refacerea lor pe cheltuiala antreprenorului; In cazul
defectelor privind geometria lucrarii, calitatea si culoarea suprafetelor, dar care nu afecteaza
siguranta si capacitatea portanta a lucrarii reparative se pot efectua astfel:
- defectele minore se pot corecta prin degresare, spalare, rabotare sau rostuire;
- in cazul defectiunilor mai importante antreprenorul poate propune Consultantului un program de remediere,
care-1 va analiza si aproba ca atare sau cu completarile necesare.
La suprafetele vazute cu parament fin este interzisa sclivisirea simpla. Atunci cand totusi se aplica, aceasta nu se
va face decat cu aprobarea Consultantului.
Fisurile deschise care pot compromite atat aspectul cat si durabilitatea structurii vor fi tratate, respectand
prevederile Normativului C 149-88. privind procedee de reparare a elementelor din beton si beton armat.

DISPOZITIVE PENTRU ASIGURAREA ETANSEITATII. HIDROIZOLATIA

Etanseitatea se poate asigura prin urmatoarele elemente:

- hidroizolatia
- protectia hidroizolatiei
Acestea vor avea dimensiunile si calitatile precizate prin proiect si vor trebui sa asigure impermeabilitatea.
Antreprenorul va da o atentie deosebita hidroizolatiei:
- stratul suport al hidroizolatiei trebuie sa nu prezinte proeminente mai mari de 2 mm;
- la planeitate se admit abateri de max. I 5 mm verificata cu un dreptar de 3,00 metalic pe once directie;
- este interzisa circulatia personalului de santier pe suprafetele pregatite pentru aplicarea sapei;
- nu este permisa aplicarea sapei propriu-zise la temperaturi sub +5°C;
- este interzisa circulatia personalului de santier peste straturile sapei.
Antreprenorul poate propune Consultantului si alte soiutii decat cele din proiect, in care caz, va intocmi o
documentatie tehnica, cuprinzand planse de detalii, tehnologia de executie si calitatile materialelor componente,
cat si ale imbracamintii in ansamblu, ce se va supune aprobarii Consultantului.

CARACTERISTICI TEHNICE
Hidroizolatia trebuie sa aiba termcnul de garantie de minimum 10 ani de exploatare normala. Pe durata acestei
perioade, firma care garanteaza hidroizolatia trebuie sa asigure din efort propriu repararea sau inlocuirea acesteia
si remedierea degradarilor cauzate de infiltratiile de apa la structura de rezistenta.
Stratul hidroizolator de baza trebuie sa satisfaca urmatoarele caracteristici fizico - mecanice:
- forta de rupere 800 N/5 cm
- alungirea la rupere: % min. 20
- rezistenta la perforare statica:
clasa de rezistenta L 4 neperforata la 250 N pe bila □ 10 mm
- adezivitatea la tractiune: N/mmp min. 0,5
- flexibilitatea pe un dom: □ 50 mm fara fisuri la -101 IC
- absorbtie de apa in 24 ore: % max. 0,5
- temperatura minima la care membrana
este stabila 120DC.
- temperatura asfaltului turnat in imbracaminte, la care membrana trebuie sa reziste fara diminuarea
caracteristicilor fizico-mecanice 180 □ C
- domeniul de temperatura de exploatare
curenta este -20 □ C □ 70 □ C
Intervalul de temperatura a mediului in care se aplica sapa hidroizolatoare este +5 □ +30DC.
Stratul superior al sapei hidroizolatoare va fi compatibil chimic cu componentele din alcatuirea asfaltului
imbracamintii rutiere pentru a evita agresarea sapei.
Membranele hidroizolatoare vor fi agrementate in Romania.

STRATUL SUPORT
Stratul suport al hidroizolatiei nu trebuie sa prezinte proeminente mai mari de 2 mm.
Verificarea planeitatii suprafetei se face cu dreptarul de 3 m lungime pe orice directie. Se admite o singura
denivelare de □ 5 mm la o verificare.
Pregatirea suprafetei suport se face astfel:
- se indeparteaza toate muchiile vii, denivelarile, agregatele incomplet inglobate in beton, petele de grasime
si orice alte corpuri straine;
- stratul suport intarit se curata cu jeturi de apa si aer comprimat in vederea aplicarii stratelor urmatoare, pe
o suprafata curata si uscata.

STRATUL DE AMORSAJ
Amorsa are rolul de a facilita aderenta membranei hidroizolatoare la beton.
Solutia cu care se executa amorsa poate fi pe baza de bitum sau pe baza de rasini sintetice. Componentele
solutiei nu trebuie sa contina produse care ataca chimic betonul.
Amorsa se aplica prin inundarea suprafetei si repartizarea manuala a solutiei sau prin pulverizarea cu mijloace
mecanice.
Amorsa se aplica pe suprafata uscata a stratului suport, la temperatura mediului ambiant de peste
+5 DC.
Se va urmari ca suprafata ce urmeaza a se izola sa fie amorsata 111 totalitate.
Pe suprafata amorsata nu se permite circulatia pietonala sau cu utilaje de orice fel.

STRATUL HIDROIZOLATOR
Stratul hidroizolator se aplica pe stratul suport amor sat, prin procedeul specific tipului de membrana utilizata.
Hidroizolatia se aplica in camp continuu, asigurandu-se aderenta pe toata suprafata pe care se aplica. Nu se admit
umflaturi sau margin! desprinse. Se va asigura petrecerea si continuizarea prin lipire in camp continuu a
membranelor livrate in fasii.
Lateral, marginile stratului hidroizolator se vor racorda cu cordoane din chituri elastice, de etansare.
A.4
In cazul membranelor lipite prin suprainacalzire, temperatura sursei de caldura nu trebuie sa fie mai mare de
250DC sau mai mare decat temperatura la care tipul respectiv de membrana isi modifica caracteristicile fizico -
mecanice sau chimice.
Membranele hidroizolatoare se aplica la temperatura mediului ambiant de eel putin +5 DC.

STRATUL DE PROTECTIE
Stratul de protectie va fi alcatuit din membrana de protectie aderenta la membrana hidroizolatoare. Verificarea si
receptia lucrarilor de hidroizolatie se face pe elape, dupa cum urmeaza:
- pe parcursul executarii diferitelor straturi ale sapei hidroizolatoare, incheindu-se procese - verbale de
lucrari ascunse;
- la terminarea lucrarilor de hidroizolatie, prin incheierea unui proces - verbal;
Verificarea la terminarea lucrarilor de hidroizolatie se face asupra aspecUilui, iar in cazul unor constatari
nefavorabile din procesele verbale de lucrari ascunse se poate face si asupra etanseitatii prin inundarea pe 0
inaltime de min. 5 cm pe suprafetele limitate, pe durata de 24 ore.
Defectele constatate pe parcursul executiei si la terminarea lucrarilor de hidroizolafii se vor remedia pe baza unor
solutii propuse de antreprenor si pot fi acceptate sau nu de catre Consultant.
In cazul cand Consultantul nu accepta remedierile propuse de antreprenor, se poate dispune refacerea intregii
lucrari de hidroizolatii.
Verificarea caracteristicilor fizico - mecanice si chimice specifice se efectueaza in conformitate cu urmatoarele
standarde:
- STAS 6642 - 73 "Materiale plastice. Determinarea caracteristicilor de tractiune."
Rezistenta si alungirea la rupere
- SR 137 : 1995 "Materiale hidroizolatoare bitumate. Reguli si metode de verificare."
- STAS 5690 - 80 "Materiale plastice. Determinarea absorbtiei de apa"
-STAS 6615/1-74 "Adezivi pe baza de elastomeri. Determinarea vascozitatii"
STAS 9199-73 "Masticuri bituminoase pentru izolatii. Metode de analize si incercari".
. PARAPETI DE SIGURANTA
Parapetii de siguranta vor fi metalici de tip combinat directional-pietonal conform STAS 1948/2-1995

TEHNOLOGIA PRIVIND IMBRACAMINŢI RUTIERE BITUMINOASE CILINDRATE, EXECUTATE LA CALD

OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE

Tehnologia privind îmbrăcămintile bituminoase rutiere cilindrate, executate la cald, din mixturi asfaltice preparate cu
agregate naturale, filer şi bitum neparafinos şi cuprinde conditiile tehnice de calitate prevăzute in AND 605-
2013:2009 şi SR 174=2:1997, care trebuie să fie îndeplinite la prepararea, transportul, punerea in operă şi controlul
calitătii materialelor şi straturilor executate.
Se aplică la constructia, modernizarea şi reabilitarea drumurilor publice şi a străzilor, precum şi la constructia
drumurilor de exploatare.
Tipul de îmbrăcăminte bituminoasă cilindrată la cald se stabileşte in proiect de catre Proiectant.
Se aplică îmbrăcăminţilor executate din mixturi cu nisipuri bituminoase sau executate cu mixturi asfaltice
recuperate.

DEFINIREA TIPURILOR DE MIXTURI ASFALTICE

Îmbrăcămintile rutiere bituminoase cilindrate sunt de tipul betoanelor asfaltice cilindrate executate la cald, fiind
alcătuite, in general, din două straturi şi anume:
− stratul superior, de uzură, la care se utilizează următoarele tipuri de mixturi asfaltice:
MASF8 şi MASF 16, mixturi asfaltice stabilizate cu fibre;
BA8, BA16 şi BA25, betoane asfaltice bogate in criblură,
BAR16, beton asfaltic rugos;
BAPC16, beton asfaltic cu pietriş concasat.
− stratul inferior, de Iegatură, la care se utilizează următoarele tipuri de mixturi asfaltice:
BAD25, beton asfaltic deschis, cu criblură;
BADPC25, beton asfaltic deschis, cu pietriş concasat;
BADPS25, beton asfaltic deschis, cu pietriş sortat.
In cazurile in care îmbrăcămintea bituminoasă cilindrată se execută într-un singur strat, acesta trebuie să
îndeplinească toate conditiile cerute pentru stratul de uzură.
Imbrăcămintile bituminoase cilindrate realizate cu bitum neparafinos pentru drumuri se vor executa conform AND
605-2013.
Îmbrăcămintile bituminoase cilindrate realizate cu alte tipuri de mixturi, se vor executa conform următoarelor
normative:
AND 539-2002 - stabilizate cu fibre de celuloză;
AND 549-2000 - realizate cu bitum modificat cu polimeri;
AND 553-99 - realizate cu bitum aditivat.

NATURA, CALITATEA SI PREPARAREA MATERIALELOR

AGREGATE

Pentru îmbrăcăminti bituminoase se utilizează un amestec de sorturi din agregate naturale neprelucrate şi
prelucrate care trebuie să îndeplinească, conditiile de calitate in conformitate cu prevederile standardelor după cum
urmează:
− cribluri sort 4-8, 8-16 sau 16-25, conform SR 667, tabelul 8;
− nisip de concasare 0-4, conform SR 667, tabelul 10;
− nisip natural sort 0-4, conform SR 662, tabelul 5;
− pietriş şi pietriş concasat, sorturi 4-8, 8-16 şi 16-25(31), conform SR 662, tabelul 10.
Clasa minimă a rocii din care se obtin agregatele naturale de carieră, in functie de clasa tehnică a drumului sau
categoria străzii, trebuie să fie conform SR 667, tabelul 3. Caracteristicile fizico-mecanice ale rocii de provenientă a
agregatelor naturale de carieră trebuie să fie conform SR 667, tabelul 2.
Toate agregatele folosite larealizarea mixturilor asfaltice, trebuie să fie spălate in totalitate, înainte de a fi introduse
In instalaţia de preparare.
Fiecare tip şi sort de agregate trebuie depozitat separat in padocuri, prevăzute cu platforme betonate, având pante
de scurgere a apei şi pereţi despărţitori, pentru evitarea amestecării şi impurificării agregatelor.
Aprovizionarea cu agregate naturale se va face după verificarea certificatelor de conformitate care atestă calitatea
acestora.

FILER
Filerul care se utilizează la îmbrăcăminti rutiere bituminoase este de calcar sau de cretă, conform STAS 539, care
trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
-finetea (continutul in parti fine 0.1 mm).......... min 80%
-umiditatea ...................................................... max.2%
-coeficientul de hidrofilie ................................. max.1%

In cazul mixturilor asfaltice stabilizate cu fibre, filerul trebuie sa corespunda prevederilor STAS 539 si conditiei
suplimentare ca minimum de particule sub 0.02 mm sa fie de 20%.
Filerul se depozitează in încăperi acoperite, ferite de umezeala sau în silozuri cu încărcare pneumatică. Nu se
admite folosirea filerului aglomerat.

LIANTI
Liantii care se utilizează la prepararea mixturilor asfaltice cuprinse în propunere tehnica sunt:
- bitum neparafinos pentru drumuri tip D 60/80 si tip D 80/100;
- bitum modificat cu polimeri de tipul elastomerilor termoplastici liniari;
- bitum aditivat.
Acestia se aplică în conformitate cu indicatiile din tabelul 1.
Tabelul nr. 1
Tipul îmbrăcămintii bituminoase Tipul liantului
Îmbrăcăminte bituminoasă din mixtură asfaltică
stabilizată cu fibre:
- strat de uzură (cu adaos de fibre) Bitum nepaarafinos pentru drumuri, conform SR 12591:2009
tip D 60/80
sau

- strat de legătură (fără fibre)
Îmbrăcăminte bituminoasă cu bitum cu polimeri:
- strat de uzură
- strat de legătură
Îmbrăcăminte bituminoasă cu bitum aditivat:
- strat de uzură si strat de legătură
Îmbrăcăminte bituminoasă cu bitum neparafinos pentru
drumuri:
- strat de uzură si strat de legătură
Bitum modificat cu polimeri
Bitum neparafinos pentru drumuri, conform SR 12591:2009
tip D 60/80
Bitum modificat cu polimeri
Bitum modificat cu polimeri
sau
Bitum neparafinos pentru drumuri, conform SR 12591:2009
tip D 60/80
Bitum aditivat:
- tip D 60/80a - zona climaterică caldă
- tip D 80/100a - zona climaterică rece
Bitum neparafinos pentru drumuri, conform SR 12591:2009
- tip D 60/80 - zona climaterică caldă
- tip D 80/100 - zona climaterică rece

Bitumul neparafinos pentru drumuri tip D 60/80 si tip D 80/100 trebuie să îndeplinească conditiile prevăzute de SR
EN 12591:2009 si Normativul AND 537-2003 si o adezivitate de minimum 80% fată de agregatele naturale utilizate
la lucrarea respectivă. În caz contrar se utilizează bitum aditivat.
Conform Normativului AND 549, pct. 1.1.2 si 1.1.3, în scopul cresterii rezistentei la deformatii permanente la
temperaturi ridicate si a rezistentei la fisurare la temperaturi scăzute, îmbrăcămintile bituminoase, pe drumuri de
clasa tehnică I…III si pe străzi de categorie tehnică I si II, cu trafic greu si foarte greu si la alte lucrări speciale
(locuri de parcare, zone cu accelerări si decelerări frecvente, etc.) se vor executa cu bitum modificat cu polimeri.
În cazul utilizării bitumului modificat se vor respecta prevederile Normativului AND 549 si cele din ANEXA NR. 1 la
prezentul caiet de sarcini.
În functie de calitatea bitumului si natura agregatelor, în cadrul testelor preliminare se va stabili utilitatea aditivării
bitumului.
Se va folosi numai bitum aditivat, în cazul în care adezivitatea bitumului pur fată de agregate naturale este mai
mică de 80%, indiferent de clasa tehnică a drumului sau de categoria tehnică a străzii, la care se foloseste.
Bitumul de bază folosit la prepararea bitumului aditivat tip D 60/80a si tip D 80/100a este bitumul tip D 60/80 si
respectiv tip D 80/100, care trebuie să corespundă prevederilor SR EN 12591:2009 si Normativului AND 537-2003.
Prepararea bitumului aditivat se efectuează conform Normativ AND 553.
Bitumul, bitumul modificat cu polimeri si bitumul aditivat se depozitează separat, pe tipuri de bitum, astfel:
- bitumul se depozitează în rezervoare metalice prevăzute cu sistem de încălzire cu ulei, sistem de înregistrare a
temperaturilor (pentru ulei si bitum), gură de aerisire, pompe de recirculare;
- bitumul modificat cu polimeri se depozitează în recipienti metalici verticali, prevăzuti cu sistem de încălzire cu ulei,
sistem de recirculare sau agitare permanentă, pentru evitarea separării componentlor si sistem de înregistrare a
temperaturii. Se recomandă ca perioada de stocare să nu depăsească maximum 2 zile, iar temperatura bitumului
modificat pe perioada de depozitare trebuie să fie de minimum 140oC;
- bitumul aditivat se depozitează în rezervoare metalice prevăzute cu sistem de încălzire cu ulei, pompe de
recirculare, sistem de înregistrare a temperaturii (pentru ulei si bitum), gură de aerisire. Se recomandă ca perioada
de stocare să nu depăsească 3 zile, iar temperatura bitumului aditivat pe perioada de depozitare să fie de
(120…140)oC.
Pentru amorsări si badijonări se va folosi emulsie bituminoasă cu rupere rapidă sau bitum tăiat, cu respectarea
prevederilor STAS 8877.
Emulsia bituminoasă cationică se va depozita în rezervoare metalice verticale, curătate în prealabil, prevăzute cu
pompe de recirculare si eventual cu sistem de încălzire.

ADITIVI
Aditivii utilizati pentru prepararea bitumului aditivat folosit la executia îmbrăcămintilor bituminoase sunt produse
tensioactive, cu compozitie si structură specifică polar-apolară, conform celor prevăzute în declaratia de
conformitate a calitătii emisă de producător. Aditivii trebuie să fie agrementati tehnic conform reglementărilor în
vigoare. Aditivii trebuie să îndeplinească următoarele conditii de bază:
1. se fie compatibili cu bitumul;
2. să fie stabili termic până la minimum 200oC;
3. să amelioreze adezivitatea bitumului fată de agregatele naturale, fără a afecta celelalte caracteristici ale
acestuia;
4. să nu fie toxici, corozivi sau inflamabili.
Tipul de aditiv si dozajul acestuia în bitum se stabilesc pe baza unui studiu preliminar efectuat de un
laborator autorizat, tinându-se seama de respectarea conditiilor tehnice impuse. Aditivii care se intentionează a se
utiliza, vor fi supusi aprobării Inginerului. Pentru fiecare aditiv la care se cere aprobarea, Antreprenorul va prezenta
agrementul tehnic si certificatul de conformitate a calitătii.

FIBRE
Fibrele care pot fi folosite la prepararea mixturii asfaltice stabilizate cu fibre, pentru executia îmbrăcămintilor
bituminoase, sunt fibre sau granule din celuloză, bitumate sau nebitumate, trebuie să fie agrementate tehnic
conform reglementărilor în vigoare.
Tipul si dozajul de fibre în mixtura asfaltică se stabilesc pe baza unui studiu preliminar efectuat de un laborator
autorizat, cu respectarea următoarelor conditii tehnice:
- epruvetele cilindrice tip Marshall se vor confectiona, în functie de intensitatea de trafic, la temperatura de
135+5oC, conform reglementărilor în vigoare, iar încercările pe epruvetele cilindrice tip Marshall se vor face
conform SR EN 12697-23:2004.

CONTROLUL CALITĂTII MATERIALELOR ÎNAINTE DE ANROBARE

Materialele destinate fabricării mixturilor asfaltice pentru îmbrăcămintile bituminoase, se verifică în conformitate cu
prescriptiile din standardele în vigoare ale materialelor respective si AND 605-2013 pct. 3.1

MODUL DE FABRICARE A MIXTURILOR

COMPOZITIA MIXTURILOR
Mixturile asfaltice atât pentru stratul de uzură cât si pentru stratul de legătură, pot fi realizate integral din agregate
naturale de carieră sau din amestec de agregate naturale de carieră si de balastieră, functie de tipul mixturii
asfaltice conform tabelului 2.

Tipul mixturii asfaltice Agregate naturale utilizate

Mixturi asfaltice stabilizate cu fibre
Beton asfaltic rugos
Betoane asfaltice bogate cu criblură
Beton asfaltic cu pietris concasat
Beton asfaltic deschis cu criblură
Beton asfaltic deschis cu pietris concasat
Beton asfaltic deschis cu pietris sortat
- criblură sort 4-8 si 8-16
- nisip de concasare sort 0-4
- filer
- criblură sort 4-8 si 8-16
- nisip de concasare sort 0-4
- filer
- criblură sort 4-8, 8-16 si 16-25
- nisip de concasare sort 0-4
- nisip natural sort 0-4*)
- filer
- pietris concasat sort 4-8, 8-16, 16-25
- nisip natural sort 0-4
- filer
- criblură sort 4-8, 8-16 si 16-25
- nisip de concasare sort 0-4
- nisip natural sort 0-4*)
- filer
- pietris concasat sort 4-8, 8-16 si 16-25
- nisip de concasare sort 0-4
- nisip natural sort 0-4*)
- filer
- pietris sort 4-8, 8-16 si 16-25
- nisip de concasare sort 0-4
- nisip natural sort 0-4*)
- filer

Compozitia mixturii asfaltice se stabileste pe baza unui studiu preliminar aprofundat, tinându-se seama de
respectarea conditiilor tehnice precizate în prescriptiile tehnice impuse de caietul de sarcini. Studiul îl face
Antreprenorul în cadrul laboratorului său autorizat, sau îl comandă la un laborator autorizat.
Formula de compozitie, stabilită pentru fiecare categorie de mixtură, sustinută de studiile si încercările
efectuate împreună cu rezultatele obtinute se supune aprobării Inginerului.
Aceste studii comportă cel putin încercarea Marshall (stabilitatea la 60oC; indicele de curgere-fluaj - la
60oC, densitatea aparentă, absorbtia de apă), pentru cinci continuturi de liant repartizate de o parte si de alta a
continutului de liant prestabilit. La confectionarea epruvetelor Marshall conform STAS 1338/1, numărul de lovituri
vor fi de 75 pentru straturile de îmbrăcăminte la drumuri de clasa tehnică I, II, III (respectiv străzi de categoria I, II,
III) si 50 lovituri pentru straturile de îmbrăcăminte pentru celelalte clase si categorii.
După verificarea caracteristicilor obtinute pentru compozitia propusă, Inginerul, dacă nu are obiectiuni sau
eventuale propuneri de modificare, acceptă formula propusă de Antreprenor.
Toate dozajele privind agregatele si filerul, sau unele adaosuri, sunt stabilite în functie de greutatea totală a
materialului granular în stare uscată, inclusiv părtile fine; dozajul de bitum se stabileste la masa totală a mixturii.
Limitele procentelor sorturilor componente din agregatul total sunt date în tabelul 3.
Granulozitatea agregatelor naturale care trebuie să fie asigurată pentru fiecare tip de mixtură asfaltică este
indicată în tabelul 4 si în figurile 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7 si 8.
Continutul optim de liant se stabileste prin studiile preliminare de laborator conform STAS 1338/1.2.3 şi
trebuie să se încadreze între limitele recomandate în tabelul nr. 5.
 Strat de uzură Strat de legătură

Tipul mixturii asfaltice

Fractiuni de BA 8 BA 16 BA 25 BAR 16 BAD 25 BADPC25 BADPS
agregate BA 8a BA 16m BA 25a BAR MASF 8 MASF 16 BAPC BAD BADPC 25
naturale din BA 16a 16m MASF MASF16m 16 25m 25a BADPS
amestecul total BAR 8m BAD 25a
16a 25a
Filer si fractiuni
din nisipuri sub 8…14 8…13 6…13 8…11 11…14 10…14 9…13 2…7 2…7 2…7
0,1 mm, %
Filer si nisip
fractiunea Diferentă până la 100%
(0,1…4)mm,%
Cribluri cu
dimensiunea 22…44 34…58 39…60 47…61 45…60 63…75 - 55…72 - -
peste 4 mm,%
Pietris concasat
cu dimensiunea
- - - - - - 18…34 - 39…58 -
peste 8 mm,%
Pietris sortat cu
dimensiunea
- - - - - - - - - 39…58
peste 8 mm,%

NOTĂ: Continutul de filer pentru betoanele asfaltice deschise este de minimum 2%

Tipul mixturii asfaltice

BA 8 BA 16 BA 25 BAR MASF MASF BAD25, BAD25m,
BA 8a BA16 BA 16 8 16 BAPC BAD 25a, BADPC 25,
Mărimea ochiului sitei, m 25a BAR 16 BADPC 25a, BADPS
conform SR EN 933-2 BA 16m 25, BADPS 25a
16a BAR
16a
Treceri prin site cu ochiuri pătrate - SR EN 933-2
90…1
25 mm - - - - - - 90…100
00
72…9 90…10 90…10 95…10
16 mm - - - 73…90
0 0 0 0
90…1 66…8 54…8 95…1
8 mm 61…74 44…59 66…82 42…61
00 5 0 00
56…7 42…6 40…6 40…5
4 mm 39…53 25…37 42…66 28…45
8 6 1 5
30…5 30…5 30…5 19…2
2 mm 30…42 20…25 30…55 20…35
5 5 0 8
22…4 22…4 20…4 16…2
1 mm 21…31 19…22 21…42 14…32
2 2 0 2
18…3 18…3 15…3 13…2
0,63 mm 18…25 13…20 18…35 10…30
5 5 5 0
11…2 11…2 12…1
0,20 mm 8…25 11…15 11…15 11…25 5…20
5 5 6
11…1
0,10 mm 9…13 9…13 6…13 9…11 10…14 9…13 2…7
4
Zona de granulozitate a
Figura Figura Figura Figura Figura Figura Figura
amestecului de agregate Figura 8
1 2 3 4 5 6 7
naturale

NOTA:
La betoanele asfaltice bogate în criblură destinate stratului de uzură si la betoanele asfaltice deschise pentru
stratul de legătură se foloseste nisip de concasaj sau un amestec de nisip de concasaj cu nisip natural, din care
nisipul natural este în proportie de maximum:
- 25% pentru BA8 si BA16;
- 30% pentru BA25;
- 50% pentru BAD25.

Continutul de liant din Clasa tehnică a Categoria

Tipul stratului Tipul mixturii asfaltice masa mixturii asfaltice % drumului tehnică a
 străzii
MASF 8, MASF 8m 6,7…7,5 I…V I…IV
MASF 16, MASF 16m 6,5…7,5 I…V I…IV
BAR 16m, BAR 16a 5,7…6,2 I…III I…III
BAR 16 5,7…6,2 II…III II…III
Strat de uzură BA 16m 6,0…7.0 I…II I…II
6,3…7,3 III III
6,0…7,0 II II
BA 16, BA 16a 6,3…7,3 III III
6,5…7,5 IV…V IV
BA 8, BA 8a 6,5…7,5 IV…V IV
BA 25, BA 25a 5,5…7,0 IV…V IV
BAPC 16, BAPC 16a 6,0…7,5 IV…V IV
BAD 25m 4,0…5,0 I…III I…III
Strat de legătură BAD 25, BAD 25a 4,0…5,0 I…V I…IV
BADPC 25, BADPC 25a 4,0…5,0 III…V III…IV
BADPS 25, BADPS 25a 4,0…5,0 IV…V IV

9.7. Raportul filer:liant recomandat pentru tipurile de mixturi asfaltice este conform tabelului 6.

Tabelul 6
Tipul stratului Tipul mixturii asfaltice Raport filer:liant (recomandat)
Betoane asfaltice rugoase 1,6…1,8
Betoane asfaltice bogate în criblură:
Strat de uzură - cu dimensiunea maximă a granulei de 16 mm 1,3…1,8
- cu dimensiunea maximă a granulei de 25 mm 1,1…1,8
Beton asfaltic cu pietris concasat 1,6…1,8
Strat de legătură Betoane asfaltice deschise 0,5…1,4

9.8. Continutul de fibre active în mixturile asfaltice stabilizate cu fibre MASF 8 si MASF 16 va fi în limitele
(0,3...1,0)% din masa mixturii asfaltice, în functie de tipul fibrei utilizate.
Continutul optim de fibre se stabileste prin studii preliminare de laborator, de către un laborator de
specialitate autorizat, tinându-se seama de respectarea conditiilor tehnice prevăzute.

CARACTERISTICILE FIZICO-MECANICE ALE MIXTURILOR ASFALTICE

Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice se determină pe corpuri de probă tip Marshall si
confectionate din mixturi asfaltice preparate în laborator pentru stabilirea dozajelor optime si din probe prelevate de
la malaxor sau de la asternerea pe parcursul executiei, precum si din straturile îmbrăcămintii gata executate.
Prelevarea probelor de mixturi asfaltice pe parcursul executiei lucrărilor, precum si din stratul gata
executat, se efectuează conform SR EN 12697-27.
În lipsa unor dispozitii contrare prevederilor caietului de sarcini speciale, caracteristicile fizico-mecanice ale
mixturilor asfaltice preparate cu bitum neparafinos pentru drumuri si cu bitum aditivat, trebuie să îndeplinească, în
timpul studiului de laborator si în timpul controalelor de fabricatie, conditiile arătate în tabelele 7 si 8.

Tabelul 7
Tipul mixturii asfaltice
Caracteristica BAR 16, BAR 16a, BAD 25, BAD 25a, BADPC
BA 16, BA 16a, BA 8, BA 8a, 25, BADPC 25a, BADPS 25,
BA 25, BA 25a BADPS 25a
Caracteristici pe cilindri confectionati la presa de compactare
giratorie:
- Volum de goluri la 80 de giratii, %, max 5,0 -
- Volum de goluri la 120 de giratii, %, max - 9,5
Rezistenta la deformatii permanente:
Fluaj dinamic la 40oC si 1800 pulsuri, 10-4 mm, max 7600 -
Modulul de elasticitate la 15oC, MPa, min:
- zonă climaterică caldă 4200 3600
- zonă climaterică rece 3600 3000
Rezistentă la oboseală: numărul de cicluri până la fisurare la - 4x105
15oC, min

Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice preparate cu bitum modificat trebuie să se încadreze în
limitele din tabelul 8.
Tabelul 8
Caracteristica Tipul mixturii asfaltice
 BA 16m BAR 16m BAD 25m
Caracteristici pe epruvete cilindrice tip Marshall:
- Stabilitate (S) la 60oC, KN, min 10,0 10,0 8,0
- Indice de curgere (I) la 60oC, mm 2,0…3,5 2,0…3,5 2,0…3,5
- Densitate aparentă, kg/m3, min 2350 2350 2300
- Absorbtie de apă, % vol 2…5 3…5 3…6
Caracteristici pe cilindri confectionati cu presa de compactare giratorie:
- Volum de goluri la 80 de giratii, %, max 5,0 5,0 -
- Volum de goluri la 120 de giratii, %, max - - 9,5
Rezistenta la deformatii permanente
Fluaj dinamic la 40oC si 1800 pulsuri, 10-4 mm, max 2900 2800 -
Modulul de elasticitate la 15oC, MPa, min 4500 4500 4000
Rezistenta la oboseală: numărul de cicluri până la fisurare, la 15oC, min - - 4x105
Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice stabilizate cu fibre trebuie să se încadreze în limitele din
tabelul 9.

Caracteristica Tipul mixturii asfaltice

MASF8, MASF8m MASF16, MASF 16m
Test Schellenberg, %, max 0,2 0,2
Caracteristici pe epruvete cilindrice tip Marshall:
- Stabilitate (S) la 60oC, KN, min 7,0 7,0
- Indice de curgere (I) la 60oC, mm 1,5…3,5 1,5…3,5
- Densitate aparentă, kg/m3, min 2300 2300
- Volum de goluri, %
3…4 3…4
Rezistenta la deformatii permanente:
- Fluaj dinamic la 40oC si 1800 pulsuri, 10-4 mm, max 10000 10000
- Viteza de deformatie la ornieraj (VDOP), mm/h: Temperatura Temperatura
Numărul mediu de vehicule1): 45oC2) 60oC3) 45oC2) 60oC3)
•< 1500, max 6,0 8,0 6,0 8,0
• 1500…3000, max 4,0 6,0 4,0 6,0
• 3000…6000, max 2,0 3,5 2,0 3,5
•> 6000 < 2,0 < 3,5 < 2,0 < 3,5
- Adâncimea făgasului, mm:
Numărul mediu de vehicule1):
•< 1500, max 6,0 9,0 6,0 9,0
• 1500…3000, max 5,0 8,0 5,0 8,0
• 3000…6000, max 4,0 7,0 4,0 7,0
•> 6000 < 4,0 < 7,0 < 4,0 < 7,0
Modulul de elasticitate la 15oC, MPa, min 4000 4500
Deformatia permanentă la oboseală (3600 impulsuri) la 1200 1000
15oC, 10-4, max

NOTE:
1 - Vehicule de transport marfă si autobuze, în 24 h, calculat pentru traficul de perspectivă.
2 - Zonă climaterică rece
3 - Zonă climaterică caldă
Determinarea caracteristicilor fizico-mecanice pe epruvete cilindrice tip Marsjall, ale mixturilor asfaltice cu
bitum, bitum modificat si bitum aditivat se face conform STAS 1338-1 si STAS 1338-2.
Caracteristicile prevăzute în tabelele 7, 8 si 9 se determină conform metodologiilor prevăzute de
reglementările tehnice în vigoare.
Testul Schellenberg se efectuează conform anexei 2.
Bitumul continut în mixtura asfaltică prelevată pe parcursul executiei lucrărilor, de la malaxor sau de la
asternere, trebuie să prezinte un punct de înmuiere IB cu maximum 9oC mai mare decât bitumul initial utilizat la
prepararea mixturii asfaltice respective. Se exceptează verificarea bitumului din mixturile asfaltice tip MASF.
Determinarea punctului de înmuiere IB se face conform STAS 60. Prelevarea mixturii asfaltice se face
conform SR EN 12697-27, iar pregătirea probelor de mixtură asfaltică în vederea extragerii bitumului din mixtura
asfaltică se face conform SR EN 12697-28.
Extragerea si recuperarea bitumului din mixtură, pentru determinarea acestuia, se face conform SR EN
12697-1, SR EN 12697-3 si SR EN 12697-4. În cazul în care nu se dispune de aparatura prevăzută de SR EN
12697-3 sau SR EN 12697-4, recuperarea bitumului se face conform SR EN 12697-23:2004.
MODUL DE PUNERE ÎN OPERĂ

TRANSPORTUL MIXTURILOR ASFALTICE

Transportul pe santier a mixturii asfaltice preparate, se efectuează cu autocamioanele cu bene metalice bine
protejate pentru eliminarea pierderilor de temperatură, care trebuie să fie curătate de orice corp străin si uscate
înainte de încărcare. La distante de transport mai mari de 20 km sau cu durata de peste 30 minute, indiferent de
anotimp, precum si pe vreme rece (+10oC…+15oC), autobasculantele trebuie acoperite cu prelate speciale, imediat
după încărcare. Utilizarea de produse susceptibile de a dizolva liantul sau de a se amesteca cu acesta (motorină,
pacură, etc.) este interzisă. Volumul mijloacelor de transport, este determinat de productivitatea instalatiei de
preparare a mixturii asfaltice si de punerea în operă, astfel încât să fie evitate întreruperile procesului de executie a
îmbrăcămintii.

LUCRĂRI PREGĂTITOARE
Pregătirea stratului suport
Înainte de asternerea mixturii, stratul suport trebuie bine curătat. Materialele neaderente, praful si orice poate
afecta legătura între stratul suport si îmbrăcămintea bituminoasă trebuie îndepărtat.
În cazul stratului suport din macadam, acesta se curătă si se mătură, urmărindu-se degajarea pietrelor de surplusul
agregatelor de colmatare. După curătare se vor verifica, cotele stratului suport, care trebuie să fie conform
proiectului de executie.
În cazul în care stratul suport este constituit din îmbrăcăminti existente, aducerea acestuia la cotele prevăzute în
proiectul de executie se realizează, după caz, fie prin aplicarea unui strat de egalizare din mixtură asfaltică, fie prin
frezare, conform prevederilor din proiectul de executie. Compactarea si umiditatea trebuie să fie uniformă pe toată
suprafata stratului suport. Suprafata stratului suport trebuie să fie uscată.

Amorsarea
La executarea îmbrăcămintilor bituminoase se vor amorsa rosturile de lucru si stratul suport cu o emulsie de bitum
cationică cu rupere rapidă. Amorsarea stratului suport se va face cu un dispozitiv special, care poate regla
cantitatea de liant pe metru pătrat în functie de natura stratului suport. Stratul suport se va amorsa obligatoriu în
următoarele cazuri:
− pentru strat de legatură pe stratul de bază din mixtură asfaltică sau pe stratul suport din îmbrăcăminti
asfaltice existente;
− pentru strat de uzură pe strat de legatură când stratul de uzură se execută la interval mai mare de trei zile
de la executia stratului de legatură.
După amorsare se asteaptă timpul necesar pentru ruperea si uscarea emulsiei bituminoase. În functie de natura
stratului suport, cantitatea de bitum pur, rămasă după aplicarea amorsajului, trebuie să fie de (0,3…0,5) kg/mp.
Caracteristicile emulsiei trebuie să fie de asa natură încât ruperea să fie efectivă înaintea asternerii mixturii
bituminoase. Liantul trebuie să fie compatibil cu cel utilizat la folosirea mixturii asfaltice. Amorsarea se va face în
fata finisorului la o distantă maximă de 100 m.
La îmbrăcămintile bituminoase executate pe strat suport de beton de ciment sau macadam cimentat, când
grosimea totală a straturilor rutiere din mixturi asfaltice este mai mică de 15 cm, rosturile se acoperă pe o lătime de
minimum 50 cm cu geosintetice sau alte materiale agrementate tehnic. În cazul în care stratul suport de beton de
ciment prezintă fisuri sau crăpături se recomandă acoperirea totală a zonei respective cu straturi bituminoase,
armate cu geosintetice. Materialele geosintetice se aplică pe un strat nou de mixtură asfaltică în grosime de
minimum 2 cm. Punerea în lucru a geogrilelor si/sau a materialelor geotextile combinate se va face conform
prevederilor din anexele nr. 3 si nr. 4.

ASTERNEREA
Asternerea mixturilor asfaltice se face în perioada martie-octombrie la temperaturi atmosferice de peste 10oC, în
conditiile unui timp uscat. La utilizarea bitumului tip D 60/80 asternerea se face până la 15 septembrie.
Asternerea mixturilor asfaltice se efectuează numai mecanizat, cu repartizatoare-finisoare prevăzute cu sistem de
nivelare automat pentru drumurile de clasa tehnică I, II si III si care asigură o precompactare. În cazul lucrărilor
executate în spatii înguste (zona casetelor) asternerea mixturilor asfaltice se poate face manual. Mixtura asfaltică
trebuie asternută continuu pe fiecare strat si pe toată lungimea unei benzi programată a se executa în ziua
respectivă.
În cazul unor întreruperi accidentale care conduc la scăderea temperaturii mixturii ramasă necompactată în
amplasamentul repartizatorului, până la 120oC, se procedează la scoaterea acestui utilaj din zona de întrerupere,
se compactează imediat suprafata nivelată si se îndepărtează resturile de mixturi, rămase în capătul benzii.
Concomitent se efectuează si curătirea buncărului si grinzii vibratoare a repartizatorului.
Această operatie se face în afara zonelor pe care există sau urmează a se asterne mixtura asfaltică. Capătul benzii
întrerupte se tratează ca rost de lucru transversal, conform prevederilor de mais us.
Mixturile asfaltice trebuie să aibă la asternere si compactare, în functie de tipul liantului, temperaturile prevăzute în
tabelul 12.

Temperatura mixturii asfaltice Temperatura mixturii asfaltice la compactare oC mm

Tipul liantului
la asternere oC min. început sfârsit
D 60/80 145 140 110
D 80/100 140 135 100
Măsurarea temperaturii va fi efectuată din masa mixturii, în buncărul finisorului. Mixturile asfaltice a căror
temperatură este sub cea prevăzută în tabelul 12 vor fi refuzate si evacuate urgent din santier. În acelasi fel se va
proceda si cu mixturile asfaltice care se răcesc în buncărul finisorului, ca urmare a unei întreruperi accidentale.
Mixtura asfaltică trebuie asternută continuu, în mod uniform, atât din punct de vedere al grosimii cât si cel al
afânării. Asternerea se va face pe întreaga lătime a căii de rulare. Atunci când acest lucru nu este posibil,
Antreprenorul supune aprobării Beneficiarului, lătimea benzilor de asternere si pozitia rosturilor longitudinale ce
urmează să fie executate.
Grosimea maximală a mixturii răspândite printr-o singură trecere este cea fixată de caietul de prescriptii speciale
sau de Inginer, la propunerea Antreprenorului, după realizarea unui sector experimental. Viteza de asternere cu
finisorul trebuie să fie adaptată cadentei de sosire a mixturilor de la statie si cât se poate de constantă ca să se
evite total întreruperile.
Antreprenorul trebuie să dispună de un personal calificat pentru a corecta eventualele denivelări, imediat după
asternere, cu ajutorul unui aport de material proaspăt depus înainte de compactare. În buncărul utilajului de
asternere, trebuie să existe în permanentă, suficientă mixtură necesară pentru a se evita o răspândire neuniformă
a materialului. La executarea îmbrăcămintilor bituminoase o atentie deosebită se va acorda realizării rosturilor de
lucru, longitudinale si transversale, care trebuie să fie foarte regulate si etanse. La reluarea lucrului pe aceeasi
bandă sau pe banda adiacentă, zonele aferente rostului de lucru, longitudinal si/sau transversal, se taie pe toată
grosimea stratului, astfel încât să rezulte o muchie vie verticală. În cazul rostului longitudinal, când benzile
adiacente se execută în aceeasi zi, tăierea nu mai este necesară. Suprafata nou creată prin tăiere va fi amorsată,
iar mixtura pentru banda adiacentă se asterne, depăsind rostul cu 5…10 cm, acest surplus de mixtură repartizată,
împingându-se înapoi cu o racletă, astfel încât să apară rostul, operatie după care se efectuează compactarea pe
noua bandă.
Rosturile de lucru longitudinale si transversale ale stratului de uzură se vor decala cu minimum 10 cm fată de cele
ale stratului de legătură, cu alternarea lor. Atunci când există si strat de bază bituminos sau din materiale tratate cu
liant hidraulic, rosturile de lucru ale straturilor se vor executa întretesut.
Legătura transversală dintre un strat de asfalt nou si un strat de asfalt existent al drumului se va face după
decaparea mixturii din stratul vechi, pe o lungime variabilă în functie de grosimea noului strat, astfel încât să se
obtină o grosime constantă a acestuia, cu panta de 0,5%. În plan liniile de decapare, se recomandă să fie în formă
de V, la 45o. Completarea zonei de unire se va face cu o amorsare a suprafetei, urmată de asternerea si
compactarea noii mixturi asfaltice, până la nivelul superior al ambelor straturi (nou si existent).

COMPACTAREA
La compactarea mixturilor asfaltice se aplică tehnologii corespunzătoare, care să asigure caracteristicile tehnice si
gradul de compactare prevăzute pentru fiecare tip de mixtură asfaltică si fiecare strat în parte.
Operatia de compactare a mixturilor asfaltice se realizează cu compactoare cu pneuri si compactoare cu rulouri
netede, prevăzute cu dispozitive de vibrare adecvate, astfel încât să se obtină un grad de compactare conform
tabelului 13. Pentru obtinerea gradului de compactare prevăzut se determină, pe un sector experimental, numărul
optim de treceri ale compactoarelor ce trebuie utilizate, în functie de performantele acestora, de tipul si grosimea
stratului de îmbrăcăminte.
Această experimentare se face înainte de începerea asternerii stratului în lucrarea respectivă, utilizând mixturi
asfaltice preparate în conditii similare cu cele stabilite pentru productia curentă. Încercarile de etalonare vor fi
efectuate sub responsabilitatea Antreprenorului. Beneficiarul poate cere interventia unui laborator autorizat, care să
efectueze testele de compactare necesare, pe cheltuiala Antreprenorului. Urmare acestor încercări, Antreprenorul
propune Beneficiarului:
− sarcina si alte specificatii tehnice ale fiecărui utilaj;
− planul de lucru al fiecărui utilaj, pentru a asigura un număr de treceri pe cât posibil constant, în fiecare
punct al stratului;
− viteza de mers a fiecărui utilaj;
− presiunea de umflare a pneurilor si încărcătura compactorului;
− temperatura de asternere, fără ca aceasta să fie inferioară celei minime fixată în articolul precedent.
Metoda de compactare propusă va fi considerată satisfăcătoare dacă se obtine pe sectorul experimental gradul de
compactare minim mentionat la pct. 18.1. Conform pct. 2.4.4 din AND 605-2013, pentru obtinerea gradului de
compactare prevăzut se consideră că numărul minim de treceri ale compactoarelor uzuale este cel mentionat
caietul de sarcini Compactarea se execută pentru fiecare strat în parte. Compactoarele cu pneuri vor trebui
echipate cu sorturi de protectie.
Numărul atelierelor de compactare se va stabili în functie de dotarea Antreprenorului cu compactoare (grele, în
tandem, etc.) si de numărul punctelor de asternere-compactare.
Operatia de compactare a mixturilor asfaltice trebuie astfel executată astfel încât să se obtină valori optime pentru
caracteristicile fizico-mecanice de deformabilitate si suprafatare.
Compactarea se execută în lungul benzii, primele treceri efectuându-se în zona rostului dintre benzi, apoi de la
marginea mai joasă spre cea ridicată. Pe sectoarele în rampă, prima trecere se face cu utilajul de compactare în
urcare. Compactoarele trebuie să lucreze fără socuri, cu o viteză mai redusă la început, pentru a evita vălurirea
îmbrăcămintii si nu se vor îndepărta mai mult de 50 m în spatele repartizatorului. Locurile inaccesibile
compactorului, în special în lungul bordurilor, în jurul gurilor de scurgere sau ale căminelor de vizitare, se
compactează cu maiul mecanic sau cu maiul manual.
Suprafata stratului se controlează în permanentă, iar micile denivelări care apar pe suprafata îmbrăcămintii vor fi
corectate după prima trecere a rulourilor compactoare pe toată lătimea benzii. Compactoarele cu pneuri vor trebui
echipate cu sorturi de protectie.

TRATAREA SUPRAFETEI ÎMBRĂCĂMINTEI

Pentru sectoarele ce se execută după 1 octombrie sau executate înainte de această dată în zone umbrite si cu
umiditate excesivă sau cu trafic redus, suprafata îmbrăcămintei va fi protejată, aceasta realizându-se numai cu
aprobarea Beneficiarului, pe baza constatărilor pe teren.
Protejarea se va face prin stropire cu bitum sau cu emulsie cationică, cu rupere rapidă cu 60% bitum diluat
cu apă (o parte emulsie cu 60% bitum pentru o parte apă curată nealcalină) si răspândire de nisip 0…4 mm cu un
continut cât mai redus de praf, sub 0,1 mm, în următoarele cantităti:
a. - stropire cu bitum 0,5 kg/mp;
- răspândire de nisip (de preferintă de concasaj) 3...5 kg/mp;
b. - stropire cu emulsie cationică cu 60% bitum diluat cu apă (0,8-1) kg/mp;
- răspândire nisip 3...5 kg/mp.

CONTROLUL PUNERII ÎN OPERĂ

În cursul executiei îmbrăcămintilor rutiere bituminoase, trebuie să se verifice cu frecventa mentionată mai jos
următoarele:
− pregătirea stratului suport: zilnic la începerea lucrărilor pe sectorul respectiv;
− temperaturile mixturilor asfaltice la asternere si compactare: cel putin de două ori pe zi;
− modul de compactare: zilnic;
− modul de executie a rosturilor: zilnic.
Verificarea caracteristicilor fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice se face pe epruvete Marshall prelevate de la
malaxor sau de la asternere, înainte de compactare: câte o probă de 20 kg pentru fiecare 200…400 tone de
mixtură asfaltică, indiferent de tipul mixturii, în functie de productivitatea instalatiei.
Verificarea calitătii stratului bituminos executat se va face pe o placă de minimum (40x40) cm pentru fiecare 7.000
m2 suprafată executată (conform AND 605-2013:1997/C1:1998) pe care se vor determina următoarele
caracteristici:
 la toate tipurile de mixturi asfaltice, pentru stratul de uzură si stratul de legătură:
- densitatea aparentă
- absorbtia de apă
- gradul de compactare
aceste caracteristici trebuie să fie conforme cu cele din tabelul 14.
Tabelul nr. 14
Compactarea mixturii asfaltice
Se realizeaza cu compactoare cu rulouri netede si/sau compactoare cu pneuri, prevazute cu dispozitive de vibrare
adecvate, astfel incat sa se obtina gradul de compactare.
Pentru obtinerea gradului de compactare prevazut se determina, pe un sector experimental, numarul optim de
treceri ale compactoarelor ce trebuie utilizate, in functie de performantele acestora, de tipul si grosimea straturilor
executate din mixturi asfaltice.
Incercarile de etalonare a atelierului de compactare si de lucru al acestuia, vor fi efectuate sub responsabilitatea
unui laborator autorizat, care se efectueze in acest scop, toate incercarile pe care le va considera necesare.
Metoda de compactare va fi considerata satisfacatoare daca se obtine pe sectorul experimental gradul de
compactare:

nr Tipul stratului absortie de apa% grad de compactare

crt %minim
1 mixtura asfaltica stabilizata 2.....6 97
2 beton asfaltic rugos BAR 16m 4......7 97
BAR 16
3 beton asfaltic BA8, BA12.5, BA16, BAPC16 2.....5 97
4 beton asfaltic deschis BAD20, BAD25, BADPC25, 3......8 96
BADPS25
5 Anrobat bituminos 2........10 96

Controlul executiei si receptia lucrarilor

Controlul calitatii executiei stratului de baza din mixturi asfaltice implica:
• controlul calitatii materialelor;
• controlul prepararii si punerii în opera a mixturii;
• controlul calitatii stratului executat.

Verificari obligatorii
• Verificarea fiecarui aparat din dotarea echipamentului de asternere inaintea pornirii, cat si pe parcursul
functionarii acestuia.
• Verificarea temperaturii mixturii asfaltice.
Mixturile asfaltice trebuie sa aiba la asternere si compactare, in functie de tipul liantului, temperaturile conform
tabelului de mai jos:

VERIFICARI TIP MIXTURA ASFALTICA

-Mixturi asfaltice pentru stratul de uzura:-mixtura asfaltica stabilizata:MAS8, MAS 12.5, MAS16
-mixtura asfaltica poroasa-MAP16
-beton asfaltic rugos- bar16
-beton asfaltic:BA 8, BA 12.5, BA 16
-beton asfaltic cu pietris concasat:BAPC 16
Mixturi asfaltice pentru stratul de legatura:
-beton asfaltic deschis:BAD 20, BAD 25
-beton asfaltic deschis cu pietris concasat:BADPC 25
-beton asfaltic deschis cu pitris sortat:BADPS 25
Mixturi asfaltice pentru stratul de baza:
-anrobat bituminos cu criblura:AB 16, AB25
-anrobat bituminos cu pitris concasat si min 35%criblura ABPCC 16, ABPCC 25
-anrobat bituminos cu pitris concasat ABPC 25
-anrobat bituminos cu pitri sortat ABPS 25
1. Temperatura atmosferica AND605/2014
MIN 10°C 1 det/zi
2. Temperatura mixturii la AND605/2014 min 1 det./ la fiecare transport
asternere 35/50........150°
50/70 ......145°C
70/100 ....140°C
3. Temperatura mixturii la AND605/2014 min 1 det./ la fiecare transport
inceputul compactarii 35/50........145°
50/70 ......140°C
70/100.....135°C
4. Temperatura mixturii la AND605/2014 min 1 det./ zi
sfarsitul compactarii 35/50........110°
50/70........110°C
70/100.....100°C

Verificari
• Verificarea procesului tehnologic de executie a stratului bituminos:
-pregatirea stratului suport:zilnic, la inceperea lucrarii pe sectorul respectiv
-temperatura mixturii asfaltice la asternere si compactare:cel putin de dou ori pe zi la compactare cu
respectarea metodologiei impuse de SR EN 12697-13;
-modul de executie a rosturilor:zilnic;
-tehnologia de compactare(atelier de compactare, numar de treceri):zilnic;
- Verificarea respecatrii compozitiei mixturilor asfaltice prestabilita, prin analize de laborator efectuate de
laborator de santier:- granulozitatea amestecului de agregate naturale si filer la iesirea din malaxor, inainte de
adaugarea liantului:zilnic sau ori de cate ori se observa o calitate necorespunzatoare a mixturilor asfaltice;
- Continutul minim obligatoriu de materiale concasate:la inceputul fiecarei zile de lucru;
- Compozitia mixturii asfaltice(compozitia granulometrica si continutul de bitum)prin extractii, probe de
mixturi prelevate de la malaxor si asternere:zilnic.
- Verificarea calitatii mixturii asfaltice, prin analize de laborator efectuate de un laborator autorizat pe probe
de mixtura asfaltica:1proba/400tone mixtura fabricata dar cel putin una pe zi, care se determina:
- Compozitia mixturii asfaltice;
- Caracteristici fizico mecanice
• Verificarea calitatii straturilor executate din mixturi asfaltice
-Verificarea calitatii stratului se efectueaza prin prelevarea de epruvete:
- carote D=200mm pentru determinarea rezistentei la ornieraj
- carote D=100mm sau placi de min 400x400 sau carote de D=200mm pentru determinarea
grosimii straturilor, a gradului de compactare si absortie, precum si a compozitiei-la cererea beneficiarului;
-Verificarea compactarii stratului, se efectuctueaza prin determinarea gradului de compactare in situ, prin incercari
nedistructive sau prin incercari de laborator pe carote.
-Verificarea grosimii stratului, a absortiei de apa si a compozitiei.
• Verificarea elementelor geometrice:
- verificarea indeplinirii conditiilor de calitate pentru stratul suport si fundatie conf.STAS 6400;
- verificarea grosimii stratului, in functie de datele inscrise in rapoartele de incercare intocmite la incercarea
probelor din stratul de baza executat;
- verificarea profilului transversal-se face cu echipamente adecvate omologate;
-verificarea cotelor profilului longitudinal:-se face in axa cu ajutorul unui aparat topografic de nivelment sau cu o
grinda rulanta de 3m lungime, pe minim 10% din lungimea
CONDITII TEHNICE DE CALITATE ALE ÎMBRĂCĂMINTEI EXECUTATE

CARACTERISTICILE SUPRAFETEI ÎMBRĂCĂMINTEI

Îmbrăcămintea bituminoasă cilindrată la cald trebuie să îndeplinească conditiile din tabelul 16.
Tabelul nr. 16
Caracteristica Conditii de admisibilitate Metoda de încercare
Planeitatea în profil longitudinal. 1) Indice de planeitate,
IRI, m/km:
- drumuri de clasă tehnică I…II < 2,5 Reglementări tehnice în vigoare
- drumuri de clasă tehnică III < 3,5 privind măsurători cu analizorul
- drumuri de clasă tehnică IV < 4,5 de profil longitudinal (APL)
- drumuri de clasă tehnică V < 5,5
Uniformitatea în profil longitudinal. 1) Denivelări
admisibile măsurate sub dreptarul de 3 m, mm
- drumuri de clasă tehnică I si < 3,0
străzi de categoria tehnică I…III AND 605-2013
- drumuri de clasă tehnică II si
străzi de categoria IV în alte zone decât cele < 4,0
din zona rigolelor)
- drumuri de clasă tehnică III…V < 5,0
Rugozitatea2)
- Rugozitatea cu pendulul SRT, unităti SRT:
• drumuri de clasa tehnică I…II > 80 STAS 8849
• drumuri de clasa tehnică III > 70
• drumuri de clasa tehnică IV…V > 60
- Rugozitatea geometrică, HS, mm:
• drumuri de clasa tehnică I…II > 0,7 STAS 8849
• drumuri de clasa tehnică III > 0,6
• drumuri de clasa tehnică IV…V > 0,55
- Coeficient de frecare (GT): Reglementări tehnice în vigoare cu
• drumuri de clasa tehnică I…II > 0,95 aparatul de măsură Gip Tester
• drumuri de clasa tehnică III…V > 0,7
Aspect fără degradări sub formă de Vizual
Omogenitate. Aspectul suprafetei exces de bitum, fisuri, zone
poroase, deschise, slefuite

NOTE 1 - Planeitatea în profil longitudinal se determină fie prin măsurarea indicelui de planeitate IRI, fie prin
măsurarea denivelărilor sub dreptarul de 3 m. Uniformitatea suprafetei de rulare în profil longitudinal se verifică în
axă la drumuri si în axă si la rigole la străzi.

2 - Rugozitatea se determină fie prin măsurări cu pendulul SRT, fie prin măsurarea rugozitătii geometrice
HS. În caz de litigiu se determină rugozitatea cu pendulul SRT.
Determinarea caracteristicilor suprafetei îmbrăcămintei se efectuează în termen de o lună de la executia
acestora, înainte de data receptiei la terminarea lucrărilor.

ELEMENTE GEOMETRICE SI ABATARI LIMITĂ

Verificarea elementelor geometrice include si îndeplinirea conditiilor de calitate pentru stratul suport si
fundatie, înainte de asternerea mixturilor asfaltice, în conformitate cu prevederile STAS 6400.
Grosimea straturilor trebuie să fie cea prevăzută în profilul transversal tip din proiect.
Verificarea grosimii îmbrăcămintii se face în functie de datele înscrise în buletinele de analiză întocmite pe
baza încercării probelor din îmbrăcămintea gata executată, iar la aprecierea comisiei de receptie prin maximum
două sondaje pe km, efectuate la 1 m de marginea îmbrăcămintii.
Abaterile limită locale admise în minus fată de grosimea prevăzută în proiect, pentru fiecare strat în parte,
pot fi de maximum 10%. Abaterile în plus nu constituie motiv de respingere a lucrării.
Lătimile straturilor vor fi cele prevăzute în proiect. Eventualele abateri limită locale admise pot fi de
maximum +50 mm.
Pantele profilului transversal si ale celui longitudinal sunt indicate în proiect.
Abaterile limita admise la pantele profilelor transversale pot fi cuprinse în intervalul +5 mm/m, atât pentru
stratul de legatură cât si pentru stratul de uzură la drumuri si în intervalul +2,5 mm/m pentru străzi cu mai mult de 2
benzi pe sens.
Abaterile limită locale la cotele profilului longitudinal sunt de +5 mm, fată de cotele profilului proiectat si cu conditia
respectării pasului de proiectare prevăzut.
 RECEPTIA LUCRĂRILOR

RECEPTIA PE FAZE DETERMINANTE

Receptia pe faze determinante, stabilite în proiectul tehnic, privind straturile de legatură si de uzură, se vor
efectua conform Regulamentului privind controlul de stat al calitătii în constructii aprobat cu HG 272/94 si conform
Procedurii privind controlul statului în fazele de executie determinante, elaborată de MLPAT si publicată în Buletinul
Constructiilor volumul 4 din 1996.

RECEPTIA PRELIMINARĂ (LA TERMINAREA LUCRĂRILOR)

Receptia preliminară a lucrărilor de către beneficiar se efectuează conform Regulamentului de receptie a

lucrărilor în constructii si instalatii aferente acestora, aprobat cu HG 273/94.
Comisia de receptie examinează lucrările executate fată de documentatia tehnică aprobată si de
documentatia de control întocmită în timpul executiei.
Verificarea uniformitătii suprafetei de rulare se face conform pct. 20.5.
Verificarea cotelor profilului longitudinal se face în axa drumului pe minimum 10% din lungimea traseului.
La străzi cota în axă de verifică în proportie de 20% din lungimea traseului, iar cotele rigolelor, pe toată
lungimea traseului în punctele de schimbare ale declivitătilor.
Verificarea grosimii se face ca la punctul 21.1 si pe probe ce se iau pentru verificarea calitătii
îmbrăcămintii.
Evidenta tuturor verificărilor în timpul executiei lucrărilor face parte din documentatia de control a receptiei
preliminare.
În perioada de verificare a comportării în exploatare a lucrărilor definitive, care este de un an de la data
receptiei preliminare a îmbrăcămintii, toate eventualele defectiuni ce vor apare se vor remedia de către
Antreprenor.

RECEPTIA FINALĂ
Receptia finală se va face conform Regulamentului aprobat cu HG 273/94 dupa expirarea perioadei de
verificare a comportării în exploatare a lucrarilor definitive.

CONSOLIDARI DIN GABIOANE

GENERALITÃTI
Lucrarea se masoarã la m3 de beton si piatrã puse în operã. Gabioanele au urmãtoarele caracteristici:
- sunt structuri elastice, capabile sã reziste în bune conditii la oricare tip de solicitare;
- sunt structuri la care deformatia limitatã nu este un defect ci un factor functional, care confirmã
conlucrarea tuturor elementelor constructiei fãrã sã reducã rezistenta acesteia;
- sunt structuri drenante.
Executia lucrãrilor de sustinere din gabioane comportã urmãtoarele operatiuni:
1. executia platformei de lucru;
2. executia sãpãturii si sprijinirea malurilor sãpãturilor;
3. executia fundatiei din saltea de gabioane
4. executia elevatiei;

DESCRIEREA OPERATIUNILOR

Executia platformei de lucru

Platforma de lucru va fi amplasatã conform proiectului.
Platforma de lucru va avea dimensiunile din proiect si va fi realizatã din balast sau piatrã spartã.

Executia sãpãturii si sprijinirea malurilor sãpãturii

Sãpãtura se face pe tronsoane alternante de maxim 6 m lungime, în ordinea stabilitã prin proiect.
Sãparea pãmântului - se executã mecanizat si manual, necesitând si sprijinirea malurilor pentru evitarea
posibilitãtilor de declansare a unor fenomene de instabilitate. Sprijinirile pot fi din lemn sau metalice si se executã
odatã cu sãparea.
În pământuri cu infiltraţii de apă sprijinirile se execută continuu cu dulapi verticali suprapuşi (al doilea rând de dulapi
se suprapune peste rosturile primului rând de dulapi) sau cu palplanşe astfel încât să se formeze un perete etanş.
Când executarea sãpãturilor implicã dezvelirea unor retele subterane existente (apã, gaze, electrice, etc.) ce
rãmân în functiune, trebuiesc luate mãsuri pentru protejarea acestora împotriva deteriorãrii. Dacã aceste retele nu
se cunosc si apar pe parcursul executãrii sãpãturii, se vor opri lucrãrile si se va anunta beneficiarul pentru a lua
mãsurile necesare. La terminarea sãpãturii se va întocmi un proces verbal de verificare a cotei de fundare si a
naturii terenului de fundare.

Executarea fundatiei din saltea de gabioane

Saltelele din gabioane cu dimensiunile de 0,5 m x 2 m x 4m sunt folositeca elemente de fundaţie Ele se
confecţionează pe loc pe tronsoane de 4 m din cadre de fier beton OB 37 si PC 52 cu diametre de Ø 12-14 mm pe
care se înfăşoară plasa de sârmă galvanizată, cu mărimea ochiurilor de 6x8 cm, 8x10 cm, şi cu diametrul sârmei
de Ø 2,8 mm. Ochiurile plasei au forma hexagonală şi sunt întoarse de două ori (dublu torsionate)şi pe care se
umplu apoi cu piatră brută.

Executia elevatiei
Operatiunile principale pentru realizarea elevatiei din gabioane sunt:
- confectionarea cosurilor pentru gabioane;
- realizarea zidãriei de piatrã în cutiile confectionate.
Confectionarea gabioanelor
Gabioanele utilizate sunt cutii din plasă de sârmă galvanizată, având forme paralelipipedice. Ele se execută din
cadre de fier beton OB 37 si PC 52 Ø( 12-14 mm pe care se montează plasa de sârmă galvanizată, cu mărimea
ochiurilor de 6x8 cm, 8x10 cm, şi cu diametrul sârmei de Ø 2,8 mm. Ochiurile plasei au forma hexagonală şi sunt
întoarse de două ori (dublu torsionate) Dimensiunea gabioanelor 1 x 1 x 4 m şi 1 x 1,5 x 4 m. Plasele, cadrele şi
gabioanele se leagã între ele cu sârmã moale zincatã  = 3,0 mm.
Când gabioanele sunt confectionate în afara amplasamentului lor definitiv, antreprenorul trebuie, înainte de
începerea executiei lucrãrilor, sã supunã aprobãrii reprezentantului beneficiarului mijloacele de încãrcare,
transport, de ridicare si asezare pe amplasament a gabioanelor.

Realizarea zidãriei de piatrã în cutiile confectionate

La aranjarea pietrei în gabioane, se va cauta în mãsura posibilitãtii, ca paramentul sã fie realizat cu piatrã cu
dimensiunile mai mari. Umplerea gabioanelor se face cu piatrã brutã negelivã sau piatrã de râu cu dimensiuni
cuprinse între 120-250 mm ziditã, uscatã, bine împãnatã.
Umplerea gabioanelor este facutã, de regulã pe loc, prin aranjarea pietrei brute sau a bolovanilor în cosurile de
sârmã care sunt dispuse alãturat si legate unele de altele cu sârmã.

MATERIALE UTILIZATE
Piatra
Piatra brută de carieră de râu se foloseste la umplerea saltelelor de gabioane şi la apărările de mal.La executia
zidãriei se va folosi piatra provenitã din roci cu structura omogenã, compactã. Nu se admite folosirea pietrei din roci
argiloase sau marnoase. Pentru executia zidãriilor uscate se va folosi numai piatra de carierã. Se recomandã ca
piatra sã fie extrasã înaintea iernii care precede punerea ei în lucru.
Forma pietrei brute este neregulatã, apropiatã de cea paralelipipedicã.
Conditiile de calitate pe care trebuie sã le satisfacã piatra sunt urmãtoarele: piatra trebuie sã fie durã, având marca
minimum 100, negelivã, prezentând muchii vii la cioplire si dând un sunet clar la lovire cu ciocanul; nu se admit
crãpãturi, zone alterate, strivite sau cuiburi de materii minerale care se dezagregã usor. Rezistenta pietrei la
gelivitate se determinã conform STAS 1667.

Oţel .beton
Oţelul beton trebuie să îndeplinească condiţiile tehnice prevăzute în STAS 438/2-80.
Livrarea oţelului beton pe şantier se face conform prevederilor în vigoare însoţită de:
- certificatul de calitate emis de producător (dacă livrarea o face producătorul);
- certificate de garanţie corespunzătoare loturilor care livrează (dacă livrarea se face pe bază de aprovizionare).
În cazul în care lipseşte certificatul de calitate sau există dubii asupra calităţii se va proceda la determinarea
caracteristicilor rele (în principal rezistenţa la tracţiune şi sudabilitatea)de către laborator de
specialitate.Sudabilitatea se va verifica conform STAS 7194.79.
Pentru fiecare cantitate şi sortiment aprovizionat operaţia de control a calităţii este obligatoriu şi va consta din:
- constatarea certificatului de calitate sau garanţie;
- verificarea dimensiunilor secţiunii ţinând seama de reglementările normativelor în vigoare (STAS437/2-80,NE
012-99-Anexa II.1 şi II.2);
- examinarea aspectului;
- verificare prin îndoire la rece
Frecvenţa verificărilor e vor face conform normativ NE 012.99.Anexa II.1şi II.2.
Oţelurile vor fi depozitate pe tipuri şi diametre şi se va urmări
- evitarea condiţiilor care favorizează corodarea;
- evitarea murdăririi acestora cu pământ sau alte materiale
- asigurarea posibilităţilor de identificare uşoară a fiecărui sortiment şi diametru.
- La întinderea cu troliul, alungirea maximă va depăşi 1 mm / m.
- Înnădirea barelor prin sudură se va face conform instrucţiunilor tehnice pentru sudarea armăturilor din oţel-beton,
indicativ C28/90.
- Barele care se sudează se vor curăţa cu perii de sârmă până la obţinerea unui luciu metalic pe lungimea înnădirii
prin sudare, precum şi pe suprafeţele transversale ale capetelor ce se sudează.

Plasa de sârmă
- Plasa va fi din sârmă galvanizată.
- Ochiurile plasei sunt hexagonale şi dublu torsionate. Dimensiunile d şi D ale ochiurilor vor fi 50x50 mm, cu o
toleranţă de +5%.
- Grosimea sârmei este de 2,8 mm, cu toleranţă de 2%.
- Sârma de legătură (împletire) va fi aceeaşi ca şi sârma din gabioane.
- Greutatea sârmei reprezintă 8-10 % din greutatea gabionului gol.
- La gabioane se utilizează sârmă galvanizată cu următoarele caracteristici:
• încercarea la tracţiune se efectuează cu un efort de 42 kg / m minim la acest efort să nu se obţină o alungire mai
2

mare de 10%.
• .să suporte 10 plieri la 90 fără să se rupă;
0

• să se învârtească de 10 ori pe un cilindru de diametru de două ori mai mare ca al sârmei, fără ca zincul să se
exfolieze sau să crape. Învârtirea se face cu o viteză de 15 ture / minut;
• la torsiune, firul de 20 cm lungime trebuie să suporte 30 de ture complete (360 fiecare tură) fără să se rupă sau
o

să se exfolieze.
- Încărcarea, transportul şi descărcarea plaselor de sârmă se vor face cu grijă, evitându-se turtirile şi deformarea
lor.

Zidãria uscatã din piatrã brutã

Zidãria uscatã se executã manual. Se recomandã piatra brutã mare.
La executarea zidãriei uscate pietrele se aseazã pe lat, în rânduri cât mai orizontale, astfel ca sã reazeme între ele
pe o suprafatã cât mai mare, iar volumul golurilor sã fie cât mai mic.
Pietrele se împãneazã între ele cu pietre mai mici de formã corespunzãtoare care se introduc în goluri.
Asezarea pietrelor se face astfel ca sã fie asiguratã tasarea rosturilor verticale pe minimum 10 cm.
Pietrele care se întrebuinteazã la executarea unui strat trebuie sã fie cât mai uniforme ca rezistentã si densitate.
O atentie deosebitã se va acorda asezãrii pietrelor la parament, prin alternarea pietrelor cu coada scurtã cu cele cu
coada lungã. Pentru fetele exterioare se folosesc pietre mai mari.

Verificarea calitatii
Platforma de lucru
Se verificã:
- respectarea elementelor geometrice în plan si profil transversal;
- realizarea platformei cu materiale corespunzãtoare (prevãzute în proiect);
- semnalizarea punctului de lucru.
Sãparea si sprijinirea malurilor sãpãturii
Se va verifica în raport cu prevederile proiectului:
- pozitia în plan;
- dimensiunile fundatiilor;
- mãsurile de protectia muncii, de sigurantã a circulatiei;
- verificarea sprijinirilor conform prevederilor din fisele tehnologice;
- concordanta între situatia realã pe teren si datele tehnice prevãzute în proiect.
Executarea fundatiei din saltea de gabioane
Se verificã:
- Se verifica cota de fundare
- Se vor verifica cosurile din plasã, ca dimensiune, confectionare si asezare pe radierul de beton si montare în
elevatie, în conformitate cu prevederile proiectului de executie.
- Pentru asigurarea calitãtii si functionalitãtii lucrãrilor cu gabioane, pe tot parcursul executiei se vor verifica
dimensiunile în plan si sectiune, calitatea materialelor puse în operã.
Toate aceste verificãri se fac conform Indicativ NE 012/2-2010, si în conformitate cu Legea nr. 10/95 si în baza
unui “Program pentru controlul calitãtii lucrãrilor” de comun acord între proiectant, beneficiar, constructor . La toate
aceste verificãri se încheie: proces verbal de lucrãri ascunse, proces verbal de receptie calitativã sau proces
verbal.

Realizarea elevatiei
Se verificã:
- Se vor verifica cosurile din plasã, ca dimensiune, confectionare si asezare pe radierul de beton si montare în
elevatie, în conformitate cu prevederile proiectului de executie.
- Pentru asigurarea calitãtii si functionalitãtii lucrãrilor de sprijinire cu gabioane, pe tot parcursul executiei se vor
verifica dimensiunile în plan si sectiune, calitatea materialelor puse în operã.
Toate aceste verificãri se fac conform Indicativ NE 012/2-2010, si în conformitate cu Legea nr. 10/95 si în baza
unui “Program pentru controlul calitãtii lucrãrilor” de comun acord între proiectant, beneficiar, constructor . La toate
aceste verificãri se încheie: proces verbal de lucrãri ascunse, proces verbal de receptie calitativã sau proces
verbal.
 LUCRARI DIN ZIDARIE DE PIATRA

GENERALITĂŢI
Prezentul caiet de sarcini se referă la alcătuirea şi executarea lucrărilor de zidărie din blocuri de piatră
naturală de formă neregulată, care se folosesc aşa cum rezultă din carieră, fără a fi prelucrate. La punerea în
lucrare ele se potrivesc uşor cu ciocanul pentru o mai bună aşezare. Terminologia utilizată şi principiile de alcătuire
a zidăriilor sunt conform STAS 5089-71 "Produse din piatră naturală pentru construcţii. Terminologie", STAS 5090-
71 "Piatră naturală pentru construcţii. Clasificare", STAS 2917-79 "Lucrări de zidărie. Zidărie din piatră naturală”.

DESCRIEREA OPERAŢIUNILOR
Execuţia săpăturii şi sprijinirea malurilor săpăturii
Excavatiile se vor face pe tronsoane alternative de max. 6m lungime, si in ordinea stabilita in proiect. Nu se va
trece la sapatura tronsonului urmator decat dupa terminarea completa a tronsonului adiacent.
La execuţia săpăturilor în pământuri sensibile la umezire sau pământuri contractile se vor respecta şi
prevederile “Normativului P7/’92”, respectiv “Instrucţiuni P70/’79”.
Când executarea săpăturilor implică dezvelirea unor reţele subterane existente ce rămân în funcţiune (apă,
gaze, electrice etc.), trebuie luate măsuri pentru protejarea acestora împotriva deteriorării. Se vor opri lucrările şi se
va anunţa beneficiarul pentru a lua măsurile necesare.
La terminarea săpăturii se va întocmi un proces-verbal de verificare a cotei de fundare şi a naturii terenului
de fundare.

Zidăria din piatră brută cu mortar

Zidaria de piatra se face imediat după terminarea săpăturilor
În vederea executării zidăriei cu mortar, pietrele se curăţă de pământ şi alte impurităţi, se udă cu apă şi se aşează
în straturi succesive pe mortar, îndesându-se prin batere uşoară cu ciocanul sau cu maiul. Contactul dintre pietre
trebuie să se facă numai prin intermediul mortarului, care va umple complet toate rosturile a căror grosime va fi de
2-5 cm. Pietrele din acelaşi rând orizontal vor fi de aceeaşi calitate. La fiecare 1-2 m pe înălţime se va introduce un
rând de pietre mai mari şi mai regulate. Între aceste rânduri rosturile orizontale pot să nu fie continue. Rosturile
verticale vor fi ţesute şi decalate pe cel puţin 10 cm. Pietrele se aşează în rânduri normale şi pe direcţia încărcării.
Zidăria se alcătuieşte astfel ca pietrele cu coada lungă să alterneze cu cele cu coada scurtă şi să se lege
bine cu restul zidăriei. Ţeserea pietrelor se va face şi în masa zidăriei, neadmiţându-se folosirea în interiorul
zidăriei şi a celor de altă mărime. Pietrele de la colţuri vor fi mai mari şi vor fi uşor cioplite ca să prezinte două feţe
plane, normale între ele, cu rosturi orizontale pe feţele văzute.
Legăturile dintre ziduri la colţuri şi încrucişări se fac astfel: la unul din pereţi se execută un rând de zidărie
continuu şi se întrerupe la cel de-al doilea perete; rândul următor se execută continuu la al doilea perete şi se
întrerupe la primul şi aşa mai departe.
Coronamentul zidurilor de sprijin va fi alcătuit din blocuri de dimensiuni mici, cioplite corespunzător. Piatra
de coronament trebuie să fie rezistentă la acţiunea agenţilor atmosferici şi cu coada destul de lungă pentru a
prelua împingerea pământului.
Zidăria se va executa, pe cât posibil, fără întreruperi. În cazul în care acestea nu pot fi evitate, golurile
dintre pietre se vor umple cu mortar, fără a acoperi cu mortar partea superioară a pietrelor; înainte de reluarea
lucrului, se va îndepărta mortarul desprins, iar suprafaţa pietrelor se va curăţa şi se va uda.
Zidăria din piatră brută poligonală se foloseşte numai în elevaţie, la feţele văzute ale zidurilor de sprijin.
Faţa văzută a pietrelor trebuie să fie poligonală neregulată cu latura de cel puţin 15 cm, fără ca muchia cea
mai lungă să depăşească o dată şi jumătate muchia cea mai scurtă.
Nu se admite folosirea pietrelor cu faţa triunghiulară şi a celor cu unghiuri intrânde. Pietrele se zidesc astfel
ca să formeze rosturi poligonale, cu respectarea următoarelor reguli: în nici un punct să nu se întâlnească mai mult
de 3 rosturi, iar rosturile să nu fie continui pe verticală sau orizontală. Tehnologia de execuţie a zidăriei este
aceeaşi ca la zidăria din piatră brută curentă.
La partea superioara, zidaria este prevazuta cu un rebord de beton cu grosimea de 10cm.
La începerea lucrarii de zidarie se verifică:
dimensiunile în plan şi cotele de nivel ale săpăturilor;
corespondenţa cotelor din fundatie cu cotele indicate de proiect;

MATERIALELE UTILIZATE
Condiţii de calitate
Apa – trebuie să îndeplinească condiţiile din STAS 790/’84 dacă nu provine din reţeaua publică;
Mortare – mortarele de zidarie vor fi de marca M100.Mortarul este preparat manual, amestecul de nisip si ciment
se face la uscat, pe o suprafata plana si orizontala, pana la omogenizarea perfecta.In toate cazurile mortarul
trebuie sa fie foarte bine amestecat astfel incat framantat cu mana sa formeze un bulgare usor umed ce nu curge
printre degete.Mortarul trebuie folosit imediat dupa prepararea lui.Orice mortar care se va usca sau va incepe sa
faca priza trebuie aruncat si nu va trebui niciodata amestecat cu mortarul proaspat.
Piatra bruta – La executarea zidăriilor se va folosi piatra provenită din roci cu structură omogenă, compactă, cu
granule bine cimentate, având o aderenţă bună cu mortarul. Nu se admite folosirea pietrei din roci argiloase sau
marnoase. Se recomandă ca piatra să fie extrasă înaintea iernii care precede punerea ei în lucru; feţele văzute se
vor executa din pietre care au pierdut apa de carieră.
 Forma pietrei brute este neregulată, apropiată de cea paralelipipedică. Pietrele provenite din roci
stratificate, cum sunt cele din calcar sau gresie, trebuie să aibă două feţe aproximativ paralele (piatră brută lată).
Pentru zidăria poligonală, faţa văzută a pietrelor trebuie să fie de formă poligonală neregulată, cu unghiuri convexe.
Nu se admit forme triunghiulare sau cu unghiuri concave.
Sub raportul dimensiunilor se deosebeşte piatră brută mică, a cărei dimensiune minimă trebuie să fie de
peste 10 cm, piatră brută normală cu următoarele dimensiuni minime: lungimea 0,25 m, înălţimea 0,12 m, coada
0,20 m, având un volum de minimum 0,006 m3 şi piatră mare, cu un volum de peste 0,015 m3. Greutatea maximă a
unei pietre va fi de 20 kg când este pusă în lucru de către un singur om şi de 40 kg în cazul în care este pusă în
lucru de către doi oameni. Piatră pentru zidăria poligonală trebuie să aibă laturile feţei văzute de minimum 15 cm.
Cel puţin 35% din cantitatea de piatră brută curentă şi cea poligonală trebuie să aibă coada lungă (în medie 1 1/2
ori mai mare decât a celor cu coada scurtă).
Condiţiile de calitate pe care trebuie să le satisfacă piatra sunt următoarele: piatra trebuie să fie dură,
având marca minimum 100, negelivă, prezentând muchii vii la cioplire şi dând un sunet clar la lovire cu ciocanul; nu
se admit crăpături, zone alterate, strivite sau cuiburi de materii minerale care se dezagregă uşor. Pentru zidăria de
faţadă piatra trebuie să aibă culoarea uniformă, fără eflorescente, pete sau urme de coroziune. Rezistenţa pietrei la
gelivitate se determină conform STAS 1667-76 "Agregate naturale grele pentru betoane şi mortare cu lianţi
minerali"

VERIFICAREA CALITĂŢII
Terasamente excavatii
Se va verifica în raport cu prevederile proiectului:
• poziţia în plan;
• dimensiunile fundaţiilor;
• măsurile de protecţia muncii şi siguranţa circulaţiei;
• natura şi starea de consistenţă a terenului de fundare;
• concordanţa dintre situaţia reală pe teren şi datele tehnice prevăzute în proiect;
• scrierea procesului verbal pentru lucrări ascunse.
Toate aceste verificări se fac conform ”NE 012-99” încheindu-se proces verbal de lucrări ascunse, proces verbal de
recepţie calitativă între contractor şi inginer.

Zidărie de piatră brută

La controlul şi recepţia clădirilor şi a construcţiilor din zidurilor din zidărie de piatră se vor face următoarele
verificări:
a) dacă materialele şi piesele întrebuinţate corespund celor prescrise în proiecte şi standardele în vigoare;
b) dacă dimensiunile elementelor de construcţie executate corespund celor din proiect;
c) dacă rosturile de tasare şi de dilatare sunt bine executate în locurile prevăzute în proiect;
d) dacă nu s-au ivit defecte din cauza tasărilor (crăpături etc.);
f) verticalitatea zidurilor;
Tolerantele vor fi cele prevazute in legislatia in vigoare.

Verificările de ordin calitativ sunt:

Verificarea de către diriginte, şef punct de lucru şi şef de şantier se va face pe lungimi de 100ml mal şi are în
vedere:
- Amplasamanetul;
- Calitatea materialelor;
- Dimensiunile în plan şi cotele de execuţie ale protecţiei;
- Grosimea pereului zidit din piatră brută şi a stratului drenant.
Consemnarea constatărilor se va face în procesul verbal de recepţie calitativă unde se va anexa şi un profil
transversal ridicat în timpul execuţiei. Documentele de verificare a calităţii şi recepţia lucrărilor se vor întocmi ţinând
seama de standardele şi normativele în vigoare.

Verificarea calităţii lucrărilor executate

Verificarea calităţii lucrărilor executate se va face de către constructor pe întreaga perioadă de execuţie a lucrărilor
prin compartimentul tehnic de calitate şi de beneficiar prin dirigintele de şantier. Verificările necesare sunt cele
stabilite la cap. IV.
În cazul când nu este dotat cu personal tehnic de specialitate sau cu aparatura tehnică necesară efectuării
controlului calităţii lucrărilor, constructorul este obligat să apeleze la unităţile de specialitate.
Materialele introduse în lucrare vor corespunde calitativ condiţiilor şi standardelor enumerate la cap. II.
Beneficiarul este obligat să solicite constructorului certificatele de calitate pentru toate materialele introduse în
lucrare şi să nu admită folosirea celor ce nu îndeplinesc condiţiile prescrise.
Beneficiarul este obligat să ceară constructorului ca toate documentele care atestă calitatea lucrărilor să fie
întocmite pe întreg parcursul executării lor.
Beneficiarul este obligat să aducă la cunoştinţa proiectantului în timp util toate abaterile de la calitatea lucrărilor şi
dacă este cazul să întrerupă execuţia până la stabilirea soluţiei de remediere.
Proiectantul este obligat să urmărească execuţia lucrărilor proiectate, să dispună sistarea lucrărilor dacă constată
nerespectarea proiectelor de execuţie şi împreună cu beneficiarul şi constructorul să stabilească soluţia pentru
continuarea lucrărilor.
Recepţia lucrărilor
Recepţia pe parcursul execuţiei lucrărilor se efectuează de către beneficiar şi proiectant, iar la fazele determinante
participă şi organele Inspecţiei de Stat în Construcţii. Documentul ce se încheie pentru atestarea calităţii lucrărilor
şi recepţiei lor pe parcursul execuţiei şi pe faze determinante este procesul verbal de recepţie care în principal
trebuie să cuprindă: amplasamentul lucrării, dimensiunile şi cotele, panta taluzului realizat, sortul de piatră brută,
grosimea stratului drenant şi a stratului de piatră brută.
Abaterile admisibile de la dimensiunile din proiecte s-au stabilit în funcţie de tipul lucrărilor, de elementele lor
geometrice şi de importanţa lor. La stabilirea abaterilor limită se consideră clasa de precizie 10 conform STAS
8600/’79,
Amplasamentul lucrărilor va fi cel din proiect. Se admite o abatere de 5cm.
Panta generală a taluzurilor va fi cea din proiect. Se admite o abatere de 20mm/m pentru întreaga lungime a
taluzului pe care se execută apărarea.
Abaterea limită a suprafeţei pereului din piatră brută va fi de ±10cm.
Faze determinante: se vor respecta fazele determinante prevăzute în proiectul tehnic.

SEMNALIZARE RUTIERA MARCAJE SI INDICATOARE RUTIERE

Metode de executie

Generalitati
Toate marcajele rutiere trebuie sa fie conforme cu cele mai noi editii de reglementari romanesti pentru siguranta
circulatiei si orice revizuiri ale acestora.
Toate marcajele rutiere trebuie amplasate in locurile si trebuie sa aibe culoarea, latimea si tipul indicate in plansele
de executie, doar daca nu este altfel specificat de proiectant.
Cand executantul instaleaza marcajul rutier, trebuie sa inceapa cu linia intrerupta de pe mijloc si cu linia de la
inceputul ultimilor 3 m de banda, in sensul de a mentine un ciclu de 12m in lungul drumului. Linile de oprire,
sagetile, cuvintele si simbolurile trebuie sa apara fara linii sau intreruperi.
Toate caile circulatiei si orice marcaj rutier intermediar sau dinainte existent sters prin frezare la rece sau prin
operatii de refacere a suprafetelor, cu exceptia liniilor laterale, trebuie inlocuite cu tipul de material de marcaj
indicat in plansele de executie, nu mai tarziu dacat sfarsitul aceleiasi zi.
Daca liniile laterale sunt specificate, acestea trebuie inlocuite in maxim 5 zile calendaristice de la momentulcand
au fost sterse.
Marcajul rutier trebuie inlocuit in aceeasi configuratie ca si marcajul anterior, daca nu este altfel indicat in plansele
de executie sau dispus de proiectant. La propunerea executantului, pe cheltuiala acestuia, pot fi executate lini de
marcaj temporar pentru liniile centrale si pentru liniile de separare a benzilor de circulatie, asa cum este descris mai
jos, pentru o perioada nu mai mare de cinci zile calendaristice, pana cand se va marca cu marcajul final.
Pe perioada operatiunilor executantului, nu mai mult de un km de drum, in urma operatiunilor, trebuie sa fie
nemarcat. la sfarsitul fiecarei zile de lucru, trebuie executate marcaje temporare, astfel inca, in combinatie cu
marcajele existente sau marcajele executate mai inainte,intreg proiectul sa fie marcat.
Pe trei sau mai multe benzi de drum, cu zona de trecere intre ele nemarcata, toate marcajele trebuie sa fie
conforme cu marcajul de scurt timp si trebuie amplasat, asa cum este indicat in plansele de executie
Marcajele intermitente trebuie sa fie de o lungime minima de 1200mm si cu un ciclu de 12 m. Pe doua sau trei
benzi de drum cu circulatie din ambele sensuri si fara o zona de trecere marcata, toate marcajele galbene de linie
centrala trebuie inlocuit, cu marcaj temporar cu galben pe ambele laturi.
Liniile de marcaj albe de pe liniile de urcare trebuie inlocuite cu marcaj temporar cu alb pe o singura latura.
Marcajele temporare trebuie amplasate la aproximativ 12 m interval si trebuie sa fie conforme cu cerintele de
marcaj temporar. La proiectele de resuprafatare, cand stratul alaturat al resuprafatarii nu a fost asternut si linia
centrala existenta sau linia de separare a benzilor au fost sterse, trebuie executat un marcaj temporar pe stratul
mai inalt.
Orice marcaj temporar stricat, dizlocat sau lipsa, inainte ca marcajul rutier sa fie executat, trebuie inlocuit de
executant fara nici un cost din partea Investitorului.

Marcaj rutier termoplastic

Pregatirea suprafetei Suprafata carosabila pe care urmeaza sa fie aplicat marcajul termoplastic trebuie sa fie
curata si uscata. Chiar daca carosabilul este vizibil uscat, umezeala poate fi prezenta in interior, intr-o cantitate
suficienta pentru a afecta fixarea.
Daca fixarea scade datorita excesului de umezeala, operatiunile de marcare trebuie oprite, pana cand carosabilul
este uscat.
Marcajul aplicat nu trebuie sa aibe mai mult de 5 procente din suprafata cu gauri, goluri sau basici.
Suprafata carosabila trebuie inspectata pentru a fi curata, pentru a nu avea ramasite sau alte contaminari ale
suprafetei ce urmeaza a fi marcata si acestea trebuie indepartate.
Marcajul rutier existent, incluzand toate tipurile de marcaj temporar, care pot impiedica o aderenta mecanica intre
termoplastic si carosabil, trebuie indepartate prin metode aprobate de catre proiectant.
Orice component de protejare a betonuluitrebuie indepartat. Suprafata carosabilului pe care se va asterne
materialul termoplastic trebuie sa aibe o temperatura minima de 15o C.
 Temperatura aerului trebuie sa fie cel putin 10⁰ C pe perioada operatiunilor de marcare. Temperatura suprafetei
carosabilului si temperatura aerului trebuie determinate, inainte de inceperea fiecarei zile, in care se fac operatii de
marcare si oricand este cerut de catre proiectant.

Aplicarea Amorsei
Amorsa trebuie aplicata pe suprafete bituminoase cu o vechime de mai mult de doua luni si pe toate suprafetele de
beton. Amorsa nu este necesara pentru suprafete bituminoase noi, decat daca este recomandat de catre
producatorul materialului termoplastic.
O suprafata bituminoasa noua este acea suprafata care nu este mai veche de doua luni. Amorsa trebuie aplicata si
pastrata, in concordanta cu recomandarile producatorului de material termoplastic.
Aplicarea termoplastica
Materialul termoplastic de marcaj trebuie sa fie scos in afara suprafetei de carosabil.
Materialul termoplastic de marcaj, care se foloseste pentru suprafete bituminoase noi trebuie sa fie alchidic
termoplastic. Materialul care se foloseste pentru alte suprafete, decat pentru cele noi poate fi alchidic, hidrocarbon
sau epoxidic.
Temperatura materialului termoplastic in timpul aplicarii trebuie sa fie 204-218⁰ C pentru materialul alchidic sau
hidrocarbon si 232-260⁰ C pentru material epoxidic. Temperatura materialului termoplastic trebuie verificata la
punctual de executie, cu un termometru calibrat, la inceputul fiecarei zile de marcare, dupa care materialul a fost
adaugat in dispozitivul de dispersie, dupa ce apar intarzieri in operatiunile de marcare si oricand este cerut de catre
proiectant.
Materialul termoplastic alchidic nu trebuie incalzit peste 224⁰ C. Materialul termoplastic hidrocarbon nu trebuie
incalzit peste 232⁰ C. Trebuie incalzita numai o cantitate de material care poate fi folosita in timp de patru ore.
In nici un caz, nici un fel de material termoplastic nu trebuie incalzit mai mult de 4 ore latemperatura maxima de
aplicare, incluzand incalzirea initiala.
Nici un material nu trebuie reincalzit mai mult de doua ori.Materialele care nu respecta aceste conditii vor fi
response
.Benzile de asfalt trebuie sa fie in concordanta cu benzile standard asa cum este indicat in plansele de executie.
Executantul trebuie sa inceapa liniile de mijloc si liniile de despartire a benzilor la sfarsitul ultimei benzi existente de
3 m, in sensul de a mentine un ciclu de 12 m in lungul carosabilului.
Benzile termoplastice de tip alchidic pentru despartirea benzilor sau marcajelor centrale, pentru suprafetele de
carosabil noi, trebuie sa fie amplasate la sfarsitul fiecarei zi de resuprafatare a carosabilului, daca acesta este
deschis traficului.
Daca acostamentele nu se vor resuprafata, aplicarea benzilor marginale poate fi intarziata pentru maxim 3 zile sau
pana cand acostamentul este resuprafatat,
in functie de care operatie se executa mai devreme.
Marcajele finisate trebuie sa aibe margini bine definite si deviatiile laterale nu trebuie sa depaseasca 25mm in 30m.
Grosimea minima a marcajelor termoplastice trebuie sa fie de 3 mm si maxim 5 mm.
Grosimea se va masura, pentru filmul ud, exceptand cazul cand Proiectantul poate masura grosimea, prin
aplicarea unei benzi inainte de a aseza materialul termoplastic si apoi indepartand banda respective se poate
masura grosimea. Stricaciunile marcajului rutier cauzate de oparatiunile
Executantului, incluzand resuprafatarea acostamentelor, trebuie reparate sau inlocuite fara nici un cost
suplimentar.
Controlul calitatii pentru receptie
Lucrarile trebuie sa aibe dimensiunile, liniile si inclinarile indicate in plansele de executie si trebuie evaluate prin
inspectie vizuala si prin incercari specifice, asa cum este cerut de autoritatile nationale romanesti specifice.
Marcajul rutier termoplastic Marcajul rutier termoplastic trebuie inspectat continuu pentru calitatea acoperirii.
Marcajele trebuie sa aibe margini taiate curate. Microbilele de sticla trebuie sa fie uniforme pe intreaga suprafata a
marcajului. Adezivitatea la carosabil trebuie sa fie verificata cu un cutit sau cu un instrument similar. Marcajul nu
trebuie sa fie indepartabil de pe suprafetele de beton.
Marcajul poate fi indepartat de pe suprafetele bituminoase; oricum rezidurile din materialul bituminous trebuie luate
impreuna cu materialul de marcaj.
Daca initial liniile de marcaj termoplastic nu asigura reflectivitate pe timp de noapte sau daca marcajul nu are
grosimea sau culoarea ceruta,
Executantul trebuie sa,frezeze suprafata cu defecte pentru a reduce grosimea medie la 1,25mm sau mai putin, fara
nici un cost din partea Beneficiarului.
Executantul trebuie apoi, fara nici un cost din partea Beneficiarului, sa aplice material termoplastic suplimentar,
pana la grosimea totala specificata si sa asigure o suprafata cu reflectivitate uniforma. daca marcajele nu sunt
conforme cu prescriptiile pentru orice alt motiv,

Marcaje rutiere cu vopsea pe baza de email si solventi organici

Marcajul rutier cu vopsea trebuie inspectat continuu pentru calitatea acoperirii. Culoarea alba nu trebuie sa aibe
alte nuante, furnizand o opacitate si vizibilitate buna, atat sub lumina naturala cat si artificiala.
Microbilele de sticla trebuie sa fie uniforme pe intreaga suprafata a marcajului. Vopseaua trebuie sa adere la
suprafata pe care este asternuta. Daca initial liniile de marcaj cu vopsea nu asigura reflectivitate pe timp de noapte
saudaca marcajul nu are grosimea sau culoarea ceruta
Generalitati
Descriere
Aceste lucrari constau in furnizarea si instalarea indicatoarelor rutiere, prevazute in plansele de executie.
Documente de referinta
1. Legea 10/1995 Legea privind caliea in constructii
2. SR 1848/1-2008 Siguranta circulatiei. Indicatoare rutiere. Clasificare, simboluri si amplasare.
3. SR 1848/2-2008 Siguranta circulatiei. Indicatoare rutiere. Prescriptii tehnice
4. SR 1848/3-2008 Siguranta circulatiei. Indicatoare rutiere. Scriere, mod de alcatuire
5. SR 1848/5-2004 Siguranta circulatiei. Semnale luminoase pentru dirijarea circulatiei. Cerinte tehnice pentru
calitate
. 6. Toate standardele si normele in vigoare mentionate mai departe in acest caiet de sarcini Lista nu este
limitativa.
Materiale Indicatoare
Toate indicatoarele trebuie sa fie conforme cu legislatia romaneasca pentru semnalizare pe drumuri publice.
Toate literele, numerele, sagetile, simbolurile, marginile si alte trasaturiale mesajelor indicatoarelor trebuie sa fie
cele prevazute in plansele de executie sau dupa cum este aprobat de catre proiectant.
Orice indicator care nu este detaliat in plansele deexecutie trebuie sa fie conform cu seria standardelor SR 1848.
Toate materialele trebuie sa fie conforme cu prevederile acestor specificatii, cu plansele de executie si cu
prevederile speciale.
Confectiile si materialele trebuie sa fie noi.
Noile confectii si materiale trebuie sa fie aprobate de proiectant si trebuie incluse in lista beneficiarului pentru
materiale aprobate.
Aprobarea articolelor de pe lista nu il absolva pe Executant de responsabilitatea pentru instalare.
Utilaje
Utilajele, dispozitivele si instalatiile folosite pentru manipularea materialelor si executarea oricaror parti din lucrare
atunci cind sunt gasite nesatisfacatoare, trebuie schimbate si imbunatatite asa dupa cum este cerut.
Toate utilajele, dispozitivele, instalatiile si containerele folosite trebuie tinute curate si in conditii satisfacatoare de
functionare.
La solicitarea Executantului proprietarul utilajelor trebuie sa prezinte toate informatiile referitoare la caracteristicile
tehnice ale utilajului, asa cum au fost date de producator, cat si numarul de masini similare. Aceste informatii
trebuie coralate cu capacitatea utilajelor necesare, rezultand din graficul de esalonare a lucrarilor.
Metode de executie
Fundatii pentru socluri si stalpi Instalatii prinse cu suruburi
La executia fundatiilor, pentru capetele soclurilor suportilor de Indicatoare, pentru suportii de indicatoare din tevi
de otel si pentru stalpii cu baza prinsa in suruburi, trebuie folosit un beton aprobat. Fundatiile trebuie executate
doar daca conditiile de sol permit ca excavarea sa fie facuta cu linii precise ale fundatiei si cu cofraj de fundatie
catre fata verticala nedistructiva a pamantului
. In toate cazurile, partea de sus de 300mm a fundatiei, masurata de la nivelul terenului finisat in jos trebuie cofrata.
Fundatiile trebuie sa fie executate in pamant stabil si la o adancime minima, potrivit planselor de executie.
Umplutura trebuie sa fie bine compactata cu maiuri mecanice si trebuie avut grija sa nu se deterioreze betonul
finisat.
Umplutura trebuie adusa pana la nivelul pamantului finisat. Suruburile de ancorare trebuie sa fie bine prinse, intr-o
pozitie corecta, stranse deasupra de un cadru, pe parcursul betonarii.
Fundatia indicatoarelor din otel tubular
Fundatia indicatoarelor tubulare pentru montarea indicatoarelor inalte include scheletul, in consola sau de tip
fluture, terminat cu stalpi, grinzi, catarge, accesorii ale indicatoarelor,lumini de semnalizare si alte accesorii
specifice.
Toate materialele din otel trebuie sa fie galvanizate dupa fabricatie.
Toate sudurile trebuie curatate mecanic, inainte de a fi galvanizate.
Pentru acesti suporti nu vor fi cerute plansele de executie de atelier.
Stalpii de otel conici si grinzile trebuie sa fie un tub continu, fabricat pentru o anumita lungime din tole de otel, cu o
sudura continua in sens longitudinal.
Dupa fabricatie, materialul trebuie sa aibe o rezistenta la intindere de 330 Mpa. Bratele de otel drepte trebuie sa
fie de tip standard sau tevi foarte grele, cu dimensiunile si inclinatiile indicate in plansele de executie.
Materialele galvanizate trebuie manipulate, astfel incat sa se evite deteriorarea suprafetelor.
Montarea Indicatoarelor
Depozitarea Indicatoarelor Indicatoarele aprovizionate potrivit prevederilor din proiect, trebuie depozitate in afara
terenului si trebuie acoperite, astfel incat sa intruneasca aprobarea Proiectantului.
. Certificatul fabricantului
Executantul trebuie sa furnizeze proiectantului si executantului , inainte de montarea Indicatoarelor, certificatul de
calitate al producatorului, in concordanta cu legislatia romaneasca.
Montarea Indicatoarelor
Stalpii indicatoarelor trebuie montati vertical si la anumite linii pentru a fi la acelasi nivel, la un unghi potrivit cu
carosabilul, si cu o claritate asa cum este specificat in plansele de executie.
Marginile expuse ale mortarului trebuie finisate pentru a prezenta o suprafata curata.
Indicatoarele montate trebuie sa prezinte o suprafata neteda, plata, variind dar mai mult de 9mm de la 1,2m de la
linia dreapta plasata in pozitia de dinainte de montarea semnului. Indicatoarele de pe stalpii de semnalizare din
trafic si luminatoarele trebuie montate cu scoabe sau clame asa cum este indicat in plansele de executie sau
aprobat de proiectant.
Curatarea finala
Inainte de receptie, executantul trebuie sa aduca la conditiile dinaintea inceperii lucrului toate proprietatile, atat
publice cat si private, in spatiile care au fost deranjate sau distruse din cauza executiei lucrarilor.
Controlul calitatiipentru receptie
Lucrarile trebuie sa fie executate avand dimensiunile, liniile si inclinatiile indicate in plansele de executie si trebuie
sa fie evaluate prin inspectie vizuala si prin verificari specifice, conform norme

TEHNOLOGIA PRIVIND SEMNALIZAREA RUTIERA

Domeniu de aplicare
Art. 1. Prezenta tehnologie stabileşte criterii generale de alegere (în funcţie de performanţă) şi punere în operă a
sistemelor de protecţie pentru sporirea siguranţei circulaţiei pe autostrăzi, drumuri şi lucrări de artă (poduri, ziduri
de sprijin, etc.). Prevederile normativului sunt armonizate cu prevederile standardelor române din seria: SR EN
1317.
Sistemele de protecţie a autovehiculelor au rolul de a diminua, pe cât este posibil, urmările accidentelor rutiere.
Acestea se aplică la:
- protecţia persoanelor implicate şi/sau a zonelor de la marginea drumului care necesită protecţie sau a circulaţiei
de pe contrasens în cazul drumurilor cu două sau mai multe benzi pe sens;
- protecţia pasagerilor autovehiculelor în urma părăsirii părţii carosabile, de exemplu în caz de răsturnare sau în
caz de coliziune cu obstacolele situate pe marginea părţii carosabile.
În scopul de a menţine şi de a îmbunătăţi siguranţa circulaţiei, proiectarea unui drum necesită, pe anumite
sectoare şi în anumite locuri, instalarea unor dispozitive care să împiedice vehiculele şi pietonii să pătrundă în zone
periculoase.
Sistemele de protecţie se clasifică astfel:
a) dispozitive de protecţie a vehiculelor:
- parapete de siguranţă, parapete de siguranţă pentru lucrări de artă, atenuatori de şoc,
- extremităţi/racordări,
- paturi de oprire.
b) dispozitive de protecţie pentru pietoni:
- parapete pietonale.
Sistemele de protecţie la drumuri sunt încadrate în clase de performanţă la şoc, conform SR EN 1317-2, pe baza
rezultatelor încercărilor efectuate în conformitate cu criteriile de acceptare a încercărilor la impact (şoc) şi cu
metodele de încercare pentru parapetele de siguranţă.
Parapetele de siguranţă au drept scop reţinerea (oprirea) şi redirecţionarea vehiculelor pe partea carosabilă în
condiţii bune de siguranţă pentru ceilalţi utilizatori ai drumului, în anumite limite de viteză, masă şi unghi de lovire
(conform SR EN 1317-2), precum şi de a asigura dirijarea pietonilor şi a altor utilizatori ai drumului.
Diferitele niveluri de performanţă a parapetelor de siguranţă permit beneficiarilor să specifice clasa de performanţă
a unui parapet de siguranţă, ce urmează a fi amplasat.
. Atenuatorii de şoc sunt proiectaţi pentru a reduce impactul vehiculului cu un obiect mai rezistent. Aceştia, conform
normativului, pot fi de tip redirectiv (R) care reţin şi redirecţionează vehiculele şi nedirectiv (NR) care reţin dar nu
redirecţionează vehiculele. Se admite doar utilizarea atenuatorilor de şoc de tip redirectiv (R).
Criteriile luate în considerare la amplasarea parapetelor de siguranţă se referă la:
-clasa tehnică a drumului,
-amplasamentul acestuia,
-configuraţia terenului,
- prezenţa unor structuri vulnerabile,
-zone adiacente periculoase,
-condiţii meteorologice locale nefavorabile (ceaţă frecventă, fum, etc.).
Calitatea fabricaţiei, instalarea şi durabilitatea produselor sunt criterii de siguranţă importante care se iau în
considerare la utilizarea dispozitivelor de protecţie.
Alte tipuri de dispozitive care se montează pe drum (balustrade, dispozitive de protecţie împotriva orbirii, stâlpii
indicatoarelor, dispozitive rutiere, etc.) nu fac obiectul prezentului normativ. Se recomandă, însă, ca acestea să nu
influenţeze funcţionalitatea sistemelor de protecţie a autovehiculelor şi să nu constituie un pericol pentru pasageri
sau alţi participanţi la trafic.
Prevederile normativului se adresează investitorilor, proiectanţilor, executanţilor de lucrări, specialiştilor cu
activitate în domeniul construcţiilor atestaţi/autorizaţi în condiţiile legii, precum şi organismelor de verificare şi
control (verificarea şi/sau expertizarea proiectelor, verificarea, controlul şi/sau expertizarea lucrărilor).

Generalitati
Obiect
Prezenta tehnologie se refera la procurarea si montarea parapetelor deformabile de tip foarte semigreu, avand
constructia din elemente metalice Parapetul deformabil de tip semigreu, se executa din elemente metalice, conform
STAS 1948 / 1 -1991.
Prevederi generale
Confectionarea parapetilor, calitatea acestora trebuie sa corespunda prevederilor standardelor in vigoare.
Furnizorul va asigura prin mijloace proprii efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor rezultate din aplicarea
prezentului caiet de sarcini
Modul de lucru in conditii de trafic al parapetelor dupa montare. Comportarea si rezistenta parapetelor la socurile
produse prin eventuala lovire a lor de catre unele autovehicule, depind de unghiul de incidenta la impact.
Parapetele se amplaseaza, in profil transversal, in afara latimii platformei langa bordura. Sau pe ziduri de sprijin
Comportamentul corect al parapetului de siguranta depinde de: - continuitatea rezistentei sirului de elemente de
glisare, la solicitarea longitudinala la tractiune care apare in timpul impactului cu un autovehicul; - inaltimea corecta
a sirului de elemente de glisare si lungimea suficienta a parapetului pentru a asigura izolarea longitudinala
necesara unei eficiente corespunzatoare. Lungimile minime pe care se amplaseaza parapetele trebuie sa
depaseasca cu minim 10 m, la fiecare din capete obstacolul izolat. În aceasta lungime nu sunt incluse tronsoanele
de parapet cu inaltime variabila de la capete. - incastrarea ferma a stalpilor, in special a celor din apropierea
extremitatilor parapetului; - existenta unei legaturi flexibile (amortizor soc) intre glisiera si stalp; În timpul socului
stalpii se indoaie, se desprind de distantieri si glisiera se deformeaza, vehiculul fiind astfel redirijat de catre glisiera,
care se comporta ca o curea. 3 B.
Executia elementelor si subansamblelor ce compun parapetele deformabile din elemente metalice Parapetul
deformabil de tip semigreu,, este un tip de parapet din elemente metalice, cu doua randuri de elemente de glisare
(glisiere sau lise, conform STAS 1948/1, asamblate intre ele cu buloane, fixate pe un stalp metalic de sustinere,
printr-un etrier din profil metalic si amortizor de soc.
Conditii tehnice de executie a glisierelor
Materialul de baza Glisierele se vor confectiona de regula cu lungimea standard de 6,20 m. Glisierele se executa
dintr-un otel OL 37 ale carui caracteristici din punct de vedere al compozitiei chimice permit galvanizarea prin
imersie in baie de zinc topit.
Pozitia, forma si dimensiunile gaurilor Axele gaurilor pentru buloanele de legatura a elementelor de glisare trebuie
sa se execute prin perforare.
Zincarea elementelor de glisare Se executa prin imersie la cald. Grosimea nominala a acoperirii, la cald = 80
microni (6 gr./dm.p) si grosimea minima de 60 microni ( 4,25 gr./ dm.p ) 2.1.6 Pasivarea elementelor de glisare
Este operatia de protectie impotriva coroziunii si se executa conform STAS nr. 7222- 90, tabel 1, pct.B.
Conditii tehnice de executie a stalpilor si a celorlalte accesorii de montaj a parapetelor
Materialul de baza Stalpii se vor executa din profil IE 10 laminat la cald, la lungimea de 1770mm. Amortizorul de
soc, etrierul metalic ambutisat, buloanele de prindere a liselor si buloanele de prindere a amortizoarelor de soc pe
stalpi se vor executa conform detaliilor din proiect.
Zincarea stalpilor si a celorlalte accesorii de montaj a parapetilor Zincarea stalpilor ca si a glisierelor precum si a
celorlalte accesorii se executa prin imersie la cald. Grosimea nominala a acoperirii, la cald = 80 microni ( 6 gr. /
dm.p ) si grosimea minima de 60 microni ( 4,25 gr./ dm.p ). Amortizorul de soc, etrierul metalic ambutisat,
buloanele, piulitele si saibele vor fi zincate prin depunere electrolitica din clasa 10- 20 microni. 4

Etapele de montare a parapetelor deformabile din elemente metalice Lucrarile de montaj ale parapetelelor
deformabile elestice din elemente metalice si a panourilor antiorbire constau in: -identificarea, trasarea zonelor pe
sectorul de strada unde urmeaza sa se monteze parapetele si studierea posibilitatii incastrarii ferme a stalpilor,
toate acestea se vor face in prezenta executantului impreuna cu beneficiarul; - marcarea si masurarea la distante
din 3,00 in 3,00m pentru executarea sapaturilor (manuala sau cu utilajul) a locasurilor necesare pentru montarea
stalpilor metalici de sustinere a parapetelor la distanta stabilita, din sectorul de strada aferent; - nivelarea suprafetei
terenului din zona de lucru daca este cazul pentru pregatirea montarii parapetilor; - executia locasurilor cu
dimensiunea de 0,50m x 0,50m si cu o adancime a santului de h = 1,15m pentru montarea stalpilor metalici din
profil IE 10; - montarea stalpilor se va face in locasurile executate prin prinderea acestora in beton, in medie se va
folosi o cantitate de 8,5 mc beton / 100 ml parapet montat; - materialul folosit va fi beton de ciment de tipul B 200; -
stalpii se executa din profil de tip IE 10 cu lungimea totala h = 1770 mm din care lungimea de 1100 mm se va
prinde in beton (lucrare ascunsa) urmand ca pe diferenta de 670mm ramasa la partea superioara sa se monteze
lisele confectionate din tabla ambutisata; - se va respecta cota de inaltime h = 1,15m pentru fiecare stalp in parte la
sapatura cat si respectarea cotei de 1100mm stalp montat in beton; - pe stalpii metalici de tip IE 10 se vor prinde
lisele din tabla ambutisata; - intre principalele elemente stalp metalic – lisa se vor interpune amortizorul de soc si
etrierul metalic, asamblate prin suruburi conform STAS 1948 / 1-1991 (fig. 10); - executantul lucrarii va fi obligat
dupa montajul parapetelor sa aplice pe toata suprafata din ambele fete, un strat de grund, pe lisa si pe stalpii de
sustinere, iar apoi un strat de vopsea anticoroziva de culoare rosu – alb, fiecare culoare fiind aplicata intercalat pe
cate o portiune de 3,00m lisa; Nota: Operatia de vopsire se va efectua numai daca parapetii metalici nu sunt
zincati. Suportul de fixare panouri antiorbire este un element de asamblare (bride, suruburi, piulite, saibe), utilizate
pentru fixarea balizei de profilul omega din componenta parapetului

ASIGURAREA CERINTELOR DE MEDIU

Aspecte de mediu : Modul de identificare si evaluare a aspectelor de mediu associate proceselor ce se

desfasoara la obiectivul de invetitii va cuprinde cerintele standardului SR EN ISO 14001:2015.

Impacturi asupra mediului asociate activităţilor de execuţie şi măsuri de diminuare.

Impacturi asupra solului :

a.Eroziunea solului-mod de prevenire şi intervenţie: Nu este cazul .
b.Poluarea solului cu materiale provenite din excavaţii
Nu este cazul
c.Poluarea solului cu materiale utilizate în proces
Materialele utilizate în proces se vor depozita în spaţiu restrâns, cât mai aproape de locul de punere în
operă. Depozitarea intermediară a acestor materiale se va face numai pt. perioade scurte de timp, pt. evitarea
stagnărilor.
d. Poluarea solului cu deşeuri
Deşeurile vor fi depuse la gospodăria de deşeuri, în containere acoperite, inscripţionate
e.Scăpări / pierderi accidentale de carburanţi / lubrefianţi în sol, de la utilaje
Incidentele de acest gen pot apare ca urmare a ruperii unui furtun sub presiune, fisurarea unui rezervor etc. În
aceste cazuri se vor aplica metode organizatorice pe amplasament şi utilizarea de materiale de neutralizare
biodegradabile (după caz).

Impacturi asupra apei

a. Scăpări accidentale de carburanţi / lubrefianţi:
-infestarea stratului freatic prin penetrarea solului;
-infestarea apelor de suprafaţă cu produse petroliere – se tratează prin metode organizatorice pe
amplasament şi utilizarea de materiale de neutralizare biodegradabile (după caz).
b.Ape încărcate cu suspensii de levigări – provenite din zonele de activitate , vor fi dirijate prin canale de gardă în
exteriorul suprafeţelor de lucru.
c.Ape uzate, cu detergenţi – vezi cap. referitor la deşeuri

Poluarea atmosferică
Emisiile de gaze de ardere provenite de la utilaje vor fi limitate prin asigurarea la zi a inspecţiilor şi reviziilor tehnice
a utilajelor.
Zgomot de la utilaje
Se va asigura un program de lucru care să respecte programul de linişte urban / rural, iar pe amplasmente se vor
utiliza utilaje de joasă frecvenţă, acţionate termic.

Gestionarea deşeurilor
• Pierderi şi / sau deşeuri care pot rezulta şi sursa care le generează:
- material pietros excavat care nu poate fi utilizat la umplutură
- resturi vegetale din defrişările efectuate pt. degajarea amplasamentelor
- pământ / nisip infestat cu produse petroliere la transferul combustibilului din cisternă în utilaje sau la
funcţionarea acestora
- deşeuri menajere
- deşeuri de hârtie

a.Deşeuri care provin din activităţile de execuţie; eliminare / neutralizare

DEŞEU MOD DE ELIMINARE / NEUTRALIZARE

Material pietros excavat Se va transporta şi depune la locul de depozitare indicat de beneficiar

Pământ / nisip infestat cu
carburanţi sau lubrefianţi
Carburanţi / lubrefianţi
recuperaţi din pierderi
accidentale
Fiind deşeuri periculoase (conf.L451/2001 privind OU 200/2000 ref. la
deşeuri periculoase) se neutralizează pe amplasament cu materiale
biodegradabile, continuându-se apoi la locul de depozitare finală.
Se colectează în butoaie metalice închise etanş şi se transportă la
punctele de colectare .

b.Deşeuri care provin din activităţi sociale; eliminare / neutralizare

DEŞEU MOD DE ELIMINARE / NEUTRALIZARE

Deşeuri menajere, deşeuri de
hârtie, resturi de ambalaje
Ape menajere
Dejecţii
Se colectează în containere speciale şi se preiau periodic de către
societatea de salubrizare cu care santierul are contract .
Se colectează în bazin metalic şi se vidanjează de către societatea de
salubrizare cu care organizaţia are contract .
Se colectează la WC-urile ecologice şi se vidanjează de către societatea
de salubrizare cu care organizaţia are contract. ATENŢIE, incluse în
categ. de deşeuri periculoase!

Reecologizarea amplasamentelor
- la desfintarea organizărilor de santier se va decapa stratul de balast / piatră spartă, care, dacă nu
necesită spălare, se va reutiliza la alt amplasament;
- se va readuce la cotă suprafaţa afectată şi se va reface sistematizarea pe verticala a amplasamentului,
readucand amplasamentul la starea initiala , respectand prevederile proiectului tehnic;
Monitorizare si masurarea factorilor de mediu : Se stabilesc responsabilitatile si modul de realizare a
monitorizarii si masurarii pentru a urmarii evolutia performantei de mediu specifica santierului . La baza
monitorizarii si masurarii factorilor de mediu specifica lucrarii va sta prevederile procedurii specifice si Planul de
monitorizare si masurare a factorilor de mediu.

a.Sol: se vor monitoriza prin observaţie directă: modul de depozitare a materialelor, exploatarea utilajelor, modul
de depozitare al deşeurilor.
b.Apa: se va urmări –volumul depunerilor din canalele de gardă precum şi traseul şi efectul apelor meteorice.
c. Atmosferă: Se va monitoriza zgomotul în măsura în care are influenţă majoră asupra microclimatului.

Pregătirea pentru situaţii de urgentă şi capacitate de răspuns:

Se aplica prevederile procedurii documentata pentru identificarea posibilelor accidente si situatii de
urgenta si raspunsul in cazul unor astfel de situatii pentru a preveni si a reduce
impactul asupra mediului, precum si prevenirea imbolnavirii si ranirii probabile care poate fi asociat acestora. De
asemenea, organizatia testeaza periodic astfel de proceduri ( prin simulari) conform Planurilor de urgenta interna
care contin atat situatiile de urgenta –SSM, cat si cele SMM.
Referential: Aspecte de mediu”, cod PSMM-4.3.1; Identificarea pericolelor, evaluarea si controlul riscurilor”, cod
PSSSM- 4.3.1; „Pregatire pentru situatii de urgenta si capacitate de raspuns „, cod PSMM&SSM -4.4.7/4.4.7

3.4. Sănătate, securitate în muncă – SSM

SCOP: Planul pentru Securitatea si Sănătatea Muncii precizează toate obiectivele si masurile Societatii in scopul
derulării proiectelor si activităţilor aferente conform reglementarilor legale si celor din documentaţia sistemului de
management integrat calitate-mediu-SSM.
Defineşte cerinţele de dotare, calificare, instruire precum si verificare a personalului ce execută lucrarea,
precum si ale subantreprenorilor.
Asigura investitorul ca cerinţele specifice ale proiectului sunt respectate.

DEFINITII ŞI PRESCURTĂRI
 Accident de munca = vatamarea violenta a organismului, precum si intoxicatia acuta profesionala, care au loc
in timpul procesului de munca sau in indeplinirea indatoririlor de serviciu, indiferent de natura juridica a
contractului in baza caruia se desfasoara activitatea si care provoaca incapacitate temporara de munca de
cel putin 3 zile, invaliditate sau deces.
 Accident de circulatie = orice eveniment daunator autovehicolelor si activitatii de transport, ce a avut loc in
timpul circulatiei pe drumurile publice, pe santiere, pe drumurile forestiere sau in orice alt loc de munca unde
pot circula autovehicole, datorate nerespectarii regulilor de circulatie sau unei stari tehnice necorespunzatoare
a autovehicolelor, avand drept consecinte victime omenesti sau pagube materiale.

Prescurtari:
 C.S.S.M. = Comitet de Sanatate si Securitate in Munca.
 E.I.L. = Echipament Individual de Lucru.
 E.I.P. = Echipament Individual de Protectie.
 E.T. = Echipament Tehnic.
 F.I.A.M. = Formular de Inregistrare a Accidentelor de Munca.
 I.S.C.I.R. = Inspectia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientilor sub Presiune si a Instalatiilor de Ridicat.
 I.T.M. – S.S.M. = Inspectia Teritoriala de Munca.
 P.S.I. = Prevenirea si Stingerea Incendiilor.
 RMSSM = Responsabil cu sănătatea şi securitatea în muncă pe societate
 S.C. = Siguranta Circulatiei.
 S.S.M. = Sanatatea si Securitatea Muncii.

Planul pentru asigurarea conditiilor de sănătate şi securitate a muncii,cuprinde:

a.Avize si autorizaţii prin care se reglementează activitatea de SSM, PSI, SC din cadrul şantierului
-Avize si autorizaţii date de Client (nr., data, perioada de valabilitate);
-Avize si autorizaţii SSM necesare pentru începerea si derularea lucrărilor.
b.Personalul cu responsabilitati privind organizarea, verificarea si respectarea cerinţelor de asigurare a securităţii
si sanatatii muncii
- Personalul şantierului cu responsabilitati directe in organizarea, verificarea (controlul, inspecţia) si in
asigurarea condiţiilor de SSM, PSI, din şantier: Responsabili SSM, PSI , responsabil metrologie , Sef santier
care are in subordine formaţii de muncitori si care are sarcina efectuării instructajelor.
- Pentru personalul subcontractorilor si Clientului se trec acele persoane stabilite de parţi prin contract si / sau
convenţia de protecţia muncii, care au sarcini, responsabilitati in domeniu si prin care se realizează
comunicarea intre parţi.

Identificarea pericolelor si evaluarea riscurilor : Activitatile de identificare a pericolelor, evaluarea riscurilor

profesionale si tinerea lor sub control se desfasoara conform cerintelor OHSAS 18001: 2007 .
Referential: PSSSM- 4.3.1; Responsabil: Ing. Halasz Lorant; ing. Cosa Calin Florin
a. Determinarea riscului pentru categoriile de lucrari specifice proiectului.
Nivelul de risc şi locurile de muncă periculoase
Înaintea efectuării evaluării riscurilor se identifica posibilele riscuri , conform procedurii de sistem „Identificarea
pericolelor , evaluarea si controlul riscurilor ”, cod PSSSM- 4.3.1
Scopul este determinarea cantitativa a nivelului de risc / securitate a muncii pentru categoriile de lucrări
respective a ansamblului proiectului, precum si de a stabili responsabilitatile pentru prevenirea / reducerea
corespunzătoare a elementelor care generează accidentările si îmbolnăvirile profesionale.
Evaluarea propriu-zisa este făcuta de o echipă constituită din Şeful de şantier, RTEL , RMSSM, conform
procedurii menţionate anterior. Rezultatele evaluărilor se vor centraliza tabelar.
Locurile de munca periculoase si / sau cu pericol deosebit la care exista risc de accidentare sau îmbolnăvire
profesionala, se semnalizează in conformitate cu HG 971 / 2006 (Cerinţele minime pentru semnalizarea de
securitate şi/sau de sănătate la locul de muncă).

b.Inventarul substanţelor periculoase (materiale care conţin substanţe toxice si / sau periculoase)
Fisele tehnice si instrucţiunile de manipulare, transport si depozitare a substanţelor toxice si/sau periculoase
se pun la dispoziţia şantierului de către Compartimentul Aprovizionare odată cu eliberarea materialelor din
depozit.
Nu sunt utilizate în execuţia lucrării substante periculoase.

Asigurarea dotarii cu echipamente tehnice si echipamente individuale de lucru si de protectie

a.Echipamentul individual de protecţia muncii si echipamentul individual de lucru (EIP, EIL)

Acordarea E.I.P. si E.I.L. se face conform Normativ de acordare E.I.P. si E.I.L.
Stabilirea mijloacelor individuale de protecţie (tipuri si sortimente), conform Normativului de acordare E.I.P. si
E.I.L., este făcuta in baza analizei riscurilor cumulate la care salariatul ce practica o meserie este supus.
Durata normata de folosinţa a E.I.P. si E.I.L. este stabilita având in vedere condiţiile de munca, intensitatea
factorilor care duc la pierderea calităţii de protecţie precum si timpul efectiv de lucru.
E.I.P. si E.I.L. este achiziţionat de la furnizorii acceptaţi, ce îndeplinesc cerinţele stabilite: Declaratii de
conformitate , Autorizare MMSS, Garanţie, Instrucţiuni de folosire, etc.
Evidenţele privind asigurarea si distribuirea EIP, EIL pe meserii (categorii de personal) si pe fiecare salariat,
precum si evidenta verificărilor periodice ale EIP se ţin de către RSSM.

b. Echipament tehnic
Prin echipament tehnic (ET) se înţelege: agregat, utilaje, instalaţii, aparatura, dispozitiv, unealta sau orice alt
mijloc necesar procesului de munca . Se considera, de asemenea, ET echipament electric – aparate electrice,
instalaţii si sisteme care conţin componente electrice si / sau electronice.
Echipamentele tehnice se supun verificării SSM periodic. Periodicitatea verificărilor pe categorii de ET este
stabilită prin reglementări naţionale şi prevederi interne.

Instructaje
Instructajele personalului d.p.d.v. al protecţiei muncii, Siguranţei Circulaţiei si PSI sunt parte componenta a
pregătirii profesionale si se desfasoara conform procedurii PSMI[Q&M&SSM]-6.2/4.4.2 / 4.4.2.- Competentă,
constientizare, şi instruire. Instructajele periodice ale personalului d.p.v. al SSM si PSI sunt asigurate trimestrial
de către RMSSM şi la începutul fiecărei lucrări de către Şeful de şantier .
Instructajul periodic se consemneaza in formularul ,,Proces verbal nr.___ de instruire”
Instructajul introductiv general, la locul de munca si periodic lunar se efectuează in baza unor tematici prestabilite si
se evaluează prin testare.

Planul Controalelor / Inspectiilor S.S.M. (PSI)

Controalele / inspecţiile SSM (PSI) se efectuează de către Şef de santier si de responsabilul RMSSM,
conform unui grafic (unei programări).
Controalele / inspecţiile se efectuează in baza unor tematici (prevăzute in grafic) si pentru eficienta si
uşurinţa controalelor / inspecţiilor se utilizează si ,,Liste de verificări” date de RMSSM in baza IPSSM-urilor
aplicabile activităţilor / lucrărilor ce se verifica.
Rezultatele controalelor, inspecţiilor se consemnează in Nota de constatare sau direct pe listele de verificare
(când se folosesc acestea).

Raportarea, inregistrarea si evidenta evenimentelor

Raportarea, înregistrarea si evidenta evenimentelor se face conform prevederilor din L319/2006 şi HG
1425/2006.

a. Raportarea, comunicarea accidentelor : Raportarea / comunicarea ( telefonic si scris ) a accidentelor revine:

- Conducătorului punctului de lucru care anunţa Seful de santier si RMSSM .
- Seful de santier si RMSSM care anunţa operativ conducerea societǎţii, ITM – SSM Judeţean, Procuratura
Judeţeana ( pentru accidentele mortale ) si întocmeşte comunicarea scrisa.
b. Înregistrarea accidentului de munca
 Înregistrarea accidentului de munca se face in baza procesului verbal de cercetare, de către
organizatie.Dosarul de cercetare si Procesul Verbal de cercetare a accidentului de munca se întocmeşte si
difuzează conform preveerilor legale
Înregistrarea si evidenta accidentelor de munca se face de către RMSSM in F.I.A.M. si in “Registru de
evidenta a accidentelor de munca.”
c. Comunicarea, Cercetarea, Înregistrarea si Evidenta Îmbolnăvirilor Profesionale
Comunicarea, Cercetarea, Înregistrarea si Evidenta Îmbolnăvirilor Profesionale se face conform prevederilor
legale.
d. Comunicarea, înregistrarea si evidenta evenimentelor PSI
Pentru evenimentele P.S.I comunicarea, înregistrarea si evidenta se fac conform prevederilor legale cu
completarea unui ,,Proces verbal de incendiu”.
e. Raportarea, cercetarea evenimentelor generate de lucru in comun
Raportarea, cercetarea evenimentelor generate de lucru in comun (lucru cu subcontractantii) se face conform
prevederilor convenţiei pentru lucru in comun.

Acţiuni in situaţii de urgenta. Comunicarea evenimentelor in situaţii de urgenta (avarii, incendii, explozii,
dezastre, inundaţii, etc.)
Acţiunile, comunicarea si înregistrările privind situaţiile de urgenta se fac conform prevederilor procedurii
„Pregatirea pentru situatii de urgenta si capacitate de raspuns”, PSMM&SSM -4.4.7/4.4.7 si a prevederilor din
planurile de acţiune pentru situaţii de urgenta, aplicabile şantierului.

Controlul preventiv de medicina muncii

Angajarea si repartizarea personalului pe locurile de munca se vor face in funcţie de starea de sănătate si de
aptitudinile fizice si psihice ale solicitanţilor. Angajarea personalului in munca este realizata numai prin examene
medicale si psihologice efectuate conform reglementarilor legale în vigoare iar rezultatele se consemnează in
Dosarul medical (inclusiv examenele medicale complementare, clinice si paraclinice corespunzătoare). Controlul
medical periodic se efectuează la toate categoriile de salariaţi si cu frecventa stabilită de medicul de medicina
muncii pe societate.

Conditii de munca si asigurarea materialelor igienico sanitare si a materialelor pentru primul ajutor

a. Dotări social – sanitare, puncte de prim ajutor, apa potabila

Dotările se asigura conform HG 1425/2006 (Norme de aplicare a legii SSM nr.319/2006), coroborate cu
prevederile din CCM. Funcţie de condiţiile de lucru si caracteristicile proceselor tehnologice (ex.Procese in
condiţii in microclimat nefavorabil, procese ce produc murdărirea, contaminarea cu substanţe toxice, etc.) dotările
minime cuprind:
-vestiare pentru schimb sau / si încălzire / uscare echipament de protecţie si de lucru ; spălătoare; puncte pentru
alimentarea cu apa potabila;
-cabine closet (barbati, femei)
-puncte de prim ajutor ; truse de prim ajutor conform Ordinului MSF nr. 427 pentru aprobarea ,,Componentei
trusei sanitare si a baremului de materiale ce intra in dotarea posturilor de prim ajutor fara cadre medicale” din
14.06.2002 (M.O 531/22.07.2002)
,,Evidenta acordării materialelor igienico-sanitare” se tine de către RMSSM. Distribuirea la fiecare salariat se face
de către RMSSM, cu semnătura salariatului (pentru primire).

b. Prim - ajutor pentru accidente / evenimente SSM, PSI, SC

Periodic, personalul este instruit pentru acordarea primului ajutor in caz de accidente. Pentru fiecare loc de
munca (punct de lucru, şantier, secţie, birou etc.) la maximum 15 persoane exista cite un salvator
specializat.Instructajul pentru acordarea primului ajutor in caz de accident se efectuează de către medicul de
întreprindere, conform unui program de instruire stabilit împreuna cu RMSSM.
In urma instructajului si a evaluării cunoştinţelor personalului instruit, medicul din organizatie stabileşte, împreuna
cu Seful de Şantier si RMSSM personalul de intervenţie pentru acordarea primului ajutor.

URMĂRIREA COMPORTĂRII ÎN TIMP A INVESIŢIEl

Conform legii 10/1995, beneficiarul va asigura durabilitatea, atlt a siguranţei în exploatare, cît şt a funcţionalităţii
instalaţiilor electrice, la parametri proiectaţi. în acest scop se va urmării comportarea în timp a investiţiei prin
asigurarea supravegherii curente a stării tehnice a instalaţiilor electrice.
Supravegherea curentă a stării tehnice are caracter permanent, şi are ca scop depistarea şi semnalizarea, în fază
incipientă, a situaţiilor care periclitează durabilitatea şi siguranţa In exploatare, în vederea aplicării în timp util a
măsurilor de intervenţie necesare.
Investigarea stării tehnice a instalaţiilor electrice cade în sarcina beneficiarului, se face în doua moduri, prin
examinare directă şi examinare cu mijloace de măsurare specifice, şi vizează următoarele aspecte:
Operaţiile de remediere a deficienţelor constatate şi cele de verificare periodică se vor efectua, exclusiv, de către
personal calificat şi autorizat în acest sens. Intreţinerea aparaturii de comandă şi automatizare se va efectua de
cjitre personal calificat şi autorizat conform prevederilor producătorului specificate în cărţile tehnice ale utilajelor.
Toate operaţiile de întreţinere se vor însoţi de actele care atestă lucrările efectuate şi se vor anexa la Cartea
tehnică a construcţiei.

MĂSURI Şl INSTRUCŢIUNI DE PROTECŢIA MUNCII Şl P.S.l.

Conform Ord 712/2005 modificat prin Ord-786/2005, pentru aprobarea dispoziţiilor generale privind instruirea
salariaţilor în domeniul situaţiilor de urgenţă, se aplică planurile proprii pentru situaţii de urgenţă. Dacă este cazul,
personalul care execută lucrarea este instruit de către gestionarul instalaţiilor privind aplicarea unor planuri proprii
specifice pentru situaţii de urgenţă. Se vor avea în vedere în mod special următoarele măsuri de securitate:
- scoaterea de sub tensiune, verificarea lipsei acesteia şi legarea la pământ a instalaţiilor la care se lucrează
sau a celor aflate în apropiere;
- montarea de tăbliţe avertizoare
- îngrădiri de protecţie
- se va acorda o atenţie deosebită delimitării zonelor de lucru şi a celor protejate
- se interzice admiterea la lucru a personalului dacă nu este echipat corespunzător.
- se va verifica valoarea rezistenţei prizelor de punere la pământ; în cazul în care aceasta nu corespunde cu
valoarea proiectată, se va cere proiectantului soluţia de remediere.
- înainte de efectuarea tuturor lucrărilor de încercare, se va controla dacă toate lucrările au fost terminate şi
oamenii evacuaţi de la locul de muncă.
In vederea prevenirii pericolului de a suferi şocuri electrice, la execuţia şi exploatarea instalaţiei electrice proiectate,
atît executantul cit şi beneficiarul vor respecta prevederile Normelor de securitate şi proteciia muncii NSPM
65/2002. Faţă de aceste prevederi, instalaţiile electrice conţinute în acest proiect nu necesită măsuri suplimentare
sau speciale de protecţia muncii care să fie precizate în faza de priectare. Toate lucrările de montaj ale instalaţiilor
electrice se vor executa numai de muncitori care au calificarea corespunzătoare şi instructajul de protecţia muncii
pentru locul de muncă respectiv. Respectarea măsurilor şi instrucţiunilor de protecţia muncii şi prevenire şi stingere
a incendiilor prevăzute de legislaţia în vigoare sunt responsabilităţile executantului şi beneficiarului.