UNIVERSITATEA SPIRU HARET

FACULTATEA DE GEOGRAFIE
MASTERAT:

ANALIZA I EXPERTIZA RISCURILOR DE MEDIU

REFERAT
DISCIPLINA: Amenajari ale bazinelor hidrografice, in contextul riscurilor naturale, hidrologice i dezvoltrii durabile

Coordonator tiinific: Lect.univ.dr. Mihaela Frasineanu

Masterand: Valentina (Bucur)Alexandru

1

BUCURETI 2012

BARAJUL VIDRARU
Construirea Barajului Vidraru Lacul Vidraru este un lac de acumulare, creat de Barajul Vidraru pe rul Arge, n 1966, pentru producia de energie electric. Situat ntre munii Frunii i Ghiu, lacul adun apele mai multor ruri Capra, Buda Rul Doamnei Cernatul Vlsanul Topologul Rul Valea lui Stan i Limpedea, cu un debit total de cca 5,5 ml /s.

Imaginea.1.Construirea barajului Vidraru(sursa:barajulvidraru.ro) Barajul Vidraru a fost dat n folosin n anul 1966. Pe atunci se situa n primele cinci baraje n arc din Europa, avnd o nlime de 166,6 de metri. n acest moment Barajul Vidraru este cel mai mare baraj n arc din Romnia. n timpul execuiei, apele au fost deviate printr-o galerie cu diametrul de 5,20 metri, iar la terminarea lucrrilor aceasta a fost amenajat ca golire de fund. Pregtirea terenului de fundaie a constat dintr-un tratament de suprafa i unul de adncime. Tratamentul de suprafa s-a realizat prin curarea, splarea i suflarea cu aer a rocii i

plombarea fisurilor. Tratamentul de adncime a constat din injecii de legtur i consolidare. De asemenea s-a executat un voal pe toat lungimea barajului, prelungit n versani. Barajul a fost umplut la capacitate abia n luna decembrie 1965. S-a nascut astfel Lacul de Acumulare Vidraru, aezat ntre flancurile Munilor Frunii i Ghiu. n acest lac se regasesc apele Rurilor Capra, Buda i a afluenilor acestora Rul Doamnei, Cernatul i Vlsanul, Topologul, Valea lui Stan i Limpedea. Suprafaa total a lacului de acumulare Vidraru este de 870 de hectare, lungimea este de 14 km, iar limea maxim este de 2,2 km n zona Valea Lupului - Clugria. Barajul Vidraru amplasat in cheile Argesului, este realizat din beton si beton armat, de tip arcuit cu dubla curbura, a carui principale caracteristici geometrice sunt: - inaltimea construita :166,60 m; - raza medie la coronament : 145,80 m; - deschiderea unghiulara la coronament : 116,50; - lungimea la coronament : 305,00 m; - grosimea la baza : 25,00 m; - grosimea la coronament : 6,00 m; - raport coarda-inaltime 1,48 m; Barajul este dotat cu deversori de suprafata (3 campuri a 9,00 m) si 2 goliri de fund cu 4,20 m (lungimea 218 m, echipata cu 2 vane plane) si 5,20 m (lungimea 244 m, echipata cu o vana plana la capatul amonte, o vana de tip Johnson si o conducta by-pass cu vana de golire a galeriei la capatul aval). In fundatia barajului a fost executat un voal de etansare prin injectii pe 2 randuri, cu adancimea de forare de 10,00 m si drenaje forate din galerii. Aductiunea principala: Amplasata pe malul drept al defileului, are o lungime de 2.130 m si o sectiune finita de 5,15 m. In exploatare este supusa la o presiune de 12 -14 atm. Pe 20% din lungimea sa, galeria este blindata si betonata, iar pe 80% galeria este protejata de o camasa din beton armat de 25 cm grosime. Toata lungimea este postcom-primata prin injectii perimetrale sub presiune. Capatul aval al galeriei este racordat la un put vertical blindat de 4,10 m si 185 m inaltime si a unui castel de echilibru cu de 7,20 m (121,5 m) si 11,00 (camera superioara - 26 m). Pe traseul aductiunii, la 289 m de la priza se gaseste casa vanelor, iar la 1.135 m aductiunea traverseaza Valea lui Stan printr-o conducta metalica de 105 m, blindata. Centrala hidroelectrica subterana.
3

Amplasata sub Cetatuia, la 104 m adancime fata de talvegul Argesului, centrala hidroelectrica Corbeni este constituita dintr-o caverna a salii masinilor de 67,80 m lungime, 16,70 latime si 31,70 m inaltime, continuata de caverna transformatorilor de inalta tensiune. Echipata cu patru grupuri de turbine Francis (56,5 MW putere unitara) si sapte transformatoare monofazice de 40 MVA, centrala are o putere instalata de 220 MW. Accesul principal, destinat personalului si introducerii echipamentelor se realizeaza printr-un put cu diametrul 7,20 m si 104 m adancime, continuat cu o galerie orizontala de 132 m lungime.

Galeria de fuga. Lunga de 11.162 m, cu diametrul 5,15 m si o panta de 2,2%, dirijeaza debitele turbinate in regim hidraulic de curgere libera. Galeria este camasuita cu beton simplu sau armat, in grosime de 0,50 -1,00 m functie de natura rocilor traversate. Din cauza presiunilor importante produse de rocile sedimentare si de infiltratiile de ape sau gaze s-a adoptat, pentru prima data in tara, metoda de excavare la sectiune plina cu ancore betonate, cintre metalice de sustinere si torcret, renuntandu-se la metoda austriaca, practicata pana atunci. Aductiuni secundare In afara captarii principale a raului Arges, in lac se aduna debitele aduse de patru galerii care colecteaza apele celor unsprezece captari secundare (trei baraje si opt capatari la firul apei). In afara celor doua aductiuni secundare est si vest care vor fi prezentate ulterior, in lac se mai aduna apele paraielor Stan si Limpedea prin doua galerii de 913 si 270 m. Sectiunile acestor aductiuni sunt de 6 sau 8 m,in functie de tehnologia folosita la excavarea lor. Lungimea totala a aductiunilor secundare este de 29.552 m. Lungimea totala a galeriilor sapate in cadrul acestei amenajari depaseste 43 km.