UNIVERSITATEA HYPERION

Facultatea Ştiinţe Sociale, Umaniste şi ale Naturii

CARACTERIZAREA MORFOMETRICĂ ȘI HIDROMETRICĂ

A LACULUI VIDRARU

Prof.Univ.Dr.Doc GÂȘTESCU PETRE

STUDENT: CIURLĂU MĂDĂLINA ANDREEA

1
 CUPRINS

1. INTRODUCERE…………………………………………………………………………3
2. CARACTERIZAREA MORFOMETRICA ȘI HIDROLOGICĂ A LACULUI
VIDRARU………………………………………………………………………………...3
2.1. Așezarea geografică…………………………………………………………………3
2.2. Relieful……………………………………………………………………………….7
2.3. Caracteristicile morfometrice ale lacului Vidraru………………………………..7
2.3.1. Caracterisicile morfometrice ale Lacului Vidraru………………………..7
2.3.2. Caracteristicile morfometrice ale Barajului Vidraru……………………..7
2.4. Caracteristicile rețelei hidrografice……………………………………………….12
3. CONCLUZII…………………………………………………………………………….12
4. BIBLIOGRAFIE………………………………………………………………………..13

2
 CAPITOLUL 1. INTRODUCERE

Pe teritoriul ţării noastre există un număr mare de lacuri, unele dintre ele sunt lacuri
de acumulare, de carieră sau naturale, acestea dau un aspect aparte fiecărui peisaj,
reprezentând un potenţial turistic deosebit de important.
Dintre multitudinea de lacuri amplasate pe teritoriul României, se remarcă Lacul
Vidraru, ca cel mai adânc lac de acumulare, fiind construit din ton în formă de arc și este
amplasat în raza administrativ - teritorială a județului Argeş, pe râul cu același nume, de-a
lungul Șoselei Transfăgărășan, la circa 40 de kilometri de Curtea de Argeș, între versanții
Pleașa și Vidraru.
Lacul de acumulare Vidraru a fost construit între 1960 - 1966, având ca principal scop
producția de energie electrică, irigații și prevenirea inundațiilor.
Barajul se situa la data finalizării, ca înălțime, pe locul 8 în Europa și pe locul al 20-
lea în lume. Construcția acestuia a durat cinci ani și jumătate, începând din anul 1960. Pentru
această realizare au fost necesare 42 km de tunel subteran, au fost excavate 1.768.000
de m3 de rocă, din care aproximativ 1 milion în subteran, s-au turnat 930.000 m 3 de beton din
care 400.000 de m3 în subteran și, de asemenea, au fost instalate 6300 de tone de echipament
electromecanic. S-au înregistrat peste optzeci de victime.
Pe linia barajului, în vârful unui turn prismatic se află monumentul electricității, un
Prometeu gigantic, opera sculptorului Constantin Popovici.

CAPITOLUL 2. CARACTERIZAREA MORFOMETRICĂ ȘI HIDROLOGICĂ A

LACULUI VIDRARU

2.1 Așezarea geografică

În cadrul general al țării nostre, Lacul Vidraru, se află în pe latura sudică a Masivului
Făgăraș, între Munții Frunții și Masivul Ghițu. La scară mica, acesta este situat în partea de
nord a județului Argeș, pe râul cu același nume. Cadrul natural, care mărginește lacul, este
unul deosebit, conferindu-i acestuia un mare potential turistic și de agreement, valorificat în
prezent de multitudinea de cabane, hoteluri, restaurante. Pe lac se pot face excursii de

3
agreement cu barca iar pe pereții sudici ai barajului cei mai curajoși practică sporturi extreme
cum ar fi bungee jumping.

Sursa: https://www.google.com
Fig. 1. Localizarea Lacului de acululare Vidraru

4
 Lacul are o suprafața de 893 ha, lungime de 10,3 km, lațimea maximă este de 2,2 km
în zona Valea Lupului – Călugărița și are o circumferință de 28 km, iar adâncimea apei este
de 155 m lânga barajul curbat înalt de 166 m, cu o lungime la coronament de 307 metri.

Sursa: https://muntii-fagaras.ro/vidraru
Fig. 2. Imagine a lacului și barajului Vidraru

Volumul apei este de 465 milioane mᶟ., nivelul normal de retenție fiind de 830,00
metri deasupra nivelului mării (mdM).
Uzina de energie hidroelectrică Vidraru este amplasată în subteran la 104 metri, poate
produce, într-un an hidrologic mediu, energie electrică de aproximativ 400 GWh, având o
capacitate instalată de 220 MW.
Se poate ajunge la Baraj pe malul estic al lacului, pe drumul ce urcă la Bâlea, iar din
capăt spre stânga, se ajunge la depresiunea Cumpăna. Priveliștea de pe Belvedere este de
neuitat, fiind un punct de mare atracție turistică.

5
Fig. 3. Amplasarea lacului Vidraru în cadrul României și a Sistemului bazinal Argeș-Vedea

6
2.2 Relieful

Din punct de vedere morfologic, Lacul Vidraru, se situează pe cursul superior al

râului Argeș, fiind înconjurat de Munții Frunții și Masivul Ghițu, ale căror altitudini maxime
ating 1534 m în Vârful Muntișor (Munții Frunții) și 01622 în Varful Ghițu. La sud de Lacul
Vidraru se află depresiunea Arefu.

2.3 Caracteristici morfometrice lacului și barajului Vidraru

2.3.1. Caracteristicile morfometrice ale lacului Vidraru

 Lungimea: L = 10,3 km.

 Suprafața: F=8,9 km²
 Volumul bazinului: V = 480 mii m³
 Lățimea maximă: lmax = 2,2 km

2.3.2. Caracteristicile morfometrice ale barajului Vidraru

 Cotă coronament: 834 mdm

 Înălțime: H = 166 m
 Lungime: L = 305,0m
 Lățime bază: l = 25 m
 Lățime coronament: 6 m
 Circumferința: 28 km
Hidrocentrala Vidraru utilizează potențialul hidroenergetic al râului Argeș, pe un
sector de 28 km lungime, situat între Cumpană și Oiești, cu o cădere totală de 524 m. Pentru
obținerea unei importante puteri instalate sunt captate apele unui bazin hidrografic cu o
suprafață de 745 Km2.

Debitul mediu captat la priză pentru asigurarea funcționării centralei cuprinde debitul Râului
Argeș de 7,2 m3/s și debitele captate din bazinele vecine: Topolog, Vâlsan, Cernat, Doamnei,
Valea lui Stan, Limpedea, totalizand 12,2 m3/s adică un debit total de 19,7m3/s.

7
 Sursa: https://muntii-fagaras.ro/vidraru

Fig. 4. Schema acumulării Vidraru și amplasarea lacului

Schema centralei cuprinde urmatoarele:

 baraj în arc de beton, lac de acumulare și captări secundare;

 priza de apă;
 galeria de aducșiune;
 castel de echilibru;
 puă forțat;
 centrala subterană prevazută cu 4 turbine Francis verticale;

Galeria de aducțiune

Este construită pe malul drept al Cheilor Argeșului, are o presiune de lucru de 12 -14
atm, secțiunea circulară de 5,15 m lungimea de 2130 m. Galeria este captușită de un inel de
beton armat de circa 30 cm grosime, întărit ulterior de injecții de mare presiune executate pe
extrados.

Instalașiile hidraulice ce fac legatura dintre aducțiune și centrala subterană sunt reprezentate
de:

 nodul de presiune (racord aducțiune puț forțat-castel);

 castelul de echilibru;

8
  puțul forțat
 distribuitorul

Castelul de echilibru

Castelul de echilibru este elementul de circuit hidrotehnic care preia șocurile

hidraulice (loviturile de berbec) care apar în regimurile dimamice de funcționare ale CHE
Vidraru (porniri și opriri de grup precum și modificarea încărcarii cu putere activă a
hidroagregatelor).

Castelul este construit din beton armat și are o formă circulară cu diametrul de 7,20 m (pe o
lungime de 120 m începând de la nodul de presiune), partea superioară a castelului avind Ø11
m (pe o porțiune de 20 m). Racordarea castelului la nodul de presiune se realizează printr-o
diafragmă metalică cu Ø3000 mm și un tronson metalic cilindric având înălțimea de 1700
mm și Ø3000 mm. Deasupra diafragmei castelul de echilibru are blindaj metalic pe o înălțime
de 20,6 m (7 tronsoane) având un fund metalic sub formă de coroană circulară cu diametrul
interior Ø 3000 mm așezat deasupra diafragmei.                                      

Castelul este prevăzut cu 2 camere cilindrice laterale cu o lungime de 15 m și Ø 3,50m având

rolul de amortizare a socurilor hidraulice la trecerea apei de la castel la nodul de presiune.

Cota constructivă superioară a castelului: 856,25 mdM

Nivelul maxim al apei în castel pentru saltul hidraulic: 852,5 mdM.

Nivelul minim al apei în castel pentru saltul hidraulic: 712,5 mdM.

Nodul de presiune

Reprezintă partea care face legatura între aducțiune, puțul forțat și castelul de echilibru.

Consta din urmatoarele părți:

 blindajul aducțiunii pe o lungime de 15 m Ø 5100 mm ce realizează

legatura între aducțiune și nodul de presiune propiu-zis;
 nodul de presiune propriu-zis constă din:
 un tronson Ø 5000 mm ce realizează legatura aducțiunii cu puțul forțat în
jos și cu castelul de echilibru în sus; pe partea exterioară a tronsonului Ø
5000 mm este montată o flanșă cu nervuri pentru rigidizarea în beton;

9
  2 tronsoane - unul Ø 5000/Ø 4000 mm și unul Ø 4100/Ø 4000 mm ce fac
legatura între nodul de presiune și vana fluture;
 un tronson cilindric Ø 3000 mm și o diafragma Øint 2620/2680 mm Øext
3400 mm ce realizează legatura nodului de presiune propriu-zis cu
castelul de echilibru;
 un cilindru Ø 800 mm cu capac ce servește drept gură de vizitare a
nodului de presiune.

Pușul forțat

Puțul forțat este elementul de circuit hidrotehnic care conduce apa spre distribuitorul centralei
subterane. Este construit din 42 de tronsoane metalice (aluminizate și bituminizate în interior)
executate din tablă având grosime variabilă între 12 și 40 mm și diametrul de 4,1 metri. La
partea inferioară puțul forțat se termină cu un cot poligonal (tronsoanele 1-7) care realizeaza
legatura cu distribuitorul.      

Tronsonul 42 (ultimul) este prevăzut cu 2 conducte de aerisire Ø 800 mm prevăzute cu

ventile automate ce ies în galeria de acces la casa vanei și care permit aerisirea puțului forțat
în cazul golirii sau umplerii acestuia.

Tronsoanele 3-40 au în interiorul lor o instalație de drenaj compusă din tuburi semicirculare
așezate la 90° pe circumferința tronsoanelor în lungul lor. Partea superioară a instalației de
drenaj (tronsonul 40) este legat la o conductă de aerisire Ø 114 m cu vana ce iese în galeria
de acces la casa vanei fluture. Colectorul inferior (tronson 3) este legat la conducta cu vana ce
duce la canalul de drenaj al sălii mașinilor. Rolul acestei instalații este acela de a nu se crea o
presiune între construcția puțului forțat și roca.

Distribuitorul  

Realizează legatura dintre puțul forțat și turbinele hidraulice. Este realizat din tablă sudată de
36-45 mm. În interior pentru a fi protejat contra coroziunii este aluminizat și apoi bituminizat.
Distribuitorul este așezat pe suporți metalici și betonat în exterior. Legatura dintre
ramificațiile distribuitorului Ø 2000 și vana sferică Ø 1600 se realizează printr-o reducție.

Centrala Vidraru

Centrala Vidraru, cu debitul instalat 90 m3/s, este amplasată pe malul drept al râului Argeș, la
nord de satul Căpățâneni, într-o cavernă situată la 104 m sub nivelul râului Argeș și cuprinde

10
caverna sălii mașinilor de 75 m lungime, 16 m lățime și 34 m înălțime, continuată cu boxele
transformatoarelor de înaltă tensiune.

Centrala este echipata cu 4 turbine Francis cu ax vertical de 56,5 MW cuplate cu

hidroalternatoare de 61 MVA și 7 transformatoare monofazice de 40 MVA. Accesul principal
al personalui și echipamentului este realizat printr-un puț vertical de 7,2 m diametru,
continuat cu o galerie orizontală pe o lungime de 123 m. 

Centrala hidroelectrică Vidraru este echipată cu 4 hidrogeneratoare sincrone, verticale, pentru

cuplarea directă cu turbina Francis, pentru putere maximă la cupla de 56,5 MW.

Caracteristici tehnice:

 Puterea aparentă: 61 MV A
 Puterea activă: 55 MW
 Factorul de putere: 0,9
 Tensiune nominală: 10,5±5%KV
 Frecvența: 50Hz
 Turația nominală: 428,6 rot/m in
 Turația de ambalare: 760 rot/m in

Parametrii energetici ai centralei sunt urmatorii:

 puterea instalată 220 MW;

 producția medie de energie 400 GWh/an;
 căderea totala brută 324m;
 debitul mediu captat 19,7m3/s;
 debitul instalat 90m3/s;
 turbine utilizate cu ax vertical 4 x 56,5 MW, tip Francis

Galeria de fuga

Galeria de fugă a CHE Vidraru este o galerie cu nivel liber care descarcă debitul
instalat al CHE Vidraru în lacul Oești.
Galeria de fugă a CHE Vidraru transportă debitul uzinat din centrală pe o lungime de
11,280 m, racordandu-se în albia râului Argeș în lacul Oești printr-un canal, cu o lungime de
480 m.

11
 Proiectarea galeriei de fugă a fost facută de catre ISPH la începutul anilor 60, iar
studiile de teren au fost demarate încă din anii 50.
Galeria de fugă transportă în regim gravitațional un debit de 90 m³/s, având un
diametru de 5,15 m, o pantă de 2 ‰ și un traseu rectiliniu. Nivelul maxim normal al apei în
lacul Oești este 506,00 mdM corespunzator adâncimii maxime în galeria de fugă la debușare
de 4 m.
La partea superioară este străpunsă de șase puțuri de atac ( Cetățuia, Aref, Corbeni,
Sterescu, Rotunda și Mătușa ) care în prezent, cu excepția puțului Cetățuia, sunt amenajate cu
dopuri de protecție din beton armat, la partea inferioară, având găuri de aerisire de Ф 800 mm
la racordul cu galeria de fuga.
La partea superioară puțurile sunt prevăzute cu grătare metalice ăi construcții de beton
care impiedică accesul în puț. Puțul Cetățuia a rămas în construcția metalică inițială și
servește ca puț de evacuare a personalului din centrala subterană Vidraru în caz de pericol.

2.4. Caracteristici ale rețelei hidrografice

În lacul de acumulare Vidraru, se adună apele râurilor Capra, Buda și ale câtorva

afluenți direcți cum ar fi: Râul Doamnei, Cernatul și Vâlsanul, Topologul, râul Valea lui
Stan și Limpedea, acumulând un debit total de cca 5,5 m3/s

Capitolul 3. CONCLUZII

Lacul de acumulare Vidraru, este o realizare impresionantă avînd folosințe multiple,

energetic, irigații, alimentare cu apă dar și protecție împotriva inundațiilor.
Construcția acestuia a durat cinci ani și jumătate, fiind antrenată o impresionantă forță de
muncă soldatî cu peste 80 de victim umane.
Cadrul natural în care este amplasat, respective proximitatea munților Frunții și a
masivului Ghițu, confer lacului și o valorificare turistică materializată printr-un număr mare
de cabane, pensiuni, hoteluri și restaurant iar pe luciul de apă se pot face plimbări de
agreement cu barca. Pe latura sudică a barajului, în ultimii ani se practică și sporturi extreme.
Cea mai impresionantă șosea alpină, Transfăgărășanul, străbate latura sudică și estică a
lacului.

12
BIBLIOGRAFIE

1. Achim F., 2015, Geografia fizică a României, Ed. Transversal, Bucureşti;

2. Gâștescu.P. (1971), Lacurile din România.Limnologie regional,
Ed. Academiei Române;
3. Ielenicz, M., Pătru Ileana, 2005, Geografia fizică a României, Editura Universitară,
Bucureşti;
4. Pișota I., Zaharia Liliana, Diaconu D., 2005, Hidrologie, Editura Universitară,
București;
5. Zăvoianu, I. 2006, Ediția a IV-a, Editura Fundația de Mâine, București;
6. https://ro.wikipedia.org/wiki/Lacul_Vidraru
7. https://www.libertatea.ro/lifestyle/lacul-vidraru-povestea-activitati-3605033
8. https://muntii-fagaras.ro/vidraru
9. https://www.welcometoromania.ro/DN7c/DN7c_Lacul_Vidraru_r.htm
10. https://www.wikiwand.com/ro/Lacul_Vidraru
11. https://www.universulargesean.ro/vidraru-cel-mai-adanc-lac-de-acumulare-din-
romania/
12. www.hidroelectica.ro

13