3.1 Amenajarea hidroenergetica Dragan-Iad.

Complexul de lucrari din cadrul acestei amenajari este grafat pe vaile Dragan si Iad, la care se adauga si un afluent mai din amonte al Crisului Repede, respectiv Sacueul, cele trei ruri contribuind cu aproximativ 67% la formarea stocului mediu multianual n profilul Oradea, fata de numai 25% ct reprezinta suprafata bazinala a acestora din totalul detinut Crisul Repede. Acesta situatie este conditionata, n principal, de configuratia generala a reliefului din nordul Muntilor Apuseni, de cantitatea mare de precipitatii si de gradul accentuat de mpadurire a acestei zone. n privinta orografiei, trebuie subliniat faptul ca Valea Draganului, care reprezinta stocul cel mai ridicat de apa, este cu circa 300m mai sus fata de Valea Iadului, tocmai n sectorul n care cele doua vai sunt mai apropiate una de alta. Valea Draganului se caracterizeaza, de asemenea, prin prezenta unei largiri mai pronuntate n amonte de o zona de ingustare, ceea ce a favorizat att amplasarea barajului, ct si formarea unei acumulari cu volum ridicar de apa. La acestea se adauga posibilitatea de derivare gravitationala si prin pomarea a unui anumit debit de apa din Valea Sacueului si din Valea Crligatele ( cursul superior al Vaii Iadului). n conditiile realizarii integrale a derivatilor pomenite, debitul captat s-ar ridica de la 5,30 mc/s la 8,65 mc/s, corespunzator cu sporirea suprafetei bayinale de la 153 km la 330 km (Pavel M., 1975, p. 29-32). Amenajarea, la care lucrarile au nceput spre sfrsitul anului 1974, dupa ce au fost efectuate importante studii de schema nca din anul 1951 si finalizate n 1970-1973, este constituita, n principal, din Barajul Dragan, apoi cte un baraj pe Sacueu si Iad, aductiunea principala Dragan-Remeti, aductiunea secundara Sacueu-Dragan, castele de echilibru si conducte fortate, doua uzine hidroelectrice si canale de fuga corespuzatoare etc. Barajul Dragan este obiectivul principal pentru ntreaga amenajare, inclusiv pentru cea din Depresiunea Oradea-Borod, fiind amplasat putin n aval de copnfluenta Draganului cu Sebesul, n zona cunoscuta sub numele de Floroiu, unde valea prezinta un evident sector de ngustare pe o lungime de circa 200m.

FOTO 1. BARAJUL DRGAN

n ampriza barajului, formatiunile de suprafata au constat n prezenta unui deluviu de panta si a unui pod de aluviuni (pna la 5 m grosime), care au fost ndepartate, urmate de un complex de sisturi mezozonale cu predominarea sisturilor cuartifiere, a sisturilor micacee, cloritoase, cu rare intrecalatii de gneise amfibolitice (Ionescu st., Hulea D., p,76). Roca de baza mentionata (sisturi mezozonale), caracteristica muntilor Bihorului n zona respectiva, prezinta o tectonizare putin insemnata si o permeabilitate foarte scazuta, favoriznd amplasarea unui baraj de asemenea tip si cu astfel de parametrii. Alegerea locului de amplasare si a tipului de baraj a comportat studierea mai multor variante, toate avnd n vedere un consum redus de energie, precum si posibilitati de exploatare cat mai avantajoasa a materialelor necesare ridicarii acestui important obiectiv hidrotehnic. S-a tinut seama de faptul ca zona apropiata nu dispune de calitati necesare de

argila si balast, iar pentru anrocamente de calitate corespunzatoare, inclusiv pentru agregatele de concasaj, sursele sunt limitate. Avnd n vedere aceste conditii oferite de factorii de mediu, studiile au nclinat spre deciyia de realizare a unui baraj din beton n arc cu dubla curbura.

FOTO 2. LACUL DRGAN

Amplasarea barajului se gaseste imediat n aval de confluenta rului Dragan cu Sebesul, valea strmta prezentnd conditiile optime de inscriere a unui baraj n arc din beton, amplasamentul este corespunzator acestui tip de baraj, ambii versanti fiind alcatuiti dintr-o alternanta de gneise cuartitice si micacee cu sistuozitate ondulata.

Pentru prepararea betoanelor s-au ales agregatele de calcare dolomicite de culoare cenusie albicioasa cu tendinte spre alb, constituite n propotie de 75-85% din carbonat de calciu, 1015%, 3-10% cuart, la care se adauga, n cantitati reduse, muscovit si anumiti oxizi (Cosmuta I.,p.45). Cariera pentru aceste calcare a fost deschisa pentru n locul numit Dealul Zimbrului, la 12-14 km de baraj, iar anumite cantitati de balast si nisipuri au fost aduse din balastiera situata n zona de confluenta a Draganului cu Crisul Repede.

n scopul obtinerii unui randament maxim de acumulare, s-a ajuns la concluzia realizarii unui baraj cu naltimea de 120 m, latimea la baza n sectiune maestra de 28 m, iar la coronament de 6 m, lungimea la coronament fiind de 447 m si lungimea corzii de 326 m, corpul astfel realizat nglobnd un volum de beton de aproximativ 470000 mc. Avnd n vedere principalii parametrii ai acestui obiectiv, prin comparatie cu alte lucrari de acest fel din tara, se constata ca Barajul Dragan are cea mai mare deschidere cunoscuta pe rurile interioare, iar n privinta supletii structurii ocupa locul al doilea dupa Paltinul , dar si inaintea celor de la Vidraru si Tarnita. Pentru realizarea barajului, mpartit n 33 de platouri normale de cte 12 m lungime fiecare si doua culei de sistematizare la capetele coronamentului (una de 25 m si alta de 26 m), rezultnd o lungime a barajului de 437 m, s-a utilizat ciment alitic fabricat la Bicaz, dozajul fiind de 225 kg/mc de beton la paramentele acestuia, pna la naltimea de 84 m, iar pe ultimii 36 m dozajul de ciment a fost n totalitate de 265kg/mc de beton, n ambele situatii obtinndu-se lucrari de calitate superioara. Barajul astfel ridicat, avand cota absoluta la fundatie de 730 m si la coronament de 850 m, a creat posibilitatea pentru realizarea unei acumulari -Lacul Dragan-cu un volum total de circa 110 mil mc, din acre cel util este de 100 mil mc. Lacul are, la nivelul normal de retentie, o suprafata de 290 ha, ntinzndu-se att pe valea Draganului ct si pe Valea Sebesului, apele acestuia fiind adunate de pe o suprafata de 153 km (fara cea a aductiunilor secundare). De fapt, volumul necesar optim al acumularii a fost calculat la 60 mil mc, insa tinndu-se seama de de cerintele de regularizare ale debitelor Crisului Repede au fost adaugate nca aproximativ 40 mil mc, iar pentru retinerea undei de viitura s-a prevazut un volum de circa 7 mil mc. n scopul obtinerii unui asemenea volum de apa, s-a avut n vedere debitul mediu al Draganului n sectiunea Barajului (5,25 mc/s) si cel rezultat din captarile secundare (3,40 mc/s).

FOTO 3. LACUL DRGAN

n acumularea Dragan se mai descarca aductiunea secundara Crligatele-lac Dragan, care foloseste zona superioara a rului Iad, travesnd printr-o galerie de 4,672 m un debit de 1,16 m/s, care adduce un spor de putere in acumularea Lesu, nu afecteaza umplerea lacului n fiecare an, iar micsorarea productiei de energie electrica n CHE Lesu este larg compesata de sporul de productie din CHE Remeti, prima avndo cadere de 53,5 m, iar cealalta de 334 m. Valea Draganului prezinta stocul de apa mai mare si conditiile optime de amplsare a barajului fiind totodata pionul principal pentru realizarea amenajarii. Amenajarea este formata din urmatoarele lucrari: barajul si acumularea Dragan, CHE Remeti, CHE Munteni I (caderea Dragan), MHC Munteni II (caderea Iada), barajul si acumularea Lesu, barajul si acumularea Bulz, aductiunea principala; statia de pompare

Secuieu; captarile secundare gravitationale din bazinul Dragan: Dara si Zarnisoara; din bazinul Iada: Izvor, Salhis si Crligatele; din bazinul Secuieu: Racad, Anisel, Alunis, Valea lui serp, Rujet si Banisor. Barajul Dragan este obiectivul principal al ntregii amenajari, fiind amplasat n aval de confluenta cu rul Sebes, n zona cunoscuta sub numele de Floroiu, unde valea prezinta un sector de ngustare pe 200 m. lungime. Roca de baza caracteristica Muntilor Bihorului n aceasta zona este reprezentata prin sisturi mezozonale cu predominarea sisturilor cuartifere, micacee cloritoase sau sericitoase cu o permeabilitate foare redusa favoriznd amplasarae uni baraj de asemena tip si cu un astfel de parametri (Grigore Pop, 1996). Barajul Dragan este o constructie din beton n arc cu dubla curbura, fiind mpartita din motive tehnologice n 33 de platouri de 12 m grosime. Lucrarile pregatitoare au nceput n anul 1974, iar turnarea betonului din 1979 pna n 1987, turnarea betonului n corpul barajului debuteaza numai n anul 1979, cand s-a realizat 3,6% din totalul de 411000mc pus n opera n intervalul 1979-1986, n ceilalti ani, n ordine, frecventa, fiind de 8,3% n 1980, 19% n 1981, 25.1% n 1982, numia 7% n 1983, apoi 17.8% n 1984, 13.9% n 1985 si 5.3% n anul 1986 (Ionescu st., Csoregi A., 1986, p. 204). Restul betonului din corpul barajului (pana la circa 470000 mc) a fost turnat n trimestrul paru din 1986 si apoi n anul 1987. Principalii parametri tehnici ai barajului sunt: cota coronamentului :856 mdM; cota fundatiei : 736 mdM; naltimea maxima : 120 m; lungimea la coronament : 444m; grosimea la coronament : 6 m; grosimea maxima la baza sectiunii maestre: 28 m; volumul betonului : 470000 m; coeficent de ndrazneala LxH/V=5.88. Descarcarea apelor mari se face prin cele cinci deschideri deversante de cte 12,55 m fiecare, la cota 117m (cu 2 m peste NNR=115 m.). Pentru a se nlatura eroziunea n locul n care cade apa , la 150 m n aval de baraj s-a construit un prag de beton, cu naltimea de 12 m ceea ce a dus la formarea unei saltele de apa. Evacuarea apei din lac se poate realiza sub nivelul normal de retentie prin cele doua goliri de fund cu diametru de 1300 mm, prevazute

cu doua vane plane dispuse n plotul 18 la naltimea de 18 m peste nivelul fundatiei. Debitul golirilor este de 2x40 m/s, la un timp de golire a lacului de 18 zile. Daca functioneaza concomintent si hidrocentrala, golirea se poate realize n 13 zile. Acumularea Dragan rezulta n urma construirii barajului are o cuveta ce se ntinde pe Valea Sebesului si pe Valea Draganului pna la confluenta cu Prul Craciun. Acumularea Dragan are urmatoarele functii: regularizarea anuala a debitelor din bazinul hidrografic Dragan-Iada-Secuieu; producerea de energie electrica prin CHE Remeti; folosinte complexe de apa; atenuarea undelor de viitura pe rul Dragan; Parametrii tehnici: nivrlul normal de retentie (NNR)= 851 mdM; nivelul minim de exploatare: 795 mdM, pentru doua grupuri; 785 mdM pentru un grup; volumul total : 112 mil m; volumul util: 104 mil.m; folosinte energetice: 64 mil.m; folosinte complexe: 40 mil. m; volumul de protectie contra viiturilor: ntre 851-856 dM = 15 mil m; suprafata lacului la NNR=290 ha. Aductiunea principala este o constructie subterana din beton armat, de tip galerie sub presiune avnd o lungime totala de 4330m, un diametru interior de 3,60 m si un debit instalat de 40 m/s ncheiata cu castelul de echilibru care are o naltime de 109,8 m si diametrul camerei superioare de 12 m. si apoi galeria fortata n lungime de 575 m (portiunea orizontala = 115 m si cea nclinata la 35 = 450 m) si n diametru interior de 3,0 m. Controlul circulatiei apei n aductiunea principala se realizeaza prin gratarul rar de la priza, vanele duble plane montate n putul umed amplasat n aval de priza, vana fluture situata ntr-o camera n aval de castelul de echilibru si vanele sferice de la fiecare grup hidroenergetic din hidrocentrala, aceasta din urma rezolvnd distribuirea apei n turbine. Centrala hidroelectrica Remeti este o constructie din beton armat, amplasata la cca. 150 m adncime sub talvegul Vaii Bisericii, la 400 m. amonte de confluenta cu rul Iad ntr-o zona de de calcare masive, strabatuta de falii si fisuri, cu posibilitati de antrenare a unei mari

cantitati de apa din reteaua subterana si supraterana. Accesul n hidrocentrala se realizeaza prin doua puturi: putul de echipament greu si putul secundar. Caracteristici: 330 m; caderea de calcul: 305 m ; caderea minima: 262 m; tipul turbinelor: Francis, verticala, cu camera spirala metalica FVM 54,3 -305; puterea instalata : 2x50 MW; productia de energie 200 GWh/an. Debitele uzinate n hidrocentrala Remeti sunt conduse prin galeria de fuga, lunga de 9,1 km, pana spre lacul Munteni I. Lacul Munteni I are volumul total de 0,12 mil. respectiv volumul util de 0,08 mil. m fiind realizat pe baza unui baraj de mica naltime. Din lac porneste aductiunea spre CHE Munteni I lunga de 2073 m, avnd o sectiune de tip potcoava. Debitul instalat este de 49 m/s. (40 m/s de la uzina Remeti si 9 m/s. Din aductiunea Lesu-Munteni). CHE Munteni I este o constructie subterana din beton armat, situata n apropierea comunei Munteni. Caracteristici: tipul turbinei: FVM 30-140; numar turbinr: 2; putere instalata: 58 MW; debit instalat: 2x24,5m/s; caderea de calcul: 140 m; caderea maxima: 153 m. A intrat n functiune n anul 1988; este programata sa functioneze cca. rezultnd n anul hidrologic mediu o productie de 120 GWh/an. Microcentrala Munteni II valorifica debitul de apaal rului Iad pe diferenta de bazin ntre barajul Les si CHE Munteni I. Este prevazuta cu un grup orizontal Francis FEO 190x720, putere instalata 0,7 Mw, debit instalat 2,0 m/s. si o productie medie de 2,0 GWh/an. 2070 h/an,

Lacul Lesu
Problema construirii unui lac de acumulare pe Valea Iadului a fost pusa nca din 1951. n acest an au nceput sa fie realizate primele studii pentru gasirea unui loc propice amenajarii. n urma efectuarii acestor studii s-a hotart amplasarea lacului de acumulare n Depresiunea Poiana.

Odata stabilit locul amplasarii, la fata locului s-a deplasat o echipa de specialisti formata din geologi, hidrotehnicieni si proiectanti. Echipa de specialisti urma sa stabileasca daca structura geologica permite amplasarea acumularii n locul stabilit, dar si tipul, forma si functionalitatea amenajarii. Scopul initial al amenajarii a fost acela, pastrat partial pna astazi, al asigurarii alimentarii cu apa a orasului Oradea si localitatilor din lunca Crisului Repede. n urma efectuarii studiilor de specialitate, n 1952 s-a hotart renuntarea la construirea unei amenajari pe Valea Iadului, probabil datorita structurii geologice ce pune n evidenta existenta unor strate de conglomerate, marne si gresii ce permit partial infiltrarea apei, dar si datorita existentei unei zone de brecii la contactul cu riolitele n versantul drept prin care anual se infiltreaza o mare cantitate de apa. n "anii constructiei socialiste" s-a revenit la ideea construirii unei amenajari pe Valea Iadului. Astfel, n 1968, s-a ordonat nceperea lucrarilor de constructie "cu orice risc". Suprafetele de teren, aflate n proprietatea locuitorilor satului Remeti au fost expropriate si au nceput lucrarile de excavare n vederea construirii amenajarii. Echipa de specialisti care s-a deplasat la fata locului, n 1968, a fost condusa de inginerul proiectant stefan Ionescu, sub comanda caruia vor fi efectuate studii pentru alegerea locului de amplasare a barajului si a tipului de baraj. S-a stabilit astfel ca barajul sa fie construit n apropierea confluentei Vaii Iadului cu Valea Lesului (amont de confluenta) la o altitudine la baza de 570 m. n ce priveste tipul barajului s-a stabilit construirea unui baraj din arocamente cu nucleu de argila si masca de beton. Pentru construirea barajului a fost deschisa o cariera n Valea Lesului la o distanta de aproximativ 1 km de locul pe care urma sa fie edificat barajul.

Lucrarile de excavatie la chiuveta lacustra s-au desfasurat concomitent cu lucrarile pentru edificarea barajului. Totodata scopul initial al lucrarii, asigurarea alimentarii cu apa a orasului Oradea si a localitatilor din lunca Crisului Repede si regularizarea cursului Vaii Iadului i s-a adaugat si acela al producerii energiei electrice. n acest scop a fost construita, la baza barajului o microhidrocentrala, avnd o putere instalata de 3,5 MW.

ncepute n 1968, lucrarile pentru construirea Lacului de acumulare Lesu au durat patru ani, fiind finalizate n anul 1972. Anul 1972 marcheaza totodata, pe lnga finalizarea lucrarilor si data punerii n exploatare a Lacului de acumulare Lesu. Mai trziu, spre sfrsitul anului 1974, de la Lacul de acumulare Lesu vor fi construite aductiunile spre Uzina Electrica Remeti, realizndu-se astfel un sistem hidroenergetic, Sistemul Hidroenergetic Iad-Dragan. Microhidrocentrala Lesu a intrat n functiune n anul 1968. Eficacitatea sistemului hidroenergetic Iad-Dragan urmeaza sa fie sporita prin realizarea unei captari pe Iadul Superior (n dreptul confluentei vaii Crligatele cu Valea Iadului) spre lacul de acumulare Dragan, aceasta captare contribuind cu un aport de apa de 1m3/s. Realizarea acestei captari va nsemna o crestere a puterii instalate la Hidrocentrala Remeti 17 MW si o productie de energie electrica de 33 mil kWh/an, fata de reducerea cu 2 mil kWh/an la microhidrocentrala Lesu. Totodata, realizarea captarii Crligate va duce si la scaderea debitului mediu anual al Vaii Iadului de la 1,89 m3/s la aproximativ 1,00 m3/s fapt ce va avea repercursiuni si asupra nivelului apei n Lacul de acumulare Lesu.

Lacul de acumulare Lesu are un volum util de 26 milioane m3 si un volum brut de 28,2 milioane m3. Capacitatea lacului la Nivelul Normal de Retentie (N.N.R.) este de 25 510 000 m3, iar capacitatea lacului la Nivelul de Deversare (N.D.) se ridica la 28 440 000 m3. Pentru Nivelul Normal de Retentie cota lacului, la mira de la barajul Lesu este de 56 450 cm, iar pentru nivelul de deversare cota lacului creste la 57 650 cm fata de nivelul marii. n ce priveste latimea maxima, aceasta este nregistrata n locul unde Valea Lupului debuseaza n Lacul de acumulare Lesu si valoare ei este de cca. 1 km, n functie de nivelul apei n lac. Lungimea Lacului de acumulare Lesu, ca si latimea dealtfel variaza n functie de nivelul apei n lac. Astfel, valorile lungimii Lacului de acumulare Lesu variaza de la 4,87 km, la N.N.R., pna la 5,1 km la N.D. Adncimea medie si cea maxima sunt si ele n strnsa corelatie cu nivelul si volumul apei n lac. n ce priveste suprafata si aceasta sufera influentele nivelului si volumului ei n lac. Suprafata lacului la Nivelul Normal de Retentie este de 120 ha. Acumularea Lesu este cea mai mare acumulare pe Valea Iadului cantonata n spatele unui baraj omogen, din anrocamente, cu masca de etansare din beton armat pe parametrul din amonte, avnd urmatoarele caracteristici: cota cresterii grinzii sparge-val: 581mdM; cota coronamentului: 580,5 mdM; naltimea maxima: 60,5 m; naltimea coronamentului: 7,0m; volumul total al lacului: 28,4 mil. m; volumul util energetic: 26,0 mil. m; suprafata lacului la NNR =576,5 mdM:148 ha.

FOTO 4. LACUL LEs

CHE Lesu este o constructie din beton armat, cu patru nivele, fara suprastructura, amplasata la piciorul barajului. Dispune de o turbina Francis verticala cuplata direct cu generatorul FVM 3,7-50, avnd parametrii tehnici urmatorii: caderea neta maxima: 53,5 m; caderea neta de calcul 50,0 m; caderea neta minima: 22,0 m; puterea maxima la cupla: 3,7 Mw; debit maxim: 8,3 m/s si puterea instalata: 3,4 MW. Acumularea Bulz are functia de lac compesator, cu o lungime de 1 km, obtinut prin construirea unui baraj deversor cu prag lat, cu doua stavile de 6x6 m. Caracteristicile barajului sunt: cota coronamentului:365 mdM; lungimea frontului deversat: 12 m; cota fundatiei: 348 mdM; naltimea barajului: 17 m. Lacul Bulz are urmatorii parametri: NNr 363 m; volumul total: 0,538 mil.m; volum util: 0,518 mil.m; suprafata: 12,58 ha.

Pe lnga aceste acumulari si baraje pentru o buna functionare a ntregului sistem energetic a fost nevoie de construirea unei statii de pompare precum si captari si aductiuni secundare. Statia de pompare Secuieu. Debitul total captat din bazinul Secuieu este de 2,12 m/s, din care 1,7 m/s, reprezinta captarea Secuieu iar 0,42 m/s captarile secundare gravitationale depe traseul galeriei. Barajul Secuieu are: cota coronamentului: 709,5 mdM; naltimea barajului: 20,5m; lacul are urmatorii parametrii : NNR: 707 mdM; N.minim: 704 mdM; volumul total: 0,60 mil.m; volumul util: 0,31 mil.m; suprafata la NNR: 128,0 ha; Statia de pompare la un debit nominal de 2,1 m/s paote pompa la o naltime maxima de 105 m. n bazinul hidrografic superior al Crisului Repede exista o serie de captari si aductiuni secundare cun aport de cca. 39% din aportul total n lacul Dragan. Sunt n numar de 13, din care 12 captari gravitationale si una prin pompaj. n functiune sunt 10 captari (9+1) 3 fiind n executie (Crligatele, Izvor si Salhis). Captarile secundare sunt raspndite n trei bazine hidrografice: Bazinul Secuieu: Statia de pompare Secuieu, Racad, Valea cu Pesti, Aniset, Alunis, Valea lui serpt, Rujet si Banisor; Bazinul Dragan: Dara si Zarnisoara; Bazinul Iad: Crligatele, Izvor si Salhis. Lungimea totala a acestor aductiuni este de 21 925 m, din care aductiunea CrligateleCiripa are o lungime de de 4672 m si este n faza finala de executie. Pentru valorificarea potentialului hidroenergetic al bazinului superior al rului Crisul Repede s-a efectuat lucrari de mare amploare, concretizate prin barajul Dragan care are cea mai mare parte deschidere dintre baraje de acest fel de la noi din tara, barajul Lesu, precum si

o serie de baraje mai mici, aductiuni reprezentate prin galerii subterane sapate n sisturi cristaline sau calcare, centrale hidroelectrice etc. Prin aparitia lacurilor de acumulare (n special Dragan si Lesu) au survenit importante modificari ale peisajului, modificari de ordin hidrologic, climatic (au aparut microclimate specifice n jurul acestor lacuri), turistic (prin cresterea potentialului datorita construirii unor baze turistice n zona barajului Lesu, satul de vacanta de la Coada Lacului, hotelul n constructie de la Floroiu). Se constata ca pe lnga constructiile cu scop hidroenergetic existente se mai pot efectua n viitor o serie de lucrari pentru valorificarea potentialului neexploatat de pe cursul superior al Crisului Repede, zona pretndu-se la o constructie-complex de tip cascada ntre localitatile Morlaca n amonte si suncuius, precum si doua acumulari suplimentare pe rul Dragan, una la Ciripa si alta la Valea Draganului. Centralele deja existente au o putere instalata totala de 162,1 MW, ceea ce asigura o productie medie de energie de 328,7 GWh/an. Din calcule rezulta ca puterea totala instalata care ar rezulta din construirea a nca 17 hidrocentrale ar fi de aproximativ 57,4 MW. ceea ce ar nsemna o productie suplimentara de energie electrica de 173,7 GWh/an. Precum si o mai buna regularizare a debitelor Crisului Repede si siguranta ca viiturile pot fi atenuate si inundatii catastrofe pot fi evitate printr-o exploatare corecta a acumularilor. Daca aceste proiecte vor fi puse n practica, vom putea spune ca, Crisul Repede este unul din cele mai amenajate ruri din tara, avnd o putere instalata totala n bazinul superior de 219,5 MW si o productie de energie electrica de 502,4 GWh/an.

3.2 Factorii antropici

Activitatea antropica din bazinul superior al Crisului Repede a avut ca rezultat evidentierea unor tipuri generale de peisaj, dupa cum urmeaza:

-peisaj cu caracter forestier, dezvoltat n cea mai mare parte a bazinului, caracterizat printroo mentinere relativ naturala a peisajului geografic si o evolutie a sistemului forestier n conditii asemanatoare celor dinaintea interventiei antropice -peisaj cu caracter rural, datorat prezentei localitatilor, a mediului rural, a dezvoltarii

functilor agricole, pastorale si de cultura a cerealelor. Cea mai importanta forma de acttiviate antropica n acest bazin o constituie amenajarea hidroenergetica. Aceste lucrari se nscriu n planul de amenajare complexa a bazinului hidrografic al Crisului Repede si au debutat n anul 1970. In bazinul superior al Crisului Repede au fost construite patru acumulari: Crligatele, Lesu, Munteni si Bulz, care functioneaza n legatura cu acumularile de pe Dragan si Sacueu. Acumularea Crligatele, situata pe cursul superior al Vaii Iadului are emnirea de a deriva grevitational debitele de apa din bazinul hidrografic Valea Iadului spre bazinul hidrografic Valea Draganului. Acumularea Les a fost creata pentru a compesa deficitele de apa din aval de n regim natural de scurgere, prin livrarea din lac a cantitatilor de apa corespunzatoare. Se asigura astfel alimentarea cu apa potabila si industriala a zonei aval, n principal a municipiului Oradea, precum si a amenajarii piscicole Remetii din aval de abraj. Un rol important al amenajarii l constituie producerae de enrgie electrica prin intermediul CHE Lesu amplasata la piciorul aval al barajului.

3.3 CARACTERIZAREA HIDROGRAFIC A VIITURILOR DIN 20052006 DE LA STAIILE HIDROMETRICE LEs AMONTE sI RCHIELE. Rul Iad Statia Hidrometrica Lesu Amonte

Anul 2005

Data 4/25/2005 6:00 4/25/2005 13:00 4/25/2005 18:00 4/26/2005 6:00 4/26/2005 12:00 4/26/2005 13:00 4/26/2005 14:00 4/26/2005 15:00 4/26/2005 16:00 4/26/2005 18:00 4/26/2005 19:00 4/26/2005 21:00 4/26/2005 23:00 4/27/2005 6:00 4/27/2005 12:00 4/27/2005 18:00 4/28/2005 6:00 4/28/2005 10:00 4/28/2005 12:00 4/28/2005 18:00 4/29/2005 6:00 4/29/2005 8:00 4/29/2005 12:00 4/29/2005 18:00 4/30/2005 6:00 4/30/2005 16:00 4/30/2005 18:00 5/1/2005 6:00 5/1/2005 18:00 5/2/2005 6:00

H (cm) 145 146 147 152 156 160 170 180 185 188 190 192 190 187 180 174 166 165 168 168 165 163 162 160 155 155 154 152 149 148

Q (m3/s) 2.02 2.2 2.38 3.35 4.25 5.15 7.75 10.9 13 14.3 15.2 16.1 15.2 13.9 10.9 8.91 6.65 6.4 7.2 7.2 6.4 5.9 5.65 5.15 4.02 4.02 3.8 3.35 2.72 2.55

5/2/2005 18:00 5/3/2005 6:00

146 146

2.2 2.2

Hidrograful viituri din aprilie aprilie-mai 2005 de la statia hidrometrica Les Amonte. Rul Iad Statia Hidrometrica Lesu Amonte Anul 2006 Data 5/29/2006 18:00 5/30/2006 6:00 5/30/2006 13:00 5/30/2006 18:00 5/31/2006 6:00 5/31/2006 11:00 5/31/2006 11:30 5/31/2006 13:00 5/31/2006 18:00 6/1/2006 6:00 6/1/2006 13:00 6/1/2006 14:00 6/1/2006 18:00 6/2/2006 6:00 6/2/2006 13:00 6/2/2006 18:00 6/3/2006 6:00 6/3/2006 13:00 H (cm) 148 152 154 154 200 193 193 193 185 174 172 170 162 154 154 154 152 151 Q (m3/s) 2.55 3.35 3.80 3.80 19.8 16.6 16.6 16.6 13.0 8.91 8.33 7.75 5.65 3.80 3.80 3.80 3.35 3.12

Hidrograful viituri din mai-iunie2006 la statia hidrometrica Les Amonte.

Rul Hent Statia Hidrometrica Rachitele Anul 2005 Data 4/9/2005 18:00 4/10/2005 6:00 4/10/2005 18:00 4/10/2005 21:00 4/11/2005 6:00 4/11/2005 12:00 4/11/2005 18:00 4/11/2005 21:00 4/12/2005 6:00 4/12/2005 13:00 4/12/2005 14:20 4/12/2005 18:00 4/13/2005 6:00 4/13/2005 18:00 4/13/2005 21:00 4/13/2005 23:55 4/14/2005 6:00 4/14/2005 9:00 4/14/2005 10:00 4/14/2005 18:00 4/15/2005 6:00 4/15/2005 18:00 4/16/2005 6:00 4/16/2005 18:00 4/17/2005 6:00 4/17/2005 18:00 4/18/2005 6:00 4/18/2005 18:00 4/19/2005 6:00 4/19/2005 18:00 4/20/2005 6:00 H (cm) 143 149 145 144 143 143 149 170 190 187 188 188 182 176 170 163 159 155 154 149 149 149 149 146 148 149 146 146 144 143 142 Q (m3/s) 1.72 2.34 1.92 1.82 1.72 1.7 2.34 6.05 11 10.2 10.5 10.5 9 7.50 6.03 5.06 4.89 4.15 3.77 3.65 3.03 3.03 3.03 2.69 2.92 3.03 2.69 2.69 2.46 2.34 2.23

Hidrograful viiturii lunii aprilie 2005 la statia hidrometrica Rachitele.

Rul Hent Statia Hidrometrica Rachitele Anul Data 2006 04.12.06 18:00 04.13.06 06:00 04.13.06 18:00 07.11.06 06.00 H (cm) 132 135 138 137 Q (m3/s) 1.6 1.96 2.32 2.2

07.11.06 11:20 07.11.06 12:20 07.11.06 18:00 04.16.06 06:00 04.16.06 18:00 04.17.06 06:00 04.17.06 11:20 04.17.06 12:00 04.17.06 18:00 04.18.06 06:00 04.18.06 18:00 04.19.06 06:00 04.19.06 18:00 04.20.06 06:00 04.20.06 18:00 04.21.06 06:00 04.21.06 16:30 04.21.06 18:00 04.22.06 06:00

134 139 136 135 136 155 154 153 146 143 141 140 140 139 138 135 131 131 130

1.84 2.44 2.08 1.96 2.08 4.49 4.36 4.22 3.29 2.92 2.68 2.56 2.56 2.44 2.32 1.96 1.49 1.49 1.38

Hidrograful viiturii din luna aprilie 2006 la statia hidrometrica Rachitele. Tabelul 1

Caracteristicile viiturii din aprilie-mai 2005 la statiile hidrometrice Lesu Amonte si Rachitele

Nr. crt.

Elemente caracteristice

Statia hidrometrica Lesu

Statia hidrometrica Rachitele 39 145 184 8,05 6,21 109 127 236 5,47 2,89

1. 2. 3. 4. 5.

Timpul de crestere (Tcr) (ore) Timpul de scadere (Tsc) (ore) Timpul total (Tore) (ore) Debitul mediu de crestere (Wcr) (m/s) Debitul mediu de scadere (Qsc) (m/s)

6. 7. 8.

Volumul de crestere (Wcr) (mil.m) Volumul de scadere (Wsc) (mil.m) Volumul total (Wtotal) (mil.m)

1,13 3,24 4,37

2,14 1,32 3,46

_____________________________________________________________
Tabelul 2. Caracteristicile viiturii din mai-iunie 2006 la statiile hidrometrice Lesu Amonte si Rachitele

Nr. crt.

Elemente caracteristice

Statia hidrometrica Lesu

Statia hidrometrica Rachitele

1. 2. 3. 4. 5. 6.

Timpul de crestere (Tcr) (ore) Timpul de scadere (Tsc) (ore) Timpul total (Tore) (ore) Debitul mediu de crestere (Wcr) (m/s) Debitul mediu de scadere (Qsc) (m/s) Volumul de crestere (Wcr) (mil.m)

36 79 115 6,6 8,56 0,85

159 60 219 2,66 1,73 1,52

7. 8.

Volumul de scadere (Wsc) (mil.m) Volumul total (Wtotal) (mil.m)

2,43 3,28

0,37 1,89

Timpul de crestere a fost calculat ca suma a orelor de cnd a inceput viitura si pna la culminatie, adica pna a inceput timpul de scadere. Timpul de scadere a fost calculat ca suma a orelor de cnd a inceput sa scada viitura si pna la sfrsitul perioadei de viitura. Timpul total se calculeaza ca suma celor doua si anume a timpului de crestere si timpului de scadere. Debitul mediu de crestere se calculeaza adunnd debitele de crestere si mpartinnd la numarul total al acestora. Debitul mediu de scadere se calculeaza adunnd debitele de scadere si mpartinnd la numarul total al acestora. Volumul de crestere se calculeaza: timpul de crestere care se transforma n secunde, iar rezultatul se inmulteste cu debitul mediu de crestere rezultnd volumul de crestere n milioane metri cubi.. Volumul de scadere se calculeaza: timpul de scadere care se transforma n secunde, iar rezultatul se inmulteste cu debitul mediu de scadere rezultnd volumul de crestere n miloane metri cubi. n urma calculelor facute, observam ca la statia e la statia Rachitele este mai mare fata de statia hidrometrica Les Amonte,deorece albia este mai ngusta si mai putin adnca iar la statia hidrometrica Rachitele este o albie mai adnca si mai larga, panta este mai mica n amonte de post reactia rului este mai lenta.

Timpul de scadere este mai mare la la statia Lesu Amonte si mai mica la Rachitele deoarece albia este mai larga si scurgerea este favorizata, volumele de apa sunt mai usor degajate. Volumul de crestere pentru Valea Iadului este mai mare la Rachitele datorita orografiei Masivul Vladeasa fiind orientat sud-nord ntre vaiile Iadului si Draganului deoarece descarcarea cea mai mare de precipitatii este pe versantul vestic iar cantitatile sunt mai reduse n partea estica rezultnd ca, si scurgerea va fi mica.

Concluzii
Amenajarea hidroenergetica din bazinul hidrologic superior al Crisului Repede si anume barajul Dragan si barajul Les au fost construite cu scopul asigurarii alimentarii cu apa a orasului Oradea, a localitatilor din lunca Crisului Repede si tot odata acela de a produce energie electrica. n acest scop la baza barajului Les a fost construita o microcentrala, avnd o putere instalata de 3,5 MW, iar pentru barajul Dragan s-a construit microcentrala Remeti. S-ar putea impune amenajarea mai multor lacuri de campare (acumularile Munteni si Les pe valea Iadului, acumularea Dragan , acumularea Sacuieu de pe valea Hentului), amenajarea unor de barcadere pentru abarcatiuni fara motor la acumularile Les, Dragan, Sacuieu si interzicerea celor cu motor (barci si scutere care prezinta scurgeri de ulei n apa lacurilor, organizarea de diferite competitii de caiac canoe). Reamenajarea campingului si satului de vacanta de la acumularea Les, promovarea turismului rural pe vaiile Draganului, Hentului si Iadului, modernizarea drumului de la Barajul Les la Stna de Vale, fixarea unor panouri cu terase turistice n zona acumularii Dragan si Lacul Les, amplasarea unor containere de debozitare a deseurilor, mai ales n zona acumularii Lesu, pentru evitarea poluarii solului si a apei