ALUNECĂRI DE TEREN

AUTOR: BUZENCHI VERONICA

LOCALIZAREA HAZARDULUI
NATURAL
• Alunecările de teren sunt întâlnite cel mai des în următoarele locuri:
Afganistan, Statele Unite ale Americii (Oso, situată lângă Seattle),
India (statul Uttarakand), Mexic(Guerrero), etc.
• În țara noastră, alunecările de teren apar în județele: Prahova,
Dâmbovița, Brașov și Buzău.
 DEFINIREA HAZARDULUI
NATURAL

Alunecările de teren sunt o categorie de fenomene naturale de risc, ce

definesc procesul de deplasare naturală a maselor de roci pe o
suprafață înclinată, cu participarea apei, sub acțiunea variaților bruște
ale forței de gravitație.
Procesul de alunecare cuprinde trei faze:
Faza pregătitoare, de alunecare lentă;
Alunecarea propriu-zisă;
Stabilizarea naturală;
CAUZELE HAZARDULUI NATURAL
1. Cauze naturale:
⁻ ploi torențiale;
⁻ mișcare seismică;
⁻ eroziunea se datorează acțiunii
apei sub diferite forme;
⁻ schimbarea regimului apei;
⁻ vibrații datorate cutremurelor
⁻ erupții vulcanice;
2. Generate de activitatea omului:
⁻ defrișări excesive;
⁻ intervenția sau schimbările ce
afectează drenajul natural;
⁻ conducte de scurgere;
⁻ vibrații datorită traficului cu
autovehicule grele sau exploziilor
provocate;
⁻ excavacații sau suprîncărcarea
versanților;
EFECTELE HAZARDULUI NATURAL

 blocarea unor căi de comunicații (feroviare, rutiere, fluviale);

 distrugerea toatlă sau parțială a clădirilor de orice tip;
 blocarea totală sau parțială a albiei unui râu și formarea unor acumulări de
apă cu pericol de inundații;
 distrugerea rețelelor de edilitare (apă, gaze, canalizare);
MĂSURI DE PROTECȚIE
 cea mai importantă măsură o reprezintă împădurirea sau după caz
reîmpădurirea versanților. Vegetația este cea care ține pământul pe
loc și nu-i dă voie să o ia la vale. Neapărat trebuie refăcută vegetația
în zonele cu soluri erodate, precum și în zonele în care există izvoare
ale apelor curgătoare.
 drenarea apelor din pânzele freatice din versanți prin săparea de
puțuri și șanțuri pentru drenaj. O importantă cantitate de apă din
pănza freatică va fi evacuată în siguranță în felul acesta, reducîndu-se
gradul de îmbinare de apă a pămîntului.
 atunci când îți construiești o casă pe un versant, evită să tai versantul
transversal, cu un drum. Oricum calea de acces trebuie să fie
consolidată temeinic.
 evită să realizezi construcții grele și obligatoriu evită să construiești
în treimea superioară a versantului.
 o altă măsură importantă o constituie consolidarea bazei versanților
cu lucrări de colectare a torenților, precum și prin construirea unpr
parpete rezistente.
STUDIU DE CAZ 1
Din cauza alunecărilor de teren dintr-o zonă adiacentă a municipiului Iași, au apărut degradări
la structura de rezistență a unei construcții, astfel fiind pusă în pericol exploatarea în condiții
normale. Amplasamentul analizat prezintă o înclinare de (4÷5)%, construcția cu regim de
înalțime P+1E fiind așezata pe o umplutură cu grosimea de 2 m. Structura de rezistență a
imobilului este alcătuită din zidărie portanța întărită cu stâlpi și centuri din beton armat.
Pentru sporirea siguranței în exploatare au fost propuse două ca­tegorii de măsuri: de
stabilizare a amplasamentului, de reparare și consolidare a structurii de rezistență existente.
Astfel, pentru oprirea alunecării de teren a fost propus un sistem alcătuit din 10 piloți forați, din
beton armat, încastrați la partea superioară într-un radier din beton armat.
Pentru îmbunatățirea comportării pe viitor a structurii de rezistența și pentru a evita situațiile
nedorite s-a propus ca, în dreptul celor trei stâlpi de pe placa radierului, să fie ridicați, pana in
dreptul planșeului de peste parter, contraforți din beton armat, cu rolul de rigidizare pe direcție
longitudinala.
STUDIU DE CAZ 2
Una dintre cele mai mari pagube, care afectează serios viața acestor locuri a fost
produsă la barajul Siriu, în urma unei alunecări de teren de mari proporții, care a
făcut impracticabil drumul național DN 10, care face legatura între Buzau si Brașov.
Sute de metri de drum au fost acoperite de diluvii (noroi amestecat cu bolovani și
copaci), a căror înalțime, în unele locuri, a depășit 6 metri, acestea fiind localizate în
imediata apropiere de baraj, în dreptul lacului de acumulare Siriu, care este și el în
pericol, deoarece aceste diluvii se scurg în lac, existând pericolul colmatării acestuia.
Aici oficialitățile au recurs la stramutarea locuitorilor, acțiune la care apărarea civilă
locală și jandarmeria îi ajută pe sinistrați să se mute în locuri mai sigure. Locuitorii au
luat din gospodarii tot ce au putut, adica bunurile casnice, animalele si păsările, iar
cei mai tineri au reușit să demoleze unele construcții și să recupereze ce se mai putea
recupera din materiale.
VĂ MULTUMESC!