Hidrologie

LUCRAREA NR. 1.
PLATFORMA METEOROLOGICA
INSTRUMENTE FOLOSITE LA DETERMINAREA CANTITATII DE
PRECIPITATII
Platforma meteorologica standard contine urmatoarele instrumente:
1. Giruete
2. Chiciurometrul
3. Adapostul psihometric
4. Adapostul pentru instrumente inregistratoare
5. Loc pentru adapostul de rezerva
6. Pluviograf
7. Pluviometre
8. Heliograful
9. Rigla de zapada
10.Parcela cu sol dezgolit de vegetatie pentru termometre de sol
11.Parcela inierbata ptr. instalarea termometrelor pentru inregistrarea
temperaturii aerului.
12.Glaciometrul
Aparatele folosite la masurarea precipitatiilor poarta denumirea de
pluviometre, cu ajutorul lor inregistrandu-se sau se masoara direct:
- cantitatea totala de pp cazute intr-un interval de tip
- distributia ploii in raport cu timpul (pluviografele)
- intensitatea ploii, raportul dintre cantitatea cazuta si timpul in care
cade
Pluviometrul de tip I.M. este alcatuit din: receptorul sau corpul
pluviometrului, colectorul, dispozitivul pentru zapada si accesorii: eprubeta
pluviometrica, capacul, zavorul si dispozitivul de prindere pe suport.
Corpul pluviometrului sau receptorul (a) cilindru confectionat din tabla
zincata cu diam. bazei de 159,5 mm; la exterior are 3 inele metalice de intarire
(1), inelul superior este mai gros, confectionat din bronz sau alama. In interiorul
corpului pluviometric, la 15 cm de la gura acestuia, este sudata o palnie (2) care
se continua cu un tub de scurgere care patrunde in vasul colector, unde este
condusa apa (3) provenita din precipitatii.
In partea mediana corpul pluviometrului are mai multe orificii (4) ce
servesc pentru ventilatia interioara, aerul circuland de jos in sus printre peretii
receptorului si colectorului.
Colectorul (b) este un vas cilindric avand capacul in forma de trunchi de
con, ptr. a prezenta o suprafata mica de evaporare. Are o capacitate de 2,5 l,
corespunzator la 25 l/m2.
Dispozitivul pentru mentinerea zapezii (c) este format din 4 placi de tabla
zincata sudate in cruce si taiate astfel incat partea inferioara sa se inscrie in
palnia receptoare a corpului pluviometric.
Eprubeta pluviometrica (e) este un cilindru de sticla gradat cu care se
masoara apa adunata in vasul colector. Pe eprubeta sunt gradate 100 diviziuni
din 10 in 10, intervalul de 2 cifre reprezentand grosimea stratului de apa in mm,
cazuta pe 200 cm2. Eprubeta pluviometrica are diametrul de 10 ori mai mic decat
cel al receptorului pluviometric.La un 1 mm pluviometric corespund 20 cm3 si 20
g apa.
1

Capacul (d) confectionat din tabla zincata serveste la inchiderea suprafetei

receptoare, cand vasul colector se scoate ptr. masurarea apei colectate.
Pluviometrul I.M. se instaleaza in partea
centrala a platformei
meteorologice, este compus din 2 receptoare fixate pe laturile de este si vest ale
unui stalp vertical din lemn. Prezenta celor 2 pluviometre (fig. 2) are drept scop
asigurarea continuitatii colectarii precipitatiilor.
Pluviometrul tip Tretiakov alcatuit dintr-un corp pluviometric ce are in jurul
sau un ecran format din 16 palete trapezoidale si un stalp sau trepied de
sustinere (fig. 3). Corpul pluviometric (c) este un vas cilindric din tabla zincata
prevazut cu un inel din bronz la partea superioara cu muchie ascutita. Vasul are
o inaltime de 0,4 m, diametrul gurii de 159,5 mm, ceea ce corespunde unei
suprafete de 200 cm2. In interior, la 210 mm de la gura, este sudata o
diafragma tronconica care se inchide in sezonul cald cu o planie petru a reduce
evaporarea apei colectate. Mai jos de nivelul sudarii diafragmei se afla un tub
lateral de scurgere inchis cu un capacel.
In zonele izolate, la munte, unde accesul este ingreunat, se folosesc
pluviometre totalizatoare a caror colectoare au pana la 150 litri capacitate.
Pluviografele - aparate complexe care prin intermediul unor dispozitive
automate inregistreaza continuu cantitatea, durata, intensitatea precipitatiilor
lichide.
Pluviograful se compune din 2 parti componente:
1. Receptorul vas cilindric de metal cu suprafata receptoare de 500 cm
2
. De peretii acestuia este sudata o palnie prin intermediul caruia apa
colectata din precipitatii se scurge catre interiorul pluviografului.
2. Inregistratorul aparatului situat intr-o carcasa cilindrica din metal sub
receptorul pluviografului. Se sprijina pe o placa metalica (1), alcatuit
dintr-un vas colector (2), un sistem de parghii de transmisie si un
tambur cu mecanism de ceasornic pe care se instaleaza pluviograma
(3). Apa cazuta in receptorul pluviografului se scurge in a doua palnie
(4) si un tub (5) in recipioectul colector (2). In interiorul recipientului
se afla un plutitor (6) care se ridica sau coboara functie de variatia
nivelului de apa colectata. De plutitor se afla sudata o tija verticala (7)
care oscileaza odata cu plutitorul. Parghia (9) este prinsa de bara (11)
legata de tija verticala (7) si este ghidata de bara (10) printr-un inel de
ghidaj. Colectorul are lateral un tub de sifonare (12) terminbat cu un
tub de sticla (13) ca intra in functiune cand in receptor sunt acumulate
precipitatii echivalente cu 10 l/m2, evacuand continutul de apa.
In timpul ploilor continui, penita inregistreaza variatia de nivel a
plutitorului din colector, iscriind cu o linie continua cresterea nivelului de apa
acumulata in raport cu timpul. In momentul in care in colector s-au acumulat 10
litri/ m2, corespunzator inaltimii de 10 mm pe pluviograma, apa este evacuate
automat prin sistemul de sifonare, iar penita coboara bruscde la valoarea de 10
mm la val. 0 a pluviogramei, inscriind o linie verticala.
Determinari asupra stratului de zapada
La statiile meteorologice se executa observatii privind:
1. gradul de acoperire al solului - procentul din imprejurimile vizibile ale
statiei care se afla sub zapada, cu ochiul liber, cu cifre de la 1 la 10
2. grosimea stratului de zapada, pe o parcele de 400 m 2, unde se
instaleaza in varfurile unui triunghi echilateral, trei rigle fixe din lemn,
gradate din cm in cm. Instalarea riglei se face prin intermediul unor
tarusi din lemn. Grosimea stratului de zapada se citeste zilnic la cele
trei rigle facandu-se media aritmetica.
2

3. densitatea stratului de zapada se face cu densimetrul de zapada,

alcatuit dintr-un cilindru cu capac, un cantar si o lopatica. Cilindrul este
conf. Din tabla cu sectiune de 50 cm2, si 0,60 m inaltime. La un capat
cilindrul are un inel zimtat, care are gravate interior 60 diviziuni,
servind la masurarea inaltimii zapezii.La celalat capat este fixat un
capac metalic.. Capatul superior al cilindrului este agatat de un cantar
prin intermediul unui inel. Pentru cantarire, cilindrul gol se afunda
vertical in stratul de zapada, se masoara inaltimea in cm aflata in
cilindru, se inchide capacul si se cantareste proba de zapada.
Densitatea zapezii se calculeaza dupa formula: d = m / V (gr/ cm 3)
Unde: d densitatea zapezii
m greutatea probei ihn grame
V - volumul probei in cm 3
Volumul este exprimat de produsul dintre 50 (sectiunea gurii cindrului) si
inaltimea (h) in cm a probei

Hidrologie
LUCRAREA NR. 2
POST, STATIE, RETEA HIDROLOGICA
Activitatea hidrometrica se desfasoara in posturile sau statiile hidrometrice
amplasate de regula pe rauri, lacuri, bazine piscicole, bazine de acumulare a
apei, interfluvii. Statiile hidrometrice sunt dotate cu aparatura, instrumentar si
constructii speciale ce folosesc la executarea masuratorilor elementelor
hidrologice urmarite.
Totalitatea statiilor hidrometrice amplasate intr-o regiune sau tara
constituie reteaua hidrometrica a teritoriului respectiv. Amplasarea statiilor
hidrometrice pe un teritoriu se face a.i. rezultatele masuratorilor sa aiba
aplicabilitate pe o suprafata cat mai mare si sa fie cat mai reprezentativa ptr
teritoriu deservit, dpdv al pozitiei, reliefului, altitudinii, factorilor meteo.
Deasemenea, amplasamentul statiei in zona aleasa trebuie sa fie facut intr-un
punct reprezentativ, a.i. valorile masurate si apoi prelucrate sa aiba valabilitate
ptr intreg teritoriu, adica sa aiba caracter de generalizare.
In Romania reteaua hidrometrica de baza cu extinderea cea mai mare pe
teritoriu tarii si care furnizeaza cu regularitate datele hidrometrice cerute,
apartine Ministerului Mediului, care sunt indrumate de Institutul de Meteorologie
si Hidrologie.
Complexul de masuratori executate in toate posturile hidrometrice
reprezinta ansamblul tuturor lucrarilor de observatie si masuratori ce se executa
la un post hidrometric asupra elementelor hidrologice. Aceste lucrari sunt de mai
multe tipuri:
Observatia vizuala lucrarea de teren cea mai simpla, ce consta in
observarea cu ochiul liber a unor elemente hidrologice studiate si
caracterizarea lor, cum ar fi: gradul de acoperire a solului cu zapada, a
lacului sau raului cu gheata sau cu vegetatie
Masuratoarea lucrarea de teren care consta in masurarea ordinului de
marime al elementelor hidrologice, direct sau prin intermediul probelor
recoltate;
Calculul, exprimand partea de calcul primar al elementelor hidrologice
masurate pe teren si cu ajutorul carora determinam anumite caracteristici
cantitative ale elementului analizat;
Prelucrarea verificarea datelor masurate pe teren, compararea lor cu alte
date similare, reprezentarea lor pe diagrame, grafice, corelatii, ptr.
determinarea unor caracteristici calitative a obiectului hidrologic studiat.
Reteaua hidrometrica de baza cuprindea la sfarsitul anului 2006, un nr de
760 statii, adica o statie la 320 km2, prevazute cu mire hidrometrice de tip
clasic, 45 statii hidrometrice pentru lacuri si pentru masurarea evaporatiei,
incluzand intre acestea si statiile de interfluvii, 20 bazine reprezentative in medie
cu 5 sectiuni pentru masurarea scurgerii pe bazin precum si 400 sectiuni pentru
masurarea scurgerii la folosintele mari consumatoare de ape.
Intreaga retea hidrometrica este organizata terotorial pe principiul marilor
bazine hidrografice, repartizate pe 9 directii bazinale:
1. Directia bazinala Cluj ce cuprinde bazinul hidrografic si sistemul raului
Somes
2. D.b. Oradea ce cuprinde bazinul hidrografic si sistemul Crisurilor;
3. D.b. Targu Mures ce cuprinde bazinul hidrografic si sistemul raului Muras,
al raurilor din Banat cu baz hidr. resp.
1

4. D.b. Craiova ce cuprinde bazinele hidrografice Cerna si Jiu si sistemele de

rauri resp.
5. D.b. Ramnicu Valcea ce cuprinde bazinul hidrografic si sistemul raului Olt
6. D.b. Pitesti ce cuprinde bazinul hidrografic si sistemul de rauri Arges
Vedea
7. D.b. Buzau ce cuprinde bazinele hidrografice si sistemele de rauri Ialomita
si Buzau
8. D.b. Bacau ce cuprinde bazinul hidrografic si sistemul raului Siret, cu
exceptie baz hidr. si a sist. de rauri Barlad si Buzau
9. D.b. Iasi ce cuprinde bazinele hidrografice si sistemul de rauri Prut si
Barlad.
Repartitia statiilor hidrometrice pe teritoriu tarii dovedeste ca ponderea
cea mai mare o detin posturile hidrometrice de rau in raport cu celelalte tipuri de
posturi. Repartitia posturilor hidrometrice este facuta inegal pe diferite forme de
ralief: 40 % sunt in zona de munte, 40 % la deal, 20 % la ses.
In principalele bazine hidrografice activeaza sectoare hidrometeorologice
care au servicii hidrologice reprezentate de 45 statii hidrologice. Statiile
hidrologice sunr amplasate a.i. sa aiba fiecare un teritoriu bine delimitat.
Ansamblul sectoarelor si statiilor hidrologice alcatuiesc reteaua hidrologica a
tari.(fig. 1)
1.1. Post hidrometric de lac
Pentru a se obtine o privire de ansamblu asupra caracteristicilor
hidrologice ale unui lac, balta, bazin piscicol, asupra carora se executa diferite
tipuri de masuratori, o atentie deosebita se va acorda amplasarii corecte a
statiei. Acest amplasament trebuie sa ofere posibilitatea de efectuare in conditii
bune a unor masuratori de pe mal, lac, in anumite profile si verticale bine
stabilite.
In mod conventional, s-a ales ca si criteriu cel mai important, de care
trebuie sa se tina seama in alegerea complexului de masuratori pe un lac
oarecare, marimea lacului, atat in privinta suprafetei lui cat si a volumului de apa
pe care-l inmagazineaza.
Pantru bazinele cu destinatie piscicola, pe langa ordinul de marime, in
stabilirea observatiilor si masuratorilor ce trebuiesc efectuate, un rol important il
joaca si necesarul de date reclamat de exploatarea piscicola, element care va
impune si perioada din an, in care se vor executa aceste masuratori.
In functie de suprafata lacului, de forma si asezarea lui se stabileste si
numarul de statii hidrometrice, astfel:

Ptr. un lac cu o suprafata de max. 10 km 2 e necesara amplasarea a cel

putin o statie

Ptr.lacuri cu supraf. cuprinsa intre 10 - 100 km 2 sunt necesare cel

putin 2 statii care se aseaza pe maluri opuse

Ptr. lacuri cu supraf. superioara limitei de 100 km 2 sunt necesare 4

statii plasate astfel incat sa fie acoperit tot perimetrul lacului, inclusiv zonele de
izvor sau varsare.
De regula masuratorile hidrometrice la lacuri se executa la mal, in profilul
mirei hidrometrice, in larg, in zona verticala de rada, sau pe profile, in cadrul
masuratorilor expeditionare.
In diversele tipuri de bazine piscicole: iazuri, bunuri exploatate natural sau
helestee, trebuiesc fixate in mod obligatoriu mai multe puncte in care sa se
execute observatii si masuratori. Iazurile trebuie sa aiba fixate 2 puncte, unul
spre zona din aval spre baraj unde adancimile si aglomerarile de peste sunt mai
mari si al doilea in jumatatea de amonte a iazului sau in punctul de confluenta a
iazului cu raul ce-l alimenteaza. In helestee trebuiesc fixate puncte de masuratori
2

in sursele de alimentare (rauri sau canale), in bazinele de crestere, iar in

perioadele de lucru, statii cu activitate temporara in bazinele de reproducere,
predezvoltare, parcare reproducatori, carantina, precum si in bazinele de iernat.
1.2. Post hidrometric de rau
Tinand cont ca pe teritoriul tarii noastre exista mai mult de 4000 rauri cu
o lungime totala
a cursurilor de apa de circa 118 000 km, masuratorile
executate la apele curgatoare prezinta o importanta deosebita.
Numarul mare de cursuri de apa, densitatea precum si lungimea raurilor
existente au impus crearea unei retele largi de posturi hidrometrice de rau.
Urmarirea caracteristicilor hidrologice ale raului obliga executarea, in
posturile hidrometrice a unui ansamblu de masuratori care trebuie sa
caracterizeze atat sectorul postului hidrometric cat si teritoriu invecinat cat mai
mare. De aceea un element deosebit de important il constituie alegerea locului
de amplasament al postului hidrometric, reprezentativ pentru o zona cat mai
mare ca intindere, cu relief, sol, clima, vegetatie si pozitie cat mai asemanatoare,
elemente ce asigura posibilitatea extinderii caracteristicilor hidrometrice
masurate pe intreaga zona
Operatiile de stabilire a locului de amplasament pentru postul hidrometric
incep prin efectuarea recunoasterii terenului atat pe malurile cursului de apa cat
si cu barca pe firul apei. Apoi se executa observatii si masuratori pentru
cunoasterea lui cat mai amanuntita care se refera la :
- stabilirea pozitiei pe harta a sectorului in functie de unele repere
existente pe teren (localitati, obiective economice, cai ferate, poduri);
- forma generala si dimensiunile elementelor albiei majore si minore a
raului, pozitia si forma malurilor;
- afluentii raului, bratele raului, insulele din albie, constructiile existente
si folosintele terenului.
Cu toate aceste elemente se intocmeste o schita a sectorului si un profil
transversal prin locul de amplasament al postului care cuprinde atat albia minora
cat si cea majaora.
Amplasarea in cadrul sectorului a postului hidrometric si a hidrocantului in
care se instaleaza mira si unde urmeaza a se executa masuratorile, se face a.i.
pozitia sa indeplineasca o serie de conditii, precum:
- raul sa aiba o albie unica, fara gatuituri sau insule pe profil, astfel ca
scurgerea sa asigure paralelismul firelor de curent si astfel sa se poata
masura mai precis volumul de apa ce se scurge.;
- malurile albiei majore sa fie situate intr-o linie cat mai dreapta, pe o
lungime de cel putin cinci ori latimea raului la ape medii si cat mai
paralele, iar latimea albiei majore sa fie cat mai mica astfel ca
masuratorile la ape mari sa poata fi executate mai usor;
- malurile albiei minore sa fie si ele cat mai drepte si cat mai paralele
intre ele si cu malurile albiei majore pe o lungime egala cu cel putin
jumatate din latimea albiei majore, pentru a usura masuratorile asupra
scurgerii apei si pentru a obtine rezultate cat mai exacte;
- albia majora si cea minora sa aiba cat mai putina vegetatie, deaoarece
prezenta acesteia influenteaza regimul scurgerii;
- panta longitudinala a suprafetei apei, in sectorul postului sa fie
uniforma si fara rupturi;;
- in sectorul postului si in zonele amonte si aval, a acestuia trebuie sa nu
existe afluenti ai raului, canale derivate pentru irigatii sau mori,
instalatii de pompare a caror prezenta poate influenta regimul scurgerii.
In profilul mirei hidrometrice este necesar ca:
3

albia raului sa prezinte stabilitate astfel ca relatiile dintre geometria

sectiunii si volumul de apa ce se scurge sa fie constante, iar profilul
transversal al albiei sa fie cat mai regulat si cat mai apropiat de forma
de covata;
- hidrocantul trebuie amplasat in mijlocul sectorului postului;
- malurile, in profilul postului, trebuie sa nu fie abrupte si nici supuse
pericolului prabusirii;
- in zona profilului mirei se pot amplasa punti hidrometrice, funiculare cu
carucior, etc
Profilul transversal in zona hidrocantului, ca si profilele din amonte si aval
se executa prin masuratori topografice de nivelment in albia majora si nivelment
la care se adauga operatiuni de sondaj in albia minora.
-

1.3. Tipurile de masuratori executate in posturile hidrometrice

In posturile hidrometrice in functie de importanta si destinatia postului se
executa un complex de masuratori si observatii , ca:
- nivelurile apei;
- panta suprafetei apei la rauri;
- adancimile apei la lacuri si rauri;
- curentii din apele lacurilor si raurilor;
- masuratori asupra valurilor si seiselor;
- dinamica apei in rauri;
- debitele lichide ale raurilor;
- turbiditatea apelor;
- debitele de aluviuni: in suspensie, tarate sau sedimentate;
- granulometria aluviunilor si compozitia lor chimica;
- modificari ale malurilor, fundului lacului sau patului albiei la rauri;
- vegetatia acvatica;
- temperatura apei;
- fenomenele de iarna la lacuri si rauri;
- evaporatia de la suprafata apei;
- evaporatia de la suprafata solului pe versanti;
- evaporatia de la suprafata zapezii;
- caracteristicile fizico-chimice ale apei.
In afara masuratorilor, in posturile hidrometrice se executa si o serie de
observatii si masuratori asupra elementelor meteorologice care exercita influenta
asupra marimilor hidrologice, ca de ex.:
- Temperatura aerului;
- Presiunea atmosferica;
- Umiditatea atmosferica;
- Precipitatiile de toate categoriile;
- Caracteristicile vantului.
Caracteristicile meteorologice se obtin de la o statie meteorologica
invecinata. Daca nu exista o asemenea statie se poate amenaja o platforma
meteorologica redusa, langa postul hidrometric unde observatiile si masuratorile
se efectueaza la orele meteorologice: 7, 13, 19, 1.
Masuratorile hidrometrice se executa de regula la orele 07 si 19, iar pe
profile conform programului stabilit in prealabil.
Masuratorile se refera la determinarea, prin mijloacele hidrometriei, a
ordinului de marime al diferitelor caracteristici hidrologice, in timp ce observatiile
sunt vizuale si completeaza datele masuratorii cu informatii asupra caracteristicii
hidrologice urmarita nu numai in profilul mirei si chiar in sectorul postului.
4

Fig. 1. Reteaua hidrografica a Romaniei (dupa Gh. Barca).

5

Hidrologie
LUCRAREA NR. 3
APLICAII LA CAPITOLUL CIRCUITUL I BILANUL APEI N NATUR
1. ntr-o perioad de o jumtate de or cu precipitaii medii de 10 cm/or,
czute pe o suprafa cu pant uniform de 100 ha, valoarea scurgerii este
de 1,25 104 m3. Calculai cantitatea de ap acumulat n metri cubi i
evideniai formele de acumulare posibile pe durata de jumtate de or.
2. Un lac are o suprafa de 350,5 106 m2. Cantitile medii anuale de
precipitaii i evaporaia sunt de 1850,4 i respectiv 1142,7 mm. n condiiile
n care cantitatea de ap acumulat este de 247,8 106 m3/an, calculai
valoarea scurgerii afluenilor care alimenteaz lacul. Care sunt componentele
hidrologice ce pot alimenta lacul.
3. Calculai volumul de ap pierdut prin evapotranspiraie pe durata unui an
de pe un lac cu o suprafa de 1500 ha situat ntr-o regiune cu precipitaii
anuale de 135 cm. Creterea adncimii medii a lacului pe durata unui an este
de 10 cm. Se neglijeaz infiltraiile.
4. Un ora este alimentat cu ap de pe un bazin hidrografic de 1250 ha.
Consumul mediu de ap al oraului este de 50000 m3/zi. Cantitatea total de
precipitaii n regiune este de 412 cm. Un ru cu un debit mediu anual de
0,35 m3/s se formeaz i se iese din bazinul hidrografic. Dac valoarea
scurgerii subterane anuale este echivalent cu un strat de 16 cm de ap
repartizat pe toat suprafaa bazinului, care sunt pierderile prin
evapotranspiraie n metri cubi pe an care, dac sunt depite, cauzeaz o
alimentare insuficient cu ap a oraului? Se presupune c rezervele de ap
la nceputul i la sfritul anului nu se modific.

Hidrologie
LUCRAREA NR. 4
PRELUCRAREA STATISTICA A SIRURILOR DE DATE HIDROLOGICE

Se d irul de debite medii nregistrate anual la postul hidrometric ____X____

din staia ____Y____.

Nr.crt.
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.
18.
19.
20.

Anul

Debit mediu (mc/s)

1980
1981
1982
1983
1984
1985
1986
1987
1988
1989
1990
1991
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999

122+n
126+n
128+n
119+n
106+n
98+n
102+n
99+n
112+n
97+n
116+n
101+n
109+n
114+n
88+n
108+n
96+n
92+n
88+n
83+n

unde n = numrul alocat fiecrui student

Se cere s se prelucreze statistic irul de date hidrologice i s se construiasc
curba de asigurare empiric. S se determine valorile de debite cu asigurarile de
2 %, 5 %, 10 %, 95 %, 97 %, 98 %.

Tabelul 1
Fisa de calcul pentru sirul de date hidrologice si a parametrilor curbei de asigurare

Nr.cr
t.

1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.
18.
19.
20.

Anul

Debit
mediu
(mc/s)

2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
2019

122
126
128
119
106
98
102
99
112
97
116
101
109
114
88
108
96
92
88
83

Numar de
ordine
crescator

Debit
mediu
ordonat

Trepte
de
debit

Numar
de
cazuri

Probabilitati pentru curba de asigurare empirica

p%=m*100/n p%=(mp%=m
p%=(m-0.3)
0.5)
*100/(n+1) *100/(n+0.4)
*100/n

Hidrologie
LUCRAREA NR. 5
MODEL DE STUDIU HIDROLOGIC N VEDEREA AMENAJRII INTEGRATE A
UNUI BAZIN HIDROGRAFIC
Dezvoltarea puternic a produciilor industriale i agricole a determinat n
ultimele decenii o cretere a importanei studiilor hidrologice,hidrologia devenind
o disciplina tehnic de cea mai mare importan pentru toi specialitii care se
ocup de controlul i exploatarea apelor din natura.
Dat fiind preocuparea tot mai asidu pentru sistematizarea bazinelor
hidrografice n vederea planificrii resurselor de ap i folosirea lor n diverse
domenii (industrie, agricultur,piscicultura, alimentri cu .ap,agrement etc.)
prezentam n aceast lucrare, un model nsoit de comentarii generale, privind
ansamblul de studii care trebuia efectuate n vederea realizrii proiectelor de
amenajare integral a unui bazin hidrografic.
Un asemenea studiu cuprinde o serie de elemente de baz care
fundamenteaz parametrii ce definesc resursele de ap disponibile ale unui bazin
hidrografic.
In abordarea unui astfel de studiu apar numeroase dificulti mai ales
datorit lipsei de date pe perioade mai extinse i sigure fr de care este
deosebit de dificil sa obii rezultate concludente.
Un model de studiu hidrologic necesar pentru organizarea amenajrii
integrale a unui bazin hidrografic cuprinde urmtoarele categorii de probleme:
1

PLANUL
1.
1
1.1
1.
2
1.2
1.
3
1.3
1.
4
1.4

GENERAL AL BAZINULUI HIDROGRAFIC

Caracteristicele generale ale zonei;
Caracteristicele urbane;
Caracteristicele demografice;
Caracteristicele economice.

STUDIUL RESURSELOR DE APA

2.
1
Inventarierea datelor.
2.1
2.1.1
Cartografia
2.1.2
Pluviometria
2.1.2.1
Date anuale
2.1.2.2
Date lunare
2.1.2.3
Valori maxime n 24 ore
2.1.3
Zpada (Fenomene de iarn)
2.1.4
Temperatura
2.1.4.1
Temperatura medie
2.1.4.2
Valori maxime i minime
2.1.5
Regimul eolian
2.1.6
Evaporaia
2.1.7
Evapotranspiraia
2.1.8
Ape superficiale
2.1.8.1
Date asupra nivelurilor
2.1.8.2
Date privind debitele
2.1.8.3
Date privind volumele de ap vehiculate
2.1.9
Ape subterane
2.1.9.1
Inventar de puuri i sondaje
2.1.9.2
Date privind debitele
2.1.9.3
Nivele piezometrice
1

2.1.9.4

2.
2
2.2

2.
3
2.3

Estimarea debitelor utilizabile i rezervelor

disponibile
2.1.10
Geologia terenului
2.1.10.1
Studiu general
2.1.10.2
Stratigrafie terenului
2.1.10.3
Structura solului
2.1.10.4
Geomorfologia
2.1.11
Topografia terenului
2.1.12
Chimismul apelor
2.1.13
Vegetaia
2.1.14
Reele de canale de irigaii sau pentru alimentri
piscicole
2.1.15
Date fizice asupra bazinului hidrografic
2.1.15.1
Planuri i profile generale i particulare
2.1.15.2
Curba hipsometric
2.1.15.3
Indicele de pant
2.1.15.4
Indicele de compacitate a bazinului
(Gravelius)
2.1.15.5
Distribuia altitudinilor
Analiza, comparaia,corecia i interpolarea datelor
2.2.1
Analiza datelor prin metoda dublei acumulri
2.2.2
Corelaia datelor existente
2.2.3
Corelaii grafice
2.2.4
Interpolri,extrapolri i estimri de date
2.2.5
Serii de baz cu date reale
2.2.6
Estimarea seriilor de baza n toate punctele de baz
2.2.7
Compararea analitic i grafic a datelor din seriile
definite
2.2.7.1
Corelaia altitudine-precipitaii
2.2.7.2
Corelaia precipitaii-debit
2.2.7.3
Corelaia precipitaii-scurgere
2.2.7.4
Corelaia precipitaii-infiltraii
Evaluarea resurselor de ap
2.3.1
Definirea i caracterizarea bazinului i subbazinelor
2.3.2
Simularea regimului aportului de ap
2.3.3
Studii privind scurgerile de suprafaa
2.3.4
Curbe de distribuie
2.3.4.1
Analize statistice
2.3.5
Schemele generale de sistematizare
2.3.6
Utilizarea comun a apelor superficiale i subterane
2.3.7
Studii de regularizare anuala i interanual
2.3.7.1
Regularizare la debite constante
2.3.7.2
Regularizare la consumuri variabile
2.3.8
Regularizare n acord cu sistemul de amenajare
2.3.9
Studiu de garanie
2.3.10
Optimizarea debitelor
2.3.11
Norme de exploatare
2.3.12
Estimri de poteniale pentru surse de energie
2.3.13
Modele
2.3.13.1
Definirea modelului
2.3.13.2
Tipul
2.3.13.3
Condiii de simulare
2.3.13.4
Scheme de utilizare
2.3.13.5
Interpretarea i utilizarea rezultatelor
2

STUDIUL DEBITELOR MAXIME

3.
1
Inventarierea statistic a datelor
3.1
3.
2
Compararea i corecia datelor
3.2
3.
3
Interpolarea datelor
3.3
3.
4
Metode de determinare
3.4
3.4.1 Metode directe
3.4.2 Metode statistice
3.4.3 Metode empirice
3.4.4 Metode hidrometrice
3.
5
Hidrograme, debite maxime i volume nmagazinate
3.5
3.
6
Scurgerea natural i teoretic
3.6

ANTEPROIECT PEM'RU REEAUA HIDROGRAFICA '

4.
1
Staii pluviometrice
4.1
4.
2
Staii hidrometrice
4.2
4.
3
Alte tipuri de staii necesare
4.3
4.
4
Instrumentar recomandat
4.4
4.
5
Prelucrarea observaiilor
4.5
4.
6
Norme de exploatare
4.6
4.
7
Posibiliti pentru transmiterea datelor
4.7

CARACTERIZARE
HIDROMETEOROLOGICA
SI
PEDOLOGICA
A
BAZINULUI HIDROGRAFIC
5.
1
Relieful i situaia fiziografic
5.1
5.
2
Clima
5.2
5.
3
Metode
5.3
5.3.1 Lucrri telmice pe teren
5.3.2 Analize de laborator
5.
4
Clasificarea terenurilor
5.4
5.4.1 Proprieti ale solului n relaie cu apa
5.4.1.1
Structura i textura solului
5.4.1.2
Panta
5.4.1.3
Starea de erodare a solului
5.4.1.4
Microrelieful
5.4.1.5
Permeabilitatea i infiltraia
5.4.1.6
Fertilitatea
5.4.1.7
Srurile existente n sol
5.4.1.8
Productivitatea natural
5.4.2 Descrierea unitii tip
5.4.2.1
Tipurile de soluri existente
5.4.2.2
Structura unitii
5.4.2.3
Concepia general de amenajare
5.
5
Apa pentru amenajare
5.5
5.5.1 Calitatea apei
5.5.2 Studiul consumurilor dfe ap i posibilitile de aprovizionare

STUDIUL ECONOMIC
6.
1
Plan general
6.1
6.
2
Piesurse utilizabile
6.2
6.
3
Cereri
6.3
6.
4
Cercetri
6.4
6.
5
Structura economic a zonei
6.5
6.
6
Studiul costurilor i al beneficiilor
6.6
3

6.
7
6.7
6.
8
6.8
7

Analiz de preuri
Concluzii

CONCLUZII
7.
1
Plan general
7.1
7.
2
Studiul soluiilor posibile
7.2
7.
3
Alegerea soluiei optime
7.3

Sunt fundamentale n orice tip de studiu i absolut necesare n studiul de

sistematizare integral a unui bazin hidrografic inventarierea, analiza i
sintetizarea caracteristicelor zonei studiate i, n mod deosebit, cele care se
refer la elementele de urbanistic, de demografie i economice,deoarece
legtura acestor caracteristici cu principala cerin - gestionarea resurselor de
apa - este esenial pentru o planificare adecvat. Pe de alt parte, din studiul
acestor caracteristici generale rezult ordinul de mrime al posibilitilor
viitoarelor dezvoltri n funcie de dimensiunea resurselor utilizabile i de
posibilitile economice i sociale ale zonei.
Pentru studiul resurselor de apa o prim condiie o reprezint
inventarierea datelor hidrologice att n ceea ce privete datele de baz ct i
datele diverilor parametri hidrologici, unii dintre acetia (ca de exemplu
precipitaiile, scurgerea de suprafa, apele subterane i elementele geologice ale
terenului) fiind divizai n elemente specifice necesare pentru realizarea studiului
general.
In final pornind de la documentaia de baz, se vor obine o serie de date
fizice pentru fiecare zon din studiu,care va completa tabloul cunotinelor
privind caracteristicele bazinului hidrografic studiat i care se vor utiliza ca indici
generali pentru studiile de corelaii hidrologice cu alte bazine, dac acest lucru va
fi necesar.
In cadrul analizelor, corelrilor, coreciilor i interpolrilor de date se
utilizeaz o serie de metode statistice aplicate la hidrologie ca de exemplu,
graficele de duble acumulri, corelaii analitice i grafice, corelaii de diveri
parametri din bazine hidrografice similare etc., ale cror calcule se realizeaz cu
ajutorul calculatorului, pe baza unor programe ce permit acest lucru (MsOffice
Excel).
Odat definite seriile de baz referitoare la apele de suprafa i cele
subterane,se cere utilizarea comun a acestor doua resurse, considerndu-le o
singur unitate. Calculnd resursele totale hidrologice (superficiale i subterane)
i ncercnd s se construiasc i s se utilizeze un concept unitar garantat de
exploatare pentru orice tip de regularizare este indicat s-l studiem din punct de
vedere statistic i pentru aceasta trebue s recurgem la simularea unui model
hidrologic, folosind o serie artificial suficient de extins de ani hidrologici
simulai i considerai ca variabil aleatoare independenta.
Pornind de la aceasta serie, a crei veridicitate se stabilete prin teste
statistice, se studiaz regularizarea scurgerii n diverse ipoteze, stabilindu-se n
primul rnd regularizarea anual i multianual pentru debite constante i
variabile, cu scopul final de a fixa ordinele de mrime ce pot fi luate n
considerare n studiul complex al sistemului - optimizarea debitelor regulate i
normele de exploatare ale sistemului se determin dup aceea cu ajutorul unor
modele matematice.
Prezint o importan economic deosebit cunoaterea anticipat a
nivelelor atinse de apele de viitur n timpul de concentrare i debitele maxime
ntlnite n aceeai perioad. Aceste probleme de o importan covritoare din
punct de vedere tehnic se pot rezuma la dou elemente principale:
estimarea debitelor de viitur nregistrate n trecut, pe o perioad de timp
4

reprezentativ;
estimarea viiturilor ce se pot nregistra n viitor.
Datorita lipsei generale de date ct i datorit dificultilor existente n
corelarea tuturor variabilelor care concur la viitur se utilizeaz diferite metode
directe, statistice, empirice i hidrometrice cu intenia de a obine maximum de
informaii i nite rezultate cu cea mai nalt garanie posibil, folosind n acest
scop coeficieni de siguran ridicai dar nu excesivi, pentru determinarea
debitelor de viitur teoretice i dac este posibil,relaia dintre acestea i debitul
de viitur real care depinde de coeficientul de siguran adoptat, precum i de
scurgerea natural i teoretic ce se produce.

Hidrologie
LUCRAREA NR. 6
CALCULUL SUPRAFETEI UNUI BAZIN HIDROGRAFIC
La msurarea suprafeelor de pe planuri i hri prin procedeul planimetrrii se
utilizeaz un instrument numit planimetrul polar. Acesta este compus din:

Fig. 1 Componenta unui planimetru

un bra de lungime fix prevzut la un capt cu o greutate (pol) care cu ajutorul unui ac
se poate fixa pe planeta; la cellalt capt are o articulaie (racord).
un bra de lungime variabil care are pe el un dispozitiv culisant (crucior) de nregistrare
a suprafeelor, prevzut cu un orificiu de racordare cu braul polar. De asemenea, braul
trasor are la captul opus al cruciorului un dispozitiv de urmrire al conturului
suprafeelor (un ac sau stilet, sau la unele mai moderne o lup cu un cercule gravat).
Braul trasor este gradat.
cruciorul sau dispozitivul de nregistrare al suprafeelor este format dintr-un sistem de
pinioane n micare dintre care intereseaz n timpul lucrului:
contorul gravat de la 0 la 10 care are un index n stnga cruia se citete prima cifr.
ruleta care de asemenea este numerotat de la 0 la 10 avnd i cte 10 subdiviziuni
pentru fiecare numr. Pe rulet se citete a doua i a treia cifr i anume: a doua cifr
este dat de diviziunea nscris pe rulet sub 0 al vernierului iar a treia cifr este
reprezentat de numrul de subdiviziuni de la cifra nscris pe rulet pn la 0 al
vernierului.
Vernierul este o pies fix a cruciorului divizat de la 0-10 i lipit de rulet care este n
micare. Pe vernier se citete a patra cifr care reprezint diviziunea de pe vernier ce se
prelungete exact cu una de pe rulet (ca la ubler).
Fiecare citire la planimetrie se compune din patru cifre.

Fig. 2.Dispozitivul de citire al planimetrului polar

contorul T este cuplat cu ruleta prin intermadiul unui urub far sfrit;
ruleta R a crei perimetru este divizat n 100 pri egale, numerotate din 10 n 10;
vernier V are 10 diviziuni, pentru citirea exact a gradaiilor de pe rulet.

Citirea la planimetru este compus din patru cifre:

prima cifr se citete pe contor n stnga dintelui;

a doua cifr se citete pe rulet pn la diviziunea "0" de pe vernier, numrul ntreg;
a treia se citete pe tot pe rulet pn la diviziunea "0" de pe vernier, numrul de
diviziuni;
a patra cifr se citete pe vernier, la diviziunile care sunt n prelungire (ca la ubler).

Pentru msurarea suprafeelor cu ajutorul planimetrului polar se folosesc dou metode

i anume:
- o metod n care se msoar cu polul n exteriorul suprafeei i n care suprafaa este
dat de relaia : S = ks x n n care S suprafaa de planimetrat, ks constanta de scar a
planului, n numr generator rezultat din diferena citirii terminale c2 minus citirea iniial c1
- o metod msoar suprafaa cu polul n interiorul suprafeei dup relaia:
S = ks x n+k. n care k este o constant adiional sau constant de fabricaie a
planimetrului. Datorit folosinei n timp a planimetrului deci a uzurii sistemului de
nregistrare, aceast a doua constant k devine o surs de apariie a erorilor n msurarea
suprafeelor. Deci pentru a reduce posibilitatea apariiei erorilor se recomand folosirea primei
metode, cea cu polul n exteriorul suprafeei.
Modul de lucru cu planimetrul polar, metoda cu polul n exteriorul suprafeei
Se aeaz braul trasor al planimetrului cu dispozitivul de urmrire al conturului
aproximativ n centru suprafeei de msurat astfel nct braul trasor s formeze cu braul
polar (aezat n exteriorul suprafeei) un unghi drept.
Se fixeaz polul pe planet, se duce dispozitivul de urmrire ntr-un punct de pe
conturul suprafeei i se face prima citire c1 = 3548. Se urmrete conturul suprafeei pn
ajungem n punctul de plecare unde se face citirea final c2 = 7314. n acest caz n = c2 - c1 =
3766. Pentru stabilirea constantei de scar ks se ia o suprafa elementar (un ptrat, un
cerc) pe care o cunoatem, de exemplu un ptrat cu latura de 4 cm deci s = 16 cm2.
Planimetrm aceast suprafa i vom avea c1 = 5163, c2 = 5325, deci n = c2 - c1 = 0162
ks = s/n = 16 cm2/162.
Avnd scara planului 1:25000 putem calcula ks direct n ha, ntruct suprafeele se
msoar ( de regula) n ha.
Dac 1 cm plan .25 000 cm teren
1 cm2(25 000)2 cm2 = 6,25 ha
ks = 16x6,25 /162 = 0,61 ha
de unde
S = 0,61 x 3766 = 2297, 26 ha
n cazul n care constanta ks are mai mult de trei zecimale i dorim s lucrm cu un ks
de o valoare mai rotund, printr-o regul de trei simpl putem calcula lungimea braului
trasor astfel:
ks = 0,69 l
ks = 0,70 x
x = .....
Calculnd pe x vom ti cu cte diviziuni trebuie mutat cruciorul pe rigleta braului
trasor pentru a putea lucra cu ks = 0,70.

Tem
S se determine suprafaa bazinului hidrografic al rului ______________ prin metoda
planimetrrii.

Hidrologie
LUCRAREA NR. 7
INSTRUMENTE SI APARATE PENTRU MASURAREA I NREGISTRAREA
NIVELULUI APEI
Nivelul apei dintr-un lac, balta, bazin piscicol sau rau reprezinta pozitia
planului oglinzii apei raportat la un alt plan referinta ales arbitrar sau la nivelul
"0" al Marii Negre.
Mira hidrometrica (Fig. 1.) instalatia hidrometrica cea mai des folosita
la masurarea nivelurilor apei. Este alcatuita
din placile de mira , niste platbande
metalice lungi de 50 cm, prevazute cu
gradatii din doi in doi cm, fiecare grupate
pe cate un decimetru, in forma de E si
vopsite in negru. Aceste placi de mira,
grupate in numar mai mare in functie de
adancimea bazinului respectiv, se prind pe
un dulap de lemn cu sectiunea 10 x 4 cm
servind ca suport platbandelor, in totalitate
formand mira hidrometrica.
Fig. 1. Mira hidrometrica
Mira se amplaseaza in pozitie verticala si masurarea nivelului apei se face
in dreptul liniei de intersectie a planului oglinzii apei cu planul vertical al mirei
hidrometrice.
La apele curgatoare, datorita marii varietati, mirele hidrometrice se
amplaseaza diferentiat, in functie de conditiile existente la fiecare statie.
In zona de munte, unde raurile sau paraiele prezinta scurgeri ale apei cu
viteze foarte mari, uneori cu busteni , mira hidrometrica se instaleaza adapostit,
pe casoaie (fig. 2) sau pe stanci daca exista natural pe traseul raului ziduri de
caramida (fig. 3) sau beton special construite, pe pilonii pudurilor.

Fig. 2. Mira hidrometrica

adapostita pe casoaie

Fig. 3 Mira hidrometrica

amplasata pe un zid de caramida

La ape curgatoare cu maluri joase, mirele se pot plasa in gropi special

sapate in mal (fig. 4.), care protejeaza mira si linisteste apa.
La raurile cu latime mare si cu maluri cu panta foarte lina, ale caror variatii
de nivel se realizeaza in plan orizontal pe distante mari, se folosesc mire
hidrometrice plasate pe piloti in scara fara placa (fig. 5.), cu placa (fig. 6.) sau
aceleasi tipuri de mire dar plasate pe trepte de niveluri (fig. 7.).

Fig. 4. Mira hidrometrica

plasata intr-o groapa de mal

Fig. 5. Mira hidrometrica in

scara, fara placa

Functie de situatia existenta pe teren si a masuratorilor ce urmeaza a fi

efectuate, diferenta de nivel intre capetele pilotilor se stabileste intre 0,20 1,00
m. Pilotii se numeroteaza incepand de la mal spre mijlocul apei. Se intocmeste
un grafic in care se inscrie numarul pilotului, cota reperului, cota fiecarui pilot
precum si distanta de la fiecare pilot la reper.
La pilotii fara placa, masuratoarea se executa la primul pilot acoperit cu
apa, cu ajutorul unei rigle gradata in cm., plasata in pozitie verticala pe capul
pilotului, masurandu-se inaltimea apei deasupra pilotului. Cunoscand nivelul
capului pilotului se poate calcula nivelul apei.
La pilotii cu placa, masuratoarea se face pe rigla pilotului incomplet
acoperit de apa.

Fig. 6. Mira pe piloti in scara,

prevazuti cu placa gradata

Fig. 7. Mira pe piloti in scara la nivele

cunoscute

Alt sistem de masurare al nivelului apei este cel ce foloseste un flotor a

carui pozitie variaza concomitent cu variatia nivelului apei si un fir inextensibil
legat de flotor care transmite aceste variatii prin intermediul unor angrenaje si
contragreutati la o masa pe care ste plasata o rigla care masoara nivelul (fig.
11). Pentru a impiedica deplasarea flotorului pe orizontala, sub actiunea
vantului, acestea se protejeaza cu un tub.

Fig. 8. Mira hidrometrica cu flotor

Fig. 9 Mira hidrometrica cu
L
linistitor pentru valuri
a mirele
hidrometrice de tip clasic un caz particular il reprezinta citirea nivelului la mira in
perioada existentei valurilor, care impiedica citirea valorii exacte. In aceste
saituatii se vor realiza 2 citiri alternative : una la nivelul maxim si una la nivelul
minim, inscriindu-se media valorilor citite.
In locurile unde se formeaza in mod curent valuri, in jurul mirei se vor
amplasa ca in fig. 9., linistitoare de valuri.
In zonele de mal, unde panta este lina si constructia acestuia permite, se
pot amplasa mire inclinate, constructia fiind simpla din zidarie sau beton,
compusa dintr-un plan inclinat neted, pe care se prinde mira hidrometrica, alaturi
de ea construindu-se si niste scari ptr. accesul facil al observatorului (fig. 10).
Gradatiile pe mira inclinata sunt mai mari de 2 cm, fiecare dimensiune stabilinduse in functie de unghiul de inclinare al mirei fata de verticala (30o , 45 o).
In functie de panta malului se pot amplasa mire inclinate cu o singura
panta, cu doua (fig. 11), sau cu mai multe.

Fig. 10. Mira hidrometrica inclinata Fig. 11. Mira inclinata, cu doua pante
Pentru a cunoaste exact valorile de maxim si mini in permanenta, s-au
conceput mire de o constructie speciala : mire cu zimti sau cutia Blizniac.
Mirele cu zimti (fig. 12) sunt prevazute cu flotori la care sunt asezate 2
cleme asezate diferit dupa tipul de nivel pe care urmeaza sa-l masoare :max. si
min.
Cutia Blizniac (fig. 13) e o constructie din lemn paralelipipedica, acoperita,
cu pereti interiori vopsiti in negru. Pe unul din peretii interiori se plaseaza o rigla
gradate in cm, in poz. verticala si cu gradatia 0, la nivelul inf. al cutiei. Peretii
cutiei au mai multe gauri care permit patrunderea apei in interior. Peretii interiori

se dau cu praf de creta si apoi se aseaza pe capul unui pilon cu mira. La

cresterea apei in rau apa patrunde in cutie , spala praful de creta pana la nivelul
maxim atins de apa, nivel ce se calculeaza functie de cota capului pilotului, la
care se adauga citirea de pe rigla interioara.

Fig. 12. Mire cu zimti:

a. de maxim; b. de minim

Fig. 13. Cutia Blizniac

Limnigrafele instalatii speciale, cu grad inalt de complexitate folosite

pentru cunoasterea variatiei permanente a nivelurilor. Ele inregisreaza automat
variatia nivelului apei 24 ore pana la 7 zile, functie de reglaj.
Limnigraful poate fi amplasat intr-o cabina pe mal (fig. 14) sau pe piloti in
interiorul unitatii (fig. 15).

Fig. 14. Limnigraf instalat pe

mal

Fig. 15. Limnigraf instalat in

interior

El este compus dintr-un tambur pe care sta limnigrama si un sistem de

orologerie, legat de un flotor, ce pluteste pe apa si se misca pe verticala functie
de oscilatiile nivelului de apa.
In statiile hidrometrice se folosesc limnigrafe cu tambur vertical si
orizontal (fig. 16 a,b). Aparatul propriu-zis este alcatuit
dintr-un flotor
permanent care pluteste la suprafata apei si care se afla in balans permanent
printr-o contragreutate

Fig. 6. Limnigraf
a. cu tambur vertical; b. cu tambur orizontal
1. flotor; 2. scripete; 3. contragreutati; 4. tije; 5. tambur; 6. ceasornic

Hidrologie
LUCRAREA NR. 8
INSTRUMENTE I APARATE PENTRU MSURAREA ADNCIMII APEI
APLICAIE - MSURAREA ADNCIMII APEI CU SONDA ULTRASON.

Pentru masurarea adancimii apei se folosesc mai multe tipuri de instrumente:

1. Prajina - reprezinta o prajina sau ghionder de lemn cu diam. de 4-6 cm, gradata in
metri si decimetri, cu care se pot masura adancimi de pana la 4- 5 m.
2. Sonda de mana (Fig. 1.) - instr. folosit pentru masurarea adancimilor apei mai
mari de 5 m pana la limita de 50 m. Ea este formata dintr-un cablu metalic si un lest
de plumb sau fonta, cu greutatea intre 0,5- 10kg, in functie de adancimea ce
urmeaza a fi masurata. Lestul este prevazut cu un inel de care se prinde cablul sau
metalic de otel sau franghia de canepa pe care se marcheaza decimetri si metrii
gradati cu culori distincte, pentru a se citi cu usurinta adancimea.

Fig. 1. Tipuri de sonda de mana

Fig. 2. Sonda mecanica

3. Sondele mecanice (Fig. 2.), se folosesc pentru masurarea adancimilor in lacuri

adancimi cuprinse intre 50 - 500 m. Ea este alcatuita dintr-un lest de plubm sau fonta
de 10 - 100 kg legata cu un cablu de otel cu diam. de 4-8 mm. Lestul este prevazut
cu un inel de care se prinde cablul care are lung. de pana la 550 m. Cablul se
infasoara pe un tambur actionat manual sau mecanic.Cunoscand dimensiunile
tamburului si lungimea de cablu filat la fiecare
rotire, un ac indicator legat de tambur va
numerota numarul de rotiri efectuate cand
tamburul este filat. In momentul atingerii
fundului, cand greutatea nu mai trage cablul,
un dispozitiv de franare automat opreste
rotirea tamburului. Citind numarul de rotiri ale
tamburului si multiplicand cu lungimea cablului
filat la fiecare rotire se poate calcula
adancimea apei masurata la locul sondarii.
4. Sondele ultrason (sonare)- aparate
performante care pot inregistra in mod
continuu adancimile masurate. Principiul Fig. 3. Principiul de lucru al sondelor ultrason
de functionare (Fig. 3.) consta in emiterea
unor sunete prin intermediul unui emitator (E), sunet care strabate drumul prin apa cu
o viteza constanta si in linie dreapta, pana atinge un obstacol sau fundul lacului,
raului. Sunetul reflectat se intoarce cu aceeasi viteza si este interceptat de receptorul
1

(R). Cunoscand viteza de deplasare a sunetului prin apa si timpul scurs de la emisie
pana la receptie, precum si distanta dintre emitator si receptor (care se poate neglija
in raport cu adancimile mari masurate), se poate calcula adancimea apei (H) dupa
formula: H = 1/2*vs*t
Mod de lucru (in cazul unor rauri cu latimea foarte mare)
se fixeaza profilul transversal in care se vor face masuratorile batimetrice;
se executa un aliniament perpendicular pe cursul apei prin plantarea unor balize
vizibile de la un capat la altul;
se pozitioneaza un anume numar de verticale de sondaj, functie de configuratia
albiei si de latimea lui;
se stabilesc pozitiile in plan a verticalelor de sondaj, in raport cu reperul de control
instalat pe mal, in profilul transversal, de la care se masoara abscisele;
cu o salupa ce inainteaza cu o viteza constanta se pleaca dintr-un mal spre
celalalt, respectand aliniamentul ales;
la un inteval egal de timp, ales de noi, citim in aparat valorile adancimilor afisate
pe ecranul sondei ultrason(daca nu putem stabili verticale pe aliniamentul ales);
se materializeaza profilul transversal cu ajutorul datelor culese si prelucrate in
laborator (program MS Excel) pe hartie milimetrica, la scara, inscriind distantele
de la reper, cotele absolute calculate (raportam la mira hidrometrica din
apropiere), ale fundului albiei;
daca pe un sector de rau se traseaza mai multe profile transversale atunci cu
datele prelucrate din aceste masuratori se poate ajunge la trasarea unui profil
longitudinal al raului
Aplicaie
Se vor trasa profile transversale ale Dunrii pe sectorul km............... prin
msurarea adncimilor pe aliniamente impuse in funcie de conformaia albiei, de
limea rului (cu ajutorul a 2 repere naturale, distincte de pe malurile opuse).

Hidrologie
LABORATOR NR. 9
INSTRUMENTE I APARATE PENTRU MSURAREA VITEZEI DE CURGERE A APEI
APLICAIE - MSURAREA VITEZEI DE CURGERE A APEI CU MORICA
HIDROMETRIC
Pentru msurarea vitezei de curgere a apei se folosesc mai multe tipuri de instrumente
i aparate:
flotorii;
morica hidrometric;
tuburi piezometrice;
tahimetre-batimetre;
dinamometre.
Flotorii sunt instrumente confecionate din materiale cu o greutate specific mic, de
form sferic i care au proprietatea de a se deplasa odat cu curentul apei. Sunt cele
mai simple mijloace de msurare a vitezei de deplasare a apei.
Mod de lucru
se stabilete un sector de ru rectiliniu, cu lungime cunoscut L;
se lanseaz flotorul, se cronometreaz timpul t (secunde) n care flotorul
parcurge aceast distan;
raportnd lungimea L la timpul de parcurgere t, obinem viteza de deplasare ,v.
Tuburile piezometrice (Pitt) sunt tuburi de sticl deschis la ambele capete, ndoite
n unghi drept la unul din capete. Ele permit msurarea vitezei curentului pe baza
legturii ce exist ntre viteza de deplasare a apei i nlimea cinetic a coloanei de
ap ce se ridic n tub.
Mod de lucru
tubul se introduce n ap cu tubul orizontal mpotriva curentului, apa ptrund n
interior;
n funcie de mrimea vitezei curentului, apa se va ridica n tub mai mult sau
mai puin fa de nivelul rului;

v2
;
denivelarea h reprezint valoarea nlimii cinetice i are valoarea h =
2g
n practic, se adopt o formul de calcul pentru valoarea real a vitezei ce ine
cont de curba de tarare a tubului Pitt:

v = 4,43 k h
Tahimetrul batometru reprezint un aparat ce i bazeaz funcionarea pe
urmtorul principiu: aparatul gol se introduce n ap, se cronometreaz timpul de
umplere i, la ridicarea aparatului la suprafa, msurnd numrul de litri de ap ce au
ptruns n batometru i raportndu-l la numrul de secunde cronometrate obinem
viteza exprimat n litri/secund.
Dinamometrele sunt instrumente care permit msurarea vitezelor folosind principiul
aciunii dinamice a curentului apei. pe baza msurrii mrimii aciunii dinamice a apei
n ru se poate calcula viteza de deplasare.
Morica hidrometric este un aparat care are la baz principiul transformrii micrii
de translaie a curentului apei ntr-o micare de rotaie a moritii.
Morica prezint 3 pri distincte:
rotorul cu palete;
corpul;
1

 ampenajul.
La aceste organe principale mai exist o serie de accesorii ce se gsesc alturi de
aparat n cutia de prezentare:
vrtejul moritii;
sistemul de semnalizare acustic i electric;
cronometru;
cutie din lemn;
trusa de scule etc.
In fig. 1 este prezentat detaliile moritii hidrometrice cu toate prile componente:
1 paletele rotorului;
2 roti dinat cu 20 de dini;
3 urub fr sfrit;
4, 5 tift de contact;
6 arc de contact;
7 protecia mecanismului de contact;
8- conductor electric;
9- borna electrica;
10 banan de priz;
11 rulmeni (2);
12, 13 mufe de distanare (interioar
i exterioar);
14 piuli de capt;

15 cilindru din corpul rotorului;

16 axul rotorului;
17 muf de fixare a cilindrului n
cavitatea elicei;
18 urub de fixare;
20 dispozitiv sub form de brar al
corpului moritii;
21 uruburi de fixare a dispozitivului
20;
22 proeminen de fixare a cozii
moritii;
23 urub de fixare a cozii moritii;
24 axul cozii (ampenaj de direcie);

Pornind de la relaia dintre viteza de rotaie a paletelor moritii i viteza liniar de

deplasare a apei se poate calcula viteza de scurgere a apei rurilor. Se msoar
numrul de rotaii efectuat de paletele rotorului n unitatea de timp cu ajutorul camerei
de contacte i a semnalelor sonore sau de iluminat. Mai exact n camera de contacte
exist rotia dinat care la 20 de rotaii ale paletei (corelat cu cei 20 de dini ai rotiei)
determin nchiderea unui circuit electric prin atingerea tiftului de contact a arcului
legat de born, moment n care se declaneaz un semnal acustic i se aprinde becul.
Deci la fiecar20 de nvrtituri ale paletei se aude i se vede un semnal.
Pentru msurare, morica hidrometric se etaloneaz pentru a se cunoate relaia v =
f(n), exprimat sub forma unei constante de etalonare.
Turaia n a moritii se obine cu relaia n =

N
t

(rotatii / sec unda), iar

N = (S 1) K , n

care:
S numrul de semnale nregistrate la aparat, de la primul semnal cnd se
declaneaz cronometrul i pn la ultimul cnd nregistrarea timpului se ntrerupe;
k numrul de rotaii ale paletei rotorului (20);
Cu valoarea n obinut se intr n graficul de tarare al moritii (fig. 2) i se extrage
viteza liniar a curentului sau se poate intra n tabelul ce red dependena dintre
numrul de rotaii i viteza curentului ce a stat la baza etalonrii (tarrii) moritii cu
care lucrm (tabel 1)
Mod de lucru
se monteaz morica si se verific starea de funcionare;
se lanseaz morica la ap, pe vertical, pn n punctul stabilit pentru
executarea msurtorii;
2

se menine morica 60-12secunde n regim de lucru pentru uniformizarea

micrii;
dup ce s-a apreciat c morica a intrat n regim normal de lucru, la primul
semnal optic sau acustic se declaneaz cronometrul, n prim faz executnduse o verificare a moritii.

Aplicaie
Se vor determina vitezele instantanee de suprafa n 5 verticale de staie din
seciunea transversal a Dunrii (km 160) n care se realizeaz profilul transversal prin
msurtori batimerice.

Fig. 1 Morisca hidrometrica

Fig. 2 Modelul graficului de tarare al moristii hidrometrice

Tabelul 1. Dependenta dintre numarul de rotatii al moristii si viteza curentului (model)

Hidrologie
LUCRAREA NR. 10
MSURTORI BATIMETRICE PE RURI CU SONDA ULTRASON
TABEL CU STUDENTII ANULUI _________
Specializarea ______________________
Prezenti la desfasurarea lucrarilor de laborator la disciplina HIDROLOGIE, pe
nava EGRETA, data ________________
Obiectivul deplasarii:
realizarea de masuratori batimetrice la Mm ______________ in vederea
trasarii profilelor transversale pe un sector de Dunare in studiu.
aplicatii privind determinarea vitezei curentului apei cu morica
hdrometric in verticalele de sondaj
Nr. crt

Numele si prenumele

Act identitate
(carte identitate sau
carnet student)

Semnatura

1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.
18.
19.
20.
21.
22.
23.
24.
25.
Cadrul didactic indrumator
Conf. dr. ing. GRECU Iulia______________________
Cadrul didactic-auxiliar indrumator
tehn. ALEXE Nicolae______________________________
1

Universitatea Dunarea de Jos din Galati

Catedra de Acvacultura, tiina Mediului si Cadastru
PROCES VERBAL
de instructaj i protectie a muncii pentru studentii specializarii
____________________________________________
in vederea participarii la lucrarile aplicative de Hidrologie pe Dunare,
nava Egreta
Data: ______________________________
Nr.
crt.

Nume si prenume

Act identitate
(carte identitate sau
carnet student)

Semnatura

1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.
18.
19.
20.
21.
22.
23.
24.
25.

Cadrul didactic indrumator

Conf.dr. ing. GRECU Iulia______________________
Cadrul didactic-auxiliar indrumator
tehn. ALEXE Nicolae______________________________

Hidrologie
LUCRAREA NR. 11
NTOCMIREA PROFILULUI TRANSVERSAL
Aplicatie:
Sa se traseze profilul transversal pentru sectorul de Dunre, folosind
programul MsOffice Excel (sau pe hrtie milimetric), n urma msurtorilor efectuate
pe teren.
Exemplu:

profil 6 - Mm 75,6 / gr. 7213

0,00

adancime (m)

5,00

10,00

15,00

20,00

25,00

30,00

750

720

690

660

630

600

570

540

510

480

450

420

390

360

330

300

270

240

210

180

150

120

90

60

30

distanta mal stang (m)

adancime (m)
0,00

5,00

10,00

15,00

20,00

25,00

30,00

750

720

690

660

630

600

570

540

510

480

450

420

390

360

330

300

270

240

210

180

150

120

90

60

30

profil 6 - Mm 75,6 / gr. 7213

distanta mal stang (m)

adancime (m)
0,00

5,00

10,00

15,00

20,00

25,00

30,00

750

720

690

660

630

600

570

540

510

480

450

420

390

360

330

300

270

240

210

180

150

120

90

60

30

profil 8 - Mm 76,2 / gr. 7213

distanta mal stang (m)

adancime (m)
0,00

5,00

10,00

15,00

20,00

25,00

30,00

750

720

690

660

630

600

570

540

510

480

450

420

390

360

330

300

270

240

210

180

150

120

90

60

30

profil 7 - Mm 76,7 / gr. 7213

distanta mal stang (m)

adancime (m)
0,00

5,00

10,00

15,00

20,00

25,00

30,00

750

720

690

660

630

600

570

540

510

480

450

420

390

360

330

300

270

240

210

180

150

120

90

60

30

profil 5 - Mm 76,0 / gr. 7213

distanta mal stang (m)

adancime (m)
0,00

5,00

10,00

15,00

20,00

25,00

30,00

750

720

690

660

630

600

570

540

510

480

450

420

390

360

330

300

270

240

210

180

150

120

90

60

30

profil 4 - Mm 78,1 / gr. 7213

distanta mal stang (m)

adancime (m)
0,00

5,00

10,00

15,00

20,00

25,00

30,00

750

720

690

660

630

600

570

540

510

480

450

420

390

360

330

300

270

240

210

180

150

120

90

60

30

profil 3 - Mm 78,5 / gr. 7213

distanta mal stang (m)

adancime (m)
0,00

5,00

10,00

15,00

20,00

25,00

30,00

750

720

690

660

630

600

570

540

510

480

450

420

390

360

330

300

270

240

210

180

150

120

90

60

30

profil 2 - Mm 78,7 / gr.7213

distanta mal stang (m)

adancime (m)
0,00

5,00

10,00

15,00

20,00

25,00

30,00

750

720

690

660

630

600

570

540

510

480

450

420

390

360

330

300

270

240

210

180

150

120

90

60

30

profil 1 - mm 79,1 / gr.7213

distanta mal stang (m)

Masuratori batimetrice pe Dunare - grupa 7213 / 16.04.2007

Profil 1 - Mm 78
dist. MS picioare metri

Profil 2 - Mm 78.7
NMM

dist. MS picioare metri

NA = 325 cm (mira Galati)

Profil 3 - Mm 78.5
NMM

dist. MS picioare metri

Profil 4 - Mm 78.1
NMM

dist. MS picioare metri

Profil 5 - Mm 76.0
NMM

dist. MS picioare metri

NMM

0,00

-0,61

0,00

-0,61

0,00

-0,61

0,00

-0,61

0,00

18

14

4,27

3,66

20

12

3,66

3,05

24

10

3,05

2,44

25

0,91

0,30

30

1,52

-0,61
0,91

36

30

9,14

8,53

40

50

15,24

14,63

48

20

6,10

5,49

50

33

10,06

9,45

60

2,44

1,83

54

68

20,73

20,12

60

70

21,34

20,73

72

82

24,99

24,38

75

70

21,34

20,73

90

35

10,67

10,06

72

86

26,21

25,60

80

84

25,60

24,99

96

89

27,13

26,52

100

74

22,56

21,95

120

39

11,89

11,28

90

91

27,74

27,13

100

81

24,69

24,08

120

85

25,91

25,30

125

73

22,25

21,64

150

42

12,80

12,19

108

90

27,43

26,82

120

78

23,77

23,16

144

81

24,69

24,08

150

72

21,95

21,34

180

41

12,50

11,89

126

83

25,30

24,69

140

75

22,86

22,25

168

71

21,64

21,03

175

73

22,25

21,64

210

42

12,80

12,19

144

74

22,56

21,95

160

70

21,34

20,73

192

68

20,73

20,12

200

73

22,25

21,64

240

43

13,11

12,50

10

162

74

22,56

21,95

10

180

65

19,81

19,20

10

216

61

18,59

17,98

10

225

66

20,12

19,51

10

270

45

13,72

13,11

11

180

64

19,51

18,90

11

200

56

17,07

16,46

11

240

56

17,07

16,46

11

250

62

18,90

18,29

11

300

44

13,41

12,80

12

198

60

18,29

17,68

12

220

51

15,54

14,93

12

264

50

15,24

14,63

12

275

60

18,29

17,68

12

330

45

13,72

13,11

13

216

49

14,94

14,33

13

240

45

13,72

13,11

13

288

42

12,80

12,19

13

300

55

16,76

16,15

13

360

44

13,41

12,80

14

234

44

13,41

12,80

14

260

33

10,06

9,45

14

312

35

10,67

10,06

14

325

49

14,94

14,33

14

390

43

13,11

12,50

15

252

38

11,58

10,97

15

280

26

7,92

7,31

15

336

25

7,62

7,01

15

350

42

12,80

12,19

15

420

45

13,72

13,11

16

270

33

10,06

9,45

16

300

17

5,18

4,57

16

360

19

5,79

5,18

16

375

36

10,97

10,36

16

450

48

14,63

14,02

17

288

28

8,53

7,92

17

320

17

5,18

4,57

17

384

14

4,27

3,66

17

400

28

8,53

7,92

17

480

51

15,54

14,93

18

306

23

7,01

6,40

18

340

14

4,27

3,66

18

408

2,74

2,13

18

425

20

6,10

5,49

18

510

48

14,63

14,02

19

324

16

4,88

4,27

19

360

10

3,05

2,44

19

432

1,52

0,91

19

450

11

3,35

2,74

19

540

49

14,94

14,33

20

342

14

4,27

3,66

20

380

2,44

1,83

20

456

0,61

0,00

20

475

1,83

1,22

20

570

46

14,02

13,41

21

360

15

4,57

3,96

21

400

1,52

0,91

21

480

0,00

-0,61

21

500

1,22

0,61

21

600

38

11,58

10,97

22

378

12

3,66

3,05

22

420

0,61

0,00

22

525

0,61

0,00

22

630

29

8,84

8,23

23

396

13

3,96

3,35

23

440

0,00

-0,61

23

550

0,00

-0,61

23

660

1,83

1,22

24

414

13

3,96

3,35

24

690

0,91

0,30

25

432

11

3,35

2,74

25

720

0,00

-0,61

26

450

10

3,05

2,44

27

468

2,13

1,52

28

486

1,52

0,91

29

504

0,61

0,00

30

522

0,00

-0,61

Profil 6 - Mm 75.6
dist. MS picioare metri

Profil 7 - Mm 76,7
NMM

dist. MS picioare metri

Profil 8 - Mm 76.2
NMM

dist. MS picioare metri

NMM

0,00

-0,61

0,00

-0,61

0,00

22

1,52

0,91

27

10

3,05

2,44

23

10

3,05

-0,61
2,44

44

11

3,35

2,74

54

30

9,14

8,53

46

28

8,53

7,92

66

25

7,62

7,01

81

52

15,85

15,24

69

44

13,41

12,80

88

32

9,75

9,14

108

54

16,46

15,85

92

46

14,02

13,41

110

32

9,75

9,14

135

56

17,07

16,46

115

48

14,63

14,02

132

34

10,36

9,75

162

57

17,37

16,76

138

48

14,63

14,02

154

36

10,97

10,36

189

57

17,37

16,76

161

48

14,63

14,02

176

36

10,97

10,36

216

58

17,68

17,07

184

47

14,33

13,72

10

198

37

11,28

10,67

10

243

58

17,68

17,07

10

207

47

14,33

13,72

11

220

37

11,28

10,67

11

270

60

18,29

17,68

11

230

47

14,33

13,72

12

242

38

11,58

10,97

12

297

54

16,46

15,85

12

253

49

14,94

14,33

13

264

37

11,28

10,67

13

324

53

16,15

15,54

13

276

50

15,24

14,63

14

286

39

11,89

11,28

14

351

52

15,85

15,24

14

299

51

15,54

14,93

15

308

38

11,58

10,97

15

378

49

14,94

14,33

15

322

51

15,54

14,93

16

330

38

11,58

10,97

16

405

44

13,41

12,80

16

345

46

14,02

13,41

17

352

40

12,19

11,58

17

432

39

11,89

11,28

17

368

47

14,33

13,72

18

374

39

11,89

11,28

18

459

34

10,36

9,75

18

391

47

14,33

13,72

19

396

37

11,28

10,67

19

486

28

8,53

7,92

19

414

48

14,63

14,02

20

418

38

11,58

10,97

20

513

21

6,40

5,79

20

437

45

13,72

13,11

21

440

39

11,89

11,28

21

540

11

3,35

2,74

21

460

41

12,50

11,89

22

462

42

12,80

12,19

22

567

1,52

0,91

22

483

40

12,19

11,58

23

484

46

14,02

13,41

23

594

0,61

0,00

23

506

36

10,97

10,36

24

506

50

15,24

14,63

24

621

0,00

-0,61

24

529

33

10,06

9,45

25

528

51

15,54

14,93

25

552

29

8,84

8,23

26

550

54

16,46

15,85

26

575

22

6,71

6,10

27

572

53

16,15

15,54

27

598

11

3,35

2,74

28

594

55

16,76

16,15

28

621

1,22

0,61

29

616

57

17,37

16,76

29

644

0,61

0,00

30

638

49

14,94

14,33

30

667

0,00

-0,61

31

660

30

9,14

8,53

32

682

15

4,57

3,96

33

704

1,83

1,22

34

726

0,91

0,30

35

748

0,00

-0,61

Masuratori batimetrice pe Dunare - grupa _____________ / 14.04.2007; NA = 320 cm (mira Galati)

Profil 1 - Mm 77
Nr. dist. MS picioare metri

Profil 2 - Mm 76.3
NMM

Nr. dist. MS picioare metri

Profil 3 - Mm 76.5
NMM

Nr. dist. MS picioare metri

Profil 5 - Mm 77.2
NMM

Nr. dist. MS picioare metri

Profil 6 - Mm 77.5
NMM

Nr. dist. MS picioare metri

NMM

0,0

-0,6

0,0

-0,6

0,0

-0,6

0,0

-0,6

0,0

30

1,8

1,3

25

14

4,3

3,7

27

31

9,4

8,9

27

1,8

1,3

20

10

3,0

-0,6
2,5

60

80

24,4

23,8

50

33

10,1

9,5

54

42

12,8

12,2

54

40

12,2

11,6

40

33

10,1

9,5

90

80

24,4

23,8

75

57

17,4

16,8

81

40

12,2

11,6

81

83

25,3

24,7

60

62

18,9

18,3

120

76

23,2

22,6

100

56

17,1

16,5

108

50

15,2

14,7

108

85

25,9

25,3

80

63

19,2

18,6

150

73

22,3

21,7

125

64

19,5

18,9

135

52

15,8

15,3

135

81

24,7

24,1

100

67

20,4

19,9

180

79

24,1

23,5

150

60

18,3

17,7

162

52

15,8

15,3

162

79

24,1

23,5

120

66

20,1

19,6

210

70

21,3

20,8

175

64

19,5

18,9

189

53

16,2

15,6

189

71

21,6

21,1

140

71

21,6

21,1

240

69

21,0

20,5

200

60

18,3

17,7

216

52

15,8

15,3

216

65

19,8

19,3

160

74

22,6

22,0

10

270

63

19,2

18,6

10

225

64

19,5

18,9

10

243

53

16,2

15,6

10

243

56

17,1

16,5

10

180

82

25,0

24,4

11

300

57

17,4

16,8

11

250

64

19,5

18,9

11

270

55

16,8

16,2

11

270

51

15,5

15,0

11

200

79

24,1

23,5

12

330

56

17,1

16,5

12

275

65

19,8

19,3

12

297

54

16,5

15,9

12

297

48

14,6

14,1

12

220

83

25,3

24,7

13

360

53

16,2

15,6

13

300

65

19,8

19,3

13

324

50

15,2

14,7

13

324

41

12,5

11,9

13

240

74

22,6

22,0

14

390

49

14,9

14,4

14

325

67

20,4

19,9

14

351

48

14,6

14,1

14

351

35

10,7

10,1

14

260

78

23,8

23,2

15

420

42

12,8

12,2

15

350

62

18,9

18,3

15

378

50

15,2

14,7

15

378

30

9,1

8,6

15

280

72

21,9

21,4

16

450

37

11,3

10,7

16

375

61

18,6

18,0

16

405

48

14,6

14,1

16

405

28

8,5

8,0

16

300

74

22,6

22,0

17

480

30

9,1

8,6

17

400

57

17,4

16,8

17

432

44

13,4

12,9

17

432

25

7,6

7,1

17

320

67

20,4

19,9

18

510

26

7,9

7,4

18

425

59

18,0

17,4

18

459

42

12,8

12,2

18

459

20

6,1

5,5

18

340

68

20,7

20,2

19

540

20

6,1

5,5

19

450

55

16,8

16,2

19

486

41

12,5

11,9

19

486

17

5,2

4,6

19

360

56

17,1

16,5

20

570

11

3,4

2,8

20

475

52

15,8

15,3

20

513

35

10,7

10,1

20

513

10

3,0

2,5

20

380

45

13,7

13,2

21

600

1,8

1,3

21

500

45

13,7

13,2

21

540

32

9,8

9,2

21

540

1,8

1,3

21

400

43

13,1

12,5

22

630

0,0

-0,6

22

525

41

12,5

11,9

22

567

26

7,9

7,4

22

567

0,9

0,4

22

420

37

11,3

10,7

23

550

35

10,7

10,1

23

594

20

6,1

5,5

23

594

0,0

-0,6

23

440

32

9,8

9,2

24

575

30

9,1

8,6

24

621

2,4

1,9

24

460

30

9,1

8,6

25

600

20

6,1

5,5

25

648

1,2

0,7

25

480

28

8,5

8,0

26

625

16

4,9

4,3

26

675

0,0

-0,6

26

500

25

7,6

7,1

27

650

2,4

1,9

27

520

22

6,7

6,1

28

675

0,9

0,4

28

540

18

5,5

4,9

29

700

0,0

-0,6

29

560

12

3,7

3,1

30

580

1,8

1,3

31

600

0,9

0,4

32

620

0,0

-0,6

adancime (m)
0,0

5,0

10,0

15,0

20,0

25,0

30,0

750

720

690

660

630

600

570

540

510

480

450

420

390

360

330

300

270

240

210

180

150

120

90

60

30

profil 6 - Mm 77,5 / gr. 7211

distanta mal stang (m)

adancime (m)
0,0

5,0

10,0

15,0

20,0

25,0

30,0

750

720

690

660

630

600

570

540

510

480

450

420

390

360

330

300

270

240

210

180

150

120

90

60

30

profil 5 - Mm 77,2 / gr. 7211

distanta mal stang (m)

adancime (m)
0,0

5,0

10,0

15,0

20,0

25,0

30,0

750

720

690

660

630

600

570

540

510

480

450

420

390

360

330

300

270

240

210

180

150

120

90

60

30

profil 3 - Mm 76,5 / gr. 7211

distanta mal stang (m)

adancime (m)
0,0

5,0

10,0

15,0

20,0

25,0

30,0

750

720

690

660

630

600

570

540

510

480

450

420

390

360

330

300

270

240

210

180

150

120

90

60

30

profil 2 - Mm 76,3 / gr. 7211

distanta mal stang (m)

adancime (m)
0,0

5,0

10,0

15,0

20,0

25,0

30,0

750

720

690

660

630

600

570

540

510

480

450

420

390

360

330

300

270

240

210

180

150

120

90

60

30

Profil 1 - mm 77 / gr. 7211

distanta mal stang (m)

Masuratori batimetrice pe Dunare - grupa _________ / 15.04.2007

Profil 1 - Mm 78
Nr. dist. MS picioare metri

Profil 2 - Mm 77.7
NMM

Nr. dist. MS picioare metri

Profil 3 - Mm 77.5
NMM

Nr. dist. MS picioare metri

NA = 322 cm (mira Galati)

Profil 4 - Mm 77.3

NMM

Nr. dist. MS picioare metri

Profil 5 - Mm 77.1
NMM

Nr. dist. MS picioare metri

NMM

0,00

-0,58

0,00

-0,58

0,00

-0,58

0,00

-0,58

0,00

30

2,13

1,55

22

2,13

1,55

27

0,91

0,33

22

10

3,05

2,47

24

1,52

-0,58
0,94

60

55

16,76

16,18

44

27

8,23

7,65

54

1,52

0,94

44

30

9,14

8,56

48

30

9,14

8,56

90

73

22,25

21,67

66

47

14,33

13,75

81

59

17,98

17,40

66

51

15,54

14,96

72

77

23,47

22,89

120

73

22,25

21,67

88

64

19,51

18,93

108

80

24,38

23,80

88

80

24,38

23,80

96

75

22,86

22,28

150

71

21,64

21,06

110

66

20,12

19,54

135

82

24,99

24,41

110

78

23,77

23,19

120

72

21,95

21,37

180

71

21,64

21,06

132

69

21,03

20,45

162

79

24,08

23,50

132

77

23,47

22,89

144

71

21,64

21,06

210

70

21,34

20,76

154

69

21,03

20,45

189

79

24,08

23,50

154

76

23,16

22,58

168

69

21,03

20,45

240

63

19,20

18,62

176

70

21,34

20,76

216

74

22,56

21,98

176

78

23,77

23,19

192

67

20,42

19,84

10

270

62

18,90

18,32

10

198

77

23,47

22,89

10

243

71

21,64

21,06

10

198

80

24,38

23,80

10

216

68

20,73

20,15

11

300

57

17,37

16,79

11

220

78

23,90

23,32

11

270

58

17,68

17,10

11

220

73

22,25

21,67

11

240

58

17,68

17,10

12

330

53

16,15

15,57

12

242

74

22,50

21,92

12

297

52

15,85

15,27

12

242

65

19,81

19,23

12

264

53

16,15

15,57

13

360

47

14,33

13,75

13

264

74

22,70

22,12

13

324

47

14,33

13,75

13

264

59

17,98

17,40

13

288

50

15,24

14,66

14

390

39

11,89

11,31

14

286

73

22,40

21,82

14

351

42

12,80

12,22

14

286

52

15,85

15,27

14

312

46

14,02

13,44

15

420

34

10,36

9,78

15

308

73

22,10

21,52

15

378

36

10,97

10,39

15

308

49

14,94

14,36

15

336

40

12,19

11,61

16

450

28

8,53

7,95

16

330

62

18,80

18,22

16

405

30

9,14

8,56

16

330

46

14,02

13,44

16

360

36

10,97

10,39

17

480

21

6,40

5,82

17

352

57

17,40

16,82

17

432

27

8,23

7,65

17

352

40

12,19

11,61

17

384

30

9,14

8,56

18

510

2,44

1,86

18

374

46

14,02

13,44

18

459

23

7,01

6,43

18

374

35

10,67

10,09

18

408

24

7,32

6,74

19

540

0,91

0,33

19

396

42

12,80

12,22

19

486

17

5,18

4,60

19

396

29

8,84

8,26

19

432

20

6,10

5,52

20

570

0,00

-0,58

20

418

37

11,28

10,70

20

513

10

3,05

2,47

20

418

25

7,62

7,04

20

456

14

4,27

3,69

21

440

31

9,45

8,87

21

540

1,83

1,25

21

440

22

6,71

6,13

21

480

2,13

1,55

22

462

29

8,84

8,26

22

567

0,91

0,33

22

462

20

6,10

5,52

22

504

1,52

0,94

23

484

27

8,23

7,65

23

594

0,00

-0,58

23

484

14

4,27

3,69

23

528

0,91

0,33

24

506

21

6,40

5,82

24

506

2,44

1,86

24

552

0,00

-0,58

25

528

18

5,49

4,91

25

528

1,22

0,64

26

550

12

3,66

3,08

26

550

0,61

0,03

27

572

1,52

0,94

27

572

0,00

-0,58

28

594

0,91

0,33

29

616

0,91

0,33

30

638

0,00

-0,58

Profil 6 - Mm 76.5
Nr. dist. MS picioare metri

Profil 7 - Mm 76
NMM

Nr. dist. MS picioare metri

Profil 8 - Mm 75.8
NMM

Nr. dist. MS picioare metri

NMM

0,00

-0,58

0,00

-0,58

0,00

20

1,52

0,94

27

0,91

0,33

20

0,91

-0,58
0,33

40

17

5,18

4,60

54

1,83

1,25

40

1,52

0,94

60

41

12,50

11,92

81

38

11,58

11,00

60

10

3,05

2,47

80

50

15,24

14,66

108

40

12,19

11,61

80

22

6,71

6,13

100

51

15,54

14,96

135

41

12,50

11,92

100

27

8,23

7,65

120

53

16,15

15,57

162

42

12,80

12,22

120

31

9,45

8,87

140

54

16,46

15,88

189

43

13,11

12,53

140

31

9,45

8,87

160

54

16,46

15,88

216

42

12,80

12,22

160

33

10,06

9,48

10

180

53

16,15

15,57

10

243

44

13,41

12,83

10

180

34

10,36

9,78

11

200

55

16,76

16,18

11

270

44

13,41

12,83

11

200

34

10,36

9,78

12

220

56

17,07

16,49

12

297

43

13,11

12,53

12

220

36

10,97

10,39

13

240

59

17,98

17,40

13

324

44

13,41

12,83

13

240

36

10,97

10,39

14

260

56

17,07

16,49

14

351

44

13,41

12,83

14

260

37

11,28

10,70

15

280

56

17,07

16,49

15

378

42

12,80

12,22

15

280

38

11,58

11,00

16

300

52

15,85

15,27

16

405

44

13,41

12,83

16

300

37

11,28

10,70

17

320

54

16,46

15,88

17

432

46

14,02

13,44

17

320

37

11,28

10,70

18

340

50

15,24

14,66

18

459

50

15,24

14,66

18

340

38

11,58

11,00

19

360

50

15,24

14,66

19

486

46

14,02

13,44

19

360

38

11,58

11,00

20

380

50

15,24

14,66

20

513

45

13,72

13,14

20

380

39

11,89

11,31

21

400

51

15,54

14,96

21

540

45

13,72

13,14

21

400

39

11,89

11,31

22

420

50

15,24

14,66

22

567

42

12,80

12,22

22

420

38

11,58

11,00

23

440

48

14,63

14,05

23

594

37

11,28

10,70

23

440

39

11,89

11,31

24

460

45

13,72

13,14

24

621

29

8,84

8,26

24

460

40

12,19

11,61

25

480

43

13,11

12,53

25

648

25

7,62

7,04

25

480

43

13,11

12,53

26

500

40

12,19

11,61

26

675

1,52

0,94

26

500

45

13,72

13,14

27

520

38

11,58

11,00

27

702

0,61

0,03

27

520

49

14,94

14,36

28

540

30

9,14

8,56

28

729

0,00

-0,58

28

540

53

16,15

15,57

29

560

29

8,84

8,26

29

560

50

15,24

14,66

30

580

22

6,71

6,13

30

580

49

14,94

14,36

31

600

13

3,96

3,38

31

600

52

15,85

15,27

32

620

2,74

2,16

32

620

52

15,85

15,27

33

640

1,52

0,94

33

640

43

13,11

12,53

34

660

0,91

0,33

34

660

35

10,67

10,09

35

680

0,00

-0,58

35

680

20

6,10

5,52

36

700

1,52

0,94

37

720

0,61

0,03

38

740

0,00

-0,58

adancime (m)
0,00

5,00

10,00

15,00

20,00

25,00

30,00

750

720

690

660

630

600

570

540

510

480

450

420

390

360

330

300

270

240

210

180

150

120

90

60

30

profil 8 - Mm 75,8
distanta mal stang (m)

adancime (m)
0,00

5,00

10,00

15,00

20,00

25,00

30,00

750

720

690

660

630

600

570

540

510

480

450

420

390

360

330

300

270

240

210

180

150

120

90

60

30

profil 7 - Mm 76 / gr. 7212

distanta mal stang (m)

adancime (m)
0,00

5,00

10,00

15,00

20,00

25,00

30,00

750

720

690

660

630

600

570

540

510

480

450

420

390

360

330

300

270

240

210

180

150

120

90

60

30

profil 6 - Mm 76,5 / gr. 7212

distanta mal stang (m)

adancime (m)
0,00

5,00

10,00

15,00

20,00

25,00

30,00

750

720

690

660

630

600

570

540

510

480

450

420

390

360

330

300

270

240

210

180

150

120

90

60

30

profil 5 - Mm 77,1 / gr. 7212

distanta mal stang (m)

adancime (m)
0,00

5,00

10,00

15,00

20,00

25,00

30,00

750

720

690

660

630

600

570

540

510

480

450

420

390

360

330

300

270

240

210

180

150

120

90

60

30

profil 4 - Mm 77,3 / gr. 7212

distanta mal stang (m)

adancime (m)
0,00

5,00

10,00

15,00

20,00

25,00

30,00

750

720

690

660

630

600

570

540

510

480

450

420

390

360

330

300

270

240

210

180

150

120

90

60

30

profil 3 - Mm 77,5 / gr. 7212

distanta mal stang (m)

adancime (m)
0,00

5,00

10,00

15,00

20,00

25,00

30,00

750

720

690

660

630

600

570

540

510

480

450

420

390

360

330

300

270

240

210

180

150

120

90

60

30

profil 2 - Mm 77,7 / gr. 7212

distanta mal stang (m)

adancime (m)
0,00

5,00

10,00

15,00

20,00

25,00

30,00

750

720

690

660

630

600

570

540

510

480

450

420

390

360

330

300

270

240

210

180

150

120

90

60

30

profil 1 - mm 78 / gr. 7212

distanta mal stang (m)

Hidrologie
LUCRAREA NR. 12
CALCULUL DEBITULUI LICHID AL UNUI CURS DE APA

Aplicatie:
Sa se determine debitul lichid al unui curs de apa, prin metoda analitica
cunoscand urmatoarele date initiale:
a) Distantele masurate de la reperul A pana la verticalele de viteza:
B0 =

(220 + n) cm

B1 =

(570 + n) cm

B2 =

(735 + n) cm

B3 =

(998 + n) cm

B4 = (1205 + n) cm
B5 = (1420 + n) cm
b) Adancimile masurate in cele 4 verticale de viteza:
h1 = (177 n) cm
h2 = (301 n) cm
h3 = (315 n) cm
h4 = (225 n) cm
c) Vitezele pe verticala la diferite orizonturi ale apei:
V
Vs
V0,2h
V0,6h
V0,8h
Vf

Verticala 1
(m/s)
0,77 + 0,1n
0,79 + 0,1n
0,78 + 0,1n
0,76 + 0,1n
0,75 + 0,1n

Verticala 2
(m/s)
0,79 + 0,1n
0,82 + 0,1n
0,81 + 0,1n
0,80 + 0,1n
0,78 + 0,1n

Verticala 3
(m/s)
0,81 + 0,1n
0,83 + 0,1n
0,81 + 0,1n
0,80 + 0,1n
0,79 + 0,1n

Verticala 4
(m/s)
0,76 + 0,1n
0,79 + 0,1n
0,78 + 0,1n
0,77 + 0,1n
0,75 + 0,1n

unde n = numar alocat fiecarui student

Hidrologie
LUCRAREA NR. 13
CALCULUL DEBITULUI DE ALUVIUNI AL UNUI CURS DE APA
Aplicatie:
Sa se determine debitul de aluviuni in suspensie si aluviuni tarate al unui curs
de apa, prin metoda analitica cunoscand urmatoarele date initiale:
a) Distantele masurate de la reperul A pana la verticalele de viteza:
B0 =

(198 + n) cm

B1 =

(428 + n) cm

B2 =

(678 + n) cm

B3 =

(928 + n) cm

B4 = (1140 + n) cm
B5 = (1390 + n) cm
b) Adancimile masurate in cele 4 verticale de viteza:
h1 = (138 n) cm
h2 = (258 n) cm
h3 = (197 n) cm
h4 = (215 n) cm
c) Vitezele (m/s) pe verticala la diferite orizonturi ale apei:
V
Vs
V0,2h
V0,6h
V0,8h
Vf

Verticala 1
(m/s)
0,578 +0,1 n
0,588+ 0,1n
0,598+ 0,1n
0,571+ 0,1n
0,547+ 0,1n

Verticala 2
(m/s)
0,604+ 0,1n
0,642+0,1 n
0,628+ 0,1n
0,615+ 0,1n
0,598+ 0,1n

Verticala 3
(m/s)
0,598 +0,1 n
0,625+ 0,1n
0,624+ 0,1n
0,609+ 0,1n
0,585+ 0,1n

d) Turbiditatea (g/m3) apei in fiecare verticala si orizont al

Verticala 2

Verticala 1
Verticala 3
(g/m3)
(g/m3)
(g/m3)
s
0,110 +0,01 n
0,123+ 0,01 n 0,105 + 0,01 n
0,2h
0,130+0,01 n
0,145+0,01 n
0,131+0,01 n
0,6h
0,141+ 0,01 n
0,155+ 0,01 n
0,145+ 0,01 n
0,8h
0,167+ 0,01 n
0,170+ 0,01 n
0,160+ 0,01 n
f
0,185+ 0,01 n
0,188+ 0,01 n
0,181+ 0,01 n

Verticala 4
(m/s)
0,590 + 0,1n
0,610+ 0,1n
0,625 + 0,1n
0,630+ 0,1n
0,599+ 0,1n
apei:
Verticala 4
(g/m3)
0,125+ 0,01 n
0,132+ 0,01 n
0,148 + 0,01 n
0,168+ 0,01 n
0,177+0,01 n

e) Deschiderea batometrului (m) de tip I.S.C.H. pentru calculul debitului de

aluviuni tarate: b = 20 cm

Hidrologie
LUCRAREA NR. 14
1.

Deficitul de scurgere anual

P=Q+E

=> E = P - Q

~~D=P-Q

Unde:

P - precipitaii; Q - scurgerea;
E - evaporaia; D - deficitul de scurgere

Relaii de calcul:
a.

Coutagne:

Se aplic pentru P

D =P +EP

[m]

1
0,8 + 0,14 t

[1/2E ; 1/8E]

E - coeficient care depinde de temperatura medie anual t (OC)

b.

Turc:

L - coeficient
2.

D=

[mm]

P2
0,9 + 2
L

L = 300 + 25 t + 0,05 t

Deficitul de scurgere lunar (metoda Thornthwaite)

a. Calculul evapotranspiraiei poteniale

E pot

10t
= 1,6 K

K - coeficient de corecie, depinde de latitudine i de sezon

Luna
K

I
0,8
0

II
0,8
1

III
1,0
2

IV
1,1
3

V
1,2
8

t - temperatura medie lunar (OC)

I - suma indicilor termici lunari (i)
1, 514

a - coeficient
I < 80

t
i=
5
1,6
a=
I + 0,5
100

VI
1,2
9

VII
1,3
1

VIII IX
1,2 1,0
1
4

X
0,9
4

XI
0,7
9

XII
0,7
5

I > 80

a = X 3 + X 2 + 2 X + 0,5

unde

X =

0,8
I
100

b. Calculul deficitului de scurgere lunar

Calcul tabelar, respectnd urmtoarele ipoteze de calcul:
- n lunile cnd P > E pot => E = E pot
- jumtate din precipitaii (dup evaporarea pn la E pot) se scurg, iar
jumtate se infiltreaz
- n lunile cnd P < E pot i cnd exist rezerve de ap n sol atunci diferena
E pot - P este luat din sol, pn la terminarea rezervelor cnd E = P
Tem:
S se calculeze deficitul de scurgere anual i cele lunare, cunoscnd datele din
tabelul urmator.

Parametri
msurai sau
calculai
Precipitaii (P)[mm]
Evapotranspiraia
potenial (Epot)[mm]
P Epot
Evapotranspiraia real
(E) [mm]
Rezerve de ap n sol
[mm]
Infiltraii (I)[mm]
Scurgerea (Q)
Deficitul de scurgere
(P-Q)

Date
anuale

Date lunare
I.

II.

III.

IV.

V.

VI.

VII.

VIII. IX.

X.

XI.

XII.