Universitatea Bucuresti Facultatea de Geografie Specializarea Geografie

Meteorologie
-lucrari practiceDima D. Ruxandra-Maria Grupa 102 Bucuresti 2012
1

1.Prezentarea schematica si grafica a unei statii meteorologice

Statiile meteorologice reprezinta spatiul special amenajat unde se efectueaza ob
servatiile meteorologice. O statie meteorologica se compune de regula dintr-o cl
adire in care se amenajeaza biroul ei, o platforma pentru efectuarea observatiil
or si determinarilor si o parcela destinata observatiilor privitoare la stratul
de zapada. a) Biroul statiei in care sunt amplasate barograful si barometrul cu
mercur (aparate pentru masurarea presiunii atmosferice) si tot aici se efectueaz
a o serie de observatii, ca de exemplu: prelucrarea primara a datelor provenite
din observatii; descifrarea diagramelor de la inregistratoare si aplicarea, dupa
caz, a corectiilor la valorile citite; transcrierea datelor de observatie in re
gistre si tabele meteorologice; verificarea exactitatii datelor inregistrate si
prelucrate. b) Platforma meteorologica este suprafata de teren special amenajata
pe care se efectueaza la statii cea mai mare parte a observatiilor meteorologic
e. Platforma trebuie sa fie reprezentativa adica situata intr- un spatiu deschis
si tipic pentru regiunea respectiva. Pentru evitarea influentelor nefavorabile
alea obstacolelor joase si izolate , platforma se amenajeaza la o distanta egala
cu cel putin 10 ori inaltimea acestora. In cazul obstacolelor mari platforma tr
ebuie sa se gaseasca la distanta egala cu de cel putin 20 de ori inaltimea acest
ora. Platformele se amenajeaza de regula in afara localitatilor si nu in apropie
rea soselelor, cailor ferate , fabricilor. Suprafata platformei trebuie sa fie p
erfect orizontala, fara denivelari, astfel incat sa se asigure o distributie uni
forma pe sol a radiatiei solare si in sol a umiditatii in regim natural; este in
ierbata pentru a crea conditii omogene sub raportul insusirilor fizice ale supra
fetei active si a incidentei radiatiilor solare. Dimensiunile platformei meteoro
logice variaza in functie de volumul de observatii efectuate astfel:
Platforma m
eteorologica standard are forma unui patrat cu latura de 26/26 m si este orienta
ta pe directia N-S si E-V. Cand in perimetrul sau este inclus complexul de instr
umente actinometrice ( pentru masurarea intensitatii fluxurilor radiative ), pla
tforma are forma unui dreptunghi cu latura de 36/26 m ( latura de 36 m, orientat
e N-S, iar cea de 26 m, E-V ).
La statiile meteorologice cu program redus de obs
ervatii sau la cele scolare, platforma are tot forma unui dreptunghi, dar de dim
ensiuni mai mici de 20/16 m.
2

c) Platforma nivometrica pe care se fac determinari asupra grosimii, densitatii

si structurii stratului de zapada. d)Statia meteorologica automata reprezinta un
aparat complex care masoara si transmite automat valoarea unor elemente meteoro
logice. Asemenea statii se instaleaza de obicei in locuri greu accesibile. Organ
izarea platformei meteorologice
Instalarea aparatelor
Aparatele
erenului,
giruetei
trului.
3

din interiorul platformei sunt amplasate astfel:

Linia 1, din nordul t
situata la 4 m distant de plasa de protectie a terenului, e destinata:
cu placa usoara, giruetei cu placa grea si statia automata, chiciurome
Linia 2, este destinata adaposturilor meteorologice:

cel din stanga contine aparate cu citire directa si anume: psihometru; termometr
ul de maxima si termometrul de minima; higrometrul cu fir de par. - cel din drea
pta contine aparatele inregistratoare de temperatura (termograful ) si umiditate
( higrograful ) a aerului. Pot fi utilizate si termohigrografe sau termohigroba
rografe.
Linia 3, este ocupata de un pluviometru si un pluviograf, aparate cu ca
re se determina cantitatea de apa cazuta intr-un interval de timp.
Linia 4 este
destinata aparatelor cu care se determina durata de insolatie si cantitatea de r
adiatie solara: actinometrul, albedometrul, heliograful si catargul pentru anemo
metru situat la cca 1 m nord de heliograf. Linia 5 este rezervata pentru aparate
le cu care se determina temperatura pe sol si in sol, contuarul de descarcari el
ectrice si evaporimetrul Pentru temperatura, pe suprafata solului este amenajata
o platforma la sol cu latura de 3/2 m, pe care sunt asezate termometrele ( ordi
nar, de minima si de maxima ), cu rezervorul pe jumatate ingropat in sol. Alatur
at se afla platforma in care sunt amplasate si aparatele pentru determinarea tem
peraturii solului in adancime si anume: - Termometrele de tip Savinov, din 5 in
5 cm, pana la adancime de 25 cm - Termometrele cu tragere vertical sau termometr
e extractive care se instaleaza la diverse adancimi: 20, 40, 80, 160, 240 si 320
cm, cu distanta intre ele din in 50 cm.
Adapostul meteorologic Exista mai multe tipuri de adaposturi de instrumente, ins
a fiecare din acestea este format dintr-o casuta de lemn, de fapt, o cutie de fo
rma paralelipipedica vopsita in alb pe exterior si negru in interior, un suport
si o scara.
4

Casuta are peretii laterali confectionati din jaluzele de lemn, inclinate la 45

pentru a se umbri una pe alta si deci, sa nu permita patrunderea radiatiilor sol
are in interiorul ei. In acelasi timp, printre jaluzele se asigura ventilatia in
strumentelor d in interior. Unele adaposturi au peretii cu jaluzele duble. Parte
a inferioara, baza casutei, este formata din plasa de sarma montata pe 2 scandur
i perpendicular, iar spatiile ramase libere sunt prevazute cu site metalice, tot
in scopul asigurarii ventilatiei. Acoperisul adapostului este dublu, iar partea
de deasupra este protejata cu panza de sac vopsita in alb. In interior este vop
sit in negru pentru a crea un mediu cat mai constant. Adapostul e asezat pe patr
u picioare la inaltimea standard ce permite ca partile receptoare ale aparatelor
sa fie situate la 180-200 cm deasupra solului. Spre nord e prevazut cu o usa du
bla, care se deschide in timpul observatiei, pentru ca observatorul sa poata fac
e citirea aparatelor, astfel incat umbra sa nu cada pe apa rate, iar razele sola
re sa nu patrunda in interior. Prin intermediul unor colatari metalici, picioare
le ce alcatuiesc suportul meteorologic se fixeaza pe stalpi de beton ingropati i
n pamant.In fata usii duble a adapostului se aseaza o scara de lemn cu trei trep
te si schelet metalic. Pe fiecare platform meteorological trebuie sa existe cate
dpua adaposturi. In primul se instaleaza psihrometrul de statie cu ventilatie a
rtificiala, termometrele de maxima si de minima, un higrometru de serviciu si un
higrometru de rezerva. In cel de-al doilea se instaleaza termograful si higrogr
aful. Efectuarea observatiilor meteorologice
Pentru ca valorile rezultatedin observatiile meteorologice sa poata fi comparate
intre ele, platformele meteorologice si instrumentatia uzitata trebuie sa coresp
unda unor cerinte universal recunoscute. Astfel, OMM a implementat o serie de ma
suri pentru standardizarea instrumentelor si instrumentelor de observatii in toa
te tarile,care au aderat la aceasta organizatie. Aparatura,trebuie instalata in
asa fel incat sa nu se influenteze reciproc, sa fie etalonata, astfel incat prec
izia valorilor sa fie cat mai mare. Observatiile si masuratorile se desfasoara d
upa programul de desfasurare al statiei dupa cum urmeaza:
program climatologic: termenele de efectuare a observatiilor vizuale si a masura
torilor instrumentale sunt : 1:00 ; 7:00 ; 13:00 ; 19:00 program sinoptic : 2:00
; 5:00; 8:00; 11:00; 14:00; 17:00; 20:00; 23:00 avand ca termene orare principal
e orele 2:00; 8:00; 14:00; 20:00.
Pentru notarea observatiilor si masuratorilor se va recurge la registre, formula
re special, tabele tip etc. acestea nu vor include doar valorile zilnice sau med
ii zilnice ci si medii pendadice, decadice, lunare, sezoniere, semestriale, anua
le si multianuale. Cele mai cunoscute sunt RM-1 M; TM-1; TM-12 In afara acestora
la statie trebuie sa se mai afle un registru de predare primire a serviciului,
un registru cu greseli si un registru cu istoricul statiei.
5

Ordinea tip obligatorie pentru efectuarea observatiilor climatologice

6

2.Prezentarea generala a elementelor meteorologice masurate si intrumentele

Elementele meteorologice reprezinta insusirile calitative si cantitative care ex
prima procesele si fenomenele fizice ce se petrec in atmosfera, caracterizand d
iferitele ei stari intr-un anumit interval de timp. Asupra acestor elemente mete
orologice se fac observatii la statiile meteorologice.
a ) Radiatia (emisia si propagarea energiei sub forma de unde acustice, calorice
, elecrtomagnetice etc ) poate fi: solara (radiatia electromagnetica emisa de So
are avand lungimi de unda din intregul spectru al undelor electromagnetice ), at
mosferica ( flux radiativ de unda lunga, emis de atmosfera incalzita, in urma ab
sorbtiei radiatiei continue a suprafetei terestre , absorbtia are caracter selec
tiv si se datoareaza vaporilor de apa, picaturilor de apa, ozon si CO2 ) si tere
stra ( flux de radiatii calorice emise neintrerupt de suprafete terestre in infr
arosu ). Masurarea intensitatii radiatiei solare directe
Actinometrul termoelect
ric AT-50 -functioneaza pe principiul producerii unui curent termoelectric prin
incalzire diferentiata, sub influenta radiatiilor solare, a termosudurilor care
alcatuiesc piesa lui receptoare -piesa receptoare este alcatuita dintr- un disc
de argint, prevazut cu un orificiu innegrit cu negru de fum pe partea expusa spr
e Soare pentru a absorbi razele solare directe. -acest instrument radiometric se
amplaseaza pe stativul complexului actinometric, la 1,5 m inaltime, iar la 1 m
se instaleaza galvanometrul - este un instrument radiometru absolut alcatuit din
tr- un tub sub forma literei U, innegrit in interior, prin care circula un current
de apa.
Pirheliometrul calorimetric Michelson
7

- in interiorul tubului se gasesc extremitatile unor conductori de platina legat

e in circuitul unui termometru electric. Tubul pirheliometrului este introdus in
tr-un tub Dewar, cu peretii dubli, argintati, din care s-a scos aerul. Acesta la
randu- i se introduce intr-un tub de lemn, care are peretii captusiti cu materi
al termoizolator. -cantitatea de caldura absorbita (q) in timp de un minut se po
ate afla cu ajutorul urmatoarei relatii calorimetrice: q = mc (t2 - t1 ) Actinom
etrul bimetallic Michelson - piesa receptoare este protejata de tubul actinometr
ic fiind formata dintr-o lama bimetalica cu o grosime de 0,07 mm si o latime de
2 mm, obtinuta prin laminarea la cald a doua foite metalice una de fier si una d
e invar.
Pirheliometrul cu compensatie electrica Angstrm
-este un instrument absolut, se determina in cal/cm2 sau ly/min. -piesa receptoa
re: lamele identice de manganin, acoperite cu negru de fum pe partile luminate d
e Soare.
Masurarea intensitatii radiatiei solare difuze si globale Piranometrul absolut A
ngstrm - exprima valorile intensitatii radiatiei difuze si
8

globale in cal/cm2 min sau in ly/min. - piesa receptoare este dat de doua perech
i de lame subtiri de manganin, dintre care doua sunt vopsite cu negru de fum si
absorb in totaliate radiatiile incidente, iar celelalte sunt acoperite cu alb de
magneziu, refelctand aproape in totaliate fluxurile solare.
Piranometrul relativ Arago-Davy
- este alcatuit din doua termometre identice, unul are rezervorul acoperit cu ne
gru de fum, iar celalalt cu alb de magneziu. Ambele rezervoare termometrice sunt
protejate impotriva actiunii vantului si precipitatiilor cu cate un balon de st
icla, in care se afla vid. - in vederea efectuarii determinarilor intensitatii r
adiatiei solare difuze sau globale, termometrele se instaleaza in pozitie orizon
tala, citindu-se temperaturile indicate de cele doua termometre. Apoi se calcule
aza diferenta de temperatura dintre cele doua termometre, iar valoarea obtinuta
se inmulteste cu factorul de transformare (B), obtinandu-se: I = B (tn ta) - est
e un instrument radiometric relative ce foloseste ca piesa receptoare o termobat
erie patrata - foloseste ca piesa receptoare trei lame bimetalice, egale ca dime
nsiune, dispuse orizontal, cele marginale sunt vopsite in alb, iar cea din centr
u in negru. - piranometrul Robitsch se instaleaza in complexul actinometric cu g
eamul carcasei orientat spre nord, pentru ca razele solare sa nu influenteze mec
anismul cu ceasornic al partii inregistratoare.
Piranometrul termoelectric Ianisevski Piranograful Robitsch model vechi
9

Piranograful Robitsch - model nou

- functionarea acestui instrument actinometric este asemanatoare cu a piranograf
ului Robitsch model vechi, avand piesa receptoare formata din trei lame bimetali
ce vopsite in negru la exterior.
Masurarea intensitatii radiatiei reflectate Albedometrul de statie - piesa recep
toare a acestui instrument actinometric este reprezentata de un cap de piranomet
ru ce se instaleaza pe un support - masurarea valorilor albedoului presupune det
erminarea intensitatii radiatiei globale (Q), realizata cu piesa receptoare orie
ntate catre bolta cereasca si apoi, determinarea intensitatii radiatiei reflecta
te (Rs), care se face cu piesa receptoare orientate catre suprafata careia I se
masoara albedoul. Se exprima in procente. Albedometrul portabil - reprezinta, de
fapt, un piranometru Ianisevski usor modificat, alcatuit dintr- un cap piranome
tric
Fotoelementul cu seleniu
- face parte din categoria fotoelementelor cu strat de blocare ce masoara capaci
tatea de reflectie a diverselor tipuri de suprafete. Stratul de blocare se forme
aza intre stratul de selenium (Se) si pelicula fina de aur (Au). - piesa recepto
are a fotoelementului este data de o placuta de fier (Fe), peste care se aplica
un strat de selenium, iar peste acesta se gaseste o pelicula extreme de fina de
aur sau platina.
10

Solarimentrul Gorczynski
-se foloseste pentru determinarea intensitatii radiatiei directe, difuze, global
e, reflectate fiind considerat un instrument actinometric complex. - functionare
a acestuia se bazeaza pe producerea unui curent termoelectric, ce incalzeste in
mod diferit sudurile cuplului termoelectric, expuse si ferrite radiatiilor. Inte
nsitatea curentului produs va fi obtinuta indirect, pe baza valorii tensiunii cu
rentului exprimata in milivolti. - piesa receptoare este o termobaterie formata
din mai multe lame metalice acoperite cu negru de fum pe suprafetele care se exp
un fluxurilor radiative.
Masurarea intensitatii radiatiei efective Pirgeometrul Savinov - functionarea ac
estuia se bazeaza pe formarea unui curent termoelectric a carui intensitate se m
asoara cu un galvanometru. Receptorul, in acest caz, este alcatuit din patru lam
e de manganin sau de cupru, instalate in pozitie orizontala, doua dintre ele au
partile superioare acoperite cu negru de platin, iar celelalte doua sunt nichela
te sau aurite.
Ianisevski
Masurarea bilantului radiatiilor Bilantometrul - piesa receptoare pentru radiati
i cuprinde doua placi identice, obtinute prin impletirea unor fire de cupru inne
grite la exterior cu negru de fum si pozitionate astfel incat una este orientata
catre bolta cereasca, iar cealalta catre suprafata terestra. - in timpul determ
inarilor bilantometrul este instalat pe suportul instrumentelor actinometrice, l
a cca. 150 cm fata de sol, in pozitie orizonatala, cu o parte a piesei receptoar
e orientate catre atmosfera, iar cealalta catre suprafata terestra. - suportul c
omplexului actinometric se compune dintr- un stalp lung de 230 240 cm, ingropat
in sol
11

astfel incat deasupra solului sa aiba o inaltime de 150 cm; o scandura lunga de
200 cm, asezata orizontal, pe care se amplaseaza instrumentele actinometrice; o
masuta pe care se afla o cutie de lemn ce protejeaza galvanometrul; o contrafisa
si un podium rabatabil de lemn. Suportul special pe care sunt instalate instrum
entele complexului radiometric este vopsit in alb.
Masurarea duratei de stralucire a soarelui Heliograful tip Fuess - receptorul pe
ntru razele solare este o sfera masiva de sticla, cu un diametru de 10 cm, care
se fixeaza pe un suport metalic si, care, concentreaza razele de lumina solara i
ntr-un focar. -el se instaleaza in partea sudica a platformei meteorologice la 1
,5 m desupra suprafetei terestre. - heliogramele se schimba zilnic dupa momentul
apusului Soarelui, in cazul heliografelor tip Fuess si Metra, si la ora 12 si d
upa apusul Soarelui la tipul universal.
12

Heliograful universal
- montura port- heliogramei este mobila, el putand fi folosit pentru toate latit
udinile. Partile componente ale heliografului sunt fixate pe un suport metalic m
ontat prin intermediul unor suruburi pe o placa de lemn. - heliograful universal
utilizeaza numai doua feluri heliograme: drepte (intre 1 martie-15 aprilie si 1
septembrie-15 octombrie), plasate in santurile de la mijlocul monturii si curbe
(intre 16 aprilie-31 august si 16 octombrie-28 februarie) ce se instaleaza in p
erechea de jgeaburi inferioara, ambele schimbanduse de 2 ori pe zi la ora 12 si
dupa apusul Soarelui.
b) Temperatura aerului (caracteristica fizica a diferitelor sisteme, reprezentan
d gradul de incalzire sau racire in functie de energia pe care a primit-o sau a
cedat-o)si temperatura solului. Masurarea temperaturii aerului Termometrul meteo
rologic ordinar (psihrometric) - are o constructie simpla fiind alcatuit dintrun rezervor cu mercur (de forma sferica, troconica sau cilindrica), un tub capil
ar de sticla si o scara termometrica - termometrul ordinar se instaleaza pe un s
tativ special in primul adapost meteorologic, fiind folosit la determinarea temp
eraturii si umezelii aerului. Din acest motiv si denumirea de termometru uscat sau
psihrometru.
Termometrul de maxima
- are ca lichid mercurul. - se instaleaza in primul adapost meteorologic, pe sta
tivul de termometre, usor inclinat sper rezervor, pentru a se evita scurgerea me
rcurului din tubul capilar catre cavitatea largita de la capatul acestuia. - pre
zinta o ingustare a tubului capilar realizata prin intermediul unui dinte (stift
) de sticla sudat la partea inferioara a rezervorului.
13

Termometrul de
minima Termometrul de minima si maxima Six-Bellani
- se instaleaza in primul adapost meteorologic, pe furca inferioara a stativului
de termometre, in pozitie orizontala, cu piesa receptoare orientata spre stanga
, fata de cel care efectueaza determinarea. - are ca lichid alcoolul. - determin
area celei mai coborate temperaturi a aerului prin imtermediul termometrului de
minima se face la orele de observatii climatologice 01, 07, 13, 19 si doar la or
ele 07 si 19 la statiile meteorologice cu program redus. - in component sa intra
un tub capilar in forma de U, dotat la ambele capete cu cate un rezervor cilindri
c, care contine alcool sau toluen. - la statiile meteorologice acest termometru
de minima si maxima se foloseste ca termometru de rezerva
Termometre inregistratoare (termografe)
- termografele se instaleaza in cel de-al doilea adapost meteorologic de pe plat
forma (impreuna cu higrografele), avand piesa receptoare la 200 cm deasupra supr
afetei active. - sunt formate din trei parti principale:
partea receptoare care
percepe variatiile de temperatura
partea transmitatoare ce transmite si amplific
a deformarea piesei receptoare partea inregistratoare ce cuprinde un tambur cili
ndric in interiorul caruia se gaseste
14

- in functie de tipul piesei receptoare la statiile meteorologice din Romania se

folosesc termografe cu lama bimetalica si termografe cu tub Bourdon.La cele din
prima categoria (termografele Junkalor, Rssel, Fischer, Richard, termografe de c
onceptie ruseasca), piesa receptoare este o lama bimetalica curbata, rezultata d
in sudarea a doua lame de metal cu coeficienti de dilatare diferiti (una este di
n otel cu coeficient de dilatare ridicat, iar cealalta din inavar).Aceste propri
etati ale celor doua lame metalice determina, in functie de variatiile de temper
atura, deformarea acestora intr-un sens cand temepratura creste si in sens inver
s cand temperatura scade. Aceste deformari ale piesei receptoare se transmit si
se amplifica de sistemul de parghii de care se leaga si care face legatura cu ac
el inregistrator, pe care apar toate variatiile de temperatura produse zilnic sa
u saptamanal. - In schimb, termografele cu tub Bourdon (tip R. Fuess, J. Richard
) sunt mai putin raspandite, folosind un tub metalic plat, arcuit, ca piesa rece
ptoare. In interiorul acestuia se afla un lichid thermometric de genul alcoolulu
i amilic, toluenului sau petrolului lampant.Sistemul de parghii se termina cu o
penita inregistratoare, de forma unei piramide triunghiulare, in care se pune ce
rneala amestecata cu aniline (lichid uleios incolor obtinut prin distilarea indi
goului), pentru a nu inghta la temperature scazute. - termograma reprezinta diag
rama pe care penita inregistratoare inscribe variatiile continue ale temperaturi
i aerului. Schimabrea termogramelor se face zilnic sau saptamanal dupa observati
a climatologica de la ora 13.
Masurarea temperaturii solului pe parcela lipsita de vegetatie Termometrul ordin
ar, de maxima si de minima - ele sunt instalate pe o parcela cu solul afanat si
nivelat, situate in sudul platformei meteorologice, avand rezervoarele pe jumata
te introduce in sol. Distanta dintre termometre trebuie sa fie de 10 cm, ele fii
nd asezate in pozitie orizonatala, cu exceptia celui de maxima, care ste putin i
nclinat (5 0 ) spre rezervor.
15

- in privinta orarului, observatiile se efectueaza zilnic la termenele climatolo

gice reprezentate de orele 01, 07, 13, 19, precizia masuratorilor fiind de 0,10
C. - observatorul citeste mai intai termometrul ordinar, apoi capatul coloanei d
e alcool si al indicelui, iar la sfarsit, termometrul de maxima. Acesta trebuie
sa se apropie de termometre dinspre nord, pentru a nu le umbri. Masurarea temper
aturii solului la diferite adancimi Termometrele de sol de tip Savinov - se inst
aleaza pe parcela lipsita de vegetatie, cu rezervoarele orientate spre nord - pr
incipala caracteristica pentru termometrele Savinov o constituie prezenta unui c
ot (sub un unghi de 1350 ), situat intre rezervorul termometrului si tija, ceea
ce face ca rezervorul sa se orienteze tangent la stratul de sol - termometrele c
u cot (tip Savinov) ce masoara temperatura in stratul superficial al solului, la
adancimi mici de 5, 10, 15 si 20 cm sunt folosite numai in sezonul cald.Ele se
instaleaza in sol primavara si se scot din sol toamna. - masurarea temperaturii
solului se face cu precizia de 0,10 C la orele 01, 07, 13 si 19. Termometrele de
sol tip Junkalor - sunt termometre cu cot folosite pentru masurarea temperaturi
i solului la adancimi cuprinse intre 2 si 30 cm, in serii de cate 6 (2, 5, 10, 1
5, 20 si 30 cm). -se instaleaza pe parcela lipsita de vegetatie, pe un suport co
nfectionat din lemn, orientat pe directie estvest. - se amplaseaza in pozitie ve
rtical la adancimile de 40, 60, 80 si 100 cm,
Termometrele drepte tip Junkalor
16

Termometrele de sol cu tragere verticala

- mai sunt numite si termometre extractive, acestea ramanand tot timpul anului i
n sol, fiind scoase doar atunci cand se fac observatii termometrice. Sunt, de fa
pt, termometre ordinare cu mercur instalate pe parcela acoperita de vegetatie (d
irectie est-vest), in ordinea adancimilor, incepand cu cel de 20 cm, la distanta
de 50 cm unul de celalalt. - termometrul de sol extractiv are rezervorul mult m
ai mare in comparatie cu cel ordinar - determinarile de temperatura efectuate cu
ajutorul termometrelor extractive se fac imediat dupa cele realizate de termome
trele Savinov. La termometrele instalate la adancimi de 80 si 320 cm masuratoril
e se fac o singura data pe zi.
Termometrul sonda tip Sohin
- cu ajutorul termometrului tip sonda se pot face determinari de temperatura pan
a la adancimea de 20 cm, rezervorul acestuia continand toluen. - intre peretii i
nteriori ai tubului metalic protector si rezervor se gaseste pilitura de cupru c
u coeficient de conductibilitate calorica foarte mare. - observatiile termometri
ce se efectueaza la orele 07 si 19, din doua in doua zile
Masurarea adancimii de inghet a solului Glaciometrul Danilin - are ca baza de fu
nctionare proprietatea apei distilate de a ingheta la temperatura de 0 0 C. Aces
ta se instaleaza in sol catre sfarsitul toamnei, concomitent cu eventuala produc
ere a temperaturilor negative si se ridica in a doua decada a primaverii, dupa d
ezghetul total al solului. - glaciometrul Danilin este alcatuit dintr- un tub de
cauciuc umplut cu apa distilata - determinarea adancimii de inghet a solului se
17

stabileste prin pipairea tubului de cauciuc, apreciindu-se locul in care se afla

capatul inferior al coloanei de gheata din interiorul acestuia. Aceste masurato
ri se fac in zilele de 5, 10, 15, 20, 25 si in ultima zi din luna, intre orele 8
si 9.
c) Presiunea atmosferica ( presiunea pe care o exercita atmosfera asupra Pamantu
lui si a corpurilor situate pe ea ) unitatea de masura este milibarul sau hectop
ascalul si mlimetrul colaoana de mercur Barometrele cu mercur-isi bazeaza functi
onarea pe principiul echilibrarii presiunii atmosferice de catre greutatea coloa
nei de mercur din tubul barometrului. Barometrul R.Fuess -piesa receptoare e con
stituita din rezervorul cu mercur construit din fanta sau otel nealiat.rezervoru
l se compune din: corpul rezervorului, fundul rezervorului si capacul rezervorul
ui -barometrul se instaleaza in biroul statiei in pozitie verticala, suspendat i
ntr-o cutie barometrica fixata pe perete la inaltimea de 70-75 cm deasupra podel
ei -determinarile barometrice se efectueaza la orele 01,07,13,19 -se aplica sase
corectii: cea instrumentala, cea pentru forta gravitatiei,cea de latitudine si
altitudine ,cea de reducere la temepratura de 0 grade celsisus si tendinta baric
a Barometrul tip URSS -are rezervorul confectionat din plastic iar limitele divi
zarii in milibari a scarii barometrice sunt curpinse intre 800 si 1060mb. -este
alcatuit din doua tuburi metalice nichelate ce se fixeaza intr-o garnitura de me
tal si la celalalt capat de rezervorul barometric
Barometrul ins pectorial
18

Barometrul normal
-originalitatea lui fata de celelalte barometre cu rezervor mobil consta in form
atul special al tubului barometric de sticla cu diametrul de 14mm in partea supe
rioara, 6-8mm in partea mijlocie si din nou 14mm in partea inferioara. -rezervor
ul cu mercur are in interior un fund mobil din piele de caprioara
Barometrele aneroid- isi bazeaza functionarea pe principiul deformarii sub influ
enta variatiilor de presiune asupra uneia sau mai multor capsule Vidi. Barometru
l aneroid cu o singura -are drept piesa sensibila la variatiile capsula Vidi pre
siunii atmosferice o singura capsula Vidi -i se aplica corectia de scara si cea
de temepratura
Barometrul aneroid cu coloana de capsule Vidi
-are drept piesa receptoare o coloana coaxiala de 8 capsule Vidi
19

-barometrul aneroid se instaleaza orizontal in propria sa cutie

Altimetrele- functionarea lor se bazeaza pe relatia invers proportionala ce exis
ta intre presiunea atmosferica si inaltime.
Hipsometrele sunt instrumente cu ajutorul carora presiunea atmosferica se determi
na indirect pe calea stabilirii cu exactitate a temperaturii la care fierbe apa
.
20

Barografele-functionarea lor se bazeaza pe principiul deformarii sub influenta p

resiunii atmosferice a unei coloane coaxiale de capsule Vidi. Piesa receptoare e
formata dintr-o coloana de 4-12 capsule Vidi. Barograful R Fuess model nou -pie
sa receptoare: 10 capsule Vidi -barograful se instaleaza in biroul statiei meteo
rologice pe o consola fixate in perete la inaltimea maxima de 1.60m deasupra pod
elei.
Barograful URSS model vechi
-piesa receptoare:4-5 capsule Vidi insurubate
Barograful URSS model nou
-piesa receptoare: 5 capsule vidi
Barograful J Richard
-piesa receptoare 8-10 capsule Vidi
21

Barograful Lambrecht
-piesa receptoare : 6 capsule Vidi
d) Directia si viteza vantului (vantul fiind definit ca miscarea pe orizontala a
maselor de aer, generata de diferenta de presiune dintre doua sectoare ale atmo
sferei, influentata de forta centrifuga si forta Coriolis). Girueta Vild -presiu
nea pe care vantul o exercita asupra placii e proportionala cu patratul vitezei
vantului ,cu suprafata placii si cu densitatea aerului. -giruetele Vild cu placa
usoara si cu placa grea se instaleaza in partea de N a platformei meteorologice
, pe linia 1 alaturi de chiciurometru -fiecare girueta se planteaza in sol -efe
ctuarea observatiilor consta in determinarea mai intai a directiei apoi a viteze
i vantului la orele 01,07,13,19 Maneca de vant -cu ajutorul ei se determina dire
ctia aproximativa a vantului -se compunde dintr-un con de panza cu baza intinsa
pe un cerc metalic
22

Girueta de mana
-este portabila si de rezerva
Ane mometrul metalic cu cupe J Richard
-piesa receptoare o constituie un sistem de cupe fixate perpendicular pe un ax v
ertical mobil
Ane mometrul metalic cu cupe Fuess
-are ca piesa receptoare un sistem de cupe Robinson
Ane mometrul mechanic cu morisca cu palete J Richard
-piesa receptoare:morisca formata din 8 palete trapezoidale confectionate din al
uminiu
23

Ane mometrul magnetic J Richard

-piesa receptoare: un sistem de cupe petterson
Ane mometrul magnetic Rosenmuller
-piesa receptoare un sistem de cupe Robinson
Catatermometrul
-funcionarea lui se bazeaza pe principiul racirii sub influenta vantului a unui
fir incalzit -e un termometru cu alcool ce se deosebeste de termometrele obisnui
te prin dimensiuni mari
24

Ane mograful cu contact electric J Richard

-este alcatuit din: un transmitator terminat cu un sistem de cupe, un inregistra
tor si o sursa de curent
Ane mograful electromagnetic Papillon
-functionarea lui se bazeaza pe legile electromagnetismului si ale curentilor de
inductie -piesa receptoare:un sistem de cupe
Ane mocine mograful
-piesa receptoare: o morisca cu palete
Girueta inregistratoare cu rezistente electrice Papillon
-transmitatorul este alcatuit dintr- un ampenaj de girueta prevazut cu un cursor
mobil ce se roteste fiind in contact cu una din cele 16 lame de metal inoxidabi
l ce formeaza colectorul circular -transmitatorul se instaleaza la 10m inaltime
pe
25

o teava metalica -inregistratorul se instaleaza pe o consola fixata pe unul din

biroul statiei la 1.35m deasupra podelei
Ane mogirueta J Richard
-transmitatorul este o morisca cu palete ce se orienteaza cu ajutorul unei pene
de vant
Ane mograful universal Dines
-pe principiul tuburilor manometrice Pitot -transmitatorul are piesa principal u
n ax tubular vertical pe care se fixeaza un ampenaj de girueta
26

e) Evapotranspiratia ( fenomenul meteorologic care prezinta cantitatea totala de

apa cedata atmosferei, prin evaporatia solului, a suprafetei apei si prin trans
piratia plantelor, cedarea apei facandu-se sub influenta unei temperaturi ridica
te ) f) Umezeala aerului ( caracteristica aerului de a contine vapori de apa ) P
sihrometrele cu aspiratie
- sunt acele instrumente meteorologice la care ventilatia aerului in jurul rezer
voarelor termometrelor se face prin mijlocirea unor dispozitive speciale, ele ca
patand si denumirea de psihrometre cu ventilatie artificiala. Dintre acestea, ma
i frecvent uzitate sunt: psihrometrul de statie cu doza dubla si psihrometrul ti
p Assmann. - psihrometrul de statie cu ventilatie artificiala se instaleaza in p
rimul adapost meteorologic, in pozitie verticala, pe acelasi stativ cu termometr
ele de maxima si minima. El este alcatuit din doua termometre ordinare identice,
ale caror parti inferioare sunt introdusein canalele laterale ale unei doze met
alice duble
27

Psihrometrele fara as piratie

- in aceasta categorie intra acele psihrometre la care viteza curentului de aer
din jurul celor doua rezervoare termometrice nu este constanta. La statiile mete
orologice din tara mai folosite sunt psihrometrele de tip August si pshirometrul
de tip prastie.
28

Higrometrele de absorbtie cu fir de par

- se gasesc la majoritatea statiilor meteorologice din tara, in aceasta categori
e intrand higrometrele de tip Koppe si tip Fuess. In higrometrie se folosesc, de
regula, fire de par omenesc blond ce prezinta un numar foarte redus de pigmenti
, ce le confera o sensibilitate mai mare fata de variatiile umezelii aerului. Hi
grometrele functioneaza bazandu-se pe proprietatea firelor de par de a se alungi
in contact cu aerul umed si de a se scurta cand acesta este uscat. Higrometrul
de tip Koppe se instaleaza in primul adapost meteorologic, in spatele psihrometr
ului de statie, in pozitie verticala. - Piesa receptoare a acestui instrument cu
citire directa este un fir de par omenesc, blond si degresat care isi modifica
lungimea in functie de cantitatea de vapori de apa absorbita si condensata in po
rii sai liberi. - Masuratorile higrometrice se efectueaza zilnic la orele climat
ologice 01, 07, 13 si 19, iar valorile obtinute se noteaza in registrul de stati
e in procente intregi. Higrometrul de tip Fuess se deosebeste de cel precedent p
rin faptul ca piesa sensibila pentru umezeala este alcatuita din 1-4 fire de par
29

Higrometrele de absorbtie cu me mbrana organica

- functionalitatea si modul de constructie al acestor higrometre se bazeaza pe m
odificarile dimensiunii unei membrane organice (vezica urinara, intenstine) sub
influenta umezelii aerului, ca urmare a proprietatii sale de higroscopicitate. D
atorita acestei proprietati, membrana respectiva absoarbe vaporii de apa din atm
osfera si se alungeste sau ii pierde prin uscare si se scurteaza. -higrograful s
e instaleaza pe podeaua celui deal doilea adapost meteorologic, alaturi de termo
graf, la inaltimea de 2 m deasupra suprafetei solului. partea receptoare cuprind
e un manunchi sau
30
Higrografele

mai multe manunchiuri de fire de par omenesc, blond si degresat, ce pot fi dispu
se orizontal sau vertical, in functie de tipul higrografului -la statiile meteor
ologice din tara noastra se utilizeaza diferite tipuri de higrografe (Junkalor,
Fuess, Richard, Fischer sau de tip rusesc), care difera intre ele prin mici aman
unte de constructie.
g) Nebulozitatea ( perioada de timp in care cerul este acoperit cu nori ) Determ
inarea si notarea nebulozitatii Observatii vizuale -se exprima in zecimi sau in
optimi, in care se observa bolta cereasca un intreg impartit imaginar in zece pa
rti egale (climatic) sau in opt parti egale (sinoptic), apreciindu-se cate parti
din acest intreg sunt acoperite cu nori.
Determinarea inaltimii norilor Determinarea inaltimii bazei norilor cu balonul p
ilot - metoda consta in lansarea unui balon umplut cu hidrogen si in urmarirea a
scensiunii lui cu teodolitul pana la intrarea balonului in nori. Inaltimea noril
or se obtine inmultind viteza verticala a balonului pilot (in m/min) cu timpul d
e ascensiune, exprimate in minute.
31

Determinarea inaltimei bazei norilor cu ceilometrul

- principiul de functionare al ceilometrului se bazeaza pe masurarea timpului de
propagare a impulsului de lumina de la emitator (lampa cu electrozi de wolfram)
pana la baza norului si de la acesta pana la receptorul cu celula fotoelectrica
. - impulsul reflectat se vede pe tubul catodic (ca intr- un oscilograf), iar sc
ala dispozitivului de inregistrare este gradata in metri. Tubul de impuls al cei
lometrului are o durata de functionare scurta si de aceea trebuie mentionat apri
ns cat mai putin timp pentru determinarea plafonului.
h) Felul si cantitatea precipitatiilor ( precipitatiile fiind manifestarea rezul
tata din condensarea vaporilor de apa in anumite conditii de temperature; dupa s
tarea de agregare, precipitatiile pot fi : lichide ploaie, roua, ceata; solide z
apada, mazariche, grindina, bruma, chiciura, polei; mixte lapovita )
Pluviometrul tip I.M
- pe platfomele meteorologice se gasesc intotdeauna doua pluviometre, care se fi
xeaza pe laturile de st si de vest ale unui stalp vertical de lemn. Unul este de
scoperit, fiind pluviometrul de serviciu, iar celalalt este de rezerva. - un ast
fel de pluviometru este alcatuit din trei parti componente:
receptor colector
spozitivul de zapada eprubeta pluviometrica - receptorul numit si corpul pluviom
etrului are o suprafata receptoare pentru precipitatii egala cu 200 cm2 si este
confectionat din tabla zincata. - apa colectata in pluviometru se masoara cu aju
torul unei eprubete din sticla. Cand nu se dispunde de eprubeta, masurarea canti
tatii de precipitatii se poate face cu ajutorul unui cilindru gradat.
32

di

- determinarea cantitatii de apa rezultata in urma precipitatiilor lichide sau s

olide se face la orele 07 si 19 timp local, in toate zilele in care s-a produs h
idrometeorul. Pluviograful - mai sunt numite si pluviometre inregistratoare, ce
monitorizeaza in mod continuu cantitatea, durata si intensitatea precipitatiilor
lichide. La statiile meteorologice din Romania se gasesc pluviografe de tip Hel
lmann si pluviografe de conceptie ruseasca, diferenta dintre ele facand-o supraf
ata receptoare pentru precipitatii (200 cm2 la cele de tip Hellmann si 500 cm2 l
a celelalte). - in alcatuirea unui pluviograf intra un receptor, un colector si
inregistratorul. - receptorul este un vas cilindric, care se termina la partea i
nferioara cu o palnie, prin care precipitatiile sunt canalizate spre colector. I
n partea interioara a acolectorului se gaseste un recipient cilindric, care plut
este deasupra coloanei de apa si care se ridica pe masura ce nivelul apei creste
. Acesta miscare antreneaza si parghia penitei inscriptoare. - pluviograma este
divizata pe verticala prin linii ce marcheaza cantitatea de apa intre limitele d
e 0 10 mm, iar pe orizontala prin linii care indica timpul in ore si minute. - i
nregistratorul este reprezentat de un tambur, cu un diametru mai mare pe care se
fixeaza pluviograma. - pluviograful se instaleaza pe platforma meteorologica, p
e aceiasi linie cu pluviometrele
i) Vizibilitatea ( distanta pana la care poate fi distins clar, cu ochiul liber,
un obiect luat ca reper si ramane vizibil in conditii atmosferice date ) j) Fen
omenele atmosferice: furtuni, ceturi, descarcari electrice, fenomene optice etc.
Principalele metode de observatii a elementelor meteorologice sunt: metoda instr
umentala si metoda observatiilor vizuale.
33

3.Factorii genetici ai climei

Factori Radiativi Radiatiile solare emise spre Pamant ajung direct sub forma de
radiatii termice sau mijlocit de anumite particule cum ar fi radiatiile corpuscu
lare. Cele mai importante Radiatii sunt: ultravioletele, cele vizibile si infrar
osii . Aceste radiatii sunt difuzate in masa atmosferica sau reflectate de acest
a. Radiatia primita in mod direct de la soare paorta numele de radiatie solara d
irecta. Radiatia solara difuza inlocuieste radiatia solara directa cand cerul es
te acoperit de nori.Radiatia solara directa ajunsa la suprafata terestra este re
flectata in mod diferit de catre acesta iar raportul exprimat in procente dintre
radiatia reflectata si cea incidenta de numeste albedou. /radiatia atmosferica
reprezinta emisia atmosferei datorata absorbtiei selective a gazelor componente.
Bilantul radiativ (Q) reprezinta diferenta dintre radiatia primita (S, D, A) si
cea cedata (R, T) la contactul cu suprafetei terestre cu atmosfera. El se expri
ma astfel: Q=(S+D+A) (R+T) unde: S radiatia directa D radiatia difuza A radiatia
atmosferei R radiatia reflectata de suprafata terestra T radiatia terestra Facto
rii Dinamici
34

Principalele sisteme de vanturi , cu influenta puternica asuprei climei zonelor

si regiunilor pe care le strabat, sunt:
Alizeele - in zona lor de formare creaza
un deficit de umiditate (=>deserturi tropicale) Musonii aduc precipitatii foart
e mari in S si SE Africii
Circulatia vestica (Vanturile de Vest) dintre 40 si 60
de grade latitudine (nordica si sudica) ce se desfasoara in lungul paralelelo r
(V->E) si aduce precipitatii spre interiorul continentelor
Vanturile polare rac
esc regiunile apropiate cercurilor polare Miscarea convergenta a aerului din zon
a intertropicala (calmele ecuatoriale) are precipitatii bogate si o nebulozitate
ridicata Factori fizico-geografici Factorii fizico-geografici, care tin de cara
cteristicile suprafetei terestre, nuanteaza foarte mult elementele climatice si
tipurile de clima. Cei mai semnificativi sunt: - raportul dintre uscat si apa (o
ceane si mari) - relieful (prin altitudine, expunere, orientarea maselor montane
) - curenti aceanici - lacurile si fluviile mari - stratul de zapada si gheata vegetatia - activitatile societatii omenesti
35