DETERMINAREA DIRECȚIEI ȘI VITEZEI VÂNTULUI

Vântul este caracterizat prin următoarele mărimi principale: direcție, viteză, tărie sau
intensitate și frecvență.
Prin direcția vântului se înțelege direcția geografică dinspre care suflă (bate) vântul.
Direcția teoretică a vântului și sensul său coincid cu direcția și sensul gradientului baric. În
realitate direcția vântului este modificată datorită forței Coriolis și forței de frecare cu obstacolele
sau solul.
Direcția vântului se determină prin indicarea punctului cardinal dinspre care bate vântul.
Pentru aceasta se folosește așa-numita “roza vânturilor”, care este un cerc împărțit în 8 sau 16
sectoare (rumburi cardinale). Direcția vântului mai poate fi indicată și prin unghiul orizontal de la
0 la 360 în sensul mișcării acelor de ceasornic (N=0/360, E=90, S=180, V=270).

Figura 1. Roza vânturilor

Viteza vântului este egală cu spațiul parcurs de masa de aer la deplasarea pe orizontală în
unitatea de timp și se exprimă în metri pe secundă (m/s) sau în kilometri pe oră (km/h).
Intensitatea sau tăria vântului este forța exercitată de vânt asupra unei suprafețe
perpendiculare pe direcția sa și se măsoară în N/m2 în SI, iar în practică în kgf/m2. Presiunea
exercitată de vânt asupra obiectelor întâlnite în cale este proporțională cu pătratul vitezei sale.
Intensitatea vântului se poate aprecia prin măsurarea vitezei sau prin utilizarea scalei Beaufort,
stabilite după efectele mecanice pe care le produce vântul asupra corpurilor de pe sol. Această scară
are 13 grade de tărie, notate de la 0 la 12 (tabelul 1).
 Tabel 1 Scala Beaufort

Grade de tărie Viteza vântului Efectele produse de vânt

m/s
0 – calm 0 - 0,5 Fumul de la coșuri se ridică drept în sus; frunzele arborilor nu
se mișcă
1 - aproape liniștit 0,6 - 1,7 Fumul se ridică aproape vertical;
frunzele se mișcă foarte puțin.
2 - puțin vânt 1,8 - 3,3 Abia se simte la obraz, mișcă din când în când frunzele
arborilor.
3 - vânt slab 3,4 - 5,2 Intreține mișcarea continuă a frunzelor arborilor și încrețește
suprafața apelor stătătoare.
4 - vânt potrivit 5,3 - 7,4 Mișcă ramurile mici ale arborilor
5 - vânt tăricel 7,5 - 9,8 Mișcă ramurile mai groase, provoacă senzație neplăcută la
obraz, determină valuri pe apele stătătoare.
6 - vânt destul de tare 9,9 - 12,4 Mișcă arborii mai mici
7 - vânt tare 12,5 - 15,2 Mișcă arbori de dimensiuni potrivite, produce valuri cu creste
pe apele stătătoare
8 - vânt puternic 15,3 - 18,2 Mișcă arbori mai mari; rupe ramuri de mărime normală,
mersul împotriva vântului se face cu greutate
9 - furtună (vijelie) 18,3 - 21,5 Rupe crengi mari, smulge țiglele de pe acoperișurile caselor.
10 - furtună puternică 21,6 -25,1 Arborii sunt răsturnați.
(vijelie mare)
11 - tempestă 25,2 - 29,0 Produce pagube și mai mari
12 - uragan peste 29,0 Produce tot felul de pagube, nimic nu mai poate rezista
vântului.

DIAGRAMA FRECVENȚEI VÂNTULUI

Importanța vântului pentru agricultură rezultă din influența pe care o are asupra elementelor
meteorologice din apropierea solului și a plantelor. În agricultură, vântul are influențe pozitive,
precum zvântarea terenurilor umede, crearea unui fitoclimat favorabil în culturi, transportă polenul
și a unor semințe de plante valoroase, și negative. Vântul usucă suprafețele prin mărirea evaporației
apei din sol ceea ce afectează producția agricolă atunci când rezerva de apă este redusă, provoacă
eroziunea solului, spulberă zăpada, rupe frunzele sau culcă la pământ culturile etc.
Cunoașterea direcției dominantă a vântului dintr-o anumită regiune, a tăriei medii și a
frecvenței, pe anotimpuri sau pe perioade de vegetație, prezintă o importanță deosebită pentru unele
lucrări agricole. Acest lucru impune prelucrarea datelor obținute cu privire la caracteristicile
regimului eolian zilnic în stațiile meteorologice.
Prin frecvența vântului se înțelege numărul de cazuri în care vântul bate dintr-o direcție. De
obicei, frecvența vântului se exprimă în procente din totalul observațiilor din perioada studiată.

Materiale și dispozitive utilizate:

- Buletin meteorologic lunar emis de Institutul Meteorologic Central al României
- hârtie milimetrică (sau pătrățele),
- riglă,
- creion și
- raportor.
Modul de lucru
• Se stabilește luna pentru care se face reprezentarea grafică.
• Din Buletinul meteorologic lunar se stabilește frecvențele vântului (n1) pe fiecare direcție,
din toate valorile orare. Se completează tabelul 1. Frecvențele vântului arată în câte ore bate
vântul pe o direcție.
• Se calculează procentul frecvenței vântului (n2) pe fiecare direcție:
n
n2 = 1  100 (%)
ntotal
În cazul în care evaluăm frecvența orară pe o anumită direcție dintr-o lună cu 31 zile, n2 va fi:
n
n 2 = 1  100 (%)
744
ntotal se calculează ca 31 zile x 24 h = 744. Se completează cu n2 tabelul 1.

Digrama frecvenței vântului reprezentată pe hârtie

• Se construiește roza vânturilor cu cele 16 direcții (figura 1). Pentru a reprezenta cele 16
direcții, cu ajutorul raportorului, se desenează pe hârtie milimetrică sau foaie de pătrățele
cele 8 axe. Inițial, se va trasa, pe verticală, axa N-S, apoi perpendicular axa E-V, axa ENE-
VSV înclinată cu un unghi de 22o30’ față de axa E-V, axa NE-SV la un unghi de 45o și axa
NNE-SSV la 67o30’. În mod similar se trasează și celelalte axe care vor forma o imagine în
oglindă, în cadranele IV și II, a axelor desenate. Astfel, direcția NNV-SSE va forma un
unghi de 112o30’ (=180o-67o30’) față de E-V, direcția NV-SE este înclinată cu 135o,
respectiv axa VNV-ESE cu 157o30’ față de E-V.
• Se alege un segment ca unitate de măsură (de exemplu, 1 mm = 1%) și se reprezintă
procentul de ore pe fiecare direcție (datele din tabelul 2).
• Se unesc punctele și se obține un poligon neregulat cu 16 vârfuri.

Digrama frecvenței vântului reprezentată în Excel

• Se introduce în coloana A, din Excel, cele 16 direcții și în coloana B valorile lui n2 corespunzătoare
(Figura 2a).
 a b c d

e f g h

k l
Figura 2. Realizarea diagramei frecvenței vântului în Excel;
reprezentată pe versiunea de telefonul mobil (a - h) și PC (k și l)

• Se selectează cele două coloane și se reprezintă grafic, urmând pași de la 1 la 4 pentru

reprezentarea pe telefonul mobil sau de la 8 la 10 pentru reprezentarea pe PC.
• Se alege diagrama de tip Radar din figura 2l (pe mobil: diagrama „Altele” - figura 2d)
• Se redenumește diagrama și se editează imaginea (pe mobil: figurile 2f-h).

Vârful cel mai proeminent reprezintă direcția dominantă a vântului. În unele cazuri
diagrama poate avea mai multe direcții predominante.
În mod analog se poate construi diagrama pentru tăria vântului. Diagramele frecvenței și
tăriei vântului pot fi lunar, sezoniere, anuale și multianuale.
Tabel 2 Frecvența vântului pe 16 direcții

Stația meteorologică:………………………..…………., Luna: ………..……, Anul: ………..

Frecvența vântului
Direcția n1 n2
(număr de ore) (%)
1 N
2 NNE
3 NE
4 ENE
5 E
6 ESE
7 SE
8 SSE
9 S
10 SSV
11 SV
12 VSV
13 V
14 VNV
15 NV
16 NNV