Planul marșului pe ruta Toulon-Burgas

Planul marșulului pe ruta Toulon-Burgas se întinde pe o perioadă de 6 zile

(08.01.2019/06.00-14.01.2019/06.00). Viteza navei este de 5-6 noduri in strâmtori
5-8 la intrare/ieșire din porturi, 10-22 noduri in mare deschisă, parcurgând astfel o
distanță de 1538.36 Mm. Planul marșului conține 55 de puncte de schimbare de
drum, cele mai multe dintre ele fiind în strâmtori deoarece se navigă în condiții de
siguranță, respectându-se schemele de separație a traficului.

MAREA MEDITERANA
Vanturi
O caracteristica a Marii Mediterane este aceea ca nu exista vanturi
dominante care sa bata peste toata suprafata ei in mod regulat si intr-un anumit
anotimp .In mijlocul marii bat vanturi care uneori au directia est - vest . In general ,
vanturile strabat marea cu o frecventa mai mare in jurul axului nord-sud ,
explicatia fiind depresiunile locale formate in apropierea litoralului african .
Vanturile locale dominante sunt cunoscute sub diferite denumiri :
Sirocco este un vant uscat din directia sud sau sud-est ce bate in bazinul
mediteranean cand deasupra nordului Africii se instaleaza un maxim barometric ,
iar in Marea Mediterana , o zona depresionara . In cazul extinderii anticiclonului
Azoric , in nord-vestul Africii vantul sufla deasupra marii , se incarca in scurt timp
cu mari cantitati de vapori de apa , astfel ca in partea centrala si nordica a
Mediteranei Sirocco devine un vant cald si umed .
Gregale  este un vant rece care bate din directia nord-est  , in partea centrala a
Marii Mediterane , dinspre Grecia inspre Marea Ionica . Sufla mai ales in timpul
iernii , cand atinge adeseori forta 8Bf  pe coastele Siciliei si ale insulei Malta .
Levante / Levantade / Levanter este numele dat vantului de est care bate in
imprejurimile Gibraltarului din martie pana in iunie si in octombrie nu depaseste
forta 7Bf .
Vendavales este un vant tare din directia sud-vest , ce bate in regiunile dintre
coastele nord-africane si coastele Spaniei . Este mai frecvent spre sfarsitul toamnei
si la inceputul primaverii , fiind asociat cu violente grenuri (vijelii) , descarcari
electrice si trombe marine . In golful Valencia  , valurile mari de hula preced cu
aproximativ 24 de ore un puternic vant de est , iar la Alicante , un vant puternic din
directia nord .
Libeccio este un vant cu caracteristici similare care bate din sud-vest si vest
pe coastele Sardiniei si Italiei de Sud .
Ponientes este un vant de vest care bate in stramtoarea Gibraltar , alternand in
cursul anului cu Levanter .
 Leveche este un vant de sud , cald uscat si incarcat de pref , care sufla in
vacinatatea lui Ponientes .
Marin este un vant cald si umed care bate in lunile de vara in golful Lion
dintr-o directie cuprinsa intre sud-vest si sud-est .Este mai putin intens decat
Mistralul .Atinge intensitatea maxima pe coasta spaniola , intre Sete si Aigues
Mortes .
Provenza este un vant de nord-nord-vest ce sufla in timpul iernii  in regiunile
de coasta ale Italiei , cuprinse intre Genova si La Spezia .
Raggiature actioneaza pe coastele de est ale insulei Corsica , intre Cap Corse
si Bastia ca gren (vijelie) de vest .Acest tip de vant izbucneste brusc si bate cu
viteze cuprinse intre 40-60Nd . In timpul actiunii lui , presiunea atmosferica creste
brusc cu aproximativ 4mb , temperatura scade cu pana la 100C , iar umezeala
relativa a aerului creste sensibil . Pe de alta parte vantul "sare brusc" rotindu-se in
sens retrograd .
Maestro sau Mistralul este un vant catabatic (descendent) de nord-vest sau
nord care bate in Golful Lion si in regiunile din nord ale Insulelor Baleare si
Sardiniei , atingand forta 9Bf. Sufla cu putere mai ales iarna , cand efectul
catabatic in Alpii Maritimi Francezi intensifica scurgerea aerului rece prin Valea
Rhonului .
Tramontanes  este un vant catabatic de nord-vest ce bate pe coastele spaniole
si franceze ale Golfului Lion , cuprinse intre Port Vendres si Perpignon .
Declansarea  brusca si taria  lui constituie un real pericol pentru navele surprinse la
ancora nepregatite . Atinge si depaseste deseori viteza de 32 Nd .
Brizele  , vanturi care bat tot timpul anului in regiunile de litoral marin , sunt
obisnuite  , diferentiindu-se numai prin directia si intensitatea lor .
Temperatura atmosferei
Repartizarea temperaturii este dependenta de caracteristicile coastei ce o
inconjoara .
In general se poate spune ca nu exista diferenta de temperatura sub aspectul
sezoanelor  , aceasta remarcandu-se numai intre vara si iarna  . Sub aspectul
coastelor adiacente , este de remarcat faptul ca temperaturile sunt mult mai ridicate
pe coasta de sud , de-a lungul litoralului african si in estul Mediteranei .
      Pe coasta de sud , respectiv in apropierea litoralului Africii , incepand de la
Ceuta si pana la Capul Bon , coasta fiind inalta si impadurita , temperaturile sunt
mai scazute in raport cu cele inregistrate spre est , respectiv pe coastele Tunisiei  ,
Libiei si Egiptului . Dealtfel este recunoscuta regiunea Libiei , in special in Golful
Gabes , ca un pol al caldurii , unde temperaturile sunt in mod curent peste 400 .
Litoralul , in portiunea dintre punctele amintite este arid si nisipos .
      In largul marii media temperaturilor este mai constanta , iar  cantitatea de
precipitatii mai uniforma .
Temperatura apei

Temperatura apei mării scade în mod normal, atingând un minim în

februarie şi având valori cuprinse între 12-13ºC în partea de N şi 15ºC în partea de
S a bazinului. Temperaturile cresc rapid în aprilie şi mai, şi ating de obicei un
maxim în jurul valorilor de 20-21ºC în august, în părţile de SW şi NW şi 26ºC în
SE bazinului.

Curenti si maree

Marea Mediterană primeşte de la râurile care se varsă în ea 1/3 din cantitatea

de apă care se pierde prin evaporare. Totuşi cea mai mare cantitate de apă se pierde
datorită unui curent de adâncime care trece prin Strâmtoarea Gibraltar transportând
apele saline, mai dense, rezultate prin evaporarea rapidă, din Marea Mediterană în
Oceanul Atlantic. Pentru a compensa această pierdere există un puternic aflux de
apă din Oceanul Atlantic spre Marea Mediterană prin strâmtoarea Gibraltar printr-
un curent de suprafaţă.

Circulaţia generală a curenţilor în Marea Mediterană este dată de împărţirea

acesteia în două bazine, unite de canalul Sicilian şi strâmtoarea Messina, şi de
afluxul de apă prin
strâmtoarea Gibraltar. În Strâmtoarea Gibraltar valoarea mareei poate ajunge până
la 1 m.

Presiunea şi fronturile atmosferice

Marea Mediterană este o regiune favorizată, cu perioade lungi de vreme

frumoasă şi liniştită şi comparativ perioade scurte de vreme cu furtuni şi
disconfort. Vara peste tot este cald şi plăcut, şi cu câteva excepţii, briza mării
previne că regiunile de coastă să devină prea fierbinţi.Ploile în principal iau forma
unor furtuni cu ploi torenţiale de scurtă durată, care trec repede, astfel încât există
mult soare chiar şi în timpul iernii.Vizibilitatea este în cea mai mare parte a
timpului bună.
Valorile medii lunare ale presiunii în zonă se află între 1011 şi 1023mb
(758,3 -767,3mmHg) de-a lungul întregului an. În partea de vest a Sardiniei
valoarea medie a presiunii minime este de 1011mb (758,3mmHg) în luna aprilie şi
valoarea maximă 1016mb (762,1mmHg) din lunile august până în luna octombrie,
în timp ce în Oran, Algeria valoarea minimă este de 1015mb (761,3mmHg) în luna
august iar valoarea maximă este de 1022mb (766,6mmHg) în luna ianuarie.
 Mai semnificativă decât valoarea medie a presiunii este distribuţia valorilor
medii.Vara, când temperatura solului este mai mare decât cea a mării, presiunea
este scăzută în nordul Africii, în mod special în partea de sud a munţilor Atlas, şi
mare deasupra mării. Astfel această situaţie tipică de vară este caracterizată de o
zonă extinsă cu presiune ridicată care se întinde de la partea de est a coastei
Spaniei pe deasupra insulelor Baleare spre Sardinia şi Sicilia, cu zone de presiune
scăzută în nord, sud şi est. Se poate observa că în timpul verii gradientul presiunii
este mic ceea ce indică vânturi slabe, iarna situaţia arată valori mari ale
gradientului baric între Sardinia şi meridianul Greenwich ceea ce indică valori mari
ale forţei vântului în această regiune.
Depresiunile din vecinătatea insulelor Baleare iniţial, de obicei se deplasează
spre Golful Genoa.
În prima parte a verii se întâlnesc câteva depresiuni mari şi puternice, dar
predomină depresiunile locale care uneori produc vânturi puternice şi furtuni
deasupra zonei limitate în care se află. Unele din aceste depresiuni se dezvoltă în
partea de vest a deşertului Sahara şi în loc să urmeze ruta normală de deplasare a
depresiunilor spre est, se deplasează spre nord şi trecând de linia coastei provoacă
perturbarea condiţiilor meteo.
Trombele sunt în mod relativ frecvente în special în partea de vest şi
sud.Acestea apar de obicei în timpul furtunilor cu tunete sau în vecinătatea acestora
şi ajută la formarea vânturilor Vendavales. Zona în care s-au observat cele mai
multe dintre acestea este cuprinsă între Cabo de Gata şi insulele Baleare.
Suplimentar faţă de variaţiile de presiune date de depresiuni şi anticicloane,
o variaţie diurnă regulată este perceptibilă pe timpul perioadelor cu vreme stabilă,
cu maxime la orele 10.00 şi 22.00 şi minime la orele 04.00 şi 16.00, ora locală şi
cu o valoare de 2mb.
Fronturile atmosferice sunt prezente în această zonă dar într-un mod diferit
faţă de modul cum apar ele în mod normal în ocean şi la latitudini mai mari.
Fronturile de aer cald, în general sunt slabe şi în mod frecvent marcate de o
creştere a densităţii norilor de altitudine, neînsoţite însă şi de ploaie. În partea de
sud a zonei, multe din depresiuni trec fără a se simţi şi un front de aer cald. În
contrast, fronturile de aer rece sunt bine definite şi adesea supărătoare. Ele sunt
însoţite de vânturi tăioase, adeseori în rafale cu ploi puternice luând şi caracter de
aversă ce cad din nori grei cumulus care marchează frontul. Ploile de obicei sunt
scurte ca durată dar considerabile ca intensitate. Perioadele cu ploaie de lungă
durată sunt rar întâlnite, după îmbunătăţirea iniţială a vremii ca urmare a trecerii
unui front de aer cald, în mod normal urmează o a doua deteriorare a vremii cu ploi
şi vânturi în rafale care marchează un al doilea front rece şi acestea se repetă.
Anticiclonii

Anticiclonul Azorelor – zona subtropicală de înaltă presiune care are o

influenţă majoră asupra climei din Mediterana. Pe timpul anotimpului rece, când
anticiclonul este centrat la cea mai sudică latitudine, un front se extinde adesea la
est de Spania sau la nord de Africa. Depresiunile din Atlantic, care se deplasează
spre est, de-a lungul laturii de nord a anticiclonului, adesea pătrund în Mediterana
producând perturbări ale vremii. Primăvara târziu şi vara anticiclonul Azorelor îşi
intensifică activitatea şi cu un front care adesea se extinde până la Alpi. Acest front
forţează efectiv depresiunile din Atlantic să treacă mult mai la nord de Marea
Mediterană rezultând condiţiile de vreme bună pentru această perioadă;
Anticiclonul Asiatic – iarna, ramura de vest a anticiclonului asiatic care se
află deasupra Europei, este sursa maselor de aer foarte rece, care ocazional pot
afecta şi nordul părţii de vest a Mediteranei. Când un front de presiune ridicată se
extinde deasupra Balcanilor sau a Europei centrale, acesta poate produce puternice
vânturi de nord şi nord-est deasupra părţii nordice a bazinului de vest al
Mediteranei.

Depresiuni mobile
Afectează în mod frecvent zona şi sunt de obicei mai mici ca dimensiuni
dacă sunt comparate cu cele din Atlanticul de Nord, însă pot avea configuraţii
viguroase care se pot dezvolta rapid şi pot da naştere la furtuni foarte puternice.
Depresiunile sunt în mod normal mai rar întâlnite în timpul verii si mai puţin
intense decât cele care apar în timpul iernii.
 Zonele cele mai comune unde îşi fac apariţia depresiunile în bazinul de W al
Mării Mediterane sunt Golful Leilor, Marea Ligurică şi sudul Munţilor Atlas.
Depresiunile din ocean pot traversa Franţa, Spania sau Strâmtoarea Gibraltar şi pot
afecta partea de W a Mediteranei, dar frecvenţa acestora este mai mică decât cea a
depresiunilor care apar şi se dezvoltă în Mediterana.
Depresiunile care apar în Golful Genoa au o deplasare generală spre SE
traversând Marea Tireniană în deplasarea lor spre Sicilia, în timp ce depresiunile
care iau naştere în jurul insulelor Baleare se deplasează în general spre NE sau E.
Depresiunile care întră în Mediterana din Oceanul Atlantic sau cele care se
formează în sudul Munţilor Atlas se deplasează în general spre E afectând Tunisia,
Sicilia şi Malta.
Depresiunile se deplasează în general cu viteze de 10-15Nd, dar depresiunile
secundare pot atinge viteze de până la 20-30Nd. Direcţia de deplasare a unor
depresiuni poate fi uneori greu de prevăzut când acestea se deplasează încet sau
staţionează pentru ca apoi să se deplaseze brusc în altă parte.
Consideratii hidrologice
a) Adancimile si modul de repartizare 
      Marea Mediterana este o mare cu adancimi mari . La 100 mile sud-vest de
Capul Tainaron adancimea este de 4 597 m ; in acest punct pe o distanta de 2 km
diferenta de nivel este de 2 200 m, cu o panta de 410 . In dreptul Insulelor Baleare
adancimea este de 3150 m , iar in Marea Tireniana de 3 730 m .
      Ape cu adancimi mai reduse se intalnesc doar in Golful Lion .
 
      b) Natura reliefului subacvatic este foarte diferita , de la stancoasa cu fund
neted sau neregulat si pietris in partea de nord, la nisipuri si mal in partea de sud si
la gurile fluviilor .Locurile de ancoraj sumt indicate in cartea pilot a Mariii
Mediterane .
      c) Transparenta , culoarea si salinitatea apei
      Transparenta Mediteranei este renumita , aceasta atingand valori pana la 50-60
m , iar culoarea marii este bleumarin deschis .
      Temperatura apei la suprafata atinge valoarea de +240 C iar de la 350 m
adancime in jos o temperatura constanta de +12,7 0C (homotermie) pana la fund .
Acest lucru se explica prin faptul ca Mediterana cu Oceanul Atlantic prin Str.
Gibraltar , pe al carui fund se gaseste un prag situat la circa 350m .Temperatura de
la suprafata Mediteranei este in general mai mare decat a Oceanului Atlantic . Dela
suprafata si pana la nivelul orizontal al pragului de la Gibraltar temperatura scade
in ambele parti ale lui la +12,7 0 C. apele care trec pragul au o temperatura de
+12,70C , apele mai reci sunt oprite de praguri care mentin o stratificatie
constanta . In Oceanul Atlantic temperatura scade pana la +20 C .
      Marea Mediterana are o salinitate mai ridicata (36-39 0/00 ) decat a Oceanului
Planetar datorita evaporatiei foarte intense  , 4 200 000 m3 pe an , ce nu este decat
partial  acoperita de aportul putin substantial al fluviilor  care se varsa in cuprinsul
ei (doar 1000000 m3 anual) . De-a lungul tarmurilor sudice  , singurul fluviu
insemnat care se varsa in Marea Mediterana este Nilul (6 671 km) - cel mai lung
din lume - ce debuseaza printr-o imensa delta , dar al carui debit este destul de
modest ( 2 300m3/s ) ocupand doar locul 23 in lume . Pe tarmurile europene ale
Mediteranei se varsa doar cateva fluvii mai importante : Ebrul , Ronul , Tibrul ,
Padul , Marita .
      Enorma diferenta dintre evaporatie si debitul apelor curgatoare ce se varsa in
Mediterana este completat prin aportul precipitatiilor ( mai abundente in perioada
octombrie - martie ) si al apelor pe care le primeste din Oceanul Atlantic si din
Marea Neagra .
      d) Curentii                  
      In Marea Mediterana exista un curent circular general in sens direct , cu
directia vest-est pe coasta Africii si est-vest in partea de nord si care urmarind
configuratia coastei , are diferite ramificatii si directii .
      e) Elementele valurilor  
      Bazinul de est este mai putin agitat fiind mai larg si mai putin bantuit de furtuni
, in schimb bazinul de vest care este si mai ingust si cu diferente mari de clima , pe
distante mici este bantuit mai des de furtuni . Valurile din zona Sicilia , Corsica ,
Sardinia , Baleare precum si din zona coastei Africii de la Tunis la Capul  Bon ,
pun navele in dificultate din cauza spatiului de manevra redus .
     In Mediterana predominanta este hula de vest sau de nord-vest .Hula puternica
este mult mai des intalnita in bazinul vestic decat cel estic . intre Corsica si Insulele
Baleare, valurile de hula au o inaltime mai mare de 4m atingand procentajul de
10% in intervalul noiembrie-martie .

GOLFUL LION
Descriere generala:

Este o parte a Mării Mediterane care scaldă litoralul din regiunile franceze
Languedoc-Roussillon și Provence, de la Pirinei în vest până la Toulon în est.
Portul principal al Golfului este Marsilia. Toulon este un alt port important.
Râurile care se varsă în gol provin din Tech, Têt, Aude, Orb, Hérault,
Vidourle și Rhône.
Platoul continental este expus aici ca o câmpie litorală largă, iar terenul
marin se înclină rapid spre câmpia abisală a Mediteranei. O mare parte a liniei de
coastă este compusă din lagune și mlaștină de sare. Adancimea medie este de 250
m

Vanturi:

Este o zona unde sunt prezente vanturile reci Mistral (vant regional din
Franta, puternic, rece și de obicei uscat, venind din nord. Acesta este de obicei
însoțit de vreme frumoasă și senină și joacă un rol important în crearea climatului
din Provence. El poate ajunge la viteze de mai bine de nouăzeci de kilometri pe
oră, în special în valea Rhone-ului) si Tramontane.

STRAMTOAREA BONIFACIO

Descriere generala:
Este o stramtoare situate intre insulele Corsica si Sardinia, numita astfel
dupa orasul Corsican Bonifacio. Are o latime de 11 km (6,8 Mm) si desparte
Marea Tireniana de Vestul Marii Mediterane. Marea este cunoscuta navigatorilor
pentru vreme, curenti si bancurile de nisip.

Vanturi:
Este o zona unde sunt prezente vanturile locale Mistral, Sirocco, Ostro.

MAREA TIRENIANA

Descriere generala:
Marea este mărginită de insulele Corsica și Sardinia (la vest), Peninsula
italiană (regiuni din Toscana, Lazio, campania, Basilicata, și Calabria) la est, și
insula Sicilia (la sud). Marea Tireniană include și o serie de insule mici, ar fi Capri,
Elba și Ustica. Adancimea maxima este de 3785 m. Marea Tireniană este situată în
apropiere de locul unde se întâlnesc plăcile africane și eurasiatice; prin urmare,
lanţuri de munti şi vulcani activi,cum ar fi Mount Marsili sunt găsiti în adâncimi
sale. Cele opt insule eoliene şi Ustica sunt situate în partea de Sud a mării, la nord
de Sicilia.

Vanturi:
 Este o zona unde sunt prezente vanturile regionale Mistral, Sirocco (vant
mediteraneean ce vine din Sahara si poate si poate atinge viteze foarte mari, in
special vara. Cauzeaza furtuni in Marea Mediterana, seceta in nordul Africii si
vreme rece ploioasa in Europa), Libeccio din SE, Ostro din S.

STRAMTOAREA MESSINA

Descriere generala:
Stramtoare aflata intre Est-ul insulei Sicilia si Vest-ul Peninsulei Calabria
(sud-ul Italiei). Conecteaza Marea Tireniana, in nord, cu Marea Ionica, in sud, in
centrul Marii Mediterane. Lungimea este de cca. 35 km, iar lăţimea creşte de la N
la S, de la 3.2 km la 22 km. Adancimea maxima este de 250 m.

Curenti si maree:
Există curenţi de maree puternici, care îşi schimbă direcţia la 6 ore.
Jumătatea de nord a strâmtorii depinde de ora mareei din porturile Mării Tireniene,
iar jumatatea sudică de ora mareei din Marea Ionică. Când nivelul creşte într-una
din mări, în cealaltă nivelul scade formându-se o denivelare de 30 cm ce determină
formarea unor curenţi. Curentul care se îndreaptă din S spre N se numeşte flux
urcător sau "rema montante", iar curentul de sens invers de la N spre S se numeşte
flux coborâtor sau "rema scendente". Viteza curentului este în jur de 4 Nd. În zona
de întâlnire a curenţilor se formează nişte vârtejuri numite "garafoli". Curentul din
sud are ape mai reci şi mai sărate şi intră sub apele Marii Tireniene, determinând o
mişcare a apei sub forma de trepte numită scară de maree.

Adancime:
Adancimea maxima in stramtoare este de 250m, iar cea minima este de 80m,
deasupra unui prag submarin.
MAREA IONICA

Descriere generala:
Marea Ionica este parte componentă a Mării Mediterane, fiind situată la sud
de strâmtoarea Otranto dintre regiunea Apulia din Italia și Albania. Aceasta are o
adâncime maximă de 4.206 m, fiind renumită pentru apele ei liniștite. Țărmurile ei
estice sunt sudul Albaniei și vestul Greciei; aceasteia din urmă îi aparțin Insulele
Ionice: Corfu, Zakynthos, Cefalonia, Itaca și Lefkada. În vest Marea Ionică este
mărginită de sudul Italiei și Sicilia. Între Apulia și Calabria se găsește golful
Tarent. Marea Ionică are trecere directă spre Marea Egee prin Golful Corint și
Canalul Corint.

Vanturi:
Pe intreaga suprafata a Marii Ionice vanturile sudice produc o marire asupra
nivelului marii cu aproximativ 0.3m, iar vanturile nordice o scadere a nivelului cu
aceeasi marime.

MAREA EGEE

Descriere generala:
Marea Egee este o parte a Marii Mediterane mărginita la sud de insula Creta,
la W şi N de către coasta Greciei şi la E de coasta Turciei. Conţine numeroase
insule cunoscute uneori şi ca arhipelagul Egean. Marea Cretei este denumirea care
se da uneori zonei din Marea Egee cuprinsa intre coasta de N a insulei Creta şi
insulele din sudul arhipelagului Egean.

Curentii:
Curenţii de suprafaţa din M. Egee au o structură complexă şi în general au
un sens retrograd ca şi curenţii din partea de est a Mediteranei. Curentul care vine
prin canalul Rhodes, în principal în timpul toamnei şi iernii creează în E părţii de S
a M. Egee un curent predominant spre W şi NW. Aceşti doi curenţi se întâlnesc
intre latitudinile de 38º şi 39ºN şi formează curentul general de SW şi S.
Cu excepţia curentului de SW–S între strâmtoarea Canakkale şi W părţii de
S al Mării Egee care este constant şi are o viteză redusă, ceilalţi curenţi sunt
inconstanţi. Viteza este în general redusă, pe 65–70% din suprafaţa nedepăşind
½Nd şi un foarte mic procent atinge viteze de 2 Nd. Curenţii cu viteze mai mari de
3–4Nd sunt de scurtă durată şi se întâlnesc mai des în zonele susceptibile de
creşteri rapide ale vitezei curenţilor.

Temperatura apei:
Temperatura apei mării este mai constantă decât temperatura aerului deşi în
condiţii extreme, iarna, aceasta poate avea variaţii de până la 6ºC faţă de media
multianuală pentru acea perioadă. Variaţia temperaturii este mai puternică iarna
când în partea de N se întâlnesc valori de 10-11ºC în timp ce în S se întâlnesc
valori de 15-16ºC. Vara variaţiile sunt mai mici, valorile temperaturii apei mării
fiind de 23-25ºC în întreaga zonă.
Ceata
Cel mai des întâlnită este în perioada dintre lunile martie şi iulie, şi este de
obicei de scurtă durată. Ceaţa este întâlnită de asemenea în zonele joase de litoral
dar dispare în primele 2-3 ore după răsăritul soarelui. Ceaţa este de obicei
superficială dar uneori vizibilitatea poate fi redusă la mai puţin de 40m, dar
grosimea stratului de ceaţă adesea nu este mai mare de 2 sau 3m. O formă mai
puţin severă de ceaţă şi care produce o vizibilitate redusă (sub 5Mm) este mai des
întâlnită şi reprezintă 10-20% din perioada de vară şi 5% din cea de iarnă.
STRAMTOAREA DARDANELE

Descriere generala
Strâmtoarea Dardanele face legătura între Marea Maramara şi Marea Egee.
Are o lungime de 67 km şi o laţime medie între 3 şi 7,5 km.Cea mai mică lăţime
este de 1.3 km. adâncimile variază între 54 şi 90 m.

Curentii
La Gelibolu Bogazi, intrarea de nord a strâmtorii Dardanele viteza curentului
principal este de 1 la 1,5Nd în partea centrală, mai mică lângă coastă. În zona
cunoscută sub numele de Nagara, acolo unde strâmtoarea are cea mai importantă
schimbare de direcţie (între Kilya Koyu şi Nara Burnu) curentul principal are
direcţie vest-sud-vest traversând bancul extins de la Nara Burnu şi atinge coasta
vestică a strâmtorii la sud de Eceabat, unde este orientat spre coastă şi se îndreaptă
spre sud-sud-est spre Cannakkale. La sud de Cannakkale curentul îşi reia direcţia
iniţială de sudvest iar la vest de Kilya Koyu spre intrarea de sud-vest a strâmtorii,
viteza părţii centrale a curentului este de 1,5–2Nd. Viteza maximă este de
aproximativ 4Nd la circa 1Mm sud de Cannakkale. Viteza curentului creşte ca
urmare a acţiunii vânturilor de nord şi nord-est în special la Nagara unde aceasta
poate să atingă 5Nd în primele zile ale acţiunii acestor vânturi.

Vanturi, precipitatii si ceata

Cele mai frecvente vânturi sunt cel din sectorul nordic şi nord-estic, în toate
anotimpurile. Ploile sunt mai frecvente în sezonul rece, iar vara numărul lor nu
depăşeşte 3-4 pe lună. La Cannakkale zilele cu ceaţă sunt mai frecvente în sezonul
rece şi mai rare în sezonul cald.

Reguli de navigatie
Pe Dardanele, navele trebuie, conform regulii 25 din COLREG, sa navige pe
acea parte a canalului care se afla in tribord, avand grija sa semnaleze sonor in
concordanta cu regula de apropiere de stramtoarea din dreptul Canakkale si de
curba de la Nara.
Navele trebuie deasemenea sa ia toate precautiile necesare evitarii
intalnirilor cu alte nave in zona critica aflata intre Kilitbahir si Canakkale, intre
Nara si Kilya, si intre Gelibolu si Cardak; si, cand curentul sau vremea sunt
nefavorabile, in aceste zone critice sa dea prioritate navelor ce se apropie prin
reducerea vitezei, sau care sunt stationate.
Navele sunt deasemenea avertizate sa ia pilot.

MAREA MARMARA

Descriere generala
Marea Maramara are o lungime de 300 km şi o lăţime de 200 km. Ea are o
orientare aproximativă de est spre vest. Ocupă o suprafaţă foarte mică (11 000
km²), fiind cea mai restrânsă ca suprafaţă dintre mările Oceanului Planetar. Se află
situată între Peninsula Balcanică şi Asia Mică pe teritoriile Turciei. Comunică pe la
sud-vest cu Marea Mediterană, prin strâmtoarea Dardanele, iar prin nord-est cu
Marea Neagră prin strâmtoarea Bosfor.
Precipitatii
Precipitatii abundente se inregistreaza in special in largul marii pe perioada
iernii, in zona NW numarul zilelor cu precipitatii inregistrat in mod uzual sub
forma de ploaie , lapovita sau ninsoare sunt cuprinse intre 6 si 10 zile pe luna, iar
in alte zone numarul acestora putand fi depasit.

Temperatura si umiditaea aerului

Temperaturile medii lunare in timpul iernii pot varia intre – 2°C si + 9°C,
astfel in partea nordica a marii temperatura medie a aerului este undeva intre +4°C
si + 8°C, pe tarmul estic intre +5°C si +9°C, pe cel sudic intre +7°C si chiar +
11°C, iar pe cel vestic temperatur variaza intre +4°C si +8° C.
Umiditatea are valori relative destul de mari dimineata devreme cand ajunge
la valori cuprinse intre 81% si 87% iarna si intre 71% si 81% vara.

Vanturi
Vântul de nord-est este cel predominant în timpul anului şi în special vara,
când face parte din curentul de aer nordic sezonier care se manifestã în Marea
Egee, când vântul nu sufla din nord-est, se manifestã adesea influenţa vântului de
sud-vest.

STRAMTOAREA BOSFOR
Descriere generala
Strâmtoarea Bosfor este un canal lung de 32 km şi lat in medie de 1,5 km.
La intrarea in Marea Neagră, lăţimea este 4,7 km, iar la ieşirea spre Marea
Marmara este de 2,6 km. cea mai mică lăţime a canalului este de 600m iar cea mai
mare este de 3,3 km adâncimea maximă este de 120m spre nord către Marea
Neagră.

Curenti
Volumul de apă care se deplasează prin strâmtoarea Bosfor în ambele
sensuri variază în limite largi. Apele de origine mediteraneană se răspândesc într-
un strat subţire pe fundul platformei continentale şi se deplasează spre nord-nord-
est. Suprafaţa de separaţie între cei doi curenţi (dinspre Marea Neagră la suprafaţă)
este oblică şi se găseşte la adâncimea de aproximativ 50 m la capătul nordic al
strâmtorii, la 25÷30 m în partea de mijloc a acesteia şi la 10 m în capătul sudic.
Viteza medie a curentului superficial este de 0,9 m/s iar viteza maximă poate
ajunge la 20 m/s. Vitezele medii cele mai mari ale curentului inferior se apropie de
cele ale curentului superior (la adâncimea de 10 ÷ 12 m sub suprafaţa de separaţie).
Principala caracteristică a sistemului de curenți din zonă este circuația în
sens invers acelor de ceasornic în Marea Neagră și curentul dinspre Marea Neagră
spre Marea Mediterană ca urmare a faptului că suprafaţa Mării Negre este aproape
invariabil la un nivel mai înalt decât cel al Mării Mediterane (excesul mediu este
de circa 0,4 m).

Adancimi
Adâncimile din strâmtoare sunt mari chiar de la intrare cu un maxim de
120m către mijlocul acesteia. În sectorul de la coastă cuprins între capul Karaburun
şi strâmtoarea Bosfor adâncimile descresc treptat cu coasta. Atât pe coasta
europeană cât şi pe cea asiatică, de la cap Hunkear Iskelesi şi cap Ahirkapi Burnu
adâncimea strâmtorii variază de la 0,9m (fundul băii Bebek Koyu) până la 40m
(fundul băii Cubuklu Liman).

Vanturi si ceata
În strâmtoarea Bosfor sunt predominante vânturile din nord-est în toate
sezoanele. La Istanbul predomină de asemenea vânturile din nord şi nord-est. În
medie viteza vânturilor este de 11Nd în mai şi de 16Nd în august. Vânturi
puternice (forţa 7) se întâlnesc cu o frecvenţă de 3–4 zile pe lună în sezonul cald.
 În vecinătatea Istanbulului ceaţa variază de la o suburbie la alta şi de la un
sezon la altul. În sezonul cald ceaţa este rară iar în cel rece este mai frecventă.
Reguli de navigatie
Navele ce naviga in zona limitata in sud de linia ce uneste Kizkulesi (41 °
01’ N., 29 ° 00’ E.) de moscheea Ortakoy si in nord de linia ce uneste
geamandurile bancurilor Tarabaya si Umur trebuie sa tina pe partea europeana fata
de linia din mijlocul canalului navigabil cand acestea naviga dinspre nord, si spre
partea asiatica cand naviga dinspre sud.

Portul Burgas
Localizare
42°30’N si 27°29’E. Este situat in Golful Burgas, aflat in partea de vest a
Marii Negre. Portul ofera conditii bune de adapostire, ancoraj si operare,
fiind protejat de natura reliefului si constructiile hidrotehnici impotriva
vantului si a valurilor.
Portul Burgas cuprinde:
Portul de Est, unde se opereaza nave de pana la 25.000 tdw si care are
adancimi de 29 - 36 ft.
Portul de marfuri uscate, unde pot opera nave de pana la 44 000 tdw.
Adancimile in bazin sunt de 36 ft.
Portul de Vest, cu adancimi de 36 ft, unde pot opera nave de pana la
40000 tdw.
Portul petrolier, cu adancimi de 24-45 fr, unde pot opera tancuri
petroliere de pana la 100 000 tdw.
Danele portului sunt echipate cu mijloace de incarcare de 3 - 32 tf si cu
macarale plutitoare de 100 tf. In anul 1996 a inregistrat un trafic de 13
884 000 t marfuri.
Pilotajul este obligatoriu in rada interioara pentru nave de peste 100 TRB.
In rada exterioara pilotajul nu este obligatoriu, dar navele vor transmite
ETA cu 12 ore inaintea ajungerii in rada. Pentru intrarea in port, din
pozitia in asteptare in rada, se va transmite ETA cu 4 ore inaintea intrarii.
Ancorajul este permis in rada exterioara. La primirea acceptului de
intrare in port, nava se va deplasa in punctul de coordonate 42s39’ N si
27s56’ E pentru formalitatile de vamuire si imbarcarea pilotului.

Portul Burgas
 Portul Toulon

Localizare:

-43°07’00’’ N si 005°56’00’’ este un oraș în sudul Franței și un port militar mare

pe coasta Marii Mediterană, cu o mare Baza navală franceză, fiind situat
în Provence-Alpes-Côte d'Azur.

Clima:
Toulon are o climă mediteraneană , caracterizată de soare abundent și
puternic, veri uscate și ploi rare, dar uneori torențiale; și prin veri fierbinți și ierni
blânde. Datorită apropierii de mare, temperatura este relativ moderată.
Temperatura medie în luna ianuarie, cea mai rece lună, este de 9,3 ° C (49
° F), cea mai caldă din orice oraș din Franța metropolitană. În luna ianuarie
temperatura maximă medie este de 12,7 ° C (55 ° F), iar temperatura minimă
medie este de 5,8 ° C (42 ° F).
Temperatura medie în luna iulie, cea mai caldă lună, este de 23,9 ° C (75
° F), cu un maxim mediu de 29,1 ° C (84 ° F), și o temperatură minimă medie de
18,8 ° C (66 ° F).
Datorită apropierii de mare, temperaturile de îngheț sunt rare; o medie de
2,9 zile pe an, iar înghețurile de durată (când temperatura maximă rămâne mai
mică sau egală cu zero) sunt inexistente. Zăpada este, de asemenea, foarte rară (cu
o medie de abia 1,5 zile pe an) și este și mai rar ca zăpada să dureze în timpul zilei
(în medie, 0,3 zile pe an).
 O caracteristică distinctivă a climei Toulon este vântul, cu 115 zile pe an
de vânturi puternice; de obicei , fie rece și uscat Mistral sau Tramontane din nord,
umed Marin ; sau Sirocco , purtând uneori nisip roșcat din
Africa; sau Levantul umed și furtunos de la est. 
Cea mai proastă lună este ianuarie, cu o medie de 12,5 zile de vânturi
puternice. Luna cu cele mai slabe vanturi este septembrie, cu 7 zile de vânturi
puternice. În timpul iernii, Mistral poate face aerul să se simtă extrem de rece,
chiar dacă temperatura este ușoară.
Clima este uscată, iar umiditatea din Toulon este de obicei
scăzută. Umiditatea medie este de 56%, cu mici variații pe tot parcursul
anului; cele mai uscate luni sunt iulie și august cu 50%, iar cele mai umede luni
sunt noiembrie și decembrie cu 60%.
Portul Toulon

Principalele infrastructuri
Baza militară este împărțită în patru zone principale, fiecare cu acces
propriu la mare. De la est la vest sunt:
Castigneau;
Malbousquet;
Missiessy;
Milhaud.
HĂRȚI
Planul marsului
A4301
Scara 1:6.000.000
Portul Toulon
Fr. 7093
Scara 1:25.000
Marea Ligurica
Fr6951
Scara: 1:200.000
Marea Mediterana de Vest
A1780
Scara: 1:2.000.000
Stramtoarea Bonifacio
A1985
Scara: 1:500.000
Marea Tireniana
A165
Scara: 1:3.000.000
Stramtoarea Messina
A1941
Scara: 1:400.000
 Marea Ionica
A:4302
Scara: 1:5.000.000
 Marea Egee
A180
Scara: 1:2.500.000
Stramtoarea Dardanele
A1086
Scara: 1:750.000
 Marea Marmara
Ru 231007
Scara: 1:1.000.000
Stramtoarea Bosfor
A1005
Scara: 1:400.000
 Marea Neagra
A2230
Scara: 1:1.250.000
 Portul Burgas
A2399
Scara: 1:30.000
 Desfasurarea marsului- Harti sinoptice
(interpretare)
Harti sinoptice prima zi:
Temperatura apei in prima zi de mars este cuprinsa intre 16°C-18°C in rada
portului Toulon, iar in mare deschisa variaza intre 14°C-16°C.

In prima zi avem vant de viteza 30-50 de noduri la plecare din port, in mare
deschisa avem viteza vantului de 5-20 de noduri, iar directia vantului este din
N-V la plecarea din port iar in mare deschisa din N si N-E.
In prima zi de mars navigam printr-o depresiune cu presiunea cuprinsa intre
1000-1015 mb.

Inaltimea valurilor pana la latitudinea de 43°N si longitudinea de 6°E este

cuprinsa intre valorile 1-3m, iar in mare deschisa pana in stramtoarea
Bonifacio inaltimea valurilor este cuprinsa intre 3-5m, urmand ca in
stramtoare inaltimea acestora sa scada. Directia valurilor este din N-V pe
durata intregii zile.
Vizibilitatea in prima zi de mars, la iesirea din port este de 10 mile, iar in
mare deschisa pana in Stramtoarea Bonifacio este de 8-10 mile marine.

Precipitatiile in prima zi se observa ca sunt mici, cuprinse intre 0 si 2 mm/3hr,

doar in mare deschisa.
Nebulozitatea este cuprinsa intre 0%-10% la iesirea din port, iar in mare
deschisa aceasta variaza intre 25-100%, cea mai accentuata fiind la intrarea
in Stramtoarea Bonifacio.

Harti sinoptice a doua zi

Temperatura apei in cea de-a doua zi este cuprinsa intre 14°C si 16°C.
Viteza Vantului in cea de-a doua zi este cuprinsa intre 5-20 de noduri, directia
predominanta a vantului fiind din N si N-V.

In a doua zi de mars, nava se gaseste intr-o depresiune cu valorile izobarelor

cuprinse intre 1017-1013 mb.

Inaltimea valurilor este cuprinsa intre 2 si 0.5 m din directia N si N-V.

Vizibilitatea in cea de-a doua zi este cuprinsa intre 8-10 mile marine.
Valoarea precipitatiilor in cea de-a doua zi este cuprinsa intre 0 si 0.2 mm/3hr
pana la ora 15:21, trecem printr-o zona cu precipitatii cuprinse intre 0.5 si 2
mm/3hr, pana la intrarea in stramtoarea Messina.

Nebulozitatea in cea de-a doua zi este cuprinsa intre 0-10% pana la ora 15:21,
apoi navigam intr-o zona cu nebulozitatea cuprinsa intre 75-85% pana in
Stramtoarea Messina.

Harti sinoptice a treia zi:

In cea de-a treia zi temperatura apei este cuprinsa intre 14°C de la iesire din
stramtoarea Messina si 16°C pana in apropierea de Grecia.
Viteza vantului in a treia zi este cuprinsa intre 10-20 de noduri la iesire din
stramtoarea Messina, intre 20-35 noduri in mare deschisa si 10-20 de noduri
in apropiere de Grecia. Directia vantului este din N.

In cea de-a treia zi navigam printr-o depresiune cu valorile izobarelor

cuprinse intre 1016-1004 mb.
Inaltimea valurilor este cuprinsa intre 0.25-2m, din directia N-E in apropiere
de Peninsula Italica si din directia S-V in apropiere de Grecia.

Vizibilitatea in cea de-a treia zi este cuprinsa intre 6 si 10 mile marine.

Precipitatiile in cea de-a treia zi sunt cuprinse in prima parte a zile intre
valorilede 0.7-2 mm/3hr, iar dupa masa si seara valorile precipitatiilor sunt
cuprinse intre 0.2-1 mm/3hr.

Valoarea nebulozitatii este ridicata pe perioada intregii zi de mars, 90-100%.

Harti sinoptice a patra zi:

Temperatura apei in cea de-a patra zi este cuprinsa intre 14°C si 16°C pentru
intreaga zi.

Vantul sufla cu o putere de 10-20 de noduri, preponderent din directia N-V.

Inaltimea valurilor in cea de-a patra zi este cuprinsa intre 1.5 si 0.5m din
directia S-V.

Ne aflam cu nava intr-o depresiune cu izobare cuprinse intre 1006 si 1012 mb.

Vizibilitatea in cea de-a patra zi este cuprinsa intre 6-8 mile marine pe toata
perioada zilei.
Precipitatiile in cea de-a patra zi au valori cuprinse intre 0.1 si 0.5 mm/3hr pe
perioada intregii zile.

Nebulozitatea are valori mari de 100% pe perioada intregii zi de mars.

Harti sinoptice a cincea zi:

Temperatura apei in cea de-a cincea zi este cuprinsa intre 14-10°C de-a lungul
stramtorii Dardanele, in Marea Marmara temperatura apei este de 8-10°C, la
fel si de-a lungul Stramtorii Bosfor pana la intrarea in Marea Neagra.
Vantul in cea de-a cincea zi are viteze mici cu valori cuprinse intre 5-10
noduri avand directia din N si N-E.

In cea de-a cincea zi navigam printr-o depresiune cu valorile izobarelor 1008

mb.
Inaltimea valurilor este cuprinsa intre 0-0.25m, iar directia este din N-E.

Vizibilitatea este curpinsa intre 8-10 mile marine doar in ultima parte a zile la
intrarea in Stramtoarea Bosfor, iar in rest este de 10 mile marine.
In cea de-a cincea zi precipitatiile in zona Stramtorilor Dardanele si Bosfor
dar si in Marea Marmara sunt 0 mm/3hr.

Nebulozitatea este cuprinsa intre 10-25% la intrarea in Stramtoarea

Dardanele, in Marea Marmara are valori cuprinse tot intre 10-25%, iar la
intrarea in Stramtoarea Bosfor valoarea creste la 40-50%.

Harti sinoptice a sasea zi (ultima zi de mars):

Temperatura apei in ultima zi de mars este cuprinsa intre 6-10°C.

Viteza vantului este cuprinsa intre 5 si 15 noduri, iar directia din care bate
vantul este preponderent din N-V.
In ultima zi de mars ne aflam intr-o depresiune cu valorile izobarelor
cuprinse intre 1016-1014 mb.

Vizibilitatea in ultima zi de mars este de 10 mile marine.

Precipitatiile pe intreaga zi sunt 0 mm/3hr.

In ultima zi de mars valurile au valori cuprinse intre 1 si 3 m, iar directia

acestora este din N.
Nebulozitatea in prima parte a ultimei zile este cuprinsa intre 0-25%, iar in
ultima parte inainte de intrarea in port trecem prin 3 zone cu diferite valori,
prima zona cu valori intre 10-25%, in a doua parte 25-40%, iar in ultima
parte valori intre 40-50%.

Date planificare mars pe ruta Toulon-Burgas

 Concluzie:

Marsul navei incepe din momentul intreruperii ultimei legaturi cu pamantul

(molarea ultimei parame sau virarea ancorei) si se termina in momentul reluarii
legaturii cu pamantul (darea primei paramei sau fundarisirea ancorei).

Destinatia navei, ruta si ordinea porturilor de operare, stabilite prin

contractul de transport sau prin ordinul armatorului, dupa caz, in functie de
misiunea navei, precum si durata planificata a voiajului (misiunii), se comunica de
armator in scris comandantului navei, care le va aduce la cunostinta intregului
echipaj si le va inscrie in jurnalul de bord.

Orice schimbare privind ruta navei sau rotatia porturilor de operare, precum
si efectuarea escalelor in porturi neprevazute la inceperea voiajului, se face numai
cu acordul scris al conducerii intreprinderii armatoare, care se aduce la cunostinta
consiliului de bord si a echipajului si se mentioneaza in jurnalul de bord.

Este obligatorie cunoasterea conditiilor hidro-meteorologice, deoarece au o

foarte mare importanta in planificarea unui voiaj si pentru desfasurarea acestuia in
conditii de siguranta maxima.

De-a lungul timpului vremea a ridicat mari probleme pentru navigatori, de

aceea in functie de particularitatile zonei in care se naviga si a instiintarilor meteo
primite la bordul navei, cel care planifica marsul poate vedea evolutia anumitor
fenomene meteorologice si isi poate schimba deciziile in privinta drumului pe care
se naviga.

Panul marsului este un document de o importanta deosebita, elaborate de

catre ofiterul responsabil cu navigatia. Acesta cuprinde informatii importante
pentru planificarea unui voiaj, viteza cu care se naviga, perioada de timp, portul de
plecare/sosire, punctele de schimbare de drum, zonele traversate, conditiile hidro-
meteorologice, etc.

Pentru siguranta si integritatea echipajului cat si a navei, trebuie constituit un

plan de mars riguros, precis si responsabil.
Bibliografie:
Balaban, G., Tratat de navigaţie maritimă, Editura Leda, Constanţa, 1996

Liviu Negut, Meteorologie Maritima, Editura Sport-Turism, Bucuresti, 1981

Admirality Sailing Directions, ed. 6, 1976

NP 48Mediterraneean Pilot vol.4

Atlase de curenţi mareici: NP20, NP202

Munteanu, D. Meteorologie marină

Guide to Port Entry

Routing Charts
Hărţi meteo
Cursuri: Hidrografie maritime
Site-uri hărți sinoptice:
 http://passageweather.com/