Sunteți pe pagina 1din 14

UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI

FACULTATEA DE GEOGRAFIE
SPECIALIZAREA GEOGRAFIA TURISMULUI

Mijloace si metode de masurare a temperaturii aerului, a


temperaturii solului si inghetul in sol

Profesor: Autor:
Elena Grigore Cazacu Florin
CUPRINS

 Definirea elementelor din titlu...........................1


 Temperatura aerului si a solului / inghetul in sol /
umezeala aerului...............................................2
 Unitatea de masura a elementelor
meteorologice..................................................3
 Locul determinarii.............................................5
 Inventarul instrumentelor..................................6
 Reguli de intretinere..........................................9
DEFINIREA ELEMENTELOR DIN TITLU

 Mijlocul reprezinta ceea ce serveste pentru realizarea unui scop; posibilitati de care dispune
cineva pentru un anumit scop (cale, metoda, procedeu)
 Metoda mod (sistematic) de cercetare, de cunoastere si de transformare a realitatii
oboiective; procedeu sau ansamblu de procedee folosite in realizarea unui scop;
metodologie (maniera de a proceda)
 Masurarea reprezinta a determina cu instrumente sau aparate de masura, etaloane etc.
valoarea unei marimi (lungime, masa, greutate, tensiune electrica, etc.); a evalua, a aprecia
valoarea, marimea
 Temperatura este una dintre insusirile fizice esentiale ale materiei. Ea caracterizeaza starea
de incalzire sau racire a diferitelor corpuri, determinata de acumularea sau pierderea de
caldura la care sunt supuse acestea in cursul existentei lor.
 Umezeala reprezinta cantitatea de vapori de apa ce se afla in atmosfera, in aer sau intr-un
anumit mediu
TEMPERATURA AERULUI SI A SOLULUI / INGHETUL IN
SOL
UMEZEALA AERULUI

 Temperatura aerului este principala caracteristica a climei, de ea depinzand intr-o foarte


mare masura valoarea si regimul tuturor celorlalte elemente meteorologice. Cunoasterea
ei este asadar indispensabila pentru stabilirea conditiilor climatice dintr-o anumita zona.
 Cunoasterea temperaturii solului la suprafata si in adancime, prezinta o importanta
deosebita pentru precizarea legilor propagarii caldurii, atat catre adancime cat si catre
atmosfera. La suprafata solului se produc cele mai intense schimburi de energie si
materie, atat cu straturile inferioare ale atmosferei, cat si cu orizonturile de sol mai
profunde. Ea joaca asadar rolul de suprafata activa, de care depind in mare masura
valoarea si regimul principalelor elemente meteorologice.
 Determinarea adancimii de inghet a solului inseamna cunoasterea adancimii pana la
care ingheata solul in semestrul rece al anului. Este deosebit de importanta pentru
activitatea in domeniul agriculturii si constructiilor. Aceasta deoarece prin inghet solul isi
modifica substantial structura si proprietatile fizice.
 Umezeala aerului este determinata de catre existenta in atmosfera a vaporilor de apa,
care constituie unul dintre principalele elemente meteorologice. De valoarea acestui
element depind in buna masura cantitatea norilor si a precipitatiilor atmosferice,
opacitatea aerului si bilantul radiativ-caloric al atmosferei si suprafetei terestre.
UNITATI DE MASURA A ELEMENTELOR
METEOROLOGICE

 Masurarea temperaturii – exista patru


scari termometrice: Celsius, Reaumur,
Fahrenheit si Kelvin.
 Relatia existenta intre primele trei scari
mentionate este data de formula: C/100 =
R/80 = (F-32)/180 iar in varianta simplificata
C/5 = R/4 = (F-32)/9;
 Scara Kelvin este utilizata in imprejurari
speciale, se noteaza cu 00K (cea mai coborata
temperatura posibila), fapt pentru care a
capatat numele de “scara termometrica
absoluta a lui Kelvin”. Marimea gradelor ei de
temperatura este egala cu cea a gradelor
scarii Celsius ( 10K = 10C), de care se
deosebeste numai prin locul de marcare al
valorii zero. Astfel, 00K reprezinta -273,150C. *sursa www.fondriest.com
UNITATI DE MASURA A ELEMENTELOR
METEOROLOGICE

 Umezeala este de trei tipuri: absoluta, specifica si relativa. In scopul definirii cantitatilor de
vapori de apa existente la un moment dat in aer si a diferitelor insusiri higrometrice ale
acestuia se utilizeaza o serie intrega de notiuni si unitati de masura:
 Tensiunea sau forta elastica a vaporilor de apa – presiunea partiala exercitata de vaporii de apa din
atmosfera in cadrul presiunii generale a acesteia. Ea se noteaza cu litera “e” sau “pv” si se exprima in
mm coloana de mercur sau in mb.
 Umezela absoluta este reprezentata de cantitatea de vapori de apa care se gaseste intr-o
unitate de volum de aer aflat la o temperatura oarecare. Ea se noteaza cu litera “a”, se
exprima in g/m3 si poate fi scrisa sub forma:
a = (1,06 X e)/(1+αt) g/m3
e reprezinta tensiunea reala (din momentul observatiei) a vaporilor de apa
α reprezinta coeficientul de dilatare a aerului
t temperatura aerului
Cantitatea de vapori de apa, care satureaza aerul la o temperatura data, poarta numele de umezeala absoluta maxima sau de saturatie si se noteaza cu
“A”.
UNITATI DE MASURA A ELEMENTELOR
METEOROLOGICE

 Umezela specifica este reprezentata de cantitatea de vapori de apa continuta intr-un kilogram de aer
umed. Ea se noteaza cu litera “s”, se exprima in g/kg si poate fi scrisa sub forma unui raport:
s = gv/(g X a X um) = 0,623 e/p
gv reprezinta greutatea vaporilor de apa
g X a X um reprezinta greutatea aerului umed
e este tensiunea vaporilor de apa
p presiunea atmosferica
Spre deosebire de umezeala absoluta “a” care variaza invers proportional cu modificarile de volum ale aerului,
umezeala specifica “s” ramane neschimbata oricare ar fi volumul acesuia. Umezeala specifica maxima se noteaza
cu “S”.
 Umezeala relativa reprezinta raportul dintre tensiunea masurata (e) si tensiunea maxima (E) a
vaporilor de apa, considerate la temperatura din momentul observatiei. Ea se noteaza cu “r” si se
exprima in procente. Raportul care exprima umezeala relativa are forma:
r = {(1,06 X e)/(1+αt)}/{(1,06 X E)/(1+αt)} = e/E X 100
LOCUL DETERMINARII

 Amplasarea aparatelor sau instrumentelor


pentru masurarea umiditatii:
1. Adapostul psihrometric
2. Adapostul pentru aparatele inregistratoare

 Amplasarea aparatelor sau


instrumentelor pentru masurarea
temperaturii:
1. Parcela cu sol dezgolit de vegetatie pentru
termometrele de suprafata si Savinov
2. Parcela inierbata pentru instalarea
termometrelor cu tragere verticala

 Glaciometrul
INVENTARUL INSTRUMENTELOR

Instrument/Tip Elemente Principiul de functionare Foto


citire meteorologice
determinate
Termometrul Temperatura Se amplaseaza in primul adapost meteorologic la
ordinar/Citire aerului inaltimea de 2m fata de nivelul solului, in pozitie
directa verticala. Este construit dintr-un tub de sticla de
diametru mic, avand in partea inferioara un rezervor in
care se afla substanta termometrica (mercur, alcool,
etc.). Prin incalzire sau racire, substanta termometrica
se dilata sau se contracta. Acestui tub i se ataseaza o
scara divizata in grade. Tot sistemul este invelit intr-un
tub de sticla protector.
Termometrul de Temperatura Tubul capilar al termometrului de maxima prezintă o
maxima/Citire maxima a porţiune îngustată care permite mercurului să se dilate
directa aerului atunci cînd temperatura creşte, dar îl împiedică să
revină în rezervor, cînd temperatura scade.
Instrumentul trebuie operat după fiecare citire
Termometrul de Temperatura Termometrul de minima dispune de un mic indicator în
minima/Citire minima a aerului lichid, care este antrenat spre rezervor de către menisc,
directa atunci cînd temperatura coboară, şi rămîne nemişcat
cînd temperatura se ridică. Instrumentul trebuie să stea
în poziţie orizontală şi să fie operat după fiecare citire
INVENTARUL INSTRUMENTELOR

Instrument Elemente Principiul de functionare Foto


/Tip citire meteorologic
e determinate
Termograf/ Temperatura Un termograf este compus din: o parte sensibila la variatiile de temperatura
Inregistrato aerului numita corpul termometric, un mecanism de transmisie a variatiilor de
r temperatura numita substanta termometrica, un mecanism de transmisie a
variatiilor corpului termometric si un dispozitiv de inregistrare. Partea sensibila
este formata fie dintr-o lamela bimetalica, fie dintr-un tub metalic de sectiune
eliptica, numit si tub Bourdon, umplut cu alcool sau cu petrol. O extremitate a
corpului termometric este fixata pe peretele cutiei termografului, iar cealalta
extremitate, libera se dilata si se contracta in mod succesiv din cauza variatiilor de
temperatura
Termometr Temperatura Termometru utilizat pentru măsurarea temperaturii în sol, la diferite adfîncimi.
ul de la nivelul Cele mai utilizate termometre de sol sînt termometrele Savinov şi Fuess pentru
sol/Citire solului stratul arabil şi termometrele cu tragere verticală, pentru straturile de la adîncimi
directa mai mari
Glaciometr Determinarea Glaciometrul Danilin se compune dintr-un tub de cauciuc (prevazut cu 4-6 fire de
ul/Citire adancimii de ata pentru fixarea coloanei de gheata), dintr-un bastonas (prevazut cu un inel de
directa inghet a tragere) si dintr-un tub de protectie (prevazut la prtea superioara cu o scara
solului gradata in cm, pentru masurarea grosimii stratului de zapada). Tubul de protectie
se instaleaza in sol, pana la adancimea de 150 sau 300 cm. De obicei, se instaleaza
doua glaciometre in colturile platformei de observatii. La inceputul perioadei de
inghet, tubul de cauciuc se umple cu apa distilata si la extremitati se inchide etans
cu dopuri metalice; apoi se introduce in tubul de protectie (in care va ramane,
exceptand cazurile efectuarii observatiilor in intreaga perioada de inghet).
INVENTARUL INSTRUMENTELOR

Instrument Elemente meteorologice Principiul de functionare Foto


determinate
Psihrometr Continutul de vapori de Psihrometrul este alcătuit din două termometre:
ul/Citire apa din aer un termometru uscat și altul umed, prevăzut cu un
directa ventilator. În functie de diferența de temperatură
dintre cele două termometre și de presiunea
atmosferică, umiditatea se determină cu ajutorul
diagramelor sau a tabelelor psihrometrice
Higrometru Umiditatea aerului Un higrometru este compus dintr-un fir de par,
l/citire spalat si degresat, un cadran gradat in procente de
directa umiditate relativa si un indicator. Firul se fixeaza cu
una dintre extremitati la un suport, iar cealalta
extremitate se infasoara pe un scripete. Firul este
tinut cu ajutorul unei greutati. Indicatorul se
fixeaza de scripete, care se roteste dupa cum firul
se lungeste sau se scurteaza, indicand astfel
umiditatea aerului. Cand aerul este complet uscat,
el trebuie sa indice 0%, iar cand aerul este saturat,
indicatorul trebuie sa fie in dreptul diviziunii 100%
REGULI DE INTRETINERE

Instrument Reguli de intretinere


Termometrul ordinar, de Operarea acestor trei tipuri de termometre se face fara a se atinge rezervoarele lor
maxima, de minima
Termograf Buna functionare a termografului impune mentinerea sa in permanenta stare de
curatare. Curatarea piesei receptore de cristalele de gheata sau picaturile de apa
depuse pe ea, ca si curatarea de praf a mecanismelor de transmisie si inregistrare
trebuie sa se faca cu multa atentie, pentru a nu modifica valoarea amplificarii, care ar
duce la inregistrarea unor valori eronate. In cazurile cand penita traseaza pe diagrama
o linie groasa sau dimpotriva nu lasa niciun fel de urma, ea trebuie scoasa de la capatul
parghiei si curatata. In acest scop ea se introduce in alcool (sau apa) unde se lasa pana
cand cerneala uscata este inlaturata, dupa care i se curata despicatura cu ajutorul unei
bucati de hartie cretata sau al unei lame de ras
Termometrul de sol Termometrele de sol Savinov se verifica o data la doi ani. Zona in care sunt amplasate
termometrele de sol si glaciometrul trebuie intretinuta permanent, astfel incat sa nu
Glaciometrul fie afectate inregistrarea si respectiv citirea valorilor acestora
BIBLIOGRAFIE

CIULACHE S., – “METEOROLOGIE”, 1973


www.wikipedia.org
VA MULTUMESC!