Prezentarea Generala

a Liniei 3 si a Liniei 4

Student: Pruteanu Marius-Cristian

Specializare: Geografia Turismului
Grupa: 109
Seria: II
 Cuprins
1. Linia 3
1.1 Caracteristicile liniei 3
1.2 Precipitatiile Atmosferice
2. Determinarea precipitatiilor atmosferice
2.1 Instrumente cu citire directa pentru determinarea cantitatii precipitaiilor
2.1.1 – Pluviometrl de tip I.M.
2.1.2 Pluviometrul de tip Tertiakov
2.2 Efectuarea observatiilor
2.3 Pluviometrele inregistratoare (Pluviografe)
2.3.1 Pluviometrul tip URSS
2.3.2 Pluviograful tip R.Fuess
2.3.3. Pluviograful tip Junkalor
2.3.4. Pluviograful cu cupe basculante
3. Linia 4
3.1 Instrumente
3.1.1 Heliograful de tip R. Fuess
3.1.2 Heliograful de tip Metra
3.2.3 Heliograful universal de tip URSS
3.2 Modul de intretinere al instrumentelor
4. Bibliografia
 1. Linia 3

Linia 3 este ocupată de un pluviometru şi un pluviograf, aparate cu ajutorul cărora este determinată cantitatea de apă căzută
într-un interval de timp.

Pluviometru
Pluviografu I.M

Pluviometru
Tretiakov
 1.1. Caracteristicile liniei 3

• Distanta amplasamentului: la 12 m de gardul din partea nordica

• Distanta dintre instrumente: - intre gardul din partea V si pluviograf: la 16 m
- intre pluviogarf si Pluviometrul Tretiakov: la 6 m
- intre Pluviometrul Tretiakov si Pluviometrul I.M.C.: la 5 m
- intre Pluviometrul I.M.C. si gardul din partea E: 5 m
 1.2 Precipitatiile Atmosferice

• Picaturile de apa si cristalele de gheata, care cad pe suprafata terestra sub forma de ploaie, burnita, ninsoare,
lapovita, etc, poarta numele de precipitatii atmosferice. Ele iau nastere in atmosfera liber, ca urmare a
fnomenului de condensare si sublimare a vaporilor de apa.
• Este un element meteorologic de important vitala pentru dezvoltatarea plantelor si animalelor, precipitatiile
atmosferice prezinta o extraordinara variabilitate spatiala si temporala.
• Felul precipitatiilor trebuie cunoscut cu exactitate, deoarece nu toate formele sub care acestea ajung la
suprafata Pamantului produc efecte asemanatoare. In acest sens, comparatia intre efectele produse de grindina
pe de o parte si burnita pe de alta, este cat se poate de edificatoare.
• Cantitatea de apa provenita din precipitatii constituie parametrul cel mai de seama al hidrometrilor care cad din
atmosfera libera pe suprafata terestra. De ea depin in mare masura particularitatile specific ale dverselor tipuri
de clima si landschafte geografice.
• Durata si iintensitatea precipitatiilor prezinat asemenea un interes practice deosebit.
• Regimul precipitatiilor prezinta la randul sau o insemnatate exceptionala intrucat aceeasi cantitate de apa poate
fi reprezentata pe luni si anotimpuri in mod diferentiat de la o regiune la alta sau de la un an la altul.
 2. Determinarile precipitatiilor atmosferice

• Determinarile privind felul precipitatiilor se efectueaza visual. Cantitatea de apa provenita

din precipitatii se masara cu pluviometrul si se inregistreaza cu pluviograful. Ea se
exprima in milimetrii (grosime a stratului de apa acumulat din precipitatii pe suprafata
orizontala in ipoteza ca nu exista scurgere, nici infiltrare, nici exaporare) sau litri pe metru
patrat (1mm = 1l/
• Durata intervalului in care cad precipitatii se masoara cu ajutorul unui cronometru si se
iregistreaza prin mijlocirea pluviografului. Ea se exprima in ore si zecimi de ora.
• Insenitatea precipitatiilor se calculeaza raportand cantitatea de apa la durata
fenomenului si se inregistreaza cu ajutorul pluviografului. Ea se exprima in metri sau litri
pe ora.
 2.1 Instrumente cu citire directa pentru
determinarea cantitatii precipitaiilor

Din aceasta categorie fac parte toate tipurile de pluviometre utilizate

in reteaua de statii meteorologice. Ele nu sunt prevazute cu
mechanism de inregistrare automat, din care cauza atat
determinarea, cat si inscrierea in registru a valorilor determinate se
realizeaza de catre observator. Statiile meteorologice romanesti sunt
dotate cu pluviometre de tip I.M si Tretiakov. Cele agrometeorologice
dispun in plus si de pluviometre de camp Davitaia.

2.1.1 – Pluviometrl de tip I.M.

Este un instrument simplu alcatuit din trei parti
mari si anume: Receptorul sau corpul
pluviometric, colectorul si dispozitivul de
zapada. La acestea se adauga doua accesorii:
capacul pluviometrului
eprubeta cilindrica de sticla
Instalarea pluviometrului de tip I.M.

Pluviometrl de tip I.M se instaleaza in partea de mijloc a platformei meteorologice pe aceeasi linie cu pluviometrul Tertiakov
si pluviografului. Asa cum s-a aratat el este compus din doua receptoare, care se fixeaza solid pe laturile de est si de vest ale
unui stalpp vertical de lemn cu sectiunea patrata

Capatul superior al stalpului se taie oblic pe toate cele patru laturi obtinandu-se
astfel un varf de piramida, care favorizeaza scurgerea rapida a apei si impiedica
depunerea zapezii.
Pozitia perfect verticala a pluviometrului si dispunerea lor dupa o linie orientate
pe directia est-vest raman oblicatorii.
 2.1.2 Pluviometrul de tip Tertiakov
Acesta se compune dintr-un corp pluviometric, un ecran protector si un trepied sau stalp de sustinere. La aceasta se adauga,
ca si in cazul pluviometrului de tip I.M, eprubeta de sticla necesara pentru maasurarea cntitatilor de apa coletate.
 3.2 Efectuarea observatiilor

Determinarea cantitatilor de apa provenite din precipitatii se face la orele 07 si 19 timp local, in toate zilele cand
fenomenul respective s-a produs.
Pentru evitarea pierderilor de apa, prin evaporare si pentru determinarea exacta a intensitatii precipitatiilor, in toate
zilele de vara (cu temperature maxima de 25⁰C) si in cazul oricarui fel de aversa, se vor face determinari suplimentare
imediat dupa incetarea caderii precipitatiilor. Cantittea si durata (ora inceperii si a terminarii) acestor precipitatii se
inscriu in registrul RM-1M pentru ca ulterior sa se cumuleze cu cantitatile si duratele determinate la termenele normale
de observatie.
In cazul pluviometrului de tip I.M, la termenele mentionate (07 si 19) observatorul scoate capacul de pe pluviometrul care
a fost de rezervera (trecandu-l in astfel in serviciu) si il pune pe cel care a fost de serviciu (trecandu-l in rezerva).
In cazul pluviometrului Tretiakov, pentru efectuarea determinarii, observatorul adduce cu sine pluviometrul de rezerva
acoperit cu un capac si il pune in locul celui de serviciu, dupa ce in prealabil il descopera punand capacul pe
pluviometrul inlocuit, care intra din acel moment in rezerva.
 2.3 Pluviometrele inregistratoare (Pluviografe)

Sunt aparate complexe care prin mojlocireaunor dispositive automate inregistreaza continuu cantitatea, durata si
intensitatea precipitatiilor lichide. La statiile meteorologice din tara noasta, inregistratile de precipitatii se fac cu
pluviografe de tip URSS, R.Fuess si Junkalor. Ele pot fi zilnice sau saptamanale, dupa cum tamburul cu mechanism
ceasornic pe care se instaleaza pe pluviograma, efectueaza o rotire completa in 24 de ore, sau in sapte zile. Verificarea
are loc odata la sapte ani.

• 2.3.1 Pluviometrul tip URSS: Se compune din doua

parti mari: Receptorul si inregistratorul.
• Receptorul: Vas cilindric de metal cu suprafata de
receptoare de de 500 cm2. De partea lui inferioara
este sudata o palnie prin mijlocirea careua apa
precipitatiilor se scurge catre interiorul
pluviografului.
• Inregistratorul: Este alcatit dintr-un recipient sau
camera in care se acumuleaza apa, un sistem de
parghii cu rol de transmotere si un tambur cu
mecanism de ceasornic pe care se inregistreaza
pluviograma
• 2.3.2 Pluviograful tip R.Fuess: Se deosebeste de pluviograful
de tip URSS, numai prin
dimensiunile sale mai reduse. Suprafata receptoare,
masoara 200 cm2, capacitatea recipientului cu plutitor
fiind micorata corespunzator.
• 2.3.3. Pluviograful tip Junkalor: Este foarte asemanator cu
pluviograful rip R.Fuess si
implicit cu pluviograful tip URSS
• 2.3.4. Pluviograful cu cupe basculante: functioneaza pe
principiul umplerii si golirii
alternative cu apa din precipitatii, a unui recipientului
basculant anume construit.
 3. Linia 4 Linia 4 este ocupata de heliograf
Se monteaza in pozitie
orizontala si este orientat
dupa meridianul locului care
se determina cu ajutorul
ecuatiei timpului

Heliograful

Distanta amplasamentului: la 16 m
de gardul din partea nordica 
Distanta dintre gardul de V si
heliograf: 13 m 
Distanta dintre heliograf si gardul de
E: 13 m 
Distanta dintre instrument si sol: 1,5
m
 Stralucirea soarelui

Durata de stralucire a soarelui, reprezinta intervalul

de timp, din cursul unei zile, cind soarele straluceste si
se exprima in ore si zecimi de ora.

Durata de stralucire a soarelui reprezinta un element

meteorologic determinat pe linia a 4-a cu ajutorul unor
aparate inregistratoare numite heliografe. 
 3.1 Instrumente

3.1.1 Heliograful de tip R. Fuess Piesa receptoare este o sferă masivă de sticlă, cu un
diametru de 10 cm, care se fixează pe un suport metalic şi care concentrează razele
de lumină solară într-un focar. Concentric cu sfera de sticlă, heliograful prezintă o
montură metalică, astfel că razele de soare ajungând pe sferă converg, formând
pata focală chiar pe această montură în care se instalează diagramele
3.1.2 Heliograful de tip Metra se deosebeşte de cel de tip
Fuess prin două particularităţi constructive: lipsa braţului
curbat 
prezenţa unei nivele (cu bulă de aer), care permite
orizontalizarea aparatului
3.2.3 Heliograful universal de tip URSS.Are o
structura mai complexa decat cea a heliografului R.
Fuess. Se caracterizează prin faptul că montura port-
heliogramă este mobilă, el putând fi folosit pentru
toate latitudinile. Heliograful Universal utilizează două
feluri de heliograme: 
drepte (1 martie-15 aprilie şi 1 septembrie-15
octombrie) 
 curbe (16 aprilie-31 august şi 16 octombrie-28
februarie).
 Acestea se schimbă de două ori pe zi: o dată la ora 12
şi o dată după apusul Soarelui
 3.2 Modul de intretinere al instrumentelor

Mod de intretinere pluviograf:

-recipientul plutitor trebuie spalat cu apa calda si spuma de sapun,
deoarece praful patruns in interiorul sau formeaza impreuna cu
apa o pasta vascoasa, care ingreuneaza urcarea plutitorului in
timpul caderii precipitatiilor.
- se depoziteaza toamna intr-un loc ferit si uscat din interiorul
statiei

Mod de intretinere pluviometru:
- receptorul si colectorul trebuie spalate o data sau de
doua ori pe luna cu apa fierbinte in zonele cu praf
abudent.
Mod de intretinere heliograf:
- in semestrul rece, cand de acopera cu bruma,
chiciura sau polei, ea trebuie stearsa inainte de
rasaritul Soarelui, cu o carpa moale muiata in alcool
sau benzina pura.
 4. Bibliografie

Streie Ciulache, 1973 „Meteorologie, manual practic”, Topogafia Universitatii

din București
Determinarea precipitatiilor atmosferice by Alina Elena (prezi.com)
Precipitatiile atmosferice | Meteo Romania
Precipitatii Atmosferice | PDF (scribd.com)
Precipitație (meteorologie) – Wikipedia
VA MULTUMESC