UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI

Facultatea de Geografie
Specializarea: Geografie

Prezentarea liniei 2 specifică

platformelor meteorologice
standard
Șoșu Ailine-Teodora
Grupa 104
București,
Profesor: Elena Grigore
2022
 Definiții
Instrumentele meteorologice
de pe linia 2
1
2 8 Bibliografie

Mod de
Locul determinării 3 Cuprins 7 întreținere

Descrieri 4 6 Complexul de
5 observații

Poziția instrumentelor
 1 Definiții
Elemente meteorologice Liniile stației meteorologice
sunt însușirile cantitative și calitative reprezinta trasee paralele poziționate de
care exprimă procesele și fenomenele la Nord la Sud pe care sunt amplasate
fizice care se petrec în atmosferă. aparatele meteorologice după un
regulament internațional.
Linia 2
este destinată adăpostului meteorologic ce serveşte pentru
protecţia împotriva radiaţiei solare, a precipitaţiilor şi a
vântului, a instrumentelor şi aparatelor cu care se determină
temperatura şi umezeala aerului.

Elementele meteorologice Umezeala aerului Temperatura

de pe linia 2 existența în atmosferă a vaporilor este o mărime fizică a unui sistem
de apă, determină umezeala care exprimă cantitativ
Elementele meteorologice de pe linia 2 sunt:
aerului, care constituie unul dintre proprietatea de mai cald sau mai
temperatura și umezeala aerului.
principalele elemente rece a sistemului respectiv.
meteorologice.
Se măsoară în grad (°)
Se măsoară în procent (%)
 2 Instrumentele meteorologice de pe linia 2

LINIA 2 este destinată adăposturilor meteorologice.

Adăpostul meteorologic servește pentru protecția împotriva radiației solare
precipitațiilor și vântului, a instrumentelor și aparatelor cu care se determină
temperatura și umiditatea aerului.

★ Adăpostul din stânga (4) conţine aparate cu citire directă şi anume: psihometru
(alcătuit din termometrul umed, termometrul uscat şi morişca aspiratoare),
termometrul de maximă şi termometrul de minimă, higrometrul cu fir de păr;
★ Adăpostul din dreapta (5) conţine aparatele înregistratoare de temperatură
(termograful) şi umiditate (higrograf) a aerului. Pot fi utilizate termohigrografe
sau termohigrobarografe
 Adăpostul propriu-zis este o cutie de lemn
cușcă cu pereţii confecţionaţi din jaluzele subţiri,
înclinate la 45 grade pentru a permite
circulaţia liberă a aerului. Adăpostul
meteorologic este vopsit în alb la exterior şi
suport în negru la interior, suportul pe care se
instaleză este alcătuit din patru picioare de
lemn cu înălţimea astfel aleasă pentru ca
rezervoarele termometrelor din interiorul
acestui adăpost să se gasească la doi metri
scara
deasupra suprafeţei terestre.

fig.1.
Adăpostul meteorologic I.M.C
 3 Locul determinării
Locul determinării este reprezentat de către stația
meteorologică (fig.2.) și de platforma meteorologică, o
parcelă de teren pe care se instalează majoritatea aparaturii
de observare și măsurare necesare efectuării observațiilor și
măsurătorilor meteorologice în atmosfera terestră.
Aceasta trebuie plasată reprezentativ, într-un loc
deschis, tipic pentru regiunea în care se găsește stația
meteorologică respectivă.
Suprafața platformei meteorologice trebuie să fie
orizontală, perfect netedă și acoperită cu vegetație
ierboasă.
Între adăpostul psihrometric (4) și locul adăpostului
aparatelor de rezervă (6) este o distanță de 5,5 m; între locul
adăpostului aparatelor de rezervă (6) și adăpostul aparatelor
înregistratoare (5) este o distanță de 5,5 m; iar între
adăpostul aparatelor înregistratoare și gard este o distanță de
7,5 m.
fig.2.
Stație meteorologică
 4 Descrieri
1. Aparate cu citire directă
Psihrometrul
Psihrometrul este un instrument cu ajutorul cărora se determină atât tensiunea vaporilor de apă din aer, cât şi
umezeala relativă a acestuia.
La toate tipurile de psihrometre, determinarea tensiunii, vaporilor şi umezelii relative a aerului se face pe baza
indicaţiilor de temperatură citite la două termometre identice, care asamblate într-un anumit fel, cu sau fără morişcă
aspiratoare, alcătuiesc însuşi psihrometrul respectiv.
Unul dintre aceste termonetre (cel din dreapta faţă de observatorul care face citirea) are rezervorul acoperit cu
o bucată de tifon sau batistă ce se umezeşte la fiecare observație. Din această cauză el se numeşte termometru umed.
Consumul de căldură propriu fenomenului de evaporare face ca temperatura indicată de termometrul umed să fie mai
mică decât cea indicată de termometrul uscat (din stânga) al psihrometrului.
Tipuri de psihrometre:
➢ Psihrometre cu aspirație:
○ Psihrometrul de stație cu ventilație artificială
○ Psihrometrul de stație cu ventilație artificială tip Assmann
○ Psihrometrul electric cu ventilație artificială tip Rossel
★ Psihrometre fără aspirație:
○ Psihrometrul de stație tip August
○ Psihrometrul praștie
 Termometrul de maximă
fig.4.
Termometru de Termometrul de maximă
maximă (fig.4.) este un termometru cu
mercur, care se folosește pentru
determinarea celei mai ridicate
temperaturi a aerului din intervalele
cuprinse între orele de observații.
Construcția lui este
asemănătoare cu cea a termometrului
ordinar de care se deosebește
printr-o îngustare a tubului capilar (t)
situată în imediata apropiere a
locului unde acesre este sudat la
rezervorul de mercur. Rezervorul lui
are formă sferică (cu o mică
proeminență la partea inferioară
unde, este sudat dintele de sticlă) sau
cilindrică și mai rar tronconică.
Scara termometrului de
maximă este gradată din 0,5 în 0,5°C
începând cu -30° și terminându-se cu
+50°.
Termometrul de minimă
Termometrul de minimă (fig.5.) este un
termometru meteorologic cu alcool care se
întrebuinţează pentru determinarea celei mai
scăzute temperaturi a serului (minima) din
intervalele cuprinse între orele de observaţii.
El se deosebeşte de celelalte termometre
meteorologice prin câteva particularităţi de
construcție.
O primă particularitate constă în
dimensiunile mai mari ale rezervorului cu alcool
în scopul de a prezenta o inerție capabilă să-l
ferească de influenţa microvariațiilor momentane
ale temperaturii aerului. Forma rezervorului este
cilindrică în cazul termometrelor dp tip U.R.S.S.
şi asemănătoare unei "furci" sau literei "U" în
cazul celor de tip R.D.G.
Cea mai importantă particularitate de
construcţie a termometrului de minimă este
prezentă în interiorul coloanei de alcool a
indicelui mobil de porțelan sau sticlă. Acesta are
forma alungită (12-14 mm) şi capetele bombate
ca gămălia unui ac, fiind colorat în negru sau fig.5.
albastru. Termometru de
minimă
 fig.6.
Higrometrul de tip Koppe

Higrometrele
Sunt instrumente cu citire directă utilizate la staţiile
meteorologice în scopul determinării umezelii relative a
aerului. Ele işi bazează funcţionarea pe proprietatea firului de
păr omenesc, degresat de a se alungi când umezeala creşte şi
de a se scurta când umezeala scade.

Higrometrele de absorbție cu fire de păr

Au ca piesă receptoare (sensibilă) un fir de păr omenesc blond,
degresat, care îşi măreşte lungimea în funcţie de cantitatea de vapori
de apă absorbită şi condensată în porii săi liberi. De aici şi numele de
higrometre de absorbţie.
Higrometrul de tip Koppe
Se compune dintr-un cadru metalic dreptunghiular în interiorul
căruia este fixat un suport de metal având forma literei ,,U” aşezată în
poziţie inversă. Acest suport are la extremitatea superioară un șurub de
reglare pe axul căruia se înfăşoară unul din capetele firului de păr inainte
de a fi fixat cu ajutorul unui știft, într-un orificiu minuscul.
 Higrometrul tip URSS
Alcătuit dintr-un cadru metalic
de care este prinsă scara curbată,
higrometrul tip URSS are drept
piesă receptoare (sensibilă) un
singur fir de păr. Cu ajutorul unui
mic știft de lemn acesta se
fixează la capătul superior
într-un șurub de reglare prevăzut
cu piuliță de reglare.

Higrometrul tip R. Fuess

Are ca piesă receptoare 1-4 fire de păr
omenesc, blond, degrosat al căror capăt
superior este fixat prin intermediul unei
plăcuţe metalice şi al unor şuruburi
fig.7. mici, de extremitatea inferioară a unei
Higrometrul tip R.
lame curbate.
Fuess
fig.8.
Higrometrul tip
URSS
2. Aparate înregistratoare
Termograful
Construirea unor curbe ale variațiilor termice diurne cu ajutorul datelor obținute prin mijlocirea
termometrelor cu citire directă este practic imposibilă, întrucât nu se pot
face în permanenţă determinări de temperatură la intervale suficient de mici pentru a surprinde totalitatea
modificărilor suferite de elementul respectiv.
Pentru realizarea acestei cunoașteri, la staţiile meteorologice funcţionează în permanenţă termometrele înregistratoare
numite termografe.
Piesa receptoare (fig.9.) (care sesisează variațiile temperaturii) care stă la baza funcţionării termografului, este, fie o lamă
bimetalică, fie un tub manometric de tip Bourdon. După piesa receptoare folosită termografele se împart în două categorii
distincte, în cadrul cărora se deosebesc diverse tipuri de aparate.
În toate cazurile însă, principiul funcţionării constă in deformările pe care piesa sensibilă le suferă sub influența
variaţiilor de temperatură.
Mecanismul care asigură transmisia și amplificarea deformărilor piesei receptoare este format de cele mai
multe ori din două sisteme de pârghii.

Fig.9.
Mecanismul de transmisie și
amplificare al termografului
 Higrograful
Cunoaşterea evoluţiei neîncetate (din fiecare moment) a umezelii
relative a aerului se realizează prin mijlocirea higrome- trelor
înregistratoare sau higrografelor.
Aceste aparate se aseamănă în linii generale cu termografele,
fiind compuse din trei părţi mari şi anume:
● partea receptoare,
● partea transmiţătoare
● partea înregistratoare.
Piesa receptoare este constituită la majoritatea covârşitoare a
higrografelor existente, dintr-un mănunchi de 30-40 de fire de păr
omenesc, blond, degresat, ale cărui capete sunt fixate solid într-un cadru
metalic.
Un dispozitiv prevăzut cu contragreutate ține mănunchiul de fire
permanent întins, iar un cârlig aflat în legătură cu sistemul de transmisie
şi amplificare îl prinde de la mijloc determinându-l să formeze un unghi fig.10.
obtuz. Higrograf
Lungirea sau scurtarea manunchiului de fire, ca urmare a creşterii
sau scăderii umezelii relative a aerului face ca pârghia terminată cu
cârlig să-şi schimbe poziţia, mişcarea respectivă transmițându-se într-un
sistem de pârghii până la penița înregistratoare.
 5 Poziția instrumentelor
Pe fiecare platformă meteorologică, trebuie să existe câte două adăposturi. În primul
dintre acestea se instalează psihrometrul de stație cu ventilație artificială (compus din două
termometre ordinare și o morișcă aspiratoare), termometrele de maximă și minimă, un
higrometru de serviciu și un higrometru de rezervă.
În cel de al doilea se instalează termograful și higrograful.
Instrumentele și aparatele respective se instalează astfel încât să nu exercite influențe
negative, unele asupra altora.
Psihrometrul se instalează în mijlocul primului adăpost meteorologic, cele trei picoiorușe ale
trepiedului fixându-se cu șuruburi în podeaua adăpostului. Vergeaua stativului, precum şi termometrele,
trebuie să fie perfect verticale, iar rezervoarele acestora din urmă să se afle la înălțimea de 2 m faţă de
suprafaţa solului.
Termometrul de maximă se instalează pe furca superioară a stativului din primul adăpost
meteorologic, în poizție quasiorizontală, cu manșonul metalic
ceva mai ridicat decât rezervorul (înclinarea fiind 3-5*). Această
înclinare este necesară pentru a se evita prelingerea mercurului
din tubul capilar către cavitatea largita de la capătul acestuia.
 Termometrul de minimă se instalează pe furca inferioară a stativului de termometre din
primul adăpost meteorologic, în poziție perfect orizontală, cu rezervorul orientat spre stânga și
manșonul metalic spre dreapta, faţă de persoana care efectuează observația.
Higrometrul se instalează fără piesele anexe (capac, ramă cu sifon și geam) pe podeaua primului adăpost
meteorologic în spatele psihrometrului de staţie. Poziția lui de funcţionare este perfect verticală.
Termograful se instalează împreună cu higrograful in cel de-al doilea adăpost meteorologio de pe platformă în aşa
fel în- oit piesa lui receptoare să se găsească la înălţimea de 2 m deasu- pra suprafeţei active subiacente. Acest lucru este
necesar pentru oa datele înregistrate să fie comparabile ou cele obţinute prin intermediul termometrelor ou citire directă.
Higrograful se instalează împreună au termograful pe podeaua celui de-al doilea adăpost meteorologic la înălţimea
de 2 m faţă de suprafaţa activă-subiacentă. In timpul funcţionării el trebuie să aibă poziţia perfect orizontală şi carcasa de
protecţie a pieselor exterioare montată.

Complexul de
6 observații
1. Temperatura aerului
Se realizează prin observație meteorologică instrumentală. Curba continuă a variațiilor temperaturii
aerului este înscrisă de penița înregistratoare pe o diagramă numită termogramă, care se fixează pe
tamburul cilindric cu ajutorul unei lame de fixare. Sunt trasate linii curbe pe verticală reprezentând
în cazul termogramelor zilnice ore întregi, jumătățile și sferturile de oră, iar în cazul termogramelor
săptămânale, zilele și intervalelel de câte două ore.
La orele 1, 7, 13, 19 se determină temperatura aerului, fiind citit termograful.
2. Umezeala aerului
Curba continuă a variațiilor umezelii relative a aerului este înscrisă de penița înregistratoare
pe o diagramă numită higrogramă.
Marcajele de timp şi schimbarea higrogramelor se fac in- toomai ca şi în cazul termogramelor
(la fiecare oră de observaţii climatologice şi respectiv, după observaţia de la ora 13).
La orele 1, 7, 13, 19 se determină umezeala aerului, fiind citit higrograful.
Orele de observaţie diferă în funcţie de sezon, putându-se stabilii două ore oficiale:
O.I.R. - ora oficială de iarnă a Romaniei (1, 7, 13, 19) în conformitate cu timpul solar mediu local de la
staţie;
O.V.R. - ora oficială de vară a României (2, 8, 14, 20), decalată cu o oră faţă de cea oficială ca pe întregul
continent.

7 Mod de întreținere

1. Aparatele defectate și neutilizate ar trebui înlăturate de pe platformă. Adăposturile, scările,

stativele aparatelor se menţin în stare curată şi la timp vopsite cu vopsea albă.
2. Se interzice instalarea pe platformă a 3. Pentru ca higrograful să funcționeze
diferitor instalaţii adăugătoare (pentru perfect, acesta trebuie menținut în cea mai
păstrarea uneltelor, aparatelor de rezervă, etc.) bună stare de curățenie.
4. Îndepărtarea prafului şi a produselor de condensare depuse pe cutia şi angrenajele lui constituie
prima condiţie ce se cere îndeplinită.
5. Curățarea de praf a mănunchiului firelor de păr se realizează prin spălarea lui repetată cu ajutorul
unei pensule inmuia- te în apă distilată sau de ploaie, amestecată cu o cantitate mioă de alcool.
6. Periodic, higrografului trebuie să i se verifice umezeala relativă de 100%, carcasa confecționată
din plasă de sârmă, care protejează firele de păr, se acoperă cu o bucată de tifon bine umezită.
7. Buna funcţionare a termografului impune menținerea sa în permanență stare de curăţenie.
Curăţarea piesei receptoare de cristalele de gheață sau picăturile de apă depuse pe ea, ca şi curăța-
rea de praf a mecanismelor de transmisie şi înregistrare treuie să se facă cu multă atenție, pentru a
nu modifica valoarea amplificării, care ar duce la înregistrarea unor valori eronate.
8. Când penița trasează pe diagramă o linie groasă sau dimpotrivă, nu lasă nici un fel de urmă, ea
trebuie scoasă de la capătul pârghiei și curățată.
9. Periodic, trebuie controlată şi starea de curăţenie a mecanismului de ceasornic, ale cărui rotițe
dințate, se pot imbâcsi cu praf, nemaiangrenându-se corect şi împiedicând astfel funcționarea
normală a aparatului.
8 Bibliografie
Ciulache Sterie (1973) - Meteorologie - Manual Practic - Centrul de
multiplicare al Universității din București, București
https://ro.wikipedia.org/wiki/Temperatur%C4%83
Vă mulțumesc!!!