UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI

Facultatea de Geografie
Specializarea: Cartografie

PREZENTAREA GENERALĂ A
COMPLEXULUI DE OBSERVAȚII

Student: DOGARU Răzvan-Laurențiu

Grupa 111

București 2022,
Anul I
 Cuprins
1.Observații
meteorologice...........................................................................................3
1.1.Observații radiometrice....................................................................................5
1.2.Observații termometrice..................................................................................6
1.2.1.Observații asupra stării suprafeței solului.....................................8
1.3.Efectuarea observațiilor asupra presiunii atmosferice...................................10
1.4.Efectuarea observațiilor asupra vântului........................................................11
1.5.Efectuarea observațiilor asupra umidității aerului.........................................12
1.6.Efectuarea observațiilor asupra norilor..........................................................13
1.7.Efectuarea observațiilor asupra precipitațiilor atmosferice...........................14
1.8.Efectuarea observațiilor asupra vizibilității....................................................15
1.9.Efectuarea observațiilor asupra fenomenelor atmosferice...........................16
2.Bibliografie................................................................................................................1
7
 1.OBSERVAȚII METEOROLOGICE
Reguli la efectuarea determinărilor:
Pe cale vizuală -Să mânuiască atent aparatele şi instrumentale
Observațiile la meteorologice, ferindu-le de deteriorări
stații -Să efectueze regularitate rondul preliminar, pentru a
putea înlocui eventualele aparate defecte, cu cel puțin
meteorologice Pe cale 20 de minute înaintea determinării
instrumentală -Să efectueze determinări numai cu aparate si
instrumente etalonate la laboratorul de verificări al
I.M.H
-Să respecte cu strictețe ordinea tip de efectuare a
observațiilor.

Standardul efectuării observaţiilor:

- la orele 0, 6, 12, 18 se execută rondul preliminar, se sunt efectuate determinări asupra vântului, nebulozităţii şi temperaturii solului.
- la orele 6, 18 – este verificată starea solului
- la orele 1, 7, 13, 19 se determină temperatura aerului, umezeala aerului; sunt citite următoarele instrumente: termograful, higrograful,
pluviograful; se marchează semnele pe diagramele diferitelor aparate înregistratoare; se citeşte barometrul şi barograful; se determină
vizibilitatea şi fenomenele atmosferice;
- la orele 13, 19 sunt schimbate diagramele aparatelor înregistratoare; - la orele 7 – 19 este înlocuit colectorul pluviometrului şi se măsoară
cantitatea de precipitaţii atmosferice.
 Ora Solară Medie
Denumirea elementului sau
Lucrarea ce se efectuează
Orele Minutele instrumentului

Verificarea şi pregătirea aparatelor şi instrumentelor pentru observații (rondul

0, 6, 12, 18 30-40
preliminar
6, 18 40-41 Starea suprafeţei solului Efectuarea observațiilor.
0, 6, 12, 18 41-45 Vântul Efectuarea observaţiilor
0, 6, 12, 18 45-50 Nebulozitatea Efectuarea observaţiilor

Efectuarea observațiilor la termometrele de pe suprafaţa solului, la

termometrele Savinov şi la cele cu tragere verticala. Observațile cu
0, 6, 12, 18 50-59 Temperatura solului
termometrele cu tragere verticală, la adâncimi de 80 cm și mai mari se fac
numai la ora 13

Temperatura si umezeala
1.7, 13, 19 0-6 Efectuarea observatiilor la adapostul psihometric.
aerului

Termograful, hidrograful, Marcarea semnelor de timp pe diagrame. Schimbarea diagramelor la termograf

1.7, 13, 19 6-8
pulviograful şi higrograf se face la ora 13; la pluviograf la ora 19.
7, 19 8-10 Precipitațțiile atmosferice Înlocuirea colectorului la pluviometre
1,7, 13, 19 10-14 Presiunea atmosferică Citirea barometrului.
Marcarea semnelor de timp pe diagrame Schimbarea diagramelor la termograf
1,7, 13, 19 14-15 Barograful
şi higrograf se face la ora 13
7, 19 15-20 Precipitațiile atmosferice Măsurarea cantității precipitaţiilor atmosfere.
Vizibilitatea si fenomenele
1, 7, 13, 19 +- 15 Măsurarea cantității precipitaţiilor atmosfere.
 1.1.OBSERVAȚII RADIOMETRICE
Observațiile asupra intensității diferitelor fluxuri radiative
din atmosferă se realizează la stațiile cu program
radiometric din 3 în 3 ore (00, 06, 09, 12, 15, 18).
La ora 00 se realizează în tot timpul anului numai
determinarea bilanțului radiativ.

Observațiile pot fi decalate cu până la 30 de minute în

cazul căderii precipitațiilor sau schimbării bruște a
nebulozității.
Fiecare valoare reprezintă media a 3-6 măsurători
efectuate la intervale mici de ordinul secundelor.
1.2.OBSERVAȚII TERMOMETRICE
Ordinea pentru determinarea de temperatură la stațiile meteorologice prin
mijlocirea termometrelor cu citire directă:

-citirea de control a termometrului uscat;

-citirea termometrului umed și a celui uscat în momentul când coloana de
mercur a termometrului umed încetează să mai coboare, devenind staționară;
-citirea termometrului de minimă;
-citirea termometrului de maximă;
-operarea termometrului de maximă și citirea după operare;
-operarea termometrului de minimă;
Alte reguli privind la efectuarea observațiilor termometrice:

-Rezervoarele termometrice nu trebuie atinse cu mâna;

-Citirea valorilor de temperatură trebuie să se facă foarte rapid, cu respirația oprită și cu corpul cât
mai depărtat posibil de termometre;

-La observațiile de noapte, sursele de lumină trebuie folosite „numai în intervalul strict necesar
pentru citirea termometrelor”. Este contraindicată luminarea termometrelor cu surse de lumină
care produc căldură;

-Precizia determinărilor de temperatură trebuie să fie de 0,1°, chiar dacă precizia scării
termometrelor este 0,2° sau 0,5°;

-Pentru ca citirile să fie exacte, este necesar ca raza vizuală pornind din ochiul observatorului să
cadă perpendicular pe capătul coloanei de mercur sau alcool;

-Când temperatura aerului coboară sub -25° este obligatoriu a se citi atât temperatura arătată de
capătul coloanei de alcool a termometrului de minimă, întrucât indicațiile celui dintâi nu mai
prezintă siguranță;
 1.2.1.OBSERVAȚII ASUPRA STĂRII SUPRAFEȚEI SOLULUI
Observațiile asupra stării suprafeței solului sunt vizuale și se efectuează în timpul rondului
preliminar de la orele 07 și 19. Aprecierile făcute se notează prin cifre și text, în
conformitate cu „Codul sinoptic internațional”.
Codificarea stării suprafeței solului
Cifra codului Starea suprafeței solului
0 Uscat (fără o cantitate vizibilă de praf sau nisip)
1 Umed (fără băltoace)
2 Ud (apa stagnează, formând băltoace mici și mari)
3 Înghețat
4 Acoperit cu o crustă de gheață, dar fără zăpadă sau fără zăpadă în curs de topire

5 Gheață, zăpadă sau zăpadă în curs de topire, care acoperă mai puțin de jumătate
din terenul vizibil
Cifra Codului Starea suprafeței solului

6 Gheață, zăpadă sau zăpadă în curs de topire care acoperă mai mult de jumătate
din terenul vizibil, însă nu întreaga suprafață

Gheață, zăpadă sau zăpadă în curs de topire, care acoperă în întregime terenul
7 vizibil

Zăpadă uscată în pulbere de nisip, care acoperă mai mult de jumătate din terenul
8
vizibil, dar nu în întregime

9 Zăpadă uscată în pulbere, praf sau pulbere de nisip, care acoperă tot terenul
vizibil
1.3.EFECTUAREA OBSERVAȚIILOR ASUPRA PRESIUNII ATMOSFERICE

Observațiile se fac cu ajutorul barografului.

Figură în care se prezintă prelucrarea unei barograme

1.4.EFECTUAREA OBSERVAȚIILOR ASUPRA VÂNTULUI
Efectuarea observațiilor constă în determinarea mai întâi a direcției și apoi a vitezei
vântului, la toate cele 4 ore de observații climatologice.

Pentru determinarea direcției vântului observatorul aflat lângă stâlpul giruetei, trebuie să
urmărească timp de 2 minute, oscilațiile contragreutății – indicator în dreptul vergelelor
care indică direcțiile cardinale și intercardinale. El apreciază și notează în registru poziția
medie a acestor oscilații.

Pentru determinarea vitezei vântului, observatorul aflat la o distanță oarecare de stâlp(în

direcție perpendicularăă față de ampenajul giruetei), trebuie să urmărească timp de
două minute, oscilațiile plăcii dreptunghiulare în dreptul dinților metalici de pe rama
arcuită. El apreciază și notează în registru, numărul de ordine al dintelui cu care a coincis
poziția medie a oscilațiilor.
 1.5.EFECTUAREA OBSERVAȚIILOR ASUPRA UMIDITĂȚII AERULUI

Curba continuă a variațiilor umidității relative a aerului este

înscrisă de penița înregistratoare pe o diagramă numită
higrogramă în care valorile sunt de la 0 la 100%.

Marcajele de timp și schimbarea higrogramelor se face la fiecare

oră de observații climatologice și după observația de la ora 13.
1.6.EFECTUAREA OBSERVAȚIILOR ASUPRA NORILOR
La stațiile meteorologice de munte norii mijlocii și superiori apar la
înălțimi mult mai mici decât la stațiile de câmpie. Dacă baza tuturor
norilor se găsește deasupra nivelului stației, observațiile se fac la fel
ca la stațiile de câmpie.

Norii aflați sub nivelul stației se notează separat, spațiul ocupat de

vârfurile munților fiind acoperit de nori. Norii care sunt în mase
izolate și acoperă numai anumite culmi sau văi se notează precum
cei de sub nivelul stației.

Dacă stația se află complet în nori și nu se cunoaște genul norilor

respectivi se vor nota drept ceață.
1.7.EFECTUAREA OBSERVAȚIILOR ASUPRA PRECIPITAȚIILOR ATMOSFERICE

Determinarea cantităților de apă provenite din precipitații se face la orele

07 și 19 timp local, în toate zilele când fenomenul s-a produs.

Pentru evitarea pierderilor de apă, în toate zilele de vară (temperatura

maximă ≥25°C) și în cazul oricărui fel de aversă (ploaie, ninsoare, lapoviță,
măzăriche etc) se vor face determinări suplimentare imediat după încetarea
căderii precipitațiilor.

Pluviometrul I.M.

Pluviometrul Tretiakov
 1.8.EFECTUAREA OBSERVAȚIILOR ASUPRA VIZIBILITĂȚII
În timpul zilei În timpul nopții
Pentru aprecierea în grade sau trepte se aleg câte nouă repere fixe
pe zi situate la distanțe de 0,05; 0,20; 0,50; 1,00; 2,00; 4,00; Reprezintă o însușire convențională a
10,00; 20,00; 50,00 km față de punctul fix din care se efectuează transparenței aerului. Trebuie alese din
observațiile. Distanțele pot suferi abateri pozitive sau negative de timp nouă surse izolate de lumină
cel mult 20%. numerotate în ordinea creșterii distanței
lor.
Reperele trebuie să: aibă culoare închisă, se proiecteze pe fondul
Pentru determinarea gradului de
cerului, să se vadă din punctul de observație sub un unghi de cel
vizibilitate se utilizează graficul lui V.A.
mult 5-6° față de orizont și să aibă dimensiuni unghiulare de cel
Berezkin.
puțin 20 de minute.

Datele se obțin de la toate cele patru ore de observații și se

înscriu în registrul RM-1M.
 1.9.EFECTUAREA OBSERVAȚIILOR ASUPRA FENOMENELOR ATMOSFERICE

Trebuie observate fără întrerupere pe tot parcursul celor 24 de ore ale zilei.

Se consideră drept sfârșit al fenomenului, momentul când a dispărut ca atare, chiar

dacă urmările sale mai persistă.

Observațiile vizuale se referă la felul și la intensitatea lor și se înscriu în registrul RM-

1M.

Asupra fenomenelor optice și electrice, vijeliei, vârtejului, trombei și de gheață nu se

fac aprecieri de intensitate.

Dacă se produc două sau mai multe fenomene concomitente, înscrierea se face pentru
fiecare în parte, menționându-se ora la care au început și ora la care s-au sfârșit.
Bibliografie
Streie Ciulache, 1973 „Meteorologie, manual practic”, Topogafia
Universității din București

Sterie Ciulache, 2002 „Meteorologie şi climatologie”, Editura

Universitară, Bucureşti.
VĂ MULȚUMESC!