UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI

Facultatea de Geografie
Specializarea: Geografie

Șoșu Ailine-Teodora
Grupa 104
Profesor: Elena Grigore
 Observațiile meteorologice se realizează atât pe cale vizuală,
cât și pe cale instrumentală. Pentru ca rezultatele determinărilor
efectuate în stații să fie comparabile, este necesar să se lucreze
după o metodă unică, după un program comun și cu o aparatură de
același tip.
Observațiile meteorologice trebuie să fie făcute cu mare
precizie, exact la orele indicate, într-o ordine tip obligatorie.

1. Radiația
Se realizează prin observație meteorologică instrumentală.
Observații cu privire la intensitatea diferitelor fluxuri radiative din atmosferă:
- Se realizează la stațiile cu program radiometric, din trei în trei ore
(00,06,09,12,15,18,). La ora 00 se realizează în timpul anului numai
determinare cu privire la bilanțul radiativ.
- În perioada 21 martie – 23 septembrie se efectuează determinări asupra
tuturor flucurilor radiative și bilanțului.
- Între 24 septembrie și 20 martie, aceleași determinări se realizează numai
la orele 09, 12 și 15.
- Fiecare valoare determinată reprezintă media a 3-6 măsurători efectuate la
intervale mici de ordinul secundelor.
- Paralele cu determinările radiometrice, trebuie să se efectueze însă și o
serie de observații suplimentare asupra celorlate elemente meteorologice
cum sunt: nebulozitatea, vizibilitatea, starea și temperatura suprafeței
solului, fenomenele atmosferice, temperatura și umezeala aerului etc.

2. Temperatura

Se realizează prin observație meteorologică instrumentală.

Curba continuă a variațiilor temperaturii aerului este înscrisă de penița
înregistratoare pe o diagramă numită termogramă, care se fixează pe tamburul
cilindric cu ajutorul unei lame de fixare.
Sunt trasate linii curbe pe verticală reprezentând în cazul termogramelor
zilnice ore întregi, jumătățile și sferturile de oră, iar în cazul termogramelor
săptămânale, zilele și intervalelel de câte două ore.
Curbura lor urmărește drumul parcurs de penița înregistratoare între cele
două limite verticale ale termogramei și se datorează faptului că pârghia peniței
are mobilitate doar la unul din capete, celălalt fiind fixat de axul de suspenie.
 3. Presiunea atmosferică
Observațiile meteorologice se efectuează instrumental.
Determinările barometrice se efectuează la orele 01,07,15 și 19 (minutele 10-
14) respectând ordinea de mai jos:
- Se citește temperatura indicată de termometrul alipit, cu precizia de 0,1°C
- Se verifică meniscul coloanei de mercur cu poziția normală;
- Se așează vernerul astfel încât planul orizontal care trece prin marginile
lui inferioare să fie tangent la vârful meniscului coloanei de mercur.
- Se citește valoarea presiunii cu precizie de 0,1 mm. Pentru aceasta ochiul
observatorului trebuie să se găsească în același plan orizontal cu meniscul
coloanei de mercur. (fig.1. a)
- În situațiile când ochiul observatorului se găsește mai jos decât vârful
meniscului, valorile citite la baroemtru sunt superioare celor reale
(fig.1. b) iar când se găsește mai sus sunt inferioare (fig.1.c)

Fig.1.

4. Vântul
Observația meteorologică se efectuează instrumental.
Constă în determinarea mai întâi a direcției și apoi a vitezei vântului, la toate
cele patru ore de observații climatologice.
- pentru determinarea direcției vântului, observatorul aflat lângă stâlpul
giruetei trebuie să urmărească timp de două minute, oscilațiile
contragreutății – indicator în dreptul vergelelor care indică direcțiile
cardinale și intercardinale; apreciază și notează în registru poziția medie a
acestor oscilații.
- pentru determinarea vitezei vântului, observatorul aflat la o distanță
oarecare de stâlp (în direcție perpendiculară față de ampenajul giruetei),
trebuie să urmărească timp de două minunte, oscilațiile plăcii
dreptunghiulare în dreptul dinților metalici de pe rama arcuită.
 - pentru vitezele vântului cuprinse între 0 și 9 m/s, observațiile se
efectuează la giruete cu placă ușoară, iar pentru cele mai mari, de 9 m/s,
la giruete cu placă grea.
- în scopul realizării unor observații cât mai complete, se apreciază în plus,
dacă direcția vântului este constantă sau variabilă și dacă viteza lui este
uniform sau în rafale.

5. Umiditatea aerului
Observația meteorologică se efectuează instrumental.
Curba continuă a variațiilor umezelii aerului este înscrisă de penița
înregistratoare pe o diagramă numită higrogramă.
Marcajele de timp și schimbarea higrogramelor se fac în tocmai ca și în
cazul termogramelor (la fiecare oră de observații climatologice și respective,
după observația de la ora 13).
- Graficelem lunare se construiesc și se utilizează în situațiile cu
temperature sub -10°C
o Pe axa orizontală (abscisă) se trec, la o scară convenabilă valorile
citite pe higrogramă la orele 01, 07, 13 și 19
o Pe axa vertical (ordonată) valorile determinate pentru aceleași pre
cu psihrometrul.
o Linia dreaptă care trece prin cele două focare ale elipsei respective,
constituie elemental de referință folosit pentru transformarea
valorilor orare cititae pe higrigramele lunii analizate, în valori
corectate de umezeală.

6. Nebulozitatea
Observațiile care se efectuează asupra norilor la stațiile meteorologice
constau din determinarea felului, a cantității și înălțimii bazei deasupra stației.
Concomitent cu determinarea cantității și felului norilor se notează și intensitatea
strălucirii Soarelui sau Lunii.
La efectuarea observațiilor care urmăresc determinarea felului norilor trebuie
să se aibe în vedere că transformările lor interne, care duc la apariția altor genuri de
nori, reprezintă cu totul altceva decât modificările aspectului bolții cerești.

7. Precipitații atmosferice
Observațiile meteorologice se efectuează instrumental.
Determinarea cantităților de apă provenite din preciăitații se face la orele 07
și 19 timp local, în toate zilelel când fenomenul respectiv s-a produs. Colectorul
pluviometrului I.M se controlează, iar vasul pluviometrului Tretiakov se svhimbă la
orele de observații, chiar dacă în ziua respectivă nu au căzut precipitații.
 8. Vizibilitatea
Observațiile meteorologice se realizează vizual.
Se efectuează după metode substențial diferite de la zi la noapte.
Determinări vizuale în timpul zilei
o Pentru aprecierea în grade sau trepte a vizibilității
atmosferice, la fiecare stație meteorologică se aleg câte
nouă repere fixe de zi, situate la distanțe de 0,05; 0,20;
0,50; 1,00; 2,00; 4,00; 10,00; 20,00 și 50,00 km, față de
punctul fix din care se efectuează observațiile
o Reperele vizuale trebuie să îndeplinească următoarele
condiții: să aibă culoare închisă, să se proiecteze pe
fondul cerului (munților, pădurilor); să se vadă din
punctul de observație sub un unghi de cel mult 5-6° față
de orizont
Determinări vizuale în timpul nopții
o Noaptea, vizibilitatea meteorologică nu reprezintă decât o
însușire convențională a transparenței aerului. Dacă ea este,
de pildă cu 8, înseamnă că transparența aerului este identică
cu cea la care, în cursul zilei, s-ar fi putut vedea reperul
aflat la 50 km depărtare.
o Pentru observațiile vizuale de noapte trebuie să se aleagă
din timp nouă surse izolate de lumină numerotate în ordinea
creșterii distanței lor.

9. Fenomene atmosferice
Observațiile meteorologice se efectuează vizual.
Pentru a se putea nota cu exactitate ora și minutul la care au început și s-au
sfârșit diversele fenomene meteorologice, trebuie ca observarea acestora să se facă
fără întrerupere pe tot parcursul celor 24h ale zilei.
Observațiile vizuale asupra fenomenelor meteorologice nu se referă numai la
felul, ci și la intensitatea lor. Toate fenomenele observate se înscriu în registrul RM-
1M prin simboluri la care se adaugă exponentul ,,O” când intensitatea este foarte
slabă și exponentul ,,2” când intensitatea este foarte mare.
Bibliografie:
Ciulache Sterie – Meteorologie Manual Practic – 1973 – Centrul de
multiplicare al Universității din București, București
VĂ MULȚUMESC!!!