Organizarea Platformei

Meteorologice
Elev: Dinu Maria Claudia
Clasa: 9D
• Statia meteorologica este locul in care se executa observatiile
meteorologice, ales dupa criterii care s asigure reprezentativitatea
elementelor masurate pentru regiunea inconjuratoare.
• Aceasta impune amplasarea pe teren deschis si tipic pentru regiunea in
care functioneaza.
• Amplasarea Platformei Meteorologice
• Se face în condiţii reprezentative, cât mai deschise, expuse circulaţiei
maselor de aer, care să redea caracteristicile dinamicii atmosferei, tipice
regiunii în care funcţionează staţia. Este necesar ca platforma
meteorologică să fie cât mai degajată, pentru a evita influenţa indusă de
obstacole (indiferent dacă au dimensiuni minore sau majore) care ar putea
determina modificări cantitative ale valorii elementelor meteorologice.
• Dacă în apropierea staţiei apar astfel de obstacole trebuie îndeplinite câteva
reguli de amplasare a staţiei meteorologice şi anume:

• în cazul obstacolelor mici şi izolate, distanţa de la acestea până la

platforma meteorologică trebuie să fie egală cu de cel puţin de 10 ori înălţimea
lor;
• în cazul obstacolelor mai însemnate (masive păduroase, grupuri de clădiri
înalte), distanţa trebuie să fie egală cu de cel puţin de 20 de ori înălţimea
acestora;
• dacă în apropiere există un obiectiv acvatic, distanţa trebuie să fie de cel puţin
5 ori mai mare decât cel mai înalt nivel al apei
• Platformele meteorologice trebuie să fie amplasate la distanţe mari faţă de
şosele, căi ferate, fabrici, cursuri de apă etc.

Platforma meteorologica
Masuratori meteo de suprafata
Planul schematic al platformei meteorologice
standard
• Planul schematic al platformei meteorologice standard
1-giruetă cu placă uşoară;
2-giruetă cu placă grea;
3-ciuciurometru;
4-adăpostul psihrometric;
5- adăpostul pentru aparate înregistratoare;
6- loc pentru adăpostul de rezervă;
7- pluviograf;
8- pluviomatru avertizor;
9- pluviometru IMC;
10 - catargul anemometrului;
11 - heliograful;
12 - rigla de zăpadă;
13 - parcela de sol dezgolit pentru termometre de suprafaţă şi adâncime;
14 - parcela de sol înierbată pentru termometrele cu tragere verticală
• Pentru temperatura pe suprafaţa solului este amenajată o platformă la sol
cu latura de 3/2 m, pe care sunt aşezate termometrele (ordinar, de minimă
şi de maximă), cu rezervorul pe jumătate îngropat în sol. In platforma în
care sunt amplasate şi aparatele pentru determinarea temperaturii solului
în adâncime şi anume:-termometrele de tip Savinov, din 5 în 5 cm, până la
adâncimea de 25 cm; -termometrele cu tragere verticală, sau
termometre extractive care se instalează la diverse adâncimi: 20, 40,
80, 160, 240 si 320 cm, cu distanţa între ele din 50 în 50 cm.
 COMPLEXUL DE OBSERVATII CARE SE EFECTUEAZĂ PE PLATFORMA METEORLOGICĂ

• Pe platforma meteorologică (şi topoclimatică) se efectuează observaţii

asupra stării timpului la un anumit moment dat. pentru caracterizarea
vremii.Cu ajutorul acestor observaţii asupra principalelor elemente
meteorologice (temperatura, umezeala, vântul, precipitaţiile etc.)
efectuate într-o lungă perioada de timp (10, 20... 100 de ani etc.)se obţin
valorile medii multianuale care servesc la caracterizarea climei unui
teritoriu.
• Observaţiile meteorologice se realizează pe două căi: vizual şi
instrumental.
• Observaţiile vizuale:
Se efectuează cu ochiul liber, asupra Soarelui şi a diferitelor fenomene atmosferice cum
sunt: nebulozitatea atmosferică, care se apreciază în zecimi (sau optimi) de boltă cerească; discul
solar, care redă starea timpului: senin, semisenin, acoperit; starea solului: umed, uscat, reavăn,
acoperit sau nu cu zăpadă etc.; diverse fenomene hidrometeorologice ca : rouă, păcla, bruma,
poleiul, chiciura, ninsoarea, lapoviţa, stratul de zăpadă, ceaţa, aerul ceţos, negura, depunerile de
gheaţă pe conductorii aerieni, ploaia, aversa de ploaie, grindina, măzărichea, aversa de
zăpadă etc. fenomene orajoase: tunete, fulgere, ti'ăsnete etc.; furtuni, vijelii, uragane, viscole etc.
Pentru fiecare fenomen se utilizează anumite semne convenţionale consacrate înscrise în aceleaşi
Instrucţiuni de la staţiile meteorologice. Se notează pentru fiecare ora de început şi ora de sfârşit, iar
pentru unele şi intensitatea lor, sub forma unor indici exponenţiali, notate cu cifre arabe (0, 1 şi 2);
intensitatea maximă este dată de exponentul cel mai mare şi invers.
• Observatii instrumentale:
Se efectuează cu ajutorul instrumentelor sau aparatelor de măsură şi pot fi: cm. citire directă
şi înregistratoare (datele sunt înscrise pe diagrame). Aproape fiecare element meteorologic
poate fi determinat, atât cu aparate cu citire directă, cât şi cu aparate înregistratoare.Atât
observaţiile instrumentale, cât şi cele vizuale, se efectuează la termene standard conform
programelor meteorologice mondiale şi anume: la orele 0, 6, 12, 18
 Aparate pentru determinarea temperaturii pe sol, în sol, în aer, la diferite
nivele şi în adăpostul meteorologic

• Se folosesc:
• termometre ordinare (cu mercur), care redau temperatura la momentul
respectiv; termometrul de minimă (cu alcool), care indică cea mai mică
valoare de temperatură de pe sol sau din aer, din ultimele 24 de ore.
 TERMOMETRE DE SOL

• termometre Savinov - sunt cele mai frecvent utilizate, alcătuind serii de câte patru
termometre destinate măsurării temperaturii solului, la adâncimi de 5, 10, 15 şi
20 de m. Ele se instalează în sol primăvara şi se scot toamna, din cauză că în
perioada de îngheţ se deterioreză uşor.
• termometre de sol tip RDG - sunt folosite pentru determinarea temperaturii
solului la adâncimi cuprinse între 2 şi 100 cm. De regulă se instalează pe
parcela dezgolită de vegetaţie în serii de câte şase şi respectiv zece termometre.
Seria de şase, destinată măsurării temperaturii la adâncimi de 2, 5, 10, 20 şi 30 cm, este
alcătuită din termometre cu tubul cotit în unghi de 135 de grade şi cu scara pe partea
exterioară a unghiului. Se verifică din 2 în 2 ani.
 BILBLIOGRAFIE

https://pdfslide.tips/reader/f/organizarea-platformei-meteorologice