Sunteți pe pagina 1din 4

Scurgerea apei raurilor

1. Alimentarea raurilor
Apa fluviilor provine din 2 surse majore de suprafata si subterana. In medie apele de
suprafata participa la alimentarea raurilor cu 65-70 %, iar cele subterane cu 30-35 %.
A) Alimentarea raurilor din surse de suprafata. Aceste surse sunt reprezentate de
apele din precipitatii si de cele provenite din topirea zapezilor si ghetarilor.
* alimentarea raurilor din ploi este caracteristica zonelor calde si celor temperate.
In zonele ecuatoriale si subtropicale, unde ploua mult raurile au o alimentare exclusive pluviala
si prezinta debite bogate (Congo, Zair, Amazon).
In regiunea tropicala sursele puviale sunt cele dominante si predomina in sezonul ploios.
In zonele temperate alimentarea din ploi se realizeaza vara, iar iarna din topirea zapezilor.
* alimentarea raurilor cu apa provenita din topirea zapezilor se intalneste in
zonele temperate si reci. Debitul marilor rauri creste la inceputul primaverii in urma topirii
zapezilor incepand de la izvoare spre varsare ( raurile Mackenzie, Ottawa, Lena, Enisei, Obi).
* alimentarea raurilor cu apa provenita din topirea ghetarilor si a zapezilor
permanente este specifica raurilor din regiunile montane inalte (peste 3000 m) din zona
temperata. O alimentare predominant din ghetari au raurile mari din Asia Centrala: Amudaria si
Sardaria, si raurile cu obisii in Muntii Caucaz ( Terk, Kuban).
B) Alimentarea raurilor din surse subterane. Este asigurata de apele
freatice si de cele de adancime. In regiunile calcaroase reprezinta 40-50%.
2. Factorii scurgetii raurilor
A) Conditiile cliamtice sunt reprezentate de precipitatii, evaporatie si temperatura
aerului. Acestea pot reprezenta factori favorizanti sau limitativi ai scurgerii raurilor.
* precipitatiile reprezinta principala sursa de alimentare a raurilor. Pentu
masurarea cantitatilor de apa se utilizeaza pluviografe si pluviometer cu ajutorul carora sunt
calcalati indicii pluviometrici: recipitatiile zilnice, lunare, anuale, multianuale, precipitatii
maxime in 24 de ore.
* evapotranspiratia determina reducerea debitelor. Pe spatial unui
bazin hidrografic au loc mai multe categorii de evaporare: la suprafata apei, a solului, a zapezii, a
ghetii, a vegetatiei. La nivelul unui bazin hidrografic se poate determina evapotranspiratia medie
multianuala prin metoda bilantului, ca diferenta intre valorile medii multianuale ale
precipitatiilor si ale scurgerii, toate exprimate in mm.
* temperatura aerului influenteaza scurgerea raurilor
in mod indirect, prin rolul sau in procesul evapotranspiratiei si in producerea fenomenelor de
inghet la nivelul solului si al apei.
B) Conditiile geologice prin compozitia
petrografica, inclinarea stratelor, tectonica, grad de fisurare influenteaza scurgerea apelor din
precipitatii pe versanti, distributia si circulatia apelor subterane si prin aceasta alimentarea
raurilor.
C) Relieful actioneaza asupra
1

scurgerii raurilor direct si indirect. Direct prin intermediul morfologiei, gradului de fragmentare
si pantelor, care in regiunea montana favorizeaza concentrarea si deplasarea rapida a apelor.
Bazinele dezvoltate pe versantii vestici au o scurgere mai bogata decat cele suprapuse versantilor
cu alte orientari. Prin altitudine, relieful determina zonalitatea verticala a conditiilor climatic,
edifice si de vegetatie influentand indirect scurgerea raurilor.
D) Invelisul edafic prin
structura, textura, temperatura, grad de saturatie in apa, actioneaza asupra proceselor de
infiltratie, evapotranspiratie, scurgere de suprafata. Solurile nisipoase favorizeaza infiltratia, in
timp ce cele argiloase (saturate de apa) genereaza o scurgere activa.
E) Vegetatia
imprima scurgerii apei o mai mare uniformitate in timp, evidentiata de atenuarea scurgerii
maxime si de sporirea celei minime. Un rol deosebit pentyru circuitul hidric il are padurea.
F) Factorul uman, prin activitatile pe care le desfasoara contribuie direct sau indirect la
influentarea de scurgere a raurilor. Direct influenteaza prin: realiozarea de baraje si lacuri de
acumulare, irigarea terenurilor, amenajari piscicole, desecari, exploatarea de material de
constructie din albiile raurilor. Cea mai importanta actiune indirect cu efecte negative o
reprezinta defrisarea padurilor, care a dus la accelararea scurgerii si favorizarea producerii
viiturilor, asociate cu o eroziune intensa.
3. Modalitati de exprimare a scurgerii apei raurilor.
Scurgerea apei se exprima prin debitul de apa (Q)= cantitatea de apa care se scurge prin
sectiunea active aunui rau intr-o unitate de timp si se exprima in m/s sau l/s.
Cantitatea de apa transportata de rauri intr-o perioada de timp se exprima sub
forma volumului (W) in m/s si reprezinta produsul dintre debitul de apa si timpul considerat.
Debitul lichid specific (q) reprezinta cantitatea de apa care se scurge in
unitatea de timp pe o suprafata. Se exprima in l/s.km.
Stratul de apa scurs (h) este echivalentul grosimii
stratului de apa uniform distribuit pe suprafata bazinului, intr-un timp considerat si se exprima in
mm.
Coeficientul de scurgere indica raportul dintre
cantitatea de apa scursa intr-o anumita perioada de timp si cea a precipitatiilor cazute pe o
suprafata si care au determinat scurgerea respectiva. Bogatia scurgerii poate fi aflata si prin
coeficientul modul sau de debit (K), care se obtine impartind valoarea debitului la debitul
mediu multiannual.

4. Tipurile de scurgere
Scurgerea medie se determina pe baza masurarii debitelor lichide, prin medierea
aritmetica a valorilor lor zilnice, lunare, anuale pe o perioada cat mai indelunagata (cel putin 20
de ani). Prezinta importante variatii temporale si spatiale.
2

Variatiile spatiale sunt determinate de ansamblul factorilor ce intervin in formarea sa,


indeosebi de zonalitatea altitudinala a conditiilor fizico-geografice. Pe teritoriul Romaniei
valorile scurgerii medii oscileaza intre 1-2 si mai putin de 1 l/s.km. (sub 25 mm) in sudul si estul
Campiei Romane si in Dobrogea si peste 30-40 l/s.km (1000 mm) pe crestele cele mai inalte ale
Carpatilor.
Variatia temporala este generata de neuniformitatea si caracteristicile conditiilor
climatic care actioneaza asupra surselor de alimentare.
* variatia scurgerii in timpul anului este direct dependent de regimul
pluviometric. In zonele ecuatoriale precipitatiile bogate si relative uniforme in timp determina
debite bogate pe tot parcursul anului cu diferente reduse de la o luna la alta. In regiunile tropicale
exista variatii accentuate ale debitelor de la sezonul umed la cel cald. Multe rauri seaca in
sezonul secetos. In zona temperate oscilatiile scurgerii medii in timpul anului sunt determinate de
conditiile pluviometrice si termice ale celor 4 anotimpuri. In regiunile reci exista debite bogate in
sezonul de vara si extreme de reduse in cel de iarna, cand scurgerea poate inceta datorita
inghetului complet al apei. In Romania raurile transporta cel mai bogat volum de apa primavara
(40%), iar cel mai redus toamna (14,3%). Vara este de 27% si iarna de 20%.
* variatia scurgerii de la un an la altul este reflexul modificarilor
conditiilor climatice la scara interanuala.
Scurgerea maxima este consecinta alimentarii bogate rezultate din topirea zapezilor si
din precipitatiile abundente. Alaturi de factoii climatici la formarea scurgerii maxime participa si:
suprafata si forma bazinului de receptie, gradul de umezire, temperatura si permeabilitatea
solului, vegetatia, prezenta unitatilor lacustre, unele activitati antropice ( despaduriri, amenajari
hidrotehnice).
Scurgerea minima prezinta implicatii practice majore, deoarece ofera masura utilizarii
apelor raurilor in conditii naturale.
5. Fenomenele hidrologice extreme
Viiturile reprezinta momente de varf in evolutia scurgerii apei unui rau. Ele se
caracterizeaza prin cresteri spectaculoase, deosebit de rapide ale nivelului apei si implicit a
debitului, pana la atingerea unui maxim, dupa care urmeaza scaderea, de asemenea rapida, a
apelor care revin la parametrii normali de scurgere. Se produc ca urmare a unor ploi torentiale cu
intensitati si strate de ape mari, a topirii rapide a zapezii sau cele 2 combinate. In perioadele de
inghet, scurgerile de sloiuri pot provoca baraje natural care blocheaza scurgerea, generand
cresteri de nivel in spatele acestora sau scurgeri puternice in momentul rupturii. Prin defrisarea
padurii si lucrarea necorespunzatoare a terenurilor in panta, omul contribuie indirect la
favorizarea viiturilor.
Etiajul este faza de scurgere cea mai redusa din timpul anului, caracterizat prin cele mai
reduse debite si niveluri.
3

Secarea raurilor este consecinta factorilor climatic si litologici. Un rol important il au


secetele meteorologice, care determina disparitia alimentarii pluvial, dar si reducerea pana la
epuizare a rezervelor de apa subterana pe care le intercepteaza raurile. In timpul iernii
temperaturile extreme de reduse si persistente pot conduce la inghetarea totala a apei (seceta de
iarna)- fenomen caracteristic raurilor mici din zona temperate sau unor fluvii ce traverseaza
zonele reci. Formatiunile litologice favorizeaza infiltratia apelor si in lipsa alimentarii
superficiale suficiente se produce pierderea totala a apei din rau. Aceste situatii apar frecvent in
zonele carstice si in cele desertice.
6. Regimul hidrologic al raurilor
Evidentiaza succesiunea fazelor sau periodelor caracteristice ale scurgerii apei intr-un an. La
raurile din Romania se remarca 4 perioade.
* perioda de iarna, pe rauri se instaleaza n regim cu niveluri minime care
formeaza perioda apelor mici de iarna. Datorita unui proces de incalzire timpurie asociat cu ploi
bogate de iarna se pot produce viituri de iarna.
* perioada de primavara, se caracterizeaza prin ape mari pe
fondul carora au loc adesea viituri datorita precipitatiilor bogate combinate cu topirea zapezilor.
* perioada de vara, in prima parte se caracterizeaza prin
precipitatii bogate, care genereaza ape mari sau chiar viituri. Din iulie precipitatiile sunt foarte
reduse cantitativ, iar evapotranspiratia este intensa- ca urmare apar apele mici de vara.
* perioada de toamna, se caracterizeaza prin ape mici si
chiar secari in prima parte si ape mari in a doua parte, cand pe fondul precipitatiilor bogate pot
avea loc viituri.
7. Bilantul hidrologic al raurilor
Bilantul hidrologic al unui bazin de receptie exprima relatia dintre cantitatile de apa
intrate si cele iesite de pe suprafata sa. Intr-o anumita perioda de timp pe teritoriul unui bazin pot
patrunde cantitati de apa din urmatoarele surse: precipitatii, aport subteran din teritoriile vecine,
condensarea vaporilor din atmosfera la suprafata scoartei. In acceasi perioada din cuprinsul
bazinului se pot pierde cantitati de apa prin: scurgere superficiala, scurgere subterana, evaporatie
globala.