Hidrosfera.

Apele
curgătoare de
suprafață.
Obiect de studiu:Geografie generală
Autor : Ciribaș Oxana grupa 104
Cursul I istorie și geografie
Rolul climei și a Scurgerea fluvială de suprafață depinde de o gamă dragă de factori
altor factori naturali precum condiții climatice ,învelișul pedologic, relieful ,tipuri
de roci, rețeaua de lacuri, prezența maeștrilor bălților etc și de
asupra factori antropici :gradul de valorificare a terenurilor din bazinul
hidrografic al fluviului ,măsurile de reținere a apelor pe suprafața
scurgerei de terestră ,reglarea topirei ăpezilor, irigarea terenuri
agricole ,construire rezervoarelor artificiale de apă etc
suprafață
 În marea parte ,clima este factorul care influențează modul cum
au loc procesul scurgerii de suprafață. Caracteristicile climei se
reflectă direct asupra tipului de alimentare a fluviilor. Regimul
hidrologic al fluviilor se caracterizează prin alimentarea fluviilor și
a râurilor cu apă, variațiuni multianuale ,anuale și sezonere ale
nivelului apelor ,regimul termic și chimic al apei. Alimentarea
fluviilor cu apă poate fi:
 Pluvială (cu apă primită de la ploi )astfelde alimentare o au toate
cursurile de apă din brăile climatice Ecuatorială, subecuatorială,
subtropisăla ,tropicală și o parte din cel temperat.
 Nivala (Apa provenită din topirea zapezii) astfel de alimentare o
au fluviile și râurile din brâul rece și o parte din cel temperat.
 Glaciară (cu apă provenită de la topirea calotelor de gheață )astfel
de alimentare o au fluviile și râurile ce izvorăsc din munții înalți și
care curg prin regiunile cu puține precipitații atmosferice
Amudaria și Sârdaria
 Subterană ( ape freatice) astfel de alimentare o au cursurile de apă
din regiunile Aride și semiaride și cele care îngheață iarna Brâul
rece
 Mixtă de obicei majoritatea fluviilor și râurilor au o alimentație
mixtă iar predominarea unei din ele depinde de anotimp și de
regiunile prin care își duc apele.
 Pe de o parte ,aimentarea fluviilor cu apă poate fi după tipurile
menționate mai sus în baza clasificării climatologului rus A.I
Voeikov .M .I.livovici Adaugă și scriitorul schimbării sezoniere a
scurgerii fluviale astfel avem câteva tipuri ale regimului de
alimentare cu apă
 Fluvii de tip polar
 Fluvii de tip subartic
 Fluvii de tip temperat
 Fluvii de tip subtropical
 Fluvii de tip tropical
 Fluvii de tip ecuatoreal.
 În funcție de tipul de alimentare și latitudinea înflorii bazinului
hidrografic se observă câteva variații de nivel al apei din fluvii și
râuri .Acestea se manifestă prin ridicarea sau coborârea nivelului
apei în diferite anotimpuri ale anului ,la fluviile de tip ecuatoriale
aceste fenomene sunt slab pronunțate din cauza alimentărilor
uniforme în decursul anului însă la fluviile din brâul Temperat și
parțial ,din cel rece, se deosebesc câteva manifestări al schimbării
de nivel al apelor.
 Revărsare de primăvară prezintă o ridicare lentă uneori bruscă a
nivelului apei din fluviu și ieșirea lui din maluri și inundarea luncii
cauzate topirea zăpezilor și ploilor de primăvarăce cad in bazinul
de recepție Volga ,Nipru , Dunărea, Obi ,Enisei .
 În funcție de anotimp se observă o diferențiere dintre nivelele al
apelor în fluvii. Iarna este perioada de timp cu nivel mai scazut al
apei – etiaj iar vara cu nivel mai inalt ,uneori brusc ce aduce
inundatii se numeste Viituri.
 Fluviile care traversează diferite bre climatice au un regim termic
destul de complicat ce prevede brâul temperat și parțial din cer
rece îngheață perioada rece a anului fluviile și râurile din zonele
unde lipsesc oscilațiile sezoniere dețin ape curgătoare foarte cald
sau pur și simplu calde .
  Relieful stă la baza regimului chimică a apei fluviilor acestea până
în rețeaua de ape curgătoare ,se scurge pe suprafață terestră sau
prin straturile expire subterane dizolvand în calea sau o mare
cantitate de săruri.După clasificare chimică pot fi ape fluviali
hidrocarbonate CO3 ,ape fluviale sulfate SO4 și alte fluviale clorate
Relieful și CL.

factorul  Influența reliefului se manifestă și în modul bazinului hidrografic

Care este suprafața pe care o apă curgătoare își colectează
pedologic apele.În cadrul lui Apa este transportată de fluviul principal și toți
afluenții care aparțin.Configurație și caracterul bazinului
asupra apelor hidrografic depinde structura geologică a teritoriului de relief
condițiile climatice în perușul pedologică și vegetal.Un bazin
de scurgere. hidrografic se Delimitează de cele învecinate printr-o linie numita
cumpăna de apă ,, care trece ,de obicei, pe muchia muntilor,
dealurilor ,campii și indeplineste functia de separare a scurgerilor
de ape de pe vursanții adiacenti i vailor.Cea mai mare suprafață
de recepție pe Terra o are Sistemul pluvial Amazon Congo
Mississippi Obi ,Enisei Lena
  Reieșind din distribuirea apelor în Oceanul planetar tuturor apelor din
fluier și râurile revine doar 1,2 mii km3 în Republica Moldova 14000 Km³.
 Scurgerea fluviala Prezintă cantitate de apă ce curge prin secțiunea
transversală a fluviului între o perioadă mai mult să mai puțin
îndelungată. Ea se apreciaza dupa rumatoriu indici pruncipali
 Modul de scurgere este cantitatea de apă în litri ce se scurge de pe o
Debitul și unitate de arie între unitate de timp M=Q/S•1000 u de Q debitul fluvial
(m³/s) S aria bazinului hodrografic Km² , M modul de scurgere, 1000
scurgerea coificientul de trecere la metru cub la litru.

fluviala  Coeficientul de scurgere este mărimea dintre raportul scurgerii fluviale și

cantitate de precipitații atmosferice care cad în bazinul hidrografic dat
între o anumită perioadă de timp exprimată în procente.El indică ce
cantitate din precipitațiile atmosferice căzute ajung în Aldea fluviului în
mare ocean iar restul se evaporă sau este utilizată în practică.
 De exemplu cel mai mare coificient de scurgere il are raul Obi 85%
 Enisei 75 , iar cel minimal Nil 4 si Amudaria și Sardaria 2%