Hidrologie si Oceanografie

-Sinteza-
Curelaru Nicoleta
GR

1.Geneza apei
Tinundu-se seama de compozitia sa chimica , se poate considera ca inntr-
o anumita faza a formarii planetei noastre , a intervenit o stare critica a
formarii planetei noastre din punct de vedere al presiunii si temperaturii ,
cand cele doua gaze ce alcatuiesc apa ( hidrogen si oxigen) , aflate in
atmosfera iniatiala in cantitati foarte mari , au avut posibilitatea , sub
actiunea descarcarilor electrice de mare intensitate , sa genereze apa ,
fenomen fizico –chimic dovedit si prin incercarile de laborator ale lui
Lavoisier.
2.Volumul de apa
Volumul :1, 4 mld m3
Apa dulce :3%
Apa sarata : 97%
Oceanul Planetar dispune de 71% din suprafata Globului , iar uscatul
continental 29%.Ce amai mare parte a uscatului se gaseste in emisfera
nordica , unde apele acesteia ocupa 53 % , iar suprafata uscatului 47% ,
iar in emisfera sudica apa ocupa 89% , in timp ce uscatul detine doar
11%
In functie de adancimea la care se gasesc apele subterane . acestea se
impart in :
-ape subterane libere ( localizate in primul acvifer , imediat dub
suprafata topografica a solului si au relatie directa cu apele de suprafata )
.
-ape subterane de subsuprafata ( situate imediat sub prima categorie ,
fiind despartite de un strat impermeabil )
-apele de adancime ( cele care se afla la adancimi mari si care uneori pot
fi captive )

3.Circuitul apei
In fiecare moment Soarele incalzeste o parte a continetelor si oceanelor
datorita energiei calorice pe care o trimite pe Pamant . Variiatiile termice
sunt provocate de miscrea de revolutie , miscrea de rotatie si sfericitatea
Terrei . Soarele provoaca astfel o transformare neincetata a apei lichide si
solida in vapori . Procesele sunt insotite de un anumit schimb consum
energetic .Vaporii , transportati de vant , circula nestinjeniti in
atmosfera . Atunci cand o masa de aer umed se raceste , vaporii pe care ii
contine se condenseaza si formeaza nori . Picaturile de apa de dimensiuni
microscopice , care alcatuiesc formatiuni noroase , se agrega in picaturi
din ce in ce mai mari pana cad pe Pamnt sub forma de ploaie . In timpul
iernii , formatiunile noroase sunt alcatuite din cristale de gheata care cad
sub forma de zapada . Stabilitatea climatica este in functie de factorii
generali si locali : uscat –apa , covor vegetal , canturi , albedo etc . Ploaia
si zapada se transforma apoi in cursuri de apa sau pot alimenta , prin
intermediul infiltratiilor , panzele subterane . Apele pot stagna un timp in
lacurile sau rezervele create de om , dar mai devreme sau mai tarziu , ele
ajung tot in mare .
Prin circulatia ei in natura , apa efectueaza un sistem de circuite , din
care doua locale mai importante :local oceanic si local continental
Circuitul oceanic : prin evaporarea,apa de la suprafata oceanelor se va
ridica in atmosfera unde , prin condensare , va precipita si sub influenta
gravitatiei , cea mai mare parte a ei , se va reintoarce inapoi in oceane .
Circuitul continental :Dupa ce ajunge la suprafat uscatului , apa
provenita din precipitatii , urmeaza cai diferite : o parte se scurge in
Oceanul Planetar , constituind astfel procesul scurgerii de suprafata sau
scurgerea superficiala ; o alta parte se infiltreaza in scoarta terestra unde
intalneste un strat impermeabil inclinat , curge prin porii rocilor in
directia inclinarii stratelor , constituind acumularea si scurgerea
subterana , care uneori ajunge la oceane si mari .
Precipitatii >scurgere la suprafata >CIRCUIT RAPID >rau
Precipitatii >infiltratii >scurgere subterana >CIRCUIT LENT
>emergenta > rau

4.Hidrogradul
Unitate de masura a nivelului unui fluviu , egala cu a zecea parte din
diferenta cotei maxime si a celei minime inregistrate in decursul
observatiilor hidrologice .
5.Hidrograf
O reprezentare grafica ce indica variatiile scurgerii pe un teren in panta
sau a altei caracteristici hidrologice a apei , pe o perioada data de timp .
6. Cheie limnimetrica
Legatura generala intre nivel si debit cu ajutorul careia se pot masura mai
usor debitele de apa .
7.Tipuri de niveluri
-Zilnic
-Saptamanal
-Decadal
-Sezonier

-Anual
-Multianul
-Nivel maxim
-Nivel minim
-Nivelurile medii zilnice
-Nivelurile maxim si minim anula
-Nivel mediu anual
8.Viiturile
.Sunt evidentiate prin perioade de crestere si descrestere .
Sunt cresteri bruste si puternice ale nivelului (debitului )unui rau , in
urma unor ploi torentiale , in urma unor ploi de lunga durata sau a
zapezii .Viiturile cele mai mari sunt generate in jumatatea calda a anului
mai cu seama , martie-iunie Pot fi brutale , lente sau foarte lente . Au o
frecventa mare in climatele cu precipitatii preponderent sub forma de
ploaie . Se disting , viituri mediteraneene , oceanice , tropicale , compuse
.Sunt specifice raurilor mari si ramnificate , cu mai multi afluenti
principali sau care trec prinmai multe unitati de relief , ori prin regiuni
climatice diferite .
9.Inundatiile
Cresterea brusca si de scurta durata a nivelului si implicit a debitului de
apa a unui rau , peste valoarea obisnuita . In acest caz teritoriul invecinat
este acoperit temporar sau permanent cu apa . SE INUNDA ALBIA
MAJORA
Factori care provoaca inundatia :
-climatologici (precipitatii , topirea zapezii , topirea ghetii , precipitatii si
topire )
-partial climatologici (scurgerea fluviala si mareele , furtunile marine )
-altii (ruperea barajelor , cutremure , alunecari , )
Clasificare :
 Fluviale :provocate de crestereaa nivelului ca urmare a
incapacitatii albiei de a prelua intreaga cantitate de apa
 Litorale :apar inundatii cu ape salmastre , datorate cresterii
mereice amplificate de desfasurarea furtunilor , specifice
sectoarelor esturiene si deltaice

10. Conditii de formare a deltei

 depunerea de aluviuni, respectiv mâl și nisip, la
vărsarea
 Lipsa mareelor
 Prezenta unei suprafete continentala redusa
  Panta redusa
 Actiunea curentilor litorali
Exemple: Delta Dunării, România
Delta Nilului, Egipt
Delta Okawango, Botswana
Delta Volgăi, Rusia

11.Conditii de formare a estuarelor

 Maree puternice (flux –reflux) si amplitudine ridicata ,
impiedica acumularea aluviunilor
 Panta inalta
 Curenti puternici
Exemple: Amazonul, Obi, New York, Amur, Rio de la Plata,
Delaware

12 .Marea Neagra
 Marea Neagră este întinderea de ape din bazinul geomorfologic
denumit pontic.Mare Intercontinentala

 Marea Neagră se întinde pe o suprafață de 423.488 km².

 Cel mai adânc punct se află la 2211 m sub nivelul mării în

apropierea de Ialta.

 Mareele sunt în general de mică amplitudine (circa 12 cm).

 Dispunerea circulară a surselor de apă și existența unei singure

 legături externe - prin Strâmtoarea Bosfor, Marea
Marmara, Strâmtoarea Dardanele - cu Oceanul planetar, alături de
încălzirea relativ moderată a apei de către Soare, determină lipsa
aproape totală a curenților marini verticali și existența doar a
curenților orizontali pe un imens traseu circular împotriva sensului
acelor de ceasornic.

 Salinitate scazuta : 34-35 %o.

 Temperatura medie anuală în sectorul românesc este de
+12,5°C, depăşind cu 2°C temperatura medie a aerului. Iarna
temperaturile scad destul de mult, deoarece bat vânturile de nord-est,
care provoacă valuri mari, periculoase pentru navigaţie. În iernile reci,
în zona litorală nordică, marea îngheaţă.

 Se formeaza doua strate de apa cu proprietati fizico –chimice

diferite :Unul superio pana la 150 m , cu oxigen unde se dezvolta
anumite specii si unul inferior compus din hidrogen sulfurat unde
apare fenomenul de euxinism .

 Ape salmastre (în medie 16-18 grame de sare pe litru față de

34-37 în alte mări și oceane)

 Limane la gurile fluviale, floră și faună cu multe specii-relicve.

 În zona litoralului românesc salinitatea scade și mai mult, în

mod obișnuit fiind între 7 și 12 la mie.

13. Sistemul de curenti din Marea

Neagra
In Marea Neagra curge un curent circular de suprafata in sens invers acelor de ceasornic, acesta
apare datorita diferentei de salinitate dintre apele mai putin sarate ale acestei mari si apele sarate
din Marea Mediterana.

Se formeaza pana la 2242m in adancime .

 Regimul curentilor in Marea Neagra este influentat de vanturi, de debitul de apa al
fluviilor, de repartizarea densitatii apei, de conturul coastei si de relieful fundului marii.

Sub influenţa vânturilor se formează un curent circular, dirijat de linia

ţărmurilor, care, datorită peninsulei Crimeea, se împarte în două
ramuri închise: estică şi vestică. Un curent de suprafaţă transportă din
Bosfor apele mai dulci ale Mării Negre spre Marea Mediterană. Însă în
adâncime se formează un curent invers, care transportă ape cu
salinitate mare. Din cauza lipsei de circulaţie verticală, la adâncimi
mari nu pătrunde suficient oxigen şi se formează hidrogen sulfurat,
extrem de ostil vieţii.

14.Consecintele pomparii apelor din subteran

 -Scaderea nivelului hidrostatic (cel mai adesea se

produc in zonele cu potential industrial , demografic si in
marile metropole )

 -rezervele subterane primesc o cantitate insuficienta

pentru a se regenera

 -fara apa in sol se poate produce ondularea liniilor de

cale ferata , explozia conductelor

 -Tasarea pamantului si aparitia depresiunilor

Avantajele apelor subterane

 au o extindere mult mai mare în suprafaţă, comparativ cu

râurile, adică o repartitie geografica mai buna
 fiind protejate de poluare prin stratele acoperitoare ,au o calitate
mai buna ,prop. Fizico-chimic sunt sensibul constante , de unde si
efectuarea unor economii notabile asupra costului tratarii apelor .

 acviferul constituie un adevărat rezervor natural, întocmai unui

baraj de suprafaţă,
 

15.Lcurile
Dupa originea cuvetei lacustre

-tectonice si lacustre

-glaciare , eoliene , la tarmul marilor si oceanelor ,vulcanice

Dupa regimul hidric

-permanente

-temporare

-de scurgere

-fara scurgere

Dupa regimul termic

-polare

-reci

-temperate

-mezotermale

-termale

Dupa gradul de mineralizare si compozitia chimica

-dulci

-salmastre

-hidrocarbonate

-sulfatante
 -clorurante

Dupa natura lor

-naturale

-antropice

Lacurile tectonice

Procesul de nastere este foarte vechi si in acelasi timp foarte complicat

.Evolutia bazinelor marine si a continentelor ,sub impactul fortelor interne ale
Pamantului si cele cosmice , a creat conditii de scoatere a unor portiuni din
domeniul marin si transformarea lor in uscaturi sau bazine lacustre .

Exemplu : Baikal , Marea Caspica , Lacul Superior

Lacuri glaciare

Apar in regiunile afectate de glaciatia cuaternala . Lacasurile lacurilor au fost

delimitate de catre ghetari , in stanca dura a masivelor muntoase, la locul de
formare a vailor sau chiar pe vai , formand lacuri de circ si vale glaciara .

Exemple:Zanoaga , Balea , Lacuri din Finlanda

Lacuri vulcanice

S-au format prin explozii vulcanice ,cea mai obisnuita forma de lac
vulcanic este cea creata de apa care umple craterul unui vulcan stins. Unele
lacuri se formeaza in momentul in care lava se prelinge peste vai si se
solidifica datorita apei reci. Bararea unui curs de apa prin prelingerea lavei .

Exxemplu :Lacul SF Ana ( are forma circulara , gradul de mineralizare este

redus , s-a format in conul vulcanului ),Lacul Crater , Lacul Kivu .

16. Lacuri rezultate din actiunea raurilor

-Lacuri de eroziune fluviala (in depresiuni si formate prin

eroziune fluviala , fiin legata de albia raului , cele mai multe
fiind lacuri de albie )

-Lacurile de lunca sau balti ( se formeaza in cursurile inferioare

ale unui rau cu lunci largi , ex: Lacul Greaca din Romania )

-Lacurile din zonele deltaice

-Limanurile fluviale

17.Limanurile fluviale

Un liman fluviatil reprezinta bararea de către un grind, a gurii

de vărsare a unui râu afluent, de către râul sau fluviul colector
al acestuia. In formarea lor nu se exclude si influenta bazinului
marin din apropiere . Ex : In Romania : Mostistea , Bugeac ,
Oltina , Vederoasa etc .

18 .Meandrul fluviatil

Este bucla, cotitura, sinuozitatea sau taola accentuată unei ape

curgătoare, mai ales în zonele cu pante de curgere foarte puțin
înclinate și care de obicei conțin terenuri aluvionare.
Acestea sunt inguste , alungite , curbate , si au adancimi
mari , mostenind adancimea albiei raului usor colmatat ulterior
,exemplu:meandre din Balta Ialomitei si Balta Brailei .

19.Elementele morfometrice ale unui bazin hidrografic

Bazinul hidrografic reprezinta suprafata de pe care un

 rau isi aduna afluentii .

1.-Suprafata

2.-Lungimea

3.-Latimea

4.-Perimetrul

5.-Cumpana de ape

6.-Coeficientul sinuozitatii topografice

7.-Coeficientul sinuozitatii hidraulice

8.-Coeficientul de ramnificare al raurilor

20.Curentii Oceanici
Dupa Origine

Curenti de frictiune Generati de Mareici

gradientul de
gravitatie
Sunt provocati de Sunt provocati de
actiunea vantului inclinarea nivelului
-vant periodic: oceanic
curenti de vant -de scurgere
-vant -de nivelare
ocazional :curenti -compensatie
temporali

Dupa Directie si forma

 Orizontali Verticali Liniari Circulari
-de fund si de -ascendenti si -nu isi -miscare
suprafata descendenti schimba inelara
directia

Dupa temperatura

Calzi Reci
Aduc apa mai calda decat Aduc apa mai rece decat
regiunile din care vin regiunile din care vin

21. Curentul Atlanticului

Alizeele , atrase de zonele depresionare ale calmelor ecuatoriale ,

provoaca formarea a doi curenti , nord si sudici ecuatoriali, axa fiind
deplasara spre emisfera nordica .Intrei ei , se scurge in sens invers un
contracurent de compensatie produs de acumularea apelor in vestul
continentelor .

Se pastreaza doua 2 sisteme majore, unul în Atlanticul de Nord, al

doilea în cel de Sud, racordate prin Curentul Guineei. Curentul
Ecuatorial de Nord se extinde in alte doua curente , unul prin Golful
Mexic si altul pe linia Antilelor, iar după confluenţa cu cel Floridei se
dezvoltă Gulf Stream-ul. Deriva nord-atlantică sau curentul Atlanticului
de Nord reprezintă prelungirea sa către coastele vestice ale Europei
unde aduc precipitatii cantitative .

În afara circulaţiei generale există o serie de celule locale de dimensiuni

mai mici, numeroase în Atlanticul de Nord. Ele au loc în cadrul a două
compartimente distincte (între Pen. Scandinavă şi Groenlanda şi între
Groenlanda şi America de Nord).

Curentul OceanuluiPacific
Curentul Ecuatorial de Nord, este dezvoltat între 10-12 gr. lat. N. În
continuarea sa se dezvoltă Curentul Kuroshivo, care mătură coastele
Japoniei.

Deriva nord-pacifică sau Curentul Pacificului de N, este similară cu deriva

din Atlantic. Celula este închisă de Curentul Californiei. Sistemele regionale
de circulaţie sunt reprezentate de Curentul Oyashivo din care se desprind
ramuri spre centrul Pacificului de N şi de Curentul Alaska continuat cu
sistemul Aleutinelor.

Marile celule sunt separate de către Contracurentul Ecuatorial, continuat de

Curentul Ecuatorial de Sud din largul insulelor Galapagos. Curentul
Australiei de Est confluează în marea Derivă a Vânturilor de Vest, din care
pleacă spre nord Curentul Peru.

Curentul Oceanului Indian

. Există o singură celulă majoră situată în Oceanul Indian de Sud.

Curentul Ecuatorial de Sud are o direcţie E --> V şi se divide către N în

Curentul Somaliei iar spre S în Curentul Madagascar. Între insula
Madagascar şi Africa se formează Curentul Mozambicului. Din confleunţa
celor două va rezulta C. Acelor care se scurge în final în Deriva Vânturilor
de Vest. Marea celulă va fi închisă de Curentul Australiei de Vest.

In emisfera nordica , Curentul Somaliei este influentat de musoni , care ii

schimba traseul spre sud si nu spre nord cum este in timpul verii
22.Clasificarea izvoarelor
Izvorul reprezinta locul unde iese apa la suprafata , in mod
natural din cadrul scoartei , fie la suprafata solului , fie intr-o
formatiune acvatica (lunca , mlastini ) etc .

Prin emergenta , se intelege apa care iese la suprafata din

stratele acvifere .

Dupa situatia geologica

Descendente Ascendente Izvoare intermitente
(isi au originea in stratele (aflate sub influenta
acvifere aflate sub influenta presiunii suprafetei
gravitatiei ) piezometrice )

 Monoclinale :ce se  Ascendente de  Izbucurile( resurge

gasesc intre doua strat nte sau exurgente )
strate impermeabile  Ascendente de  Gheizerele
 Sinclinal:se gasesc falie
pe ambele flancuri  Arteziene
ale unui sinclinal  Vocluziene
 Anticlinal :se
gaseste pe partile
laterale ale unui
anticlinal

Dupa caracteristicile hidrogeologige ale stratelor

acvifere din care se alimenteaza izvoarele
 Din zona de aeratie

Din strate acvifere freatice

Din strate acvifere captive

Din zona carstica

Zona vulcanica

Dupa modul de utilizare a apei

Ordinare Cu apa dulce

Minerale Prezinta saruri
Termale Depaseste 20 *C

Alcatuirea petrografica

Convergenta Preaplin Arteziene

Dupa modalitatea de scurgere

Perene Cu scurgere permanenta

Intermitente Cu scurgere intrerupta in

anumite perioade ale anului

Dupa termperatura

Reci Cu temperatura mai mica sau

egala cu temperatura medie
anuala a aerului din regiunea
respectiva
Calde Cu apele cu temperatura tot
 timpul mai ridicata decat tem.
Medie anuala a lunii cele mai
calde din cursul anului
Hipotermale Cu tem. Mai mici decat ale
corpului uman
Izotermale
Mezotermale
Hipertermale
23. Apele minerale

Geneza lor este legata de existenta unor falii de adancime , de

vulcanism , dar si de arealul unor importante zacaminte de sare ,
gaz metan , carbuni sau petrol .

Clasificare :

 Minerale carbogazoase si bicarbonate carbogazoase

 Bicarbonate simple

 Minerale sulfuroase

 Minerale clorurate

 Minerale alcaline

 Minerale feruginoase

24.Regimul de inghet al raurilor

 . formarea acelor de gheata

 . gheata la maluri - datorita vitezei mai scazute a apei;

 . sloiuri plutitoare;

 . naboi (zai)
  . gheata la fund

 Pod de gheata

 Si vice versa cand temperaturile cresc .....cand se acumuleaza la

cota unui rau se formeaza naboaie

Tipuri de mari

Mare intercontinentala (inconjurata de uscat dar care cominica cu

alte mari prin stramtori

Mare epicontinentală(adancimi reduse )

Mari tectonice
 Mare continentala
 Mare inchisa ( nu comunica cu Oceanul Planetar si pot
si asemanate cu lacurile , ex: Maree Caspica )

 Mare interioara (Cominica prin stramtori )

 Mari seminchise
 Mari deschise

 Mare marginală(cu deschidere la ocean )
 Mare mediteraneană
 Mare periferică

24.Regimul Hidrologic al Raurilor

Nilul *

Cel mai lung fluviu care se varsa in Marea Mediteranaprintr-o

delta .

Regimul hidrologic(1) superior este de tip ecuatorial , cu

doua niveluri maxime inegale ca masura , in aprilie si
noiembrie si doua niveluri minime inegale , ianuarie si iulie .

Regim hidrologic tip subecuatorial(2) , cu ape mari pana in

noiembrie si ape usor scazute din decembrie pana in
aprilie .Debitul maxim din decembrie este 1.150 m3/s, iar cel
minim din martie de 630 m3/s.

La afluentul Atbara regimul hidrologic este tropical(3) , cu

ape maxime in septembrie(8.000 m3\s) si minime in
aprilie(5.000 m3\s) .

Volga *

Izvoraste din Lacul Seliger si se vrasa in Mareea Caspica prin

delta . Bazinul hidrografic acopera 1\3 din partea europeana
a Rusiei si insumeaza 150.000 cursuri de apa .

Cele mai importante surse de alimentare sunt topirea

ghetarilor (60%) ,prin intermediul apelor subterane (30%) si
ploi (10%).

Primavara , dupa topirea zapezilor , se scurge 65% din

volumul anual de apa , vara si toamna 24% si iarna doar
10%. Apele mari se manifesta din aprilie pana in iunie , cu
maxima in mai . ;o maxima secundara este octo-noiembrie .

Minimele sunt in februarie –martie , iar minima secundara in

august –septembrie.

Debitul catastrofal a fost in 1926 de 67.000 m3\s in aval de

confluenta cu Kama si de 52.000m3\s la Volgograd , iar
minimul de 1.400 m3\s /

Gange *

Izvoraste din Muntii Himalaya si se varsa in Golful Bengal .

Valea superioara este cunoscuta sub numele de Bhaghirata si

prezinta caracter torential pana la intrarea in Campia
Gangelui .

Sistemul fluviatil in cursul mijlociu si inferior , are un regim

hidrologic de tip pluvial –musonic ;in cursul superior
scurgerea apelor are un caracter moderat , cu alimentare
glacio –nivala si pluviala .

In august apele sunt mari , debite de 20.000-28.000 m3\s,

din care 1.200 provin din topirea zapezilor si ghetarilor .

Amazonul
Izvoraste din Muntii Anzii Peruvieni , masivul Sf Ana si Lacul
Copilului .La iesirea din muntii dreneaza Campia Amazon
pana la gura de varsare .Acesta isi aduna apele de la o serie
de afluenti : Purus , Madeira , Rio Negro etc. Se varsa in
Oceanul Atlantic printr-un estuar cu o latime de 200 km si
lungime de 350 km .

Regimul hidrologic este influentat de climatul zonei unde

bazinul hidrologic se desfasoare pe o parte si de alta a
ecuatorului in proportii egale .Predomina un climat cald si
umed cu temperaturi medii anuale ce nu scad mai jos de 20
de grade si precipitatii de cc. 2.300 mm. Sufera influentele
climatului ecuatorial si subecuatoril in ambele emisfere.
Debitul ramane relativ constant tot timpul anului deoarece
cand ploua in emisf . nordica nu cad precipitaii in cea sudica
timp de 6 luni pe an si invers .

Apele cele mai mici se inregist. In noiembrie ( 80 .000 m3/s-

debit).

Regim hidrologic tip ecuatorial cu ape maxime din martie

pana in august , maxima fiind data de afluentii cu debite
mari specifice climatului .

Zair(Congo)

Al doilea ca suprafata si ca debit (75.000 m3\s).Izvoraste din

Podisul Shaba si se varsa in Atlantic .

Regimul hidrografic se afla sub influenta climatului ecuatorial

si subecuatorial . Tem medii din cadrul bazinului sunt de 23-
25 grade C si precipitatiile de 1.5000-2.000 mm.Nivelul
maxim e in februarie –martie ( debit de 190-200m3\s), iar
nivel minim in august –septembrie. Apele dulci se pot
prelungi pana la 75 km departare de tarmul Atlanticului .

In sectorul aval ,primeste afluenti : Oubangui , Sanga si

Kasai .

Zairul dispune de potential hidroenergetic , avand multe

hidrocentrale .

Chang Jiang (Yangtz)

Regimul hidrologic e tropical , influentat de musoni si

taifunuri .Vara , in sezonul ploios , fluviul prezinta un debit
de 32.000m3\s .La Yangtz ,debitul mediu maxim se
inregistreaza in iunie cu 24,000 m3\s , iar debitul minim se
produce in februarie cu 3.000 m3\s .

In periaoada ploilor musonice se suprapun , uneori , si ploi

rezultate din manifestarea taifunurilor . In acest caz debitele
sunt foarte mari si inundatiile frecvente .

Indusul

Este un fluviu tip himalaian , cu regim h. Tropical , unde

ploile musonice si rezervele de zapada care se topesc in
acelasi sezon asigura o scurgere bogata .

Indusul isi adanceste puternic albia si face un cot spre S-V

pana la varsare . Alimentarea este predominant nivo-glaciara
cu ape mari vara ,iulie-august

In cursul superior si mijlociu detine un debit de apa ridicat si

prezinta o scurgere medie specifica .
Tigru

TURCIA-GOLFUL PERSIC

Regim de alimentare in cursul suoerior pluviu –nival , pe

celelate sectoare se manifesta un regim mediteraneean cu
nuanta semiarida ( 120-150 mm) .Cele mai ridicate debite se
produc in aprilie 4,600 m3\s , iar cele mai kici in septembrie
octombrie (218 m 3\s)

Eufrat

Debitul sau este mai redus decat al Tigrului deoacere are

afluenti mai putin .Debitul maxim e de 3\4.000 m3\s , iar
minim de 180 m3\s, iar volumul anual de 26 km 3.

Rhin

Cel mai mare fluviu al Europei Occidentale si cea mai

importanta artera de navigatie .Regim cu nuanta glaciara
.Afluentul Aar reprezinta o sursa de alimentare nivo-glaciara
si nivo-lacustra .La Basel . debitul e de peste 1.000 m3\s ,
unde apele au maxima in iulie si august (1,600 m3\s) si
minima in februarie (500 m3\) .Intre Basel si Bonn apar
afluentii : Nekar , Mossele , Mein etc

Regim h. Pluvial oceanic si pluvial nival cu doua maxime in

februarie si iunie si doua minime in mai si noiembrie .

Huang He

Izvoraste din P.Tibet si se varsa in Golful Pohai .

Regimul de scurgere este influentat de topirea zapezilor si

cadarea ploilor musonice in celelalte doua sectoare . La
 Lanzhou , loc ce corespunde cu iesirea din munti , prezinta
un debit de 1.100 m3\s , iar dupa trecerea de Podisul de
Loess se diminueaza la 818 m3\s , pentru ca varsarea sa
prezinte 1.500 m3\s . Trebuie remarcat faptul ca valoarea
debitului este foarte scazuta in comparatie cu lungimea su
dimensiunea bazinului .

Debitele maxime sunt in iulie august (22.000 m3\s ) , iar

cele catastrofale pot avea peste 30.000. Intr-un interval de
2.500 de ani s-au produs in 1.500 d inundatii .

1.Apele arteziene
Apa subterana de mare presiune care se gasesc intre doua straturi
impermeabile care se ridica deasupra nivelului terenului , devarsand
liber sau tisnind cu presiune ,sub aspect natural sau prin foraje .
5. Tipurile de lacuri care s-au format in mod natural
 Lacuri perigraciare
 Lacuri subglaciare
 Lacuri glaciare
 Lacuri de crater (in craterele unui vulcan )
 Lacuri tectonice sau de rift
 Lacuri de baraj natural
 Lacuri formate prin alunecari de teren \
 Lacuri morenice
  Lacuri alpine
 Carstice
 Subterane

Importanta curentilor
Reinoire apelor

Modeleaza si transporta sedimente

Sunt colportori de caldura pe distante mari

Sunt responsabili de repartitia in timp si

spatiu a apelor nutritive

Conditioneaza fertilitatea mediului marin si

activitatea pescuitului

Repartizeaza climatele in vederea

echilibrului atmospheric

Porozitatea rocilor
Prin porozitatea se intelege raportul dintre volumul golurilor
existente intre particlule solide si volumul total al materialului
Rocile poroase ssunt alcatuite din material sedimentare:nisipuri ,
pietrisuri , bolovanisuri , marne , argile .

Ape de siroire
 Apele de siroire sunt ape cu carcter temporar . Siroirea se poate
face sub forma unor multiple firicele de apa , a unor suvite sau
curenti , cei mai puternici dintre ei fiind cunoscuti sub numele de
suvoaie

Ape torentiale
Torentii reprezinta cursuri vijelioase de apa , cu carter temporar ,
care se formeaza pe pantele inclinate cu vegetatie discontinua , in
urma ploilor abundente sau a topirii zapezilor .

Elementele morfometrice ale unui lac

 Suprafata
 Lungimea
 Latimea (maxima si medie)
 Axa mare
 Axa mica
 Perimetru;
 Gradul de sinuozitate a tarmului
 Volumul de apa
 Adancimea
 Forma
 Valurile
Miscri ondulatorii regulate , produse la suprafata mrilor si
oceanelor .Pentru formarea lor este necesara o energie
 Electromagnetice: care se deplaseaza rapid in vid , dar
sunt franate de corpurile grele
 Mecanice: care nu se propaga in vid

Elementele valurilor
 Creasta (varful este cea mai inalta parte a crestei )
 Inaltimea
 Lungimea
 Panta
 Frecventa (nr de valuri)
 Directia
 Viteza
 perioada
 Baza(adancimea)

Categorii hidrologice de scurgere

 Torent
 Parau
 Rau
 Fluviu

Structurile retelei hidrografice

 Contorsionata
 Centripeta
 Dentritica (afluentii au aceiasi directie de scurgere spre
rau )
 Fluata ( ce curg prin vai situate in massive muntoase)
 Inelara
 Multibazinala
 Rectangulara
 Radiara (sunt intalnite inaltimi dure)
 Paralela
 Zabrelita
 Mareele
Prin maree (flux și reflux) se înțelege o oscilație periodică a nivelului mării sau
oceanului, în raport cu o poziție medie, datorată forței de atracție combinate a
Lunii și Soarelui.

 a) flux, adică o creștere treptată a nivelului mării și acoperirea cu apă a unei fâșii
din uscat; acesta se termină cu o maree înaltă — în timpul căreia nivelul mării a
atins o înălțime maximă și rămâne pentru un scurt timp imobil;

 b) reflux, adică o scădere treptată a nivelului mării și retragerea apelor de pe

fâșia de uscat acoperită anterior; se termină cu o maree joasă — când nivelul mării
ocupă o poziție coborâtă, menținându-se constant un interval scurt de timp.

 maree vii — cu amplitudini mai mari decât mareele normale

 maree moarte — cu amplitudini mai mici